CURS 4

“LECTIA TRECULTULUI”

ELEMENTE MORFOLOGICE PRIMARE

U.A.U.I.M.

CURS

MORFOLOGIE URBANA

ANALIZA MORFO- TIPOLOGICA

URBANA

2013-2014

ANUL II - A/U/P

Conf.dr.arh. ANGELICA STAN

I. LECTIA TRECUTULUI

3 SCOLI CLASICE DE MORFOLOGIE

URBANA:

Italiană

Franceză

Britanică

+ EXPERIENTA OLANDEZA

contemporana >>> studiu individual

1. Scoala Italiana de morfologie

A_Salverio Muratori“Studi per una operante historia urbană di Venezia”, 1959

>> “metoda tipologică” - 4 scări (complexitate tipologica crescatoare):

construcţie >cartier >oraş > teritoriu

Tipul este o construcţie de

convenţii şi norme care

există într-o anume regiune

sau oraş şi care a evoluat în

timp pe seama experienţei

(Muratori).

B_Carlo Aymonino, Aldo Rossi“Architettura della città” /“The architecture of the city”, 1966

“La città di Padova”, 1970

>> abordare analitică a spaţiului urban şi

arhitectural

- notiunea de “permanenţă” a structurii urbane

- notiunea de “rezilienţa” - capacitate de

adaptare pozitivă a sistemului morfologic la

factorii de noutate formala și funcţională

introduşi la un moment dat.

Tipologii care relaţionează CONSTRUCTIA cu FORMA

ORASULUI (partea cu intregul)

>> metoda “atomistă” (1975 – 1990):

“Il progetto nell ’edilizia di base’, 1984”

“Letture di Firenze”, 1985

C_Gianfranco Cannigia, Gian Luigi Maffei

> creşterea urbana si dinamica tesuturilor urbane

> procese de formare autonome

> dependenţa tipurilor de locul formării lor: tipul

clădirii este “proiect colectiv”

- Conceptul de “arhetip” ca esenţă a tipurilor,

care poate genera tipuri noi, încorporand lecţia

trecutului extinsă critic către prezent fără riscul

pastişei

Abordarea “atomista”

în 5 trepte – 5 scări:- creativitate ghidată de context

2. Scoala franceza

Phillippe Panerai, Jean Castex, Jean-Charles Depaule

Christian de Portzamparc, Bruno Fortier

“Elements d’ analyse urbaine” 1980 (1972 - 1975)

“Formes urbaines: de l’ îlot à la barre”, 1977,

“Analyse Urbaine”, 1999/2002

- analiza aspectelor sociale aferente formelor

urbane şi arhitecturale

Orasul = producător de relaţii sociale şi

economice care se reflectă în forma fizică

- descoperirea logicii formei de organizare >>

“citirea oraşului”, nu imitaţia formelor!

Oraşul este considerat mai mult decât un

aranjament abstract de date

Analiza MTU include şi modul de “experimentare” al

spatiului urban, „urmele” sociale sunt considerate

indicatori ai vieţii urbane.

-Accent pe PROCES

Atitudinea în școala franceză de morfologie /

„crezuri”:

-fară prejudecăți sau poziții predeterminate în

analiza părților componente ale țesutului

urban!

-fară judecăti rapide!

-analiza urbană = „recâștigarea orașului”

-NU imitarea formala – ci înțelegerea formei

Christian de Portzamparc -

Insula deschisă

(L'Ilot ouvert, Open Block)

3. Scoala britanica

Gordon Cullen, M.R.G.Conzen, Birmingham School

Conzen, (2004). Thinking About Urban Form. Papers on Urban

Morpohology 1932-1998. Berna: Peter Lang European Academic

Publishers.

studiul orasului

ca "peisaj urban"

(townscape) ideea

de regiuni

morfologice în

funcţie de care se pot

stabili strategii de

intervenţie

Planul urban

Tiparul (patternul) _ forma + utilizare

Evolutia_ciclul Burgage

Limitele: Fringe belt-ului a generat ideea

de regiuni morfologice

Etape/pasi:

II. ELEMENTE MORFOLOGICE

PRIMARE

STRUCTURA PRIMARA A HABITATULUI

HABITATUL ORIENTARE “UNDE”

Christian Norberg - Schulz

IDENTIFICAREAINTERIORIZARE A LUCRURILOR

“UMANIZARE” A LOCURILOR

DESCHIDERE CATRE MEDIU/ RELATIONAREACRESTEREA

(CULTIVAREA)

ORIENTAREA

GESTIUNEA REPERELOR DE ORIENTARE

element fundamental in sistemul de orientare

al omului in lume, tinand de nevoia de

securitate/siguranta a omului

IDENTIFICARE “CUM”

ELEMENTE MORFOLOGICE PRIMARE IN SPATIUL URBAN

Punctul

Linia

Suprafata

Volumul

Infra-ordonatoare Supra-ordonatoare

Centrul

Axa

Insula, zona, cartierul

Forma urbana

ELEMENTE MORFOLOGICE PRIMARE

Punctul

locatie relatie retea

In morfologia orasului – punctul este si casa, dar si piata, dar si un

loc oarecare intrat in memoria colectiva.

Rol de semnalizare/ de

informare asupra unui

element particular, sau

asupra continutului unei

locatii

Rol de ierarhizare -

intre elemente similare

(localitati)

Rol de semnificare/

simbolizare - participa la

conturarea unui specific

Punctul

PUNCTE - LOCATII(localitati de diferite

marimi, elemente naturale

particulare)

PUNCTE - LOCURIsemnificative in interiorul

tesuturilor urbane/rurale

sau locuri naturale

emblematice pentru un

teritoriu

PUNCTE - MOMENTEpe un traseu

PUNCTE - PARTI-neutre, intr-o multime,

nediferentiate, nu

alcatuiesc un sistem

Noerdingen PUNCTUL IN PLAN URBAN SI TERITORIAL

indica un factor de

CENTRALITATE / EX-CENTRALITATE

- exprima in mod primar raportarea

omului la spatiu

Centricitatea = componenta puternica a

viziunii si motivatiei personale.

Rudolf ARNHEIM, “Forta centrului vizual”, 1995

CENTRALITATEA

exprima sintetic raportul dintre eu si lume

Greci situau buricul universului –

Omphalos - la Delphi

Romanii considerau Capitoliul ca si

Kaput mundi

Islamul – Mecca – centrul lumii

Legat de CREATIA LUMII

CENTRUL

ELEMENT CONSTITUTIV AL SPATIULUI EXISTENTIAL

In MORFOLOGIA URBANA

CENTRUL = element polarizator, de identificare si

orientare

ORASUL – centru polarizator in cadrul

teritoriului (atractie de valori, forta de munca,

etc)

PIATA – centru de intalnire, orientare,

reprezentare in cadrul orasului

CASA – centru al existentei personale

EXPRIMA CEEA CE ESTE CUNOSCUT, INTELES, ASIMILAT

= A grupa / a

focaliza/ a

orienta in jurul

unui nucleuTeoria locurilor

centrale

(Christaller)

Centru de interes

Centru functional

Centru comercial

Centru de afaceri

Centru istoric

Centru administrativ

Centru de cartier

Centru civic

Centru de agrement

Centru cultural

Problematica centrului orasului

Limita - delimitarea zonei

centrale

Dezvoltarea policentrica

Extinderea “in pata de ulei” a

centrelor

Reprezentativitatea zonei

centrale

Specializarea centrelor

Mixitatea functionala a centrelor

Centru urban - “inima orasului”, concentrare de valori sau “creierul” orasului

- zona de comanda si control

CENTRUL

Linia

Origine directie interes

In morfologia orasului – linia este strada, pietonalul,

dar si limitele, alinierea cladirilor, linia fronturilor,

sau axe compozitionale sau axe de perceptie.

•Axa (urbana)

ELEMENTE MORFOLOGICE PRIMARE

LINIA ca element structurant al teritoriului

= printre primele gesturi creatoare ale omului...

- CARACTER AMBIVALENT

De separare a unor unitati - in sensul delimitarii spatiului

De conexiune_ suport al vectorului de legatura/deplasare

intre 2 puncte de interes ( adapost-loc de productie-

vanatoare, etc)

LINIE - OBIECT

LINIE - HASURA

LINIE - CONTUR

Dupa forma

(initiala)

Dupa Rudolf ARNHEIM

ARTA SI PERCEPTIA

VIZUALA- O PSIHOLOGIE A

VAZULUI CREATOR, ED.

MERIDIANE,1979

TIPUL LIMITATIV (atat la nivel

elementar cat si la nivel sistemic)

TIPUL VECTORIAL (orienteaza,

dircetioneaza- cai de transport, etc)

TIPUL DE PROTECTIE (filtreaza,

ocroteste- santuri, canale, garduri,

perdele de protectie)

TIPUL SIMBOLIC (axialitati urbane

bazate pe axe fizice sau virtuale)

Dupa rol in cadrul sistemului teritorial

TRASEE (PARCURSURI)

Ritm

Puncte de inflexiune

Secvente, subsecvente

Start & terminus

Perspective secventiale

AXA

•Complement al centrului

•Miscare intre centre - ca locuri

cunoscute

•Trasee de orientare (opusa

ratacirii)

•Axe de compozitie

•Axe simbolice, ritualice,

initiatice

Elementele de caracterizare:

RETEAUA - linie *CONEXIUNI + puncte* CENTRE

TRAME/ GRIDURI

TRASEE (PARCURSURI)

Elemente infra- ordonatoare

Tramele urbane sunt purtatoare ale

expresivitatii formei urbane - la nivelul orasului

Suprafata - planul

In morfologia orasului – suprafata

primara este parcela (in intravilan),

tarlaua, lotul (in extravilan)

- materializeaza proprietatea

Fragmentare

Divizare

Subdivizare

Parcelare

Reparcelare

ELEMENTE MORFOLOGICE PRIMARE

De la insulae – in urbanismul roman cladirile

ocupau in intregime un fragment de tesut urban,

delimitat de strazi.

INSULA = Element planimetric supra- ordonator:

ansamblu coerent de parcele delimitat de strazi

= Fragment de tesut urban

Mutatii morfo-tipologie ale unei insule urbane

- De la punct la suprafata

- De la fragmentare progresiva la comasare

Insula urbana (“ILOT”)

Inaltimea

Proportia - raportul laturilor

“Greutatea” - raportul plin/gol

Forma

Pozitia

Vizibilitatea din contextul imediat/ indepartat

Supra - dialogul cu elemente tipologic similare

volumulCasa

•elementul morfologic primar

Gruparea

Anasamblul

Zona

Cartierul

•elemente supra- ordonatoare

PLANUL – MASA

(ANVELOPANTA

TESUTURILOR)

Zona Element planimetric cu rol de reglementare

Zona

Diviziunea terenului in

zone, subzone si unitati

teritoriale de referinta

(UTR)

Element planimetric cu rol de reglementare

Exemplu:

C – Zona centrală

CP - SUBZONA CENTRALĂ SITUATĂ ÎN LIMITELE ZONEI

DE PROTECŢIE A VALORILOR ISTORICE ŞI ARHITECTURAL

URBANISTICE

Utr CP1, CP2, CP3, CP4

CA - ZONA CENTRALĂ SITUATĂ ÎN AFARA LIMITELOR

ZONEI PROTEJATE

Utr CA1, CA2

CB - ZONE SITUATE ÎN AFARA PERIMETRULUI CENTRAL

CARE GRUPEAZĂ FUNCŢIUNI COMPLEXE DE

IMPORTANŢĂ SUPRAMUNICIPALĂ ŞI

MUNICIPALĂ .

Utr CB1, CB2, CB3, CB4, CB5, CB6

REGIUNI / CARTIERE / ZONE

Arhetipul CASTRULUI

roman

Orasul roman ca imago

mundi

•Limitele regiunilor/ cartierelor

•Omogenitatea structurala

•Particularitatile

•Autonomia si cooperarea

Centre + Trasee – structurarea regiunilor

Zonele protejate

din Bucuresti