Post on 07-Jan-2016
description
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 1/114
1
PATOLOGIA ESOFAGULUI
PARTICULARITATILE ANAMNEZEI
Esofagul fiind un organ inabordabil examenului fizic, îşi trădează suferinţa prin
simptome, de aceea anamneza va fi atent efectuată. Pe baza anamnezei se pune diagnosticul
prezumtiv şi se indică investigaţiile paraclinice.
Vârsta şi sexul
La copii pot fi prezente semne şi simptome legate de malformaţiile congenitale ale
esofagului: atrezia, fistula eso-traheală, stenoza esofagiană. La această vârstă pot apare
frecvent obstrucţii acute esofagiene date de înghiţirea corpilor străini: monede, mingi, nasturi.
La adult pot apare esofagitele caustice determinate de ingestia în scop de suicid sau
accidentală a unor substanţe toxice.
La sexul feminin apar frecvent tulburări funcţionale, iar după 50 de ani sunt frecvente
herniile hiatale, în special la femeile obeze, multipare.
La vârstnici, preponderent la sexul masculin, apare cancerul esofagian.
Antecedente personale patologice
Ingerarea de substanţe caustice duce în timpla apariţia stenozelor cicatriceale
esofagiene.
Vărsăturile repetate pot duce la dilacerarea esofagului inferior - sindromul Mallory-Weiss, cu
apariţia hematemezei
Alimentaţia şi toxicele
Ingerarea alimentelor prea calde sau prea reci, masticaţia insuficientă sunt factori
predispozanţi ai cancerului esofagian şi ai esofagitelor. Utilizarea alcoolului concentrat, a
condimentelor, a antiinflamatoarelor şi a altor medicamente favorizează apariţia esofagitelor
şi a ulcerului esofagian.
SINDROMUL ESOFAGIAN
Sindromului esofagian se manifestă pr in trei simptome caracteristice:
disfagia,
durerea şi
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 2/114
2
regurgitarea.
1. DISFAGIA
(derivă din limba greacă phagia= a mânca şi dys= dificultate) este definită ca şi deglutiţia
dificilă, cu senzaţia de oprire pe traiectul esofagian a bolului alimentar. Este simptomul
caracteristic afecţiunilor esofagiene. Deglutiţia este un act fiziologicîn urma căruia bolul
alimentar este condus din cavitatea bucală până în stomac. Disfagia se poate datora
perturbării aparatului neuromuscular de control al deglutiţiei sau prin anomalii anatomice
pe traiectul esofagului.
Disfagia poate fi după modul de instalare:
1. Disfagie acută: senzaţia de oprire a bolului alimentar cu imposibilitatea reluării
deglutiţiei. Poate fi însoţită de senzaţia de sufocare, moarte iminentă. Se poate datora
unor corpi străini, unui bol alimentar masticat insuficient, unor spasme majore.
2. Disfagia cronică este întotdeauna patologică şi apare pe un fond de suferinţă
esofagiană anterioară. Se poate datora afecţiunilor esofagiene organice sau funcţionale
Disfagia se poate clasifica după caracterul ei în :
1. parţială, sau incompletă, permiţând trecerea alimentelor lichide şi semisolide;
pledează pentru o afecţiune organică.
2. totală, nepermiţând trecerea niciunui aliment; este specifică afecţiunilor organice.
3. paradoxală- disfagie la lichide şi deglutiţie posibilă a solidelor. Este specifică
afecţiunilor funcţionale
Caracterele disfagiei se identifică printr -o anamneză riguroasă. Acest simptom necesită o
analiză atentă, precizarea condiţiilor de apariţie şi caracterul disfagiei sunt importante pentru
un diagnostic prezumtiv.
2.DUREREA DE ORIGINE ESOFAGIANA poate îmbrăca trei aspecte:
a. Pirozisul derivă din grecescul pyr = foc, este senzaţia de arsură, cu localizare
retrosternală şi iradiere spre gât. Este caracteristic refluxului gastro-esofagian. Pirozisul aparemai ales postprandial, după alimente acide, mai frecvent noaptea la culcare, la aplecarea
corpului înainte, deci la poziţii care favorizează refluarea conţinutului gastric în esofagul
inferior.
b. Durerea retrosternală (non-cardiac chest pain) este durerea de origine esofagiană
cu caracter superpozabil anginei pectorale. Are caracter de ghiară, junghi şi poate iradia în
spate, gât, umeri. Durerea poate apare după eforturi de ridicare, aplecare. este determinată de
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 3/114
3
stimularea receptorilor durerii de către acidifierea esofagului sau de spasmele coronarieine
induse prin arc reflex vagal. Bolnavul percepe de fapt senzaţia de contracţie a esofagului.
Impune un diagnostic diferenţial amănunţit cu durerea cardiacă, toţi pacienţii cu dureri
retrosternale atipice sunt investigaţi iniţial din punct de vedere cardiac, pentru excluderea
afecţiunii cardiace.
Durerea esofagiană are câteva caracteristici :
Durerea apare la aplecare, înghiţire, trezeşte pacientul din somn
Cedează la antiacide
Este asociată cu simptome esofagiene : pirozis, regurgitare
Durerea are o relaţie inconstantă cu efortul, persistă după efort
Nu iradiază lateral
c. Odinofagia se defineşte ca şi durerea ce apare în timpul deglutiţiei. Durerea este
retrosternală şi poate iradia în spate. Intensitatea odinofagiei poate varia de la uşoară durere
retrosternală ce apare la deglutiţie până la o durere sfăşietoare, lancinantă cu iradiere în spate
atât de puternică, încât pacientul nu se mai poate alimenta. Durerea poate fi atât de accentuată
încât pacientul nu-şi mai poate înghiţi nici propria salivă. Odinofagia indică de obicei un
proces inflamator sever care implică mucoasa sau mai rar musculara esofagului.
Cele mai frecvente cauze ale odinofagiei sunt :
ingestia de substanţe caustice,
medicamente ce produc esofagită, ulcer esofagian,
o antibiotice (doxicilina)o antinflamatoarele nesteroidiene
o preparate de fier
o preparate de potasiu
chinidina
leziuni esofagiene post-radioterapie
esofagita infecţioasă ( Candida, herpes simplex, cytomegalovirus)
esofagita severă secundară bolii de reflux gastro-esofagian
cancerul esofagian
3. REGURGITATIA se defineşte ca şi refluxul alimentelor din esofag sau stomac în gură,
în mod pasiv, fără greaţă, ceea ce o deosebeşte de vărsătură.
Alte simptome
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 4/114
4
4. GLOBUS HYSTERICUS
Globus hystericus este senzaţia de “nod în gât”, percepută ca un obstacol persistent situat
retrosternal. Apare mai ales la sexul feminin de vârstă medie şi este agravată de stres.
Globusul poate fi descris sub forma de senzaţie de strangulare, sufocare. Se deosebeşte de
disfagie prin faptul că nu apare în timpul deglutiţiei. Senzaţia de “globus” apare între mese,
iar înghiţirea de solide sau cantităţi mari de lichide poate duce la dispariţia ei.
5.eructaţia constă în eliminarea de gaze din stomac sau esofag pe gură , apare frecvent în
hernia hiatală.
6.halena este mirosul perceput în cavitatea bucală, miros neplăcut datorat refluxului gastro-
esofagian
EXPLORARI FUCTIONALE ÎN BOLILE ESOFAGIENE:
a. Examenul radiologic- cuprinde radiografia pe gol şi examenul baritat standardsau cu dublu contrast, în timpul deglutiţiei sau între deglutiţii. Pot fi evidenţiate
o serie de leziuni esofagiene : stenoze, diverticuli, varice esofagiene (prin
utilizare de pastă baritată) tulburări funcţionale
b. Examenul endoscopic- este hotărâtor pentru un diagnostic precis. Endoscopia
se poate efectua fie în scop diagnostic, fie în scop terapeutic (sclerozare de
varice, dilatarea stenozelor, îndepărtarea corpilor străini). Se efectuează cu
fibroendoscopul si video-endoscopul. În practica curentă esofagul se
vizualizează împreună cu stomacul şi duodenul, efectuându-se endoscopia
tubului digestiv superior, cu ajutorul panendoscoapelor care au o lungime de
100 cm. În cazul formaţiunilor tumorale sau la cea mai mică leziune suspectă
se prelevează biopsii. Diagnosticul endoscopic împreună cu cel anatomo-
patologic este un diagnostic de certitudine.
Manometria esofagiană - este metoda de elecţie pentru depistarea tulburărilor de
motilitate. Se utilizează catetere cu minitransductori de presiune.
c. ph-metria esofagiană- este utilizată pentru depistarea refluxului gastro-
esofagian, fiind cea mai sigură metodă de determinare a refluxului patologic.
Se introduc în esofagul inferior, 5 cm deasupra cardiei electrozi sau o capsulă
şi se înregistrează ph-ul Esofagul are în mod normal un pH neutru, între 5,5-7.
În caz de reflux, pH-ul esofagian scade brusc, sub 4. Ph-metria se poate face pe
perioade scurte (3-4 ore), sau pe 24 de ore. Cateterul este subţire şi este
introdus prin nas. În această perioadă pacientul poartă pH-metrul ataşat, se
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 5/114
5
alimentează şi lucrează normal. Orice persoană are perioade de reflux gastro -
esofagian. Pentru 24 de ore sunt considerate fiziologice apariţia de episoade de
reflux scurte şi nesistematizate, (sub 50 de episoade). Suma perioadelor când
ph-ul esofagian scade sub 4 nu depăşeşte în mod normal o oră pe zi.
d. Testul Bernstein- constă în instilarea în esofagul inferior a unei soluţii de HCl
0,1 N. Testul se foloseşte pentru diagnosticul diferenţial al durerii retrosternale.
Apariţia durerii la introducerea acidului denotă o durere de etiologie
esofagiană- esofagita de reflux. Lipsa durerii provocate indică o afecţiune
cardiacă.
e. Scintigrafia esofagiană - utilizează substanţe radioactive (99mTc) administrate
per oral (prânz radioactiv) pentru determinarea tranzitului esofagian şi a
refluxului gastro-esofagian.
f. Teste de clearance esofagian - utilizează, de asemenea, substanţe radioactive,
calculându-se timpul de tranzit esofagian. Nu intră în categoria testelor de
rutină.
g. Ecoendoscopia- reprezintă metoda combinată între endoscopie şi ecografie
Este metoda ideală pentru determinarea profunzimii cancerului esofagian
h. Tomografia computerizată este o metodă imagistică ce constă în prelucrarea
computerizată a o serie de imagini radiologice, cu secţiuni diferite. Este
indicată în cancerul esofagian, pentru evaluarea extinderii leziunilor sau
postoperator.
CLASIFICAREA BOLILOR ESOFAGIENE
1. Tulburări de motilitate
A. Primare
achalazia
spasmul esofagian difuz
esofagul hiperperistaltic
B. Secundare
colagenoze -sclerodermie, lupus eritematos sistemic, dermatomiozită
afecţiuni neurologice-scleroza în plăci, boala Parkinson, scleroza laterală
amiotrofică
afecţiuni metabolice- dia bet zaharat, alcoolism, amiloidoză, accidente vasculare
cerebrale
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 6/114
6
afecţiuni musculare- myastenia gravis, distrofii musculae
afecţiuni endocrine- mixedem, hipertiroidism
iatrogene- vagotomie, iradiere, scleroterapie, medicamente
C. Boala de reflux gastroesofagian
2. Afecţiuni ale mucoasei esofagiene
Esofagite
Modificări în cadrul altor afecţiuni
3. Diverticulii esofagieni
4. Hernia hiatală
5. Tumorile esofagiene
TULBURĂRI DE MOTILITATE PRIMARE
1. ACHALAZIA
Definiţie este o afecţiune motorie caracterizată prin:
tonusul crescut al sfincterului esofagian inferior
lipsa relaxării acestuia în momentul deglutiţiei
lipsa contracţiilor peristaltice în esofaguil inferior ( cele două treimi
inferioare)
Etiopatogeneză.. Boala poate să apară la orice vârstă, mai frecvent între 20-40 de ani,
cu frecvenţă similară la ambele sexe. Cauza este necunoscută. Se presupun cauze toxice,
infecţioase, având în vedere asemănarea cu boala Chagas
Morfopatologie . Macroscopic, esofagul este dilatat, alungit, sinuos, cu mucoasa
exulcerată. Microscopic este caracteristică absenţa sau reducerea celulelor ganglionare din
plexul mienteric Auerbach, cu atrofia celulelor şi fragmentarea miofibrilelor.
Tablou Clinic. Apare sindromul esofagian, cu următoarele caracteristici:
disfagia - este în general “paradoxală”, apare la lichide, bolnavul înghiţind bine
alimentele solide. Frecvent disfagia poate fi atât la lichide cât şi la solide.
Bolnavul are o anamneză îndelungată cu perioade de remisie şi perioade deagravare a disfagiei, în special în condiţii de stress . Acuzele au o evoluţie
progresivă. Unele poziţii posturale sau manevra Valsalva ajută bolnavul la
înghiţirea alimentelor.
durerea - este intermitentă, localizată retrosternal inferior şi diminuă în
intensitate pe măsură ce boala avansează, deoarece contracţiile esofagului scad
în intensitate. Durerile sunt mai accentuate la tineri la care undele aperistaltice
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 7/114
7
sunt puternice.
regurgitaţia- apare iniţial pentru alimentele ingerate cu câteva ore înainte.
Ulterior, bolnavul poate r egurgita cantităţi mari de alimente cu miros fecaloid,
ingerate în urmă cu câteva zile. Regurgitarea alimentelor din esofag poate fi
provocată de către bolnav sau poate fi spontană. Regurgitaţia spontană apare
nocturn, favorizând pneumopatiile de aspiraţie.
halena fetidă şi slăbirea în greutate Pot să apară în stadiile avansate ale bolii.
sughiţtul poate apare ca urmare a stimulării terminaţiilor vagsale de către
esofagul dilatat.
scăderea ponderală nu este marcată, fapt ce contrastează cu disfagia accentată.
Examenul fizic este de obicei normal.
Diagnostic. Simptomele clinice, îndeosebi disfagia paradoxală tipică, sugerează
diagnosticul, care este confirmat prin metode paraclinice.
2. SPASMUL ESOFAGIAN DIFUZ
Definiţie: reprezintă o anomalie difuză de motilitate caracterizată clinic prin disfagie şi
durere retrosternală, iar manometric prin contracţii anormale neperistaltice terţiare.
Etiopatogeneză : cauza bolii este necunoscută. Predomină la vârstnici, la sexul feminin,
la nevrotici, în afecţiuni neuro-musculare, la ulceroşi.
Tablou clinic.
1. Disfagia pentru lichide şi solide este accentuată de stress, de anumite alimente, maiales de cele prea reci sau prea fierbinţi. Bolnavii au acuze îndelungate, în pusee, dar
fără a fi progresive. Practic, în momentul deglutiţiei apar contracţii puternice ale
esofagului, care nu se propagă şi care nu duc la progresia bolului alimentar.
2. Durerea retrosternală intermitentă reprezintă de fapt principalul simptom al acestei
afecţiuni şi este determinată de contracţiile puternice esofagiene. Durerea apare la
deglutiţie, în general la alimentaţie, poate iradia în spate, iar pentru a înghiţi
pacientul se ajută de cantităţi mari de lichide. Durerea retrosternală poate să apară şi
în repaus pretând frecvent la confuzie cu durerea de origine cardiacă.Examenul obiectiv este normal.
Diagnostic.
Examenul radiologic baritat relevă contracţii terţiare în cele două treimi inferioare ale
esofagului, simetrice sau asimetrice. S-au descris aspecte radiologice tipice de “tirbuşon”,
“rozariu”. Aceste spasme se cunosc şi sub numele de sindrom Barsony-Tishendorff.
Manometria esofagiană evidenţiază contracţii aperistaltice, de amplitudine mare şi
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 8/114
8
uneori repetitive. Presiunea sfincterului esofagian inferior şi relaxarea acestuia la deglutiţie
sunt normale.
Endoscopia relevă contracţii aperistaltice puternice, dar cardia se pătrunde cu uşurinţă .
Scintigrafia esofagiană arată întârzierea intermitentă a tranzitului esofagian.
Testul Bernstein se foloseşte pentru a diferenţia durerea retrosternală de o angină
pectorală.
3. ESOFAGUL HIPERPERISTALTIC
Este o afecţiune motorie de etiologie necunoscută. Se mai numeşte şi esofagul “
spărgător de nuci”. (nutcracker oesophagus) Afecţiunea este mai frecventă la sexul feminin.
Tabloul clinic constă din durere retrosternale puternică, intermitentă şi fără legătură
cu alimentaţia. Pacienţii prezintă şi disfagie, tot intermitentă, dar pe primul plan este durerea
retrosternală care apare intempestiv, în general la persoane labile psihic.
Diagnosticul se poate pune doar prin manometrie care evidenţiază contracţii puternice,
de o amplitudine neobişnuită. Presiunea sfincterului esofagian inferior este normală.
Radiologic şi endoscopic nu se observă nici o modificare, peristaltica fiind prezentă.
BOALA DE REFLUX GASTRO-ESOFAGIAN
Definiţii: Refluxul gastro-esofagian (RGE) reprezintă reîntoarcerea conţinutului
gastric sau duodenal în esofag . Refluxul este fiziologic, când mecanismele de apărare şi de
clearence esofagian înlătură materialul refluat, evitând contactul îndelungat cu mucoasa
esofagiană. Aceste episoade de reflux fiziologic nu au nici o consecinţă patologică, pacientul
fiind asimptomatic şi mucoasa intactă.
Boala de reflux gastro-esofagian, este o entitate clinică separată, cauzată de un
complex de tul burări de motilitate esofagiene şi a sfincterului esofagian inferior. Pacientul are
episoade îndelungate de reflux, iar mecanismele esofagiene de apărare nu reuşesc să
îndepărteze în timp util materialul agresiv, ceea ce duce la un contact prelungit cu muc oasa
esofagiană şi deteriorarea acesteia.
1. Esofagita de reflux este deci consecinţa refluxul patologic, respectiv a bolii de
reflux gastro-esofagian.
Tablou clinic
Pirozisul este principalul simptom al bolii de reflux. Senzaţia de arsură este localizată
su bsternal sau retrosternal şi poate fi percepută până în cavitatea bucală. Se
accentuează postural (în clinostatism), la toate manevrele care cresc presiunea
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 9/114
9
abdominală, la alimentele care scad presiunea sfincterului esofagian. Pirozisul este
bine perceput la alimentele prea calde sau prea reci, condimente şi întotdeauna la
băuturile acidulate. Dacă refluxul este alcalin pacienţii percep gust amar în gură. Unii
bolnavi nu au simptomatologie sau consideră pirozisul ca normal.
Durerea, îmbracă, de obicei, forma durerii non-cardiace, cu iradiere tipică anginei
pectorale. Este cauzată de stimularea receptorilor dureroşi sau de spasmul esofagian
determinat de acidul ajuns în esofag. La pacienţii anginoşi, prin arc reflex vagal, se pot
produce şi spasme coronariene.
Regurgitarea poate fi resimţită de pacient ca un gust acid sau bilios în faringe. Se
accentuează în clinostatism.
Disfagia, mai rar întâlnită, apare în cazurile complicate cu stenoze esofagiene peptice.
Odinofagia apare în cazurile cu esofagită erozivă
Globus hystericus, senzaţia de “nod în gât” este indusă de refluxul unei mari cantităţi
de acid
Eructaţiile apar frecvent datorită refluării gazelor din stomac.
Manifestãri respiratorii .Aspirarea materialului regurgitat duce la o senzaţie de lichid
în far inge sau căile respiratorii urmată de tuse. Poate cauza, la sugari,apnee şi moarte
subită. La copii până la 7-8 an, boala de reflux se poate manifesta numai prin crize
reale de astm bronşic. La adulţi apar crize de tuse nocturnă şi bronşite cronice.
Diagnostic.
Este sugerat de tabloul clinic, anamneză în care predomină pirozisul şi este confirmat prin:
examen radiologic baritat- în diferite poziţii dă informaţii reduse în cazurile uşoare de
boală de reflux. În cazurile mai grave se poate evidenţia îngroşarea mucoasei
esofagiene , sau se poate pune în evidenţă o hernie hiatală, sau alte modificări gastrice
şi duodenale.
endoscopia cu biopsie- este importantă în cazurile complicate cu esofagită de reflux .
Se examinează mucoasa, gradul esofagitei şi eventual se evidenţiază o hernie hiatală.
(se va expune pe larg la capitolul esofagita peptică).
pH-metria esofagianã- pe 24 de ore este metoda cu cea mai mare acurateţe pentrudiagnosticul refluxului. Dacă în această perioadă apar mai mult de 50 de episoade de
r eflux, sau dacă pH-ul esofagian este sub 4 mai mult de o oră refluxul gastro-esofagian
este patologic.
manometria pune în evidenţă presiunea scăzută a sfincterului esofagian inferior.
scintigrafia esofagianã poate evidenţia refluxul şi cuantifica, dar este o metodă mai
laborioasă şi mai puţin exactă decât pH-metria.
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 10/114
10
testul Bernstein se foloseşte pentru diagnosticul diferenţial al durerii esofagiene de cea
coronariană.
ESOFAGITELE
Definiţie. Esofagitele reprezintă inflamaţia acută sau cronică a mucoasei esofagienesecundară unor factori :infecţioşi, fizici, chimici (reflux gastro-esofagian, vărsături frecvente,
alcool, substanţe caustice) sau mecanici (traumatisme, sondă). Cele mai frecvente forme sunt:
esofagita acută postcaustică şi esofagita cronică peptică.
1.Esofagita acută postcaustică
Ingestia accidentală sau în scop de suicid de substanţe caustice puternice duce la
leziuni ale mucoasei esofagiene. Substanţele ingerate pot fi: baze (sodă caustică, amoniac),
acizi (sulfuric, clorhidric), săruri (clorură de mercur). Acizii provoacă o necroză de coagulare,
iar bazele o necroză de colicvaţie - cu o mai mare tendinţă la perforaţii. Tablou clinic este în funcţie de cantitatea şi calitatea toxicului ingerat. În cazurile
severe, apare durere puternică pe tot tractul digestiv, disfagie, paloare, salivaţie abundentă,
leziuni ulcero-necrotice ale mucoasei bucale, dispnee accentuată. În cazurile grave bolnavul
intră în stare de şoc, septicemie, comă.
Diagnosticul se bazează pe anamneză şi examen clinic, respectiv evidenţierea
leziunilor ulcero-necrotice în cavitatea bucală. În cazurile grave, examenul baritat şi
endoscopia trebuiesc evitate. Endoscopia digestivă superioră poate evidenţia, tardiv, după 3-4
săptămâni modificările, respectiv stenozele apărute.
ESOFAGITA CRONICA PEPTICA
Definiţie. inflamaţia cronică a mucoasei esofagiene secundară agresiunii clorhidro-
peptice, determinată de boala de reflux .În cazul refluxului alcalin, mult mai rar, se defineşte
esofagita cronică triptică.
Tabloul clinic al esofagitelor cronice coincid cu cele ale refluxului gastroesofagian:
pirozis, durere retrosternală, regurgitare, disfagie, odinofagie.
Diagnosticul, sugerat de manifestările clinice este confirmat prin esofagoscopie. Din
punct de vedere endoscopic mucoasa apare roşie, congestionata, cu ulceraţii mergând până la
ulcere esofagiene. Pentru cuantificarea leziunilor s-au propus mai multe clasificări.
HERNIA HIATALĂ
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 11/114
11
Definiţie: reprezintă protruzia anormală, intermitentă sau permanentă, a unei porţiuni
din stomac prin hiatusul esofagian în torace.
Etiopatogeneză
Dintre factorii favorizanţi sunt de menţionat: hiatusul esofagian larg, esofagul scurt,
vârsta înaintată, creşterea presiunii intraabdominale (obezitate, sarcină, ascită), intervenţiile
chirurgicale în r egiunea esocardiotuberozitară (vagotomie, cardiomiotomie) şi cifoscolioza.
Herniile hiatale sunt mult mai frecvente la sexul feminin.
Tablou clinic
Simptomatologia herniei hiatale prin alunecare şi mixtă este dată de fapt de apariţia
refluxului gastro-esofagian şi a complicaţiilor acestuia. Acuzele (pirozis, durere retrosternală,
regurgitare, eructaţii, etc.) sunt accentuate postprandial, la aplecare sau în clinostatism. Hernia
prin rostogolire nu este însoţită de reflux, putând fi asimptomatică.
Examenul obiectiv este normal.
Diagnostic
Diagnosticul se bazează pe anamneza cu simptomele caracteristice şi examinări
paraclinice:
a. Examenul radiologic baritat se efectuează în poziţia Trendelenburg, în decubit lateral
drept şi stâng, bolnavul efectuând manvre pentru creşterea presiunii intraabdominale care
favorizează protruzia herniei.
b. Endoscopia digestivă superioară evideţiază o pungă herniară cu mucoasă roşie, de tip
gastric. Se pot evidenţia modificările de esofagită de reflux.
TUMORILE ESOFAGIENE
1.TUMORILE BENIGNE
Tumorile benigne esofagiene sunt rare. De obicei sunt asimptomatice, astfel încât se
descoperã întâmplător. Se pot clasifica în tumori epiteliale: papilom, adenom,chiste şi tumori
nonepiteliale: leiomiom, hemangiom, fibrom, lipom, neurofibrom. Cea mai frecventă tumporă
benignă este leiomiomul.
2.TUMORILE MALIGNE
Reprezintă circa 15% din cancerele digestive. Mortalitatea este deosebit de ridicată, deoarece
diagnosticul se face tardiv, tumora fiind mult timp asimptomatică. Majoritatea tumorilor sunt
carcinoame (95%) şi 5% forme mixte.
Tablou clinic
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 12/114
12
a. Disfagia este pe primul plan. Are un caracter progresiv, apare iniţial la alimentele
solide apoi, tardiv, devine totală. La apariţia disfagiei neoplasmul cuprinde deja 2/3
din circumferinţa esof agului.
b. Durerea retrosternală poate iradia în spate sau substernal în funcţie de extinderea
tumorii.
c. Disfonia se datorează afectării nervului recurent.
d. Tusea la alimentaţie, datorită aspiraţiei denotă apariţia fistulei traheo-esofagiene.
e. Regurgitările denotă o stenoză strânsă. Mai pot apare: sughiţ, eructaţii, halenă, slăbire
în greutate până la caşexie.
Examenul obiectiv este normal iniţial. În stadiile tardive se observă caşexia, anemia
şi prezenţa metastazelor.
Diagnostic
Anamnestic: bărbat în vârstă, cu disfagie progresivă.
Examenul radiologic evidenţiază cel mai frecvent îngustarea esofagului, excentrică. In
cazul formei ulcerative aspectul este de nişă largă, neregulată, iar dacă există o formă
vegetantă apare o imagine lacunară intraluminală.
Endoscopia digestivă superioară este examinarea care tranşează diagnosticul. În cazul
cancerelor precoce se poate efectua citologie prin periaj şi coloraţie vitală (soluţie Lugol) care
nu colorează leziunile neoplazice permiţând vizualizare mai bună pentru biopsie. Cancerul
dezvoltat apare în funcţie de forma macroscopică: forma infiltrativă duce la stenoze
esofagiene cu mucoasa exulcerată, friabilă, sângerează la atingere. Formele polipoide apar ca
şi formaţiuni conopidiforme, exulcerate. Tipul ulcerat se evidenţiază ca şi un creater ulceros,
neregulat, cu mucoasa din jur congestionată, exulcerată.
Ecografia depistează prezenţa metastazelor
Ecoendoscopia este necesară pentru aprecierea profunzimii tumorii.
Tomografia computerizată pune în evidenţă extensia extraesofagiană a tumorii.
PRINCIPII DIETETICE IN PATOLOGIA ESOFAGIANA
Adoptarea unui regim si modificarea comportamentului alimentar dau in generalrezultate bune.
Tratamentul medicamentos actioneaza fie asupra nivelului aciditatii gastrice (inhibitori
de pompa de protoni), fie a presiunii sfincterului esofagian inferior.
Se recomanda evitarea alimentelor care scad presiunea SEI
masuri igieno-dietetice.
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 13/114
13
ALIMENTE CARE SCAD PRESIUNEA SEI (SFINCTERULUI ESOFAGIAN
INFERIOR)
Alimente grase, prajeli
Alimente acide
Condimentele
Alimente foarte dulci si foarte sarate
Alimente care provoaca aerogastrie si flatulenta, fermentatie
Supa de carne, supa de peste
Alcoolul
Bauturi carbogazoase
Alimente greu digerabile:
Alimente cu textura ferma (carne tare)
Alimente tari, mestecate insuficient, chipsuri, coaja de paine
Branzeturi fermentate
Principii
Majoritatea alimentelor bogate in grasimi scad presiunea sfincterului esofagian si pot
cauza regurgitatia acida. In plus, ele incetinesc digestia, favorizand acumularea
sucurilor gastrice in stomac.
trebuie evitate prajelile, mezelurile, lactatele cu multa grasime, sosurile si carnea
grasa.
Ciocolata contine mai multe substante care contribuie la relaxarea sfincterului
esofagian: materii grase dar si derivati metilati ai xantinei, care se gasesc si in cafea,
ceai si unele bauturi carbogazoase (CocaCola). Menta contine acizi volatili si are
acelasi efect de relaxare a cardiei.
Din acest motiv se recomanda evitarea consumului de ceaiuri, bauturi, dulciuri, sosuri
care contin menta.
Ceapa este recunoscuta pentru efectul sau de relaxare a cardiei, dar se crede ca ar avea
si un efect direct in iritatia esofagului. Ceapa prajita, care contine in plus materii grase,
determina dureri epigastrice si pirozis.
Cafeaua, cola, berea, alcoolul in general, toate acestea trebuie evitate de catre
persoanele care sufera de reflux gastro-esofagian.
Bauturile acidulate: apa minerala, sucuri acidulate provoaca reflux gastro-esofagian si
regurgitatii.
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 14/114
14
In prezenta esofagitei de reflux, unele alimente pot cauza arsuri imediat ce sunt
ingerate: condimentele, alcoolul, rosiile, portocalele, lamaile, grapefruit si sucurile din
aceste fructe.
MEDICAMENTE CARE SCAD PRESIUNEA SEI
Anticolinergicele: atropina
Antiinflamatoarele, aspirina
Corticosteroizii
Alfa, beta-blocantele
Inhibitorii canalelor de Calciu
Teofilina
Morfina
Prostaglandinele
Aceste medicamente, favorizeaza refluxul gastro-esofagian, deci se vor evita.
ALIMENTE CONTRAINDICATE IN PATOLOGIA ESOFAGIANA
Carnea de oaie, porc, carne grasa, carne sarata, carne de gasca, rata, melci
Mezelurile
Peste sarat, afumat, gras
Grasimi: untura, slanina, prajelile
Sosurile, prajeala, maioneza, sos bearnez, tocana, sosul pe baza de vin
Paine proaspata, integrala
Cereale integrale
Legume uscate
Legume proaspete: usturoi, telina, varza, ceapa
Cruditati: ridichi, castraveti, varza rosie, salatele
Branzeturi fermentate
Fructe: necoapte, sucul de fructe nestrecurat, fructe cu samburi, si coaja
Fructe uscate
Produse de patiserie cu crema, foietaje
Deserturi: clatite, ciocolata,
Sarea, mirodeniile, condimentele
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 15/114
15
Bauturi alcoolice bauturile carbogazoase (apa minerala, sucuri acidulate, bere,
sampanie), precum si cele prea calde sau prea reci nu sunt indicate
Ceai, cafea si ciocolata cu lapte
ALIMENTE PERMISE
Unele alimente au proprietatea de a creste presiunea sfincterului esofagian inferior.
Acestea sunt alimentele bogate in proteine – carnea si pestele slab, laptele si produsele
lactate degresate sau semi-degresate
Persoanele care sufera de pirozis sau de boala de reflux gastro-esofagian trebuie deci
sa includa aceste alimente in regimul lor zilnic.
Sunt de asemena permise: carnea fara grasime: de vita, porc, sau pasare - pui sau
curcan (fara piele), majoritatea tipurilor de peste proaspat sau congelat, sardelele sau
conservele de peste in apa.
Dintre lactate sunt permise branzeturile fara grasime (branza de vaci proaspata) si
iaurturile care contin mai putin de 2% grasime.
Lista alimentelor permise
Carne de pasare, pui, curcan, bibilica, prepelita
Carne de vita slaba, vitel, porc slab
Organe: ficat, creier, limba
Sunca bine degresata
Peste slab, scoici, crustacee
Grasimi: unt, margarina, smantana proaspata
Sosuri besamel, cu smantana, cu ou, fara rantas
Paine uscata, prajita
Fainoase orez, paste, gris, cuscus
Legume preparate: anghinare, vinete, sfecla rosie, morcovi, ciuperci, spanac, andive,
fasole verde, praz, cartofi, ardei, rosii, soia incoltita, mazare
Branzeturi branza de vaci, iaurt, lapte degresat
Fructe: fructe bine coapte sau preparate, decojite, fara samburi: mere, pere, cirese,
prune, piersici, ananas, capsuni, banane, struguri,
Desert: biscuiti, chec, tarte cu fructe, orez cu lapte, gris cu lapte,
Sare moderat
Plante aromate
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 16/114
16
Bauturi: apa plata, sucuri strecurate, infuzii, vin eventual 1 pahar
REGULI GENERALE DE ALIMENTATIE IN PATOLOGIA ESOFAGIANA
Evitarea alimentelor prea calde sau prea reci
Mestecarea corecta a alimentelor
Evitarea alimentarii rapide
Evitarea lichidelor in timpul mesei, a supelor la cina
Evitarea meselor copioase,
Repartizarea in 5 mese/zi alimentatiei
Mese la ore fixe, ambianta linistita
Renuntarea la fumat
Evitarea siestei
Ultima masa cu cel putin 2 ore inainte de culcare
Plimbare dupa cina
REDUCEREA SINDROMULUI POSTURAL!!! FOARTE IMPORTANT CA SI
REGULA GENERALA PENTRU REDUCEREA REFLUXULUI GASTRO-
ESOFAGIAN
“ESOFAGUL TREBUIE MENTINUT IN POZITIE VERTICALA” este regula de baza
pentru a impiedica refluxul gastro-esofagian.
Pacientul trebuie sa doarma cu perna, sau sa ridice capul patului la 15-30 grade
Pacientul trebuie sa evite aplecarea prin flexia trunchiului, sa o faca din genunchi
Sa foloseasesca scaune cu spatar drept
REDUCEREA CAUZELOR HIPERPRESIUNII ABDOMINALE
Reducerea greutatii ( a obezitatii)
Evitarea hainelor stranse pe corp (curea, corset), preferabil bretele
Evitarea eforturilor abdominale (tuse-fumat, adenom de prostata, vomei)
Evitarea ridicarii obiectelor grele
Evitarea sportului fara incalzire prealabila
AFECTIUNI CARE PREDISPUN LA REFLUX
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 17/114
17
Colita de fermentatie
Dischinezia biliara, litiaza biliara
Ascita
Diabetul, mixedemul
Sclerodermia
Interventiile gastrice, stomacul rezecat
Obezitatea
Sarcina predispune de asemenea la BRGE prin cresterea presiunii intraabdominale si
progesteronului
MENIU ZILNIC TIP PENTRU BOALA DE REFLUX
Mic dejun
Cafea, ceai slab
Desert si fruct sau
Tartina +lapte sau
Cereale cu lapte +branza
Gustare ora 10
Biscuiti +suc de fructe
Paine+branza
Fruct+produs lactat
Pranz
Carne, peste
Fainoase sau legume verzi
Desert fruct sau branza
Gustare
Desert sau
Fruct+produs lactat
Piine +brinza
Cina
Carne, peste
Fainos sau legume verzi
Desert fruct sau branza
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 18/114
18
Consumul zilnic
mediu
Regim pentru refluxul esofagian (2.100 Cal)
Alimente Cantitate Proteine Lipide Glucide
Lapte sau iaurtsemidegresat
300 10 5 15
Brînză 40 10 10 -
Carne sau peşte 200 40 20 -
Ouă 0
Pîine sau pesmeţi 150 11 - 82
Cartofi, paste, orez,
legume
uscate 300 6 - 60
Zahăr 35 - - 35
Miere, bomboane,
dulceaţă,
ciocolată, produse de
patiserie sau biscuiţi
uscaţi
30 2 3 25
Legume verzi 300 4 - 21
Fructe 400 - 55
Unt 15 - 13 -
Margarina vegetală - -
Ulei 20 - 20 -
Băuturi hidrice 1,5 1Băuturi alcoolizate:
vin
0
N = 5%
Total: 2.140 Cal, din 83 g 71 g 293 g
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 19/114
19
care ,
= 330 Cal = 639 Cal = 1.174
Cal
15% 30% 55%
MENIU PENTRU O SAPTAMANA
Meniuri pentru 7 zile
Micul
dejun
Luni Marţi Miercuri Joi Vineri Sîmbătă Duminică
LaptePîine prăjită
Unt
Sufleu deorez cu
lapte
Pară fiartă
LaptePesmeţi cu
unt
Orez culapte
Suc de
ananas
Brînză Emmenthal
Pîine cu
unt
Lapte cumiere
Pîine cu
unt
Griş culapte
Mere coapte
la cuptor
Ora
10.00
0 felie de
chec
Un suc de
portocale
Brînză
Gouda
O felie de
pîine
Brînză de
vaci
cu verdeaţă
Lapte cu
vanilie
Biscuiţi
Măr
Iaurt
Biscuiţi de
Savoia
Suc de
struguri
Brînză
Mimolette
Pîine
Prînz Coastă de
oaie la
grătar
Scoici în unt
Mere coapte
la
cuptor
File de
limbă-de~
-mare la
grătar
Ratatouile
nişoise
Cremă cu
ananas
Ciulama de
viţel
Ciuperci
Pilaf de
orez
Pară
Rasol de
peşte
cu
legume
Tartă cu
piersici
Friptură de
file de porc
Bulbi tineri
de fenicul
fierţi
înăbuşit
Brînză de
vaci
Ficat de
miel la
tigaie
Fasole
verde cu
Sos maître
d'hotel
Iaurt
Friptură de
pui
Mazăre a la
francaise
Brînză St.
Florentin
Gustare Pîine
Brînză Demi-
sel
Iaurt
Biscuiţi
Cremă
caramel
Biscuiţi
Turtă
dulce cu
unt
Biscuiţi
Piersici
fierte
Tartă cu
cireşe
Tartă
alsaciană
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 20/114
20
Pisică-de-
mare
Cină Ouă
Spanac tocat
Griş cu lapte
Creier în
sos
meuniereCartofi
fierţi la
abur
Brînză
Comte du
Jura
Roast beef
Sote de
dovleceiŞarlotă de
mere
Şuncă
înăbuşită
Spaghetticarbonar
a
Struguri
Aripioare
de
calcan încourt-
bouillon
Orez fiert
în apă
cu sare şi
puţin unt
Lapte de
pasăre
Friptură de
spată
de mielCartofi la
folie
cu
smîntînă
Spumă de
căpşuni
Felie de
somon
fiert cutarhon
Cartofi
fierţi la abur
Compot de
cireşe
PATOLOGIA STOMACULUI ŞI DUODENULUI
PARTICULARITĂŢILE ANAMNEZEIAnamneza este foarte importantă în afecţiunile gastro-duodenale. Pe baza anamnezei
se face orientarea spre un diagnostic prezumtiv şi se indică investigaţiile paraclinice pen tru
punerea diagnosticului pozitiv.
Vârsta
Ulcerul duodenal(UD) este mai frecvent între 20-45 de ani, iar cancerul gastric(CG)
după 45 de ani. Este motivul pentru care orice sindrom dispeptic la peste 45 de ani, ai ales la
sexul masculin, necesită investigaţii, respectiv endoscopie digestivă.
Sexul
UD şi CD sunt ai frecvente la sexul masculin
Antecedente heredo-colaterale
Ulcerul duodenal prezintă agregare familială, mai ales la grupul sanguin 0I. Cancerul
gastric apare mai frecvent la cei cu grupul sanguin AII, fiind cunoscute familii întregi cu
ereditate bogată în cancere digestice sau cancer gastric (Napoleon).
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 21/114
21
Antecedente personale
O serie de afecţiuni se corelează mai frecvent cu bolile stomacului şi duodenului sau
pot produce confuzii de diagnostic:
1. boli digestive: pancreatita cronică, colecistita cronică, apendicita pun probleme de
diagnostic diferenţial
2. boli extradigestive: insuficienţa renală cronică în stadiul de uremie, insuficenţa
cardiacă pot prezenta simptome digestive
3. boli cu incidenţa crescută a UD şi UG: BPOC, cordul pulmonar cronic, ciroza
hepatică
4. medicamente luate în antecedete de pacient: AINS, corticosteroizii, anticoagulante
care pot produce leziuni digestive.
5. fumatul, stressul pot contribui la declanşarea UD şi UG
Condiţii de viaţă
Sărăcia, alimentaţia deficitară, igiena sanitară precară prezintă riscul infecţiei cu
Helicobacter pylori din mica copilărie şi predispun la UD, CG.
SIMPTOME FUNCŢIONALE
DUREREA EPIGASTRICĂ
Durerea epigastrică este simptomul cel mai frecvent. Are următoarele caracteristici
care trebuie urmărite:
A. localizarea şi iradierea. Localizarea durerii este în regiunea în epigastrică.
Iradierea poate fi dorsală, în coloana lombară în ulcerul penetrant în pancreas, iradierea
precordială –în UG.
B. Orarul durerii. Este important de determinat influenţa pe care o are ingestia
alientară asupra durerii. Din acest punct de vedere durerea epigastrică poate fi:
durere ritmată de alimentaţie
durere continuă
durere neregulată
Durerile ritmate de alimentaţie pot apare:
a. durere precoce :în UG la aproximativ 30 de minute, - o oră
b. dureri tardive la 2-3 ore, sub formă de “foame dureroasă”, sau chiar noaptea
trezind bolnavul din somn.
Durerile continui apar sub formă de apăsare, sunt specifice gastritelor, precum şi CG.
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 22/114
22
Durerile neregulate pot apare la greşeli alimentare (alimente perisabile, AINS) sau sub
formă de colici (colica biliară).
C. periodicitatea se caracterizează prin perioade dureroase ciclice, intercalate cu
perioade de acalmie. Sunt specifice UD şi UG.
D. intensitatea durerii este variabilă.
Pacienţii acuză senzaţie de arsură, apăsare, roadere, gol- în gastrite cornice, UD.
Durerea poate fi intensă în crizele ulceroase.
În UD şi UG perforat durerea este foarte puternică “lovitură de pumnal” cu
character lancinant.
E. durata durerilor variază de la 30 de minute până la o oră în colici şi săptămâni în
perioadele dureroase ulceroase.
F. declanşarea durerii la anumite alimente: supă de roşiicastraveţi, condimente, , vin
acru accentuează durerea din gastrite, UG, UD. În general alimentele alcaline (laptele,
bicarbonatul) ameliorează temporar durerea.
2. Pirozisul, regurgitaţia acidă apar datorită refluxului gastro-esofagian
3. Vărsăturile acide şi alimentare pot apare în stenozele pilorice, în gastrite, duodenite.
4. Tulburări ale apetitului : anorexia în cancerul gastric, inapetenţa în gastrite.
SINDROMUL GASTRITIC
Gastrita se defineşte ca şi inflamaţia acută sau cronică a mucoasei gastrice.
O clasificare primordială a gastritelor este, după cum rezultă şi din definiţia lor, în
gastrite acute şi cronice.
1. Gastritele acute au multiple cauze: alimentare (alimente greu digerabile, abuz de
alcool), medicamente (antiinflamatoare nesteroidiene AINS, antibiotice, preparate de potasiu),
ingestie de agenţi corozivi, gastrite acute în contextul unor boli infecţionase (hepatită acută,
febră tifoidă), alergii, insuficienţe de organ ş.a.
Cauzele gastritelor acute
1. Medicamente
2. Helicobacter pylori
3. Alcoolul
4. Traumatisme locale
5. Radiaţiile X
6. Gastrite infecţioase
7. Refluxul duodeno-gastric
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 23/114
23
8. Uremia
9. Ischemia mucoasei
10. Politraumatismele
11. Intervenţii chirurgicale extinse
12. Leziuni ale sistemului nervos central
13.
Arsuri extinse
14. Septicemia
15. Şocul
16. Insuficienţa respiratorie
17. Insuficienţa renală acută
18. Insuficienţa hepatică
19. Substanţe caustice
Sim ptomele constau în : durere epigastrică continuă sau exacerbată la alimentaţie,
greţuri, vărsături alimentare, senzaţie de plenitudine, balonare. Poate apare febră, cefalee,
ameţeli.
Obiectiv se constată sensibilitate epigastrică.
Gastrita acută erozivă este o formă frecventă de gastrită, de obicei medicamentoasă.
Se asociază cu hematemeză şi melenă.
2. Gastritele cronice
Clasificarea gastritelor cronice :
A. Gastrita tip A sau atrofică
- autoimună
B. Gastrita tip B sau bacteriană determinată de Helicobacter pylori
C. Gastrita tip C sau chimică
- de reflux
- medicamentoasă
- alcool
D. Gastrite speciale
Gastritele cronice au o simptomatologie redusă. Poate apare un sindrom dispeptic:
inapetenţă, greţuri, mai rar vărsături, plenitudine epigastrică, balonări.
DIETA IN GASTRITA ACUTA
Pacient se poate interna in spital, daca nu se poate alimenta per os
Alimentatie intravenoasa se instituie cateva zile
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 24/114
24
Lactate 2-3 zile
Regim FARA FIBRE, mixat: terci, piure de legume fragede, piept de pasare,
compoturi
Dupa 15 zile alimentatie normala
DIETA IN GASTRITELE CRONICE
Gastrita HELICOBACTE PILORI POZITIV, se instituie tratamentul medicamentos
adecvat :
ANTISECRETORII (INHIBITORI DE POMPA DE PROTONI, CONTROLOC,
NEXIUM)+
AMOXICILINA 2X1G+
KLARITROMICINA 2X500MG 10 ZILE
Regimul in gastritele hiperacide se suprapune cu regimul de ulcer
Gastrita de reflux, atrofica
In gastrita atrofica, aciditatea gastrica fiind diminuata se recomanda:
Supa de carne, peste
Condimente slabe: muraturi in otet
Un pahar de vin
Ceai, cafea
Branzeturile fermentate sunt complet contraindicate
SINDROMUL ULCEROS
1. Durerea este simptomul dominant atât al UD, cât şi al UG, cu unele mici caracteristici
diferite.
localizarea durerii este în UD în epigastrul inferior, cu iradiere la dreapta. În UG
durerea apare în epigastrul mediu cu iradiere câtre hipocondrul stâng. Ulcerul
penetrant se caracterizează prin iradierea posterioară a durerii.
ritmicitatea se referă la apariţia durerii în legătură cu alimentaţia:
o în UD postalimentar tardiv, la 2-3 ore, sub formă de “foame dureroasă”, sau
chiar noaptea trezind bolnavul din somn.
o în UG postalimentar precoce, la aproximativ 30 de minute, - o oră
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 25/114
25
periodicitatea se caracterizează prin perioade dureroase ciclice, intercalate cu perioade
de acalmie. Clasic durerile apar mai frecvent primăvara şi toamna.
caracterul durerii este variabil. Pacienţii acuză senzaţie de arsură, apăsare, roadere,
gol.
durata variază de la 30 de minute până la o oră
declanşarea durerii la anumite alimente: supă de roşii, varză, castraveţi, condimente,
ceapă, usturoi, vin acru şi altele. În general alimentele alcaline (laptele, bicarbonatul)
ameliorează temporar durerea.
2. Pirozisul, regurgitaţia acidă
Amândouă se datorează refluxului gastroesofagian, ca urmare a incompetenţei cardiei.
Pirozisul este retrosternal, apare postalimentar la o jumătate,- 1 oră şi reflectă esofagita de
reflux care însoţeşte de regulă UD.
3. Vărsăturile acide şi alimentare
Apar în special în UD, după alimentaţie, spontane sau provocate de bolnav pentru
calmarea durerilor. Mecanismul lor este probabil datorat spasmului piloric, duodenitei de
însoţire sau sistemului nervos vegetativ. Prezenţa alimentelor nedigerate poate sugera
existenţa unui obstacol organic, respectiv evoluţia spre stenoză.
4. Alte simptome care pot apare sunt:
semnele vagotoniei: constipaţie, bradicardie, hipotensiune arterială.
scăderea în greutate , specifică UG.
debut prin prezenţa unei complicaţii: hemoragie digestivă superioară (HDS),
perforaţie.
De remarcat că nu există o corelaţie între mărimea leziunii şi simptomatologie.
Examen obiectiv
Examenul obiectiv este sărac în date. La inspecţie se poate observa faciesul “ulceros”,
cu şanţuri nazo-labiale adânci, pomeţii proeminenţi. Starea de nutriţie variază, respectiv
supraponderali în UD şi subponderali în UG şi ulcerele complicate.
La palparea abdomenului apare sensibilitate epigastrică localizată predilect în UG pe
linia xifo-ombilicală cu 2-3cm deasupra ombilicului, iar în UD 1 cm la dreapta şi deasupra
ombilicului.
Examinări paraclinice
1. Studiul secreţiei acide gastrice, de importanţă majoră în trecut pentru diagnosticul
ulcerului, este mult mai puţin folosit în prezent.
Secreţia acidă bazală (DAB) şi cea stimulată (DAM) este mai mare la pacienţii cu
UD. O aciditate crescută, o stare dissecretorie, poate apare şi în duodenite sau dispepsia
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 26/114
26
nonulceroasă, de aceea depistarea unei acidităţi crescute nu este suficientă pentru diagnosticul
de UD. Confirmarea endoscopică a UD face inutilă examinarea secreţiei gastrice (UD
evoluând, de regulă cu hiperaciditate.)
De reţinut că valoarea normală a DAB este de 2 mEq/oră .
2. Examenul radiologic, se efectuează în lipsa posibilităţii de endoscopie. Se poate efectua
radioscopie gastro-duodenală, când se urmăreşte propagarea undei peristaltice, viteza de
evacuare, pezenţa refluxului duodeno-gastric, gastro-esofagian, comportamentul pereţilor
gastrici la trecerea undei.
Radiografia cu substanţă de contrast poate pune în evidenţă anumite modificări
structurale.
Semnul radiologic direct este nişa ulceroasă, evidenţiată printr -un plus de substanţă de
contrast.
3. Examenul endoscopic
Endosco pia este metoda de elecţie pentru diagnosticul ulcerului.
UG apare sub forma unui crater , acoperit cu fibrină, cu margini regulate şi drepte spre
care se îndreaptă pliurile mucoasei orientate radiar. Forma poate fi rotundă-ovalară, iar pe
măsură ce ulcerul se închide ia formă de rachetă de tenis cu evoluţie ulterioară spre cicatrice
stelată. În craterul ulceros se pot evidenţia trombi în caz de sângerare, iar mucoasa din jur este
congestionată.
Aspectul macroscopic al UG benign poate preta uşor la confuzie cu cancerul gastric
ulcerat. Cancerul apare însă ca un crater neregulat, cu baza de implantare largă , neregulată,
cu fundul craterului acoperit cu zone necrotice, hemoragice. Pliurile mucoasei sunt lipsite de
elasticitate şi se opresc la distanţă de crater, de care sunt separate de o zonă infiltrativă.
Singura metodă de diferenţiere constă din biopsierea multiplă din marginea internă a UG,
practic singurul diagnostic cert al benignităţii fiind cel anatomo-patologic.
UD poate apare gastroscopic sub formă rotundă, fiind de dimensiuni mai mici decât UG
şi cu evoluţie spre cicatrizare; ulcerul liniar, care are o slabă tendinţă de cicatrizare; ulcerul
neregulat, sub formă de stea sau trifoi, care se cicatrizează lent şi ulcerul cu aspect de salam “
salami ulcer”, format din eroziuni pe o zonă de inflamaţie.
În UD nu se pune problema malignităţii, de aceea nu necesită biopsiere.
Ulcerele acute de stress sunt de regulă mari, cu un crater murdar, acoperit de membrane
hematice sau cheaguri. Sunt mai frecvente la nivelul corpului gastric, de obicei multiple şi cu
o mare tendinţă la sângerare.
4.Examinarea ecografică poate ridica suspiciunea de UG sau UD prin evidenţierea unor
semne indirecte ( stomac dilatat, secreţie crescută, stază bulbară).
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 27/114
27
5.Determinarea HP se poate efectua prin metode directe şi indirecte. Metodele directe se
bazează pe biopsii gastrice recoltate prin endoscopie digestivă superioară. Metodele directe
sunt: examenul histopatologic, testul citologic, testului rapid cu urează, cultivarea pe medii
speciale de cultură, reacţia de polimerizare.
Testele indirecte nu necesită biopsie, bazându-se în general pe evidenţierea
anticorpilor anti-HP. Acestea se pot clasifica în : teste serologice din sânge intergral sau ser,
teste respiratorii ( cu uree mar cată cu C13) şi teste salivare . În practica curentă se foloseşte,
de rutină, examenul histo- patologic, testul rapid al ureazei şi evidenţierea anticorpilor anti-HP
din sânge. În cazul UD se consideră certă infecţia cu HP, de aceea nu se mai fac teste pentru
HP. În cazul UG se iau biopsii multiple pentru a evidenţia HP.
6.Endosonografia constă în introducerea unui transductor la capătul unui endoscop. În acest
mod se poate scana peretele stomacului şi structurile înconjurătoare. Metoda este foarte
eficientă pentru depistarea cancerului gastric incipient, respectiv pentru diagnosticul difernţial
dintre UG şi cancerul gastric ulcerat.
Complicaţii.
Hemoragia, este cea mai frecventă complicaţie a ulcerului, cu o frecvenţă de 15 -20%
şi cu o mortalitate de 6-7%. Este favorizată de : eroziunea unor vase, consumul de
aspirină sau alte AINS, hormoni steroidieni, antibiotice.
Clinic se manifestă prin hematemeză (vărsătura în zaţ de cafea) şi/sau melenă (scaun
negru, lucios, moale). Melena trebuie diferenţiată de colorarea scaunului în negru la ingestiade: afine, alimente cu sânge(sângerete), cărbune, preparate de fier şi bismut. În funcţie de
gravitatea hemoragiei se instalează semnele anemiei acute, cu scăderea hematocritului,
creşterea azotului sanguin. În pierderile masive de sânge poate apare şocul acut
posthemoragic. Diagnosticul de certitudine se pune prin aspiraţia naso-gastrică care relevă
prezenţa sângelui în stomac, prin tuşeu rectal cu evidenţierea melenei şi prin endoscopia
efectuată în urgenţă. După spălătură gastrică se poate vizualiza, endoscopic, sursa hemoragiei
şi dacă aceasta este activă sau nu.
Evoluţia depinde de cantitatea de sânge pierdut, de apariţia resângerării, vârsta peste 65de ani, prezenţa bolilor asociate.
Perforaţia, reprezintă evoluţia naturală transmurală a leziunii ulceroase către marea
cavitate peritoneală.
Clinic apare o durere de intensitate mare, “ca un pumnal”; durerea iradiază spre fosele
iliace. În cazul iritaţiei diafragmatice, durerea poate iradia în umeri. Se însoţeşte de greaţă,
vărsături, transpiraţii, paloare, tahicardie, tahipnee, rar cu instalarea şocului. Tranzitul
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 28/114
28
intestinal se opreşte şi treptat se instalează tabloul peritonitei acute generalizate.
Obiectiv, pacientul este anxios, ghemuit, cu apărarea musculară, până la abdomen de
lemn. Zgomotele intestinale sunt abolite şi matitatea hepatică înlocuită cu sonoritate la
acest nivel.
Examinările de laborator indică o VSH crescută şi leucocitoză.
Radiologic se evidenţiază pneumoperitoneul, ca o zonă de hipertransparenţă între
diafragm şi ficat. Endoscopia şi pasajul baritat nu sunt indicate. Diagnosticul se bazează pe
simptomatologie: modificarea caracterelor durerii, imposibilitatea calmării ei, Iar radiologia
şi endoscopia pun în evidenţă profunzimea nişei ulceroase.
Penetraţia reprezintă, de fapt, perforaţia acoperită datorită coalescenţei unor
formaţiuni din afara stomacului sau duodenului: peritoneu, pancreas, ficat, căi biliare,
colon. Apare mai frecvent în UD şi în UG cu localizare posterioară.
Clinic se caracterizează prin durere care nu mai respectă ritmicitatea şi periodicitarea,
devenind continuă şi care nu mai cedează la medicaţia obişnuită. Dacă penetraţia se realizează
în orgenele cavitare (căi biliare, colon), poate evolua spre fistule. Penetraţia în pancreas se
însoţeşte de durerea tipică, “în bară”, cu iradiere dorso-lombară.
Obiectiv, bolnavul este denutrit, astenic. La palpare abdomenul este sensibil în
epigastru, cu iradierea dorsală a durerii.
Stenoza apare ca o complicaţie la 2-4% din ulcerele gastrice şi duodenale. Cel mai
frecvent se localizează la nivelul pilorului, dar poate apare şi antral sau duodenal.
Iniţial are un caracter funcţional, datorită spasmului piloric. Acesta cedează la
administrarea de antispastice de tipul atropinei, papaverinei. În cazul constituirii
stenozei organice, aceasta nu mai cedează la medicamente antispastice.
Clinic apare sindromul insuficienţei evacuatorii gastrice: stază gastrică, plenitudine,
vărsături în jet, postalimentar precoce, apoi tardiv. Pacientul ajunge să verse alimente
ingerate chiar cu câteva zile înainte.
Obiectiv este caracteristic semnul clapotajului gastric şi vizualizarea peristalticii
accentuate: contracţii “de luptă”. Ţesutul adipos se reduce, tegumentele devin uscate.
Abdomenul este sensibil la palpare în epigastru.
Laboratorul evidenţiază anemie, hipoproteinemie cu hipoalbuminemie, tulburări hidro-
electrolitice, care pe măsură ce vărsăturile devin mai frecvente duc la alcaloză metabolică,
hiponatremie şi hipopotasemie. Stenozele organice vechi se pot complica cu insuficienţă
renală funcţională.
Radiologic se evidenţiază stomacul mult dilatat, “stomac în chiuvetă”, cu evacuare
gastrică întârziată, lipsa de pasaj duodenal.
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 29/114
29
Endoscopic se vizualizează sediul şi etiologia stenozei. Stomacul apare dilatat, cu multe
resturi alimentare, cu o mucoasă roşie, congestionată. Este preferabil a se efectua o spălătură
gastrică pentru a avea o bună vizibilitate. Endoscopic se poate diferenţia o stenoză de atonia
gastrică şi se pot lua biopsii pentru a stabili natura benignă sau malignă a stenozei.
Malignizarea era considerată o complicaţie importantă a UG. S-a demonstrat că de
fapt UG nu are o tendinţă de malignizare crescută. Problema care se pune deci este de
diagnostic diferenţial corect între UG şi cancerul gastric ulcerat, respectiv de diagnostic
precoce al neoplaziei gastrice.
SINDROMUL CLINIC DIN CANCERUL GASTRIC
Cancerul gastric reprezintă una dintre cele mai frecvente tumori maligne, 90% dintre
cancerele gastrice fiind adenocarcinoame.
Cancerul gastric se clasifică în- cancerul gastric precoce, care invadează numai mucoasa sau submucoasa şi
- cancer gastric dezvoltat, cu formaţiuni tumorale care depăşesc submucoasa.
CANCERUL GASTRIC PRECOCE
Cancerul gastric precoce are dimensiuni mici, de ordinul milimetrilor şi este în
general asimptomatic. Pacientul poate avea un uşor sindrom dispeptic “îşi simte stomacul”.
Endoscopic leziunile sunt foarte mici, 6-8 mm, histologic nu depăşesc musculare mucoasei şi
pot avea prinsă o grupă ganglionară adiacentă. Supravieţuirea la cinci ani este de 100% pentru
tipul de cancer care prinde mucoasa şi de 90% pentru cancerul care prinde şi submucoasa.
Este importantă depistarea cancerului gastric în această fază pentru un tratament eficient.
CANCERUL GASTRIC AVANSAT.
Semne clinice- sunt în general nespecifice:
cancerul gastric poate fi mult timp complet asimptomatic, ceea ce contrastează
cu severitatea leziunii. poate apare durerea epigastrică de intensitate variabilă, postptandială
balonări postprandiale
saţietate precoce
anorexie selectivă- la carne sau anorexie totală, cu scădere ponderală marcată,
în stadiile finale
hemoragie digestivă superioară
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 30/114
30
vărsături alimentare
disfagie în cazurile care evoluează cu prinderea cardiei
manifestări de stenoză pilorică în localizările antrale
alterarea stării generale
Obiectiv- pacient palid, caşexie, edeme, febră.
La examenul abdomenului
se poate palpa tumora epigastrică,
hepatomegalie dură, neregulată, în cazul metastazelor.
adenopatie supraclavuculară stângă- semnul Virchow-Troisier
adenopatie axilară stângă-semnul Irish gaglion
Manifestări paraneoplazice
tromboflebita recurentă- semnul Trousseau
keratoză pruriginoasă brusc instalată, semnul Leser -Trelat osteoartropatia
tumoră Kruckenberg- grefarea celulelor neoplazice pe ovar
semnul Strauss- ganglioni prerectali
acantosis nigricans- hiperpigmentare şi hipercheratoză, se asociază frecvent cu
cancere digestive
Investigaţii paraclinice
Examen radiologic cu dublu contrast evidenţiază formele macroscopice:
imagine lacunară- forma vegetantă
nişă malignă- forma ulcerată
rigiditate a curburii sau stomac în formă de pâlnie- forma infiltrativă
Examneul endoscopic evidenţiază formaţiunea tumorală, fiind diagnosticul de elecţie şi
permiţând prelevarea de biopsii.
Ecografia, tomografia computerizată şi rezonanţa magnetică sunt considerate necesare pentru
stadializarea tumorii şi evidenţierea metastazelor.
SINDROMUL DISPEPTIC
Termenul de dispepsie (dys-alterat; pepsis, peptein-digestie), desemnează etimologic o
digestie dificilă.
Definiţia modernă a dispepsiei este: un sindrom cuprinzând simptome digestive
localizate în etajul abdominal superior. Aceste simptome pot fi: durere, distensie epigastrică,
greaţă, vărsătuti, inapetenţă, saţietate precoce, eructaţie, aerofagie.
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 31/114
31
Dispepsia este prezentă la 25-30% din populaţie creând probleme dificile de
diagnostic şi de orientare spre investigaţii suplimentare.
Sindromul dispeptic se poate clasifica în :
1. Sindrom dispeptic organic
2. Sindrom dispeptic funcţional
1. SINDROMUL DISPEPTIC ORGANIC
Sindromul dispeptic organic este sindromul dispeptic a cărui etiologie este atribuită
unor boli organice: UD, UG, cancer gastric, boli hepatice, biliare, pancreatice, intestinale,
parazitoze, boli de sistem, ş.a.
2. SINDROM DISPEPTIC FUNCTIONAL
Sindromul dispeptic funcţional este acel sindrom dispeptic fără o cauză organică sau biochimică evidenţiabilă prin mijloacele actuale de explorare (clinică, endoscopică şi de
laborator).
Dispepsia funcională se poate clasifica, conform ultimei clasificări Roma II, după sindromul
predominant în :
1. Dispepsia de tip ulceros- care se caracterizează prin durere centrată în abdomenul
superior supărătoare şi care domină simptomatologia
2. Dispepsia de tip dismotilitate- o senzaţie neplăcută (discomfort) în etajul abdominal
superior caracteriuzată sau asociată cu plenitudine abdominală superioră, saţietate precoce, balonare sau greaţă.
3. Dispepsia nespecifică- dispepsia care nu include criteriile de dispepsie ulceroasă sau
de dismotilitate.
Având în vedere că numărul pacienţilor cu sindrom dispeptic este foarte are, s-au trasat
câteva criterii pentru indicaţia investigaţiilor suplimentare, respectiv a endoscopiei
digestive superioare;
Simptome şi semne de alarmă:
1. pierdere în greutate neintenţionată peste 3 kg 2. disfagie
3. sângerare sau anemie
4. vârsta peste 45 de ani şi apariţia de simptome noi.
REGULI GENERALE DE DIETA IN ULCERUL GASTRIC SI DUODENAL
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 32/114
32
Dieta in afectiunile gastrice si duodenale nu impune o restrictie excesiva in ziua de azi,
cand avem medicamente care reduc secretia gastrica acida cu peste 90%.
Se impun un anumit număr de reguli generale:
1. Combaterea tahifagiei (alimentatiei prea rapide):
„Natura ne-a înzestrat cu dinţi, dar i-a pus în gură, nu în stomac."
Bolul alimentar insuficient amestecat cu salivă ocoleste prima faza a digestiei.
2. Dantură trebuie mentinuta sanatoasa pentru o buna masticatie.
3. Evitarea alimentele fibroase şi dure, a crudităţilor pe perioada episoadelor dureroase.
4. Evitarea mesele copioase, felurile de mîncare grase şi complicate.
5. Evitarea lichidelor în timpul meselor, dar consumae a 1,5- 2 litrii de lichide zilnic.
6. Evitarea băuturile şi alimentele îngheţate sau prea reci, care sunt iritante pentru mucoasa
gastrica.
7. Renunţarea la alcool, in special la vinul acru, care creste mult aciditatea gastrica si in
special pe stomacul gol.
8. Evitarea băuturilor puternic mineralizate şi carbogazoase (cu sediment alcalin important):
9. Evitarea alimentele hipertonice (prea dulci - gen: miere, peltea, dulceaţă - sau prea
sărate), ingerarea acestor alimente provoacă hipersecreţie la nivel gastric.
10. Evitarea condimentele puternice şi mai ales oţetul. Oţetul poate fi înlocuit cu lămîie.
Ardeiul iute, piperul, muştarul irită mucoasa, se pot inlocui cu plante aromatice.
11. Evitarea supele de carne şi de peşte : conţin peptone care provoacă o secreţie peptică
şi clorhidrică exagerată, precum şi o contracţie veziculară cu eliminarea bilei (dureri
la nivelul intersecţiei duodenului cu căile biliare, diaree).
12. Repartizarea alimentaţiei în mai multe mese fractionate, 5 mese pe zi. Durerea se
accentueaza tipic pe stomacul gol.
13. Evitarea fumatului: provoacă o hipersecreţie şi are un efect spasmogen.
14. Alimentatie la ore fixe şi în linişte.
15. Este recomandata relazarea, sportul, evitarea stresului
16. Evitarea medicamentelor care lezeaza mucoasa gastrica: antiinflamatoare: aspirina,
ketonalul, paracetamolul, fasconalul, diclofenacul, etc.
17. Pacientul nu trebuie încorsetat într-un regim prea strict care riscă să provoace
denutriţia. Alimentaţia sa, în ciuda interdicţiilor, trebuie să rămînă echilibrată. Este
necesar să se ţină cont de preferinţele bolnavului.
18. Dieta trecuie sa fie rafinata: alimentele pregatite într-o manieră variată, agreabilă şi
apetisantă.
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 33/114
33
REGULI DE BAZA
1. Importanta unei bune igiene generale şi alimentare;
2. Evitrarea a tot ce poate irita stomacul: alimentele hipertonice, condimentele,
alimentele
fibroase şi tari, alcoolul;
3. Evitarea stresului, tehnicile de relaxare.
REGIMUL IN ULCERUL DUODENAL
1. regimul pentru ulcerul in criza acuta
2. regimul de protectie pentru crizele de intensitate medie
3. regimul pentru perioada de intretinere
1.Regimul in criza acuta de ulcer in primele 1-2 zile
Regim lactat integral, hidric
2 litrii de lapte integral/zi
In 5-6 portii
Cu putin zahar 40g/l
Regimul aduce 1750 ml apa si 1300 cal din 70g proteine, 70 g lipide si 140 g glucide
Daca pacientul nu suporta laptele Shak 3-4 cutii
Regimul in criza acuta de ulcer dupa 2-3 zile
Faina maltificata, terci
Gris
Tarte, crème
Legume fragede mixate
Branzeturi proaspete
Compot de fructe
Pesmeti
Regimul se imparte la 3 mese, cu lapte la orele 10, 17, 22
Dupa 10 zile se trece la regim mediu
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 34/114
34
Meniuri pentru criza de ulcer de mare intensitate pentru cele 7 zile care urmează
(din a patra pînă în a zecea zi)
Micul
dejun
A patra zi
Luni
A cincea zi
Marţi
A şasea zi
Miercuri
A şaptea
zi
Joi
A opta zi
Vineri
A noua zi
Sîmbătă
A zecea zi
Duminică
Terci
5 cereale
cu
lapte
Tartă
Biscuiţi
Terci
caramel
Biscuiţi
Cremă
caramel
Biscuiţi
Lapte
vanilat
Biscuiţi cu
unt
Prăjitură
de griş
Fulgi de
porumb
cu lapte
Pesmeţi cu
unt
GustareOra 10
Lapte cusirop
de rodie
Laptesimplu
Lapte cuesenţă
de cafea
Lapte cuesenţă
de mentă
Lapte cucaramel
Lapte cuesenţă
de
căpşuni
Lapte cucafea
decofeinizată
Prînz Piure de
morcovi cu
unt
Brînză petit suisse
Pesmeţi
Fidea cu
unt
Compot de
piersici(un
castronel)
Piure de
lăptuci
+ sos
beşamel Pesmeţi
Griş cu
unt
Mere în
siropPesmeţi
Budincă de
tapioca cu
unt
Piersici însirop
Pesmeţi
Tartă cu
muguri
de
sparanghel
Pesmeţi
Andive 4- sos
beşamel +
şuncă tocată
Pesmeţi
Gustare Lapte
simplu
Lapte cu
esenţă
de migdale
amare
Lapte cu
esenţă
de
căpşuni
Lapte cu
esenţă
de fistic
Lapte cu
sirop
de rodie
Ciocolată
cu
lapte
Lapte cu
vanilie
Cină Prăjitură de
griş
Pesmeţi
Brînză de
vaci
Peltea de
gutui/mere
Pesmeţi
Tartă cu
mere
Pesmeţi
Piure de
morcovi,
lăptuci
Brînză de
vaci
Piure de
dovlecei+
sosbeşamel
Brînză petit
suisse
Griş cu
unt
Cremă cu
vanilie
Pesmeţi
Paste cu unt
Brînză de
vaci cu
piersici
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 35/114
35
2. Regimul in criza de intensitate medie
Recomandari generale
Lista alimentelor permise
Lista alimentelor interzise
Alimente interzise
Branzeturi fermentate
Carne fibroasa si grasa, mancaruri cu sos, carne de porc, oaie, carne gasca, rata, carne
uscata, afumata, marinata, conserve
Vanatul caprioara, mistret, iepure
Organe: inima, limba, rinichi, burta
Mezeluri
Peste: gras, tare:ton, sardine, macrou, hering, somon, anghila
Peste afumat, sarat, la conserva
Oua ochiuri, prajite
Legume crude: usturoi, vinete, morcov, telina, ciuperci, conopida, varza, castraveti,
sfecla, creson, marar, fasole verde, fasole boabe, ceapa, mazare, praz, ardei gras,
ridichi, hrean
Legume uscate: toate Fainoase: paine prioaspata, miez de paine, paine integrala, cereale integrale
Grasimi preparate: untura, sosuri, maioneza, slanina, bacon
Fructe:
Crude si acide: capsuni, zmeura, coacaze, coacaze negre, portocale, lamai,
gref, smochine, castane, banane verzi
Fructe oleaginoase: nuci, alune, migdale, arahide, fistic, masline, avocado
Pesmeţi Pesmeţi
La
culcare
Lapte cu
vanilie
Lapte cu
esenţă
de căpşuni
Lapte
simplu
Lapte cu
vanilie
Lapte
simplu
Lapte
simplu
Lapte cu
caramel
* sos beşamel: terci de făină cu lapte la care se adaugă unt crud cînd e aproape gata
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 36/114
36
Zahar si dulciuri: preparate foarte dulci, miere, dulceata, peltea, nuga, bomboane,
magiun
Produse de patiserie, inghetata, serbet
Bauturi:
Ceai, cafea pe stomacul gol
Ape carbogazoase
Limonade
Toate bauturile alcoolizate
Mirodenii; piper, mustar, ardei, otet
NU: preparare sub forma de prajeli, sote, rumenire in ulei, fierbere in sos. Conservare
in suc propriu
Alimente permise
Lactate
Lapte integrasl, semidegresat, iaurt, branza de vaci,
Branzeturi nefermentate: emmenthal, cantal
Smantana proaspata
Carne
Slaba, proaspata, frageda, la gratar, carne de pasare fara piele, carne de cal, vita,
porc, oaie(cotlet)
Organe : ficat, creie
Mezeluri jambon de Paris
Peste la cuptor, in folie
Oua ochiuri in apa, fierte moi, fierte tari
Legume proaspete preparate: sparanghel, sfecla rosie,morcovi tineri, dovlecei, andive,
spanac, fasole pastai extrafina
Supe de legume
Patiserie: biscuiti fara crema, deserturi, tarte
Grasime ulei si unt crud, margarina
Fructe: preparate: cuptor, compot, banane bine coapte, mere, pere, caise
Bauturi: apa plata
Cafea, ceai slab
1 pahar vin rosu
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 37/114
37
Condimente: sare, cimbrisor, dafin, vanilie
In perioada dintre crize
Principii generale
Evitarea: grasimi, mezeluri, supa de carne, carne fibroasa, legume celulozice,
branzeturi fermentate, bauturi alcoolice, bauturi carbogazoase, cafea, ceai tare,
condimente
Evitarea prajelilor
Evitarea mancarurilor care ii provoaca pacientului durere!!!
Prepararea alimentelor la pacientii cu ulcer duodenal este preferabil sa fie facuta:
In apa
La cuptor
In abur
Inabusite
La gratar
In folie
La microunde
Tigaie antiadeziva
La frigare
Analiza raţiei-tip pentru criza de intensitate medie
Alimente Cantitate Proteine Lipide Glucide
Lapte integral sau
lactate
500 17 17 25
Brinză 30 7,5 7,5 -
Carne, peşte sau
ouă
180 36 15
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 38/114
38
Pesmeţi sau pîine
prăjită
80 8 - 60
Paste, orez, griş sau
taină
(greutatea după preparare)
300 6 - 60
Legume verzi 200 2 - 14
Fructe crude 300 - - 36
Unt crud 10 - 8 -
Ulei 10 - 10 -
Zahăr 30 - - 30
Prăjitură (tip
Savoia sau
biscuiţi) 70 4 7 52
Vin (dacă este
permis)
1/4 1 =
140 Cal
Total: 2.010 Cal,
din care.,..
,80.5 g 64,5 g 277 g
= 322 Cal = 580 Cal = 1.108
Cal
Procentaj................
.............
16% 29% 55%
N = 15% N = 30% N = 55%
Exemplu de meniuri pentru o săptămînă de regim de protecţie gastrică (criză de intensitat
medie)
Micul Luni Marţi Miercuri Joi Vineri Sîmbătă Duminică
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 39/114
39
dejun
Griş cu
lapte
Ceai de tei
Brînză de
vaci
Pîine prăjită
Unt
Cafea
decofeiniza
tă
Doi petitsuisse
Biscuiţi
Prăjitură
de
tapioca
Supă delegume
Fulgi de
porumb
Pară
preparată Ceai
Cafea
decofeiniza
tă
O felie detartă
Ceai
Un iau
0 bucată de
prăjitură desavoia
Ora 10 Compot de
piersici
Pîine
prăjită
Brînză
Edam
Compot de
pere
Pesmeţi
Banană
coaptă
pasată
Prăjitură de
orez
Mere în
sirop
Pîine prăji
Brînză
topită
Gruyere
Prînz Escalop
Fasole
verde
Brînză
Gruyere
Pesmeţi
Biftec
Dovlecei cu
unt
Tartă cu
piersici
Pesmeţi
Pui
Orez fiert
în apă
cu sare şi
puţin unt
Măr
preparat
Pesmeţi
Doradă la
cupto
Cartofi
fierţi în
aburi
Piersici în
sirop
Pîine
prăjită
Andive cu
şuncă
Brînză de
vaci
Pesmeţi
Roast beef
Tulpini de
praz
în sos
beşamel
Brînză
Port-Salut
Pîine
prăjită
Pulpă d
miel
Fasole verd
Budincă d
tapioca
Pîine prăjită
Gustare Ceai cu
lapte
Biscuiţi
Compot de
gutui/mere
Biscuiţi
Lapte cu
sirop
de rodie
Ceai
Chec
simplu
Iaurt Cremă de
vanilie
Compot d
mere/pere
Cină File de
merlanOrez cu unt
Pară fiartă
Pesmeţi
Friptură
rece de porc
Melcişori
(paste)
cu unt
Pui rece
Lăptuci preparate
cu
sos
beşamel
Escalop de
curcanMorcovi
în sos
alb
Brînză
Friptură de
viţel Spaghete
Brînză
Emmenthal
Pîine
Escalop de
puiOrez cu
unt
Compot de
piersici
Rest d
pulpă dmiel
Melcişori
(paste)
Piersici î
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 40/114
40
Brînză petit
suisse
Pîine
prăjită
Brînză
Bonbel
Pesmeţi
Comte
Pesmeţi
prăjită Pesmeţi sirop
Pîine prăjită
Exemplu de meniu pentru pacient ulceros in perioada de acalmie
Exemplu de meniuri pentru o săptămînă de regim de confort gastric (intervalul dintre crize)
Micul
dejun
Luni Marţi Miercuri Joi Vineri Sîmbătă Duminică
Cereale cu
lapte
Pîineuscată cu
unt
Şuncă
Lapte
Pesmeţi cu
untCompot de
mere
Iaurt
Pîine
prăjită cu unt
Un ou fiert
moale
Brînză de
vaci
Pesmeţi cuunt
Pară
preparată
Cereale cu
lapte
Un ou fierttare
Piine
uscată
Ceai
îndulcit
BrînzăGruyere
Pesmeţi cu
unt
Iaurt
Compot d
piersiciPîine
prăjită cu
unt
Prînz Salată de
sfeclă
roşie
Fri ptură de
viţel
Spaghete
Brînză
Port-
Salut
Caise
Pîine
uscată
Salată de
paste
Roast beef
Fasole
verde
Iaurt
Banană
bine
coaptă
Pîine
uscată
Salată de
cartofi
Ficat
Jardinieră
de
legume
Brînză
Gruyere
Măr
preparat
Lăptuci
mimoza
Friptură de
pui
Spanac
Brînză
Comte
Compot de
piersici
Pîine
uscată
Muguri de
sparanghel
însos
vinegretă
Steak
Piure
Brînză
petit
suisses
Pară
William
Pîine
uscată
Salată de
orez
(ou fiert
tare,
lăptuci)
O felie de
morun
proaspăt
Dovlecei
în sos
beşamel
Compot de
merePîine
uscată
Şuncă de
bayonne
Graten d
limbă-
-de-mare
Mere fiert
la abu
Brînză d
vaci
cu cais
Pîine
uscată
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 41/114
41
Gustare Tartă cu
mere
Biscuiţi
Ceai
îndulcit
Chec
Cremă
caramel
Biscuiţi
Cremă de
ouă cu
lapte
Biscuiţi
Ceai cu
lapte
Biscuiţi
Lapte
gelificat
Biscuiţi
Ceai c
lapte
Chec
simplu
Cină Graten devinete
Brînză de
vaci
Pere
preparate
Pîine
uscată
Şuncă Piure de
cartofi
şi morcovi
Brînză de
Olanda
Piersici în
sirop
Pîine
uscată
Roast beefrece
Salată de
cartofi
fierţi cu
ulei
Brînză de
vaci
Caise în
sirop
Pîine
uscată
File delimandă
Orez cu
unt
Iaurt
Portocală
Pîine
uscată
Pui receGhiveci de
legume
Brînză St.
Paulin
Mere în
sirop
Pîine
uscată
Friptură de porc
Gratin
Dauphinois
Iaurt
Piersică
Pîine
uscată
Coastă dmiel
Conopidă
Brînză
Comte
Măr
preparat
Pîine
uscată
Salatele se vor prepara cu lămîie. Un pahar mic cu vin roşu de calitate este permis la sfîrşitu
celor două mese principale.
Consumul zilnic
mediu
Analiza rafiei pentru confortul gastric (intervalul
dintre crize]
Alimente Cantitate Proteine Lipide Glucide
Lapte sau lactate
integrale
500 17,5 17,5 25
Brînză 400 10 10 -
Carne, peşte 150 30 12 -
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 42/114
42
sau ouă 4 pe
săptămînă
-
Pîine prăjită
sau pesmeţi
80 8 60
Cartofi, paste, orez,legume
uscate sau făină
(greutatea
după preparare) 250 5 - 50
Zahăr 30 - - 30
Produse de patiserie
tip Savoya
50 5 7,5 35
Legume verzi 300 3 - 21
Fructe 400 - - 48
Unt 15 - 12 -
Ulei 10 - 10 -
Băuturi hidrice 1,5 1
Băuturi alcoolizate:
vin
1/4 1 =
140
N = 5% Cal
Total: 2.010 Cal, din
care...........................
78,5 g
= 314 Cal
69 g =
620 Cal
269 g
= 1.076
Cal
15,6% 30,8% 53,6% N = 15% N = 30% N = 55%
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 43/114
43
PATOLOGIA INTESTINALĂ
PARTICULARITATILE ANAMNEZEI
Vârsta
Diareile sunt mai frevcente la sugar, apendicita acută la adolescenţi, boala celiacă la
copii, cancerul de colon după 50 de ani.
Antecedente personale
Dintre afecţiunile intestinale sunt importante:bolile infecţioase (febra tifoidă,
salmoneloza), digestive (pancreatita cronică, parazitoze intrestinale), extradigestive
(hipertiroidia), intervenţiile chirurgicale (produc aderenţe), abuzul de antibiotice.
Antecedente hereo-colaterale
Polipoza intestinală şi cancerul de colon sunt ereditare
Condiţii de viaţă şi de muncă
Munca sedentară favorizează constipaţia, laptele poate produce diaree (intoleranţă).
Regimul alimentar sărac în fibre favorizează constipaţia, tulburările de motilitate, diveritculii
colonici şi cancerul de colon.
SIMPTOME FUNCŢIONALE
A. DUREREA INTESTINALA poate fi de intesitate mică (distensie) sau intensitate mare
sub formă de colică:
1. Colica apendiculară apare în apendicita acută. Se localizează în fosa iliacă dreaptă, este
însoţită de greţuri, vărsături, febră, diaree. Punctele apendiculare sunt pozitive.
2. Ileusul mecanic – durerea apare intermitent iniţial, apoi se generalizează. Apar vărsături
fecaloide şi oprirea tranzitului .
3. Sindromul de subocluzie, sindromul König apare în stenozele intestinale. Durerea se
intensifică progresiv, apar mişcări peristaltice. Apar zgomote hidroaerice intense care
denotă trecerea conţinutului intestinal prin stenoză.
4. Tenesmele se definesc ca senzaţia imperioasă de defecare, cu durere-arsură. Poate apare în
cancerul rectal, fisuri, rectite.
5. Durerile la defecare apar în fisura anală, tromboflebita hemoroidală, abces perianal.
B. TULBURARILE DE TRANZIT INTESTINAL sunt diareeea şi constipaţia.
Suprimarea completă a eliminării de materii fecale şi gaze se numeşte ileus. Ileusul poate fi
funcţional – ileus dinamic sau mecanic în ocluzii prin strangulaţie, volvulus sau invaginaţie.
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 44/114
44
C. FLATULENŢA constă în eliminarea de gaze în cantitate mare şi cu frecvenţă crescută.
Apare în colopatii şi determină apariţia meteorismului abdominal.
D. HEMORAGIA INTESTINALA. Se poate manifesta sub formă de:
Melenă – scaun moale de culoare neagră, lucios- sângerarea are loc în porţiunea
proximală a intestinului.
Rectoragie sau hematochezie- eliminarea de sânge roşu, proaspăt- sângerarea
apare din colonul descendent, sigmoid sau rect.
Hemoragia digestivă inferioară (HDI) se defineşte ca orice sângerare care apare
sub ligamentul Treitz.
Cauzele mai frecvente ale HDI :
1. Boala hemoroidală 2. Fisura anală
3. Cancerul colonic
4. Polipi colonici
5. Dizenteria
6. Rectocolita ulcero-hemoragică, boala Crohn
7. Diverticuloză
8. Angiodisplazie
9. Ischemia intestinală 10. Colita de iradiere
11. Ulcer solitar rectal
12. Perforaţii
SINDROMUL DIAREIC
Definiţie. Diareea se defineşte pe baza a patru criterii: creşterea frecvenţei evacuărilor
(peste 3 /zi), scăderea consistenţei scaunului, creşterea volumului fecalelor (peste 250g/zi) şidigestia incomnpletă a alimentelor. Elementul primordial îl constitue prezenţa scaunului
neformat şi cu resturi alimentare nedigerate.
Diareea apare în A. Boli digestive:
1. Boli infecţioase ( bacteriene, virale)
2. Boli parazitare (lambliaza, ascaridioza)
3. Diaree gastrogeneă / stomac rezecat, vagotomie)
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 45/114
45
4. Diaree enterogenă (insuficienţă secretorie )
5. Diaree biliară (icter mecanic, diskinezii biliare)
6. Diaree pancreatogenă (pancreatită cronică)
7. Diaree funcţională (intestinul iritabil)
8. Diaree postantibioterapie
9. Procese patologice: TBC, boală Crohn, RCUH, cancer, polipoze, diverticuloze etc
10. Malabsorbţia: intoleranţa lalapte, enteropatia glutinică
B. cauze extradigestive:
1. diareea emoţională
2. diareea endocrină (Basedow, Addison, diabet zaharat)
3. diareea renală:insuficienţă renală cronică
Simptomatologie:
semne generale: febră, scăderea apetitului, scădere ponderală
durerea abdominală difuză sau localizată, uneori sub formă de colică
scaune moi, cu resturi alimentare , uneori cu resturi şi puroi
tenesme
Diareea poate fi
Acută
Cronică
DIAREEA ACUTADiareea acută se defineşte ca sindromul diareic cu durată sub trei săptămâni.
1. toxiinfecţiile alimentare se caracterizează prin debut acut, diaree cu scaune apoase,
vărsături, care duc la deshidratare. Poate fi determinată de : Stafilococ, Salmoneloză,
diareea turiştilor .
2. diareea din dizenteria bacilară (Shigella) se caracterizează prin scaune reduse de volum,
multiple, muco-sanguinolente.
3. diareea din holeră –apar scaune multiple, numeroase, apoase (peste 20/zi) care duc la
deshidr atare şi şoc hipovolemic.
DIAREEEA CRONICA
Diareea cronică depăşeşte trei săptămâni şi include toate cauzele enunţate anterior. Prezintă
unele specificităţi:
1. diareea biliară apare postprandial, cu 1-2 scaune moi, galben-verzui, declanşată de
alimente colecistochinetice.
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 46/114
46
2. diareea din pancreatita cronică include scaune abundente, păstoase, lucioase, respectiv
cu caracter de steatoree. Pacienţii sunt denutriţi.
3. diareea din boala Crohn include scaune moi, 4-5, neformate, galbene lucioase,
pacienetul este febril.
4. diareea din RCUH se caracterizează prin scaune moi, muco- purulente şi
sanguinolente.
5. diareea din intestinul iritabil se caracterizează prin alternarea diareei cu constipaţia.
Scaunul poate conţine şi mucus, dar nu conţine niciodată sânge. Prezenţa s ângelui în
scaun denotă întotdeauna un proces organic şi exclude practic unul funcţional.
Pacienţii au un psihic mai labil, anxios.
6. pseudodiareea sau falsa diaree apare în constipaţiile cronice rectale, când după câteva
zile de constipaţie apare diareea. Scaunele sunt moi, cu mucus, durează câteva zile,
apoi se instalează din nou constipaţia.
Paraclinic: se face examen coprologic (macroscopic, microscopic, chimic,
bacteriologic, parazitologic), rectoscopia, colonoscopia, irigografia, teste de absorbţie
intestinală şi digestie pancreatică.
DIETA IN BOALA DIAREICA ACUTA
PRINCIPII
1. Odihnirea colonului
2. Cura pe baza de lichide timp de 24-36 ore:se vor administra 2-3l de lichide caldute pe
zi : 2 litri de zeama sarata in care au fost fierte legume, ceai de menta, musetel, tei,
neindulcite sau slab indulcite, sucuri de fructe astringente diluate (afine, coarne, mere).
3. Daca pacientii nu varsa, se vor administra cantitati moderate la fiecare ora.
4. In caz de varsaturi se vor administra cantitati mici, din 5 in 5 minute.
Regim fara reziduuri
Dupa ziua a 3-a : supe limpezi de legume, sarate, mucilagii de orez, chiseluri
din sucuri de fructe astringente, orez pasat , supa de morcovi cu morcovul
pasat, apoi supe creme de legume fara cartofi, fainoase fierte in apa, branza de
vaci, telemea desarata, urda, adaugate in fainoase.
Se introduc treptat: merele coapte, pestele fiert, budincile de fainoase cu branza
sau carne, bulionul de carne degresat, painea alba veche de o zi, legumele,
albusul, galbenusul, laptele.
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 47/114
47
Raman excluse un timp: condimentele, afumaturile, conservele, mezelurile,
alimentele cu celuloza dura
Exemplu de regim
• Mic dejun
– Tapioca
– Peltea de gutui
– Infuzie
• Gustare ora 10
– Gris cu lapte+unt cat o aluna
– Peltea de zmeura
– Infuzie sau sirop de fructe diluat
• Pranz
– peste+margarina
– Orez natur
– Mar crud ras marunt
• Cina
– Piept de pui fiert+margarina
Diareea cronica
Numarul meselor: 5-6 pe zi, in cantitate mica.
Alimentele vor fi calde, se vor evita momentele stresante in timpul mesei, care
va fi urmata de 30-60 minute de repaus.
Se vor evita condimentele, afumaturile, mezelurile, alimentele ce contin celuloza
dura.
Alimente permise
carnea slaba cu tesut conjunctiv redus, peste slab, de apa dulce, sunca presata,
pateul dietetic,
branzeturile nefermentate,
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 48/114
48
ouale fierte tari sau in preparate,
painea alba prajita, fainoasele in cantitate limitata ( ca budinci, sufleuri, biscuiti,
ecler),
legumele cu celuloza fina ca soteuri, pireuri, sufleuri, budinci; cartofii se vor
indica in cantitati reduse;
fructele se indica coapte, pireuri, compoturi, sucuri diluate, gelatine:
se prefera prajiturile din aluaturi nedospite: ecler, biscuiti, pandispan; peltea de
gutui, afine;
grasimile vor fi reprezentate de unt si ulei fiert.
Se recomanda supe creme de legume, sosul de legume, supe de carne, bors de
carne.
Sunt recomandate sosurile dietetice, in cantitate limitata.
Alimente de Evitat
laptele, branzeturile fermentate,
carnurile grase, pestele gras, vanatul,
prajelile,
painea neagra, painea proaspata,
leguminoasele uscate, legumele bogate in celuloza grosolana,
fructele crude, fructele consumate cu coaja si samburi, aluaturile dospite,
dulciurile concentrate,
alcoolul, maioneza, sosurile cu rantas
SINDROMUL CONSTIPAŢIEI
Definiţie. Constipaţia cronică se defineşte ca şi eliminarea a mai puţin de 3 scaune
săptămânal, în cantitate redusă şi consistenţă crescută a materiilor fecale, cu defecaţie dificilă
şi senzaţie de evacuare incompletă.
Dischezia defineşte constipaţia rectală.
Constipaţia poate fi primitivă, fără un substrat organic şi secundară unor cauze organice.
Cauzele constipaţiei sunt:
1. Afecţiuni ano-rectale: cancer anal, fisură anală, prolaps, abces perianal, rectocel
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 49/114
49
2. Colon: intestin iritabil, cancer, boală Crohn, RCUH, diverticulită, ischemie, TBC, sifilis,
hernii, volvulus, diverticuli
3. Cauze pelvine: sarcină, tumori uterine, ovariene
4. Boli neuromusculare: Parkinson, paraplegie, scleroză multiplă, dermatomiozită, AVC
5. Boli psihice: depresii, anorexie norvoasă
6. Boli endocrine: DZ, hipotiroidie, feocromocitom, insuficienţă hipofizară
7. Boli metabolice: porfiria
8. Medicamente: anestezice, antiacide, anticolinergice, antihipertensive, contraceptive orale,
diuretice
Simptomatologie: dureri, plenitudine, vărsături alimentare, inapetenţă, meteorism, flatulenţă,
astenie.
Obiectiv- se poate palpa coarda colonului, mai ales sigmoid.
Paraclinic: examen coprologic, rectoscopia, colonoscopia, irigografia, motilitate ano-rectală.
SINDROMUL ANO-RECTO-SIGMOIDIAN
Este sindromul clinic care se defineşte ca şi simptomele şi semnele suferinţelor
segmentului distal intestinal.
Simptomele sunt: 1. Tenesmele rectale
2. Durerea la defecaţie
Cauzele se pot obiectiviza la inspecţia regiunii anale: hemoroizi, fisuri, fistule, abcese
anale, tumori.
Paraclinic examen coprologic, anoscopia, rectoscopia, colonoscopia, irigografia.
SINDROMUL DE MALABSORBŢIE
Definiţie: Malabsorbţia include orice tulburare a absorbţiei unui principiu alimentar la
nivelul mucoasei intestinale. La defectul de absorbţie se adaugă unul de digestie, maldigestie,
motiv pentru care se preferă termenul de “malasimilaţie”. Malasimilaţia poate fi primară, carezultat al insuficienţei congenitale a unei enzime specifice digestiei sau secundară, prin
alterarea sau reducerea suprafeţei de absorbţie intestinală, sau reducerea timpului de absorbţie
prin tranzit accelerat.
Aspect clinic.
1. Simptome digestive: diareea de tip steatoreic , cu scaune frecvente, semiformate sau
lichide, în cantitate de 500-2000ml, cu picături de grăsime şi miros rânced. Se mai
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 50/114
50
asociază anorexie, durere abdominală, meteorism, flatulenţă, greţuri, vărsături.
2. sindromul carenţial se caracterizează prin: deficit ponderal secunar malabsorbţiei,
Anemie care poate fi feriprivă sau megaloblastică prin deficit de vitamina B12 sau
acid folic. Deficit mineral: hipocalcemie, hiponatremie, hipopotasemie. Apare tetanie,
polinevrite, tulburări trofice cutanate, dermatită pelagroidă, glosite, cheiloză. Apar
edeme prin hipoalbuminemie.
3. Sindroame specifice af ecţiunii de bază.
DIETA IN CONSTIPATIE
REGULI GENERALE
Defecatia la aceleasi ore
Mestecat bine
Control stomatologic
Evitarea meselor copioase, a mezelurilor, alimentelor fermentat, condimentate/
dar folositi verdeturile
Evitarea bauturilor carbogazoase foarte reci
Evitati sa beti lichide cu o jumatate de ora inainte si 2 ore dupa masa
Luati 3-4 mese pe zi
Evitati inghetatele si serbeturile
Miscare zilnica
Metoda de relaxare zilnica
Nu folositi laxative fara recomandarea medicului
Aport corect de fibre alimentare zilnic
Fibre alimentare - definiţie
Fibrele alimentare reprezintă partea comestibilă a vegetalelor sau analogii
carbohidraţilor care sunt rezistenţi la digestie şi absorbţie în intestinul subţire al
omului cu o completă sau parţială digestie în intestinul gros.
Fibrele alimentare includ polizaharide, oligozaharide, lignină şi substanţe
asociate ale plantelor.
Fibrele alimentare promovează efecte fiziologice benefice incluzând efectul
laxativ şi/sau atenuarea nivelului colesterolului sanguin şi/sau atenuarea
glicemiei din sânge.
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 51/114
51
Efecte fiziologice ale fibrelor
Controlul greutăţii. Reduc aportul caloric din dietă (combat obezitatea).
Ameliorarea funcţionării colonului şi prevenirea constipaţiei. - în special fibrele
insolubile.
Prevenirea apariţiei hemoroizilor .
Prevenirea diverticulozei.
Reducerea riscului de apariţie a cancerului de colon - în special fibrele insolubile
Reducerea riscului de cancer mamar - fibrele insolubile
Au efect detoxifiant datorită capacitaţii de a funcţiona ca schimbător de ioni. Reducerea riscului de boli cardiovasculare - în special de către fibrele solubile. Reduc
nivelul colesterolului hepatic (previn litiaza biliară, arteroscleroza, cardiopatiile
ischemice şi reduc riscul infarctului de miocard) .
Reducerea riscului de diabet - în s pecial de către fibrele solubile. Diminuează
absorbţia nutrienţilor în intestinul subţire şi reduc răspunsul glicemic post-prandial
(efect în tratamentul diabetului).
Combat cariile dentare.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă zilnic o cantitate de 16…24g fibre NSP
(neamidonoase) sau 27…40g fibre TDF (totale).
În mai 2001, Ministerul Sanataţii şi Familiei a reglementat prin Ordinul 282 cantitatea
de fibre admisă în raţia zilnică, la valoarea optimă de 24 g fibre/zi.
AHA (American Heart Association) r ecomandă 25-30 g fibre/zi
US National Academy of Sciences Institute of Medicine recomandă pentru: femei <
50 ani - 25g/zi; >50ani - 21g/zi; bărbaţi <50ani - 38g/zi; >50 ani - 30 g/zi.
Asociaţia Americană de Nutriţie - pentru copiii mai mari de 2 ani se consideră necesar
un aport de fibre egal cu vârsta copilului +5g/zi, astfel încât să se ajungă treptat, la
vârsta adultă, la cantităţi de 25…35g fibre/zi.
Clasificare fibre
• după solubilitatea în apă caldă/fierbinte
• - insolubile (lignină, celuloză, hemiceluloze)
• - solubile (pectine, gume, mucilagii )
• după sursa de fibre
• - fructe şi legume
• - cereale şi produse cerealiere
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 52/114
52
• - seminţe necerealiere (ex. leguminoase)
• - aditivi alimentari poliglucidici (gume, alginaţi, carragenani, CMC, amidonuri,
modificate etc.)
REGIM
• Mic dejun
– Lapte
– Paine, unt
– Ou, carne sau sunca
• Gustare
– Biscuiti +un fruct Infuzie sau ceai, cafea
• Pranz
– cruditati+ulei
– Carne sau peste
– branza
• Cina
– Cruditati sau ciorba de legume
– Carne sau peste
– Lergume verzi
– Iaur sau un desert
– Fruct ,paine
Alimente permise
• Lactate
– Lapte integral, , branza de vaci,
– Branzeturi nefermentate: emmenthal, cantal
• Carne
– Vitel, vaca, cal, porc, oaie, berbec
– Pasare: pui, cocos, bibilica, porumbel
– Organe : ficat, creier, momite
– Mezeluri jambon de Paris, sunca de Praga
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 53/114
53
– Oua <5 /saptamana, preparate oricum
– Peste toti
– Crustacei,
– scoici: o duzina de stridii/saptamana
Alimente permise
Legume proaspete preparate: sparanghel, sfecla rosie,morcovi tineri, dovlecei, andive,
spanac, fasole pastai extrafina, vinete, conopida, dovlecei
Supe de legume,
Paine, paine integrala
Grasimi toate
Bauturi: apa plata, infuzii, siropuri, suc de fructe
– Cafea, ceai slab
– 1 pahar vin rosu
– Condimente: sare, verdeata, vanilie
Fructe: toate inafara de cele oleaginoase
Preparare: abur, inabusit, grill, gratar, cuptor, folie, fierbere inabusita
Alimente interzise
Branzeturi fermentate Camembert, cu mucegaiuri
Carne fibroasa si grasa (oaie, porc), cu fibre, carne uscata, afumata, marinata,
conserve, gaina
Pasare: gasca, rata
Vanatul caprioara, mistret, iepure
Organe: inima, limba, burta
Mezeluri toate in afara de sunca, toba
Oua omleta, prajite in unt
Legume uscate doar in piure, de 2,3 ori/luna
Fructe oleaginoase: nuci, alune, migdale, arahide
Fainoase: paine proaspata, miez de paine,
Grasimi prajite, incalzite
Condimentele: puternice: mustar, piper, ardei iute, curry
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 54/114
54
Sosuri, tocanite
Bauturi:
• Ceai, cafea tare
• Ape carbogazoase, apa mineral
• Toate bauturile alcoolizate aperitive, digestive
Regim pentru constipatie 2140 calorii
Alimente Cantitate Proteine Lipide Glucide
Lapte semidegresat
Brînză
400
30
12
7,5
6
7,5
20
Carne sau peşte
Ouă V
225
1/2
45
3,5
22,5
3
Pîine sau pesmeţi
Cartofi, paste, orez, legume uscate sau
făină
150
200
10,5
4
_ 82,5
40
Zahăr, miere, bomboane sau dulceaţă
Biscuiţi sau produse de patiserie făcute în casă cu margarina
20
20
1 2,5 20
15
Legume verzi
Fructe
350
450
5 : 24,5
54
Unt
Ulei
15
20
- 12
20 j
—
Băuturi hidrice 1,5 1
Băuturi alcoolizate: vin N = 5%
150 cc =100 Cal =
Total: 2.140 Cal, din care................................. 88,5 g
= 354 Cal
73,5 g
= 661,5 Cal
256
= 1.024 Cal
17,4% 32,4% 50,2%
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 55/114
55
Meniuri pentru o săptămînă de regim pentru constipaţie
Mic
dejun
Luni Marţi Miercuri Joi Vineri Sîmbătă Duminică
Cafea
Lapte
Pesmeţi cu
unt
Un ou fiert
moale
Ceai
Brînză de
vaci
Pîine
ţărănească
cu unt
Şuncă
Cafea
Iaurt
Pîine din
fărîţe cu
unt
Pui rece
Ceai
O jumătate
de baghetă
cu unt
Ou la
capac
Lapte rece
cu vanilie
Cafea
Lapte cu
30-40 g
de cereale
Friptură
rece
Ceai
Lapte rece
cu
cafea din
cicoare
Pesmeţi cu
unt
Şuncă
Cafea
Brînză d
vaci
Pîine d
secară
Unt
Un ou fier
tare
Prînz 0 jumătate
de
grepfrutFriptură de
porc(fără
grăsime)
Piure de
mazăre
sfărîmată
Iaurtmăr, Pîine
Morcov ras
Grătar de
vită Macaroane
Brînză
Port-Salut
Căpşuni
Pîine
Salată de
roşii
Frigăruie deficat
+ rinichi
Orez cu
şofran
Brînză
demisei
StruguriPîine
Sfeclă
roşie
Roast beefInimi de
ţelină
Brînză de
vaci
Un măr
Pîine
Lăptucă
Coastă de
viţel la grătar
Paste
gnocchi
alia roman
Brînză
portocală
Pîine
Salată de
orez
cu anşoa Escalop de
curcan
Piure de
spanac
Brînză
cântai
Un măr Pîine
Pepene
galben
Spată doaie
Cartofi
copţi
Brînză
beaufort
Căpşuni c
smîntînă Pîine
Gustare Ceai
Prăjituri
fagure
Cafea
Biscuiţi
nisipoşi
Infuzie
Biscuiţi Petit
Beurre
Cafea
Pandişpan
0 nectarină
Ceai
Pişcoturi
Un măr
Infuzie
Fursecuri
Prune
Ceai
Tartă c
pere
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 56/114
56
BOALA CELIACĂ
Definiţie. Boala celiacă se mai numeşte enteropatie glutenică, sprue netropical şi sedefineşte prin patru caracteristici:
1. atrofia mucoasei intestinale
2. restabilirea mucoasei intestinale la excluderea glutenului
3. reapariţia leziunilor la introducerea glutenului
4. caracterul permanent al acestor condiţii.
Etiopatogenie. Factorul nociv este reprezentat de o proteină, gliadina, care este un
constituent al glutenului. Gliadina exercită efecte nocive asupra mucoasei intestinale a
bolnavilor cu enteropatie glutenică, acest efect fiind mediat imun
Tablou clinic
Enteropatia glutenică la copil
Debutul este după diversificarea alimentaţiei şi introducerea glutenului. Copii devin
apatici, anorexici, apare atrofie musculară, diaree cu scaune voluminoase, decolorate. La
examen fizic, copii sunt în general cu greutate redusă, talie mai mică decât vârsta, palizi. Pot
prezenta koilonichie, degete hipocratice , paloarea, dermatita exfoliativă, semne de
(fragezi) Compot
Cină Supă de
roşii
Merlan fiertDovlecei
gratinaţi
0 piersică
Pîine
Pui
frigăruie
Salatămixtă
(fasole
verde,roşii,
porumb)
Brînză
Petit suisse
o caisă,Pîine
Sparanghel
cu sos
vinegretă File de
merlan în
folie
Mazăre
verde
extrafină şi
morcoviLapte
0 banană
Pîine
Ciorbă de
legume
Roast beefrece
Cartofi la
cuptor
Salată de
fructe
proaspete(
mere, pere, portocale)
Pîine
Ciorbă de
dovleac
O duzinăde stridii +
lămîie
Fasole
verde
Brînză cu
smîntînă
o piersicăPîine de
secară
Lăptucă
Omletă
Roşii provensale
Iaurt
O banană
Pîine
Supă
julienne
Tulpini d praz
cu so
vinegretă
Brînză d
vaci c
piersici
Pîine
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 57/114
57
polineuropatie senzitivo - motorie. Abdomenul este destins, meteoristic, cu senzaţie păstoasă
la palpare.
Enteropatia glutenică a adultului.
Aprare triada diaree-steatoree-scădere ponderală
1. diareea, cu scaune frecvente, până şla 20 pe zi
2. scaune steatoreice. Numărul scaunelor este foarte variabil, de la 3 la 20 pe zi.
3. scăderea ponderală. În formele uşoare lipseşte, dar este progresivă în formele
severe, datorându-se sindromului de malabsorbţie.
4. Simptomele digestive nespecifice :flatulenţa, durerile abdominale cu caracter
colicativ,edeme, distensie abdominală, astenie, greţurile şi vărsăturile.
5. Manifestările extraintestinale :anemia feriprivă, sindromul hemoragipar
manifestări neurologice, de cauză carenţială
Examenul obiectiv relevă semne foarte variabile, în funcţie de gravitatea afecţiunii.
deficitul ponderal apare în formele severe.
DIETA IN ENTEROPATIA GLUTENICA
Instituirea dietei fara gluten- principiul terapeutic esential
Excluderea alimentelor ce contin gluten din grau, secara, orz si ovaz
Dieta fara gluten trebuie extinsa pe intreg cursul vietii!
Restrictia completa si riguroasa a glutenului din alimentatie!
Tratament teoretic simplu –practica deziderat greu de atins Gliadina si prolaminele sunt constituienti ubicuitari ai alimentelor
Pacientii necesita o educatie continua atat in ceea ce priveste dieta cat si integrarea
acesteia in activitatea de zi cu zi.
Pacientii trebuie instruiti asupra continutului in gluten al alimentelor cat si asupra
necesitatii de a obtine informatii asupra continutului in gluten al alimentelor
servite in unitati alimentare
Rolul dieteticianului
Educarea pacientului asupra complexitatii dietei
Surselor de gluten ascuns
Nutritiei echilibrate
Suplimentare vitaminica, minerala
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 58/114
58
Educatia familiei- mancarea necesita a fi preparata si depozitata separat.
Indrumarea pacientului spre grupuri de suport.
Atentie la glutenul ascuns: glutenul este frecvent utilizat ca stabilizator si aditiv
alimentar: inghetate, sosuri( ex sosul de soia), creme, supe.
o Medicamente
o Bomboane
o Cafea, ceai aromatizat
o Produse cosmetice
Sunt permise: faina de porumb, mei, hrisca, orezul, cartoful, tapioca
Berea este interzisa
Este permis consumul de bauturi alcoolice provenite din fructe, vin, coniac,
whiskey in cantitati moderate
Alimente permise
Fructele
Vegetalele
Orezul, cartoful
Carnea: vita, porc, miel, pui, peste
Nucile
Laptele, majoritatea branzeturilor, majoritatea iaurturilor
Ulei, unt and margarina, oua
BOLILE INFLAMATORII NESPECIFICE
Din cadrul bolilor inflamatorii nespecifice idiopatice fac parte: rectocolita ulcero-
hemoragică (RCUH) şi boala Crohn.
BOALA CROHN
Boala Crohn este caracterizată printr -un proces inflamator granulomatos nespecificcare poate interesa orice parte a tubului digestiv, dar care se localizează mai frecvent pe
ileonul terminal şi colon. Se mai numea : "ileită regională", "ileită terminală", "enterită
segmentară ".
Tablou clinic
Simptomatologia diferă în funcţie de sediul şi extinderea procesului patologic. Debutul
este de obicei cu o simptomatologie redusă.
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 59/114
59
Uneori debutul poate fi acut, imitând o apendicită acută sau printr -o complicaţie (ocluzie,
perforaţie, hemoragie).
Manifestările clinice pot fi împărţite în:
1. Simptome digestive:
durere abdominală, localizată cel mai frecvent în fosa iliacă dreaptă, de
intensitate variabilă
diaree, cu 4-6 scaune semilichide sau apoase, fără sânge, care poate fi
permanentă sau intermitentă.
alte simptome : scădere ponderală, febră, anorexie., greţuri, vărsături,
barborisme.
2 . Simptome extradigestive :
articulare (artralgii, artrite cu tumefieri articulare),
subcutanate (pyoderma gangrenosum, eritem nodos dureros, eritem polimorf)
oculare (irite,episclerite, uveite,).
Examenul fizic
- evidenţiază o împăstare difuză, uneori chiar o masă tumorală în fosa iliacă
dreaptă;
- uneori cordonul ileitic devine palpabil.
- leziuni anale- perianale: fistule, ulceraţii cutaneo-mucoase,
Examinări paraclinice
1. Examinări de laborator : prezenţa proteinei C reactive, anemie hipocromă,
accelerarea VSH, hipoalbuminurie,
2. colonoscopia evidenţiază aspecte caracteristice, în funcţie de stadiul evolutiv al :
-ulceraţii aftoide multiple, de 1-3 mm diametrul, rotunde, cu margini uşor tumefiate,
acoperite cu o peliculă cenuşie-gălbuie, situate pe o mucoasă neinflamată, fără să sângereze la
atingere.
-ulcere solitare, liniare, profunde care alternează cu zone de epitelizare defectuoasă,
ducând la aspectul considerat tipic pentru boala Crohn aspect de "pietre de pavaj"
-pseudopolipi postinflamatori apar tardiv, ca şi stricuti, fistule. -Biopsia prelevată din zonele afectate relevă granulom fără cazeificare.
3. Examenul radiologic , evidenţiază extinderea leziunilor cu imagini granulare sau
lacunare ("pietre de pavaj"), este mai puţin important
RECTOCOLITA ULCERO-HEMORAGICĂ (RCUH)
RCUH este o boală inflamatorie nespecifică a intestinului gros, în care este afectat în
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 60/114
60
principal rectului şi prinde şi restul colonului pr diferite porţiuni. Afetarea este continuâ.
Simptomatologie :
1. Manifestări digestive,
a) în interesarea rectală apar tenesmele şi rectoragie. Tenesmele se manifestă prin nevoia
imperioasă de defecaţie, fără eliminări sau cu eliminări minime de secreţii muco-
sanguinolente "spute intestinale"
b) diareea, este simptomul cel mai important la pacienţii cu localizare extinsă. cu scaune
conţinând materii fecale amestecate cu sânge, mucus şi puroi, numeroase până la 20/zi.
c) durerea abdominală, este variabilă în general de intensitate mică, este uşurată de
evacuarea intestinului. Apariţia unei dureri purternice poate anunţa complicaţia RCUH,
megacolonul toxic
d) alte simptome : inapatenţă, greţuri, vărsături, febră astenie, pierdere ponderală, tahicardie, ,
iridociclite, eritem nodos, urticarii, manifestări reumatoide
3. Examenul fizic poate evidenţia sensibilitatea la palpare a colonului descendent şi
sigmoidului, care se palpează ca un cordon rigid.
Examinări paraclinice
1. Examinări de laborator : ca şi în boala Crohn
2.Examenul endoscopic., colonoscopia evidenţiază leziunile: -mucoasă hiperemică, cu desen
vascular şters, -friabilitate spontană şi la atingere, aspectul de , mucoasa "plânge cu sânge” , -
ulceraţii acoperite cu mucus şi puroi, pseudopolipi. Biopsia evidenţiază abcese criptice.
DIETA
In formele grave se recomanda regim hidric, timp de 2-3 zile.
Se folosesc supe de legume, la care se adauga orez, sunca de Praga slaba, tocata (25g
la 100ml supa).
Se poate imbogati cu putin unt crud sau cu un galbenus de ou.
Se mai administreaza: apa, ceaiuri de plante, sucuri de fructe neacide, indulcite cu
ciclamat de Na sau zaharina.
regimul de crutare va fi introdus treptat, functie de evolutie.
se recomanda 5-6 mese mici pe zi.
Se permit: carne de pasare, vitel, vaca, fiarta, tocata, fara zgarciuri, sunca presata
slaba, peste slab fiert sau fript.
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 61/114
61
Oua fierte tari; branza telemea desarata; unt si ulei crude; paste fainoase; cartofi ca
pireuri, in cantitati reduse, paine alba prajita, biscuiti de casa, bulion de legume; suc de
fructe neacide, apa, ceai de menta, sunatoare moderat indulcit.
alimentele se vor prelucra simplu, prin fierbere sub presiune.
Alimente interzise
produsele lactate in caz de intoleranta la lactoza;
fructele si legumele fierte sau crude;
leguminoasele si fructele uscate;
painea proaspata, faina integrala;
afumaturile, conservele, mezelurile, prajelile, carnurile grase, fripte, prajite,
condimentele, dulciurile concentrate; bauturile gazoase, sucurile de fructe acide.
Alimente care se reintroduc treptat
In primul timp: legume putin bogate in celuloza (dovlecei, sfecla rosie, carote tinere)
ca pireuri, soteuri, fructe coapte, neacide, fara coaja si samburi, mai intai sub forma de
compot; telemea, branza de vaci.
In timpul doi: legume mai bogate in celuloza (fasole verde, vinete, andive), totdeauna
fierte;; fructe neacide, bine coapte, crude; se reintroduc progresiv: iaurtul, laptele
ecremat in preparate, laptele fiert integral.
Vor fi interzise insa permanent: condimentele iritante, vanatul, conservele, carnurile
grase, prajelile, merele, prunele, painea proaspata, painea integrala, leguminoasele
uscate, legumele crude, legumele uscate, legumele cu celuloza dura: varza, conopida,
usturoiul, napii, ceapa, telina.
Largirea regimului alimentar este insa dependenta de toleranta individuala
Meniuri pentru o săptămînă de regim de confort intestinal
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 62/114
62
Mic
dejun
Luni Marţi Miercuri Joi Vineri Sîmbătă Duminică
Griş cu lapte
cu
0% grăsime Pîine cu unt
şi
dulceaţă
Ou fiert
moale
Cafea din
cicoare
cu laptePesmeţi cu
unt şi
miere
Jambon
Maizenă cu
lapte 0%
Pîine cu untşi
dulceaţă
Brînză
Tapioca
cu lapte
0%Pesmeţi
cu unt
şi peltea
Şuncă
Cafea din
cicoare cu
laptePîine prăjită
cu
unt şi miere
Ou lacapac
Lapte
îndulcit
Pesmeţi cuunt
şi dulceaţă
Jambon
Maizenă c
lapte 0%
Pîine cunt şi
peltea
Ou fie
tare
Prînz Fazan la
cuptor
Mere â
l'anglaise
Brînză de
vaci cu
0%. grăsime
0 piersică
Pîine
Grătar de
vită
Spaghetti
cu brînză
Salată de
fructe
(pere, mere,
piersici +
suc de
portocale)
Pîine
Ficat prăjit
Griş cu sos
tomat
Brînză de
vaci cu
0% grăsime
cu
verdeaţă
Un măr
Pîine
Coastă de
berbec la
grătar
Pilaf
Brînză
port-salut
Banană
flambată
Pîine
Doradă la
cuptor
Melcişori
Brînză de
vaci
cu0%
grăsime
O pară
Pîine
Ciulama de
viţel
Orez
Brînză de
Olanda
O piersică
Pîine
Roast bee
Cartofi no
cu
pătrunjel
Brînză d
vaci
cu0%
grăsime
Tartă d
casă cu
mere
Gustare Infuzie
Fursecuri
Ceai sau
cafea
slabe
Pandişpan
Infuzie
Biscuiţi
Petit beurre
Ceai sau
cafea
slabe
Pişcoturi
Infuzie
Bezele cu
cremă
Ceai sau
cafea
slabe
Plăcinte decasă
Infuzie
Prăjitur ele
Fagure
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 63/114
63
Cină Friptură rece
de
porc
Roşii la
cuptorBrînză
Saint-Paulin
0 banană
Pîine
Peşte rece
cu sos
beşamel
Sote de
dovleceiBrînză de
vaci cu
0% grăsime
Caise în
sirop
Pîine
Ou fiert tare
Sos beşamel
cu
lapte
degresatLăptuci
înăbuşite
0 pară fiartă
Pîine
Crevete
Conopidă
şi sfeclă
cu sos
Vinegretă Brînză de
vaci
cu0%
grăsime
cu vanilie
Piersici în
sirop
Tobă
Morcovi
Brînză
Cântai
Măr lacuptor
Pîine
Stridii
Vinete
Brînză de
vaci
cu0%grăsime
Pară în
sirop
Pîine
Friptură d
pui
caldă sa
rece
Fasoleverde
Brînză
Comte
Supă d
fructe
Pîine
POLIPII COLONICI
Polipii colonici reprezinta tumori benigne ale colonului. Pot fi solitari sau multipli, au
o importanţă în special cei de tip adenomatos deoarece reprezintă leziuni precanceroase. Orice
polip adenomatos se poate maligniza dupa 10 ani de evolutie;. Factorii care sunt corelaţi cu potentialul malign sunt: 1) tipul histologic (malignizează adenoamele, mai frevent cele
viloase); 2) mărimea polipului (peste 2cm riscul de malignizare creşte); 3) numarul de polipi.
Simptomatologia: 1) polipii sunt asimptomatici în marea majoritate; 2) cauzează hemoragie
digestiva inferioară (ocultă sau rectoragie) cu anemie feripriva consecutiva; 3) diaree severă
in cazul polipilor viloşi.
Diagnosticul se pune prin colonoscopie. Se pot preleva biopsii şi se efectuează polipectomie
endoscopică.
POLIPOZELE INTESTINALE EREDITARE
Sunt boli ereditare caracterizate prin prezenţa unui număr mare de polipi, repartizaţi difuz pe
întreg colonul, cu o predispoziţie marcată pentru transformarea malignă.
După natura histologică a polipilor, se distinge sindromul polipozei adenomatoase, şi
sindromul polipozei hamartomatoase :
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 64/114
64
1. SINDROMUL POLIPOZEI ADENOMATOASE
a). Polipoza adenomatoasă familială este o boală cu transmitere autozomal
dominantă, caracterizată prin dezvoltarea progresivă, la nivelul colonului, din copilărie, a
numeroşi polipi adenomatoşi. Polipii sunt în general mici, repartizaţi uniform pe întreg
colonul, dar şi la nivelul stomacului, duodenului, intestinului subţire. Dacă nu se efectuează la
timp colectomia totală, toţi bolnavii vor dezvolta un cancer de colon, în general sub vârsta de
40 de ani.
Tablou clinic. Bolnavii sunt asimptomatici până la pubertatate când prezintă anemie
secundară hemoragiilor oculte, hemor agii digestive inferioare, sindroame subocluzive. Unii
bolnavi sunt asimptomatici până la dezvoltarea neoplasmului de colon, care apare la vârste
foarte tinere. Diagnosticul se pune prin colonoscopie cu biopsie efectuată la toţi membrii
familiei unui pacient cunoscut. Colonoscopia în aceste cazuri se efectuează de la vârsta de 12
ani a copiilor.
b). Sindromul Gardner asociază polipozei adenomatoase familiare tumori benigne
ale ţesuturilor moi, ale oaselor şi anomalii dentare.
c). Sindromul Turcot asociază polipozei adenomatoase tumori maligne ale sistemului
nervos central, glioblastom, neuroblastom, a căror dezvoltare precede, uneori cu mulţi ani,
dezvoltarea polipilor
2. SINDROMUL POLIPOZEI HAMARTOMATOASEa. Sindromul Peutz Jeghers. Este o boală ereditară cu transmitere autozomal
dominantă, caracterizată prin polipi hamartozici localizaţi cu precădere la
nivelul intestinului subţire, colonului şi stomaculului. Polipii se asociază cu
pete melanice lenticulare în jurul orificiilor naturale: peribucal, perinazal,
palpebral, perianal, perigenital. Atât petele melanice cât şi polipii apar în
copilărie. Diagnosticul este sugerat de pigmentările brune de la nivelul
buzelor Potenţialul malign al acestor polipi este redus, dar apare hemoragie
digestivă inferioră, ocluzie. Se asociază cu alte cancere. b. Polipoza juvenilă familială. Este o boală ereditară în care apar la copii
polipi hamartomatozici, frecvent unici, la nivelul rectului, stomacului, rar pe
întreg tubul digestiv. Diagnosticul este endoscopic când se evidenţiază
polipii şi se poate face polipectomia.
c. Sindromul Cronkhite-Canada apare în jurul vârstei de 60-70 de ani. Se
caracterizează prin: alopecie, hiperpigmentare, onicodistrofie, enteropatie cu
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 65/114
65
pierdere de proteine, hemoragii d igestive superioare şi prezenţa de polipi pe
întreg tractul digestiv. Prognosticul este nefavorabil. Polipii sunt de obicei
hamartozici.
d. Sindromul Cowden este sindromul hamartoamelor multiple :
gastrointestinale, cutanate, mucoase. Se asociază cu cancer de sân, piele,
tiroidă,
CANCERUL COLORECTAL
Cancerul colorectal este are o frecvenţă în continuă creştere, fiind în prezent pe
primul loc dintre neoplaziile digestive.
Tablou clinic. Cancerul colorectal apare de obicei la persoane mai vârstnice, după
50 de ani, cu o incidenţă maximă între 60-65 de ani, dar în 5% din cazuri apar sub 40 de ani.
Simptome. modificări recente ale tranzitului intestinal. Diareea alternând cu scaune normale sau
constipaţie se întâlneşte în cancerul de colon drept, constipaţia în cancerul de colon
stâng, iar defecaţia incompletă sau dificilă în cancerele rectale.
sindroame de ocluzie intestinală,
Hemoragia digestivă inferioară cu : sânge roşu în neoplasm rectal
- sânge închis la culoare amestecat cu scaunul în neoplasmul de colon transvers,
colon stâng
- hemoragia ocultă în neoplasmele colonului drept şi transvers, traducându-se
clinic prin sindrom anemic.
dureri abdominale cu localizare topografică corespunzătoare, de cele mai multe ori
agravate înaintea defecării.
tenesme rectale.
borbor isme, balonări, secreţiile anale
În funcţie de localizarea topografică, tabloul clinic al cancerului de colon prezintă
următoarele particularităţi:
1. Cancerul de colon drept este multă vreme oligosimptomatic.
Prezintă o mare tendinţă spre sângerare ocultă, ducând adesea la sindrom anemic.
Durerile apar tardiv, fiind mai exprimate în cancerul flexurii drepte.
Evoluează de obicei cu diaree sau diaree alternând cu constipaţie –
Apar semne de obstrucţie intestinală joasă : greţuri, vărsături, constipaţie, distensie.
Melena apare rar, dar testul pentru hemoragii oculte este întotdeauna pozitiv.
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 66/114
66
2. Cancerul de colon transvers nu are particularităţi, durerea apare în etajul abdominal
superior şi apare hemoragia digestivă inferioară, ocultă sau manifestă.
3.Cancerul de colon stâng se poate manifesta prin :
sindrom ocluziv este cauza prezentării la medic la o treime din pacienţi
fără sindrom ocluziv : prin constipaţie, sau alternarea constipaţiei cu debacluri de
diaree, eliminare de sânge, puroi şi mucus, dureri calmate de emisia de scaun şi gaze.
4. Cancerul rectal se manifestă relativ precoce prin rectoragie, sânge amestecat cu materii
fecale, eliminare de mucus, puroi ("spută rectală"), tenesme, senzaţie de defecare
incompletă, incontinenţă pentru gaze sau scaune lichide. Apare alternanţă de diaree cu
constipaţie. Scaunele cu aspect de "creion" sunt deseori datorate unei stenoze rectale de
origine neoplazică. Tumorile localizate până la 10cm de anus se palpează la tuşeu rectal.
5. Cancerul anal se manifestă clinic precoce, prin scurgeri mucosangvinolente şi purulente,
tenesme, constipaţie din cauza durerii, incontinenţă pentru fecale şi gaze.
Examenul obiectiv. Se poate palpa tumora Se urmăreşte localizarea tumorii,
volumul acesteia, consistenţa, aderenţa de planurile profunde, sensibilitatea
Examinări paraclinice. Hemograma identifică , anemie hipocromă. Testele
pentru detectarea hemoragiilor oculte în scaun sunt pozitive,
Colonoscopia este cea mai valoroasă metodă de diagnostic, permite vizualizarea
colonului, evidenţirea tumorii şi prelevarea de biopsii.
Irigografia se poate folosi identifică stenozele.
Examenul ecografic, tomografia computerizată, rezonanţa magnetică idetifică
posibile metastaze.
Ecoendoscopia poate evidenţia profunzimea tumorii.
SINDROMUL DE INTESTIN IRITABIL
Sindromul de intestin iritabil este o afecţiune caracterizată printr -un sindrom dureros
abdominal cronic, în lipsa oricărui substrat organic decelabil.
Tablou clinic. Este caracteristică asocierea tulburărilor de tranzit intestinal - diaree,constipaţie, constipaţie alternând cu diaree, cu sindromul dureros abdominal cronic.
1. Sindrom dureros abdominal care persistă cel puţin trei luni, continuu sau recurent.
Durerea este localizată în fosa iliacă stângă, este exacerbată de emoţiile negative, stres şi
este calmată de emisia de gaze sau fecale Se asociază cu modificări în frecvenţa şi forma
scaunului
Sau /şi.
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 67/114
67
2. Cel puţin patru din următoarele simptome :
a) alterarea formei scaunului
b) frecvenţa defecaţiei modificată
c) balonări sau senzaţie de plenitudine abdominală
d) alterarea actului defecaţiei :evacuare incompletă, urgenţă
3. Alte simptome dispeptice cum sunt greţurile, vărsăturile, gust neplăcut, limbă încărcată,
aerofagie, saţietate precoce, barborisme, tahigastrie, pirozisul, eructaţia
4. Simptome extradigestive, ca anxietatea, nevroze, psihopatii, astenia, dismenoree,
polakiurie, migrene, prurit, ntulburările de somn, tulburările de dinamică sexuală, sunt în
strânsă legătură cu substratul psihopatologic prezent la aceşti bolanvi.
Examenul obiectiv este nesemnificativ. Bolnavii prezintă manifestări vegetative ca
transpiraţii, dermatografism accentuat. Flancul stâng este sensibil la palpare şi se poate palpa
colonul stâng contractat, sub forma unei corzi rigide. Explorări paraclinice. Toate
explorările sunt normale
Ca si reguli de nutritie, pentru prevenirea patologiei colonice : polipi, cancer, se recomanda un regim
bogat in fibre, prevenirea constipatiei, sport, lichide 1,5-2 litrii/zi, ceai verde.
Fibrele cele mai indicate sunt legumele crude, respectiv salate de telina, morcovi, patrunjel zilnic,
asociate cu o alimentatie echilibrata.
PATOLOGIA FICATULUIPARTICULARITĂŢILE ANAMNEZEI
Vârsta
La nou-nascut apare icterul fiziologic care devine manifest in primele zile de viatţa si
dispare in 1-2 saptamani. Se datorează lipsei de maturitate a sistemelor enzimatice.
La copii se întâlnesc tumori benigne ale ficatului: angiomul cavernos sau ficatul
polichistic. In primii ani de viata si in adolescenta apar ictere prin tulburari de absorbtie,
conjugare si excretie a bilirubinei la nivelul hepatocitului (boala Gilbert, sindrom Crigler-
Najjar, sindrom Dubin-Johnson, sindrom Rotor).
Hepatita virala acută este mai frecventa la copii, adolescenti şi adultii tineri.
Hepatita cronica si ciroza hepatica sunt mai des intalnite la adulti, iar cancerul hepatic
la varstnici.
Sexul
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 68/114
68
La femeile gravie poate apare colestaza de sarcină. Tot la sexul feminin apare hepatalgia
ca şi sindrom premenstrual. Afecţiunile billiare sunt mult mai frevente la femei. Ciroza biliara
primitivă este o afectiune aproape exclusivă a femeilor, iar hemocromatoza a barbaţilor.
Antecedentele personale
Importanta deosebita prezinta anumiţi agenţi infecţioşi, toxici, tulburări metabolice: 1) hepatita virala acută (B, C, D) cu evolutie, spre hepatita cronică, ciroză hepatică şi
cancer hepatică este cea mai implicată cauză în patologia hepatică
2) tratamentele pe cale parenterala (transfuzii, injectii, vaccinari, interventii
chirurgicale), tatuajele sunt antecedente importante pentru transmiterea
hepatitelor virale.
3) hepatitele iatrogene toxice, în urma administrării de medicamente hepatotoxice
(antibiotice, anestezice, antiinflamatoare) sunt frecvente.
4) Intoxicaţiile cu ciuperci, pot determina hepatite fulminante.5) bolile biliare (colecistita, dischineziile, litiaza) care determină stază biliară
afectează secundar şi ficatul
6) staza sanguina prelungita la nivelul ficatului, poate determina cu timpul
"ciroza cardiaca", în special insuficienaţa cardiacă dreaptă, pericardita cronică
constrictivă.;
7) bolile infectioase acute au un grad de afectare hepatică (dizenteria, septicemiile)
8) bolile infecţioase cronice tuberculoza si sifilisul pot disemina în ficat. Sifilisul
congenital este rar în ziua de azi. Supuraţiile cronice cum este osteomielita, pot
produce amiloidoza hepatică.
9) Hemopatiile maligne (leucoza acuta, leucoza granulocitara cronica, leucoza
limfatica cronica) şi colagenozele pot afecta ficatul.
Antecedentele heredo-colaterale
Unele boli hepatice care evolueaza cu icter au caracter familial. Şi colestaza poate
avea caracter familiar: boala Bylez. De asemenea, trebuie avut in vedere că hepatitele
virale se pot manifesta la mai multi membri din aceeaşi familie (contagiune intrafamiliala).
Conditiile de viata şi muncă
Epidemiile de hepatită A sunt favorizate de nerspectarea normelor de igienă
alimentara sau de alimentare cu apă potabilă din surse necorespunzatoare.
Alcoolismul cronic reprezinta unul dintre factorii majori in producerea hepatitelor
cr onice şi a cirozelor hepatice.
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 69/114
69
Toxicele profesionale, în special solvenţii organici, (tetraclorura de carbon) realizeaza
intoxicaţii acute sau cronice.
PRINCIPALELE SIMPTOME
Simptomele din partea ficatului se pot grupa în simptome locale şi generale 1.Simptome locale
Durerea sau hepatalgia se datoreaza distensiei capsulei lui Glisson, destinderii foiţei
parietale a peritoneului sau inflamatiei seroasei peritoneale ce inveleşte ficatul.
Durerea are sediul este în hipocondrul drept şi în epigastru, dar poate iradia, la baza
hemitoracelui drept posterior si în regiunea subscapulară dreaptă.
Intensitatea durerii poate fi:
1. redusa, descrisa de bolnav ca o senzatie de apasare, cu caracter continuu ca în
hepatită, hepatomegalia din insuficienta cardiaca dreapta,2. sub forma de jenă dureroasă are apare dupa alimentatie,
3. urerea se poa te accentua la efort (hepatalgie de efort)
4. durere puternică în special în abcesul şi în cancerul hepatic în fazele tardive,
când devine lancinantă
2. Dispepsia hepatică
Pacienţii cu patologie hepatică au o multitudine de fenomene dispeptice:
gust amar matinal; intoleranta la alimente grase;
greturi;
varsaturi;
balonaii postprandiale;
flatulenta;
inapetenta
diaree sau constipatie.
3. Simptome generale:”micile semne de insuficienţă hepatică”
astenie fizică marcată şi progresivă
somnolenta;
scăderea capacităţii de concentrare
tulburări de comportament: agitatie, depresie, euforie
4. Simptome extrahepatice:
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 70/114
70
eruptii cutanate
dureri precordiale;
tulburari de ritm;
SINDROMUL HEPATITEI CRONICEDefiniţie: hepatita cronică reprezintă un sindrom clinico-patologic cu etiologii
multiple, definit prin leziuni inflamatorii cronice, necroză hepato-celulară şi un grad variabil
de fibroză, care evoluează fără ameliorare timp de minimum 6 luni.
CLASIFICAREA ETIOLOGICĂ A HEPATITELOR CRONICE
A. Hepatite cronice
1. Hepatita cronică cu virus hepatitic B
2. Hepatita cronică cu virus hepatitic D
3. Hepatita cronică cu virus hepatitic C
4. Hepatita cronică cu virus hepatitic G
5. Hepatita autoimună
6. Hepatita cronică medicamentoasă
7. Patologia alcoolică a ficatului
8. Hepatia cronică criptogenetică
Antecedentele personale ale pacientului sunt, de multe ori, nerelevante, majoritatea
bolnavilor având o formă de hepatită acută asimptomatică. Eventual se pot depista un context
e pidemiologic, manevre chirurgicale, stomatologice, homosexuali, toxicomani, transplantaţi,
persoane ce manipulează sângele.
Debutul afecţiunii este este de obicei insidios sau este o continuare a episodului acut
iniţial.
La pacienţii simptomatici, simptomul cel mai important este astenia persistentă. Ea
apare la eforturi minime şi se accentuează spre sfârşitul zilei.Sunt prezente simptome dispeptice: anorexie, scăderea apetitului, regurgitaţii, greaţă,
intoleranţă la alimente colecistochinetice, meteorism, balonări postprandiale.
Tulburările neuropsihice constau în cefalee, somnoloenţă sau insomnie, anxietate,
irascibilitate.
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 71/114
71
După o hepatită acută (formă uşoară sau medie), bolnavul remarcă persistenţa asteniei
şi apariţia unor episoade de icter, trecerea spre hepatită cronică făcându-se în continuarea
episodului acut.
Durerea în hipocondrul drept poate apare după eforturi, sau la palparea ficatului.
În fazele de acutizare, poate apare febră sau subfebrilităţi. Odată cu episoadele de
citoliză.
Examenul obiectiv : la pacienţii simptomatici este prezentă hepatomegalia moderată,
de consistenţă ceva mai crescută, cu suprafaţă netedă, sensibilă la presiune, margine
rotunjită .
Splenomegalia se întâlneşte la aproximativ jumătate din pacienţi, poate avea
consistenţă crescută.
Icterul muco-tegumentar însoţit de prurit poate să apară în perioadele de activitate
clinico- biologică a hepatitei cronice. Tot în fazele de citoliză pot fi prezente steluţe vasculare,
eritem palmar, sindrom hemoragipar (purpură, echimoze, hemoragii submucoase).
Pot fi prezente şi manifestări produse prin complexe imune: rash cutanat, mialgii,
artralgii., vasculită, poliarterită nodoasă, glomerulonefrită membranoasă.
În evoluţie, se pot produce exacerbări ale bolii, manifestate prin fatigabilitate intensă,
icter, sindrom hemoragipar şi chiar insuficienţă hepatică acută. Alterarea progresivă a stării
generale, cu slăbirea în greutate sugerează posibilitatea unui cancer hepatic.
1. Explorările biologice sunt menite să evidenţieze existenţa afectării morfo-
funcţionale hepatice. Ele se grupează în teste ce reflectă citoliza (transaminaze, sideremie),
inflamaţia, sintezele hepatice.
a).Sindromul biochimic de hepatocitoliză
Transaminazele serice ( ASAT şi ALAT) pot avea valori normale sau crescute, in functie de
procesul de necroză, valorile având o evoluţie fluctuantă.
Valori normale: ASAT(GOT) 5-17u/l
ALAT(GPT) 5-23 u/l
De regulă nu depăşesc de 2-6 ori valorile normale. Creşterea interesează ambele
transaminaze fiind mai importantă pentru alaninaminotransferază (ALAT) faţă de
aspartataminotransferază(ASAT).. Indicele De Rittis ASAT/ALAT, (valoare normală =1,33)
devine subunitar în hepatitele cronice active, aproximativ 0,5-0,8.
Lactatdehidrogenaza (LDH). Prezintă creşteri asemănătoare transaminazelor în
hepatite cronice. Valori normale în ser: 25-100uI/l
Sideremia prezintă valori crescute. Valori normale în ser: bărbaţi 70-150%, femei 60-130%
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 72/114
72
Cupremia pezintă valori crescute, de asemenea.
2.Sindromul de colestază este mai rar întâlnit. Bilirubina este moderat crescută, iar în
formele severe se constată creşteri mari, cu limite între 3-12mg%, prin ambele forme, cu
predominenţa bilirubinei conjugate; fosfataza alcalină şi gamaglutamiltranspeptidaza pot fi
normale sau crescute în formele ce evoluează cu colestaza.
3.Sindromul hepatopriv Timpul Quick este prelungit peste valoarea normala.
Albuminele serice reprezinta in mod normal 55-60% din totalul proteinelor. Scăderea
albuminelor serice sub 50%, în hepatitele cronice active are valoare prognostică.
4.Sindromul de activitate mezenchimala (inflamator). Hipergamaglobulinemia este
de obicei prezentă la valori crescute de peste 2-2,5 g/100ml.
5.Sindromul imunologic Cresterea IgG (normal 8-18g/l) este specifica formelor de
hepatita cronica virala. (IgA cresc in hepatita alcoolica, iar IgM in ciroza biliara primitiva).
Se mai pot determina autoanticoripi, crioglobuline, complexe imune circulante si altele.
Ecografia abdominală este in prezent cea o metoda mult folosit[ pentru investigarea
ficatului. Oferă relaţii cu privire la forma, dimensiuniule şi structura hepatică.
Diagnosticul serologic presupune evidenţierea prin teste directe sau indirecte a
markerilor virali specifici.
Diagnosticul morfologic: necesită efectuarea biopsiei hepatice prin puncţie oarbă sau
laparoscopică. El este necesar pentru afirmarea diagnosticului de hepatită cronică,
stadializarea leziunilor, aprecierea activităţii şi a gradului de fibroză
DIETA IN HEPATITELE CRONICE
Bolnavii de hepatita cronica si de alte afectiuni ale ficatului necesita diete speciale,
create pentru fiecare pacient in parte pentru a preveni complicatiile hepatitei si
malnutritia.
Odata ce sunt diagnosticati cu hepatita, pentru majoritatea pacientilor supravegherea
atenta a dietei devine o parte esentiala a tratamentului.
Intelegerea impactului dietei asupra ficatului este necesara atat din partea pacientului,cat si a familiei.
Riscul de aparitie a complicatiilor hepatitei poate fi redus cu ajutorul unei diete
adecvate. La pacientii cu hepatita cronica, dieta si nutritia joaca un rol esential in
prevenirea complicatiilor ce pot afecta in mod suplimentar ficatul.
Prin urmare, in urma stabilirii diagnosticului de hepatita, consultarea unui nutritionist
este un element important al regimului de viata dedicat imbunatatirii starii de sanatate.
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 73/114
73
Un aspect fundamental al regimului pentru hepatita este evitarea bauturilor
alcoolice de orice tip.
In conditiile in care aceasta regula nu este respectata, aparitia cirozei hepatice este
frecventa si poate duce la decesul persoanei.
Prin urmare, consumul de alcool nu este recomandat, iar evitarea sa completa este cea
mai buna optiune pentru bolnavii de hepatita.
In plus, bolnavii trebuie sa respecte unele recomandari nutritionale pentru a controla
luarea excesiva in greutate sau slabirea organismului.
Regimul pentru hepatita este cel putin normocaloric, bogat in proteine, dar sarac in
grasimi, pentru a cruta ficatul.
In formele severe ale hepatitei se recomanda un regim de spitalizare periodica, iar in
celelalte forme 12 -14 ore de repaus la pat zilnic, permitand in perioadele de remisiune
– in formele usoare – o activitate profesionala cu program redus si fara expunere la
surmenaj si eforturi fizice mari.
evitarea eforturilor fizice excesive
alimentatie completa si echilibrata, suficienta caloric, administrata in prize mici, la ore
regulate si individualizata in functie de preferinte sau restrictii dietetice determinate de
alte afectiuni
excluderea bauturilor alcoolice
Dieta bolnavilor de hepatita trebuie sa fie bogata in proteine, pentru a sustine repararea
celulelor hepatice. In prezent, nutritionistii recomanda un aport zilnic de 120 grame de
proteine.
Aporturile adecvate de proteine sunt importante pentru a construi si mentine masa
musculara si pentru a contribui la vindecare. Aporturile trebuie adaptate la greutatea
corporala. Aproximativ 0,8 grame de proteine/kgc sunt recomandate pentru pacientii cu
hepatita,
Ficatul joaca un rol important in metabolismul fierului, deoarece este principalul organ
care stocheaza acest metal. O dieta normala contine 10 -20 mg de fier.
Doar 10% din aceasta cantitate este eliminata din organism.
Pacientii cu hepatita cronica au uneori dificultati in excretia fierului, ceea ce poate
duce la acumularea excesiva in ficat, sange si alte organe.
Dar, excesul de fier poate fi daunator ficatului.
Din acest motiv, pacientii cu un nivel ridicat de fier seric, sau care sufera de ciroza ar
trebui sa evite luarea suplimentelor.
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 74/114
74
Regim de protectie hepatica
Mic dejun
• Cereale cu lapte degresat
• Ceai sau cafea
• Paine prajita cu unt si peltea
Gustare ora 10
• Ceasca de ceai sau infuzie
• Suc de citritce fara pulpa
• 2-3 biscuiti fara crema
Pranz
• paine prajita
•
Ciorba fidea sau de legume• Carne la gratar, peste
• Cartofi, paste, orez, sau o leguma fiarta
• Branza nefermentata sau iaurt
• Fruct copt
Cina
• Carne, peste oua,legume fierte
• Tarta cu fructe sau fructe
Alimente permise
Lapte degresat, iaurturi, branza de vaci
Carne slaba de pasare, pui, curcan,
Carne de vita slaba, vitel, porc slab
Organe: ficat
Peste slab
Grasimi: unt, ulei in cantitati mici, crude
Oua fierte moi
Paine uscata, prajita
Fainoase orez, paste, gris
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 75/114
75
Fructe proaspete
Legume preparate: sparanghel, vinete, sfecla rosie, morcovi, telina, spanac, andive,
fasole verde, praz, cartofi, ardei, rosii, mazare
Branzeturi branza de vaci, iaurt, lapte degresat
Fructe: fructe bine coapte sau preparate,
Desert: biscuiti, chec, tarte cu fructe, orez cu lapte, gris cu lapte,
Sare moderat
Plante aromate
Bauturi: apa plata, sucuri strecurate, infuzii
Alimente interzise
Lapte integral, smantana, branzeturi fermentate.
Carne de oaie, porc grasa, melci, carne afumata, tocanite,
maruntaie
afumaturile, conservele, mezelurile, prajelile, carnurile grase, fripte, prajite,
Peste sarat, afumat, gras
vanaul
Grasimi: untura, slanina, prajelile
condimentele,
Alimente contraindicate
Fructe uscate
Produse de patiserie din comert
Deserturi: gogosi, clatite, ciocolata,
Sarea, mirodeniile, condimentele
Bauturi alcoolice
Painea proaspata
Branzeturi fermentate
dulciurile concentrate;
bauturile gazoase,
Fructe: necoapte, sucul de fructe nestrecurat, fructe cu samburi, si coaja
Sosurile, prajeala, maioneza, sos bearnez, tocana, sosul pe baza de vin
Alimente de consumat in cantitate redusa
Oua 4/5 saptamana
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 76/114
76
Grasimi ulei si unt
Legume uscate o data pe saptamana sub forma de piure sau ciorba.
SINDROMUL CIROZELOR HEPATICE
Definiţie
Ciroza este definită ca o boală hepatică difuză cu evoluţie cronică ce modifică
arthitectura ficatului, reprezentând stadiul final, ireversibil al diferitelor boli cronice hepatice.
Indiferent de etiologie, ciroza hepatică se caracterizează anatomo-patologic prin trei elemente
caracteristice: necroza celulelor hepatocitare, regenerarea nodulară a ficatului, şi fibroza
difuză.
Morfopatologie
În ciroza hepatică aceiaşi factori etiologici pot induce modificări histologice diferite,sau etiologii diverse determină acelaşi aspect morfopatologic, dar esenţiale rămân
restructurarea parenchimatoasă şi fibroza difuză.
Clasificarea etiologică a cirozei hepatice.
A. Virusuri
1. Virusul hepatitei B, ,C, D,
B.Toxice şi medicamente
1. Alcoolul
2. Medicamente: tuberculostatice, anticoncepţionale, metildopa,
C. Imunologice
1. Hepatita autoimună
2. Cir oza biliară primitivă
D. Boli metabolice
1. Hemocromatoza
2. Boala Wilson
E. Boli Vasculare
Sindromul Budd-Chiari
F. Boli genetice
1. Deficitul de alfa-1-antitripsina ,Tyrozinemia
G. Alte cauze
1. Leziuni granulomatoase: sarcoidoza, tuberculoza,
2. Infecţii: schistosomiaza, malaria, sifilisul
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 77/114
77
3. Colestaza prelungită intra- sau extrahepatică:
4. Malnutriţia
H. Criptogenetice
Tabloul clinic.
Din punct de vedere clinic, CH evoluează cu două perioade: perioada compensată şi
perioada decompensată.
A. În ciroza compensată bolnavii prezintă manifestări nespecifice
1. Simptome digestive: inapetenţă, meteorism, flatulenţă, senzaţie de saţietate precoce,
disconfort abdominal, tulburări de tranzit, respectiv constipaţie alternând cu diaree.
2. Simptome de ordin nervos: irascibilitate, cefalee, ameţeli, tulburări de somn. Cel mai
important simptom este cel de astenie marcată.
3. Simptome asociate sunt: scăderea potenţei sexuale, la femei apariţa neexplicată a
amenoreei, scăderea libidoului, uneori gingivoragii şi epistaxis. La examenul obiectiv se constată :
1. Ţesut subcutanat slab reprezentat; în 50% din cazuri se poate constata o stare de
denutriţie.
2. La nivelul tegumentelor, mai rar, sunt prezente steluţele vasculare, eritemul
palmar, hipopilozitate, echimoze
3. La examenul abdomenului, semnul esenţial este hepatomegalia moderată, de
consistenţă fermă, nedureroasă, mobilă. Marginea inferioară este ascuţită, suprafaţa
neregulată. Splenomegalia poate fi prezentă, moderată. La percuţia abdominală seremarcă timpanismul.
B. Ciroza decompensată
Decompensarea poate să apară progresiv sau brusc. Deşi decompensările apar
simultan, încă se mai foloseşte terminologia de CH decompensată vascular ( care se referă la
prezenţa ascitei) şi CH decompensată parenchimatos (termen care se referă la prezenţa
icterului şi îndeosebi a manifestărilor neurologice din cadrul encefalopatiei hepatice ). Există
o serie de manifestiri clinice importante.
Starea generală este alterată, cu episoade de agitaţie alternând cu apatie şi
dezorientare temporo-spaţială.
Inspecţie
Pierderea în greutate se accentuează faţă de perioada compensată, în special la
alcoolici. Faciesul devine caracteristic, cu ochii înfundaţi în orbite, arcade zigomatice
proeminente şi mici varicozităţi roşietice.
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 78/114
78
Simptomele digestive se accentuează: inapetenţa este marcată, durerile abdominale
sunt difuze, scaunele se decolorează, devin păstoase şi fetide. Pot să apară vărsături
postprandiale sau matinale.
1. Sindromul de hipertensiune portală (HTP) se compune dintr-o triadă care se
instalează treptat:
a. Dispepsia gazoasă şi meteorismul acentuat preced instalarea semnelor majore de
HTP. Când flatulenţa este foarte rebelă, anunţă instalarea ascitei.
b. Dezvoltarea circulaţiei colaterale interne şi externe este rezultatul şunturilor
portosistemice.
Circulaţia colaterală externă rezultă din distensia venelor hepatofuge. Poate să
apară mai frecvent pe flancuri, de tip portocav sau cavo-cav. Tipul portal pur constă din
dilatarea venelor subcutanate din regiunea ombilicală, epigastrică şi de la baza toracelui,
realizând aspectul de “cap de meduză”. Recanalizarea venei ombilicale realizează o
anastomoză portocavă care se exteriorizează prin vena epigastrică superficială ce se
vizualizează ca un cordon ce se întinde de la ombilic până la apendicele xifoid (ciroza
Cruveilhier-Baumgarten).
Circulaţia colaterală internă apare cu mai multe localizări. Cele mai importante
sunt varicele esofagiene şi gastrice, respectiv dilatarea anastomozelor portocave din
submucoasa esofagului inferior şi marii tuberozităţi a stomacului. Reprezintă semnul major al
HTP şi se pun în evidenţă prin endoscopie digestivă superioară.
Hemoroizii reprezintă dilatarea varicoasă a anastomozelor portocave dintre venele
hemoroidale inferioare car e se varsă în vena cavă inferioară şi venele hemoroidale superioare
şi mijlocii care sunt tributare venei porte. Hemoroizii sunt vizibili la anoscopie sau
rectoscopie, iar în urma lezării hemoroizilor apare hemoragia digestivă inferioară (HDI).
c. Encefalopatia portală apare în sindromul de HTP datorită intoxicării organismului
cu produşi care ocolesc ficatul şi nu sunt metabolizaţi. Encefalopatia portală este una
din complicaţiile esenţiale ale CH. Apar semne neurologice extrapiramidale (“flapping
tremor”), stare de obnubilare şi evoluţie posibilă spre comă hepatică
2. Sindromul ascito-edematos.
Ascita este caracteristica de bază la pacienţii cirotici decompensaţi, cantitatea de
lichid putând varia de la cantităţi minime, decelabile doar ecografic, până la ascite
gigante, de 20 de litri.
La inspecţie se remarcă abdomenul mărit în volum, contrastând cu restul corpului
(torace, membre care sunt emaciate), aşa numitul aspect de “batracian”. Aspectul
diferă în funcţie de poziţia pacientului, în ortostatism, ia aspectul de « desagă »
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 79/114
79
Deseori este prezentă hernia ombilicală. Pe tegumente se remarcă circulaţia
abdominală colaterală.
La palpare semnul “valului” este prezent.
La percuţie apare matitate cu concavitatea în sus, deplasabilă la mobilizare.
Edemele membrelor inferioare pot însoţi ascita, sunt albe, moi(hipoproteice).
3. Sindromul icteric apare când bilirubina depăşeşte 2,5 mg%, constituind un semn de
decompensare parenchimatoasă. Survine la pacienţii cu CH în 35-65% din cazuri, uneori fiind
sindromul de debut al CH.
Icterul se caracterizează prin coloraţia galbenă a tegumentelor, sclerelor şi mucoaselor, se
însoţeşte uneori de prurit şi urini hipercrome. Icterul din CH este de tip hepatocelular.
4. Sindromul hemoragipar. Semnele hemoragice sunt frecvente în CH decompensată, fiind
vorba despre un sindrom hemoragipar mixt, prin coagulopatie, trombocitopenie şi
vasculopatie. Pot să apară:
Hemoragii cutaneo-mucoase, la pacienţii cu insuficienţă hepato-celulară gravă.
La nivelul tegumentelor se vizualizează purpura, echimoze cutanate provocate de
traumatisme minime, iar la nivelul mucoaselor gingivoragii şi epistaxis.
Hemoragii digestive superioare prin ruptura varicelor esofagiene şi/sau gastrice,
ulcerul gastric şi duodenal, sindromul Mallory-Weiss şi gastropatia portală.
Hemoragii digestive inferioare pot apare din hemoroizi.
Hemoragiile pot avea localizări multiple: faringe, laringe şi rinichi (hematurie).
5. Modificări digestive Hepatomegalia, moderată, de consistenţă fermă, nedureroasă, mobilă. Marginea
inferioară este ascuţită, suprafaţa neregulată. Ficatul are tendinţă de a se micşora, odată cu
evoluţia spre insuficienţă hepatică.
Splenomegalia este prezentă pe măsură ce CH se decompensează. Volumul ei este
direct proporţional cu presiunea sângelui din sistemul port. Splenomegalia este mai frecventă
în CH posthepatitică, fiind mai rară în cele alcoolice.
La examenul obiectiv se remarcă: buze carminate, cheilite la nivelul comisurilor
bucale, hipertrofia papilelor linguale, parodontopatii. Aspectul zmeuriu al limbii este dat de
excesul de estrogeni.
Esofagita de reflux apare frecvent, datorată tulburărilor de motilitate şi creşterii
presiunii abdominale prin ascită. Favorizează sângerarea din varicele esofagiene.
Ulcerul gastric şi duodenal este mai frecvent la pacienţii cirotici
Litiaza biliară este frecventă, cu o incidenţă mult crescută faţă de media populaţiei.
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 80/114
80
Pancreatita cronică, cu insuficienţă pancreatică, poate duce la diaree cu steatoree şi
favorizează malnutriţia. La alcoolici apar episoade de pancreatite acute recurenţiale.
6. Sindromul endocrin.
Ginecomastia uni- sau bilaterală se dezvoltă în special la bolnavii cu ciroză
avansată, datorită hiperestrogenemiei.
Tot la sexul masculin apar: pierderea libidoului, impotenţa şi atrofia
testiculară, aceste tulburări datorându-se hiperestrogenemiei.
Sindromul Silvestroni-Corda apare când raportul dintre cantitatea de
hormoni androgeni şi estrogeni scade. Acest sindrom constă în: atrofie
testiculară şi semne de feminizare (părul cefalic devine rar şi moale,
pilozitatea axilară şi toracală se reduce, iar părul pubian are o dispoziţie de tip
feminin).
La sexul feminin apar scăderea libidoului, tulburări ale ciclului menstrual,sterilitate.
Diabetul zaharat este mult mai frecvent la pacienţii cir otici;
7. Tegumentele la cirotici sunt o sursă bogată de semne:
Steluţele vasculare apar mai frecvent în teritoriul venei cave superioare, pe
faţa anterioară a toracelui. Aspectul stelat este dat de ramificaţiile sinuoase
ale unei arteriole. La compresiunea centrului steluţei, aceasta dispare. La
femei acestea pot apară în al doilea şi al treilea trimestru de sarcină dar dispar
după două luni de la naştere. Steluţele vasculare dispar în câteva săptămâni
după transplantul hepatic.
Semnul bancnotei "paper money skin", se asociază cu steluţele vasculare.
Acesta constă în venectazii multiple care apar în aria venei cave superioare şi
seamănă cu nervurile din bancnote. Este mai frecvent la alcoolici, unde apare
des pe flancurile abdomenului.
Eritemul palmar predomină în ciroza alcoolică şi se datoreşte
anastomozelor arterio-venoase. Cuprinde regiunea tenară şi hipotenară,
constituind “mâna hepatică”. La compresie roşeaţa dispare, iar uneori se
poate însoţi şi de eritemul plantar.Există familii cu eritem palmar fără a fi în
relaţie cu o boală cunoscută.
Pielea este subţiată, uscată, cu zone de hiperpigmentare, netedă, uscată,
pergamentoasă,.
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 81/114
81
Contractura Dupuytren , respectiv retracţia aponevrozei palmare, se
asociază frecvent.
Pete albe (“white spots”) apar pe braţe şi fese. Corespund unor ischemii
datorate şunturilor microcirculaţiei periferice.
Unghiile sunt “albe”, cu fragilitate crescută.
Degetele hipocratice pot să apară datorită tulburărilor din microcirculaţie.
8. Manifestările neuropsihice apar frecvent în CH decompensată, făcând parte din
complicaţiile de bază ale CH (encefalopatia portală, coma hepatică). Tulburările neuropsihice
variază de la astenie fizică şi psihică la tulburări de comportament, scăderea capacităţii de
muncă. Pot să apară tulburări neurovegetative şi tulburări senzoriale (parestezii ale membrelor
inferioare), care dispar la mobilizare.
9.Tulburări cardio-vasculare.
hipotensiunea arterială.
palpitaţii, tahicardie, dispnee şi cianoza extremităţilor.
Colecţii pericardice
Cardiomiopatie dilatativă
10. Manifestările pulmonare
Hidrotoracele drept apare la pacienţii cu ascită în cantitate mare, rar la cei
fără ascită.
Dispnee
Cianoză Hipertensiune arterială pulmonară
11. Tulburări hematologice:
sindrom anemic (anemie hipocromă, hemolitică, megaloblastică)
hipersplenism.
12. Tulburări renale constau în eliminarea întârziată a lichidelor, nicturie. Apariţia
sindromului hepatorenal (insuficienţă renală funcţională) este o complicaţie majoră.
13. Sistemul osteoarticular
osteoartropatie care este reversibilă după transplantul hepatic.
sinovite, periostite, artralgii.
În CH alcoolică este prezentă osteoporoza.
14. Febra poate să apară în CH alcoolică, în pusee de citoliză şi infecţii. Pileflebita şi un
adenocarcinom care se dezvoltă pe fondul cirozei pot reprezenta, de asemenea, cauze ale unor
stări subfebrile sau febrile la aceşti bolnavi
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 82/114
82
EXPLORĂRI DE LABORATOR
1. Explorarea funcţiei hepatice
a). Sindromul biochimic de hepatocitoliză
Transaminazele serice ( ASAT şi ALAT) pot avea valor i normale sau crescute, in
funcţie de procesul de necroză, valorile având o evoluţie fluctuantă. Creşterea transaminazelor
este moderată, variind cu agravarea leziunilor hepatice. Indicele De Rittis ASAT/ALAT
(valoare normală =1,33) este supraunitar, expr esie a leziunilor mitocondriale cu eliberare de
GOT .
Lactatdehidrogenaza (LDH) , sideremia şi cupremia prezintă valori crescute.
b. Sindromul de colestază evidenţiază bilirubina moderat crescută, cu limite între
3-12 mg%. Creşterea se realizează prin ambele forme, cu predominanţa bilirubinei conjugate.
Fosfataza alcalină prezintă valori moderate, iar creşteri mari ale acestei enzime pot sugera
evoluţia spre cancer hepatic. Valori ridicate ale gamaglutamiltranspeptidazei sunt specifice
cirozelor alcoolice.
În ciroza biliară primitivă colestaza este foarte marcată.
c. Sindromul hepatopriv
Hipoalbuminemia este constantă în CH. Scăderea fibrinogenului plasmatic se
datorează reducerii sintezei hepatice şi creşterii activităţii fibrinolitice. Timpul de protrombină
este prelungit (indicator al tulburărilor de coagulare). Scăderea albuminelor sub 2,5 g%, a
indicelui de protrombină sub 60% şi scăderea activităţii colinesterazei serice reprezintă un
indicator al insuficienţei hepatice.
d. Sindromul de activitate mezenchimalã (inflamator). Hipergamaglobulinemia
este constant prezentă. Testele de labilitate proteică (rar folosite azi) sunt pozitive, reacţia
Timol este crescută la valori peste 45 u Mc Lagan.
Sindromul imunologic reflectã diversele anomalii. IgG cresc în CH postvirală,.
IgA cresc în ciroza de etiologie alcoolică, iar IgM în ciroza biliară primitivă . Se mai pot
determina autoanticorpi, crioglobuline, complexe imune circulante si altele.
2. Teste globale sunt testele de clearence. Testul la BSP atinge valori maxime la pacienţii cuCH, retenţia colorantului în sânge fiind mult prelungită.
3..Explorarea imagistică
a. Ecografia abdominală (ultrasonografia) este in prezent o metodă mult folosită
pentru investigarea ficatului. Oferă relaţii cu privire la forma, dimensiuniule şi structura
hepatică, se evidenţiază HTP. Se foloseste sistemul standard, Doppler pulsat şi color. Din
punct de vedere ecografic, structura şi ecogenitatea parenchimului hepatic, la pacienţii cu CH,
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 83/114
83
sunt modificate. Ecostructur a este inomogenă, cu aspect nodular. Lobul drept hepatic este
diminuat, iar cel stâng prezintă o dezvoltare compensatorie. Se poate aprecia dimensiunea
splinei şi se poate diagnostica tromboza de venă portă.
Semnele ecografice de HTP sunt foarte importante:
o Dilatarea venei porte peste 12-14 mm, dilatarea venei splenice peste 10 mm şi
a venei mezenterice superioare peste 10 mm
o Vizualizarea colateralelor porto-sistemice: dilatarea venei coronare gastrice,
detectarea altor colaterale.
o Recanalizarea ligamentului rotund, considerat semnul cel mai specific în
prezent.
o -Scăderea vitezei sângelui în vena portă şi inversarea fluxului.
o Splenomegalia.
o Ascita.
o Îngroşarea pereţilor vezicii biliare peste 4mm.
b.Tomografia computerizată apreciază densitatea parenchimului, dimensiunile
ficatului şi a splinei cât şi colateralele ce apar în HTP.
c. Rezonanţa magnetică nucleară are aceleaşi indicaţii ca şi tomografia
computerizată.
d. Scintigrafia hepatică este mai fecvent folosită. În cazul CH se obţine un scor
scintigrafic mare, de 6-9, ca urmare a accentuarii modificărilor scintigrafice şi a fixării
coloidului extrahepatic (splină şi măduvă). Apare hipocaptare hepatică cu hipercaptare
splenică.
4. Examenul anatomo-patologic
a) Biopsia hepatică este esenţială pentru diagnosticul cirozei hepatice fără HTP. Se
poate realiza prin puncţie oarbă sau cu ghidaj ecografic, angiografic, computertomografic.
b) Laparoscopia este o metodă de diagnostic morfologic de o mare acurateţe. Se
permite examinarea macroscopică, unde se pot vizualiza micro sau macro-nodulii de
regenerare.
5.Examinări complementare
a) Endoscopia digestivă superioară
permite vizualizarea varicelor esofagiene, gastrice sau duodenale.
Prin endoscopie se apreciază gradul varicelor, culoarea şi prezenţa semnelor de
sângerare activă sau a stigmatelor de sângerare. Prezenţa petelor roşii se pare că
predispune la repetarea HDS.
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 84/114
84
La nivelul stomacului se pune în evidenţă gastropatia portală şi eventualele ulcere
gastrice sau duodenale.
Endoscopic se vizualizează HDS, sursa hemoragiei şi se pot efectua manevre
terapeutice.
b) Examenul radiologic cu pastă baritată poate evidenţia varicele esofagiene de gad mare,
dar are o sensibilitate redusă.
c) Paracenteza se efectuează în scop diagnostic, când nu se cunoaşte etiologia ascitei, pentru
a evidenţia infecţia lichidului sau pentru depistarea celulelor neoplazice. Paracenteza se
efectuează şi în scop terapeutic, când există o cantitate mare de lichid. Lichidul de ascită este
supus examenului microscopic, biochimic, citologic şi bacteriologic. În mod normal, lichidul
este clar, sero-citrin. Lichidul sanguinolent pledează pentru un proces neoplazic sau TBC.
Lichidul tulbure apare în infecţii, iar cel chilos în obstrucţii limfatice. Reacţia Rivalta este
negativă.
Complicaţiile cirozei hepatice
1. Encefalopatia porto-sistemică (EPS) este o disfuncţie a stării mentale cauzată de
produşi toxici care din intestin trec direct în circulaţia sistemică (ocolind ficatul), datorită
circulaţiei colaterale. EPS este potenţial reversibilă, denumirea subliniind importanţa şuntării
sângelui portal în patogeneza sindromului. Caracteristica biochimică de bază este creşterea
amoniemiei. Apariţia EPS este favorizată de: hemoragiile gastro-intestinale, aport excesiv de
proteine alimentare, infecţii, constipaţie, diuretice, alcaloză hipotasemică.
Folosirea sedativelor, a hipnoticelor şi a tranchilizantelor poate duce la encefalopatia
pseudohepatică, caracterizată prin aceeaşi simptomatologie, dar în care valorile amoniacului
sunt normale. Apariţia encefalopatiei în acest caz se datorează substanţelor administrate,
inhibitoare ale neurotransmiterii.
Tabloul clinic al EPS se caracterizează prin apariţia, la un pacient cunoscut cu CH,
cu hipertensiune portală, a unor manifestări clinice nespecifice. Astfel pot să apară: alterarea
performanţelor intelectuale, modificări ale personalităţii, anomalii ale activităţii neuro-
musculare, tulburarea stării de cunoştinţă, cu evoluţie până la comă.
EPS se poate stadializa astfel:
STADIUL SIMPTOME SEMNE
st I prodromal Euforie sau depresie, confuzie, scăderea
capacităţii de concentrare, a atenţiei,
Asterix, dificultăţi de scris,
apraxie
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 85/114
85
tulburarea somnului
st.II comă
iminentă
Somnolenţă, modificări de personalitate,
confuzie, dezorientare
Asterix, foetor hepatic
st. III
comă vigilă
Somnolenţă accentuată, dezorientare
temporo-spaţială, amnezie, agitaţie
Hiperreflexie, tulburări de
vorbire, foetor hepatic
st.IV
comă profundă
Lipsa de răspuns la stimuli, pierderea
cunoştinţei
Lipsa tonusului muscular,
areflexie, foetor hepatic
Obiectiv se remarcă flapping tremor (asterix), care constă în mişcări scurte,
involuntare de flexie-extensie ale mâinii din articulaţia radiocarpiană. Acest semn poate să
apară şi în insuficienţa renală cronică, insuficienţa respiratorie, insuficienţa cardiacă,
supradozarea cu sedative şi tranchilizante, hipopotasemie, hipoglicemie. Pe măsură ce
encefalopatia se accentuează apar şi alte semne; hipertonia musculară opoziţională, ataxia
motorie, accentuarea reflexelor osteo-tendinoase, uneor i poate să apară semnul Babinski. În
cazul EPS cronice se accentuează o serie de semne extrapiramidale.
Foetorul hepatic este temenul atribuit mirosului puternic al aerului expirat de
bolnavul comatos. Este atribuit diverşilor metaboliţi ai metioninei, în special mercaptani.
EEG-ul prezintă un ritm delta format din unde lente, izolate sau în salve. Evoluţia EPS poate
fi spre deces sau spre regresiune, dacă ficatul mai are rezerve funcţionale.
2. Hemoragia digestivă superioară (HDS) prin ruperea varicelor esofagiene şi
gastrice reprezintă o urgenţă majoră, mortaliatea la primul episod fiind de 30%. Alte cauze dehemoragie digestivă superioară pot fi: ulcerul gastric şi duodenal, gastrita hemoragică şi
sindromul Mallory-Weiss. Endoscopia digestivă superioară este esenţială pentru depistarea
sediului HDS şi pentru aplicarea metodelor terapeutice hemostatice pe cale endoscopică.
3. Complicaţii renale.
Sindromul hepato-renal apare, în general, la pacienţii cu CH decompensată vascular
şi parenchimatos. Se defineşte prin oligurie progresivă, cu reducerea eliminării sodiului prin
urină, în prezenţa unor rinichi normali anatomic şi histologic. De regulă evoluează spre
decesul bolnavului. Necroza tubulară acută apare la pacienţii icterici şi cu afecţiuni biliare. Capacitatea
de concentrare este pierdută, apare hematurie microscopică şi eliminare crescută de sodiu.
Prognosticul este favorabil.
4. Peritonita bacteriană spontană (PBS) apare la 10-22% din bolnavii cu CH şi
ascită, definindu-se ca infecţia lichidului în absenţa unei cauze producătoare. Infecţia se
produce pe cale hematogenă cu bacterii în special din tubul digestiv. Cel mai frecvent este o
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 86/114
86
infecţie cu E.coli. Pacienţii prezintă febră, dureri abdominale difuze şi ascita nu mai
reacţionează la tratament diuretic. La examenul lichidului de ascită se obţine o celularitate
crescută, peste 250 leucocite/mm3, majoritatea polimorfonucleare. Uneori se poate cultiva
germenele, întotdeauna fiind prezentă o singură tulpină. Mortalitatea la bolnavii cu PBS este
de 50-70% .
5. Cancerul hepatic este o complicaţie mai frecventă a cirozei virale B şi C. Apare
cu o frecvenţă de 15 -20% în ciroza posthepatitică şi 5% în ciroza alcoolică. Este mai
frecvent la bărbaţi, incidenţa maximă fiind după vârsta de 50 de ani. Clinic apar stare generală
alterată, inapetenţă, slăbire, durere în hipocondrul drept, febră, hepatomegalie neregulată,
icter, ascită. Prin metode imagistice se poate evidenţia formaţiunea. Alfa-fetoproteina serică
este crescută la valori foarte mari
6. Alte complicaţii, mai rare, sunt: tromboza şi tromboflebita portală (febră, dureri
abdominale, ascită), infecţii intercurente, hernia ombilicală, litiaza biliară, osteoporoza.
DIETA IN CIROZA HEPATICA
Măsuri de ordin general:
Repaus în caz de ciroze decompensate sau complicaţii
Evitarea eforturilor fizice
Lichide 1,5-2 l/zi, sare 2-4 g/zi
4-7 mese pe zi , si o gustare tarzie
Un aport de 35–40 kcal /kgc/ zi si and 1.2–1.5 g de proteine /kgc /zi
Nu trebuie impuse diete restrictive . Frica de a manca ceva interzis si dietele
excesiv de restrictive duc la aparitia subnutritiei (scaderea progresiva in greutate,
pe seama masei musculare).
Este important valuarea statusului nutritonal!!
Subnutritia este factor predictiv de mortalitate la cirotici
- frecvent mascata de edeme si lichid de ascita
- usor de recunoscut in stadiile finale
Asiguarea unui bilant azotat pozitiv –principalul obiectiv
La pacientii subnutriti la care nu se poate asigura per-os 35-40 kcal / kgc /zi se vor
administra suplimente nutritionale sau alimentatie iv
Nu exista o dieta standardizata pentru ciroza hepatica
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 87/114
87
Exista diferente intre dieta in diversele tipuri etiologice de ciroze precum si intre
stadiile cirozei
Bolile asociate- ex DZ asociat, Insuficienta cardiaca asociata pot modifica dieta.
Reguli generale
Alcoolul este complet interzis (bere, vin, tuica, vodca etc., chiar daca este"naturala").
Modul de de preparare al alimentelor este de asemenea important. Se vor evita
alimentele preparate prin prajire (rantasurile). Sunt de preferat alimentele gatite prin
fierbere, la cuptor, microunde, in vase sub presiune.
Se vor evita mesele abundente
1. Ciroza hepatica compensata
Nu se impune un regim dietetic sever.
Ratie alimentara care sa asigure necesarul energetic al organismului, sa contina toate
principiile nutritive (proteine, grasimi, glucide) si sa fie bine tolerata
Nu trebuie impusa o restrictie la proteine (carne), aceasta restrictie daca este
autoimpusa poate fi chiar daunatoare.
2. Ciroza hepatica decompensata
In acest stadiu al bolii este importanta asigurarea unui necesar caloric corespunzator.
Datorita apetitului scazut, a senzatiei de satietate rapida, (care poate fi datorata ascitei) si
oboselii, bolnavii au o tendinta de a-si reduce ratia calorica.
1. restrictia consumului de proteine si alegerea corecta a tipului de proteine-
proteinele vegetale sunt mai bine tolerate, aminoacizi cu lant ramificat
2. suplimentarea aportului energetic
3. reducerea consumului de sare
4. reducerea cantitatii de lichide
5. aport crescut de potasiu
6. aport crescut de fibre alimentare- ce incorporeaza si elimina bacteriilor fecale
Proteinele
la pacientii fără encefalopatie se recomanda 1- 1,5 g/kg corp/zi
la pacientii cu encefalopatie I, II – 20-40 g/zi- 0,6 -0,8 g/kgcorp/zi
La cei cu encefalopatie severă proteinele se exclud temporar.
• Alimente bogate in proteine: carne si preparate de carne, peste, oua, lapte, branza.
• Alimente sarace in proteine: ulei, unt, margarina, zahar, fructe, legume, fainoase.
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 88/114
88
Regim cu 80 g proteine:
Mic dejun
• 1 00 g paine + 20 g unt + 25 g gem + 30 g preparat de carne (sunca de Praga,
crenvurst) +
cafea sau ceai cu zahar
La ora 10:
• 150 g iaurt + un fruct
Pranz:
• 200 g cartofi sau orez + 250 g legume + 100 g carne + 10 g ulei +
120 g pandispan cu frisca
La ora 17:
• 100 g chec sau prajitura cu fructe.
Cina:
• 100 g paine + 20 g unt + 30 g carne + 40 g branza grasa + 100 g salata + un fruct
Regim cu 60 g proteine si restrictie de sare
Mic dejun:
• 100 g paine + 20 g unt + 25 g gem + 30 g carne de vita + cafea sau ceai cu zahar si
lapte
La ora 10:
• un mar
Pranz:
• 200 g cartofi sau orez + 250 g legume + 15 g proteine (75 g cotlet de porc,sau 150 g
fructe sau 20 g branza grasa sau smantana sau 150 g peste) +
10 g ulei
La ora 17:
• 150 g iaurt cu fructe
Cina:
• 100 g paine + 20 g unt + 50 g branza grasa (sau 100 g salata) + o banana sau alt fruct
Alimente permise
Băuturi: lapte dulce, iaurt, sucuri de fructe sau de zarzavaturi (suc de sfeclă), sosuri
de fructe.
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 89/114
89
Supe şi ciorbe: (de preferinţă câte o jumătate de porţie de supe de zarzavatur i
îngroşate cu făinoase ca: griş, orez, fulgi de ovăz, tăiţei, găluşte de griş; supe cu
perişoare de brânză de vaci sau de carne (acestea se vor fierbe aparte).
Pâine: pâine albă prăjită, sau pâine albă veche de o zi.
Carne: Carne slabă de vacă sau viţel, preparată rasol. Rasol de găină sau de pui.
Perişoare sau chifteluţe fierte la aburi sau în sosuri dietetice. Grătar preparat cu carne
mai întâi fiartă şi friptă la cuptor fără coajă.
Peşte: peşte alb slab, rasol sau perişoare de peşte fierte la aburi.
Ouă: zdrenţe de albuş în supă, omletă dietetică numai din albuş cu zahăr, cremă de
albuş cu lapte, bezele. Gălbenuşul e permis numai o dată sau de două ori pe săptămână
în preparate.
Brânzeturi: brânză de vaci, telemea desărată (indicată numai la bolnavii fără edeme
sau ascită), urdă, caş slab nesărat şi nefermentat.
Făinoase: orez, griş, macaroane, tăiţei, fidea, foarte bine fierte şi limpezite în apă
fierbinte, preparate mai ales sub formă de budinci sau albuş bătut. Mămăligă
moale,bine fiartă.
Zarzavat şi legume: pireuri, sosuri, budinci de zarzavaturi, preparate cu albuş bătut
spumă. Cartofii se vor da de preferinţă fierţi în coajă. Măncăruri din zarzavaturi ca
dovlecei, morcovi, , fasole verde, preparate cu sosuri dietetice. Toate legumele vor fi
bine fierte şi în cantităţi moderate, de preferinţă servite cu garnitură lângă rasol sau
friptură.
Salate: sfeclă coaptă la cuptor şi mărunţită, salată verde bine mărunţită, morcovi raşi
mărunt pe răzătoare, roşii bine coapte, fără coji şi sâmburi.
Fructe: crude f oarte bine coapte, rase pe răzătoare în cantitate moderată, fără coji şi
sâmburi. De preferinţă sucuri de fructe preparate cu gelatină, compoturi scăzute
sau date prin sită, preparate din fructe fără coajă. Fructe coapte la cuptor fără coji şi
sâmburi.
Grăsimi: grăsimi proaspete ca unt şi untdelemn, care constituie grăsimea cea mai
indicată pentru cirotici. Untul se adaugă la mâncarea pregătită fără grăsime.
Dulciuri: miere de albine, peltea, făinoase cu lapte, cremă de lapte şi albuş, biscuiţi
din albuş, budinci din făinoase îndulcite, sufleuri de fructe cu gelatină, chiseluri,
gelatine dulci din brânză de vaci sau iaurt din sucuri sau pireuri de fructe, spumă de
albuş, bezele, aluat uscat preparat cu brânză de vaci, cu jeleuri sau fructe.
Pentru cei cu ascită sau edeme, supele sau ciorbele vor fi preparate fără sare şi vor fi
socotite în cantitatea de lichide permisă de medic.
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 90/114
90
Alimente interzise
Băuturi: orice fel de băutură cu alcool (ţuică, drojdie, lichior, vermut, vin, etc.) precum
şi băuturile gazoase sau băuturile prea reci.
Pâine: pâine albă sau neagră necoaptă sau caldă.
Carne: carne grasă de vacă sau carne de porc, carne de oaie, carne de gâscă, şi raţă,
orice vânat sau carne afumată, sărată, conservată, mezeluri, zgârciuri, creier, uger,
ficat. Or ice fel de mâncăruri sărate, picante, iuţi.
Peşte gras: sărat, afumat, conservat, prăjit.
Ouă: gălbenuşul în exces, omletă de ouă prăjite, ochiurile prăjite, maionezele.
Zarzavaturi şi legume: zarzavaturi cu partea lemnoasă (celuloza) grosolană, ca
ridichile, guliile, castraveţii, varza şi conopida, mai ales crude, nemărunţite sau nerase
pe răzătoare. Toate legumele uscate ca fasolea, lintea, bobul, murăturile, varza acră de
putină. Orice legumă prăjită sau preparată cu sosuri cu rântaş.
Fructe: verzi, necoapte, crude, tari, în cantitate mare, necurăţite de coji şi sâmburi.
Nuci, alune.
Grăsimi: untură, slănină, margarină, orice grăsime prăjită, gălbenuş în exces.
ardei iute, piper, muştar, oţet, ceapă crudă sau prăjită
Brânzeturi: brânzeturile sărate, grase, fermentate ca: brânza de putină, brânza de
burduf.
PATOLOGIA VEZICULEI ŞI CĂILOR BILIARE
PARTICULARITATILE ANAMNEZEI
Vărsta
La adulţi este mai frecventă litiaza biliară.
La vârstnici apare mai frecvent cancerul de vezică biliară.
Sexul
Litiaza biliară este mai frecventă la femei decât la bărbaţi.
Atecedente personale
Obezitatea, diabetul zaharat, mixedemul, sarcina predispun la apariţia litiazei. Febra tifoidă,
hepatita virală, afecţiunile organelor din vecinătate determină suferinţe ale căilor biliare.
Antecedente colaterale
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 91/114
91
Factorii ereditari sunt incriminaţi în suferinţele biliare.
Condiţii de viaţă şi de muncă.
Sresul psihic determină dischineziile biliare.
Obiceiuri alimentare: consum exagerat de grăsimi, maioneze sunt un factor predispozant
pentru afecţiunile biliare. Obezitate, alimentaţia hiperlipidică favorizează apariţia litiazei
biliare.
Istoricul bolii
Debutul poate fi acut cu dureri de tip colicativ în hipocondrul drept, cu iradiere în umărul
drept, greţuri, vărsături, cu caracter biliar, diaree, febră.
Debutul poate fi insidios sub formă de jenă dureroasă în hipocondrul drept, accentuată după
ingestia de alimente grase, condimente, vărsături biliare, gust amar în gură.
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 92/114
92
SINDROAMELE BILIARE
1. SINDROMUL DUREROS DE ORIGINE BILIARA
Colica biliară. Debutul este brusc sau precedat de manifestări prodromale ("aura biliară")
: greaţă, scăderea secreţiei salivare (gură uscată), meteorism abdominal
Caracterele colicii biliare
Sediul. Durerea este localizată în hipocondr ul drept
Iradiere : iradiază spre dreapta, şi în regiunea interscapulovertebrală dreaptă, mai rar în
epigastru şi hipocondrul stâng. Durată. Are o durată variabilă (de la câteva minute la câteva ore).
Intensitatea durerii este la început moderată, accentuându-se şi ajungând la nivel maxim în
câteva minute ;
Condiţii de dispariţie.cedează spontan sau după administrarea de antispastice.
Condiţii de apariţie. Durerea colicativă biliară este declanşată, în general, de mese mai
copioase (grăsimi, ouă, varză, ciocolată, frişcă, maioneză), dar şi de unii factori
psihoemoţionali. Instalarea colicii biliare se face la 2 -3 ore după prânzul incriminat, de cele
mai multe ori noaptea.
Simptome de acompaniament: Durerea este însoţită, de regulă, de greţuri, vărsături alimentare
şi biliare, meteorism, jenă la respiraţia profundă, tegumente palide, reci, umede, agitaţie
motorie.
Examenul abdomenului, care trebuie făcut înainte de administrarea oricărui
antispastic sau antialgic, pune în evidenţă o sensibilitate accentuată la palparea punctului
colecistic, eventual o contractură musculară sau chiar apărare musculară localizată în
Reprezentarea schematică
1 – fundul veziculei
2 – corpul veziculei
3 – colul veziculei
4 – infundibulul
5 – canalul cistic
6 – canalul hepatic
7 – canalul coledoc
8 – canalul Wirsung
9 – papila lui Valter
10 - duodenul
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 93/114
93
hipocondrul drept. Se efectuează manevra Murphy.
Asocierea colicii biliare cu o stare febrilă pledează pentru existenţa unui proces inflamator
la nivelul vezicii (colecistita) sau al căilor biliare (angiocolita). Asocierea colicii biliare cu
icterul pledează pentru existenţa unui obstacol (calcul, inflamaţie, spasm) pe calea biliară
principală.
2. SINDROMUL DISPETIC BILIAR
Dispepsia de tip biliar se manifestă cu : greaţă, gust amar (mai ales matinal sau după
mâncare), senzaţia de saturare precoce în timpul meselor, de greutate (plenitudine)
epigastrică, de balonare, uneori eructaţii sau regurgitaţii.
Pe lângă aceste simptome dispeptice propriu-zise, adesori coexistă:
- jenă dureroasă în hipocondrul drept (continuă, cu iradiere în regiunea
interscapulovertebrală dreaptă, umărul şi omoplatul drept);
- fenomene nervoase : migrenă, astenie, iritabilitate nervoasă, somnolenţă
postprandială;
- uneori urticarie.
3. SINDROMUL ICTERIC
Icterul este un sindrom deseori întâlnit în bolile aparatului biliar. El însoţeşte
obstrucţia coledociană prin calcul sau puseele de angiocolită. Apariţia pruritului cu mult
înaintea icterului înclină în favoarea unei obstrucţii maligne.
4. SINDROMUL FEBRIL DE ORIGINE BILIARA
Inflamaţiile acute ale căilor biliare (cu sau fără calculoză) pot să debuteze prin sau
să se însoţească de febră şi frison. Deseori de întâlneşte triada Charcot: durere+febră+icter
, specifică angiocolitei. În coledocite apare : "febra gotică" (Haţieganu), curba termică având
aspectul unor turnuri înalte (febră remitentă sau intermitentă).
În ocluziile biliare cauzate de afecţiuni benigne (litiază) febra precede icterul, iar în
cele maligne (cancerul capului pancreatic) febra apare după instalarea icterului. În icterulobstructiv, febra este de tip intermitent (litiaza coledociană), neregulată şi însoţită uneori de
frison (obstrucţii biliare neoplazice), de tip angiocolitic în ampulomul vaterian.
5. SINDROMUL DE VEZICULA BILIARA PALPABILA
În mod normal vezicula nu se palpează. Ea devine palpabilă în caz de:
1. Cancerul capului pancreatic care obstruează porţiunea terminală, a
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 94/114
94
coledocului, produce o dilatare veziculară progresivă, nedureroasă (semnul
Courvoisier-Terrier), însoţită de un icter progresiv.. Vezica este mare.
2. obstrucţia canalului cistic duce la “hidrops vezicular”, veziculă mare,
piriformă “limbă de clopot”, sensibilă, mobilă cu respiraţia
3. neoplasmul veziculei biliare - când în hipocondrul drept se palpează o
formaţiune boselată, neregulată, de consistenţă lemnoasă vezică dură, neregulată,
a cărei limită superioară se continuă cu ficatul.
4. litiază veziculară, vezicula puţin voluminoasă, dură, uşor sensibilă.
EXPLORĂRI PARACLINICE ÎN AFECŢIUNI BILIARE
1. Ecografia abdominală este metoda de explorare primordială indicată pentru
diagnosticul afecţiunilor vezicii biliare şi a căilor biliare. Prin echografie abdominală putem
obţine relaţii despre poziţia, forma, volumul, conţinutul şi grosimea peretelui vezicii biliare şi
ale căilor biliare. Litiaza biliară se evidenţiază printr -o zonă de reflectare a ultrasunetelor,
prelungită printr -o zonă de umbră acustică, conul de umbră posterior.
2. Radiografia fără substanţă de contrast este radiografia simplă a abdomenului cu
ajutorul căreia se pot evidenţia calculii radioopaci şi calcificări ale peretelui vezicii biliare
(uneori aspectul de veziculă "de porţelan"). În calculii pigmentari calcifierea apare ca difuză,
omogenă, iar în calculii colesterolici aceasta este "în lizereu" (la periferia calculilor).
3. Examenul radiologic cu substanţă de contrast.
1. Colecistografia orală se realizează prin administrarea orală a substanţei de
contrast (Razebil, Biligrafin). Odată cu introducerea echografiei, în prezent nu se
mai utilizează .
2. Colangiografia intravenoasă permite vizualizarea căilor biliare şi ulterior a
colecistului, prin administrarea substanţei de contrast intravenos (Pobilan,
Biligrafin).Metoda se mai foloseşte rar.
3. Colangiografia percutană transhepatică se bazează pe principiul că în obstrucţia
căii biliare principale, căile biliare intrahepatice se dilată şi astfel se poate injecta
percutan în ficat, prin introducerea unui ac special subţire în una din aceste căi,
substanţa de contrast. Metoda este indicată în icterul obstructiv pentru indicarea
sediului obstrucţiei.
4. Colangiopancreatografia endoscopică retrogradă (ERCP). Este o metodă
combinată, endoscopică şi radiologică. Cu ajutorul unui endoscop cu vedere
laterală se introduce un cateter prin papila Vater şi se injectează substanţa de
contrast în căile biliare extrahepatice şi/sau ductele excretoare pancreatice, sub
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 95/114
95
control radiologic. Metoda este indicată pentru diagnosticul litiazei coledociene,
icterului mecanic, angiocolitelor. În acelaşi timp, ef ectuarea sfincterotomiei
endoscopice permite tratamentul litiazei căilor biliare, dilatarea stenozelor,
instalarea de proteze coledociene care pot rezolva colestaza.
Indicaţii:
Suspiciunea de litiază a căii biliare principale
Antecedente de angiocolită
Colici biliare repetate
Angiocolite
Icter obstructiv
Colestază
Colangita sclerozantă
Complicaţii :
Pancreatita acută
Angiocolita
Septiceia
perforaţia
4. Tomografia computerizată este o metodă inferioară ecografiei abdominale pentru
vizualizarea calculilor veziculari, deoarece calculii pot fi izodenşi faţă de bilă. Se foloseşte
pentru diagnosticul colecistitei acute gangrenoase, carcinomului vezicii biliare, sau pentrudeterminarea compoziţiei calculilor.
5. Rezonanţa magnetică nucleară defineşte caracteristicile ţesuturilor prin
intensitatea semnalului. Este foarte costisitoare şi poate avea utilitate în folosirea sa împreună
cu colangiopancreatografia endoscopică.
6. Tubajul duodenal informează despre permeabilitatea căilor biliare şi permite
evaluarea conţinutului bilei A (din calea biliară principală), bilei B (din vezica biliară după
administrare de substanţă colecistokinetică) şi bilei C (din căile biliare intrahepatice). Este o
investigaţie paraclinică rar utilizată, fiind incomodă şi furnizând puţine informaţii. La
examinarea microscopică a fracţiunilor biliare au semnificaţie diagnostică în primul rând
cristalele de bilirubină şi colesterol , precum şi prezenţa paraziţilor (lamblii, strongiloides,
fasciola etc). În bilă pot fi evidenţiate leucocite.
7. Laparoscopia diagnostică. Se practică dacă nu ne stau la dispoziţie metodele de
mai sus, sau dacă cu aceste metode nu se poate preciza diagnosticul. Este utilizată în
diagnosticul colecistitei, al neoplasmului vezicii biliare şi câteodată al litiazei veziculare.
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 96/114
96
Dieta in afectiunile colecistului
Reguli generale
Mese regulate, mestecat incet
Evitarea meselor copioase
Se evita alimentele colecistochinetice (galbenus de ou, prajeli, seminte, fructe cu
seminte)
Evitarea bauturilor alcoolice
Evitarea sosurilor pe baza de ou: maioneze, sos bearnez, sos tartar, crème si smantana
proaspata
Se pot folosi uleiul si untul, in cantitati mici
Sport
Nu este îndreptăţită eliminarea alimentelor bogate în colesterol.
S-a observat o creştere a frecvenţei de apariţie a litiazei biliare după regimuri prea
severe şi pierderi în greutate prea bruşte.
Dacă subiectul este obez, se va prescrie un regim hipocaloric în vederea unei
eventuale
intervenţii chirurgicale.
Alimente permise
Lapte degresat, iaurturi, branza de vaci
Carne slaba de pasare, pui, curcan,
Carne de vita slaba, vitel, porc slab
Organe: ficat
Peste slab
Grasimi: unt, ulei in cantitati mici, crude
Oua fierte tari
Paine uscata, prajita Fainoase orez, paste, gris
Fructe proaspete
Legume preparate: sparanghel, vinete, sfecla rosie, morcovi, telina, spanac, andive,
fasole verde, praz, cartofi, ardei, rosii, mazare
Branzeturi branza de vaci, iaurt, lapte degresat
Fructe: fructe bine coapte sau preparate,
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 97/114
97
Desert: biscuiti, chec, tarte cu fructe, orez cu lapte, gris cu lapte,
Sare moderat
Plante aromate
Bauturi: apa plata, sucuri strecurate, infuzii
Alimente interzise
Lapte integral, smantana, branzeturi fermentate.
Carne de oaie, porc grasa, melci, carne afumata, tocanite, slanina, untura
maruntaie
fructele si legumele fierte sau crude care au seminte si sunt colecistochinetice
leguminoasele si fructele uscate;
painea proaspata, faina integrala;
afumaturile, conservele, mezelurile, prajelile, carnurile grase, fripte, prajite,
condimentele, dulciurile concentrate; bauturile gazoase, sucurile de fructe acide.
Alimente contraindicate
Lapte integral, smantana, branzeturi fermentate.
Carnea de oaie, de porc, carne grasa, carne sarata, carne de gsca, rata, melci, carne
afumata, tocanite, slanina, untura
Mezelurile, vanat
Peste sarat, afumat, gras
Grasimi: untura, slanina, prajelile
Sosurile, prajeala, maioneza, sos bearnez, tocana, sosul pe baza de vin
Cereale integrale
Legume proaspete: usturoi, telina, varza, ceapa
Branzeturi fermentate
Fructe: necoapte, sucul de fructe nestrecurat, fructe cu samburi, si coaja
Fructe uscate
Produse de patiserie din comert
Deserturi: gogosi, clatite, ciocolata,
Sarea, mirodeniile, condimentele
Bauturi alcoolice
Regim de protectie
Mic dejun
• Cereale cu lapte degresat
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 98/114
98
• Ceai sau cafea
• Paine prajita cu unt si peltea
Gustare ora 10
• Ceasca de ceai sau infuzie
• Suc de citritce fara pulpa
• 2-3 biscuiti fara crema
Pranz
• paine prajita
• Ciorba fidea sau de legume
• Carne la gratar, peste
• Cartofi, paste, orez, sau o leguma fiarta
• Branza nefermentata sau iaurt
•
Fruct copt
Cina
• Carne, peste oua,legume fierte
• Tarta cu fructe sau fructe
Consumul mediu ziln
în regimul de protecţie hepato- biliară
Alimente Cantitate Proteine Lipide Glucide
Lapte
sau iaurt semidegresat
Brînză cu pastă opărită
300
30
11
8
6
8
15
Carne, peşte slab
sau ouă
200 40 12 _
Pîine sau pesmefiCartofi, paste, orez, legume uscate
sau făinoase
(greutatea după preparare)
150300
106
8260
Zahăr
Miere sau bomboane
40
30
3 3 40
22
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 99/114
99
Prăjituri
sau biscuiţi
Legume verzi
Fructe
300
300
5 : 21
45
Unt crudMargarina
Ulei crud
1020
- 820
-
Băuturi hidrice 1,51
Băuturi alcoolizate: vin
N = 5%
150 cc =
125 Cal =
Total: 2.000 Cal, din care............................. 83 g
= 332 Cal
57 g
= 513 Cal
285
= 1.140 Cal
16,5% 26% 57,5%
N = 15% N = 30% N = 55%
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 100/114
100
Meniuri pentru o săptămînă de regim de protecţie hepatoveziculară
Micul
dejun
Luni Marţi Miercuri Joi Vineri Sîmbătă Duminică
Ceai sau
cafea
Pîine cu unt
Iaurt
Ceai sau
cafea
Pîine cu
unt
Brînză devaci
Ceai sau
cafea
Pîine cu
unt
BrînzăGruyere
Ceai sau
cafea
Pîine cu
unt
Iaurt
Ceai sau
cafea
Pîine cu
unt
Brînză St. Paulin
Ceai sau
cafea
Pîine cu
unt
Brînză devaci
Ceai sa
cafea
Pîine c
unt
Brînză dOlanda
Prinz Salată de
roşii
Friptură de
pui
Jardinieră de
legume
Cremă
caramel
Salată de
ciuperci
Doradă la
cuptor
Mere â
l'anglaise
Tartă
Avocado
cu
lămîie
Vrăbioară
la
grătar
Orez cu
sos de
roşii
Iaurt
Compot de
mere
Salată de
castraveţi
Costiţă de
miel
la grătar
Ratatouille
Brînză
Reblochon
Tartă cu
mere
Salată de
andive
Iepure
vînătoresc
Melcişori
cu unt
Măr la
cuptor
Crevete
roz
Spată de
oaie
Salată de
orez
Şerbet de
coacăze
Morcov ra
Păstrăv I
cuptor
Cartofi
fierţi în
coajă
Iaurt
Compot d
piersici
Cină Ciorbă de
praz şi
cartofi
Hamburger
de vită
Paste cu
brînză Gruyere
Brînză petit
suisse
Un măr
Cremă de
sparanghel
Friptură de
viţel
Fasole
verde
BrînzăTomme
de Savoie
Salată de
fructe
Supă
cremă de
roşii
Ficat de
miel cu
pătrunjel
Miez delăptucă
cu unt
Grepfrut
cu
zahăr
Ridichi cu
unt
Roast beef
cu
piure
Salată de
portocale
Salată
verde
Escalop
pane
Morcovi
Vichy
Brînză devaci
O banană
Ciorbă de
legume
Jambon
parizian
Cartofi â
l'anglaise
BrînzăGruyere
0 pară
Biftec l
grătar
Roşii
Provensale
Salată
verde
Orez clapte cu
aromă de
caramel
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 101/114
101
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 102/114
102
PATOLOGIA PANCREASULUI EXOCRIN
PARTICULARITATILE ANAMNEZEIIstoricul bolii. Debutul brusc, după o masă copioasă este sugestiv pentru o pancreatită
acută (PA). Debutul insidios este characteristic pancreatitei cornice (PC) sau cancerului de
pancreas (CP)
Vârsta. Mucoviscidoza, fibroza chistică a pancreasului apare din copilărie. PA şi PC
apare la adulţi, iar CP la vărstnici.
Sexul: PC şi CP apar mai frecvent la bărbaţi.
Antecedente personale : litiaza biliară, ulcerul duodenal, parotidita epidemică,
hiperparatiroidismul au rol favorizant în PA, PC.
Condiţii de viaţă şi muncă : alimentaţia bogată în grăsimi şi consumul de alcool au
rol determinant în PA.
Principalele manifestări clinice
1. Durerea
2. Dispepsia pancreatică cuprinde anorexia pentru carne şi grăsimi, greaţa şi senzaţia
de balonare.
3. Tulburările tranzitului intestinal : diareea cu caracter de steatoree apare în PC,
ileusul paralitic apare în PA.
Obiectiv
4. poziţia antalgică cu trunchiul aplecat înainte, pare în PA, PC
5. Tegumente şi mucoase : ictrer (cancer de cap de pancreas), prurit şi leziuni de
grataj, paloare- în CP
6. Ţesut subcutan- caşexie în CP
EXAMEN LOCAL
1. Inspecţia
Bombare localizatăîn regiunea epigastrică (chiste, tumori )
Bombare difuză în caz de ileus paralitic din PA sau ascită
Pete echimotice în jurul ombilicului- ochiul albastru Cullen sau pe flancuri-
Grez Turner
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 103/114
103
2. Palparea
În mod normal pancreasul nu este accesibil palpării
In PA este pozitiv semnul Mayo- Robson, palparea unghiului costo-vertebral
stâng
În PC este pozitiv semnul Mallet Guy, sub rebordul costal stâng
Tumorile pancreatice se pot palpa când sunt voluminoase. În mod caracterisitc
formaţiunile pancreatice nu sunt mobile cu respiraţia ţi nu se mobilizează la
palpare
Puncte dureroase : punctul pancreatic : 5-6 cm deasupra ombilicului, pe linia
ombilico-axilară (Chauffard-Rivet)
Zona pancreatico-duodenalăsituată înte o linie verticală mediană şi bisectoarea
unghiului format de această verticală cu o linie orizontală care trece prin ombilic
3. Percuţia
Evidenţiază matitate în cazul ascitei
Timpanism în caz de ileus
« tablă de şah »-zone de matitate alternând cu timpanism
SINDROAME PANCREATICE
PANCREATITA ACUTĂ
Definiţie
Pancreatita acută este o inflamaţie acută a pancreasului caracterizată prin:
Tablou dureros abdominal acut
Creşterea enzimelor pancreatice în sânge şi urină
Tablou morfologic variat-edem interstiţial, necroză
Tablou clinic
Acuze subiective
durerea abdominală este simptomul major. Durerea poate varia în intensitate de la odurere blândă, tolerabilă, până la una severă, constantă. Caracteristic este debutul
brusc, în plină sănătate, după consum de grăsimi, alcool, masă copioasă. Durerea
atinge intensitatea maximă primele două ore de la debut şi are caracter transfixian.
Durerea nu cedează la antialgicele obişnuite şi durează 24-48 de ore. Începe în
epigastru şi iradiază în coloana vertebrală, posterior şi " în bară", spre hipocondrul
drept şi stâng. Pacientul o descrie « ca pe un pumnal »
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 104/114
104
sincopa poate apare datorită durerii intense, se însoţeşte de hipo şi apoi hipertensiune
arterială
dispnee datorită vasospasmului
Pacientul adoptă poziţii antalgice, şezând în anteflexie, genupectorală
Pacientul este anxios, agitat
Apar greţuri şi apoi vărsături, care nu ameliorează durerea şi sunt la originea unor
tulburări hidroelectrolitice grave.â
Ileusul paralitic însoţeşte durerea
şocul , coma pot apare în formele grave
Examenul obiectiv.:- inspecţia generală
faciesul este suferind, înspăimântat
tegumentele sunt acoperite cu sudori reci
apare hipotensiune arterială, tahipnee, tahicardie, hipo-sau hipertermie. Poate apare icter- 10-15% din cazuri
Poate apare agitsaţie, chiar halucinaţii – encefalopatie pancreatică
La inspecţia abdomenului se constată distensia de obicei moderată. În cazurile grave ( dar
şi în alte hemoragii retroperitoneale) apar pete ech imotice pe flancuri în special în stânga
(semnul Grey-Turner) sau periombilical (semnul Cullen). Aceste pete apar la câteva zile de
la debut şi se datorează acţiunii necrotico-hemoragice a sucului pancreatic.
La palpare abdomenul este sensibil difuz, mai ales în regiunea epigastrică şi
periombilicală. Mai târziu se poate palpeaza o formaţiune epigastrică, care indică prezenţaunui pseudochist. Palparea unghiului costo-vertebral stâng este dureroasă (semnul Mayo-
Robson).
Percuţia abdomenului poate evidenţia zone de timpanism, alternând cu matitate sau ascită
minimă- după câteva zile de evoluţie.
La auscultaţie zgomotele intestinale sunt scăzute în intensitate sau absente. La examinarea
toracelui, în anumite cazuri se constată lichid pleural, mai ales pe partea sângă.
Examinări paraclinice.
Enzime serice :
Amilazele.cresc în primele 24- valori ce depăşesc de cel puţin 5 ori pe cele normale
ore, apoi revin încet la normal în 3-4 zile.
Amilazuria este mult crescută şi revine mai târziu la normal
Lipaza, tripsina, chimiotripsina, fosfolipaza cresc acompaniind creşterea amilazelor
Trepsinogenul urinar este crescut
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 105/114
105
Markeri de inflamaţie
Elastaza neutrofilică, interleukina-6, PCR- au valoare prognostică
Markeri de implicare biliară
GOT, GPT, BI cresc, raportul lipaza/amilaza serică este mai mare în PA alcoolică
devât în cea biliară.
Markeri de afectare sistemică
leucocitoză, cu devierea la stânga a formulei leucocitare.
hiperglicemie
azotemie prerenală prin deshidratare
hipocalcemie.secundară fixării calciului la nivelul focarelor de steatonecroză, produce
tetanie
Explorări imagistice
a. Examenul radiologic. În PA poate să apară un aspect localizat sau difuz de ileus (ansa
santinelă, colon dilatat care amputează ungiul splenic).Se evidenţiază calcificări pancreatice,
calculi bilio-opaci. La nivel pulmonar se poate pune în evidenţă pleurezie stângă
b.Ultrasonografia poate evidenţia edemul pancreatic lărgiri ale conturului pancreasului,
pseudochiste, calculi biliari, dilatări ale căilor biliare.
c. Tomografia computerizată, oferă şi indici prognostici, vizualizează colecţiile lichidiene
peripancreaticeşi ariile prost perfuzate.
d. Rezonaţa magnetică aduce date suplimentare, în cazurile dificile
e. colangiopancreatografia endoscopică retrogradă(ERCP) este indicată în PA de cauză biliară, cînd se pot extrage prin această metodă calculii.
PANCREATITA CRONICĂ
Definiţie.
Pancreatita cronică este un proces inflamator continuu caracterizat Clinic prin semne
de insuficienţă pancreatică exocrină, eventual şi endocrină. Cauzele cele mai frecvente sunt
consumul cronic de alcool şi malnutriţia.
SimptomatologieCaracteristice PC sunt : durerea, scăderea ponderală, malabsorbţia, diabetul.
Durerea este cel mai obişnuit simptom în PC. Se localizează în epigastru, iradiază
spre hipocondrul stâng, drept. Cel mai caracteristic, durerea iradiază în spate, respectiv
în bară. Este mai degrabă moderată decât puternică, constantă. Durerea din spate este
egală în intensitate cu cea abdominală. Durerea apare în atacuri de câteva zile sau este
constantă. Este, de obicei, agravată instantaneu de consumul de alcool sau alimente.
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 106/114
106
Este ameliorată de poziţia antalgică pancreatică. Aproximativ 15% din PC evoluează
fără durere.
Anorexia, greţurile, vărsăturile, scăderea ponderală apar la 2/3 dintre pacienţi.
Pacienţii îşi reduc aportul caloric pentru evitarea apariţiei durerii. La scăderea
ponderală mai contribuie malabsorbţia şi eventual instalarea diabetului zaharat
Insuficienţa pancreatică apare în PC atunci când secreţia enzimatică pancreatică
scade sub 10 % din normal. Apare malabsorbţie de lipide şi proteine, manifestată prin
diaree şi steatoree. Fecalele cântăresc puţin, sunt sărace în apă, lasă pete de ulei pe
apă, cu aspect de scaun care pluteşte. Apar deficienţe ale vitaminelor liposolubile.
Intoleranţa la glucoză este frecventă în PC. Diabetul zaharat manifest, apare relativ
târziu în evoluţia bolii.
Icterul poate să apară secundar compresiei căii biliare principale de către pancreas.
Examenul obiectiv oferă semne puţine, între care meteorismul abdominal şi
sensibilitatea la palpare în regiunea epigastrică sau sub rebordul costal stâng (punctul Mallet-
Guy)- corespunzător cozii pancreasului.
CANCERUL PANCREASULUI
În general, apare după vârsta de 60 de ani, fiind de două ori mai frecvent la bărbaţi,
fumători, consuatori de alcool şi diabetici.
Simptomatologia
Simptomele apar tardiv. Cancerul pancreasului se poate manifesta iniţial prinsimptome nespecifice (inapetenţă, acuze dispeptice, uneori diaree).
a). Durerea este simptomul major în cancerul localizat la nivelul corpului şi cozii
pancreasului. aApare ca simptom de debut în peste 50% din cazuri. Ea este localizată profund
în epigastru, iradiere înspre coloana vertebrală ("în bară"), intensitate progresivă. Durerea se
agravează în decubit (îndeosebi noaptea) şi se ameliorează în ortostatism sau în poziţia aplecat
înainte; poate fi agravată de alimentaţie. Durerea nu se poate diferenţia de cea din PC.
b). Pierderea ponderală se produce deosebit de rapid, ducând la o veritabilă topire
musculară c). Icterul apare prin compresia coledocului de capul pancreasului, fiind rar în
cancerul cu alte localizări. Este un icterului prin obstrucţie, se accentuează progresiv, cu urini
colurice, scaune decolorate şi prurit intens. Icterul nu este însoţit de durere în fazele iniţiale,
spre deosebire de icterul litiazic
d). Tulburări dispeptice-anorexia, la început selectivă pentru carne şi grăsimi, apoi
totală, greţuri, vărsături
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 107/114
107
e). Tulburări de tranzit, diaree
f). Diabetul zaharat apare pe parcurs
g). Tromboflebita migratorie. Apare frecvent ca şi fenomen paraneoplazic
Examenul fizic
În stadiul incipient nu sunt sesizate modificări deosebite. Mai târziu, la palpare, se
constată sensibilitate în regiunea epigastrică, ori sub rebordul costal stâng, în funcţie de
localizarea procesului. Când tumora este dezvoltată se poate palpa în epigastru sau
hipocondrul stâng. Examenul general al bolnavului relevă starea de caşexie şi prezenţa
excoriaţiilor (datorate pruritului).
Simptomele principale ale cancerului pancrestic variază în funcţie de localizarea procesului:
În localizarea la nivelul capului pancreasului,
icterul progresiv, asociat cu prurit
semnul Courvoisier-Terrier), vezica biliară este mare, destinsă, de consistenţă elastică
scădere în greutate
hepatomegalia fermă, elastică, de colestază.
Durerea este inconstantă şi de intensitate redusă
În cancerul corpului pancreasului
durere intensă , apar crizele dureroase pancreatico- solare (Chauffard),
scăderea ponderală marcată
tromboflebite migratorii, recidivante (superficiale sau profunde) icter
Localizarea la nivelul cozii pancreasului
durere intensă în hipocondrul stâng
tromboflebite migratorii
diabetul zaharat.
Absenţa icterului
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 108/114
108
Cancer de cap pancreas Cancer de corp Cancer de coadă
1. icter progresiv+prurit
2. scădere ponderală
3. hepatomegalie
4. semnul Courvoisier-terrier
5. durere inconstantă, redusă
1. durere intensă
2. scădere ponderală
3. tromboflebită
migratory
4. icter
1.durere intensă
2.tromboflebită migratory
3.tulburări de glicoreglare
4.absenţa icterului
Explorări paraclinice
1. Investigaţiile biochimice sunt nespecifice, evidenţiind creşterea VSH, o moderată
anemie, uneori hiperglicemie şi glicozurie moderate, enzimele serice pancreatice (amilază,
lipază, elastază) au în general valori normale. Dacă apare icterul, estele hepatice sunt pozitive
pentru colestază.
2. Explorările imagistice sunt cele mai importante pentru punerea diagnosticului.
a): echografia poate evidenţia modificările, în special la nivelul capului pancreatic
b)ecoendoscopia detectează leziuni mici, fiind deosebit de performantă.
c).colangiopancreatografia endoscopică retrogradă are cea mai înaltă acurateţe,
evidenţiază stenozele şi permite luarea de probe citologice
d). tomografia computerizată şi rezonanţa magnetică evidenţiază formaţiunile pancreatice
şi metastazele
3. Markeri tumorali serici (antigenul carcino-embrionar, 1-antitripsina) saumarkeri genetici se folosesc în ultimii ani
4. Examinarea radiologică a stomacului evidenţiază dilatarea cadrului duodenal
Dieta in afectiunile pancreatice
1. Pancreatita acuta este o afectiune medico-chirugicala care impune internarea pacientului
de urgenta in spital. Pacientul este cu sonda nazo-gastrica pentru aspirarea secretiilor digestive
si isi reia treptat alimentatie, initial hidrica. Tubul digestiv este mentinut in repaus, cu
alimentatie paqrenteral si apoi hidrica.
2. Pancreatita cronica
Reguli generale
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 109/114
109
1. înlăturarea totală şi definitivă a alcoolului.
2. Reducerea consumului de grăsimi, mai ales de origine animală (din cauza steatoreei),
însă regimul alimentar trebuie să includă totuşi mîncăruri gustoase, pentru ca
denutriţia să nu se agraveze
3. Creşterea aportului proteic (din cauza creatoreei). Carenţa de proteine este suficientă
pentru a acutiza malabsorbţia, prin diminuarea absorbţiei intestinale ;
4. Eliminarea sau reducerea zaharurilor cu absorbţie rapidă (care predispun la diabet).
5. Regimul trebuie să fie atrăgător, pentru că adesea bolnavul este deprimat şi nu are
poftă de mîncare.
Regim normocaloric : între 1.800 şi 2.500 Cal pe zi.
Raţie hipolipidică: nu mai mult de 25 % lipide, ceea ce implică nu doar reducerea
alimentelor grase, ci şi a lipidelor complexe (din laptele integral, brînzeturi, anumite
tipuri de carne etc).
Raţie hiperproteică : între 18 şi 20% cresterea a portului de proteine permite
diminuarea celui de grăsimi.
Raţie normoglucidică : 55 pînă la 60%, dar fără zaharuri rapide.
Cazuri particulare
Steatoree masivă, la pacientii cu pancreatita cronica avansata:
Aportul de lipide trebuie redus şi mai mult: maxim 40 de grame pe zi.
ceea ce implică alegerea cărnurilor cele mai slabe şi a peştilor cu carnea cea
mai slabă;
acest regim hipolipidic strict antrenează un important deficit caloric ce trebuie
compensat printr-un aport de TLM (trigliceride cu lanţ mediu)
Se suplimentea un aport polivitaminat lipo- (ADEK-) şi hidro- (acid folie, B,2)
solubil, calciu şi fier.
Reguli
Mestecarea corecta a limentelor
Luarea meselor in liniste, evitarea stresului
Evitarea lichidelor în timpul mesei, dar asigurarea a 1,5l-2l/zi
Evitarea să fumatului
Pregătiţi mîncăruri variate şi gustoase, evitind preparatele sofisticate şi folosirea
grăsimilor la gătit: se prefera.prepararea la cuptor, la grătar, in folie, la abur, fiert
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 110/114
110
FARA ALCOOL este interzis sub orice forma: bere, vin, tarii, cidru
Alimente contraindicate
lapte şi produse lactate: lapte integral, semidegresat, brînzeturi, smîntînă proaspătă
carne : de porc, oaie, miel, gîscă şi raţă domestice, vită (cu grăsime);
organe: limbă şi creier;
mezeluri: toate (în afara,celor permise);
peşte: anghilă, chişcar, murenă. ton, hering, sardina, macrou, anşoa (sînt
contraindicate şi pulpele de broască şi melcii, deoarece sînt preparate întotdeauna cu
prea multă grăsime): conserve de peşte în ulei; peşte sărat şi afumat
gălbenuşul de ou:
cereale: aluaturi făcute cu ou, brioşe. cornuri, produse de, patiserie, biscuiţi;
legume: chipsuri, cartofi prăjiţi, avocado, seminţe de soia,
fructe oleaginoase: nuci, alune de pădure, migdale, nuci de acaju, seminţe de pin,fistic,
arahide; măsline;
grăsimi: toate (cu excepţia cantităţilor permise),
dulciuri: zahăr cubic şi pudră, bomboane, miere, produse de cofetărie, ciocolată,
îngheţată, şerbeturi, castane glasate
sosuri: tocăniţe, sosuri pe bază de grăsimi, maioneză, sos bearnez, sosuri din
comerţ (inclusiv cele de roşii).
Alimente permise:
Lapte şi produse lactate: lapte degresat, brînză si iaurt cu 0% grăsime;
Carne : de cal, viţei, vită slabă, iepure, toate pasările domesitice (fara piele): bibilică,
porumbel, pui, pui de curcă;
Vînat de orice fel: iepure sălbatic, căprioară, mistreţ, potirniche, fazan etc.
Mezeluri: jambon parizian (fară grăsime), dar nu mai mult de 2-3 felii pe săptămînă;
Organe: ficat, inimă, burtă, picioare:
Peşte: toţi, mai puţin cei interzişi. In conserve în suc propriu (nu in ulei sau sos); Crustacee şi moluşte toate
Cereale: pîine, paste (fără ou), orez, porumb;
Legume: cartofi, toate legumele verzi, fructele uscate
Fructe : toate (dar nu mai mult de două pe zi):
unt: 10-15 g pe zi sau 20-30 g de cremă de unt tartinabilâ cu conţinut scăzut de lipide;
sau ulei de masă : o lingura (15 ml pe zi), sau margarina: 10-15 g pe zi.
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 111/114
111
Lichide : apă de la robinet, ape minerale de masă. ceai sau cafea, lapte degresat (dar
nu mai mult de 1/4 1);
Diverse: plante aromatice, condimente, sos tomat făcut in casă.
Pancreatită cronică
Studiu al consumului mediu zilnic pentru 2.150 cal
Alimente Cantitat
e
Proteine Lipide Glucide
Lapte degresat 500 17,6 25
Carne sau peşte 300 60 24 -
Pîine 200 14 - 110
sau pesmeţi 400 8 - 80Cartofi, paste, orez,
legume uscate sau
făinoase (greutatea după
preparare)
Zahăr, miere, bomboane
sau dulceaţă
20 - - 20
Legume verzi 400 6 - 28
Fructe 300 4,5 - 36
Margarina 15 - 13 -
Ulei de floarea-soarelui,
de porumb
20 - 20 -
Total: 2.150 Cal, din
care................
110 g 57 g 299 g
= 440
Cal
= 513
Cal
= 1.196
Cal
20% 24% 56%
N =
15%
N =
30%
N =
55%
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 112/114
112
Regim de protectie pancreatica
Mic dejun
• lapte degresat
• Compot
• Paine, margarina
Gustare ora 10
• Un fruct
Pranz
• paine
• Ciorba de legume: cartofi
• Carne slaba la gratar, peste slab
• Cruditati
Gustare ora 16
• Lapte degresat cu cereale
Cina
• Carne slaba, peste slab
• Legume verzi
• iaurt
Meniuri pe o săptămînă pentru bolnavii de pancreatită
Ora 8 Luni Marţi Miercuri Joi Vineri Sîmbătă Duminică
Lapte
degresat
Pîine
Idem Idem Idem Idem Idem Idem
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 113/114
113
Margarina
Ora 10 Un fruct Un fruct Un fruct Un fruct Un fruct Un fruct Un fruct
Prînz Ridichi natur
Pui (tară
piele)
Mazăre
verde
Un fruct
Pîine
Praz în sos
vinegretă
Carne de
cal la
grătar
Piure
Un fruct
Pîine
Castraveţi
cu
iaurt
Escalop de
viţel
Paste (fără
ou) cu
sos de roşii
făcut încasă
Un fruct
Pîine
Miez de
palmier
Iepure cu
sos de
muştar
Cartofi la
cuptor
în folie
Un fructPîine
Salată
verde
Doradă la
cuptor
cu roşii,
ceapă,
ciuperci
Cartofi în
aburUn fruct
Pîine
Salată de
roşii
Friptură de
viţel
Piure de
cartofi
+ spanac
Măr la
cuptor cuscorţişoară
Pîine
Crevete
Frigărui de
vită
Orez natur
Un fruct
Ora 16 Lapte
degresat
Cereale
Idem Idem Idem Idem Idem Idem
Ora 20 Fetică şi
sfeclă roşie
Roşii
umplute
(umplutură
slabă)
Orez
Iaurt
Pîine
Ciorbă de
legume
cu cartofi
File de
merlan în
folie
Fenicul
(bulbi)
Iaurt
Pîine
Anghinare
Ficat
Morcovi
cu ceapă
Iaurt
Pîine
Ciorbă de
legume
cu cartofi
Hamburger
de cal
Fasole
verde
Iaurt
Un fruct
Su pă de
legume
Roast beef
Ghiveci de
legume
Iaurt
Un fruct
Morcov ras
cu
iaurt
Bibilică
Porumb
Iaurt
Pîine
Salată
mixtă din
cartofi,
roşii,
castraveţi,
salată
verde
Şuncă
slabă
Iaurt
Pîine
7/17/2019 Bataga Simona - Nutritia in Boli Digestive
http://slidepdf.com/reader/full/bataga-simona-nutritia-in-boli-digestive 114/114