8/15/2019 Strategia Cirnateni
1/108
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A SATULUI CÎRNĂŢENI
2012-2022
Document realizat cu suportul Consiliului Raional CăuşeniSprijin Autorităţilor Publice Locale din comunităţile raionului Căuşeni pentru elaborarea
Strategiilor de Dezvoltare Durabilă în manieră participativă bazate peDrepturile Omului şi Egalitatii de Gen
APROBATPrin Decizia Consiliului Local
Nr. ______din ____________2012
8/15/2019 Strategia Cirnateni
2/108
STRATEGIA DEDEZVOLTAREDURABILĂ A SATULUICÎRNĂŢENI 2012-2022
© Centrul Informaţional Tighina, 2012 2
Autori:
Unitatea Specializată pentru Planificare Strategică
Coadă Anatolie – primar de CîrnăţeniDemean Ana – secretarul Consiliului Local CîrnăţeniSavca Natalia – contabil primăria CîrnăţeniCatana Sergiu – directorul casei de culturăPaniş Natalia - director Liceul Teoretic „Grigore Grigoriu”Harti Ion – specialist pentru reglementarea regimului proprietăţii funciareDamian Zinaida - asistent socialCoda Agafia – şefa grădiniţei de copii-creşă „Andrieş”
CONSILIUL PARTICIPATIV LOCAL
Coadă Anatolie – primar de CîrnăţeniDemean Ana – secretarul Consiliului Local CîrnăţeniSavca Natalia – contabil primăria CîrnăţeniCatana Sergiu – directorul casei de culturăPaniş Natalia - director Liceul Teoretic „Grigore Grigoriu”Harti Ion – specialist pentru reglementarea regimului proprietăţii funciareDamian Zinaida - asistent socialCoda Agafia – şefa grădiniţei de copii-creşă „Andrieş”
ECHIPA DE EXPERŢI AI CENTRULUII NFORMAŢIONALTIGHINA:
Cîşlaru Tudor - Expert în Administraţia Publică LocalăCîşlaru Olga – Expert - Asistent
8/15/2019 Strategia Cirnateni
3/108
STRATEGIA DEDEZVOLTAREDURABILĂ A SATULUICÎRNĂŢENI 2012-2022
© Centrul Informaţional Tighina, 2012 3
CUPRINS :
Nr d/o Denumire PagI Necesităţi şi priorităţi de dezvoltare a comunei 71 Potenţialul socio-uman 91.1 Resurse umane 91.1.1 Dinamica numărului populaţiei 91.1.2 Caracteristici ale aspectelor demografice 121.2 Caracteristica grupurilor de persoane vulnerabile 171.2.1 Populaţia săracă 171.2.2 Persoane cu dizabilităţi 181.2.3 Minorităţi etnice/lingvistice 191.2.4 Minorităţi religioase 191.2.5 Victime/supravieţuitori ale/ai violenţei în familie? 201.2.6 Persoane în etate 201.3 Forţa de Muncă 211.3.1 Aspecte ocupaţionale 211.3.2 Migraţia forţei de muncă 241.3.3 Preocupări pentru drepturile omului 251.4 Servicii Sociale 261.4.1 Instituţiile de învăţământ 271.4.2 Cultura 281.4.3 Ocrotirea sănătăţii 301.4.4 Protecţia socială 311.4.5 Serviciile sociale 331.4.6 Activităţi pentru tineret şi sport 341.4.7 Culte 35
8/15/2019 Strategia Cirnateni
4/108
STRATEGIA DEDEZVOLTAREDURABILĂ A SATULUICÎRNĂŢENI 2012-2022
© Centrul Informaţional Tighina, 2012 4
Nr d/o Denumire Pag1.5 Concluzii 362 Economia Locală 382.1 Mediul de afaceri 38
2.2 Sectorul Agricol 412.3 Servicii 442.3.1 Serviciile financiare 442.3.2 Comerţul 442.3.3 Alte servicii 452.4 Infrastructura 462.4.1 Apă canalizare 472.4.2 Servicii de telecomunicaţii 472.4.3 Sistemul de gazificare 48
2.4.4 Serviciile de transport auto de pasageri 482.4.5 Reţeaua drumurilor 482.4.6 Fondul locativ 502.4.7 Zone de agrement 512.4.8 Accesul la infrastructură 512.5 Concluzii 523 Starea Mediului Ambiant 533.1 Resurse Naturale 533.1.1 Resurse funciare 53
3.1.2 Flora şi fauna 543.1.3 Resurse naturale 553.2 Factori de Poluare a Mediului 553.3 Concluzii 584 Capacitate Instituţională 594.1 Management Administrativ 594.2 Reprezentarea şi participarea politică 64
8/15/2019 Strategia Cirnateni
5/108
STRATEGIA DEDEZVOLTAREDURABILĂ A SATULUICÎRNĂŢENI 2012-2022
© Centrul Informaţional Tighina, 2012 5
Nr d/o Denumire Pag4.3 Transparenţa decizională şi participarea cetăţenească 704.4 Societate Civilă 714.5 Finanţe Publice 72
Concluzii 75Concluzii şi recomandări 77II Cadrul general al Strategiei 78
5.1 Viziunea 795.2 Misiunea 795.3 Valorile Strategiei 795.4 Obiective Strategice 80
III Cadrul operaţional al Strategiei 816.1 Obiectiv Strategic 1 81
6.2 Obiectiv Strategic 2 836.3 Obiectiv Strategic 3 836.4 Obiectiv Strategic 4 84
IV Implementarea şi Monitorizarea Strategiei 857.1 Etape de Implementare 857.2 Monitorizarea Strategiei 867.2.1 Cadrul instituţional de monitorizare 867.2.2 Raportarea şi Indicatorii de monitorizare 897.3 Riscuri şi Impedimente de Implementare 93
V Planul de acţiuni 958.1 Obiectiv Strategic 1 958.2 Obiectiv Strategic 2 1028.3 Obiectiv Strategic 3 1058.4 Obiectiv Strategic 4 107
Abrevieri 108
8/15/2019 Strategia Cirnateni
6/108
STRATEGIA DEDEZVOLTAREDURABILĂ A SATULUICÎRNĂŢENI 2012-2022
© Centrul Informaţional Tighina, 2012 6
Introducere
Strategia de dezvoltare durabilă a satului Cîrnăţeni reprezintă un document complex elaborat în cadrul
acţiunii Sprijin APL din comunităţile raionului Căuşeni pentru a elabora Strategiile de dezvoltare durabilă înmanieră participativă bazate pe drepturile omului şi egalitate de gen. Proiectul este implementat de cătreCentrul Informaţional Tighina (ONG) în 27 localităţi din raionul Căuşeni şi este realizat cu sprijinul financiaracordat de către Consiliul Raional Căuşeni.
Scopul proiectului este:(I) promovarea principiilor Dezvoltării Durabile la nivel local;
(II) consolidarea capacităţilor beneficiarilor în Planificarea Participativă pentru Dezvoltarea Durabilă;(III) asistarea localităţilor partenere în elaborarea Planurilor Strategice de Dezvoltare Durabilă;(IV) promovarea unei guvernări locale eficiente şi responsabile şi a unui proces decizional participativ.
8/15/2019 Strategia Cirnateni
7/108
STRATEGIA DEDEZVOLTAREDURABILĂ A SATULUICÎRNĂŢENI 2012-2022
© Centrul Informaţional Tighina, 2012 7
I. Necesităţi şi priorităţi de dezvoltare a satului Cîrnăţeni
Date Generale, Scurt IstoricDenumirea: Cîrnăţeni
Anul şi data atestării 1651
Poziţia geografică Localitatea Cîrnăţeni face parte din componenţa raionului Căuşeni şi esteamplasată în partea de est a raionului Căuşeni la o distanţă 8 km şi la 5 km destaţia căii ferate Căuşeni. Lungimea ariei localităţii de la nord la sud este de 15km, de la est la vest 10 km. Satul este amplasat pe traseul naţional R-30.1Chişinău–Căuşeni–Ştefan Vodă–Palanca. Distanţa de la punctul vamal Palancaeste de 70 km, iar distanţa de la centrul comercial Odesa este de 125 km.
Suprafaţa totală 3165,11 haNumărul de locuitori 2840 persoaneReţeaua stradală 34,77 kmPrimarul satului Anatolie COADĂ
Teritoriul satului Cîrnăţeni se caracterizează printr-un relief de înălţimi plate, care prin pante coboarăspre lunca rîului Botna. Schimbările climaterice depind de direcţiile din care pătrund curenţi de aer:
pătrunderea curenţilor din partea de sud – ne aduc ploaie, iar din partea de nord-est scăderea temperaturii.În trecut teritoriile înalte ale satului erau ocupate cu păduri şi copaci fructiferi, iar lunca rîului Botnaera inundată favorizînd creşterea stufului, papurei. Avînd aşa floră şi faună băştinaşii se ocupau cu pescuitulşi creşterea bovinelor.
Satul Cîrnăţeni s-a format în anul 1651, prin sat trecea drumul ce lega sudul ţării cu tîrgurile centruluiCăuşeni, Tighina ş.a. Celora ce veneau de la depărtări mari li s-a potrivit locul de odihnă pentru noapte,unde erau nutreţuri în deajuns pentru vite, iar sub poalele pădurii se puteau dosi de vînturi şi ploi. Deoarece
8/15/2019 Strategia Cirnateni
8/108
STRATEGIA DEDEZVOLTAREDURABILĂ A SATULUICÎRNĂŢENI 2012-2022
© Centrul Informaţional Tighina, 2012 8
populaţia băştinaşă se ocupa cu creşterea bovinelor, bucatele erau pregătite mai des din carne şi sepregătea mai ales cîrnăciori, de la ce mai apoi a şi provenit denumirea localităţii Cîrnăţeni. Cu timpul,
stabilindu-se mai mulţi locuitori, a început despădurirea parţială a pămînturilor şi creşterea cerialelor.
Legenda Satului Cîrnăţeni
„Odată un mare negustor din Tighina a stat la popas pe aici. S-au oprit şi alţi negustori, drumeţi şi şi-au exprimat dorinţa că bine ar fi de-ar fi pe meleagurile acestea vre-un tractir, vre-un olac, trecătorii s-arodihni şi ar mesi la popas. Marele negustor din Tighina auzind una ca asta a poruncit să se construiască oprăvălie-olac. Drumeţii se opreau, se odihneau şi mîncau pe meleagurile satului. Aici se pregăteau cîrnăcioride mai multe feluri şi foarte gustoşi. Vestea lor foarte repede s-a răspîndit prin acest ţinut. De la aceşticîrnăciori gustoşi a şi provenit denumirea satului Cîrnăţeni.”
Satul dispunea de 5 mori de vînt, o biserică din lemn cu Hramul Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril, care sesărbătoreşte şi pînă astăzi la 21 noiembrie în fiecare an.
8/15/2019 Strategia Cirnateni
9/108
STRATEGIA DEDEZVOLTAREDURABILĂ A SATULUICÎRNĂŢENI 2012-2022
© Centrul Informaţional Tighina, 2012 9
1. Potenţialul socio-uman
1.1 Resurse umane
1.1.1 Dinamica numărului populaţieiPopulaţia totală a s. Cîrnăţeni la 01.01.2012 constituia
2840 persoane. Structura populaţiei pe sexe estereprezentată de 1448 bărbaţi (51%) şi 1392 femei (49,%),numărul femeilor fiind mai mic decât numărul barbatilor cu56 persoane (1,97% din totalul populaţiei). Numărulpopulaţiei satului deţine o pondere de 3,2% din totalulpopulaţiei raionului Căuşeni (89140 locuitori) şi 4,2% din
totalul populaţiei rurale (67480 locuitori).Comparativ cu 01.01.2009 numărul populaţiei satului acrescut cu 3 persoane. De remarcat că numărul bărbaţilor acrescut cu 45 persoane (1,76% din populaţia totală), iar alfemeilor a scăzut cu 42 persoane (1,79 % din populaţia totală).
Rata migraţiei în localitate reprezintă 31,9% şi a crescut cu 7,9 % în 2011 faţă de 2008.Conform datelor sporul natural este pozitiv, natalitatea avansează mortalitatea cu 9 persoane începînd cuanul 2010.
Tabelul 1-1 Dinamica populaţiei după genuriIndicatori 01.01.2009 01.01.2010 01.01.2011 01.01.2012 2012/2009
Populaţia 2837 2834 2841 2840 +3Bărbaţi 1403 1402 1398 1448 +45Femei 1434 1432 1443 1392 -42Sursa: Primăria s. Cîrnăţeni
1434
1403
1432
1402
1443
13981392
1448
1360
1380
1400
1420
1440
1460
2009 2010 2011 2012
dinamica populatiei dupa genuri
Femei Barbati
8/15/2019 Strategia Cirnateni
10/108
STRATEGIA DEDEZVOLTAREDURABILĂ A SATULUICÎRNĂŢENI 2012-2022
© Centrul Informaţional Tighina, 2012 10
În componen ța popula ției satului Cîrnăţeni, ponderea cea mai mare o deţin persoanele cu vârstacuprinsă între 18 – 60 ani, de 65,5%. Acest fapt este favorabil pentru implicarea categoriei date apte de
muncă în dezvoltarea locală.Din totalul de 1083 de familii existente în sat, 963 sunt familii sărace, în conformitate cu datele
prezentate de Direcţia Asistenţă Socială. Această categorie a populaţiei se confruntă cu probleme economicegrave, cum ar fi: lipsa de surse financiare pentru procurarea lemnelor şi a carburanţilor de foc, pentruacoperirea coşului minimal de consum şi cei mai mulţi dintre ei necesită acordarea ajutoarelor materiale.Efectiv această stare de lucruri nu diferă mult de la un an la altul. De asemenea, ponderea gospodăriilorconduse de femei constituie 25,85%, din totalul de 1083 gospodării existente.
În ultimii ani a crescut numărul persoanelor în etate singure: 28 persoane. Această categorie apopulaţiei se confruntă cu probleme economice grave, cum ar fi: lipsa de surse financiare pentru procurarealemnelor şi a carburanţilor de foc, şi lipsa în apropiere a unui azil pentru bătrâni. Deşi pensiile au fostmajorate, acestea nu acoperă coşul minimal de consum şi cei mai mulţi dintre ei necesită acordareaajutoarelor materiale. Efectiv această stare de lucruri nu diferă mult de la un an la altul.
Este în creştere şi numărul locuitorilor cu invaliditate – 110 persoane în a. 2011 faţă de 97 în a. 2008.Situaţia social-economică şi nivelul de trai scăzut au influenţat negativ asupra nivelului de trai al populaţiei.
Tabelul 1-2 Structura populaţiei 1 Populaţia satului: Bărbat: 1448 Femeie: 1392 Total: 2840
Printre aceştia:- De vârstă preşcolară (1-6 ani) 92 102 194
Dintre aceştia frecventează instituţiile preşcolare 75 56 131- 6 (7) -18 ani (de vârstă şcolară) 186 162 348
Dintre aceştia elevi în clasele 1-4 63 52 115Dintre aceştia elevi în clasele 5-9 96 79 175Dintre aceştia elevi în clasele 10-12 27 31 58
- 18 - 34 ani 511 455 966- 35 - 60 ani 386 507 893- Persoane cu dizabilităţi (invalizi) 70 40 110
8/15/2019 Strategia Cirnateni
11/108
STRATEGIA DEDEZVOLTAREDURABILĂ A SATULUICÎRNĂŢENI 2012-2022
© Centrul Informaţional Tighina, 2012 11
1 Populaţia satului: Bărbat: 1448 Femeie: 1392 Total: 28402 - Persoane sărace (în conformitate cu Direcţia de Asistenţă Socială) 1181
Total:Numărul de familii: 1083Dintre acestea:
3 - Sărace (în conformitate cu Direcţia de Asistenţă Socială) 963
Numărul de gospodării: 886
Componen ța etnică a localităţii este constituită preponderent din moldoveni - 99,5% minorităţile etnicedeţinând doar 0.49% (5 persoane de naţionalitate rusă, 5 persoane de naţionalitate ucraineană şi 2persoane bulgari, 2 persoane găgăuzi).
Tabelul 1-3 Componenţa etnică a populaţiei 3 Componenţa etnică a populaţiei Total
Moldoveni 2826Ruşi 5Ucraineni 5Bulgari 2Găgăuzi 2
Total 2840Sursa: Primăria s. Cîrnăţeni
În localitate este prezent fenomenul migraţional. Conform datelor primăriei putem constata că numărullocalnicilor care pleacă oficial din localitate cu diferite scopuri se află în creştere: de la 20 de persoane(0,7% din numărul total de locuitori) în anul 2008 pînă la 23 locuitori (0,8%) în anul 2011. De menţionat căacestea sunt datele oficiale, datele neoficiale sunt cu mult mai mari.
8/15/2019 Strategia Cirnateni
12/108
STRATEGIA DEDEZVOLTAREDURABILĂ A SATULUICÎRNĂŢENI 2012-2022
© Centrul Informaţional Tighina, 2012 12
Cel mai reprezentativ grup al emigranţilor îl constituie grupul de vârstă 20-50 ani. Aceste persoanereprezintă un segment al forţei de muncă care ar putea fi atrasă pentru dezvoltarea localităţii. Cele mai
solicitate ţări pentru emigrare a populaţiei din localitate sunt Rusia, Italia şi Spania.Migraţia ilegală peste hotare a persoanelor are consecinţe nefaste asupra dezvoltării localităţii:
determină apariţia şi dezvoltarea unor fenomene sociale negative: fenomenul copiii fără grija părintească,familii defavorizate, sat fără tineret şi fără forţă de muncă. Fluxul de migraţie continuă cu regularitate,intensificându-se, mai ales, în timpul lucrărilor sezoniere, motivul emigrării fiind îmbunătăţirea calităţii vieţiişi căutarea unor condiţii mai bune de trai.
Tabelul 1-4 Migraţia populaţiei4 Migranţi (pe ţări de destinaţie) Bărbaţi: Femei: Total:
Rusia 436 390 826Portugalia 1 3 4
Spania 1 4 5Italia 15 34 49Franța 1 3 4Irlanda 3 3 6SUA 2 1 3Turcia 2 3 5Izrail - 3 3
Total 461 444 905Sursa: Primăria s. Cîrnăţeni
1.1.2 Caracteristici ale aspectelor demografice
Structura după vârste a populaţiei se prezintă, pentru anul 2011, ca una favorabilă (pentru prezent),deoarece grupele de vârstă cele mai reprezentative constituie populaţia activă, dar poate devenidefavorabilă pentru perioade mai extinse (medii şi de lungă durată), unde se preconizează o îmbătrânire a
8/15/2019 Strategia Cirnateni
13/108
STRATEGIA DEDEZVOLTAREDURABILĂ A SATULUICÎRNĂŢENI 2012-2022
© Centrul Informaţional Tighina, 2012 13
populaţiei. Această situaţie este cauzată de faptul că prima grupă mare de vârstă (0-14 ani) care va
asigura completarea contingentului populaţiei activedin punct de vedere economic este în stagnare.Localitatea se va confrunta în următorii 5 ani cu osporire a procesului de îmbătrânire a populaţiei,care va determina o presiune demografică îndescreştere. Asemeni, Republica Moldova seconfruntă la nivel global cu un proces de
îmbătrânire demografică, datorat în principalscăderii natalităţii care a determinat reducereaabsolută şi relativă a populaţiei tinere (0-14 ani).Astfel că, creşterea numărului locuitorilor în vârstade peste 60 ani, care constituie 15% din totalul
populaţiei, relevă că satul întră în categoria satelorcu tendinţe de îmbătrânire a populaţiei.
Tabelul 1-5 Structura pe grupuri de vârstă a populaţiei, persoane la începutul anuluiAnul 2008 2009 2010 2011bărbaţi femei bărbaţi femei bărbaţi femei bărbaţi femei0-4 119 109 89 68 75 54 77 735-9 102 112 119 109 89 68 75 54
10-14 142 136 102 112 119 109 84 6815-19 148 160 142 156 102 112 119 9920-24 162 155 148 160 142 129 102 11225-29 163 166 162 155 148 153 142 12930-34 107 98 163 166 162 165 148 13335-39 99 99 98 98 113 113 162 15540-44 68 83 69 79 86 88 113 113
structura populatiei dupa virsta,%
virsta apta de
munca55%
scolari10%
prescolari
6%
virsta inapta de
munca29%
8/15/2019 Strategia Cirnateni
14/108
STRATEGIA DEDEZVOLTAREDURABILĂ A SATULUICÎRNĂŢENI 2012-2022
© Centrul Informaţional Tighina, 2012 14
29
45 37
3236
4138 34 39 37
0
10
20
30
40
50
2007 2008 2009 2010 2011
Evoluţia natalităţii in ultimii cinci ani
nascuti decedati
Anul 2008 2009 2010 2011bărbaţi femei bărbaţi femei bărbaţi femei bărbaţi femei45-49 82 69 68 77 69 99 86 7850-54 86 32 81 63 68 77 69 7955-59 38 52 56 32 81 80 68 7760-64 14 47 38 52 56 32 81 6365-69 16 26 14 47 38 52 56 3270-74 19 29 16 26 14 47 38 5275-79 24 29 19 29 16 26 14 4780-84 10 24 10 11 16 26 10 1885+ 4 8 8 12 5 14 4 10
Sursa: Primăria s. Cîrnăţeni
Numărul persoanelor plecate neoficial la muncă peste hotare în 2011este de 905 persoane. Numărul lor este în creştere fată de anul 2007,când au plecat 530 persoane. Migranţii selectează din destinaţiile ce leoferă, în primul rând, oportunităţi favorabile de angajare. Majoritateacelor plecaţi preferă Rusia. Lipsa de oportunităţi economice, însoţitede un nivel de guvernare sub aşteptările populaţiei sunt unii dinfactorii principali ce îi forţează pe migranţi să părăsească ţara.Majoritatea emigranţilor moldoveni încearcă să scape de şomaj sausărăcie, sau ambele. În cel mai des caz fiind o migraţie voluntarămotivată de factori economici. Conform datelor oficiale în localitate în
2011 au revenit 2 persoane şi au plecat 35 persoane.Numărul populaţiei se menţine în descreştere, sporul natural fiind negativ, necătînd la faptul că în
ultimii doi ani (anii 2010-2011) numărul celor născuţi a fost cu 6 persoane mai mare decît numărulpersoanelor decedate. În anii 2007-2011 natalitatea a înregistrat un număr de 179 copii născuţi şi respectiv189 cazuri de deces în rândul populaţiei.
8/15/2019 Strategia Cirnateni
15/108
STRATEGIA DEDEZVOLTAREDURABILĂ A SATULUICÎRNĂŢENI 2012-2022
© Centrul Informaţional Tighina, 2012 15
Tabelul 1-6 Natalitatea, mortalitatea şi migraţiunea populaţiei, persoane la începutul anului
Perioada NăscuţiDecedaţi Numărul
persoanelorvenite, oficial
Numărulpersoanelor
plecate,oficial
Numărulpersoanelor
plecate,neoficial
Total inclusiv copiipână la 1 an
2007 29 45 - 20 23 5302008 37 32 - 19 15 6802009 36 41 - 29 24 7502010 38 34 - 19 22 8702011 39 37 - 31 30 905
Sursa: Primăria s. Cîrnăţeni
Durata medie a speranţei de viaţă în satul Cîrnăţeni se prezintă mai mică decît media pe RepublicaMoldova (de 69,1 ani). Aceasta oscilând din an în an, de la 69 ani în 2007 la 67 ani în anii 2011, 2007,2008.Media speranţei de viaţă la bărbaţi este mai mică ca la femei, acest indicator nu poate lăsa indiferentăpopulaţia localităţii şi, în deosebi APL Cîrnăţeni, care necesită atitudini şi acţiuni întru re-direcţionareatendinţei indicatorului spre sporirea acestuia.
Tabelul 1-7 Durata medie a speranţei de viaţă la naştere2007 2008 2009 2010 2011
Ambele genuri 69 68 68 67 67Bărbaţi 68 67 67 66 65
Femei 71 70 70 69 69
8/15/2019 Strategia Cirnateni
16/108
STRATEGIA DEDEZVOLTAREDURABILĂ A SATULUICÎRNĂŢENI 2012-2022
© Centrul Informaţional Tighina, 2012 16
Printre principalele cauze de deces a populaţiei localităţii sunt bolile cardiovasculare, hepatice, cancer,
traume, otrăviri şi alte consecinţe ale cauzelor externe, boliale aparatului respirator, sunt cazuri de alcoolism.
Între cazurile de morbiditate predomină afecţiunileaparatului digestiv. În localitate avem bolnavi detuberculoză 5 persoane, nu sunt înregistraţi narcomani,bolnavi de SIDA.
Tabelul 1-8 Morbiditatea de diferite boli
2007 2008 2009 2010 2011Boli cardiovasculare 62 65 65 69 73Cancer 2 2 4 1 5Boli ale aparatului respirator 50 52 50 51 55Boli ale aparatului digestiv, inclusiv 126 128 127 130 138Hepatice 41 44 49 51 62
Traume, otrăviri şi alte consecinţe ale cauzelor externe - - - - -Narcomani - - - - -Alcoolici 72 70 74 74 81Tuberculoza 2 2 1 0 5SIDA - - - - -
Sursa: Primăria s. Cîrnăţeni
cauzele morbidităţii, 2011
SIDA0%
cancer3%
alcoolici4%
hepatice5%
traume,otraviri
9%boli aparatrespirator
9%
boli aparat
digestiv21%
Bolicardiovascular
e49%
tuberculoza0%
8/15/2019 Strategia Cirnateni
17/108
STRATEGIA DEDEZVOLTAREDURABILĂ A SATULUICÎRNĂŢENI 2012-2022
© Centrul Informaţional Tighina, 2012 17
1.2 Caracteristica grupurilor de persoane vulnerabile
1.2.1 Populaţia săracă
Categoria populatiei sărace în s. Cîrnăţeni constituie 41.6% din numărul total al locuitorilor satului,ponderea cea mare o detin femeile, urmaţi de bărbaţi şi copii. Persoanele în etate si persoanele cudisabilităti, au preponderent venituri din gospodăriile agricole individuale, practică o agricultură desubzistentă si participă foarte putin la schimburile comerciale. Principalele cauze ale saraciei sunt specificemajoritatii localităţilor rurale din republică: venitul familiei nu corespunde cheltuielilor elementare de
întreţinere, salariile şi pensiile sunt mizere, iar lipsa locurilor de muncă în sat şi mai mult înrăutăţescsituaţia.
Un număr de 766 de gospodării sunt conduse de categoria săracă a populatiei, dintre care 6 gospodării
doar de bărbat si 4 doar de femei.Menţionăm că comparativ cu multe localităţi rurale din republică rata sărăciei este înregistrată a fi
mare, constatăm un nivel de trai departe de a fi numit decent.
Tabelul 1-9 Populaţia săracăTotal săraci Procentul din
populaţiatotală
Numărul degospodării
Vârstnici Persoanecu
dizabilităţi
Romi Gospodăriiconduse de
femei
Gospodăriiconduse de
bărbaţi1181 41.6% 766 425 87 - 4 6
Sursa: Primăria s. Cîrnăţeni
8/15/2019 Strategia Cirnateni
18/108
STRATEGIA DEDEZVOLTAREDURABILĂ A SATULUICÎRNĂŢENI 2012-2022
© Centrul Informaţional Tighina, 2012 18
1.2.2 Persoane cu dizabilităţi
Numarul de persoane cu grad de invaliditateeste considerat a fi mediu şi constituie 3,9% dinpopulaţie. Majoritatea lor sunt cu dizabilitati fizice(70,9%), ponderea constituind bărbaţi (63,6%). 2persoane se deplaseaza cu scaune cu rotile. Lipsade acces pentru scaune cu rotile la institutiilepublice, magazine creaza obstacole pentruobtinerea unor servicii elementare. Conditiilesanitar-igienice in care traiesc ei suntnesatisfacatoare. Indemnizatiile pe care le primesc, nu acopera nici strictul necesar de cheltuieli. Majoritateasunt in incapacitate de munca. De mentionat ca asistentii sociali sunt receptivi la necesitatile lor siautoritatea locala se implica dupa posibilitate in solutionarea problemelor lor.
Procesul de incluziune a acestora în societate este în derulare, deoarece vizează schimbarea uneimentalităti, şi este unul de durată şi care trebuie abordat prin activităti constante si consecvente.
Motivul pentru care persoanele cu dizabilităti nu se bucură de acces comun, cu celelalte persoane, laspatiul public este pentru că acestora nu le este oferită o distribuire uniformă în societate, ci sunt sprijinitedoar de anumite instituţii.
Tabelul 1-10 Persoane cu dizabilităţiInvalidit
ateabsolută
Cudizabilităţi mintale
Cudizabilităţi fizice
Bărbaţi cudizabilităţi
mintale
Femei cudizabilităţi fizice
Copii cudizabilit
ăţi
Persoanecare augrijă defemei cu
dizabilităti
Persoanecare augrijă de
bărba ț i cudizabilită ț i
Dupăgradul deinvaliditat
e
22 10 78 5 31 9 2 2 110Sursa: Primăria s. Cîrnăţeni
0
20
40
60
80
persoane cu dizabilitati 78 10 31 5 9
fizice mintale femei barbati copii
8/15/2019 Strategia Cirnateni
19/108
STRATEGIA DEDEZVOLTAREDURABILĂ A SATULUICÎRNĂŢENI 2012-2022
© Centrul Informaţional Tighina, 2012 19
1.2.3 Minorităţi etnice/lingvistice
Minoritatile etnice sunt reprezentate de 14 persoane, dintre care majoritatea sunt rusi (0,17% dinpopulaţie) şi ucraineni (0,17% din populaţie). Femeile constituie 42,8% din aceasta categorie. Fiecare dintrereprezentantii numiti formeaza familii locale impreuna cu un membru din comunitate. Toti reprezentantiiminoritatilor etnice in comunitate vorbesc limba romana (poseda grad diferit de cunoastere), se implica sibeneficiaza de toate serviciile comunitatii la egal cu toti ceilalti membri.
Tabelul 1-11 Minorităţi etnice/lingvisticeMinorităţi
etniceBărbaţi
aparţinândminorităţilor
etnice
Femeiaparţinând
minorităţiloretnice
Ucraineni Ruşi Bulgari Gagauzi Romi
14 8 6 5 5 2 2 -Sursa: Primăria s. Cîrnăţeni
1.2.4 Minorităţi religioase
Cu privire la minorităţi religioase, populaţia satului Cîrnăţeni este constituită 98,96% din creştiniortodocşi, care frecventează cu regularitate, în proportie de cca 30% biserica crestin-ortodoxa “Sf.Arhangheli Mihail şi Gavril”, se datează din anul 1818, cu hramul care se sărbătoreşte la 21 noiembrie .
Ca minoritate religioasă pe teritoriul localităţii convietuiesc 12 persoane de religie baptistă, ceea ceconstituie 0,42% din populaţie.
În localitate nu au fost înregistrate conflicte religioase. Persoanele de confesiune baptistă susţin că nuau remarcat fapte de discriminare, mulţi din ei fiind antrenaţi în instituţiile publice şi se implică în procesuldecizional local.
8/15/2019 Strategia Cirnateni
20/108
STRATEGIA DEDEZVOLTAREDURABILĂ A SATULUICÎRNĂŢENI 2012-2022
© Centrul Informaţional Tighina, 2012 20
1.2.5 Victime/supravieţuitori ale/ai violenţei în familie?
Termenul de „violenta in familie” in majoritatea cazurilor este acceptat ca o norma de viata, femeile nuconstientizeaza gravitatea problemei. Cu regret aceasta situatie poate fi atribuita pentru majoritateacomunitatilor rurale din republica.
Adresari oficiale ce tine de violenta in familie au fost, sunt înregistrate 3 cazuri, neoficial aceastaproblemă este de proporţii mai mari.
Principalele cauze ale violentei în familie o serveste sărăcia, alcoolismul, neocuparea în câmpul muncii.Nedeclararea violentei în familie este rezultat al fricii, rusinii, lipsei de informare cu privire la drepturileomului si la serviciile existente, oferite gratis de organele nationale, sustinătoare în acest domeniu. Dementionat ca fenomenul migrational care a lasat multe familii cu unul din soti „a contribuit” la scadereanumarului de cazuri de violenta.
1.2.6 Persoane în etate
Tabelul 1-12 Persoane în etateTotal persoane
în etateFemei în etate Persoane
singure înetate
Femei în etatesingure
Vârstnici cudizabilităţi
Femei în etatecu dizabilităţi
103 75 8 6 6 3Sursa: Primăria s. Cîrnăţeni
Persoanele în etate reprezintă una din cea mai vulnerabilă categorie socială existentă în localitate,majoritatea dintre care trăiesc în sărăcie. Cu regret este evidenta imbătrînirea populaţiei, ca rezultat alscăderii natalităţii si migratiei tinerilor. Persoanele in etate reprezinta 3,62% din populatie, dintre care72,8% sunt femei. Dintre acestea 18 persoane au virsta cuprinsa intre 80-84 ani si 10 persoane cu virsta depeste 85 de ani. Majoritatea persoanelor din categoria data detin un teren agricol, pe care-l ingrijesc pentrua-si asigura existenta.
8/15/2019 Strategia Cirnateni
21/108
STRATEGIA DEDEZVOLTAREDURABILĂ A SATULUICÎRNĂŢENI 2012-2022
© Centrul Informaţional Tighina, 2012 21
Această categorie a populaţiei se confruntă cu probleme economice grave, cum ar fi: lipsa de sursefinanciare pentru procurarea lemnelor şi a carburanţilor de foc, şi lipsa în apropiere a unui azil pentru
bătrâni. Deşi pensiile au fost majorate, acestea nu acoperă coşul minimal de consum şi cei mai mulţi dintreei necesită acordarea ajutoarelor materiale. Efectiv această stare de lucruri nu diferă mult de la un an laaltul.
Situaţia social-economică şi nivelul de trai scăzut au influenţat negativ asupra nivelului de trai alpopulaţiei. În general populaţia satului se confruntă de următoarele problemele: Starea economică precară,Lipsa locurilor de muncă, Sporul natural scăzut, Pensii mici, Potenţialul redus al administraţiei publice localede a ajuta categoriile social-vulnerabile.
1.3 Forţa de Muncă
1.3.1 Aspecte ocupaţionale
În perioada analizată predomină populaţia aptă de muncă, care constituie 65,5% (1859 persoane) dinnumărul total al locuitorilor, însă doar 1637 persoane sunt active, adică 88,1% din totalul celor apţi demuncă. O analiză mai detaliată a forţei de muncă după domeniile de activitate relevă că o particularitate apopulaţiei satului este dependenţa excesivă de agricultură, şi respectiv, de condiţiile climaterice.
Tabelul 1-13 Dinamica structurii populaţiei după domenii de activitateCategorii sociale /
Anii2007 2008 2009 2010 2011
Populaţie activă 1261 1412 1479 1596 1637Populaţie ocupată în economie, inclusiv:- în agricultură 535 535 530 525 530
Învăţământ şi educaţie preşcolară 98 98 98 99 100Ocrotirea sănătăţii 41 41 41 41 40Servicii şi comerţ 10 10 10 10 10Administraţie Publică Locală şi asigurarea ordinii publice 15 15 15 15 15
8/15/2019 Strategia Cirnateni
22/108
STRATEGIA DEDEZVOLTAREDURABILĂ A SATULUICÎRNĂŢENI 2012-2022
© Centrul Informaţional Tighina, 2012 22
Categorii sociale /Anii
2007 2008 2009 2010 2011
Altele 535 685 755 875 910Şomeri 2 3 5 6 7Populaţie inactivă 1576 1425 1355 1245 1203Sursa: Primăria s. Cîrnăţeni
Astfel, marea majoritate a populaţiei este ocupată în agricultură. În această ramură activează circa32,4% din populaţia activă. Sfera învăţământului cuprinde 6,1%, în sfera comercială activează 0,6%persoane, iar în administraţia publică locală activează 0,9% persoane.
Populatia inactiva constituie 42,4% din populatia totală. Aceasta situatie este mai aproape decatastrofala pentru dezvoltarea economică locală.
Tabelul 1-14 Ocupaţia populaţiei, la începutul anului, persoaneNr. Indicatori 2007 2008 2009 2010 2011
1. Total populaţie (r.2+r.5) 2837 2837 2834 2841 28402. Populaţia economic activă 1 1261 1412 1479 1596 16373. Populaţie ocupată în economie 2, inclusiv 560 560 555 550 5554. Şomeri3 2 3 5 6 75. Populaţie inactivă 1576 1425 1355 1245 1203
Populaţia angajată în câmpul muncii în anul 2011 reprezintă doar 720 persoane, circa 38,7% din
totalul populaţiei apte de muncă, numărul de femei angajate depăşeşte cu 100 persoane (14%) numărul debărbaţi angajaţi. Numărul persoanelor angajate cunoaşte o tendinţă de creştere.
1 Populaţie economic activă – persoane care constituie forţa de muncă disponibilă, capabilă de muncă, incluzând populaţia ocupată şi şomerii.2 Populaţie ocupată în economie – persoane care desfăşoară o activitate economică sau socială producătoare de bunuri şi servicii în scopul obţinerii unor venituri în formăde salarii sau alte beneficii.3 Şomer – persoană în vârstă de muncă, care nu lucrează şi este în căutarea unui loc de muncă.
8/15/2019 Strategia Cirnateni
23/108
STRATEGIA DEDEZVOLTAREDURABILĂ A SATULUICÎRNĂŢENI 2012-2022
© Centrul Informaţional Tighina, 2012 23
Tabelul 1-15 Numărul populaţiei angajată în muncă, persAnul 2007 2008 2009 2010 2011
Total 724 724 719 715 720bărbaţi 315 315 310 310 310femei 409 409 409 405 410
Din numărul total al populaţiei apte de muncă 0,37% sunt şomeri, oficiali înregistraţi la Agenţia deOcupare a Forţei de Muncă. Numărul şomerilor este în creştere în ce priveşte partea femenină: de la 1persoană în 2007 la 6 persoane în 2011 şi cu 85,7% mai mult în anul 2011 comparativ cu bărbaţii.
Tabelul 1-16 Numărul şomerilor, pers:Anul 2007 2008 2009 2010 2011
Total 2 3 5 6 7bărbaţi 1 1 1 1 1femei 1 2 4 5 6
Conform repartizării după forme de proprietate, în 2011, populaţia a fost ocupată în unităţi cu formade proprietate privată în măsură mai mare, de 34,5%, precum şi în unităţi cu forma de proprietate publică,9,46%. Acest fapt se datorează unui proces de dezvoltare a micului business în localitate. Referitor la alteforme aici sînt incluşi migranţii din localitate care activează în străinătate şi nu este cunoscută forma deproprietate a întreprinderilor în care activează.
Tabelul 1-17 Repartizarea populaţiei ocupate pe forme de proprietate, persAnul 2007 2008 2009 2010 2011
Total 1261 1412 1479 1596 1637Inclusiv:
publică 154 154 154 155 155privată 570 570 565 560 565alte forme 537 688 760 881 917
8/15/2019 Strategia Cirnateni
24/108
STRATEGIA DEDEZVOLTAREDURABILĂ A SATULUICÎRNĂŢENI 2012-2022
© Centrul Informaţional Tighina, 2012 24
Majoritatea celor economic activi au studii medii (41,5% din total), şi doar 5,8% sunt cu studiisuperioare şi 25,5% au studii speciale.
Numărul persoanelor cu studii superioare complete este în creştere lentă, cu 12 persoane, din 2007 până în2011.
Din lipsa unui proces de dezvoltare a situaţiei social-economice locale se atestă lipsa locurilor vacantede muncă în toate sectoarele economiei.
Tabelul 1-18 Nivelul educaţional al populaţiei economic active, persoane2007 2008 2009 2010 2011
Total 1261 1412 1479 1596 1637Studii superioare 83 87 90 92 95Studii superioare incomplete - - - - -Studii speciale 138 275 325 394 417Studii liceale 420 425 430 440 445Studii medii (9 clase) 620 625 630 670 680Studii primare - - - - -Fără studii - - - - -
1.3.2 Migraţia forţei de muncă
În afara localităţii activează 53 persoane, care zilnic se deplasează în centrul raional. În afară deaceasta peste 30 de persoane în vârstă aptă de muncă îşi fac studiile în diverse instituţii de învăţământsuperior. Nu sunt angajaţi în câmpul muncii peste 30 de persoane, majoritatea cărora o constituie tinerii dela 18 la 25 ani, adică peste 1,05% din numărul total al populaţiei. Din lipsa locurilor de muncă în localitate şidin lipsa posibilităţii de a beneficia de cote de teren, cu excepţia cazurilor de donare sau moştenire,majoritatea tineretului emigrează la muncă peste hotare.
8/15/2019 Strategia Cirnateni
25/108
STRATEGIA DEDEZVOLTAREDURABILĂ A SATULUICÎRNĂŢENI 2012-2022
© Centrul Informaţional Tighina, 2012 25
Pe termen îndelungat, cu caracter stabil, sunt plecaţi peste hotare 500 de persoane (17,61%), iar405 persoane (14,26%) merg anual la lucrări sezoniere. Rezultatele unui studiu realizat asupra cetăţenilor
plecaţi peste hotare este reprezentat în tabelul ce urmează.
Tabelul 1-19 Migraţia forţei de muncăCategorii sociale Nr. de persoane Structura
%Total populaţie: 2840 100Din ei activează în afara satului 958 33,74
Inclusiv:- emigraţi în afara satului 53 1,87- în alte localităţi 905 31,87
Din ei cu caracter stabil 500 17,61Sezonier 405 14,26
Sursa: Studiu realizat de Primăria s. Cîrnăţeni
1.3.3 Preocupări pentru drepturile omului
Numarul de someri oficial inregistrati este mic deoarece persoanele care deţin cote de teren înproprietate nu pot fi înregistrate ca şomeri iar populatia inactivă constituie 36% din populaţia totală.
Numărul şomerilor este în creştere în ce priveşte partea femenină: de la 2 persoane în 2007 la 7
persoane în 2011.În satul Cîrnăţeni angajări neformale sunt, majoritatea sunt cu caracter sezonier. Locuri de muncaunde populatia se angajeaza neoficial sunt: angajarea cu ziua la proprietari de terenuri mici agricole,acordarea servicii transport / confecţionare / comerţ / frizerie / reparaţii / construcţii / sevicii de specialitate
/ s.a.
8/15/2019 Strategia Cirnateni
26/108
STRATEGIA DEDEZVOLTAREDURABILĂ A SATULUICÎRNĂŢENI 2012-2022
© Centrul Informaţional Tighina, 2012 26
Din categoria angajaţilor neformali majoritatea sunt agenţi ce activează în domeniul agriculturii.Majoritatea angajaţilor sunt sezonieri; conform datelor neoficiale la lucrări participă împreună cu părinţii şi
copiii.Principalii furnizori de servicii de ocupare a forţei de muncă în cadrul comunităţii sunt institutiile de
invatamint, instituţii de menire social-culturala, primăria, gospodarii ţărăneşti, întreprinderile din comerţ şiproducere, persoane individuale.
Tabelul 1-20 Principalii furnizorii de servicii de ocupare a forţei de muncă în cadrul comunităţiiFurnizorii de servicii de ocupare a
forţei de muncăDescrierea serviciului Principalii beneficiari
APL Servicii publice Populatia localitatiiInstitutiile de invăţămînt Instruire, educare Copii si elevi din institutieInstituţii de menire social-culturală Asistenta sociala, organizarea
activitatilor culturaleGrupurile social vulnerabile,populaţia localităţii
Centru medicilor de familie Asistenta medicala Bolnavii din localitateGospodarii taranesti Servicii agricole ConsumatoriiPersoane individuale Servicii specializate Persoane fizice şi juridiceAgenti economici Servicii, comerţ, producere Populaţia, consumatorii
1.4 Servicii Sociale
Satul Cîrnăţeni, precum şi toate localităţile din republică, are tradiţii frumoase în ceea ce priveşte
educaţia copiilor, care menţin nivelul moral şi spiritual al comunităţii în general. Sistemul educaţionalexistent în localitate este reprezentat de următoarele niveluri: Preşcolar (grădiniţă de copii), cu o capacitate de 140 copii, frecventează 140 copii, Primar/Secundar (liceu), cu o capacitate de 620 elevi, frecventează 391 elevi.
Obiectul major al procesului educaţional este formarea şi pregătirea copiilor pentru viaţă şi activitate într-o societate democratică, precum şi adaptarea lor la condiţiile mereu schimbătoare ale societăţii.
8/15/2019 Strategia Cirnateni
27/108
STRATEGIA DEDEZVOLTAREDURABILĂ A SATULUICÎRNĂŢENI 2012-2022
© Centrul Informaţional Tighina, 2012 27
1.4.1 Instituţiile de învăţământ
Tabelul 1-21 Instituţiile de învăţămînt Instituţia Cine frecventează Cîţi copii Limba de predare Accesibilitatea
(localizarea)Grădiniţa de copii Copiii din localitate
de vîrsta preşcolară140 Română Pînă la 2 km distanţa
Liceul Teoretic „Grigore Grigoriu”
Copiii din localitate 391 Română Pînă la 2 km distanţa
Educaţia preşcolară
Educaţia preşcolară în satul Cîrnăţeni se realizează în cadrul grădiniţei de copii. Grădiniţa esteamplasată în centrul satului şi are o capacitate de 140 locuri, este frecventată în mediu de 140 copii, ceeace constituie 100%. În localitate locuiesc 140 copii de vîrstă preşcolară, băieţii avînd o pondere de 47,4%din total. Din total 3 copii sunt cu dizabilităţi (1 fată şi 2 băieţi).
Din categoria copiilor ce nu frecventează grădini ța menţionăm: 4 persoane din categoria săracă,inclusiv 1 persoană din gospodărie condusă doar de femeie şi 3 copii din gospodării cu 4 şi mai mul ți copii.
Corpul didactic al grădiniţei este constituit din 13 persoane, fiind suficient pentru asigurarea buneifuncţionări a instituţiei. Instituţia dispune de 7 săli de studii. Starea tehnico-edilitară a grădiniţei estesatisfăcătoare. Edificiul grădiniţei a fost construit în anii 1976 ai sec.XX şi actualmente necesită o reparaţiecapitală şi anume la schimbarea ferestrelor. Problemele principale ale grădiniţei ţin de dotarea cu materialedidactice şi mobilier.
8/15/2019 Strategia Cirnateni
28/108
8/15/2019 Strategia Cirnateni
29/108
STRATEGIA DEDEZVOLTAREDURABILĂ A SATULUICÎRNĂŢENI 2012-2022
© Centrul Informaţional Tighina, 2012 29
Nu dispunem de date pentru ultimii doi ani pentru o analiza comparativa a situatiei, dar din
informatia oferita de catre primarie există o crestere mică anumărului de cărţi pentru o perioada de trei ani. Constatam cabibliotecile necesită dotare cu cărţi. Numarul mediu de abonaţi
variaza in jurul de 280 persoane.Problemele existente în acest domeniu: Baza tehnico-materială insuficientă a casei de cultură şi a
bibliotecilor Fondul de carte mic Potenţial redus al administraţiei publice locale de susţinere
financiară a instituţiilor culturale. Lipsa sistemului de încălzire în casa de cultură
Tabelul 1-22 Instituţiile de cultură din localitateInstituţia Servicii prestate? Accesibilitatea (localizarea,
etc.)Biblioteca publică fond de carte existent 10396 exemplare Centrul satului
Biblioteca şcolară fond de carte existent 7186 exemplare Centrul satului
Casa de cultură . Capacitate de 420 locuri, 2 cadre didactice.Manifestări culturale.
Centrul satului
7186
10396
0
2000
4000
6000
8000
10000
12000
biblioteca şcolară biblioteca publica
fondul de carte, buc.
2011
8/15/2019 Strategia Cirnateni
30/108
8/15/2019 Strategia Cirnateni
31/108
S D D Ă CÎ Ă 2012 2022
8/15/2019 Strategia Cirnateni
32/108
STRATEGIA DEDEZVOLTAREDURABILĂ A SATULUICÎRNĂŢENI 2012-2022
© Centrul Informaţional Tighina, 2012 32
Tabelul 1-23 Beneficii şi servicii de asistenţă socială, 2011 Beneficii de asistenţă socială Numărul
beneficiarilor
Sumacheltuielilor
lunare (mii lei)
Sursa
Indemnizaţii unice lunare pentru copii 58 19,5 Bugetul de statCompensaţii nominative (gaz, lumină, apă)Transport 359 10,02,2 Bugetul de statBugetul de statAlocaţii sociale pentru invalizi şi participanţii la război 27 8,4 Bugetul de statAjutor material de la FSP 263 88,8 Contribuţii socialePensii sociale 2 0,2Pensii pentru limită de vârstă şi invaliditate 530 471,0 Bugetul asigurărilor
socialeSursa: Primăria s. Cîrnăţeni
Indemnizaţiile plătite sunt mici, de exemplu pentru îngrijirea copilului până la 1,5 ani ea constituiedoar 300 de lei (25 USD) sau pentru persoanele asigurate - 600 lei (51 USD) şi nu acoperă nici cele maielementare necesităţi. Acelaşi lucru poate fi menţionat referitor la compensaţiile nominative.
Tabelul 1-24 Mărimea compensaţiile nominativeTipul de servicii 50%
Energia electrică lunar 9 leiApă rece 6 leiGaz lichefiat 17 lei
Cărbune şi lemn de foc 0.5 t şi 1 m3 875 lei anualSursa: Primăria s. Cîrnăţeni
STRATEGIA DEDEZVOLTAREDURABILĂ A SATULUICÎRNĂŢENI 2012 2022
8/15/2019 Strategia Cirnateni
33/108
STRATEGIA DEDEZVOLTAREDURABILĂ A SATULUICÎRNĂŢENI 2012-2022
© Centrul Informaţional Tighina, 2012 33
Persoane care au fost eligibili pentru a beneficia şi au primit prestaţii/plăţi sociale în ultimele 12 luni: 58 femei au solicitat, au fost consideraţi elegibili şi beneficiază de îndemnizaţii pentru îngrijireacopiilor;
388 persoane (332 bărbaţi şi 75 femei) au solicitat, au fost consideraţi elegibili şi beneficiază decompensaţii pentru perioada de iarnă.
19 de persoane care fac parte din categoria săracă a populaţiei, cu vîrsta cuprinsă între 18-45 ani au fostconsiderate neeligibile pentru plăţi/beneficii sociale din motiv că venitul calculat de instituţiile de specialitateprevalează minimului garantat de Stat.
1.4.5 Serviciile sociale
În cadrul comunităţii pentru categoriile vulnerabile sunt oferite servicii de către următoarele instituţii: Centrul local de asistenţă socială a Direcţiei raionale de asistenţă socială, care deserveşte persoanele
din categoriile vulnerabile şi în etate din localitate. Serviciul dat este finanţat de către stat şi deseorisunt cazuri de insufucuenţă financiară pentru activitate. Biserica din localitate, care acordă consiliere şi ajutor material persoanelor vulnerabile din localitate.
De menţionat că numărul de persoane care au nevoie de servicii este în creştere, şi aceasta necesităacoperire financiară mare.
Tabelul 1-25 Furnizorii de servicii sociale în cadrul comunităţiiFurnizorul existent de
servicii socialeNumele,tipul de
organizare
Clienţii serviciilorsociale
Care sunt criteriilede eligibilitate în
selectarea clienţilor
Modelul definanţare
Centrul local de asistenţăsocială a Direcţiei raionale deasistenţă socială
Public Persoane dincategoriilevulnerabile, în etate
Gradul devulnerabilitate
De stat
Biserica Asociaţieobştească
Populaţia social-vulnerabilă
Gradul devulnerabilitate, nivelulde trai
Donaţii, ajutoare
STRATEGIA DEDEZVOLTAREDURABILĂ A SATULUICÎRNĂŢENI 2012 2022
8/15/2019 Strategia Cirnateni
34/108
STRATEGIA DEDEZVOLTAREDURABILĂ A SATULUICÎRNĂŢENI 2012-2022
© Centrul Informaţional Tighina, 2012 34
De asemenea în s. Cîrnăţeni sunt inregistate 2 asociatii obstesti: Asociatia Părintilor si Pedagogilor şi „Noua speranţă” ONG.
1.4.6 Activităţi pentru tineret şi sport
În localitate contingentul de tineri între vârsta de la 18 la 29 de ani numără aproximativ 594 persoane.Până în anul 2005 în cadrul serviciilor Primăriei activa specialistul în problemele tineretului şi sportului.Atribuţiile principale ale serviciului erau asigurarea organizării şi desfăşurării activităţilor şi măsurilorsportive în localitate. Conform noii scheme de încadrare această unitate este redusă.
Manifestările pentru tineret includ organizarea manifestărilor cultural-sportive anuale, cu diferiteprilejuri:
Anul Nou, Crăciunul (Uratul, Colinde) Ziua Satului, Hramul Satului (diverse activităţi cultural sportive) Ziua Sportivului, Concursuri sportive raionale Ziua Naţională a Limbii Materne.
Problemele principale cu care se confruntă tineretul din localitate sunt: Migraţia tineretului la oraşe şi plecarea la muncă peste hotarele ţării Lipsa sprijinului financiar pentru organizarea diverselor măsuri cultural-sportive Stadionul public nu este amenajat cu mijloacele necesare pentru desfăşurarea măsurilor sportive.
Persoanele cu dizabilităti din satul Cîrnăţeni au un acces destul de slab la activitătile cultural-sportive,acestea nefiind accesibilă fără ajutorul extern, însă cu un acces suficient de bun la grădinită, instituţii de
învătământ.Elevii liceului ca ocupatii extrascolare au oportunitatea de a frecventa 3 secţii sportive şi 5 cercuri de
interese, care sunt frecventate de 120 elevi. De o mare popularitate se bucură secţiile de tenis, volei şibaschet. De asemenea cei mai buni elevi din localitate participă la olimpiadele raionale si republicane, pediferite discipline.
STRATEGIA DEDEZVOLTAREDURABILĂ A SATULUICÎRNĂŢENI 2012 2022
8/15/2019 Strategia Cirnateni
35/108
STRATEGIA DEDEZVOLTAREDURABILĂ A SATULUICÎRNĂŢENI 2012-2022
© Centrul Informaţional Tighina, 2012 35
Motivele pentru care anumite grupe nu prezintă interes pentru activităţile extraşcolare sunt lipsainteresului (nedorinţa) şi o capacitate slabă de comunicare.
De asemenea in localitate sunt prestate de catre ”APP Noua Speranţă” ONG servicii ce tin de informareşi instruire a femeilor din localitate, fetele de asemenea se adresează după asistenţă şi consultanţă.
Tabelul 1-26 Parametri principali ai instituţiilor de învăţământ şi cultură din localitateTipul instituţiei Număr Limba de
predareCapacita
teaTotalelevi/copii
Totalclase/grupe
Totalsăli destudii
Fond decarte
Totalcadre
didacticeGrădiniţe 1 Română 140 140 6 7 40 13Licee 1 română 620 391 21 24 7186 33Biblioteca publică 1 română 1 10396 1Case de cultură 1 română 420 2
Tabelul 1-27 Instituţiile de sport din localitateInstituţia Servicii prestate? Pentru cine? Numărul debeneficiari
Accesibilitatea(localizare, etc.)
Sala de sport a liceului Antrenament sportiv pentru tineriidin localitate
85 Liceul din localitate
1.4.7 Culte
Localitatea dispune de o biserică creştin-ortodoxă cu hramul Sf. Mihail, care regulat este frecventatăde cca 60 persoane. Este un locaş pe o suprafaţă de 0,3 ha, ornamentat în stil vechi care prezintă o artă şiarhitectură a satului. În prezent biserica necesită reparaţie capitală interioară şi exterioară.
Reprezentantii minoritatii religioase vietuiesc pasnic in comunitate impreuna cu toti locuitorii satului, iarcopiii lor pot alege impreuna cu parintii sa frecventeze sau nu cursurile de ortodoxie predate in scoala; incaz de refuz reprezentantii sus numiţi indeplinesc o cerere.
STRATEGIA DEDEZVOLTAREDURABILĂ A SATULUICÎRNĂŢENI 2012 2022
8/15/2019 Strategia Cirnateni
36/108
STRATEGIA DEDEZVOLTAREDURABILĂ A SATULUICÎRNĂŢENI 2012-2022
© Centrul Informaţional Tighina, 2012 36
1.5 ConcluziiPuncte tari Puncte slabe
Infrastructura socială este dezvoltatămoderat,
Imbunătăţită starea drumurilorpublice,
Impulsionata activitatea culturală asatului,
Asistenţa socială este oferita la unnivel satisfăcător,
Existenta specialistilor de diversedomenii,
Număr satisfăcător de persoane aptede muncă, Convieţuire paşnică a reprezentanţilor
minoritatilor etnice cu comunitatea, Minoritatile religioase antrenaţi în
instituţiile publice şi se implică în procesuldecizional local,
Distanţa mică pînă la centrul raional Potenţial bun al administraţiei publice
locale.
Majoritatea populaţiei este antrenată în lucrările agricole, Sistemul de aprovizionare cu energie electrică învechit, Este prezent fenomenul migraţional, Numărul persoanelor active este scazut, Numărul şomerilor este în creştere, Beneficii şi servicii de asistenţă socială primite de la bugetul
de stat nesatisfăcător, Lipsa centrului comunitar, Insuficienţa de cadre medicale, Instituţiile de învăţămînt necesită amenajare şi dotare tehnică, Populaţie îmbătrânită din punct de vedere demografic, Numărul mare al persoanelor cu invaliditate, Ponderea gospodăriilor sărace, Starea economică precară, Lipsa locurilor de muncă, Pensii mici, Numărul angajaţilor în descreştere lentă, Baza tehnico-materială insuficientă a bibliotecilor, Lipsa sistemului de încălzire în casa de cultură, O pondere mare a populaţiei neîncadrate în sistemul
asigurărilor obligatorii de asistenta medicală, Stadionul public nu este amenajat cu mijloacele necesare
pentru desfăşurarea măsurilor sportive, În prezent biserica necesită reparaţie capitală interioară şi
exterioară.
STRATEGIA DEDEZVOLTAREDURABILĂ A SATULUICÎRNĂŢENI 2012 2022
8/15/2019 Strategia Cirnateni
37/108
STRATEGIA DEDEZVOLTAREDURABILĂ A SATULUICÎRNĂŢENI 2012-2022
© Centrul Informaţional Tighina, 2012 37
Oportunităţi Pericole Numărul populaţiei satului in crestere,
lentă, Sunt funcţionale edificii de meniresocială, Rata mare de incadrare a populatiei
active in muncă, Potentialul de bunuri publice, Mari rezerve de completare a
efectivului populaţiei adulte dinsegmentul populaţiei tinere,
Grupele de vârstă cele maireprezentative constituie populaţiaactivă,
Ddezvoltarea micului business înlocalitate.
Dependenţa excesivă de agricultură, Economie locala dependenta de condiţiile climaterice, Majoritatea tineretului emigrează la muncă peste hotare, Rata inalta a somajului, Nivelul scazut de trai, Gradul sporit de imbolnaviri, Migraţia în creştere lentă, Lipsa de oportunităţi economice, Gradul de deces mare, Numărul persoanelor cu studii superioare incomplete şi
superioare complete în descreştere lentă, Slab dezvoltat sectorul asociativ, Lipsa sprijinului financiar pentru organizarea diverselor măsuri
cultural-sportive.
STRATEGIA DEDEZVOLTAREDURABILĂ A SATULUICÎRNĂŢENI 2012-2022
8/15/2019 Strategia Cirnateni
38/108
STRATEGIA DEDEZVOLTAREDURABILĂ A SATULUICÎRNĂŢENI 2012-2022
© Centrul Informaţional Tighina, 2012 38
2. Economia Locală
2.1. Mediul de afaceri
Principalul domeniu de activitate economică în localitate este agricultura, care angajează un numărmare din populaţia satului, şi industria de prelucrare. Pe teritoriul localităţii activează 951 de gospodăriiţărăneşti, sunt înregistrate 5 SRL (SRL Loticons, SRL Vasion Agro Prim, SRL Colinarg Agro, SRL Cîrnăţeni,SRL Comod Lux), 13 întreprinderi individuale inclusiv 9 agenţi economici activează în comerţ şi anume (Î.I
„Damian Valeriu”, Î.I „Iordan Iurie”, Î.I „Paniş Sergiu”, Î.I „Ţurcan Alexei”, Î.I „Dilan Tudor”, Î.I „IordanVitalie”, Î.I.”Golan Aliona”, Î.I. „Carauş Valeriu”, Î.I. „Baltacov Ivan”, Î.I. „Dilan Pavel”, Î.I. „LozanSergiu”, Î.I. „Paniş Nicolae”, Î.I.”Chiriac Valeriu”) . Numărul de agenţi înregistraţi a suferit schimbări peparcursul ultimilor 5 ani. În ultimii 3 ani pe teritoriul localităţii activează 2 ONG-uri – ”Asociaţia Părinţilor şiPedagogilor” şi Noua Speranţă.
Tabelul 2-1 Repartizarea agenţilor economici după forma organizatorico-juridicăAgenţi economici 2007 2008 2009 2010 2011Total: 978 978 979 1004 1004Întreprinderi cu drept de persoane fizice, inclusiv: 970 970 970 995 995- întreprinderi individuale 14 14 14 13 13- gospodării ţărăneşti 954 954 954 982 982- patentă 2 2 2 - -Întreprinderi cu drept de persoane juridice, inclusiv: 6 6 7 7 7- societăţi pe acţiuni - - - - -
- societăţi cu răspundere limitată 5 5 5 5 5- cooperative 1 1 1- întreprinderi de stat 1 1 1 1 1- asociaţii de gospodării ţărăneşti - - - - -Uniuni de întreprinderi (necomerciale) - - - - -Instituţii şi organizaţii neguvernamentale 2 2 2 2 2
STRATEGIA DEDEZVOLTAREDURABILĂ A SATULUICÎRNĂŢENI 2012-2022
8/15/2019 Strategia Cirnateni
39/108
STRATEGIA DEDEZVOLTAREDURABILĂ A SATULUICÎRNĂŢENI 2012 2022
© Centrul Informaţional Tighina, 2012 39
Analiza ramurală a întreprinderilor existente, denotăcă cea mai mare parte din întreprinderi activează în comerţul
produselor alimentare. Agricultura specifică pentru majoritatealocalităţilor rurale din republică este reprezentată de către 3agenţi importanţi în localitate: activează 99% din agenţii
înregistraţi. Apoi urmează administraţie publica; învăţământ;sănătate şi asistenţa socială.
Activităţile practicate în localitate şi ponderea lor ramuralăse prezintă după cum urmează:
Tabelul 2-2 Repartizarea agenţilor economici pe tipuride activităţi
Tipuri de activităţi 2007 2008 2009 2010 2011
Total, inclusiv: 978 978 979 1004 1004Agricultură, silvicultură, economia vânatului, pescuit 957 957 957 984 984Industrie extractivă, de prelucrare - 1 1 1 1Construcţii şi tranzacţii imobiliare - - - - -Comerţ cu ridicata şi amănuntul, Hoteluri şi restaurante 15 14 15 13 13Transport si comunicaţii 1 1 1 1 1Administraţie publica; învăţământ; sănătate şi asistenţa sociala 4 4 4 4 4Alte tipuri de activităţi 1 1 1 1 1
Distribuţia serviciilor este uneori inexistentă în localităţile rurale. Situaţia acestui sector reprezintă obarieră în calea dezvoltării altor activităţi rurale, pentru crearea de oportunităţi ocupaţionale alternative.Sprijinirea furnizării serviciilor în comunităţile rurale reprezintă un factor important pentru ridicarea calităţiivieţii şi de sporire a atractivităţii zonelor rurale.
Domeniul de prestare servicii in s. Cîrnăţeni este reprezentat de catre Î.I„Carauş Valeriu”, careactiveaza in domeniul serviciului de morărit . Total angajati la intreprinderea data sunt 2 persoane, bărbaţi.
Structura ramurala a agentilor economici, 2011
comert; 13;1%
serviciipublice; 4; 0%
alte; 1; 0%
agricultura;984; 99%
STRATEGIA DEDEZVOLTAREDURABILĂ A SATULUICÎRNĂŢENI 2012-2022
8/15/2019 Strategia Cirnateni
40/108
STRATEGIA DEDEZVOLTAREDURABILĂ A SATULUICÎRNĂŢENI 2012 2022
© Centrul Informaţional Tighina, 2012 40
Primele zece întreprinderi din localitate după volumul de vânzări asigură cu locuri de muncă 334persoane, numărul de angajaţi fiind in crestere odata cu inceperea activitatilor de sezon. Aceste
întreprinderi activează preponderent în astfel de domenii ca cresterea culturilor agricole .
Tabelul 2-3 Lista principalilor 10 agenţi economici (după volumul de vânzări) la 1.01.2011Denumirea Domeniul Forma depropriet Volumulvânzărilor,
Mii lei (2010)Nrangajaţi Profit/Pierderi, Mii lei
(2011)Impozite înbugetullocal, mii lei
СP Munten Agro Agricult Privat 1580,0 15 28,0 34,0SRL „Loticons” Industr. Privat 567,6 3 375,5 2,3Î.I Iordan Vitalie Comerţ Privat 460,0 1 33,3 5,5Î.I Dilan Pavel Comerţ Privat 66,2 1 4,8 3,0Î.I Golan Aliona Comerţ Privat 61,4 1 4,4 2,6Î.I Damian Valeriu Comerţ Privat 61,4 1 4,7 2,0
Î.I Chiriac Valeriu Comerţ Privat 43,8 1 3,2 2,6Î.I Carauş Valeriu Comerţ Privat 24,8 1 1,7 2,0Î.I Ana Savca Comerţ Privat 24,0 1 5,6 2,0Î.I Baltacov Ion Servicii Privat 24,0 1 5,6 2,6
Sursa: Primăria s. Cîrnăţeni
Factorii ce influenţează negativ activitatea agenţilor economici din sat sunt preţul de cost înalt al producţieişi nivelul mic de obţinere a profitului. Piaţa de desfacere este preponderent cea locală, raională.
STRATEGIA DEDEZVOLTAREDURABILĂ A SATULUICÎRNĂŢENI 2012-2022
8/15/2019 Strategia Cirnateni
41/108
STRATEGIA DEDEZVOLTAREDURABILĂ A SATULUICÎRNĂŢENI 2012 2022
© Centrul Informaţional Tighina, 2012 41
structura fondului funciar, ha, 2011
407; 13%300; 9%656,5; 21%
1544,5;49% 257; 8%
teren arabil intravilanplantatii pomi-viticole pasuni/finete
alte terenuri
2.2. Sectorul Agricol
Conform Legendei Hărţii de soluri a satului alcătuită în anul 2000de către Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agronomie (ICPA)
„Nicolae DIMO” localitatea dispune de o suprafaţă totală de 3165,11ha, din care terenuri cu destinaţie agricole - 2054 ha cu ponderea de84,4% din suprafaţa totală, terenuri ale fondului silvic – 287,67 ha;drumuri, străzi, pieţe, construcţii şi alte terenuri neagricole – 32,87ha. Analiza tipurilor de sol întâlnite în localitate denotă că prevaleazăsolurile de tip ciornoziom şi de luncă.
Din cauza defrişării plantaţiilor pomi-viticole această ramură este în declin, deşi ar putea fi mai profitabilă decât creşterea culturilor decâmp. In prezent plantatiile pomi-viticole reprezinta 8% din fondulfunciar al localităţii.
Tabelul 2-4 Fondul funciar al satului, 2011 (ha)Suprafaţa, ha Pondere, %
Teren arabil 1544,5 48,8Plantaţii pomi-viticole 407 12,9Păşuni şi fâneţe 300,0 9,5Intravilan 257,0 8,1Alte terenuri 656,5 207
Total 3165,0 100,0%
STRATEGIA DEDEZVOLTAREDURABILĂ A SATULUICÎRNĂŢENI 2012-2022
8/15/2019 Strategia Cirnateni
42/108
STRATEGIA DEDEZVOLTAREDURABILĂ A SATULUICÎRNĂŢENI 2012 2022
© Centrul Informaţional Tighina, 2012 42
Produsele principale care sunt crescute în localitate sunt: grâul, porumbul, floarea soarelui,creşterea fructelor şi legumelor. Datele de mai jos, denotă că în creştere permanentă incepind cu anul 2007
au fost mai multe culturi: cultura de floarea soarelui şi griu. Volumul de producere a culturii de grîu estesemnificativ pentru perioada analizată.
Tabelul 2-5 Principalele produse agricole, toneDenumire 2007 2008 2009 2010 2011
Grâu 2100 2010 1800 1940 1860Floarea-soarelui 109 120 70 60 120Porumb - - 100 90 110Sfeclă de zahăr - - - - -Tutun - - - - -Legume - - 40 60 50
Fructe 40 20 30 - -Sursa: Primăria s. Cîrnăţeni
Privatizarea în agricultură este extrem de importantă, însă nu soluţionează în întregime problemeleagriculturii. Una din problemele reformelor agricole este crearea pieţei funciare. Acest proces în satulCîrnăţeni este analizat sub două aspecte: tranzacţiile cu terenuri aferente şi tranzacţii cu terenuri agricole.
În anul 2011 au fost tranzacţionate doar 2 terenuri agricole cu suprafaţa de 3,6 ha în valoare totală de18 mii lei. Cotele de teren echivalent se comercializează în dependenţă de locul aflării terenului şi defertilitatea lui.
Tabelul 2-6 Piaţa funciară 2008 2009 2010 2011Nr. Tranzacţiilor cu terenuri agricole 7 7 4 2Suprafaţa terenurilor agricole, ha 12,3 12,3 7,1 3,6Valoarea terenurilor agricole, mii lei 61,5 61,5 35,5 18,0Sursa: Primăria s. Cîrnăţeni
STRATEGIA DEDEZVOLTAREDURABILĂ A SATULUICÎRNĂŢENI 2012-2022
8/15/2019 Strategia Cirnateni
43/108
G VO U S U U Ţ
© Centrul Informaţional Tighina, 2012 43
0
1
2
34
5
6
7
8
2008 2009 2010 2011
numar tranzactii
0
10
20
30
40
50
60
70
2008 2009 2010 2011
valoarea terenurilor agricole, mii lei
Nivelul mecanizării gospodăriilor agricole acoperă în mare parte necesarul de maşini agricole.Majoritatea gospodăriilor ţărăneşti reuşesc să îndeplinească în termen lucrările agricole programate şi deaceea obţin indicatorii de performanţă necesari.
Tabelul 2-7 Dotarea cu tehnică agricolăTipul tehnicii agricole 2007 2008 2009 2010 2011
Combine 4 4 5 4 2Tractoare 26 27 27 29 24Camioane 9 9 10 9 9
La finele anului 2011 în sat erau înregistrate 9 autocamioane, 24 tractoare şi 2 combine, 2 tractoarefiind procurate în ultimii patru ani. Tehnica agricolă asigură parţial serviciile agricole şi de transport şi are ungrad înaintat de uzură.
Dotările existente nu sunt de ultimă generaţie şi nu reprezintă o soluţie pe termen lung pentru oagricultură performantă.
8/15/2019 Strategia Cirnateni
44/108
STRATEGIA DEDEZVOLTAREDURABILĂ A SATULUICÎRNĂŢENI 2012-2022
8/15/2019 Strategia Cirnateni
45/108
Ţ
© Centrul Informaţional Tighina, 2012 45
2.3.3. Alte servicii
Analiza sferei serviciilor sociale din localitate denotă că, atât ca număr cît şi ca calitate, se afla la unnivel mediu de dezvoltare. Descrierea serviciilor sociale este prezentată în Capitolul 1.4 Servicii sociale.
Accesul persoanelor cu dizabilităţi la instituţii de menire socială din localitate este de nivel bun ce tinede gradinita, liceu si primarie, dar necesită imbunătăţiri substantiale pentru asa instituţii ca casa de culturaşi centrul comunitar.
De asemenea populaţia s. Cîrnăţeni au posibilitate să organizeze timpul liber. Gama de activităţiextraşcolare în comunitate este prezentată în tabelul ce urmează:
Tabelul 2-9 Activităţi
extraşcolareDescrierea Furnizorul Cum este finanţat
serviciulActivităţileculturale
Anul Nou, Ziua Îndrăgostiţilor, Sărbătorile de Paşti, 9Mai, Ziua copiilor, Ziua Independenţii, Ziua Limbii,Hramul satului
Casa de cultură Buget local
Activităţisportive
Deschiderea sezonului sportiv, fotbal, tenis de masă Sala de sport Buget local, şcoalasportivă
Activităţireligioase
Activităţi de caritate, cultural-religioase Biserica Donaţii,sponsorizări
Majoritatea reprezentantilor din grupuri social vulnerabile ale populaţiei participă la astfel de activităţi,conform datelor prezentate de catre primarie.
STRATEGIA DEDEZVOLTAREDURABILĂ A SATULUICÎRNĂŢENI 2012-2022
8/15/2019 Strategia Cirnateni
46/108
Ţ
© Centrul Informaţional Tighina, 2012 46
2.4. Infrastructura
Localitatea Cîrnăţeni face parte din componenţa raionului Căuşeni şi este amplasată în nord-vest la 3 dekm de la centrul raional. La Nord satul este delimitat cu teritoriul s.Ursoaia, la Sud cu s. Popeasca, la Est cu
oraşul Căuşeni şi la Vest cu s. Plop-Ştiubei.Tabelul 2-10 Caracteristici ale infrastructurii satului5. Distanţa până la centrul raional (km.) 9 km
Distanţa până la centrul s. Cîrnăţeni 2 kmDistanţa până la cel mai apropiat sat de s. Cîrnăţeni 4 km
6. Tipurile şi starea drumurilor : 15 km drumuri publice- Până la centrul raional Asfalt- între sate Asfalt
- în interiorul satului Cu îmbrăcăminte rigidă sunt 5 km.7. Regularitatea comunicaţiilor de transport: 3 rute
- Public (întreprindere de transport) 1 rutăBTA–1, Căuşeni
- Privat (închiriate) - -8. Disponibilitatea servicii de comunicaţii
(telefonie fixă, telefonie mobilă, Internet,acoperire a populaţiei (în %), etc.)
telefonie fixă: 780 case din s. Cîrnăţeni suntconectate (76.5%)telefonie mobilă: Moldcell, Orange, Unite
Internet: Filiala Moldtelecom Căuşeni.Liceul Teoretic „Gr. Grigoriu” – 16 computerePrimaria s. Cîrnăţeni – 3 computere
9. Sursa de apă potabilă : Alimentarea cu apa potabila nu este regulată.248 case din s. Cîrnăţeni sunt conectate laapeduct (24.3%)
8/15/2019 Strategia Cirnateni
47/108
STRATEGIA DEDEZVOLTAREDURABILĂ A SATULUICÎRNĂŢENI 2012-2022
8/15/2019 Strategia Cirnateni
48/108
© Centrul Informaţional Tighina, 2012 48
2.4.3. Sistemul de gazificare
Reteaua de asigurare cu gaze naturale a fost construita in anii 2004-2006. La construcţia gazoductuluis-au folosit: pentru presiunea medie 2100 m şi pentru presiunea joasă 9790 m. În prezent sunt asigurate cugaze naturale 482 de gospodarii din totalul 1019 de gospodării, respectiv 47.3%.Totodată APL împreună cu sectorul neguvernamental şi întreagă comunitate se implică în procesul deatragere a potenţialilor investitori prin participarea la concursurile iniţiate de FISM şi alţi donatori (PNUDMoldova, Banca mondială, Programul de Dezvoltare regională din Moldova ş.a.) pentru extinderea reţelei degazificare de tensiune medie şi joasă.
2.4.4. Serviciile de transport auto de pasageri
Localitatea dispune de 3 rute de transport, care circulă zilnic, directia centrul raional si Chişinău: unaapartine BTA 36 Căuşeni şi altele Î.I „Camenşcic”. Zilnic aceste unităţi efectuează rute la Bender, Chisinău şila Căuşeni. Printre mijloacele de transport existente în sat se numără 214 de autoturisme. Totuşiinfrastructura de transport existentă nu îndestulează necesităţile populaţiei.
2.4.5. Reţeaua drumurilor
Reţeaua drumurilor constituie 27 km de destinaţie locală, dintre care 5 km sunt cu îmbrăcăminterigidă.
Din punctul de vedere al desfăşurării vieţii comunităţii şi al activităţilor economico-sociale, APLconsideră că în infrastructura locală cea mai mare problemă este legată de drumuri locale. Reparaţiacapitală necesită cel puţin 25 km de drum local în variantă albă.APL Cîrnăţeni consideră că amplasarea geografică favorabilă, determinată de distantele accesibile ale căilorde acces la sat, afectată mult de starea deplorabilă a drumurilor locale, au determinat un nivel de dezvoltareeconomică şi socială moderată.
8/15/2019 Strategia Cirnateni
49/108
STRATEGIA DEDEZVOLTAREDURABILĂ A SATULUICÎRNĂŢENI 2012-2022
8/15/2019 Strategia Cirnateni
50/108
© Centrul Informaţional Tighina, 2012 50
2.4.6. Fondul locativ
Suprafaţa totală a fondului locativ la 01.01.2012 este de 46.300 m², inclusiv în case particulare.Numărul total de case (locuinţe) este de 1019, ceea ce rezultă o suprafaţă totală medie a unei case de cca
45 m².Numărul total de gospodării (curţi) este de 1083.În anii 2007-2011 nu au fost date în exploatare nici o locuinţă.În satul Cîrnăţeni dispun de sistem de canalizare: Liceul Teoretic ”Grigore Grigoriu”, grădiniţa de copii
„Andrieş” şi 5 case de locuit.
Tabelul 2-12 Caracteristica fondului locativ:Indicatori 2007 2008 2009 2010 2011
I Nr. caselor 1019 1019 1019 1019 1019
nzestrate cu apeduct 248 248 248 248 248Înzestrate cu canalizare 5 5 5 5 5Asigurate cu gaze naturale - 310 310 482 482Conectate la reţeaua telefonică 650 680 730 764 780Conectate la reţeaua electrică 1019 1019 1019 1019 1019Conectate la reţeaua de încălzire - - - - -
II Nr. caselor noi date în exploatare - - - - -Sursa: Primăria s. Cîrnăţeni
STRATEGIA DEDEZVOLTAREDURABILĂ A SATULUICÎRNĂŢENI 2012-2022
8/15/2019 Strategia Cirnateni
51/108
© Centrul Informaţional Tighina, 2012 51
2.4.7. Zone de agrement
Localitatea dispune in centrul satului de un parc pe o suprafaţă de 0.3 ha şi un parc de lîngămonumentul eroilor căzuţi în timpul celui de al II-lea Război Mondial şi conflictul armat pentru apărarea
integrităţii şi independenţii din anul 1992 în mărime de 0,2 ha. In anul 2009 parcul a fost amenajat cudiverse specii de arbuşti şi arbori coniferi, este ingrijit de Administraţia locală.În satul Cîrnăţeni nu exista locaţii de cazare turistică.
2.4.8. Accesul la infrastructură
Categoriilor de persoane ce nu au acces laserviciile de infrastructură sunt persoanelesărace, urmate de gospodăriile cu persoane cu
dizabilităti, persoanele în etate, în deosebigospodăriile conduse de persoane solitare.Principala cauză a accesului limitat sau
lipsa acestuia la serviciile de infrastructură oreprezinta lipsa mijloacelor financiare, lipsalocurilor de muncă stabile, tarifele înalte deconectare si întretinere.
Accesul în comunitate la serviciile deinfrastructură se prezintă astfel: apă potabilă–24.3%, aprovizionare cu gaze naturale–47.3%, telefonie fixa–76.5%.
Preocupări privind drepturile omului
Printre proiectele de infrastructură ce au contribuit la îmbunătăţirea condiţiilor de trai şi calităţii vieţii în s.Cîrnăţeni putem menţiona proiectul "Apa potabilă sigură”, care a fost implementat în anul 2012 şi a avut cascop asigurarea cu apă potabilă a 248 gospodării din localitate.
1019 1019 1019
780
1019
5
1019
248
0
200
400600
800
1000
1200
retea electrica retea telefonica canaliyare apeduct
beneficiari de servicii de infrastructura, gospodarii
total case case beneficiare
STRATEGIA DEDEZVOLTAREDURABILĂ A SATULUICÎRNĂŢENI 2012-2022
8/15/2019 Strategia Cirnateni
52/108
© Centrul Informaţional Tighina, 2012 52
2.5. Concluzii
Puncte tari Puncte slabe In ultimii ani au fost implementate
proiecte semnificative de infrastructură, Priorităţile de dezvoltare în localitate sunt
legate de infrastructura fizică dinlocalitate,
Administraţia locală are experienţă deatragere a resurselor prin proiecte,
Acces la gazoduct, Procesul de tranzacţii cu terenuri agricole în creştere
Asociaţia de Economii şi Împrumut (AEÎC) nu activează, Localitatea nu dispune de o zonă de odihnă amenajată, Tehnica agricolă are un grad de uzură ridicat, Insuficienţa locurilor de muncă, Potenţialul redus al administraţiei publice locale de a ajuta
categoriile social-vulnerabile, Spatii limitate pentru constructii, Ramura serviciilor slab dezvoltată, Lipsa pietei de desfacere pentru productia locală, Conectare parţială la servicii de telecomunicaţii, Reteaua de asigurare cu gaze naturale acoperă doar o parte din
necesarul, Lipsa sistemului de canalizare, In sat nu exista locatii de cazare turistică, Acces limitat sau lipsa acestuia la serviciile de infrastructură
pentru persoane vulnerabile, Grad de uzură ridicat la tehnica auto. Numărul unităţilor de comerţ în descreştere
Oportunităţi Pericole Localitatea este situată la o distanţă
relativ mică de centrul raional, Amplasare favorabilă lângă un drumul
naţional spre vama cu Ucraina, Existenţa reţelei telefonice optice, Accesul la gazoduct, Ponderea terenurilor arabile cu bonitate
înaltă
Preţul de cost înalt al producţiei şi nivelul mic de obţinere aprofitului influenţează negativ activitatea agenţilor economici dinsat,
Populatia imbătrîneşte cu fiecare an, Nivel scăzut de trai al populaţiei, Scăderea puterii de cumpărare a cetăţenilor, Aprovizionare cu apă potabilă pe un segment mic din sat, Starea deplorabilă a drumurilor locale
8/15/2019 Strategia Cirnateni
53/108
STRATEGIA DEDEZVOLTAREDURABILĂ A SATULUICÎRNĂŢENI 2012-2022
8/15/2019 Strategia Cirnateni
54/108
© Centrul Informaţional Tighina, 2012 54
Tabelul 3-2 Clase de soluriClase de soluri Bonitatea,
grade/haSuprafaţa,
haPondere
a, %Utilizare
Clasa I (foarte bune) 81-100 154 8,4 Teren arabil
Clasa II (bune) 61-80 244 13,3 Teren arabilClasa III (mijlocii) 41-60 1100 60,1 Teren arabil, vii, livezi, păşuniClasa IV (slabe) 21-40 332 18,2 Teren arabil, vii, livezi, păşuni, păduriClasa V (foarte slabe) mai mică de 20 - PăşuniSursa: Harta tipurilor de soluri ICPA „Nicolae Dimo”, 2000
3.1.2. Flora şi fauna
Vegetaţia naturalăÎn lunca inundabilă a râului Botna se păstrează o varietate mai mare de vegetaţie. În rest lumea vegetalăeste reprezentată de specii de plante secundare. Pe coline din partea de vest a satului s-au păstrat sectoarede pădure primară de carpen. Terenurile afectate de alunecări nu au fost împădurite. Pădurile satului suntalcătuite din salcâm, ulm, frasin, plop etc. Vegetaţia păşunilor este extrem de degradată, ca rezultat alsuprapăşunării.
Vegetaţia culturală este reprezentată prin culturile tradiţionale cultivate: grâu, porumb, orz, floareasoarelui, legume etc. Plantaţiile multianuale au fost defrişate ca rezultat al repartizării cotelor de pământechivalent proprietarilor particulari, degradării lor şi neprelucrării acestor terenuri.
Fondul forestier al satului constituie 12,0 ha proprietate publică a satului. Spaţiile verzi în sat alcătuiesc1,6 ha. Fîşiile verzi de protecţie constituie 66,7 ha proprietate publică a satului.
Pentru sat gradul de împădurire este de 9,1% (247 ha). Aceste cifre sunt puţin mai mici decât mediape republică (9,6%) iar raportate la standardele internaţionale (minim 13%) această situaţie denotă că laacest capitol trebuie depuse multe eforturi.
STRATEGIA DEDEZVOLTAREDURABILĂ A SATULUICÎRNĂŢENI 2012-2022
8/15/2019 Strategia Cirnateni
55/108
© Centrul Informaţional Tighina, 2012 55
Pe suprafeţele plantate cu pădure şi fîşii forestiere cresc iepuri de cîmp, fazani. An la an in localitate seintorc cocostîrcii, care şi-au facut cuib in centrul satului lingă Casa de Cultură din localitate.
3.1.3. Resurse naturale
Bazine acvaticePe teritoriul satului curge râul Botna cu lungimea de 3,5 km. Satul dispune de un iaz cu o suprafaţă
totală de 3,98 ha, o fântână arteziană şi 120 fântâni de mină. Debitul de apă potabilă de care dispunelocalitatea nu este suficient pentru îndestularea cerinţelor zilnice. În mediu, pe cap de locuitor zilnic revinecirca 60-70 l de apă, media pe republică fiind de circa 100 l. În anii secetoşi, majoritatea fântânilor dinpartea de sus a satului seacă. Toate fântânile din sat conţin apă poluată. Din aceste considerenterevitalizarea sistemului de apeduct şi construirea unor noi porţiuni este o problemă prioritară pentrulocalitate.
Bogăţiile subterane ale satului sunt reprezentate prin resurse de argilă şi prundiş, care sunt folosite înconstrucţia caselor. Satul dispune de o carieră de nisip care în prezent este mină privată. Din acesteconsiderente resursele subterane extrase sunt transportate, în mare parte, în alte localităţi.
3.2. Factori de Poluare a Mediului
Calitatea aeruluiIn satul Cîrnăţeni volumul noxelor degajate în atmosferă este minim, reieşind din faptul că pe teritoriulsatului nu exista depozite de îngrăşăminte şi pesticide, nu au fost construite benzinării. Principalele surse de
poluare a mediului constituie transportul auto, gunoiştile autorizate şi neautorizate, gazele eliberate decazangeria şcolii, arderea tuturor tipurilor de combustibil în gospodăriile personale, arderea ilegală a miriştiişi deşeurile de la animale din gospodăriile personale.
STRATEGIA DEDEZVOLTAREDURABILĂ A SATULUICÎRNĂŢENI 2012-2022
8/15/2019 Strategia Cirnateni
56/108
© Centrul Informaţional Tighina, 2012 56
Calitatea solului
Principalul factor de degradare al solurilor este eroziunea. Activitatea economică a condus laintensificarea proceselor de degradare a terenurilor şi învelişului de sol. Reducerea exagerată a aplicării
îngrăşămintelor conduce la epuizarea conţinutului de elemente fertile în soluri şi la scăderea productivităţii
terenurilor. Practica agricolă demonstrează că, capacitatea de producţie şi recoltele cresc prin utilizareatehnologiilor avansate, maşinilor şi uneltelor perfecţionate, utilizarea îngrăşămintelor şi pesticidelor,efectuarea lucrărilor de irigare, desecare, drenare, de prevenire şi combatere a eroziunii solului, etc.Nerespectarea acestor cerinţe duce la micşorarea roadelor şi degradarea solurilor. În localitate suntproprietari de terenuri agricole care utilizează tehnologii avansate de producere agricolă, folosind diversechimicate, pesticide, ceea ce respectiv influienţează asupra calităţii solului. De asemenea impactsemnificativ are arderea miriştelor. Pe teritoriul satului au fost atestate alunecări de teren, care au fost maitirziu acoperite cu arbori şi arbuşti plantaţi.
Calitatea apei potabile
Analiza apei din fântânile satului, iaz, râu, efectuată în anul 1999 de către expediţia „Izvor –ECO 99”, ascos în evidenţă faptul că apa potabilă a 90% din fântânile supuse analizei are un procent înalt de nitraţi,nitriţi şi urme de amoniac ce întrec cotele admisibile. Foarte poluată este apa fântânilor situate pe partea desud a satului, în care concentraţia substanţelor poluante este de 6-10 ori mai mare decât norma admisibilă.Analizele repetate efectuate în anul 2000, au demonstrat că apa potabilă din fântânile localităţii nu s-a
îmbunătăţit. În 6 fântâni au fost depistate bacterii patogene, iar în circa 20 – o concentraţie sporită anitraţilor, sărurilor de fier, calciu şi magneziu. Apa râului Botna şi a iazurilor localităţii este poluată de
gunoiştile improvizate pe malurile lor. De asemenea în râu se scurg murdăriile de la gunoiştile neautorizateamplasate pe maluri sau în apropiere.
STRATEGIA DEDEZVOLTAREDURABILĂ A SATULUICÎRNĂŢENI 2012-2022
8/15/2019 Strategia Cirnateni
57/108
© Centrul Informaţional Tighina, 2012 57
Gestionarea deşeurilor
Gestionarea deşeurilor, ca si in majoritatea localitatilor din republică, este o problemă existentă şi laCîrnăţeni. Deşi primăria a alocat teren pentru amenajarea gunoiştilor, cu o suprafata de 2,2 ha, unde seface nivelare o dată pe an, în afară de gunoiştile autorizate pe teritoriul comunei sunt create încă câteva
gunoişti neautorizate. Gunoiştile autorizate sunt ieşite din graniţele lor, iar gunoiul este aruncat în modarbitrar. Nu se efectuează diguirea şi compostarea gunoiului. Atitudinea iresponsabilă a locuitorilor faţă deamenajarea gunoiştii autorizate şi depozitarea gunoiului în locuri interzise (margini de drum, malurile râuluişi a iazului, pe păşuni, în păduri) contribuie la crearea unor focare de infecţie cu influenţă asupra sănătăţiilocuitorii şi cu grav impact asupra mediului înconjurător.
Poluarea şi distrugerea fondului forestier şi fâşiilor de protecţie
Fondul forestier şi fâşiile de protecţie sunt în special afectate de tăierile ilicite ale copacilor care aucrescut în ultimii ani, păşunatul vitelor şi de depozitarea ilegală a gunoiului.
Localitatea nu dispune de o zonă de odihnă amenajată.
STRATEGIA DEDEZVOLTAREDURABILĂ A SATULUICÎRNĂŢENI 2012-2022
8/15/2019 Strategia Cirnateni
58/108
© Centrul Informaţional Tighina, 2012 58
3.3. ConcluziiPuncte tari Puncte slabe
Atragerea investitiilor pentru revitalizareainfrastructurii fizice a satului,
Volumul noxelor degajate în atmosferă esteminim, Existenta gunoistilor autorizate, Existenta ONG-lui in domeniul mediu, Procentul in crestere a plantaţiilor
forestiere, Împădurirea terenurilor degradate
Lipsa zonelor de odihnă, Resursele subterane folosite nu pentru sat, Depozitarea incorectă, neorganizată şi inexistenţametodelor de neutralizare a deşeurilor, Folosirea incorecta a terenurilor destinate pentru
pasunat, Scăderea suprafeţelor de teren cu plantaţii
multianuale, Lipsa serviciului comunal in localitate, Alimentarea parţială cu apă potabilă, Indiferenţa populaţiei cu privire la problemele de
mediu, Resurse infime de bogăţii subterane
Oportunităţi Pericole Disponibilitatea terenurilor pentru largirea
fondului forestier, Posibilitatea de obţinere a proectelor de
mediu pentru ONG-uri si APL, Atragerea cetăţenilor la implicarea in
rezolvarea problemelor de mediu, Ponderea solurilor de tip cernoziom
Necunoaşterea de către populaţie a nivelului depoluare a mediului ambiant,
Prelucrarea incorectă a solului pe terenurile supuseeroziunii,
Resurse acvatice insuficiente şi poluate, Tăierea ilicită a fondului forestier, Un grad de împădurire a satului mai mic decât media
pe republică, Poluarea mediului in urma apariţiei gunoiştilor
neautorizate, Dispariţia faunei si viităţilor in aria localităţii, Arderea miriştelor, Păşunatul ilicit in fişiile regenerate
STRATEGIA DEDEZVOLTAREDURABILĂ A SATULUICÎRNĂŢENI 2012-2022
8/15/2019 Strategia Cirnateni
59/108
© Centrul Informaţional Tighina, 2012 59
4. Capacitate Instituţională
4.1. Management Administrativ
Capacitate managerială şi MRU:Printre cele mai importante concluzii se poate specifica că personalul primăriei, de și nu dispune în
marea sa parte de studii superioare, este destul de abil în activită țile curente. Pentru o eficientizare aactivită ților aparatului primăriei se solicită o antrenare în activită ți a unor speciali ști cu pregătiri speciale înAPL. Desigur, va fi cazul să se enun țe și abilitățile scăzute de operare cu TIC, care se prezintă drept odeficiență puternică a activită ților purtate de primărie. Multe dintre deficien țele func ționalității primăriei dinpunct de vedere al personalului se explică prin veniturile insuficiente pe care le au angaja ții.În astfel de împrejurări se recomandă:
Perfecţionarea continuă a personalului trebuie să fie permanent în vizorul primăriei, cu valorificareatuturor posibilităţilor de instruire, vizite de documentare, schimburi de experienţă, seminare, cursuri deperfecţionare etc.
Se impune necesitatea cooperării cu organizaţiile neguvernamentale naţionale, instituţiile specializate îndomeniul dezvoltării profesionale, dezvoltări abilităţilor privind: implementarea tehnologilor informaţionaleşi comunicaţionale; gestionarea bazelor de date, limbile străine.
Este necesar de elaborat şi aplicat o politică pro-activă de recrutare şi dezvoltare profesională apersonalului, implicarea mai activă a tinerilor în viaţa publică a localităţii.
Promovarea şi implementarea unor metode alternative de motivare non-financiară, aşa ca perfecţionarea
profesională, creşterea responsabilităţilor, promovarea, recunoaşterea şi aprecierea eforturilor depuse. Procesul de consolidare a echipei primăriei necesită abordarea echilibrată pe proiecte de dezvoltare acomunităţii.
Antrenarea voluntarilor din comunitate pentru a îmbunătăţi capacităţile de identificare şi atragere aeventualilor finanţatori internaţionali.
STRATEGIA DEDEZVOLTAREDURABILĂ A SATULUICÎRNĂŢENI 2012-2022
8/15/2019 Strategia Cirnateni
60/108
© Centrul Informaţional Tighina, 2012 60
Cadru organizatoric, funcţional şi procesul decizional:
În general CL și primăria fac fa ță solicitărilor curente, în pofida faptului că sunt dificultă ți de finan țare șia disponibilităților locale. Consiliul local a înregistrat în perioada analizată activită ți moderate, determinate
de solicitările de decizie specifice unei localită ți mici. Aceleași activități moderate sunt specifice și primărieisatului. Aceasta î și desfă șoară activită țile în baz
Top Related