Academia de Studii Economice București
Facultatea de Economie
București, 2013
Regiunea de dezvoltare Sud-Est
Grupa 1430:
Gavril Ancuţa
Șveţ Diana
Șeremet Gheorghe
2
Cuprins
1. PREZENTAREA GENERALA A REGIUNII........................................................................ 3
2. SITUATIA SOCIO-ECONOMICA ........................................................................................ 7
2.1. Analiza economica a Regiunii.......................................................................................... 7
2.2. Analiza activitatii si sectoarelor economice ................................................................... 16
3. INFRASTRUCTURA ........................................................................................................... 21
3.1. Coridoarele naţionale şi internaţionale ........................................................................... 21
3.2. Reţelele regionale de drumuri ........................................................................................ 21
3.3. Retele regionale de cai ferate ......................................................................................... 22
3.4. Transportul naval............................................................................................................ 22
3.5. Transportul aerian .......................................................................................................... 24
3.6. Infrastructura sociala (educație, sănătate) ...................................................................... 24
3.7. Infrastructura de utilitati şi telecomunicatiile ................................................................ 27
4. ANALIZA SWOT A REGIUNII SUD-EST ......................................................................... 29
5. POTENTIALUL DE DEZVOLTARE AL REGIUNII ......................................................... 35
5.1. Zone problema................................................................................................................ 35
5.2. Potenţial de dezvoltare ................................................................................................... 35
Bibliografie ................................................................................................................................... 38
3
1. PREZENTAREA GENERALA A REGIUNII
Regiunea Sud Est este situată în partea de Sud Est a României şi se învecinează la nord
cu Regiunea Nord-est, la vest cu Regiunea Centru, la sud-vest cu Regiunea Sud-Muntenia şi
Regiunea Bucureşti - Ilfov, la sud cu Bulgaria, la est cu Republica Moldova, Ucraina şi ţărmul
Mării Negre. Acoperind 35.762 km2 sau 15% din suprafaţa totală a ţării, regiunea este a doua ca
mărime din cele 8 regiuni ale României.
Regiunea Sud - Est cuprinde aproape toate formele de relief: lunca Dunării, câmpia
Bărăganului, podişul Dobrogei cu Munţii Măcinului, iar partea de nord-vest a regiunii cuprinde o
parte a Carpaţilor şi Subcarpaţilor de Curbură. Acești munți reprezintă și principalele surse de
material lemnos, calcar, granit și pietriș din regiune, activitățile economico-productive din jurul
acestor resurse fiind în plin proces de dezvoltate. Totodată regiunea este străbătuta de fluviul
Dunărea, cuprinde Delta Dunării şi este mărginit la est de întreg litoralul românesc al Mării
Negre. Preponderent este însă relieful de câmpie, cu specific climatic continental.
Economia regiunii este alcatuita din ramuri cu caracter traditional - cum sunt agricultura,
comertul, turismul si serviciile – si ramuri industriale dezvoltate in anii „65 – „70. Cele mai
afectate de declinul economic si restructurarea industriala sunt industria siderurgica si
metalurgica, industria chimica si industria constructoare de masini. Somajul generat de catre
restructurarea industriala inregistreaza un nivel in permanenta crestere.
Agricultura detine o pondere importanta in economia regiunii, 35 % din populatia
ocupata a regiunii fiind ocupata in acest sector. Terenul agricol detine 65% din suprafata totala a
regiunii. Sectorul privat detine cea mai mare pondere a terenului agricol si totodata produce cea
mai mare parte a productiei agricole (84,2% in 1997). Regiunea Sud Est se situeaza pe primul loc
in tara in ce priveste suprafata viilor pe rod.
In regiune sunt reprezentate aproape toate ramurile industriale: industria petrochimica,
metalurgica, constructoare de masini, textila si a confectiilor, industria materialelor de
constructii, industria alimentara.
Regiunea are o populaţie de 2.791.190 locuitori, reprezentând 13,05 % din populaţia ţării;
densitatea de 78,1 loc/kmp este sub media pe ţară (86,7 loc/kmp), cea mai mare densitate a
populaţiei fiind în judeţul Galaţi (135,4loc/kmp), dominat de centrul industrial şi comercial cu
acelaşi nume, iar cea mai mică, în judeţul Tulcea (28,7 loc/kmp), unde condiţiile naturale şi
economice sunt mai puţin propice.
4
Populația Stabilă în Regiune Sud-Est
Regiuni de
dezvoltare si
judete
Ani
1990 2009 2010 2011 2012
UM: Numar persoane
Numar
persoane
Numar
persoane
Numar
persoane
Numar
persoane
Numar
persoane
Regiunea
SUD-EST 2.980.559 2.818.346 2.811.218 2.802.532 2.791.190
Brăila 403.192 361.414 359.119 356.653 354.043
Buzău 526.156 483.988 481.694 479.210 475.983
Constanța 734.973 721.896 723.696 724.671 724.746
Galați 643.589 611.040 609.398 606.823 604.556
Tulcea 276.000 248.367 246.785 245.127 243.336
Vrancea 396.649 391.641 390.526 390.048 388.526 Sursa:INS
Din analizară, județul Constanța este cel mare(în 2012-724746 locuitori), iar Tulcea e la
capătul opus(243336 locuitori în 2012). Se observă o scădere a populație din regiune, cât și din
județe. A scăzut cu 189369 locuitori din 1990 până în 2012, însemnând circa de 6,5 %. Acest
trend se reflectă în toate județele
Oraşele concentrează 55,5% din populaţie, cu tendinţe de diminuare. Industrializarea
forţată de după război a condus la concentrarea populaţiei în oraşele Galaţi, Brăila şi Constanţa.
Populația stabilă pe sexe, medii de rezidență
Regiuni de
dezvoltare Sexe
Medii de
rezidenta
Ani
2008 2009 2010 2011 2012
UM: Numar persoane
Regiunea
SUD-EST Total Total
2.825.756 2.818.346 2.811.218 2.802.532 2.791.190
- Urban 1.560.042 1.552.025 1.548.320 1.541.337 1.534.319
- Rural 1.265.714 1.266.321 1.262.898 1.261.195 1.256.871
Masculin Total 1.384.862 1.380.044 1.375.608 1.370.117 1.363.864
- Urban 750.301 745.447 742.904 738.083 733.709
- Rural 634.561 634.597 632.704 632.034 630.155
Feminin Total 1.440.894 1.438.302 1.435.610 1.432.415 1.427.326
- Urban 809.741 806.578 805.416 803.254 800.610
- Rural 631.153 631.724 630.194 629.161 626.716 Sursa:INS
5
În această regiune partea femenină este majoritară cu 51,1 % din populația stabilă din
această regiune.
În această regiune există o mare diversitate etnică, lingvistică şi religioasă:
− Populaţia rromă (1,7%)
− Comunitatea rusă (lipoveni) (0,9%) – concentrată în zona Tulcea (16,350 locuitori)
− Comunitatea greacă (0,1%)
− Comunitatea turcă (1%) – concentrată în zona Constanţa (27,914 locuitori)
− Comunitatea tătarilor concentrată în zona Constanţa (23,230 locuitori)
Regiunea Sud-Est cuprinde 6 județe: Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea, Vrancea
dupa cum se prezintă pe harta:
6
Mărimea fiecarui judet este prezentată în urmatoarea figură:
Organizarea administrative a teritoriului Regiunii Sud-Est
la 31 decembrie 2012
Regiunea
de
dezvoltare,
Județul
Suprafața
Totală
(hectare)
% din
teritoriu
regional
Numărul
orașelor și
muncipiilor
Din care
municipii
Numărul
comunelor
Numărul
satelor
Sud-Est 3.576.170 100 35 11 355 1448
Brăila 476.576 13 4 1 40 140
Buzău 610.255 17 5 2 82 475
Constanța 707.129 20 12 3 58 189
Galați 446.632 12 4 2 61 180
Tulcea 849.875 24 5 1 46 133
Vrancea 48.5703 14 5 2 68 331
Sursa: INS
Reţeaua de localităţi a regiunii Sud - Est era alcătuită din 35 de oraşe (dintre care 11 erau
municipii) şi 1.448 de sate (organizate în 355 de comune). Cel mai mare oraş al regiunii este
Constanţa (254.693 locuitori), urmat de Galaţi (231.204 locuitori), Brăila (211.884 locuitori),
Buzău (108.384 locuitori), Focşani (105.700 locuitori) si Tulcea (90.767 locuitori).
Regiunea Sud Est cuprinde trei dintre cele 10 cele mai populate oraşe din România:
Constanţa (254.693 locuitori), Galaţi (231.204 locuitori), şi Brăila (211.884 locuitori). Dată fiind
distanţa mică între Brăila şi Galaţi (32 km.), aceste două oraşe au un potenţial însemnat pentru a
evolua către un pol economic integrat pe termen mediu. Totuşi, distanţa de călătore pe căile
ferate între aceste două oraşe este de circa o oră.
O comparație a populației deținute de fiecare regiune este prezentată procentual în figura
de mai jos:
7
Populatia regiunelor de dezvoltare în România
2. SITUATIA SOCIO-ECONOMICA
2.1. Analiza economica a Regiunii
PIB Reprezentând aproximativ 15% din teritoriul tării şi 13,09% din populaţia totală,
Regiunea Sud-Est a contribuit, în anul 2010, cu 10,76% la formarea PIB-ului naţional (în valoare
absolută de 56.339,5 milioane de lei (preţuri curente), fiind a cincea regiune din România după
regiunile Bucureşti Ilfov, Sud Muntenia, Centru şi Nord Vest.
Evoluția PIB
Național, regiuni
de dezvoltare si
judete
Ani
Anul
2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010
UM: Milioane lei
Mil. lei Mil. lei Mil. lei Mil. lei Mil. lei Mil. lei
România 288954,6 344650,6 416006,8 514700 501139 523693
Regiunea SUD-
EST 32852,1 38508,7 44273 53851,1 52706 56339,5
Brăila 3618,5 4156 5238 6706,4 6870,2 6223,8
Buzău 4482,3 5334,2 6252,9 7756,5 7297 7820,9
Constanța 12480,8 14653,3 16296,6 19246,4 19553,1 21183,4
Galați 6459 7159,3 8602 10493,2 9686,8 10962,7
Tulcea 2516,4 3027,3 3250,1 4109 3921,9 4401,1
Vrancea 3295,1 4178,6 4633,4 5539,6 5377 5747,6
8
Sursa:INS
Caracterizată în perioada 2005-2008 de un trend pozitiv de creştere, regiunea nu a egalat totuşi
nivelele de dinamism ale economiei naţionale (creşterea nominală a fost +171,41% versus
+181,79% înregistrat la nivelul întregii ţări), contribuţia la formarea PIB-ului naţional fiind, în
acelaşi timp, în descreştere în ultimii ani(în anul 2005-11,36% din PIB național). Dacă în anul
2009, toate regiunile au cunoscut un regres, în anul 2010 s-a înregistrat o creștere semnificativă a
acestui indicator. O importanță deosebită o are județul Constanța care are o pondere de 38,2%
din PIB regional în 2010, fiind urmat de Galați(19,6%), Buzău, Brăila, Vrancea și Tulcea.
Județul Constanța are un tred crescător,însă Galați în 2009 a avut de suferit în urma crizei
financiare, ca și celante județe din regiune, dar mai puțin Brăila.
Formarea PIB-ului sectorial
Specificul Regiunii Sud-Est îl reprezintă disparităţile dintre nodurile de concentrare a
activităţilor industriale şi terţiare (Brăila - Galaţi; Constanţa - Năvodari), centrele industriale
complexe, areale cu specific turistic (litoralul şi Delta) şi întinsele zone cu suprafeţe de culturi
agricole şi viticole (Buzău, Focşani).
9
PIB pe domenii de activitate
Elemente componente PIB
Ani
2008 2009 2010
milioane lei RON
Milioane
lei
Milioane
lei
Milioane
lei
Agricultura, silvicultura si pescuit 5895,2 5586 5015
Industria extractiva; industria prelucratoare; productia si
furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer
conditionat; distributia apei; salubritate, gestionarea deseurilor,
activitati de decontaminare 12301,1 12089,9 16500,4
Constructii 6119,1 6379,7 6025,4
Comert cu ridicata si cu amanuntul; repararea autovehiculelor si
motocicletelor; transport si depozitare; hoteluri si restaurante 9973,7 9749,3 6885,6
Informatii si comunicatii 535,9 578,1 554,7
Intermedieri financiare si asigurari 673,6 641,9 539,8
Tranzactii imobiliare 3685,2 3749,2 5548,4
Activitati profesionale, stiintifice si tehnice; activitati de servicii
administrative si activitati de servicii suport 1564,4 1440,9 1720
Administratie publica si aparare; asigurari sociale din sistemul
public; invatamant; sanatate si asistenta sociala 6159,7 6101,1 6178,6
Activitati de spectacole, culturale si recreative; reparatii de
produse de uz casnic si alte servicii 1141,8 1194,3 1300,5
Valoarea adaugata bruta regionala (VABR) 48049,7 47510,4 50268,4
Impozite pe produs 5911,8 5314 6199,3
Drepturi asupra importurilor (taxe vamale) 124,9 97,2 211,1
Subventii pe produs -235,3 -215,6 -339,3
Produs intern brut regional (PIBR) - total 53851,1 52706 56339,5
Sursa: INS
Ocuparea forței de muncă și somajul Piaţa forţei de muncă reprezintă unul dintre cele mai importante indicii ale gradului de
dezvoltare atins de o societate, condiţiile acesteia având un impact major asupra creşterii
economice şi a productivităţii. De asemenea, gradul de ocupare a forţei de muncă şi gradul
şomajului dintr-o societate pot furniza informaţii clare despre bunăstarea acesteia şi
competitivitatea pe care o prezintă în raport cu alte societăţi active în economia globală.
În privinţa ratei de activitate şi ratei de ocupare a forţei de muncă, Regiunea Sud Est înregistra în
2011 o rată de activitate de 56,5,3% şi o rată de ocupare de 54,5%, aflând sub media pe tară.
Analiza ratei de activitate pe judeţele componente ale Regiunii Sud Est relevă faptul că
judeţele Constanţa, Buzău şi Vrancea depăşesc media regională, dar fără a se apropia de media
naţională, în timp ce judeţul Galaţi are cea mai mică rată de activitate, respectiv 47,9%.
10
Una dintre problemele majore ale Regiunii Sud Est, ca de altfel a întregii ţări o reprezintă
tendinţa accentuată de îmbătrânire a populaţiei. În acest context, se remarcă o diferenţiere în
privinţa participării populaţiei la activitatea economică în funcţie de sex odată cu înaintarea în
vârstă.
Rata de activitate a resurselor de munca
National,
regiuni de
dezvoltare si
judete
Ani
Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011
UM: Procente
Procente Procente Procente Procente Procente
România 66 66,6 65,7 64,1 62,8
Regiunea SUD-
EST 59,8 60,3 59,6 58 56,5
Brăila 58,4 59,2 58,9 57,2 55,9
Buzău 64,7 64,1 64,3 64,1 62,9
Constanța 63,9 64,9 63,8 62,1 60,4
Galați 53,5 54,1 52,7 49,6 47,9
Tulcea 54,5 54,5 54,3 52,1 51,2
Vrancea 61,3 61,5 61 61 59,1
Sursa: INS
Şomajul
Şomajul este unul dintre indicatorii pieţei forţei de muncă cu un impact major asupra
societăţii în general, ratele actuale sau ratele aşteptate ale acestuia modelând comportamentul
celei mai mari părţi a consumatorilor generând astfel un efect în lanţ în economie.
Rata șomajului
National,
regiuni de
dezvoltare si
judete
Ani
2007 2008 2009 2010 2011
UM: Procente
Procente Procente Procente Procente Procente
România 4 4,4 7,8 7 5,2
Regiunea
SUD-EST 4,4 4,7 8,4 8,1 6,1
Brăila 3,9 4,4 8 8,7 5,8
Buzău 5,5 5,7 9,4 9,7 8
Constanța 3,5 3 6,4 5,8 4,3
Galați 5,7 6,6 11,3 10,4 7,9
Tulcea 3,8 4,4 8,9 8,1 5,8
Vrancea 3,8 4,4 7,4 7,4 5,5 Sursa:INS
11
După o perioadă continuă de scădere a ratei şomajului la nivel naţional, cât și regional
între anii 2000-2007,la nivel regional scade de la valori medii de peste 139805 de şomeri în 2000
până la 48485 de şomeri în 2007, dupa anul 2008 cunoaște o creștere până în 2009(93018 de
șomeri), problematica şomajului revine în actualitate prin efectele negative puternice ale crizei
economice globale asupra numărului de persoane care şi-au pierdut recent locul de muncă. După
anul 2010 numărul lor merge îndescreștere.Județele Galați și Buzău se confruntă cu cea mai
mare rata a șomajului, dar la polul opus sunt Constanța, Vrancea.
Rata șomajului în regiune este mai mare decât pe tară pe întreaga periodă analizată.
Există același trend ca şi în cazul României, unde rata şomajului a început să crească încă din
anul 2008 fată de 2007, ajungând in 2009 la 8,4% fata de 4,4% in 2007, deci o creştere de 90,9%
in doar doi ani, apropiindu-se de valoarea anului 2002. Însă după aceasta a început să scadă,
ajugând în 2011 la 6,1 %(România-5,2%).
Evolutia ratei șomajului în perioada 2000-2011
Sursa:INS
0
2
4
6
8
10
12
Anul 2000
Anul 2001
Anul 2002
Anul 2003
Anul 2004
Anul 2005
Anul 2006
Anul 2007
Anul 2008
Anul 2009
Anul 2010
Anul 2011
Romania
Regiunea SUD-EST
12
Câștigul salarial nominal
Câștigul salarial nominal net se obține prin scăderea din câștigul salarial nominal brut a:
impozitului, contribuției salariaților pentru asigurările sociale de sănătate, contribuției
individuale de asigurări sociale de stat și a contribuției salariaților la bugetul asigurărilor pentru
șomaj.
Castigul salarial nominal mediu net lunar
National, regiuni de
dezvoltare si judete
Ani
Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
UM: lei RON
Lei Lei Lei Lei
România 746 866 1042 1309
Regiunea SUD-EST 702 817 972 1190
Brăila 622 730 914 1125
Buzău 639 724 878 1106
Constanța 780 914 1065 1291
Galați 735 834 997 1219
Tulcea 652 763 934 1112
Vrancea 632 768 872 1064 Sursa:INS
Din analiza efectuată, câștigul salarial nominal mediu net lunar are un tred crescător pe
tară, regiune și judetele din regiune. Acesta pe regiune este mai mic de cat pe tară cu 119 lei în
2008, înregistrând cea mai mare diferență. Analiza căștigul salarial nominal net pe judeţele
componente ale Regiunii Sud Est relevă faptul că judeţele Constanţa, Galati depăşesc media
regională, dar fără a se apropia de media naţională, în timp ce judeţul Vrancea are cea mai mic.
13
Investițiile străine directe
La nivel național, soldul final al ISD la 31 decembrie 2010, rezultat din adăugarea la soldul
iniţial a fluxului net de ISD, a înregistrat nivelul de 52.585 milioane euro, mai mare cu 5,2 %
decât soldul final ISD al anului 2009.
Evoluția ISD
National,
regiuni de
dezvoltare
Ani
2008 2009 2010
Valoare
(mil.euro)
%din
total ISD
Valoare
(mil.euro)
%din
total ISD
Valoare
(mil.euro)
%din
total ISD
România 48798 100,0 49984 100,0 52585 100.0
Sud-Est 3551 7,3 2938 5,9 3290 6.3
Sursa: BNR
Din perioada analizată la nivel regional, se observă valoarea cea mai mare a fost în anul
2008, având cea mai mare pondere în decursul acestor trei ani(7,3, ocupat a treia pozitie din cel 8
regiuni la ISD). O scădere semnificativă a acestor investiții în anul 2009,în urma crizei financiare
de pe glob. Dar în anul următor a crescut atat la valori absolutie, cât și relative.
La nivel teritorial se observă orientarea cu precădere a ISD spre Regiunea de Dezvoltare
București-Ilfov (62,2%), alte regiuni de dezvoltare beneficiare de ISD fiind Regiunea Centru
(7,4%), Regiunea Sud Muntenia (7,3%), Regiunea Vest (6,5%) şi Regiunea Sud-Est (6,3%),
situându-se pe locul 5 în topul regiunilor.
14
Sursa:BNR
Comert exterior
Exporturile FOB din regiune au crescut de aproximativ 2 ori în perioada 2002-2010
(+230,6%, faţă de +211,47% la nivelul întregii ţări), atingând în anul 2010 o valoare totală de
4.001.299 mii de euro, iar în aceeaşi perioadă, importurile CIF au crescut într-un ritm mai
susţinut, înregistrând o creştere de 267,86%, reprezentând un nivel dublu comparativ cu creşterea
înregistrată la nivelului României (209,47%).
Atât pentru exporturile FOB cât și pentru importurile CIF, la nivel regional, se observă un
trend ascendent constant în perioada anilor 2002-2008, o ușoară scădere în anul 2009 (-0,25%
pentru exporturi; -0,36% pentru importuri) și o creștere a valorilor în anul 2010 (0,19% pentru
exporturi FOB; 0,26% pentru importuri CIF).
Trendul descris se reflectă în mod evident în balanţa comercială care, fiind în surplus în
anul 2002, la nivel regional, a înregistrat, în anii următori, un deficit progresiv mai mare. În anul
2010, rata de acoperire export - import este de 85,11% şi surprinde o situaţie mai favorabilă
decât la nivel naţional unde exportul acoperă doar 79,7% din import.
15
Total Import-Export în Regiunea Sud-Est în perioada 2002-2010
(mii de euro)
Sursa: Calculele pe baza datelor furnizate de Direcţia Regională de Statistică Brăila
Regiunea Sud-Est totalizează 10,71% din bunurile exportate la nivelul ţării, precum şi
10,02% din importuri.
O analiză detaliată pe bază teritorială arată faptul că Galaţi și Constanţa sunt atât judeţele
care aduc o contribuţie mai importantă la importurile şi exporturile regionale, cât și judeţele care
înregistrează ratele de creştere cele mai remarcabile.
Cercetare-dezvoltare Dezvoltarea economică reprezintă un efort social colectiv în care capacitatea de
colaborare și în special abilitatea de identificare a unor soluții comune la probleme comune este
cel mai important avantaj. Echilibrul între măsurile pentru crearea locurilor de muncă și măsurile
orientate spre inovare este necesar, deoarece regiunile mai puțin favorizate au nevoie în egală
măsură să promoveze coeziunea socială și dezvoltarea economică. Noile programe de inovare
regională (mai ales cele prevazute in agenda de inovare a UE) necesită un nivel ridicat de
maturitate politică din partea autorităților regionale, deoarece câștigurile, dacă există, apar pe
termen lung, care depășește un ciclu electoral.
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Exporturi
FOB 1970470 2233753 2697863 3163075 3454861 3969609 4512095 3374317 4001299
Importuri
CIF 1756036 2024485 2877388 3376084 3836500 4737783 5845316 3736371 4701495
Balanța 214434 209268 -179525 -213009 -381639 -768174 -1333221 -362054 -700196
Rata de
acoperire
Exp-imp 112,21% 110,34% 93,69 93,69% 90,05% 83,79% 77,19% 90,31% 85,11%
Rata de
acoperire
Exp-
imp(România) 77,72% 72,05% 72,05 68,33% 63,44% 57,58% 58,92% 74,66% 79,67%
16
Cheltuieli totale din activitatea de cercetare-dezvoltare
National,
regiuni de
dezvoltare si
judete
Ani
Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011
UM: mii lei RON
Mii lei
RON
Mii lei
RON
Mii lei
RON
Mii lei
RON
Mii lei
RON
Mii lei
RON
România 1565802 2177335 2980674 2356907 2413467 2786830
Regiunea
SUD-EST 54303 80630 99211 91591 89095 63413
Brăila 2324 3305 2636 2601 2910 707
Buzău 2580 1945 1068 4093 3943 1634
Constanța 14654 19764 25379 28091 27299 26054
Galați 25932 39678 56084 45475 38196 18941
Tulcea 8383 15120 13583 9625 14998 15788
Vrancea 430 818 461 1706 1749 289 Sursa:INS
În anul 2011, România a cheltuit 2786,8 milioane lei pentru activitatea de cercetare-
dezvoltare. Cheltuielile de cercetare-dezvoltare au reprezentat 0,48% din PIB, în creştere cu 0,01
puncte procentuale faţă de anul 2010. În anul 2011 cheltuielile de cercetare-dezvoltare din
regiune a fost de 63413 mii de lei, fiind 2,23 % din totalul cheltuielilor de cercetare-dezvoltare
din țară.
Regiunea de dezvoltare Sud-Est a cheltuit pentru cercetare-dezvoltare cel mai mult în
anul 2008(99211 mii lei), însa în următori ani au scăzut cheltuielile în acest domeniu. Cel mai
mult au cheltuit județele Galați și Constanța în acest domeniu(peste 67 % din regiune), cel mai
putin a cheltuit Vrancea.
2.2. Analiza activitatii si sectoarelor economice
În ceea ce priveşte structura economică a Regiunii Sud – Est, aceasta prezintă particularităţi
de la un județ la altul. Specificul Regiunii Sud - Est îl reprezintă disparităţile dintre nodurile de
concentrare a activităţilor industriale şi terţiare (Brăila - Galaţi; Constanţa - Năvodari), centrele
industriale complexe izolate (Buzău, Focşani), areale cu specific turistic (litoralul şi Delta) şi
întinsele zone cu suprafeţe de culturi agricole şi viticole. Regiunii îi este caracteristică
discontinuitatea în teritoriu a activitaţilor industriale şi îmbinarea cu activitati tertiare (comerţ,
servicii, turism) şi agricole.
La nivelul anului 2006, structura produsului intern brut regional se prezinta astfel: agricultura
regională are o pondere (10,1%) care se situeaza peste nivelul național (7,8%); valoarea adaugata
17
brută din industrie participa cu 23,7% la PIB- ul regional, nivel inferior mediei naționale
(24,5%); Construcţiile regionale dau 8,9% din PIB în timp ce la nivel național acestea reprezintă
7,4% din PIB, iar sectorul serviciilor cu 45,3% se situeaza la circa 3,5 pp sub media naționala
(48,6%).
O structura economică aparte, în regiunea Sud - Est o are județul Constanţa dată fiind
prezenţa pe teritoriul său a unor activităţi specifice. Economia județului Constanţa este dominată
pe de o parte de categoria serviciilor din domeniul turistic, iar pe de alta de transportul maritim şi
fluvial, care alaturi de celelalte tipuri de servicii (comunicaţii, financiar bancare, administraţie,
etc.) participă cu 46,1% la formarea produsului intern brut județean. De asemenea caracteristic
pentru economia județului Constanţa şi de o importanta deosebita pentru economia naționala este
existenta Centralei nucleare de la Cernavoda. Industria participă cu 25,5% la formarea PIB-ului
județean, nivel care o situeaza peste media naționala. O alta particularitate pe care o are structura
economică a județului Constanţa este aceea că agricultura are una din cele mai mici ponderi
(5,5% la nivelul anului 2006), care o situeaza sub media naționala (7,8%). Dealtfel județul
Constanţa este singurul din regiune care are un PIB/locuitor care depaseste media naționala.
În ceea ce priveste structura produsului intern brut a celorlalte județe, în anul 2006, aceasta
prezinta urmatoarele caracteristici:
Agricultura are ponderea cea mai mare în județul Vrancea (16%), iar cea mai mica în
Constanţa (5,5%). Cu exceptia județului Constanţa toate celelalte au valori peste media
naționala;
Industria are ponderea cea mai mare în județul Constanţa (25,5%), iar cea mai mică
județul Vrancea(18,1%);
Constructiile variaza intre 10,9% în Constanţa şi 5,6% în Vrancea;
Ponderea serviciilor are nivelul cel mai ridicat în Vrancea, iar cel mai redus în Galaţi
(46,3%).
În ceea ce privește modificările structurale, la nivel regional, în perioada analizata, trebuie
spus că nu apar variatii semnificative de la o perioada la alta. Unul elementele care poate
produce modificări vizibile de structura o reprezintă evoluția agriculturii care din cauza faptului
18
că este în permanența supusă condițiilor climaterice, aceasta iși poate modifica pondera în plus
sau în minus de la un an la altul.
În perioada analizată, la nivel regional, industria si-a redus ponderea de la 26,5% în 2002 la
23,7% în 2006. Agricultura, de asemenea și-a redus ponderea de la 13,9% în 2002 la 10,1% în
2005, dar a avut un vârf de 17,6% în 2004, cand a fost un an exceptional pentru agricultură.
Construcțiile și-au sporit ponderea de la 6,6% în 2002 la 8,9% în 2006, în timp ce participarea
sectorului tertiar s-a majorat de la 43% în 2006 la 45,3% în 2006.
Specificul Regiunii Sud-Est îl reprezintă disparităţile dintre nodurile de concentrare a
activităţilor industriale şi terţiare (Brăila - Galaţi; Constanţa - Năvodari), centrele industriale
complexe izolate (Buzău, Focşani), areale cu specific turistic (litoralul şi Delta Dunării) şi
întinsele zone cu suprafeţe de culturi agricole şi viticole. Regiunii îi este caracteristică
discontinuitatea în teritoriu a activităţilor industriale şi îmbinarea cu activităţi terţiare (comerţ,
servicii, turism) şi agricole. Această situaţie este generată de specializarea intraregională.
Agricultura
Agricultura deține o pondere importantă în economia regiunii, totuşi importanța acesteia a
scăzut în ultimii ani, astfel dacă până în 2005, 40,4% din populatia ocupată a regiunii era
încadrată în acest sector, în 2012 doar 33,1% din populația ocupată era incadrată în activitățile
agricole. Terenul agricol deține 65% din suprafata totală a regiunii. Sectorul privat deține cea
mai mare pondere a terenului agricol și totodată produce cea mai mare parte a producției
agricole. În județul Vrancea, peste 70% din populatia angajata lucreaza în agricultura şi 62% din
populația județului locuiește în zona rurală. Conform Anuarului Statistic 2010, în structura PIB,
agricultura are o contribuție de 10,5% la realizarea sa, în regiune existând întinse zone cu
suprafețe de cuturi agricole și viticole.
Regiunea Sud Est se situeaza pe primul loc în țară în ce privește suprafața viilor pe rod.
Podgoriile Murfatlar, Odobeşti, Panciu, Nicoreşti, Dealurile Bujorului, Pietroasele produc vinuri
renumite atât pe plan național cât şi pe plan internațional.
În anul 2004, regiunea SE ocupa primul loc la nivel naţional, în ceea ce priveşte
producţia produselor specifice, şi anume struguri şi floarea-soarelui, şi locul al doilea la
producţia de grâu, cereale şi fasole. În ceea ce priveşte sectorul de creştere a animalelor şi cel
zootehnic, regiunea se situează pe primul loc la producţia de carne de oaie şi capră, şi de
asemenea, de lână.
În pofida potențialului agricol ridicat, capacitatea de prelucrare a produselor agricole este
scazută, din cauza tehnologiilor învechite. Fragmentarea suprafețelor arabile în porțiuni mici este
un alt obstacol în calea dezvoltării agriculturii. Potențialul economic scăzut al micilor ferme și
managementul ineficient al exploatărilor agricole au determinat subdezvoltarea sectorului de
prelucrare a produselor agricole.
19
Industriile
În regiune sunt reprezentate aproape toate ramurile industriale: industria petrochimica,
metalurgica, constructoare de masini, textila şi a confectiilor, industria materialelor de
constructii, industria alimentara.
În timp ce Buzău şi Brăila au procente mai mari de populaţie ocupate în agricultură,
Constanţa, Galaţi şi Tulcea în construcţie şi servicii, Galaţi şi Constanţa sunt caracterizate de o
rată mai mare a populaţiei ocupate în industrie.În 2012, cea 27,3% din populația ocupată este în
industrie.
Industria și contrucțiile regiunii participă cu 33,7% la realizarea PIB-ului regional. În această
regiune se găsesc importante centre industriale: combinate (siderurgic, petrochimic), șantierele
navale cu tradiție (din Brăila, Galați, Tulcea, Constanța și Mangalia), fabrici de celuloză și hârtie,
combinat petrochimic de la Năvodari, centrala nucleară de la Cernavodă. De asemenea, industria
textilă este bine reprezentată prin întreprinderi precum BRICONF (liderul piețelor producătorilor
de cămăși bărbătești și confecții ușoare pentru femei, din România), MITRAL DUE, NEO SRL
din Brăila.
Deşi zona Brăila – Galaţi, Constanţa – Năvodari a fost marcată de un puternic fenomen de
disponibilizări la sfârșitul anilor 90, în urmmătorii ani a avut loc o oarecare revenire al
activităţilor industriale, respectiv un proces de stabilizare a întreprinderilor nou create pe
platformele marilor complexe industriale restructurate. Astfel, pot fi menţionate atât
întreprinderile (textile) care funcţionează la Brăila cât şi Combinatul de la Galaţi precum şi
rafinăria de la Midia Năvodari. Un alt exemplu de revigorare a industriei îl reprezintă Buzău,
unde au apărut numeroase întreprinderi noi, ca de exemplu cele de prelucrare superioară a
lemnului şi sticlei, etc. Spre deosebire de acest proces de oarecare stabilizare economică a
marilor centre urbane, oraşele mici nu au reuşit să-şi găsească echilibrul, pierzând în continuare
locuri de muncă (Babadag, Negru Vodă, Hârşova, Făurei, Tulcea, Măcin, etc.) unde nu au existat
investiţii străine și din cauza unei infrastructuri deficitare (drumuri, alimentări cu apă, canalizări,
etc). Arealele de maximă sărăcie cuprind nordul judeţului Galaţi, estul şi sudul Brăilei, nordul
Dobrogei, Delta Dunării, precum şi estul Judeţului Vrancei .
În anul 2003, valoarea adăugată brută a acestui sector (incluzând sectorul de construcţii) a
fost de 2 mil. euro, reprezentând 31,3% valoarea adăugată brută pe regiune. Industria regională
este concentrată în special în centrele urbane:
- Industria petrochimică este prezentă în Năvodari
- Industria metalurgică în Galaţi şi Tulcea
- Industria de echipamente în Brăila, Buzău, Constanţa, Tecuci
- Industria de construcţie navală în Constanţa, Galaţi, Brăila, Tulcea, Mangalia, Midia
- Industria materialelor de construcţie în Medgidia
- Industria textilă în Brăila, Tulcea, Vrancea.
Principalele caracteristici ale industriei la nivel regional sunt:
- Este concentrată în marile oraşe, fiind foarte puţin prezentă în zonele rurale
20
- Industria de procesare deţine primul loc în termeni de venituri şi rată de ocupare a
populaţiei în această ramură.
Regiunea de Sud-Est se bazează pe industrie şi turism. Liderul regional este mamutul
Rompetrol Rafinare, cu sediul în Constanţa, care în 2009 a avut afaceri totale de aproape 1,5
miliarde de euro şi o forţă de muncă de peste 1.000 de angajaţi. Tot în Constanţa este prezent şi
Rompetrol Petrochemicals, cu afaceri de peste 170 de milioane de euro în perioada menţionată.
Un alt gigant al regiunii este combinatul siderurgic deţinut de grupul luxemburghezo-indian
ArcelorMittal Galaţi, cu o cfiră de afaceri de aproape 850 de milioane de euro şi o forţă de
muncă de 11.000 persoane, în 2009, adică 10% din totalul salariaţilor din Galaţi. Tot în Galaţi se
află un alt gigant: Arabesque, cea mai mare firmă de materiale de construcţie din România.
Firma, deţinută de omul de afaceri Cezar Rapotan, a avut în 2009 afaceri totale de peste 300 de
milioane de euro, la o forţă de muncă de aproape 2.700 de persoane.
Brăila şi Buzău, dependente de reparaţiile navale şi de cererea de carton. Cea mai mare
afacere din Vrancea este Vrancart, din Adjud, specializată pe producţia de carton ondulat şi
hârtie igienică. În 2009 compania a avut o cifră de afaceri de 27,6 milioane de euro şi o forţă de
muncă de aproape 1.000 de angajaţi. În Brăila se remarcă şantierul naval STX Ro Offshore
Brăila (SNBB), cu afaceri de 117 milioane de euro în perioada menţionată şi cu peste 2.200 de
angajaţi. Buzăul este şi el prezent în capul listei, prin compania Bunge, lider pe piaţa uleiurilor
comestibile din România, care a avut acum doi ani afaceri de peste 260 de milioane de euro.
Servicii și Turism
Ponderea populaţiei ocupate civile din servicii este predominantă (39.6%), totodată serviciile
dețin cea mai mare pondere în PIB-ul regional, de 45%. Se remarcă ponderea ridicată a
populaţiei ocupate în sectorul serviciilor în judeţele Constanţa şi Galaţi, datorită staţiunilor
turistice din lungul litoralului şi prezenţei porturilor Constanţa şi Mangalia, şi respectiv Galaţi.
Cel mai important potenţial pentru dezvoltarea regiunii, este reprezentat însă de resursele
turistice:
• Litoralul Mării Negre, care cuprinde 13 staţiuni, cu unităţi de cazare, tratament şi agreement
(hoteluri, moteluri, vile, campinguri) desfăşurate de-a lungul a 70 km de coastă între
Năvodari şi Mangalia.
• Delta Dunării, care prezintă o atracţie ştiinţifică şi un potenţial turistic ridicat, în special
după includerea sa în 1990, împreuna cu alte zone naturale adiacente, în Rezervaţia Biosferei
Delta Dunării.
• Regiunea beneficiază de un fond balnear deosebit, cu o veche tradiţie Lacul Techirghiol,
Eforie Nord (nămol curativ cu proprietăţi asemănătoare celui de la Marea Moartă).
• Regiunea prezintă şi un cadru promiţător pentru dezvoltarea agro-turismului (Brăila, Galaţi
şi Tulcea) cu resurse importante pentru dezvoltarea turismului de agrement (vânătoare şi
pescuit) în Insula Mică a Brăilei, Insula Mare a Brăilei, etc.
21
• Zona montană din Vrancea şi Buzău prezintă interes turistic prin staţiunile Soveja şi Lepşa,
şi zone turistice unice în ţară, cum ar fi: Vulcanii Noroioşi (Berca), peşterile de la Bozioru,
Focurile Vii.
• Patrimoniul cultural-istoric al regiunii se remarcă cetăţile getice, romane, greceşti, bizantine
şi locaşuri mânăstireşti, majoritatea fiind concentrate în judeţele Tulcea şi Constanţa.
3. INFRASTRUCTURA
3.1. Coridoarele naţionale şi internaţionale
Regiunea este străbătută de importante coridoare de transport care asigură legătura
centrelor urbane cu capitala ţării.
Principalele căi rutiere şi de cale ferată sunt: pe direcţia est-vest Bucureşti – Constanţa şi
Bucureşti-Brăila-Galaţi şi Bucuresti-Buzău-Focşani (fie prin Ploieşti, fie prin Urziceni), care se
continuă spre nord, acestea asigurând legătura între principalele oraşe ale regiunii.
România este traversată de coridoarele IV (Berlin/Nurenberg-Praga-Budapesta-Arad-
Bucuresti-Constanţa-Istanbul-Salonic), VII (Dunărea, cu braţul Sulina şi Canalul Dunăre-Marea
Neagră) şi IX (Helsinki-St.Petersburg-Moscova-Pskov-Kiev-Ljubasevka-Chişinău-Bucuresti-
Dimitrovgrad-Alexandroupolis).
Fluviul Dunărea contribuie la definirea potenţialului ridicat teritorial al regiunii de Sud
est, dar reprezintă de asemenea o barieră pentru dezvoltarea sa din mai multe aspecte. De pildă,
nu există o legătură directă între Brăila şi Constanţa.
Unele drumuri naţionale continuă mari artere rutiere europene (codificate cu iniţiala E):
- E60, care străbate Franţa, Austria, Slovacia, Ungaria, intră în ţară prin Oradea, străbate
regiunea de la vest la est şi se opreşte la Constanţa;
- E85, care străbate Grecia, Bulgaria, intra în ţară prin Giurgiu, străbate partea de nord-vest a
regiunii trecând prin Buzău şi Focşani;
- E87, care străbate Turcia, Bulgaria, intră în ţară prin Vama Veche, străbate Dobrogea de la sud
la nord, trecând prin Constanţa şi se opreşte la Tulcea;
- E70, care străbate Spania, Franţa, Italia, Croaţia, Serbia, intră în ţară prin Stamora Moraviţa şi
străbate regiunea de la vest la est ajungând la Constanţa;
- E581, care străbate partea de nord a regiunii pe linia Galaţi-Tecuci.
3.2. Reţelele regionale de drumuri
Lungimea drumurilor publice din regiune era, în anul 2008, de 10.966 km, ceea ce
situează regiunea pe locul IV la nivel naţional; din totalul drumurilor publice regionale erau
22
modernizate numai 21,6%, regiunea ocupând ultimul loc la nivel naţional. Indicatorul foarte
scăzut pentru judeţul Tulcea nu este relevant pentru un judeţ din a cărui suprafaţă aproape
jumătate o reprezintă Delta Dunării.
La nivel regional, problemele întâmpinate de reţeaua de drumuri sunt: calitatea slabă a
drumurilor, sistemul deficitar de iluminare şi marcare stradală. Situaţia drumurilor în mediul
rural este critică, majoritatea localităţilor rurale neavând drumuri pietruite sau asfaltate.
3.3. Retele regionale de cai ferate
În anul 2008, reţeaua de căi ferate din România avea 10.785 km de linii în exploatare, din
care 1.749 km în Regiunea Sud Est.
Regiunea se situează pe locul II la nivel naţional din punct de vedere al densităţii liniilor
la 1.000 km, înregistrând o densitate de 48,9 faţă de media naţionala de 45,2. însă, doar 476 km
de linie ferată sunt electrificaţi, regiunea aflându-se din acest punct de vedere pe locul V la nivel
naţional.
Cele mai importante noduri de cale ferată în regiune sunt: Făurei, Buzău şi Barboşi, care
asigură tranzitul spre capitala ţării, spre Moldova şi Dobrogea. În regiune există două magistrale
feroviare: Bucureşti-Galaţi (prin Urziceni-Făurei-Brăila) şi Bucureşti-Mangalia (prin Feteşti-
Cernavodă-Constanţa), legându-se mai departe cu trasee internaţionale. Există două poduri peste
Dunăre, care fac legătura cu Dobrogea: Giurgeni-Vadul Oii şi Fetesti-Cernavodă, ultimul fiind
străbătut şi de cale ferată.
Principalele probleme care afectează căile ferate din regiune sunt legate de condiţiile
proaste în care se găsesc elementele rulante din punct de vedere tehnic, cât şi al condiţiilor de
confort relativ scăzut al vagoanelor de transport persoane. Este necesar să se îmbunătăţească
cantitativ şi calitativ situaţia drumurilor de acces şi a căilor ferate spre centrele economice
majore şi, de asemenea, legătura dintre acestea şi coridoarele de transport europene.
3.4. Transportul naval
Transportul naval al României cuprinde transportul maritim şi transportul pe căile şi
canalele navigabile. Transportul naval prezintă o multitudine de avantaje faţă de celelalte moduri
de transport: asigură transportul unor cantităţi mari de marfă la un singur voiaj, este mult mai
puţin poluant, costurile de transport pe apă sunt mai mici decât cele din transportul rutier şi
feroviar; amenajarea şi întreţinerea infrastructurii necesită costuri relativ reduse, constituie o
verigă importantă în dezvoltarea sistemului de transport combinat.
Două elemente esenţiale favorizează desfăşurarea transporturilor pe apă: cursul Dunării şi
vecinătatea Mării Negre. Pe canalul navigabil dintre Sulina şi Brăila pot intra nave maritime cu
pescaj de până la 7 m. Pe restul cursului pot circula doar vase cu pescaj de până la 2 m.
23
O alternativă viabilă de transport pentru ţara noastră o constituie tranzitul pe căile
navigabile interioare, prin intermediul fluviului Dunărea. Astfel, prin sectorul românesc al
Dunării (1.075 km) şi Canalul Dunăre Marea Neagră se asigură legătura între Dunăre şi portul
Constanţa, Canalul Dunăre-Marea Neagră scurtând cu aproximativ 400 km distanţa de transport
al mărfurilor dinspre/înspre Marea Neagră către porturile de pe Dunăre ale Europei Centrale,
asigurând legătura directă între Constanţa şi Rotterdam.
Porturile româneşti la Dunăre se împart în două categorii: maritime (Constanţa, Mangalia
şi Midia) şi fluvial-maritime (Brăila, Galaţi, Tulcea şi Sulina), care au caracteristici tehnice ce
permit accesul navelor maritime. Portul Constanţa este al saisprezecelea port maritim în Europa
şi cel mai mare la Marea Neagră, situat la intersecţia Coridoarelor de Transport Pan-European nr.
IV şi VII – Dunărea prin Canalul Dunăre – Marea Neagră. Portul Constanţa asigură toate tipurile
de transport (rutier, feroviar, maritim, aerian, transport prin oleoducte), fiind totodată dotat cu
depozite şi terminale pentru toate tipurile de mărfuri, având potenţial pentru a deveni principala
poartă pentru Coridorul Europa-Asia.
Fluviul Dunărea, cale navigabilă internaţională, pe sectorul românesc, de la intrarea în ţară şi
până la vărsarea în Marea Neagră prin Canalul Sulina, are o lungime de 1.075 km, dintre care circa
170 km, între Brăila şi Marea Neagră, asigurând condiţii tehnice pentru accesul navelor maritime.
Datorită regimului natural de scurgere al fluviului, se impun măsuri de îmbunătăţire a condiţiilor de
navigaţie pe Dunăre, care să asigure exploatarea eficientă în condiţii de siguranţă a sectorului
maritim al Dunării precum şi să asigure navigaţia permanentă pe Canalul Sulina prin refacerea şi
apărarea malurilor canalului şi implementarea unui sistem de măsurători topo-hidrografice şi de
semnalizare pe sectorul românesc al Dunării.
Pe căile navigabile interioare, România dispune de un număr de 30 de porturi şi puncte de
încărcare amenajate. Dintre acestea, cele care fac parte din reţeaua TEN sunt porturile Brăila, Galaţi,
Tulcea şi Sulina fiind porturi fluvio-maritime. În anul 2007, transportul portuar a înregistrat 78.353
mii tone. La nivelul aceluiaşi an, flota fluvială românească era alcătuită din 2.237 nave propulsate şi
nepropulsate, iar mijloacele de transport maritim numărau 102 nave.
Pe malul Dunării, în intravilanul municipiului Brăila s-au dezvoltat de-a lungul timpului
importante zone portuare având ca obiectiv activităţi comerciale, aprovizionarea şi desfacerea
producţiei industriale, activităţi de zonă liberă şi industrie constructoare, reparaţii şi întreţinere a
navelor fluvio – maritime. Portul Brăila este amplasat pe malul stâng al Dunării, la extremitatea
amonte a sectorului maritim, ocupând zona cuprinsă între km 172+000 şi km 168+500. Zona din
amonte a portului, km 175+000 şi km 172+500, este destinată întreprinderilor industriale şi a
spaţiilor de agrement. Suprafaţa teritoriului portuar este de circa 50 ha dintre care platforma
amenajată reprezintă circa 15 ha. Portul Brăila dispune de o reţea rutieră de 9 km şi de un dispozitiv
feroviar de cca. 6,5 km.
24
3.5. Transportul aerian
În regiune există patru aeroporturi: un aeroport internaţional la Mihail Kogălniceanu
situat la 24 km de Constanţa, unul la Tulcea (care funcţionează în prezent numai pentru curse
charter), un aeroport utilitar la Tuzla (Constanţa) şi un aeroport utilitar la Buzău.
Problemele întâmpinate de transportul aerian sunt legate în special de lipsa dotărilor tehnice
necesare pentru efectuarea manevrelor aeriene în condiţii deosebite şi de servicii de întreţinere
tehnică a aparatelor aflate în dotare care nu se ridică la nivelul internaţional.
Aeroporturile au fost construite în perioada 1921-1972 şi reamenajate/re-echipate gradual în
perioada 1962-2000, fiind în mare măsură necorespunzătoare cerinţelor impuse de zborul
anumitor tipuri de aeronave.
În ultima perioadă, atât în sectorul aeroportuar, cât şi în cel de dirijare a traficului aerian
(inclusiv de informare aeronautică şi meteorologică) s-a realizat un număr important de lucrări
de reparaţii capitale (piste şi echipamente de balizaj), modernizări servicii trafic (centre de
control aerian în Constanţa) şi s-au achiziţionat o serie de mijloace şi echipamente pentru
întreţinerea pistei şi servicii conexe.
Aeroportul din Constanţa are un trafic de pasageri modest, în această privinţă ocupând
poziţia 7 între aeroporturile din România, cu 72.000 pasageri în anul 2007 şi 92.983 în anul 2008
(faţă de cei 9.076.566 pasageri îmbarcaţi-debarcaţi în total, în toate aeroporturile din România în
anul 2008). Destinaţiile de plecări-sosiri sunt: Bucureşti, Timişoara, Bologna şi Pisa în Italia,
Bruxelles, Munchen şi Viena.
3.6. Infrastructura sociala (educație, sănătate)
REGIO – Programul Operational Regional finanțeaza în Regiunea de Dezvoltare Sud-Est,
respectiv în județele: Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea şi Vrancea, un numar de 372
proiecte, în valoare de 414 milioane de euro. La data de 31 octombrie 2012, valoarea sumelor
rambursate către beneficiari era de 176 milioane euro, reprezentând aproximativ 33% din totalul
fondurilor alocate de 534,82 milioane euro.
Axa prioritara 3 “Imbunatatirea infrastructurii sociale” vizeaza crearea premiselor necesare
pentru asigurarea populației cu servicii esențiale, contribuind astfel la atingerea obiectivului
european al coeziunii economice şi sociale prin îmbunatatirea infrastructurii serviciilor de
sănătate, educație, sociale şi pentru siguranța publică în situații de urgență.
Obiectivul REGIO de îmbunătățire a calității serviciilor de sănătate se realizeaza prin
implementarea a 12 proiecte care vizează reabilitatea/modernizarea/dotarea ambulatoriilor din
spitale de urgență sau de specialitate. Până în prezent, au fost finalizate 4 proiecte, 4 ambulatorii
fiind modernizate, dezvoltare şi echipate, dupa cum urmeaza:
25
Constanţa – ambulatoriul de specialitate TBC din cadrul Spitalului Clinic de
Pneumoftiziologie Constanţa;
Râmnicu Sărat – ambulatoriul de specialitate al Spitalului Municipal;
Galaţi – doua ambulatorii, al Spitalului Clinic de Urgenta pentru copii “Sfântul Ioan” şi al
Spitalului Clinic “Sfantul Apostol Andrei”.
Aceste proiecte au contribuit la cresterea calitații serviciilor medicale acordate pacientilor,
unitatile medicale respective fiind modernizate şi echipate cu aparatura de inalta performanta.
În cadrul acestui domeniu major de interventie, au fost realizate plăți către beneficiari de
peste 12 milioane euro, reprezentând peste 56% din valoarea totala alocată regiunii pentru acest
domeniu major de interventie.
REGIO Sud-Est finanțeaza un numar de 23 de proiecte care vizează imbunătățirea calității
serviciilor sociale adresate persoanelor defavorizate. Până în prezent, au fost finalizate 13
proiecte, după cum urmează:
Județul Brăila, comuna Baldovinești – 1 centru socio-medical;
Municipiul Buzău – 1 centru de zi pentru copii cu dizabilități,
Municipiul Constanţa – 2 proiecte pentru reabilitarea unui camin pentru persoane vârstnice şi
1 centru de primire în regim de urgență pentru mama şi copil,
Orasul Techirghiol 2 proiecte – 1 centru de recuperare neuropsihiatrică şi 1 centru de îngrijire
şi asistență,
Municipiul Mangalia – 1 cămin pentru persoane varstnice,
Municipiul Galaţi 4 proiecte – 1 camin pentru persoane varstnice, 1 centru de recuperare, 1
centru medico-social şi un centru multifunctional pentru tineri;
Municipiul Focşani – 1 camin pentru persoane varstnice. În urma finalizării acestor proiecte,
peste 1850 de persoane beneficiază de servicii sociale de bună calitate.
În cadrul acestui domeniu major de interventie, au fost realizate plăți către beneficiari de
peste 6,5 milioane euro, reprezentând peste 50% din valoarea totala alocata regiunii pentru acest
domeniu major de interventie.
În domeniul infrastructurii educaționale, REGIO finanțeaza un numar de 40 de proiecte,
dintre care:
1 proiect în domeniul învățământului universitar;
10 proiecte în domeniul invățământului special;
29 de proiecte în învățământul obligatoriu.
Până în prezent, au fost finalizate 24 de proiecte de modernizare a școlilor, după cum
urmează: în judeîul Brăila 11 școli din învățământul obligatoriu – 6 în municipiul Brăila, 2 în
26
orașul Insuratei, câte una în comunele: Gradistea, Maxineni şi Ramnicelu, 5 școli în județul
Constanţa – 3 școli speciale în Galaţi – 3 instituțiii școlare pentru învățământul obligatoriu în
municipiul Galaţi, una în municipiul Tecuci şi una în Comuna Scanteiesti şi 3 în județul Vrancea
– o școală speciala în comuna Mihalceni şi doua școli, una în comuna Campineanca şi una în
comuna Gugesti. În urma implementării acestor proiecte, un număr de peste 9100 de elevi
beneficiază de noile condiții de studiu create.
În cadrul acestui domeniu major de interventie, au fost realizate plăți către beneficiari de
peste 15 milioane euro, reprezentând peste 40% din valoarea totală alocata regiunii pentru acest
domeniu major de intervenție.
Perspective
Potrivit ”Stadiului implementarii POR 2007-2013 la nivelul regiunii de dezvoltare Sud-Est”,
publicat la 6 martie 2013 de Ministerul dezvoltării regionale și administrației publice, Axa
prioritară 2 este Îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale (buget alocat -FEDR
+ Buget stat – 113,8 milioane euro), unul din domeniile majore de intervenţie fiind Reabilitarea
şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene, străzi-urbane inclusiv construcţia/reabilitarea
şoselelor de centură.
Obiectivul acestui domeniu major de intervenţie îl reprezintă îmbunătăţirea accesibilităţii
regiunilor şi mobilităţii populaţiei, bunurilor şi serviciilor, în vederea stimulării dezvoltării
economice durabile.
Conectarea drumurilor judeţene la reţeaua drumurilor naţionale, prevăzută a se realiza prin
REGIO Sud- Est, va contribui la dezvoltarea regională, atrăgând în circuitul economic zone mai
putin dezvoltate. Se urmăreşte ca aceste reţele de drumuri să contribuie, pe termen mediu, la
creşterea fluxurilor de capital, a mobilităţii forţei de muncă, a accesibilităţii spre şi în interiorul
ţării, determinând o dezvoltare durabilă a acesteia şi, implicit, crearea de noi oportunităţi de
locuri de muncă, inclusiv în zonele rurale.
Până la suspendarea depunerii de cereri de finanțare, au fost depuse un numar de 20 de
proiecte, dintre care 15 au fost deja contractate. Valoarea totală solicitată pentru cele 20 proiecte
este de 175,40 milioane euro.
o 15 proiecte au fost contractate, valoare solicitata totală de 110,89 milioane euro;
o 3 proiecte se afla în etapa de pregatire/verificare a proiectului tehnic (proiectele
fiind initial incluse în lista de rezerva), valoarea solicitata totala fiind de 36,10
milioane euro.
La nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud-Sud, valoarea solicitată totală a celor 18 proiecte
aprobate la finanţare reprezintă 129,12% faţă de valoarea alocată, respectiv 146,99 mil. euro faţă
de 113,84 mil. euro.
Pentru creșterea gradului de accesibilitate în zonele turistice, REGIO Sud-Est finanțeaza
reabilitarea a 2 drumuri județene în județul Tulcea: Tulcea – Murighiol- Dunavat şi drumul
27
județean Tulcea –Niculitel, drumul care uneste cele 3 mănăstiri din nordul Dobrogei, mănăstirile
Saon, Cocoș şi CelicDere, precum şi reabilitarea unui drum județean important din județul
Buzău, care asigură legătura dintre muncipiul Buzău şi o zona turistică desosebită din munții
Buzăului, spre comuna Merei.
Pentru fluidizarea traficului şi asigurarea legăturii unor zone rurale cu rețeaua de drumuri
naționale REGIO Sud- Est finanțeaza reabilitarea a 6 drumuri județene:
În judțtul Brăila a fost finanțat un drum județean care asigură legătura dintre localitățile
ViziruCuza- Voda- Mihai Bravu (jud Brăila), investiție care va contribui semnificativ la
îmbunătățirea condițiilor de trafic, asigurând legătura dintre zona Brăila- Galaţi şi
Constanţa.
În județul Galaţi au fost finanțate 2 drumuri județene care asigură legătura dintre
localitățile situate în nordul județului cu municipiul Galaţi, respectiv DJ 235 Galaţi-
Cudalbi – Baleni şi DJ 251 care asigură legătura intre municipiile Galaţi şi Tecuci,
traversand mai multe sate şi comune.
În județul Vrancea, au fost finanțate 2 drumuri județene, DJ 204 E care asigura legătura
dintre localitatile Marasesti şi Panciu, precum şi DJ 205 R intre localitatile Cotesti-
Poiana Cristei.
În județul Constanţa, a fost finanțat un proiect de reabilitare a unei porțiuni din DJ 228
între localitățile Nazarcea şi Ovidiu.
REGIO Sud-Est finanțeaza un numar de 6 proiecte de reabilitare a drumurilor urbane, dupa
cum urmează: 2 artere importante de circulație în municipiul Brăila; străzile Dorobantilor şi
Grivitei, în municipiul Galaţi – strada Basarabiei, în municpiul Tulcea – o șosea care asigură
conectarea zonei de est a municiului cu zona centrala, în municipiul Medgidia o arteră
importantă de circulatie care va fluidiza semnificativ traficul în municipiu, precum şi
modernizarea unor drumuri în localitatea Techighiol – jud Constanţa.
Până la 31 ianuarie 2013, au fost finalizate 12 proiecte, din care: 8 proiecte care vizează
reabilitarea de drumuri judeţene, rezultatul fiind 238,157 km reabilitați de drum județean şi 4
proiecte care vizează reabilitarea de străzi urbane, rezultatul fiind 13,253 km reabilități de străzi
urbane.
3.7. Infrastructura de utilitati şi telecomunicatiile
Regiunea Sud-Est înregistra, în anul 2005, o pondere ridicată a străzilor orăşeneşti
modernizate, 69% din cei 2 954 km de străzi orăşeneşti din regiune, fiind modernizaţi. Există
însă mari diferenţe intraregionale, judeţele Buzău, Constanţa şi Galaţi având peste 70% străzi
orăşeneşti modernizate, faţă de doar 46% în judeţul Vrancea. Această situaţie se
datoreazăprezenţei atât a unor oraşe mari, cât şi a unora mijlocii (Buzău, Constanţa, respectiv
Galaţi) - în cazul primelor trei judeţe – în care majoritatea străzilor sunt modernizate, în timp ce
în judeţul Vrancea, oraşului Focşani i se adaugă doar patru oraşe mici (sub 20.000 de locuitori) -
28
în care doar o mică parte a străzilor sunt modernizate. În privinţa utilităţilor publice de bază, la
sfârşitul anului 2005 Regiunea Sud-Est ocupa al doilea loc la nivel naţional în privinţa lungimii
simple a reţelei de distribuţie a apei potabile (17,4 % din total pe ţară), iar din numărul total de
localităţi 80% aveau instalaţii de alimentare cu apă potabilă, acestea concentrându-se mai mult în
judeţele Constanţa şi Brăila – apropiate de Dunăre, şi mai puţin în Buzău şi Vrancea. Însă,
trebuie menţionat că foarte multe din aceste instalaţii prezintă un grad avansat de uzură,
necesitând reabilitarea şi chiar înlocuirea lor.
O situaţie îngrijorătoare există în cazul reţelei de canalizare, doar 22,1% din localităţile
regiunii fiind dotate cu această utilitate. La nivel intraregional, există aceleaşi diferenţe, dacă
avem în vedere că 70% din localităţile dotate cu canalizare sunt localizate în cele trei judeţe
estice ale regiunii (Constanţa, Galaţi şi Tulcea).
În cadrul Regio,Axa prioritară 4: Sprijinirea mediului de afaceri regional şi local. Domeniul
major de intervenţie: Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor de importanţă
regională şi locală, obiectivul major de intervenţie îl reprezintă crearea şi modernizarea
structurilor regionale şi locale de sprijinire a afacerilor având ca scop atragerea investiţiilor,
revigorarea şi dezvoltarea economiilor locale şi regionale.
Prin proiectele care se implementeaza în cadrul acestui domeniu major de interventie,
REGIO Sud-Est finanțeaza construirea/ modernizarea/ extinderea de cladiri, care asigură o serie
de facilităţi şi spaţii pentru desfăşurarea de activităţi economice, spatii care vor fi utilizate de
către operatorii economici, cu precădere micro-intreprinderi şi IMM-uri, pentru activităţi de
producţie şi/sau prestare de servicii. în acest fel, se pot finanța proiecte de realizare a centrelor de
afaceri sau a parcurilor industriale, nefiind eligibile activitatile de construire/extindere de centre
comerciale.
Principalele activitati realizate în cadrul acestor proiecte sunt: construirea/ modernizarea/
extinderea utilităţilor de bază (alimentare cu apa, gaze naturale, electricitate, canalizare),
conectarea la reţele de internet, reabilitarea spatiilor de productie, a infrastructurii
rutiere/feroviare din interiorul structurii de sprijinire a afacerilor şi a drumurilor de acces.
29
4. ANALIZA SWOT A REGIUNII SUD-EST
Puncte tari - Prezenta coridoarelor de transport pan-
europene
Trei coridoare de transport pan-europene: IV
(Berlin/Nurenberg-Praga-Budapesta-Arad-
Bucuresti-Constanta-Istanbul-Salonic),VII
(Dunarea, cu bratul Sulina si Canalul Dunare-
Marea Neagra), IX (Helsinki-St.Petersburg-
Moscova-Pskov-Kiev-Ljubasevka-Chisinau-
Bucuresti-Dimitrovgrad-Alexandroupolis),
care fac legatura cu tarile invecinate siEuropa
Centrala asigurand accesul rapid la
canaleleinternationale de distributie;
- Prezenta unor porturi si aeroporturi de
nivel si capacitate internationala;
Portul Constanta - al patrulea port maritim in
Europa si cel mai mare la Marea
Neagra;Porturile maritime: Mangalia si Midia;
Porturile fluvial-maritime: Braila, Galati,
Tulcea si Sulina, care au caracteristici tehnice
ce permit accesul navelor maritime.
Aeroportul international “M. Kogalniceanu”
Constanta, aeroportul national Tulcea si
aeroporturile utilitare de la Tuzla si Buzau.
- Pozitia strategica a Regiunii Pozitia strategica a Regiunii in spatiul Marii
Negre si in raport cu granitele est-europene
(Ucraina si Moldova), respectiv celesudice
(Bulgaria), ofera un potential inalt de
dezvoltare pentru transporturi, sectorul
productiv, IMM-uri, turism, forta de munca,
societatea informationala etc.
- Tranzitia catre o economie post-
industriala bazata pe sectorul tertiar in
curs
In 2000-2007, contributia sectorului agricol la
formarea VAB s-a redus cu 8%, pe cand
ponderea VAB industria s-a redus cu 4%.
Contributia sectorului serviciilor la VAB
regional a trecut de la 45% la 53%.
- Existenta de obiective turistice Resurse naturale specifice, cum ar fi litoralul
Mării Negre şi Delta Dunării, statiuni balneo-
climaterice renumite (Lacu Sarat, Techirghiol,
Sărata Monteoru, Balta Alba, Soveja), pensiuni
agro-turistice (în special în zonele montane
şi în Delta Dunării). Turismul cultural este
prezent în Regiune, în special prin mănăstirile
din nordul Dobrogei şi din muntii Buzăului (de
ex.: Vulcanii noroiosi) şi Vrancei, precum şi
prin vestigiile culturale (situri arheologice, case
30
memoriale), si zone de vanatoare si pescuit.
- Sectorul tursmului bine dezvoltat in
Regiunea SE (comparativ cu celelalte
regiuni)
Regiunea de Sud-Est este prima in tara pentru
capacitatea de cazare, precum si pentru
numarul de sosiri si innoptari. Aproximativ
45% din capacitatea de cazare turistica a
Romaniei se regaseste in regiune, 39% fiind
concentrate pe litoralul Marii Negre. In 2012
capacitatea de cazarea in regiune era de 98533
locuri, in scadere fata de 2010, cu aproximativ
20%). In 2011, 1 134 824 de turisti au vizitat
regiunea, reprezentand 18,37% din sosirile in
Romania. In perioada 2000-2008 numarul
turistilor a crescut cu 33,42%.
- Peste 40% din suprafata viticola a tarii Regiunea se situează pe primul loc în ţară
pentru cultivarea viţei de vie, având o
consolidată tradiţie viticolă precum şi condiţii
pedoclimatice excelente, în mod deosebit în
judeţul Vrancea. Existenţa de podgorii
renumite, calitatea vinurilor fiind recunoscută
pe plan naţional şi internaţional.
- Inclinatie ridicata spre inovare a
intreprinderilor
Numarul de intreprinderi innovative a
inregistrat o crestere remarcabila in perioada
2000-2006. In perioada 2004-2006, regiunea
Sud-Est a fost prima din tara cu 43,2% de
intreprinderi inovative.
- Sectorul IMM-urilor bine dezvoltat
comparativ cu alte regiuni
Prezenta unui numar mare de IMM-uri in
regiune – 12,4% la national (locul III din cele 8
regiuni de dezvoltare), care au dus la realizarea
de districte economice si dezvoltarea acestora
in clustere in domeniile sticlariei, textile,
vinificatie, prelucrarea lemnului si high-tech;
- Industrie diversificata la nivel regional Prezenta unei industrii diversificate: industria
petrochimica (Navodari); industria metalurgica
(Galati si Tulcea); industria constructoare de
masini (Braila, Buzau, Constanta, Tecuci);
industria constructiilor navale (Constanta,
Galati, Braila, Tulcea, Mangalia, Midia);
industria materialelor de constructie
(Medgidia); industria confectiilor (Braila,
Buzau, Constanta, Galati, Tulcea); industria
alimentara prezenta in majoritatea oraselor;
- Forta de munca flexibila, ieftina,
calificata si disponibila
Nivel de instruire ridicat al populatiei ocupate
– 9,9% persoane cu studii superioare (locul
IV).
- Infrastructura energetica complexa Sunt localizate în regiune infrastructuri de
producţie energetică importante care utilizează
31
diferite resurse, dintre care Centrala Nucleară
de la Cernavodă care a acoperit în 2008 18,8%
din consumul energetic naţional, precum şi
Electrocentrala Galaţi, termocentrală cu o
capacitate instalată de 535 MW care
funcţionează pe păcură sau gaz-păcură.
Puncte slabe - Veniturile mici ale populatiei din
regiune
PIB-ul regional pe locuitor este mai mic decat
media nationala – locul VI intre regiuni
(56339,5 mil lei - 2010) si cu mult sub media
din Uniunea Europeana;
- Fluviul Dunarea contrubuie la definirea
potentialului ridicat territorial al
regiunii, insa este de asemenea, o
bariera pentru dezvoltare
Lipsa unor puncte de trecere rutiera de-a lungul
celor 375 km de granite fluviale si maritime cu
Ucraina, si conditiile in care serviciile de
trecere cu bacul sunt deficitare. Mai mult, nu
exista o legatura rutiera directa intre Braila si
Constanta.
- Nivelul redus de eficienta si siguranta a
traficului retelei de transport
Calitatea slaba a drumurilor, doar 19,7% fiind
modernizate, regiunea situandu-se pe ultimul
loc la acest capitol. Densitatea drumurilor in
regiune este de 30 km pe 100 km2, sub
medianationala de 33,9 km. Drumurile locale,
judeţene şi comunale, sunt modernizate într-un
procent foarte mic, cu o stare tehnică
considerată în general nesatisfăcătoare.
Drumurile judeţene şi comunale, în mare parte
nu asigură o suprafaţă de rulare
corespunzătoare pentru desfăşurarea unui trafic
de călători în condiţii de siguranţă si confort
cât mai optime (2009).
- Rata somajului ridicata După o perioada de scădere a ratei şomajului
între anii 2000 - 2007, în anul 2008, rata
şomajului a început să crească ajungând în
2009 până la 8,4%, faţă de 4,4% în 2007, fiind
cu 0.6 puncte procentuale mai mare decât la
nivel naţional. Rata şomajului a înregistrat în
Regiunea Sud Est o creştere de 90,9% în doar
doi ani.
- Caracterul sezonier al turismului litoral Preponderenta turismului estival si
concentrarea acestuia pe perioade scurte de
timp (cca 3 luni pe an);
- Absenta unor politici si programe
coerente de dezvoltare a regiunii
Slaba promovare la nivel national si
international a ofertei turistice din Regiune;
Absorbtia de fonduri europene este foarte
scazuta;
- Infrastructura de turism este slab Oferta de turism este saraca si dotata cu
32
dezvoltata sau invechita echipamente si instalatii invechite; baza de
cazare este in mare parte invechita
si nu corespunde standardelor actuale de
calitate; cladirile si infrastructura din centrele
istorice din orasele regiunii sunt degradate si
necesita renovari semnificative (preferinta
turistilor autohtoni pentru alte zone);
- Dezvoltarea insuficienta a
infrastructurilor de servicii publice,
utilitati in orase si manangement
necorespunzator al deseurilor
Regiunea se situeaza pe locul VI la nivel
national in ceea ce priveste procentul
localitatilor in care se distribuie gaze (6,9 %
din total pe tara), ultimul loc in ceea ce priveste
lungimea simpla a conductelor de distributie a
gazelor (6,6 % din total pe tara); Aria de
acoperire cu servicii de salubrizare în anul
2004 era de 51%, din total locuitori în
Regiunea Sud-Est; Absenta zonelor de
depozitare a deseurilor menajere si industriale
care sa corespunda standardelor europene;.
- Infrastructura de afaceri este slab
dezvoltata
Pe teritorul regiunii exista doua parcuri
industrial localizate in judetul Galati si in
judetul Constanta
- Numar redus al investitiilor straine si
repartizarea lor neuniforma pe teritoriul
Regiunii
Investiţiile străine directe în regiune în 2010 au
constituit 3290 milioane euro, ceea ce
reprezintă 6,3% din ISD la nivel naţional. Cu
toate că regiunea se situează pe locul V la nivel
naţional după regiunile Bucureşti-Ilfov,
Centru, Sud-Muntenia şi Vest,
nivelulinvestiţiilor este mai mic comparativ cu
alte state din Europa Centrală.
- Nivel redus de dezvoltare a sectorului
IMM
Numărul IMM-urilor în 2005 era mult sub
media UE25; activitate scăzuta a IMM-urilor în
sectorul productiv şi al serviciilor prin
concentrarea acestora pe comert (53,23% în
comert);
- Emigratia fortei de munca În ultimii ani s-a înregistrat o rată înaltă de
emigrare a fortei de muncă;
- Declin demographic seminificativ Natalitatea slaba si emigrarea au condus la un
declin demografic si o imbatranire a populatiei,
proces care continua si in prezent. În 2000
populatia regiunii era de 2 936 219 locuitori,
iar în 2012 era de 2 791 190 locuitori, adica o
scadere de aproximativ 5%.
- Fragmentarea terenurilor agricole Împărtirea terenului agricol în proprietăti mici
conduce la diminuarea mecanizării şi la o
productivitate redusă în agricultură; In regiune
există 501.419 exploataţii agricole, având o
33
suprafaţă agricolă utilizată medie de 4,36 ha
(2007), dimensiunea lor fiind mai mare decât la
nivel naţional (3,5 ha), dar foarte mică faţă de
media UE27 (12,56 ha). Exploataţii
individuale, care reprezintă 99,4% din totalul
exploataţiilor agricole, au o suprafaţă medie de
2,36 ha.
- Productivitate scăzută a sectorului
agricol
În 2010, 33,09% din populaţia regională a fost
ocupată în sectorul agricol şi a contribuit cu
10,54% la formarea PIB-ului regional.
- Cheltuielile pe cercetare dezvoltare si
inovare foarte mici
Regiunea se clasifica printer ultimele regiuni la
nivel UE pentru cheltuielile in C&D care in
2008 nu au deposit 0,18% din PIB, mult sub
media UE de 1,85%. Cheltuielile in cercetare
dezvoltare au fost mai ridicate in Tulcea si
Galati (0,46% si 0,47%), mai scazute in
Constanta (0,12%) si cuprinse intre 0,06 si
0,02% in celelalte 3 judete. Numarul
salariatilor in domeniu este sub media
nationala.
- Dotarea tehnica medicala insuficienta si
insuficienta personalului medico-
sanitar in special in mediul rural
În anul 2005 se inregistreaza un numar de 5,5
paturi /1000 locuitori, regiunea ocupand locul
VI la nivel national;Numarul de medici in
regiune reprezenta in anul 2005 doar 8,9% din
numarul total al medicilor la nivel national
(înregistrând o uşoară scădere fată de 2004),
din acest punct de vedere regiunea situandu-se
pe ultimul loc. Ca numar de spitale, regiunea
ocupa locul VI la nivel national, cu doar 47 de
spitale (11,1 % din totalul la nivel national);
- O slaba capacitate financiara a
autoritatilor locale
Capacitatea financiara redusa a autoritatilor
locale poate fi un impediment in accesarea
fondurilor UE;
Veniturile bugetare in 2011 erau de 5108,8
milioane lei (locul VI), subventiile primite de
la stat erau in valoare de 790,6 mil.lei (locul
II), cheltuielile aveau un nivel de 5090,1 mil.lei
(locul III in ceea ce priveste nivelul cel mai
mic de cheltuieli), avand astfel un excedent de
18,7 mil.lei (locul VII)
- Scăderea populaţiei şcolare. Populaţia şcolară a cunoscut o scădere între
anii școlari 2004/2005 şi 2010/2011 de 44.437
elevi şi studenţi la nivelul Regiunii Sud-Est.
- Rate mari ale abandonului scolar
În anul 2010 în Regiunea Sud-Est se
înregistrau rate ale abandonului şcolar mai
mari decât media naţională pe toate nivelele de
34
studiu. Totuși, rata abandonului şcolar a fost în
scădere între anii şcolari 2008/2009 şi
2009/2010 la nivelul învăţământului primar
atât la nivelul Regiunii Sud-Est, cât şi la
nivelul întregii tări.
Oportunitati - Potential ridicat de dezvoltare a transportului, fluvial si maritim (Dunarea si Marea
Neagra);
- Transferul traficului de marfuri de la transportul rutier la transportul pe cale ferata,
maritim/fluvial si aerian;
- Interes crescut la nivel international pentru conservarea biodiversitatii si promovarea
turismului durabil;
- Cresterea cererii de servicii destinate persoanelor si firmelor etc.;
- Cresterea numarului de investitii straine care pot determina o crestere a competitivitatii
prin transfer tehnologic si inovare;
- Cresterea cererii de specialisti prin adaptarea invatamantului si a instruirii profesionale la
necesitatile pietei muncii si drept rezultat reducerea somajului;
- Cresterea cererii consumatorilor pentru produse ecologice stimuland astfel imbunatatirea
ofertei acestora;
- Oportunitatea existentei Programelor Nationale si Europene pentru sustinerea dezvoltarii/
inovarii, cercetarii si transferului de tehnologie;
- Cresterea gradului de utilizare a resurselor de energie regenerabila (biomasa agricola si
forestiera, hidroelectrica, eoliana, solara, geotermala, etc) care duc la cresterea economica
si introducerea de noi tehnologii;
- Existenta unui potential productiv ridicat in agricultura si piscicultura - locul II la nivel
national casuprafata agricola si cel mai important potential piscicol la nivel national;
- Tendinta accelerata de concentrare a terenurilor agricole in ferme detinute de investitori
straini;
- Colaborare transfrontaliera.
Amenintari - Fenomenul globalizarii/integrarii care poate marginaliza anumite sectoare ale economiei
din Regiune si chiar sa duca la disparitia acestora (ex. industria textila, industria usoara,
prelucrarea produselor alimentare etc.);
- Accentuarea procesului de dezindustrializare;
- Migrararea masiva a populatiei din mediul rural catre cel urban si cresterea somajului,
datorita capacitatii reduse a gospodariilor taranesti dar si a fermelor de a concura cu
produsele comunitare; riscul deprofesionalizării;
- Riscul delocalizarii unor sectoare industriale catre locatii externe (de ex. Republica
Moldova si Ucraina), din cauza costurilor mai reduse;
- Riscul nerealizarii reformei administrative in scopul descentralizarii financiare si
administrative;
- Concurenta zonelor turistice din regiune cu o oferta turistica similara din alte regiuni sau
tari invecinate;
- Risc mare de producere a calamitatilor naturale (inundatii, alunecari de teren, erodarea
zonei costiere, zona seismica).
35
5. POTENTIALUL DE DEZVOLTARE AL REGIUNII
5.1. Zone problema
În regiune au fost identificate şi promovate pentru a beneficia de proiecte eligibile sub
Programul Phare Coeziune Economică şi Socială 2001-2002, două zone, şi anume:
− Zona industrială a Subcarpaţilor de Curbură, care include şi oraşele Buzău, Râmnicu
Sărat, Focşani, Mărăşeşti, Adjud, Odobeşti şi Tecuci, caracterizată de următoarele probleme:
dezechilibre sociale masive, calificări insuficiente şi mono-direcţionate ale forţei de muncă.
Mediul natural este puternic afectat de către defrişările necontrolate realizate în ultimul deceniu,
care au fost dublate de lipsa lucrărilor pentru limitarea alunecărilor de teren.
− Zona industrială şi de servicii a Dunării de Jos, cuprinzând oraşele Brăila, Galaţi,
Tulcea, Măcin şi Isaccea, se confruntă cu probleme legate de: şomaj ridicat, diminuarea rolului
jucat de porturile din zonă, ca porţi maritime ale ţărilor din centrul Europei lipsite de ieşire la
mare, în urma realizării canalului Dunăre - Marea Neagră; pierderea flotei de pescuit
oceanic.Celor două zone de restructurare industrială, li se adaugă alte zone cu probleme grave de
dezvoltare. Este vorba de zona minieră Altân-Tepe şi Hârşova (Tulcea), oraşele Nehoiu (Buzău),
Mărăşeşti (Vrancea).
− Zona rurală în totalitate este caracterizată de grave probleme de dezvoltare cauzate atât
de procesul de migrare a populaţiei tinere în marile oraşe sau în străinătate, cât şi de lipsa
infrastructurii de bază. Exceptând uşoara îmbunătăţire a situaţiei şantierului naval Galaţi şi a
Mittal Steel Industry Galaţi (Sidex), aceste zone se află încă în dificultate.
5.2. Potenţial de dezvoltare Strategia de dezvoltare a Regiunii Sud-Est poate fi realizata pe deplin doar printr-o
abordare integrata care va permite adoptarea de politici sectoriale cat mai apropiate de nevoile
teritoriului. In acest sens, proiectele integrate reprezinta principalul instrument de realizare a
acestui model de programare.
Obiectivul general este acela de a creste semnificativ PIB-ulregional pe baza unei rate de
crestere economica superioara mediei nationale, prin cresterea competitivitatii pe termen lung si
atractivitatii regiunii pentru investitii, cu valorificarea patrimoniului ambiental, crearea de noi
oportunitati de ocupare a fortei de munca si imbunatatirea conditiilor de viata ale populatiei.
Regiunea Sud-Est dispune de o serie de resurse naturale, care valorificate
corespunzător, potjuca un rol important în dezvoltarea economico-socială. Dintre acestea, cele
mai importantesunt zăcămintele de ţiţei şi gaze naturale.
36
Piscicultura - zona pescărească este amplasată strategic în apropierea Deltei Dunării,
Mării Negre, zonei montane a Dobrogei, staţiunii Lacu Sărat, având acces la principalele căi de
comunicaţie, ceea ce facilitează dezvoltarea turismului; Existenţa unui potenţial turistic puţin
valorificat al zonei Balta Mică a Brăilei, similar celui din Delta Dunării prin diversitate şi
frumuseţe naturală, cu un bogat potenţial acvatic şi cinegetic neafectat de intervenţia umană;
Existenţa portului Brăila; potenţial uman ridicat a cărui ocupaţie tradiţională este pescuitul. Zona
pescărească vizată are o suprafaţă de 1.860,8 km2, o populaţie de 87.054 locuitori şi o densitate
de 46,78 loc/km2. Judeţul Brăila are o tradiţie bogată în exploatarea resurselor piscicole.
Pescuitul este o activitate specifică în zonele Dunării, Siretului, Călmăuiului, Buzăului şi cele
lacustre.
Alt avantaj pe care regiunea îl poate valorifica, este reprezentat de prezenţa portului
Constanţa, secondat de porturile dunărene Galaţi, Brăila şi Tulcea. Legăturile acestora cu marile
porturi ale lumii, pot fi folosite, atât pentru a asigura materia primă necesară dezvoltării
economiei regiunii, cât şi pentru a exporta bunuri produse atât în regiune, cât şi în restul ţării.
Cel mai important potenţial pentru dezvoltarea regiunii, este reprezentat însă de resursele
turistice: Litoralul Marii Negre, Delta Dunarii si statiunile balneoclimaterice etc.
Litoralul Mării Negre este lipsit de fenomenul mareelor, ceea ce permite folosirea optimă
a plajelor, iar salinitatea redusă a apei favorizează practicarea sporturilor nautice şi, mai ales a
celor subacvatice. Compoziţia chimică a apei (clorurată, sulfurată, sodică, magnezică) este
deosebit de favorabilă organismului sub aspect terapeutic.
Primul pas care trebuie făcut este uniformizarea criteriilor de clasificare a echipamentelor
cu standarde internaţionale, alături de realizarea unor investiţii pentru adaptarea ofertei la aceste
standarde şi pentru dezvoltarea şi diversificarea bazei tehnico - materiale, punându-se accentul
pe agrement (piscine, terenuri de sport, terenuri de golf şi mini-golf, sporturi nautice, dar şi
drumeţie montană, deltaplanorism, rafting etc. în zonele montane adiacente).
Al doilea pas se referă la distribuţia informaţiei, publicitatea la nivel local şi internaţional
trebuie implementată mult mai puternic.
In Delta Dunarii, se evidenţiază reţeaua densă de canale, gârle, bălţi şi lacuri (Furtuna,
Isac, Gorgova, Puiu, Roşu etc.), care, alături de braţele Chilia, Sulina şi Sfântu Gheorghe,
constituie principale căi de acces şi de circulaţie în deltă şi, totodată, locuri pentru excursii,
agroturism, agrement nautic, ecoturism şi turism specializat (ştiinţific pentruornitologi, biologi,
ecologi etc.), vânătoare şi pescuit sportiv, cură heliomarină pe plaja litoralului deltaic de la Sf.
Gheorghe, Portiţa şi Sulina.
Potential hidroenergetic si de utilizare a energiei eoliene: existenta proiectelor pentru
utilizarea resurselor de energie alternative.
În extravilanul oraşului Însurăţei, jud. Brăila, se intenţionează a se amplasa un parc eolian
pentru producerea energiei electrice alcătuit din 94 centrale eoliene tip ENERCON E 82 fiecare
cu o putere de 2 MW (putere totală 188 MW).
În judeţul Buzău s-au identificat 2 surse de energie alternativă : RAM Buzău CT3 Micro
XIV - centrala cu cogener are de energie electrică, cu o producţie de 49677 Gj în anul 2007 ;
37
SC SOCIETATEA PENTRU ENERGIE, GENERARE ŞI SERVICII SA Bucureşti – punct de
lucru Buzău – centrala de cogenerare cu o putere de 1064 Mwel şi 1082 Mwterm.
Pe teritoriul jud. Constanţa există 50 de societăţi comerciale care produc energie eoliană,
cu o putere totală de 1974,325 MW. S-au depus la APM Tulcea solicitări privind emiterea
avizului/acordului de mediu pentru parcuri eoliene cu peste 20 de centrale.
La nivelul judeţului Vrancea în anul 2008 au fost înregistrate 5 solicitări de autorizare
pentru înfiinţarea de parcuri eoliene de către SC ENERGYCUM W SRL Adjud şi SC
EOLIANA SRL – com. Tătăranu.
Din punct de vedere politic, Marea Neagra, fiind o regiune geografică distinctă în
bogăţia resurselor naturale, aceasta beneficiază de multe opotunităţi şi provocări în sectorul
tranportului, constituind un nod important pentru fluxurile de transport. În acest context,
competitivitatea, capacitatea de atragere a fluxului de trafic, interoperabilitatea şi
intermodalitatea sunt factori decisivi pentru dezvoltarea economică.UE îşi concentrează atenţia
pe proiecte de investiţii şi de asistenţă tehnică. Transportul internaţional de mărfuri contribuie la
dezvoltarea economică, volumul de marfă ce tranzitează această regiune, conform estimărilor,
fiind în creştere. Implicarea UE în această zonă este vitală, deoarece finanţează marile proiecte
privind infrastructura de transport. Astfel, se menţine o cooperare continuă pentru sprijinirea
sectorului de transport prin îmbunătăţirea eficienţei, a siguranţei şi a securităţii operaţiunilor de
transport.
Zona Mării Negre are un mare potenţial de cooperare atât între ţările din regiune, cât şi
între această regiune şi alte ţări şi organizaţii internaţionale, menit să stimuleze şi să consolideze
stabilitatea şi responsabilitatea regională
38
Bibliografie
1. Anuarul statistic al Romaniei 2011, www.insse.ro
2. Dezvoltare regionala, www.adrse.ro
3. Regiunea Sud-Est, Geografie, Turism, Cultura, Rezervatii, www.adrse.ro
4. http://ec.europa.eu/eures/main.jsp?lang=ro&acro=lmi&catId=9460&countryId=RO®i
onId=RO2&langChanged=true
5. http://www.adrse.ro/Documente/POR/Comunicate/Stadiu_implementare_POR_06.03.201
3.pdf
6. http://www.mdrl.ro/_documente/regiuni/2.SE_ro.pdf
7. http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/Domenii/Management%20fondur
i%20europene/SE.pdf
www.bnr.ro
www.insse.ro
www.mmuncii.ro
www.probraila.ro
1.
Top Related