Academia de Studii Economice București

Facultatea de Economie

București, 2013

Regiunea de dezvoltare Sud-Est

Grupa 1430:

Gavril Ancuţa

Șveţ Diana

Șeremet Gheorghe

2

Cuprins

1. PREZENTAREA GENERALA A REGIUNII........................................................................ 3

2. SITUATIA SOCIO-ECONOMICA ........................................................................................ 7

2.1. Analiza economica a Regiunii.......................................................................................... 7

2.2. Analiza activitatii si sectoarelor economice ................................................................... 16

3. INFRASTRUCTURA ........................................................................................................... 21

3.1. Coridoarele naţionale şi internaţionale ........................................................................... 21

3.2. Reţelele regionale de drumuri ........................................................................................ 21

3.3. Retele regionale de cai ferate ......................................................................................... 22

3.4. Transportul naval............................................................................................................ 22

3.5. Transportul aerian .......................................................................................................... 24

3.6. Infrastructura sociala (educație, sănătate) ...................................................................... 24

3.7. Infrastructura de utilitati şi telecomunicatiile ................................................................ 27

4. ANALIZA SWOT A REGIUNII SUD-EST ......................................................................... 29

5. POTENTIALUL DE DEZVOLTARE AL REGIUNII ......................................................... 35

5.1. Zone problema................................................................................................................ 35

5.2. Potenţial de dezvoltare ................................................................................................... 35

Bibliografie ................................................................................................................................... 38

3

1. PREZENTAREA GENERALA A REGIUNII

Regiunea Sud Est este situată în partea de Sud Est a României şi se învecinează la nord

cu Regiunea Nord-est, la vest cu Regiunea Centru, la sud-vest cu Regiunea Sud-Muntenia şi

Regiunea Bucureşti - Ilfov, la sud cu Bulgaria, la est cu Republica Moldova, Ucraina şi ţărmul

Mării Negre. Acoperind 35.762 km2 sau 15% din suprafaţa totală a ţării, regiunea este a doua ca

mărime din cele 8 regiuni ale României.

Regiunea Sud - Est cuprinde aproape toate formele de relief: lunca Dunării, câmpia

Bărăganului, podişul Dobrogei cu Munţii Măcinului, iar partea de nord-vest a regiunii cuprinde o

parte a Carpaţilor şi Subcarpaţilor de Curbură. Acești munți reprezintă și principalele surse de

material lemnos, calcar, granit și pietriș din regiune, activitățile economico-productive din jurul

acestor resurse fiind în plin proces de dezvoltate. Totodată regiunea este străbătuta de fluviul

Dunărea, cuprinde Delta Dunării şi este mărginit la est de întreg litoralul românesc al Mării

Negre. Preponderent este însă relieful de câmpie, cu specific climatic continental.

Economia regiunii este alcatuita din ramuri cu caracter traditional - cum sunt agricultura,

comertul, turismul si serviciile – si ramuri industriale dezvoltate in anii „65 – „70. Cele mai

afectate de declinul economic si restructurarea industriala sunt industria siderurgica si

metalurgica, industria chimica si industria constructoare de masini. Somajul generat de catre

restructurarea industriala inregistreaza un nivel in permanenta crestere.

Agricultura detine o pondere importanta in economia regiunii, 35 % din populatia

ocupata a regiunii fiind ocupata in acest sector. Terenul agricol detine 65% din suprafata totala a

regiunii. Sectorul privat detine cea mai mare pondere a terenului agricol si totodata produce cea

mai mare parte a productiei agricole (84,2% in 1997). Regiunea Sud Est se situeaza pe primul loc

in tara in ce priveste suprafata viilor pe rod.

In regiune sunt reprezentate aproape toate ramurile industriale: industria petrochimica,

metalurgica, constructoare de masini, textila si a confectiilor, industria materialelor de

constructii, industria alimentara.

Regiunea are o populaţie de 2.791.190 locuitori, reprezentând 13,05 % din populaţia ţării;

densitatea de 78,1 loc/kmp este sub media pe ţară (86,7 loc/kmp), cea mai mare densitate a

populaţiei fiind în judeţul Galaţi (135,4loc/kmp), dominat de centrul industrial şi comercial cu

acelaşi nume, iar cea mai mică, în judeţul Tulcea (28,7 loc/kmp), unde condiţiile naturale şi

economice sunt mai puţin propice.

4

Populația Stabilă în Regiune Sud-Est

Regiuni de

dezvoltare si

judete

Ani

1990 2009 2010 2011 2012

UM: Numar persoane

Numar

persoane

Numar

persoane

Numar

persoane

Numar

persoane

Numar

persoane

Regiunea

SUD-EST 2.980.559 2.818.346 2.811.218 2.802.532 2.791.190

Brăila 403.192 361.414 359.119 356.653 354.043

Buzău 526.156 483.988 481.694 479.210 475.983

Constanța 734.973 721.896 723.696 724.671 724.746

Galați 643.589 611.040 609.398 606.823 604.556

Tulcea 276.000 248.367 246.785 245.127 243.336

Vrancea 396.649 391.641 390.526 390.048 388.526 Sursa:INS

Din analizară, județul Constanța este cel mare(în 2012-724746 locuitori), iar Tulcea e la

capătul opus(243336 locuitori în 2012). Se observă o scădere a populație din regiune, cât și din

județe. A scăzut cu 189369 locuitori din 1990 până în 2012, însemnând circa de 6,5 %. Acest

trend se reflectă în toate județele

Oraşele concentrează 55,5% din populaţie, cu tendinţe de diminuare. Industrializarea

forţată de după război a condus la concentrarea populaţiei în oraşele Galaţi, Brăila şi Constanţa.

Populația stabilă pe sexe, medii de rezidență

Regiuni de

dezvoltare Sexe

Medii de

rezidenta

Ani

2008 2009 2010 2011 2012

UM: Numar persoane

Regiunea

SUD-EST Total Total

2.825.756 2.818.346 2.811.218 2.802.532 2.791.190

- Urban 1.560.042 1.552.025 1.548.320 1.541.337 1.534.319

- Rural 1.265.714 1.266.321 1.262.898 1.261.195 1.256.871

Masculin Total 1.384.862 1.380.044 1.375.608 1.370.117 1.363.864

- Urban 750.301 745.447 742.904 738.083 733.709

- Rural 634.561 634.597 632.704 632.034 630.155

Feminin Total 1.440.894 1.438.302 1.435.610 1.432.415 1.427.326

- Urban 809.741 806.578 805.416 803.254 800.610

- Rural 631.153 631.724 630.194 629.161 626.716 Sursa:INS

5

În această regiune partea femenină este majoritară cu 51,1 % din populația stabilă din

această regiune.

În această regiune există o mare diversitate etnică, lingvistică şi religioasă:

− Populaţia rromă (1,7%)

− Comunitatea rusă (lipoveni) (0,9%) – concentrată în zona Tulcea (16,350 locuitori)

− Comunitatea greacă (0,1%)

− Comunitatea turcă (1%) – concentrată în zona Constanţa (27,914 locuitori)

− Comunitatea tătarilor concentrată în zona Constanţa (23,230 locuitori)

Regiunea Sud-Est cuprinde 6 județe: Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea, Vrancea

dupa cum se prezintă pe harta:

6

Mărimea fiecarui judet este prezentată în urmatoarea figură:

Organizarea administrative a teritoriului Regiunii Sud-Est

la 31 decembrie 2012

Regiunea

de

dezvoltare,

Județul

Suprafața

Totală

(hectare)

% din

teritoriu

regional

Numărul

orașelor și

muncipiilor

Din care

municipii

Numărul

comunelor

Numărul

satelor

Sud-Est 3.576.170 100 35 11 355 1448

Brăila 476.576 13 4 1 40 140

Buzău 610.255 17 5 2 82 475

Constanța 707.129 20 12 3 58 189

Galați 446.632 12 4 2 61 180

Tulcea 849.875 24 5 1 46 133

Vrancea 48.5703 14 5 2 68 331

Sursa: INS

Reţeaua de localităţi a regiunii Sud - Est era alcătuită din 35 de oraşe (dintre care 11 erau

municipii) şi 1.448 de sate (organizate în 355 de comune). Cel mai mare oraş al regiunii este

Constanţa (254.693 locuitori), urmat de Galaţi (231.204 locuitori), Brăila (211.884 locuitori),

Buzău (108.384 locuitori), Focşani (105.700 locuitori) si Tulcea (90.767 locuitori).

Regiunea Sud Est cuprinde trei dintre cele 10 cele mai populate oraşe din România:

Constanţa (254.693 locuitori), Galaţi (231.204 locuitori), şi Brăila (211.884 locuitori). Dată fiind

distanţa mică între Brăila şi Galaţi (32 km.), aceste două oraşe au un potenţial însemnat pentru a

evolua către un pol economic integrat pe termen mediu. Totuşi, distanţa de călătore pe căile

ferate între aceste două oraşe este de circa o oră.

O comparație a populației deținute de fiecare regiune este prezentată procentual în figura

de mai jos:

7

Populatia regiunelor de dezvoltare în România

2. SITUATIA SOCIO-ECONOMICA

2.1. Analiza economica a Regiunii

PIB Reprezentând aproximativ 15% din teritoriul tării şi 13,09% din populaţia totală,

Regiunea Sud-Est a contribuit, în anul 2010, cu 10,76% la formarea PIB-ului naţional (în valoare

absolută de 56.339,5 milioane de lei (preţuri curente), fiind a cincea regiune din România după

regiunile Bucureşti Ilfov, Sud Muntenia, Centru şi Nord Vest.

Evoluția PIB

Național, regiuni

de dezvoltare si

judete

Ani

Anul

2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010

UM: Milioane lei

Mil. lei Mil. lei Mil. lei Mil. lei Mil. lei Mil. lei

România 288954,6 344650,6 416006,8 514700 501139 523693

Regiunea SUD-

EST 32852,1 38508,7 44273 53851,1 52706 56339,5

Brăila 3618,5 4156 5238 6706,4 6870,2 6223,8

Buzău 4482,3 5334,2 6252,9 7756,5 7297 7820,9

Constanța 12480,8 14653,3 16296,6 19246,4 19553,1 21183,4

Galați 6459 7159,3 8602 10493,2 9686,8 10962,7

Tulcea 2516,4 3027,3 3250,1 4109 3921,9 4401,1

Vrancea 3295,1 4178,6 4633,4 5539,6 5377 5747,6

8

Sursa:INS

Caracterizată în perioada 2005-2008 de un trend pozitiv de creştere, regiunea nu a egalat totuşi

nivelele de dinamism ale economiei naţionale (creşterea nominală a fost +171,41% versus

+181,79% înregistrat la nivelul întregii ţări), contribuţia la formarea PIB-ului naţional fiind, în

acelaşi timp, în descreştere în ultimii ani(în anul 2005-11,36% din PIB național). Dacă în anul

2009, toate regiunile au cunoscut un regres, în anul 2010 s-a înregistrat o creștere semnificativă a

acestui indicator. O importanță deosebită o are județul Constanța care are o pondere de 38,2%

din PIB regional în 2010, fiind urmat de Galați(19,6%), Buzău, Brăila, Vrancea și Tulcea.

Județul Constanța are un tred crescător,însă Galați în 2009 a avut de suferit în urma crizei

financiare, ca și celante județe din regiune, dar mai puțin Brăila.

Formarea PIB-ului sectorial

Specificul Regiunii Sud-Est îl reprezintă disparităţile dintre nodurile de concentrare a

activităţilor industriale şi terţiare (Brăila - Galaţi; Constanţa - Năvodari), centrele industriale

complexe, areale cu specific turistic (litoralul şi Delta) şi întinsele zone cu suprafeţe de culturi

agricole şi viticole (Buzău, Focşani).

9

PIB pe domenii de activitate

Elemente componente PIB

Ani

2008 2009 2010

milioane lei RON

Milioane

lei

Milioane

lei

Milioane

lei

Agricultura, silvicultura si pescuit 5895,2 5586 5015

Industria extractiva; industria prelucratoare; productia si

furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer

conditionat; distributia apei; salubritate, gestionarea deseurilor,

activitati de decontaminare 12301,1 12089,9 16500,4

Constructii 6119,1 6379,7 6025,4

Comert cu ridicata si cu amanuntul; repararea autovehiculelor si

motocicletelor; transport si depozitare; hoteluri si restaurante 9973,7 9749,3 6885,6

Informatii si comunicatii 535,9 578,1 554,7

Intermedieri financiare si asigurari 673,6 641,9 539,8

Tranzactii imobiliare 3685,2 3749,2 5548,4

Activitati profesionale, stiintifice si tehnice; activitati de servicii

administrative si activitati de servicii suport 1564,4 1440,9 1720

Administratie publica si aparare; asigurari sociale din sistemul

public; invatamant; sanatate si asistenta sociala 6159,7 6101,1 6178,6

Activitati de spectacole, culturale si recreative; reparatii de

produse de uz casnic si alte servicii 1141,8 1194,3 1300,5

Valoarea adaugata bruta regionala (VABR) 48049,7 47510,4 50268,4

Impozite pe produs 5911,8 5314 6199,3

Drepturi asupra importurilor (taxe vamale) 124,9 97,2 211,1

Subventii pe produs -235,3 -215,6 -339,3

Produs intern brut regional (PIBR) - total 53851,1 52706 56339,5

Sursa: INS

Ocuparea forței de muncă și somajul Piaţa forţei de muncă reprezintă unul dintre cele mai importante indicii ale gradului de

dezvoltare atins de o societate, condiţiile acesteia având un impact major asupra creşterii

economice şi a productivităţii. De asemenea, gradul de ocupare a forţei de muncă şi gradul

şomajului dintr-o societate pot furniza informaţii clare despre bunăstarea acesteia şi

competitivitatea pe care o prezintă în raport cu alte societăţi active în economia globală.

În privinţa ratei de activitate şi ratei de ocupare a forţei de muncă, Regiunea Sud Est înregistra în

2011 o rată de activitate de 56,5,3% şi o rată de ocupare de 54,5%, aflând sub media pe tară.

Analiza ratei de activitate pe judeţele componente ale Regiunii Sud Est relevă faptul că

judeţele Constanţa, Buzău şi Vrancea depăşesc media regională, dar fără a se apropia de media

naţională, în timp ce judeţul Galaţi are cea mai mică rată de activitate, respectiv 47,9%.

10

Una dintre problemele majore ale Regiunii Sud Est, ca de altfel a întregii ţări o reprezintă

tendinţa accentuată de îmbătrânire a populaţiei. În acest context, se remarcă o diferenţiere în

privinţa participării populaţiei la activitatea economică în funcţie de sex odată cu înaintarea în

vârstă.

Rata de activitate a resurselor de munca

National,

regiuni de

dezvoltare si

judete

Ani

Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011

UM: Procente

Procente Procente Procente Procente Procente

România 66 66,6 65,7 64,1 62,8

Regiunea SUD-

EST 59,8 60,3 59,6 58 56,5

Brăila 58,4 59,2 58,9 57,2 55,9

Buzău 64,7 64,1 64,3 64,1 62,9

Constanța 63,9 64,9 63,8 62,1 60,4

Galați 53,5 54,1 52,7 49,6 47,9

Tulcea 54,5 54,5 54,3 52,1 51,2

Vrancea 61,3 61,5 61 61 59,1

Sursa: INS

Şomajul

Şomajul este unul dintre indicatorii pieţei forţei de muncă cu un impact major asupra

societăţii în general, ratele actuale sau ratele aşteptate ale acestuia modelând comportamentul

celei mai mari părţi a consumatorilor generând astfel un efect în lanţ în economie.

Rata șomajului

National,

regiuni de

dezvoltare si

judete

Ani

2007 2008 2009 2010 2011

UM: Procente

Procente Procente Procente Procente Procente

România 4 4,4 7,8 7 5,2

Regiunea

SUD-EST 4,4 4,7 8,4 8,1 6,1

Brăila 3,9 4,4 8 8,7 5,8

Buzău 5,5 5,7 9,4 9,7 8

Constanța 3,5 3 6,4 5,8 4,3

Galați 5,7 6,6 11,3 10,4 7,9

Tulcea 3,8 4,4 8,9 8,1 5,8

Vrancea 3,8 4,4 7,4 7,4 5,5 Sursa:INS

11

După o perioadă continuă de scădere a ratei şomajului la nivel naţional, cât și regional

între anii 2000-2007,la nivel regional scade de la valori medii de peste 139805 de şomeri în 2000

până la 48485 de şomeri în 2007, dupa anul 2008 cunoaște o creștere până în 2009(93018 de

șomeri), problematica şomajului revine în actualitate prin efectele negative puternice ale crizei

economice globale asupra numărului de persoane care şi-au pierdut recent locul de muncă. După

anul 2010 numărul lor merge îndescreștere.Județele Galați și Buzău se confruntă cu cea mai

mare rata a șomajului, dar la polul opus sunt Constanța, Vrancea.

Rata șomajului în regiune este mai mare decât pe tară pe întreaga periodă analizată.

Există același trend ca şi în cazul României, unde rata şomajului a început să crească încă din

anul 2008 fată de 2007, ajungând in 2009 la 8,4% fata de 4,4% in 2007, deci o creştere de 90,9%

in doar doi ani, apropiindu-se de valoarea anului 2002. Însă după aceasta a început să scadă,

ajugând în 2011 la 6,1 %(România-5,2%).

Evolutia ratei șomajului în perioada 2000-2011

Sursa:INS

0

2

4

6

8

10

12

Anul 2000

Anul 2001

Anul 2002

Anul 2003

Anul 2004

Anul 2005

Anul 2006

Anul 2007

Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010

Anul 2011

Romania

Regiunea SUD-EST

12

Câștigul salarial nominal

Câștigul salarial nominal net se obține prin scăderea din câștigul salarial nominal brut a:

impozitului, contribuției salariaților pentru asigurările sociale de sănătate, contribuției

individuale de asigurări sociale de stat și a contribuției salariaților la bugetul asigurărilor pentru

șomaj.

Castigul salarial nominal mediu net lunar

National, regiuni de

dezvoltare si judete

Ani

Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

UM: lei RON

Lei Lei Lei Lei

România 746 866 1042 1309

Regiunea SUD-EST 702 817 972 1190

Brăila 622 730 914 1125

Buzău 639 724 878 1106

Constanța 780 914 1065 1291

Galați 735 834 997 1219

Tulcea 652 763 934 1112

Vrancea 632 768 872 1064 Sursa:INS

Din analiza efectuată, câștigul salarial nominal mediu net lunar are un tred crescător pe

tară, regiune și judetele din regiune. Acesta pe regiune este mai mic de cat pe tară cu 119 lei în

2008, înregistrând cea mai mare diferență. Analiza căștigul salarial nominal net pe judeţele

componente ale Regiunii Sud Est relevă faptul că judeţele Constanţa, Galati depăşesc media

regională, dar fără a se apropia de media naţională, în timp ce judeţul Vrancea are cea mai mic.

13

Investițiile străine directe

La nivel național, soldul final al ISD la 31 decembrie 2010, rezultat din adăugarea la soldul

iniţial a fluxului net de ISD, a înregistrat nivelul de 52.585 milioane euro, mai mare cu 5,2 %

decât soldul final ISD al anului 2009.

Evoluția ISD

National,

regiuni de

dezvoltare

Ani

2008 2009 2010

Valoare

(mil.euro)

%din

total ISD

Valoare

(mil.euro)

%din

total ISD

Valoare

(mil.euro)

%din

total ISD

România 48798 100,0 49984 100,0 52585 100.0

Sud-Est 3551 7,3 2938 5,9 3290 6.3

Sursa: BNR

Din perioada analizată la nivel regional, se observă valoarea cea mai mare a fost în anul

2008, având cea mai mare pondere în decursul acestor trei ani(7,3, ocupat a treia pozitie din cel 8

regiuni la ISD). O scădere semnificativă a acestor investiții în anul 2009,în urma crizei financiare

de pe glob. Dar în anul următor a crescut atat la valori absolutie, cât și relative.

La nivel teritorial se observă orientarea cu precădere a ISD spre Regiunea de Dezvoltare

București-Ilfov (62,2%), alte regiuni de dezvoltare beneficiare de ISD fiind Regiunea Centru

(7,4%), Regiunea Sud Muntenia (7,3%), Regiunea Vest (6,5%) şi Regiunea Sud-Est (6,3%),

situându-se pe locul 5 în topul regiunilor.

14

Sursa:BNR

Comert exterior

Exporturile FOB din regiune au crescut de aproximativ 2 ori în perioada 2002-2010

(+230,6%, faţă de +211,47% la nivelul întregii ţări), atingând în anul 2010 o valoare totală de

4.001.299 mii de euro, iar în aceeaşi perioadă, importurile CIF au crescut într-un ritm mai

susţinut, înregistrând o creştere de 267,86%, reprezentând un nivel dublu comparativ cu creşterea

înregistrată la nivelului României (209,47%).

Atât pentru exporturile FOB cât și pentru importurile CIF, la nivel regional, se observă un

trend ascendent constant în perioada anilor 2002-2008, o ușoară scădere în anul 2009 (-0,25%

pentru exporturi; -0,36% pentru importuri) și o creștere a valorilor în anul 2010 (0,19% pentru

exporturi FOB; 0,26% pentru importuri CIF).

Trendul descris se reflectă în mod evident în balanţa comercială care, fiind în surplus în

anul 2002, la nivel regional, a înregistrat, în anii următori, un deficit progresiv mai mare. În anul

2010, rata de acoperire export - import este de 85,11% şi surprinde o situaţie mai favorabilă

decât la nivel naţional unde exportul acoperă doar 79,7% din import.

15

Total Import-Export în Regiunea Sud-Est în perioada 2002-2010

(mii de euro)

Sursa: Calculele pe baza datelor furnizate de Direcţia Regională de Statistică Brăila

Regiunea Sud-Est totalizează 10,71% din bunurile exportate la nivelul ţării, precum şi

10,02% din importuri.

O analiză detaliată pe bază teritorială arată faptul că Galaţi și Constanţa sunt atât judeţele

care aduc o contribuţie mai importantă la importurile şi exporturile regionale, cât și judeţele care

înregistrează ratele de creştere cele mai remarcabile.

Cercetare-dezvoltare Dezvoltarea economică reprezintă un efort social colectiv în care capacitatea de

colaborare și în special abilitatea de identificare a unor soluții comune la probleme comune este

cel mai important avantaj. Echilibrul între măsurile pentru crearea locurilor de muncă și măsurile

orientate spre inovare este necesar, deoarece regiunile mai puțin favorizate au nevoie în egală

măsură să promoveze coeziunea socială și dezvoltarea economică. Noile programe de inovare

regională (mai ales cele prevazute in agenda de inovare a UE) necesită un nivel ridicat de

maturitate politică din partea autorităților regionale, deoarece câștigurile, dacă există, apar pe

termen lung, care depășește un ciclu electoral.

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Exporturi

FOB 1970470 2233753 2697863 3163075 3454861 3969609 4512095 3374317 4001299

Importuri

CIF 1756036 2024485 2877388 3376084 3836500 4737783 5845316 3736371 4701495

Balanța 214434 209268 -179525 -213009 -381639 -768174 -1333221 -362054 -700196

Rata de

acoperire

Exp-imp 112,21% 110,34% 93,69 93,69% 90,05% 83,79% 77,19% 90,31% 85,11%

Rata de

acoperire

Exp-

imp(România) 77,72% 72,05% 72,05 68,33% 63,44% 57,58% 58,92% 74,66% 79,67%

16

Cheltuieli totale din activitatea de cercetare-dezvoltare

National,

regiuni de

dezvoltare si

judete

Ani

Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011

UM: mii lei RON

Mii lei

RON

Mii lei

RON

Mii lei

RON

Mii lei

RON

Mii lei

RON

Mii lei

RON

România 1565802 2177335 2980674 2356907 2413467 2786830

Regiunea

SUD-EST 54303 80630 99211 91591 89095 63413

Brăila 2324 3305 2636 2601 2910 707

Buzău 2580 1945 1068 4093 3943 1634

Constanța 14654 19764 25379 28091 27299 26054

Galați 25932 39678 56084 45475 38196 18941

Tulcea 8383 15120 13583 9625 14998 15788

Vrancea 430 818 461 1706 1749 289 Sursa:INS

În anul 2011, România a cheltuit 2786,8 milioane lei pentru activitatea de cercetare-

dezvoltare. Cheltuielile de cercetare-dezvoltare au reprezentat 0,48% din PIB, în creştere cu 0,01

puncte procentuale faţă de anul 2010. În anul 2011 cheltuielile de cercetare-dezvoltare din

regiune a fost de 63413 mii de lei, fiind 2,23 % din totalul cheltuielilor de cercetare-dezvoltare

din țară.

Regiunea de dezvoltare Sud-Est a cheltuit pentru cercetare-dezvoltare cel mai mult în

anul 2008(99211 mii lei), însa în următori ani au scăzut cheltuielile în acest domeniu. Cel mai

mult au cheltuit județele Galați și Constanța în acest domeniu(peste 67 % din regiune), cel mai

putin a cheltuit Vrancea.

2.2. Analiza activitatii si sectoarelor economice

În ceea ce priveşte structura economică a Regiunii Sud – Est, aceasta prezintă particularităţi

de la un județ la altul. Specificul Regiunii Sud - Est îl reprezintă disparităţile dintre nodurile de

concentrare a activităţilor industriale şi terţiare (Brăila - Galaţi; Constanţa - Năvodari), centrele

industriale complexe izolate (Buzău, Focşani), areale cu specific turistic (litoralul şi Delta) şi

întinsele zone cu suprafeţe de culturi agricole şi viticole. Regiunii îi este caracteristică

discontinuitatea în teritoriu a activitaţilor industriale şi îmbinarea cu activitati tertiare (comerţ,

servicii, turism) şi agricole.

La nivelul anului 2006, structura produsului intern brut regional se prezinta astfel: agricultura

regională are o pondere (10,1%) care se situeaza peste nivelul național (7,8%); valoarea adaugata

17

brută din industrie participa cu 23,7% la PIB- ul regional, nivel inferior mediei naționale

(24,5%); Construcţiile regionale dau 8,9% din PIB în timp ce la nivel național acestea reprezintă

7,4% din PIB, iar sectorul serviciilor cu 45,3% se situeaza la circa 3,5 pp sub media naționala

(48,6%).

O structura economică aparte, în regiunea Sud - Est o are județul Constanţa dată fiind

prezenţa pe teritoriul său a unor activităţi specifice. Economia județului Constanţa este dominată

pe de o parte de categoria serviciilor din domeniul turistic, iar pe de alta de transportul maritim şi

fluvial, care alaturi de celelalte tipuri de servicii (comunicaţii, financiar bancare, administraţie,

etc.) participă cu 46,1% la formarea produsului intern brut județean. De asemenea caracteristic

pentru economia județului Constanţa şi de o importanta deosebita pentru economia naționala este

existenta Centralei nucleare de la Cernavoda. Industria participă cu 25,5% la formarea PIB-ului

județean, nivel care o situeaza peste media naționala. O alta particularitate pe care o are structura

economică a județului Constanţa este aceea că agricultura are una din cele mai mici ponderi

(5,5% la nivelul anului 2006), care o situeaza sub media naționala (7,8%). Dealtfel județul

Constanţa este singurul din regiune care are un PIB/locuitor care depaseste media naționala.

În ceea ce priveste structura produsului intern brut a celorlalte județe, în anul 2006, aceasta

prezinta urmatoarele caracteristici:

Agricultura are ponderea cea mai mare în județul Vrancea (16%), iar cea mai mica în

Constanţa (5,5%). Cu exceptia județului Constanţa toate celelalte au valori peste media

naționala;

Industria are ponderea cea mai mare în județul Constanţa (25,5%), iar cea mai mică

județul Vrancea(18,1%);

Constructiile variaza intre 10,9% în Constanţa şi 5,6% în Vrancea;

Ponderea serviciilor are nivelul cel mai ridicat în Vrancea, iar cel mai redus în Galaţi

(46,3%).

În ceea ce privește modificările structurale, la nivel regional, în perioada analizata, trebuie

spus că nu apar variatii semnificative de la o perioada la alta. Unul elementele care poate

produce modificări vizibile de structura o reprezintă evoluția agriculturii care din cauza faptului

18

că este în permanența supusă condițiilor climaterice, aceasta iși poate modifica pondera în plus

sau în minus de la un an la altul.

În perioada analizată, la nivel regional, industria si-a redus ponderea de la 26,5% în 2002 la

23,7% în 2006. Agricultura, de asemenea și-a redus ponderea de la 13,9% în 2002 la 10,1% în

2005, dar a avut un vârf de 17,6% în 2004, cand a fost un an exceptional pentru agricultură.

Construcțiile și-au sporit ponderea de la 6,6% în 2002 la 8,9% în 2006, în timp ce participarea

sectorului tertiar s-a majorat de la 43% în 2006 la 45,3% în 2006.

Specificul Regiunii Sud-Est îl reprezintă disparităţile dintre nodurile de concentrare a

activităţilor industriale şi terţiare (Brăila - Galaţi; Constanţa - Năvodari), centrele industriale

complexe izolate (Buzău, Focşani), areale cu specific turistic (litoralul şi Delta Dunării) şi

întinsele zone cu suprafeţe de culturi agricole şi viticole. Regiunii îi este caracteristică

discontinuitatea în teritoriu a activităţilor industriale şi îmbinarea cu activităţi terţiare (comerţ,

servicii, turism) şi agricole. Această situaţie este generată de specializarea intraregională.

Agricultura

Agricultura deține o pondere importantă în economia regiunii, totuşi importanța acesteia a

scăzut în ultimii ani, astfel dacă până în 2005, 40,4% din populatia ocupată a regiunii era

încadrată în acest sector, în 2012 doar 33,1% din populația ocupată era incadrată în activitățile

agricole. Terenul agricol deține 65% din suprafata totală a regiunii. Sectorul privat deține cea

mai mare pondere a terenului agricol și totodată produce cea mai mare parte a producției

agricole. În județul Vrancea, peste 70% din populatia angajata lucreaza în agricultura şi 62% din

populația județului locuiește în zona rurală. Conform Anuarului Statistic 2010, în structura PIB,

agricultura are o contribuție de 10,5% la realizarea sa, în regiune existând întinse zone cu

suprafețe de cuturi agricole și viticole.

Regiunea Sud Est se situeaza pe primul loc în țară în ce privește suprafața viilor pe rod.

Podgoriile Murfatlar, Odobeşti, Panciu, Nicoreşti, Dealurile Bujorului, Pietroasele produc vinuri

renumite atât pe plan național cât şi pe plan internațional.

În anul 2004, regiunea SE ocupa primul loc la nivel naţional, în ceea ce priveşte

producţia produselor specifice, şi anume struguri şi floarea-soarelui, şi locul al doilea la

producţia de grâu, cereale şi fasole. În ceea ce priveşte sectorul de creştere a animalelor şi cel

zootehnic, regiunea se situează pe primul loc la producţia de carne de oaie şi capră, şi de

asemenea, de lână.

În pofida potențialului agricol ridicat, capacitatea de prelucrare a produselor agricole este

scazută, din cauza tehnologiilor învechite. Fragmentarea suprafețelor arabile în porțiuni mici este

un alt obstacol în calea dezvoltării agriculturii. Potențialul economic scăzut al micilor ferme și

managementul ineficient al exploatărilor agricole au determinat subdezvoltarea sectorului de

prelucrare a produselor agricole.

19

Industriile

În regiune sunt reprezentate aproape toate ramurile industriale: industria petrochimica,

metalurgica, constructoare de masini, textila şi a confectiilor, industria materialelor de

constructii, industria alimentara.

În timp ce Buzău şi Brăila au procente mai mari de populaţie ocupate în agricultură,

Constanţa, Galaţi şi Tulcea în construcţie şi servicii, Galaţi şi Constanţa sunt caracterizate de o

rată mai mare a populaţiei ocupate în industrie.În 2012, cea 27,3% din populația ocupată este în

industrie.

Industria și contrucțiile regiunii participă cu 33,7% la realizarea PIB-ului regional. În această

regiune se găsesc importante centre industriale: combinate (siderurgic, petrochimic), șantierele

navale cu tradiție (din Brăila, Galați, Tulcea, Constanța și Mangalia), fabrici de celuloză și hârtie,

combinat petrochimic de la Năvodari, centrala nucleară de la Cernavodă. De asemenea, industria

textilă este bine reprezentată prin întreprinderi precum BRICONF (liderul piețelor producătorilor

de cămăși bărbătești și confecții ușoare pentru femei, din România), MITRAL DUE, NEO SRL

din Brăila.

Deşi zona Brăila – Galaţi, Constanţa – Năvodari a fost marcată de un puternic fenomen de

disponibilizări la sfârșitul anilor 90, în urmmătorii ani a avut loc o oarecare revenire al

activităţilor industriale, respectiv un proces de stabilizare a întreprinderilor nou create pe

platformele marilor complexe industriale restructurate. Astfel, pot fi menţionate atât

întreprinderile (textile) care funcţionează la Brăila cât şi Combinatul de la Galaţi precum şi

rafinăria de la Midia Năvodari. Un alt exemplu de revigorare a industriei îl reprezintă Buzău,

unde au apărut numeroase întreprinderi noi, ca de exemplu cele de prelucrare superioară a

lemnului şi sticlei, etc. Spre deosebire de acest proces de oarecare stabilizare economică a

marilor centre urbane, oraşele mici nu au reuşit să-şi găsească echilibrul, pierzând în continuare

locuri de muncă (Babadag, Negru Vodă, Hârşova, Făurei, Tulcea, Măcin, etc.) unde nu au existat

investiţii străine și din cauza unei infrastructuri deficitare (drumuri, alimentări cu apă, canalizări,

etc). Arealele de maximă sărăcie cuprind nordul judeţului Galaţi, estul şi sudul Brăilei, nordul

Dobrogei, Delta Dunării, precum şi estul Judeţului Vrancei .

În anul 2003, valoarea adăugată brută a acestui sector (incluzând sectorul de construcţii) a

fost de 2 mil. euro, reprezentând 31,3% valoarea adăugată brută pe regiune. Industria regională

este concentrată în special în centrele urbane:

- Industria petrochimică este prezentă în Năvodari

- Industria metalurgică în Galaţi şi Tulcea

- Industria de echipamente în Brăila, Buzău, Constanţa, Tecuci

- Industria de construcţie navală în Constanţa, Galaţi, Brăila, Tulcea, Mangalia, Midia

- Industria materialelor de construcţie în Medgidia

- Industria textilă în Brăila, Tulcea, Vrancea.

Principalele caracteristici ale industriei la nivel regional sunt:

- Este concentrată în marile oraşe, fiind foarte puţin prezentă în zonele rurale

20

- Industria de procesare deţine primul loc în termeni de venituri şi rată de ocupare a

populaţiei în această ramură.

Regiunea de Sud-Est se bazează pe industrie şi turism. Liderul regional este mamutul

Rompetrol Rafinare, cu sediul în Constanţa, care în 2009 a avut afaceri totale de aproape 1,5

miliarde de euro şi o forţă de muncă de peste 1.000 de angajaţi. Tot în Constanţa este prezent şi

Rompetrol Petrochemicals, cu afaceri de peste 170 de milioane de euro în perioada menţionată.

Un alt gigant al regiunii este combinatul siderurgic deţinut de grupul luxemburghezo-indian

ArcelorMittal Galaţi, cu o cfiră de afaceri de aproape 850 de milioane de euro şi o forţă de

muncă de 11.000 persoane, în 2009, adică 10% din totalul salariaţilor din Galaţi. Tot în Galaţi se

află un alt gigant: Arabesque, cea mai mare firmă de materiale de construcţie din România.

Firma, deţinută de omul de afaceri Cezar Rapotan, a avut în 2009 afaceri totale de peste 300 de

milioane de euro, la o forţă de muncă de aproape 2.700 de persoane.

Brăila şi Buzău, dependente de reparaţiile navale şi de cererea de carton. Cea mai mare

afacere din Vrancea este Vrancart, din Adjud, specializată pe producţia de carton ondulat şi

hârtie igienică. În 2009 compania a avut o cifră de afaceri de 27,6 milioane de euro şi o forţă de

muncă de aproape 1.000 de angajaţi. În Brăila se remarcă şantierul naval STX Ro Offshore

Brăila (SNBB), cu afaceri de 117 milioane de euro în perioada menţionată şi cu peste 2.200 de

angajaţi. Buzăul este şi el prezent în capul listei, prin compania Bunge, lider pe piaţa uleiurilor

comestibile din România, care a avut acum doi ani afaceri de peste 260 de milioane de euro.

Servicii și Turism

Ponderea populaţiei ocupate civile din servicii este predominantă (39.6%), totodată serviciile

dețin cea mai mare pondere în PIB-ul regional, de 45%. Se remarcă ponderea ridicată a

populaţiei ocupate în sectorul serviciilor în judeţele Constanţa şi Galaţi, datorită staţiunilor

turistice din lungul litoralului şi prezenţei porturilor Constanţa şi Mangalia, şi respectiv Galaţi.

Cel mai important potenţial pentru dezvoltarea regiunii, este reprezentat însă de resursele

turistice:

• Litoralul Mării Negre, care cuprinde 13 staţiuni, cu unităţi de cazare, tratament şi agreement

(hoteluri, moteluri, vile, campinguri) desfăşurate de-a lungul a 70 km de coastă între

Năvodari şi Mangalia.

• Delta Dunării, care prezintă o atracţie ştiinţifică şi un potenţial turistic ridicat, în special

după includerea sa în 1990, împreuna cu alte zone naturale adiacente, în Rezervaţia Biosferei

Delta Dunării.

• Regiunea beneficiază de un fond balnear deosebit, cu o veche tradiţie Lacul Techirghiol,

Eforie Nord (nămol curativ cu proprietăţi asemănătoare celui de la Marea Moartă).

• Regiunea prezintă şi un cadru promiţător pentru dezvoltarea agro-turismului (Brăila, Galaţi

şi Tulcea) cu resurse importante pentru dezvoltarea turismului de agrement (vânătoare şi

pescuit) în Insula Mică a Brăilei, Insula Mare a Brăilei, etc.

21

• Zona montană din Vrancea şi Buzău prezintă interes turistic prin staţiunile Soveja şi Lepşa,

şi zone turistice unice în ţară, cum ar fi: Vulcanii Noroioşi (Berca), peşterile de la Bozioru,

Focurile Vii.

• Patrimoniul cultural-istoric al regiunii se remarcă cetăţile getice, romane, greceşti, bizantine

şi locaşuri mânăstireşti, majoritatea fiind concentrate în judeţele Tulcea şi Constanţa.

3. INFRASTRUCTURA

3.1. Coridoarele naţionale şi internaţionale

Regiunea este străbătută de importante coridoare de transport care asigură legătura

centrelor urbane cu capitala ţării.

Principalele căi rutiere şi de cale ferată sunt: pe direcţia est-vest Bucureşti – Constanţa şi

Bucureşti-Brăila-Galaţi şi Bucuresti-Buzău-Focşani (fie prin Ploieşti, fie prin Urziceni), care se

continuă spre nord, acestea asigurând legătura între principalele oraşe ale regiunii.

România este traversată de coridoarele IV (Berlin/Nurenberg-Praga-Budapesta-Arad-

Bucuresti-Constanţa-Istanbul-Salonic), VII (Dunărea, cu braţul Sulina şi Canalul Dunăre-Marea

Neagră) şi IX (Helsinki-St.Petersburg-Moscova-Pskov-Kiev-Ljubasevka-Chişinău-Bucuresti-

Dimitrovgrad-Alexandroupolis).

Fluviul Dunărea contribuie la definirea potenţialului ridicat teritorial al regiunii de Sud

est, dar reprezintă de asemenea o barieră pentru dezvoltarea sa din mai multe aspecte. De pildă,

nu există o legătură directă între Brăila şi Constanţa.

Unele drumuri naţionale continuă mari artere rutiere europene (codificate cu iniţiala E):

- E60, care străbate Franţa, Austria, Slovacia, Ungaria, intră în ţară prin Oradea, străbate

regiunea de la vest la est şi se opreşte la Constanţa;

- E85, care străbate Grecia, Bulgaria, intra în ţară prin Giurgiu, străbate partea de nord-vest a

regiunii trecând prin Buzău şi Focşani;

- E87, care străbate Turcia, Bulgaria, intră în ţară prin Vama Veche, străbate Dobrogea de la sud

la nord, trecând prin Constanţa şi se opreşte la Tulcea;

- E70, care străbate Spania, Franţa, Italia, Croaţia, Serbia, intră în ţară prin Stamora Moraviţa şi

străbate regiunea de la vest la est ajungând la Constanţa;

- E581, care străbate partea de nord a regiunii pe linia Galaţi-Tecuci.

3.2. Reţelele regionale de drumuri

Lungimea drumurilor publice din regiune era, în anul 2008, de 10.966 km, ceea ce

situează regiunea pe locul IV la nivel naţional; din totalul drumurilor publice regionale erau

22

modernizate numai 21,6%, regiunea ocupând ultimul loc la nivel naţional. Indicatorul foarte

scăzut pentru judeţul Tulcea nu este relevant pentru un judeţ din a cărui suprafaţă aproape

jumătate o reprezintă Delta Dunării.

La nivel regional, problemele întâmpinate de reţeaua de drumuri sunt: calitatea slabă a

drumurilor, sistemul deficitar de iluminare şi marcare stradală. Situaţia drumurilor în mediul

rural este critică, majoritatea localităţilor rurale neavând drumuri pietruite sau asfaltate.

3.3. Retele regionale de cai ferate

În anul 2008, reţeaua de căi ferate din România avea 10.785 km de linii în exploatare, din

care 1.749 km în Regiunea Sud Est.

Regiunea se situează pe locul II la nivel naţional din punct de vedere al densităţii liniilor

la 1.000 km, înregistrând o densitate de 48,9 faţă de media naţionala de 45,2. însă, doar 476 km

de linie ferată sunt electrificaţi, regiunea aflându-se din acest punct de vedere pe locul V la nivel

naţional.

Cele mai importante noduri de cale ferată în regiune sunt: Făurei, Buzău şi Barboşi, care

asigură tranzitul spre capitala ţării, spre Moldova şi Dobrogea. În regiune există două magistrale

feroviare: Bucureşti-Galaţi (prin Urziceni-Făurei-Brăila) şi Bucureşti-Mangalia (prin Feteşti-

Cernavodă-Constanţa), legându-se mai departe cu trasee internaţionale. Există două poduri peste

Dunăre, care fac legătura cu Dobrogea: Giurgeni-Vadul Oii şi Fetesti-Cernavodă, ultimul fiind

străbătut şi de cale ferată.

Principalele probleme care afectează căile ferate din regiune sunt legate de condiţiile

proaste în care se găsesc elementele rulante din punct de vedere tehnic, cât şi al condiţiilor de

confort relativ scăzut al vagoanelor de transport persoane. Este necesar să se îmbunătăţească

cantitativ şi calitativ situaţia drumurilor de acces şi a căilor ferate spre centrele economice

majore şi, de asemenea, legătura dintre acestea şi coridoarele de transport europene.

3.4. Transportul naval

Transportul naval al României cuprinde transportul maritim şi transportul pe căile şi

canalele navigabile. Transportul naval prezintă o multitudine de avantaje faţă de celelalte moduri

de transport: asigură transportul unor cantităţi mari de marfă la un singur voiaj, este mult mai

puţin poluant, costurile de transport pe apă sunt mai mici decât cele din transportul rutier şi

feroviar; amenajarea şi întreţinerea infrastructurii necesită costuri relativ reduse, constituie o

verigă importantă în dezvoltarea sistemului de transport combinat.

Două elemente esenţiale favorizează desfăşurarea transporturilor pe apă: cursul Dunării şi

vecinătatea Mării Negre. Pe canalul navigabil dintre Sulina şi Brăila pot intra nave maritime cu

pescaj de până la 7 m. Pe restul cursului pot circula doar vase cu pescaj de până la 2 m.

23

O alternativă viabilă de transport pentru ţara noastră o constituie tranzitul pe căile

navigabile interioare, prin intermediul fluviului Dunărea. Astfel, prin sectorul românesc al

Dunării (1.075 km) şi Canalul Dunăre Marea Neagră se asigură legătura între Dunăre şi portul

Constanţa, Canalul Dunăre-Marea Neagră scurtând cu aproximativ 400 km distanţa de transport

al mărfurilor dinspre/înspre Marea Neagră către porturile de pe Dunăre ale Europei Centrale,

asigurând legătura directă între Constanţa şi Rotterdam.

Porturile româneşti la Dunăre se împart în două categorii: maritime (Constanţa, Mangalia

şi Midia) şi fluvial-maritime (Brăila, Galaţi, Tulcea şi Sulina), care au caracteristici tehnice ce

permit accesul navelor maritime. Portul Constanţa este al saisprezecelea port maritim în Europa

şi cel mai mare la Marea Neagră, situat la intersecţia Coridoarelor de Transport Pan-European nr.

IV şi VII – Dunărea prin Canalul Dunăre – Marea Neagră. Portul Constanţa asigură toate tipurile

de transport (rutier, feroviar, maritim, aerian, transport prin oleoducte), fiind totodată dotat cu

depozite şi terminale pentru toate tipurile de mărfuri, având potenţial pentru a deveni principala

poartă pentru Coridorul Europa-Asia.

Fluviul Dunărea, cale navigabilă internaţională, pe sectorul românesc, de la intrarea în ţară şi

până la vărsarea în Marea Neagră prin Canalul Sulina, are o lungime de 1.075 km, dintre care circa

170 km, între Brăila şi Marea Neagră, asigurând condiţii tehnice pentru accesul navelor maritime.

Datorită regimului natural de scurgere al fluviului, se impun măsuri de îmbunătăţire a condiţiilor de

navigaţie pe Dunăre, care să asigure exploatarea eficientă în condiţii de siguranţă a sectorului

maritim al Dunării precum şi să asigure navigaţia permanentă pe Canalul Sulina prin refacerea şi

apărarea malurilor canalului şi implementarea unui sistem de măsurători topo-hidrografice şi de

semnalizare pe sectorul românesc al Dunării.

Pe căile navigabile interioare, România dispune de un număr de 30 de porturi şi puncte de

încărcare amenajate. Dintre acestea, cele care fac parte din reţeaua TEN sunt porturile Brăila, Galaţi,

Tulcea şi Sulina fiind porturi fluvio-maritime. În anul 2007, transportul portuar a înregistrat 78.353

mii tone. La nivelul aceluiaşi an, flota fluvială românească era alcătuită din 2.237 nave propulsate şi

nepropulsate, iar mijloacele de transport maritim numărau 102 nave.

Pe malul Dunării, în intravilanul municipiului Brăila s-au dezvoltat de-a lungul timpului

importante zone portuare având ca obiectiv activităţi comerciale, aprovizionarea şi desfacerea

producţiei industriale, activităţi de zonă liberă şi industrie constructoare, reparaţii şi întreţinere a

navelor fluvio – maritime. Portul Brăila este amplasat pe malul stâng al Dunării, la extremitatea

amonte a sectorului maritim, ocupând zona cuprinsă între km 172+000 şi km 168+500. Zona din

amonte a portului, km 175+000 şi km 172+500, este destinată întreprinderilor industriale şi a

spaţiilor de agrement. Suprafaţa teritoriului portuar este de circa 50 ha dintre care platforma

amenajată reprezintă circa 15 ha. Portul Brăila dispune de o reţea rutieră de 9 km şi de un dispozitiv

feroviar de cca. 6,5 km.

24

3.5. Transportul aerian

În regiune există patru aeroporturi: un aeroport internaţional la Mihail Kogălniceanu

situat la 24 km de Constanţa, unul la Tulcea (care funcţionează în prezent numai pentru curse

charter), un aeroport utilitar la Tuzla (Constanţa) şi un aeroport utilitar la Buzău.

Problemele întâmpinate de transportul aerian sunt legate în special de lipsa dotărilor tehnice

necesare pentru efectuarea manevrelor aeriene în condiţii deosebite şi de servicii de întreţinere

tehnică a aparatelor aflate în dotare care nu se ridică la nivelul internaţional.

Aeroporturile au fost construite în perioada 1921-1972 şi reamenajate/re-echipate gradual în

perioada 1962-2000, fiind în mare măsură necorespunzătoare cerinţelor impuse de zborul

anumitor tipuri de aeronave.

În ultima perioadă, atât în sectorul aeroportuar, cât şi în cel de dirijare a traficului aerian

(inclusiv de informare aeronautică şi meteorologică) s-a realizat un număr important de lucrări

de reparaţii capitale (piste şi echipamente de balizaj), modernizări servicii trafic (centre de

control aerian în Constanţa) şi s-au achiziţionat o serie de mijloace şi echipamente pentru

întreţinerea pistei şi servicii conexe.

Aeroportul din Constanţa are un trafic de pasageri modest, în această privinţă ocupând

poziţia 7 între aeroporturile din România, cu 72.000 pasageri în anul 2007 şi 92.983 în anul 2008

(faţă de cei 9.076.566 pasageri îmbarcaţi-debarcaţi în total, în toate aeroporturile din România în

anul 2008). Destinaţiile de plecări-sosiri sunt: Bucureşti, Timişoara, Bologna şi Pisa în Italia,

Bruxelles, Munchen şi Viena.

3.6. Infrastructura sociala (educație, sănătate)

REGIO – Programul Operational Regional finanțeaza în Regiunea de Dezvoltare Sud-Est,

respectiv în județele: Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea şi Vrancea, un numar de 372

proiecte, în valoare de 414 milioane de euro. La data de 31 octombrie 2012, valoarea sumelor

rambursate către beneficiari era de 176 milioane euro, reprezentând aproximativ 33% din totalul

fondurilor alocate de 534,82 milioane euro.

Axa prioritara 3 “Imbunatatirea infrastructurii sociale” vizeaza crearea premiselor necesare

pentru asigurarea populației cu servicii esențiale, contribuind astfel la atingerea obiectivului

european al coeziunii economice şi sociale prin îmbunatatirea infrastructurii serviciilor de

sănătate, educație, sociale şi pentru siguranța publică în situații de urgență.

Obiectivul REGIO de îmbunătățire a calității serviciilor de sănătate se realizeaza prin

implementarea a 12 proiecte care vizează reabilitatea/modernizarea/dotarea ambulatoriilor din

spitale de urgență sau de specialitate. Până în prezent, au fost finalizate 4 proiecte, 4 ambulatorii

fiind modernizate, dezvoltare şi echipate, dupa cum urmeaza:

25

Constanţa – ambulatoriul de specialitate TBC din cadrul Spitalului Clinic de

Pneumoftiziologie Constanţa;

Râmnicu Sărat – ambulatoriul de specialitate al Spitalului Municipal;

Galaţi – doua ambulatorii, al Spitalului Clinic de Urgenta pentru copii “Sfântul Ioan” şi al

Spitalului Clinic “Sfantul Apostol Andrei”.

Aceste proiecte au contribuit la cresterea calitații serviciilor medicale acordate pacientilor,

unitatile medicale respective fiind modernizate şi echipate cu aparatura de inalta performanta.

În cadrul acestui domeniu major de interventie, au fost realizate plăți către beneficiari de

peste 12 milioane euro, reprezentând peste 56% din valoarea totala alocată regiunii pentru acest

domeniu major de interventie.

REGIO Sud-Est finanțeaza un numar de 23 de proiecte care vizează imbunătățirea calității

serviciilor sociale adresate persoanelor defavorizate. Până în prezent, au fost finalizate 13

proiecte, după cum urmează:

Județul Brăila, comuna Baldovinești – 1 centru socio-medical;

Municipiul Buzău – 1 centru de zi pentru copii cu dizabilități,

Municipiul Constanţa – 2 proiecte pentru reabilitarea unui camin pentru persoane vârstnice şi

1 centru de primire în regim de urgență pentru mama şi copil,

Orasul Techirghiol 2 proiecte – 1 centru de recuperare neuropsihiatrică şi 1 centru de îngrijire

şi asistență,

Municipiul Mangalia – 1 cămin pentru persoane varstnice,

Municipiul Galaţi 4 proiecte – 1 camin pentru persoane varstnice, 1 centru de recuperare, 1

centru medico-social şi un centru multifunctional pentru tineri;

Municipiul Focşani – 1 camin pentru persoane varstnice. În urma finalizării acestor proiecte,

peste 1850 de persoane beneficiază de servicii sociale de bună calitate.

În cadrul acestui domeniu major de interventie, au fost realizate plăți către beneficiari de

peste 6,5 milioane euro, reprezentând peste 50% din valoarea totala alocata regiunii pentru acest

domeniu major de interventie.

În domeniul infrastructurii educaționale, REGIO finanțeaza un numar de 40 de proiecte,

dintre care:

1 proiect în domeniul învățământului universitar;

10 proiecte în domeniul invățământului special;

29 de proiecte în învățământul obligatoriu.

Până în prezent, au fost finalizate 24 de proiecte de modernizare a școlilor, după cum

urmează: în judeîul Brăila 11 școli din învățământul obligatoriu – 6 în municipiul Brăila, 2 în

26

orașul Insuratei, câte una în comunele: Gradistea, Maxineni şi Ramnicelu, 5 școli în județul

Constanţa – 3 școli speciale în Galaţi – 3 instituțiii școlare pentru învățământul obligatoriu în

municipiul Galaţi, una în municipiul Tecuci şi una în Comuna Scanteiesti şi 3 în județul Vrancea

– o școală speciala în comuna Mihalceni şi doua școli, una în comuna Campineanca şi una în

comuna Gugesti. În urma implementării acestor proiecte, un număr de peste 9100 de elevi

beneficiază de noile condiții de studiu create.

În cadrul acestui domeniu major de interventie, au fost realizate plăți către beneficiari de

peste 15 milioane euro, reprezentând peste 40% din valoarea totală alocata regiunii pentru acest

domeniu major de intervenție.

Perspective

Potrivit ”Stadiului implementarii POR 2007-2013 la nivelul regiunii de dezvoltare Sud-Est”,

publicat la 6 martie 2013 de Ministerul dezvoltării regionale și administrației publice, Axa

prioritară 2 este Îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale (buget alocat -FEDR

+ Buget stat – 113,8 milioane euro), unul din domeniile majore de intervenţie fiind Reabilitarea

şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene, străzi-urbane inclusiv construcţia/reabilitarea

şoselelor de centură.

Obiectivul acestui domeniu major de intervenţie îl reprezintă îmbunătăţirea accesibilităţii

regiunilor şi mobilităţii populaţiei, bunurilor şi serviciilor, în vederea stimulării dezvoltării

economice durabile.

Conectarea drumurilor judeţene la reţeaua drumurilor naţionale, prevăzută a se realiza prin

REGIO Sud- Est, va contribui la dezvoltarea regională, atrăgând în circuitul economic zone mai

putin dezvoltate. Se urmăreşte ca aceste reţele de drumuri să contribuie, pe termen mediu, la

creşterea fluxurilor de capital, a mobilităţii forţei de muncă, a accesibilităţii spre şi în interiorul

ţării, determinând o dezvoltare durabilă a acesteia şi, implicit, crearea de noi oportunităţi de

locuri de muncă, inclusiv în zonele rurale.

Până la suspendarea depunerii de cereri de finanțare, au fost depuse un numar de 20 de

proiecte, dintre care 15 au fost deja contractate. Valoarea totală solicitată pentru cele 20 proiecte

este de 175,40 milioane euro.

o 15 proiecte au fost contractate, valoare solicitata totală de 110,89 milioane euro;

o 3 proiecte se afla în etapa de pregatire/verificare a proiectului tehnic (proiectele

fiind initial incluse în lista de rezerva), valoarea solicitata totala fiind de 36,10

milioane euro.

La nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud-Sud, valoarea solicitată totală a celor 18 proiecte

aprobate la finanţare reprezintă 129,12% faţă de valoarea alocată, respectiv 146,99 mil. euro faţă

de 113,84 mil. euro.

Pentru creșterea gradului de accesibilitate în zonele turistice, REGIO Sud-Est finanțeaza

reabilitarea a 2 drumuri județene în județul Tulcea: Tulcea – Murighiol- Dunavat şi drumul

27

județean Tulcea –Niculitel, drumul care uneste cele 3 mănăstiri din nordul Dobrogei, mănăstirile

Saon, Cocoș şi CelicDere, precum şi reabilitarea unui drum județean important din județul

Buzău, care asigură legătura dintre muncipiul Buzău şi o zona turistică desosebită din munții

Buzăului, spre comuna Merei.

Pentru fluidizarea traficului şi asigurarea legăturii unor zone rurale cu rețeaua de drumuri

naționale REGIO Sud- Est finanțeaza reabilitarea a 6 drumuri județene:

În judțtul Brăila a fost finanțat un drum județean care asigură legătura dintre localitățile

ViziruCuza- Voda- Mihai Bravu (jud Brăila), investiție care va contribui semnificativ la

îmbunătățirea condițiilor de trafic, asigurând legătura dintre zona Brăila- Galaţi şi

Constanţa.

În județul Galaţi au fost finanțate 2 drumuri județene care asigură legătura dintre

localitățile situate în nordul județului cu municipiul Galaţi, respectiv DJ 235 Galaţi-

Cudalbi – Baleni şi DJ 251 care asigură legătura intre municipiile Galaţi şi Tecuci,

traversand mai multe sate şi comune.

În județul Vrancea, au fost finanțate 2 drumuri județene, DJ 204 E care asigura legătura

dintre localitatile Marasesti şi Panciu, precum şi DJ 205 R intre localitatile Cotesti-

Poiana Cristei.

În județul Constanţa, a fost finanțat un proiect de reabilitare a unei porțiuni din DJ 228

între localitățile Nazarcea şi Ovidiu.

REGIO Sud-Est finanțeaza un numar de 6 proiecte de reabilitare a drumurilor urbane, dupa

cum urmează: 2 artere importante de circulație în municipiul Brăila; străzile Dorobantilor şi

Grivitei, în municipiul Galaţi – strada Basarabiei, în municpiul Tulcea – o șosea care asigură

conectarea zonei de est a municiului cu zona centrala, în municipiul Medgidia o arteră

importantă de circulatie care va fluidiza semnificativ traficul în municipiu, precum şi

modernizarea unor drumuri în localitatea Techighiol – jud Constanţa.

Până la 31 ianuarie 2013, au fost finalizate 12 proiecte, din care: 8 proiecte care vizează

reabilitarea de drumuri judeţene, rezultatul fiind 238,157 km reabilitați de drum județean şi 4

proiecte care vizează reabilitarea de străzi urbane, rezultatul fiind 13,253 km reabilități de străzi

urbane.

3.7. Infrastructura de utilitati şi telecomunicatiile

Regiunea Sud-Est înregistra, în anul 2005, o pondere ridicată a străzilor orăşeneşti

modernizate, 69% din cei 2 954 km de străzi orăşeneşti din regiune, fiind modernizaţi. Există

însă mari diferenţe intraregionale, judeţele Buzău, Constanţa şi Galaţi având peste 70% străzi

orăşeneşti modernizate, faţă de doar 46% în judeţul Vrancea. Această situaţie se

datoreazăprezenţei atât a unor oraşe mari, cât şi a unora mijlocii (Buzău, Constanţa, respectiv

Galaţi) - în cazul primelor trei judeţe – în care majoritatea străzilor sunt modernizate, în timp ce

în judeţul Vrancea, oraşului Focşani i se adaugă doar patru oraşe mici (sub 20.000 de locuitori) -

28

în care doar o mică parte a străzilor sunt modernizate. În privinţa utilităţilor publice de bază, la

sfârşitul anului 2005 Regiunea Sud-Est ocupa al doilea loc la nivel naţional în privinţa lungimii

simple a reţelei de distribuţie a apei potabile (17,4 % din total pe ţară), iar din numărul total de

localităţi 80% aveau instalaţii de alimentare cu apă potabilă, acestea concentrându-se mai mult în

judeţele Constanţa şi Brăila – apropiate de Dunăre, şi mai puţin în Buzău şi Vrancea. Însă,

trebuie menţionat că foarte multe din aceste instalaţii prezintă un grad avansat de uzură,

necesitând reabilitarea şi chiar înlocuirea lor.

O situaţie îngrijorătoare există în cazul reţelei de canalizare, doar 22,1% din localităţile

regiunii fiind dotate cu această utilitate. La nivel intraregional, există aceleaşi diferenţe, dacă

avem în vedere că 70% din localităţile dotate cu canalizare sunt localizate în cele trei judeţe

estice ale regiunii (Constanţa, Galaţi şi Tulcea).

În cadrul Regio,Axa prioritară 4: Sprijinirea mediului de afaceri regional şi local. Domeniul

major de intervenţie: Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor de importanţă

regională şi locală, obiectivul major de intervenţie îl reprezintă crearea şi modernizarea

structurilor regionale şi locale de sprijinire a afacerilor având ca scop atragerea investiţiilor,

revigorarea şi dezvoltarea economiilor locale şi regionale.

Prin proiectele care se implementeaza în cadrul acestui domeniu major de interventie,

REGIO Sud-Est finanțeaza construirea/ modernizarea/ extinderea de cladiri, care asigură o serie

de facilităţi şi spaţii pentru desfăşurarea de activităţi economice, spatii care vor fi utilizate de

către operatorii economici, cu precădere micro-intreprinderi şi IMM-uri, pentru activităţi de

producţie şi/sau prestare de servicii. în acest fel, se pot finanța proiecte de realizare a centrelor de

afaceri sau a parcurilor industriale, nefiind eligibile activitatile de construire/extindere de centre

comerciale.

Principalele activitati realizate în cadrul acestor proiecte sunt: construirea/ modernizarea/

extinderea utilităţilor de bază (alimentare cu apa, gaze naturale, electricitate, canalizare),

conectarea la reţele de internet, reabilitarea spatiilor de productie, a infrastructurii

rutiere/feroviare din interiorul structurii de sprijinire a afacerilor şi a drumurilor de acces.

29

4. ANALIZA SWOT A REGIUNII SUD-EST

Puncte tari - Prezenta coridoarelor de transport pan-

europene

Trei coridoare de transport pan-europene: IV

(Berlin/Nurenberg-Praga-Budapesta-Arad-

Bucuresti-Constanta-Istanbul-Salonic),VII

(Dunarea, cu bratul Sulina si Canalul Dunare-

Marea Neagra), IX (Helsinki-St.Petersburg-

Moscova-Pskov-Kiev-Ljubasevka-Chisinau-

Bucuresti-Dimitrovgrad-Alexandroupolis),

care fac legatura cu tarile invecinate siEuropa

Centrala asigurand accesul rapid la

canaleleinternationale de distributie;

- Prezenta unor porturi si aeroporturi de

nivel si capacitate internationala;

Portul Constanta - al patrulea port maritim in

Europa si cel mai mare la Marea

Neagra;Porturile maritime: Mangalia si Midia;

Porturile fluvial-maritime: Braila, Galati,

Tulcea si Sulina, care au caracteristici tehnice

ce permit accesul navelor maritime.

Aeroportul international “M. Kogalniceanu”

Constanta, aeroportul national Tulcea si

aeroporturile utilitare de la Tuzla si Buzau.

- Pozitia strategica a Regiunii Pozitia strategica a Regiunii in spatiul Marii

Negre si in raport cu granitele est-europene

(Ucraina si Moldova), respectiv celesudice

(Bulgaria), ofera un potential inalt de

dezvoltare pentru transporturi, sectorul

productiv, IMM-uri, turism, forta de munca,

societatea informationala etc.

- Tranzitia catre o economie post-

industriala bazata pe sectorul tertiar in

curs

In 2000-2007, contributia sectorului agricol la

formarea VAB s-a redus cu 8%, pe cand

ponderea VAB industria s-a redus cu 4%.

Contributia sectorului serviciilor la VAB

regional a trecut de la 45% la 53%.

- Existenta de obiective turistice Resurse naturale specifice, cum ar fi litoralul

Mării Negre şi Delta Dunării, statiuni balneo-

climaterice renumite (Lacu Sarat, Techirghiol,

Sărata Monteoru, Balta Alba, Soveja), pensiuni

agro-turistice (în special în zonele montane

şi în Delta Dunării). Turismul cultural este

prezent în Regiune, în special prin mănăstirile

din nordul Dobrogei şi din muntii Buzăului (de

ex.: Vulcanii noroiosi) şi Vrancei, precum şi

prin vestigiile culturale (situri arheologice, case

30

memoriale), si zone de vanatoare si pescuit.

- Sectorul tursmului bine dezvoltat in

Regiunea SE (comparativ cu celelalte

regiuni)

Regiunea de Sud-Est este prima in tara pentru

capacitatea de cazare, precum si pentru

numarul de sosiri si innoptari. Aproximativ

45% din capacitatea de cazare turistica a

Romaniei se regaseste in regiune, 39% fiind

concentrate pe litoralul Marii Negre. In 2012

capacitatea de cazarea in regiune era de 98533

locuri, in scadere fata de 2010, cu aproximativ

20%). In 2011, 1 134 824 de turisti au vizitat

regiunea, reprezentand 18,37% din sosirile in

Romania. In perioada 2000-2008 numarul

turistilor a crescut cu 33,42%.

- Peste 40% din suprafata viticola a tarii Regiunea se situează pe primul loc în ţară

pentru cultivarea viţei de vie, având o

consolidată tradiţie viticolă precum şi condiţii

pedoclimatice excelente, în mod deosebit în

judeţul Vrancea. Existenţa de podgorii

renumite, calitatea vinurilor fiind recunoscută

pe plan naţional şi internaţional.

- Inclinatie ridicata spre inovare a

intreprinderilor

Numarul de intreprinderi innovative a

inregistrat o crestere remarcabila in perioada

2000-2006. In perioada 2004-2006, regiunea

Sud-Est a fost prima din tara cu 43,2% de

intreprinderi inovative.

- Sectorul IMM-urilor bine dezvoltat

comparativ cu alte regiuni

Prezenta unui numar mare de IMM-uri in

regiune – 12,4% la national (locul III din cele 8

regiuni de dezvoltare), care au dus la realizarea

de districte economice si dezvoltarea acestora

in clustere in domeniile sticlariei, textile,

vinificatie, prelucrarea lemnului si high-tech;

- Industrie diversificata la nivel regional Prezenta unei industrii diversificate: industria

petrochimica (Navodari); industria metalurgica

(Galati si Tulcea); industria constructoare de

masini (Braila, Buzau, Constanta, Tecuci);

industria constructiilor navale (Constanta,

Galati, Braila, Tulcea, Mangalia, Midia);

industria materialelor de constructie

(Medgidia); industria confectiilor (Braila,

Buzau, Constanta, Galati, Tulcea); industria

alimentara prezenta in majoritatea oraselor;

- Forta de munca flexibila, ieftina,

calificata si disponibila

Nivel de instruire ridicat al populatiei ocupate

– 9,9% persoane cu studii superioare (locul

IV).

- Infrastructura energetica complexa Sunt localizate în regiune infrastructuri de

producţie energetică importante care utilizează

31

diferite resurse, dintre care Centrala Nucleară

de la Cernavodă care a acoperit în 2008 18,8%

din consumul energetic naţional, precum şi

Electrocentrala Galaţi, termocentrală cu o

capacitate instalată de 535 MW care

funcţionează pe păcură sau gaz-păcură.

Puncte slabe - Veniturile mici ale populatiei din

regiune

PIB-ul regional pe locuitor este mai mic decat

media nationala – locul VI intre regiuni

(56339,5 mil lei - 2010) si cu mult sub media

din Uniunea Europeana;

- Fluviul Dunarea contrubuie la definirea

potentialului ridicat territorial al

regiunii, insa este de asemenea, o

bariera pentru dezvoltare

Lipsa unor puncte de trecere rutiera de-a lungul

celor 375 km de granite fluviale si maritime cu

Ucraina, si conditiile in care serviciile de

trecere cu bacul sunt deficitare. Mai mult, nu

exista o legatura rutiera directa intre Braila si

Constanta.

- Nivelul redus de eficienta si siguranta a

traficului retelei de transport

Calitatea slaba a drumurilor, doar 19,7% fiind

modernizate, regiunea situandu-se pe ultimul

loc la acest capitol. Densitatea drumurilor in

regiune este de 30 km pe 100 km2, sub

medianationala de 33,9 km. Drumurile locale,

judeţene şi comunale, sunt modernizate într-un

procent foarte mic, cu o stare tehnică

considerată în general nesatisfăcătoare.

Drumurile judeţene şi comunale, în mare parte

nu asigură o suprafaţă de rulare

corespunzătoare pentru desfăşurarea unui trafic

de călători în condiţii de siguranţă si confort

cât mai optime (2009).

- Rata somajului ridicata După o perioada de scădere a ratei şomajului

între anii 2000 - 2007, în anul 2008, rata

şomajului a început să crească ajungând în

2009 până la 8,4%, faţă de 4,4% în 2007, fiind

cu 0.6 puncte procentuale mai mare decât la

nivel naţional. Rata şomajului a înregistrat în

Regiunea Sud Est o creştere de 90,9% în doar

doi ani.

- Caracterul sezonier al turismului litoral Preponderenta turismului estival si

concentrarea acestuia pe perioade scurte de

timp (cca 3 luni pe an);

- Absenta unor politici si programe

coerente de dezvoltare a regiunii

Slaba promovare la nivel national si

international a ofertei turistice din Regiune;

Absorbtia de fonduri europene este foarte

scazuta;

- Infrastructura de turism este slab Oferta de turism este saraca si dotata cu

32

dezvoltata sau invechita echipamente si instalatii invechite; baza de

cazare este in mare parte invechita

si nu corespunde standardelor actuale de

calitate; cladirile si infrastructura din centrele

istorice din orasele regiunii sunt degradate si

necesita renovari semnificative (preferinta

turistilor autohtoni pentru alte zone);

- Dezvoltarea insuficienta a

infrastructurilor de servicii publice,

utilitati in orase si manangement

necorespunzator al deseurilor

Regiunea se situeaza pe locul VI la nivel

national in ceea ce priveste procentul

localitatilor in care se distribuie gaze (6,9 %

din total pe tara), ultimul loc in ceea ce priveste

lungimea simpla a conductelor de distributie a

gazelor (6,6 % din total pe tara); Aria de

acoperire cu servicii de salubrizare în anul

2004 era de 51%, din total locuitori în

Regiunea Sud-Est; Absenta zonelor de

depozitare a deseurilor menajere si industriale

care sa corespunda standardelor europene;.

- Infrastructura de afaceri este slab

dezvoltata

Pe teritorul regiunii exista doua parcuri

industrial localizate in judetul Galati si in

judetul Constanta

- Numar redus al investitiilor straine si

repartizarea lor neuniforma pe teritoriul

Regiunii

Investiţiile străine directe în regiune în 2010 au

constituit 3290 milioane euro, ceea ce

reprezintă 6,3% din ISD la nivel naţional. Cu

toate că regiunea se situează pe locul V la nivel

naţional după regiunile Bucureşti-Ilfov,

Centru, Sud-Muntenia şi Vest,

nivelulinvestiţiilor este mai mic comparativ cu

alte state din Europa Centrală.

- Nivel redus de dezvoltare a sectorului

IMM

Numărul IMM-urilor în 2005 era mult sub

media UE25; activitate scăzuta a IMM-urilor în

sectorul productiv şi al serviciilor prin

concentrarea acestora pe comert (53,23% în

comert);

- Emigratia fortei de munca În ultimii ani s-a înregistrat o rată înaltă de

emigrare a fortei de muncă;

- Declin demographic seminificativ Natalitatea slaba si emigrarea au condus la un

declin demografic si o imbatranire a populatiei,

proces care continua si in prezent. În 2000

populatia regiunii era de 2 936 219 locuitori,

iar în 2012 era de 2 791 190 locuitori, adica o

scadere de aproximativ 5%.

- Fragmentarea terenurilor agricole Împărtirea terenului agricol în proprietăti mici

conduce la diminuarea mecanizării şi la o

productivitate redusă în agricultură; In regiune

există 501.419 exploataţii agricole, având o

33

suprafaţă agricolă utilizată medie de 4,36 ha

(2007), dimensiunea lor fiind mai mare decât la

nivel naţional (3,5 ha), dar foarte mică faţă de

media UE27 (12,56 ha). Exploataţii

individuale, care reprezintă 99,4% din totalul

exploataţiilor agricole, au o suprafaţă medie de

2,36 ha.

- Productivitate scăzută a sectorului

agricol

În 2010, 33,09% din populaţia regională a fost

ocupată în sectorul agricol şi a contribuit cu

10,54% la formarea PIB-ului regional.

- Cheltuielile pe cercetare dezvoltare si

inovare foarte mici

Regiunea se clasifica printer ultimele regiuni la

nivel UE pentru cheltuielile in C&D care in

2008 nu au deposit 0,18% din PIB, mult sub

media UE de 1,85%. Cheltuielile in cercetare

dezvoltare au fost mai ridicate in Tulcea si

Galati (0,46% si 0,47%), mai scazute in

Constanta (0,12%) si cuprinse intre 0,06 si

0,02% in celelalte 3 judete. Numarul

salariatilor in domeniu este sub media

nationala.

- Dotarea tehnica medicala insuficienta si

insuficienta personalului medico-

sanitar in special in mediul rural

În anul 2005 se inregistreaza un numar de 5,5

paturi /1000 locuitori, regiunea ocupand locul

VI la nivel national;Numarul de medici in

regiune reprezenta in anul 2005 doar 8,9% din

numarul total al medicilor la nivel national

(înregistrând o uşoară scădere fată de 2004),

din acest punct de vedere regiunea situandu-se

pe ultimul loc. Ca numar de spitale, regiunea

ocupa locul VI la nivel national, cu doar 47 de

spitale (11,1 % din totalul la nivel national);

- O slaba capacitate financiara a

autoritatilor locale

Capacitatea financiara redusa a autoritatilor

locale poate fi un impediment in accesarea

fondurilor UE;

Veniturile bugetare in 2011 erau de 5108,8

milioane lei (locul VI), subventiile primite de

la stat erau in valoare de 790,6 mil.lei (locul

II), cheltuielile aveau un nivel de 5090,1 mil.lei

(locul III in ceea ce priveste nivelul cel mai

mic de cheltuieli), avand astfel un excedent de

18,7 mil.lei (locul VII)

- Scăderea populaţiei şcolare. Populaţia şcolară a cunoscut o scădere între

anii școlari 2004/2005 şi 2010/2011 de 44.437

elevi şi studenţi la nivelul Regiunii Sud-Est.

- Rate mari ale abandonului scolar

În anul 2010 în Regiunea Sud-Est se

înregistrau rate ale abandonului şcolar mai

mari decât media naţională pe toate nivelele de

34

studiu. Totuși, rata abandonului şcolar a fost în

scădere între anii şcolari 2008/2009 şi

2009/2010 la nivelul învăţământului primar

atât la nivelul Regiunii Sud-Est, cât şi la

nivelul întregii tări.

Oportunitati - Potential ridicat de dezvoltare a transportului, fluvial si maritim (Dunarea si Marea

Neagra);

- Transferul traficului de marfuri de la transportul rutier la transportul pe cale ferata,

maritim/fluvial si aerian;

- Interes crescut la nivel international pentru conservarea biodiversitatii si promovarea

turismului durabil;

- Cresterea cererii de servicii destinate persoanelor si firmelor etc.;

- Cresterea numarului de investitii straine care pot determina o crestere a competitivitatii

prin transfer tehnologic si inovare;

- Cresterea cererii de specialisti prin adaptarea invatamantului si a instruirii profesionale la

necesitatile pietei muncii si drept rezultat reducerea somajului;

- Cresterea cererii consumatorilor pentru produse ecologice stimuland astfel imbunatatirea

ofertei acestora;

- Oportunitatea existentei Programelor Nationale si Europene pentru sustinerea dezvoltarii/

inovarii, cercetarii si transferului de tehnologie;

- Cresterea gradului de utilizare a resurselor de energie regenerabila (biomasa agricola si

forestiera, hidroelectrica, eoliana, solara, geotermala, etc) care duc la cresterea economica

si introducerea de noi tehnologii;

- Existenta unui potential productiv ridicat in agricultura si piscicultura - locul II la nivel

national casuprafata agricola si cel mai important potential piscicol la nivel national;

- Tendinta accelerata de concentrare a terenurilor agricole in ferme detinute de investitori

straini;

- Colaborare transfrontaliera.

Amenintari - Fenomenul globalizarii/integrarii care poate marginaliza anumite sectoare ale economiei

din Regiune si chiar sa duca la disparitia acestora (ex. industria textila, industria usoara,

prelucrarea produselor alimentare etc.);

- Accentuarea procesului de dezindustrializare;

- Migrararea masiva a populatiei din mediul rural catre cel urban si cresterea somajului,

datorita capacitatii reduse a gospodariilor taranesti dar si a fermelor de a concura cu

produsele comunitare; riscul deprofesionalizării;

- Riscul delocalizarii unor sectoare industriale catre locatii externe (de ex. Republica

Moldova si Ucraina), din cauza costurilor mai reduse;

- Riscul nerealizarii reformei administrative in scopul descentralizarii financiare si

administrative;

- Concurenta zonelor turistice din regiune cu o oferta turistica similara din alte regiuni sau

tari invecinate;

- Risc mare de producere a calamitatilor naturale (inundatii, alunecari de teren, erodarea

zonei costiere, zona seismica).

35

5. POTENTIALUL DE DEZVOLTARE AL REGIUNII

5.1. Zone problema

În regiune au fost identificate şi promovate pentru a beneficia de proiecte eligibile sub

Programul Phare Coeziune Economică şi Socială 2001-2002, două zone, şi anume:

− Zona industrială a Subcarpaţilor de Curbură, care include şi oraşele Buzău, Râmnicu

Sărat, Focşani, Mărăşeşti, Adjud, Odobeşti şi Tecuci, caracterizată de următoarele probleme:

dezechilibre sociale masive, calificări insuficiente şi mono-direcţionate ale forţei de muncă.

Mediul natural este puternic afectat de către defrişările necontrolate realizate în ultimul deceniu,

care au fost dublate de lipsa lucrărilor pentru limitarea alunecărilor de teren.

− Zona industrială şi de servicii a Dunării de Jos, cuprinzând oraşele Brăila, Galaţi,

Tulcea, Măcin şi Isaccea, se confruntă cu probleme legate de: şomaj ridicat, diminuarea rolului

jucat de porturile din zonă, ca porţi maritime ale ţărilor din centrul Europei lipsite de ieşire la

mare, în urma realizării canalului Dunăre - Marea Neagră; pierderea flotei de pescuit

oceanic.Celor două zone de restructurare industrială, li se adaugă alte zone cu probleme grave de

dezvoltare. Este vorba de zona minieră Altân-Tepe şi Hârşova (Tulcea), oraşele Nehoiu (Buzău),

Mărăşeşti (Vrancea).

− Zona rurală în totalitate este caracterizată de grave probleme de dezvoltare cauzate atât

de procesul de migrare a populaţiei tinere în marile oraşe sau în străinătate, cât şi de lipsa

infrastructurii de bază. Exceptând uşoara îmbunătăţire a situaţiei şantierului naval Galaţi şi a

Mittal Steel Industry Galaţi (Sidex), aceste zone se află încă în dificultate.

5.2. Potenţial de dezvoltare Strategia de dezvoltare a Regiunii Sud-Est poate fi realizata pe deplin doar printr-o

abordare integrata care va permite adoptarea de politici sectoriale cat mai apropiate de nevoile

teritoriului. In acest sens, proiectele integrate reprezinta principalul instrument de realizare a

acestui model de programare.

Obiectivul general este acela de a creste semnificativ PIB-ulregional pe baza unei rate de

crestere economica superioara mediei nationale, prin cresterea competitivitatii pe termen lung si

atractivitatii regiunii pentru investitii, cu valorificarea patrimoniului ambiental, crearea de noi

oportunitati de ocupare a fortei de munca si imbunatatirea conditiilor de viata ale populatiei.

Regiunea Sud-Est dispune de o serie de resurse naturale, care valorificate

corespunzător, potjuca un rol important în dezvoltarea economico-socială. Dintre acestea, cele

mai importantesunt zăcămintele de ţiţei şi gaze naturale.

36

Piscicultura - zona pescărească este amplasată strategic în apropierea Deltei Dunării,

Mării Negre, zonei montane a Dobrogei, staţiunii Lacu Sărat, având acces la principalele căi de

comunicaţie, ceea ce facilitează dezvoltarea turismului; Existenţa unui potenţial turistic puţin

valorificat al zonei Balta Mică a Brăilei, similar celui din Delta Dunării prin diversitate şi

frumuseţe naturală, cu un bogat potenţial acvatic şi cinegetic neafectat de intervenţia umană;

Existenţa portului Brăila; potenţial uman ridicat a cărui ocupaţie tradiţională este pescuitul. Zona

pescărească vizată are o suprafaţă de 1.860,8 km2, o populaţie de 87.054 locuitori şi o densitate

de 46,78 loc/km2. Judeţul Brăila are o tradiţie bogată în exploatarea resurselor piscicole.

Pescuitul este o activitate specifică în zonele Dunării, Siretului, Călmăuiului, Buzăului şi cele

lacustre.

Alt avantaj pe care regiunea îl poate valorifica, este reprezentat de prezenţa portului

Constanţa, secondat de porturile dunărene Galaţi, Brăila şi Tulcea. Legăturile acestora cu marile

porturi ale lumii, pot fi folosite, atât pentru a asigura materia primă necesară dezvoltării

economiei regiunii, cât şi pentru a exporta bunuri produse atât în regiune, cât şi în restul ţării.

Cel mai important potenţial pentru dezvoltarea regiunii, este reprezentat însă de resursele

turistice: Litoralul Marii Negre, Delta Dunarii si statiunile balneoclimaterice etc.

Litoralul Mării Negre este lipsit de fenomenul mareelor, ceea ce permite folosirea optimă

a plajelor, iar salinitatea redusă a apei favorizează practicarea sporturilor nautice şi, mai ales a

celor subacvatice. Compoziţia chimică a apei (clorurată, sulfurată, sodică, magnezică) este

deosebit de favorabilă organismului sub aspect terapeutic.

Primul pas care trebuie făcut este uniformizarea criteriilor de clasificare a echipamentelor

cu standarde internaţionale, alături de realizarea unor investiţii pentru adaptarea ofertei la aceste

standarde şi pentru dezvoltarea şi diversificarea bazei tehnico - materiale, punându-se accentul

pe agrement (piscine, terenuri de sport, terenuri de golf şi mini-golf, sporturi nautice, dar şi

drumeţie montană, deltaplanorism, rafting etc. în zonele montane adiacente).

Al doilea pas se referă la distribuţia informaţiei, publicitatea la nivel local şi internaţional

trebuie implementată mult mai puternic.

In Delta Dunarii, se evidenţiază reţeaua densă de canale, gârle, bălţi şi lacuri (Furtuna,

Isac, Gorgova, Puiu, Roşu etc.), care, alături de braţele Chilia, Sulina şi Sfântu Gheorghe,

constituie principale căi de acces şi de circulaţie în deltă şi, totodată, locuri pentru excursii,

agroturism, agrement nautic, ecoturism şi turism specializat (ştiinţific pentruornitologi, biologi,

ecologi etc.), vânătoare şi pescuit sportiv, cură heliomarină pe plaja litoralului deltaic de la Sf.

Gheorghe, Portiţa şi Sulina.

Potential hidroenergetic si de utilizare a energiei eoliene: existenta proiectelor pentru

utilizarea resurselor de energie alternative.

În extravilanul oraşului Însurăţei, jud. Brăila, se intenţionează a se amplasa un parc eolian

pentru producerea energiei electrice alcătuit din 94 centrale eoliene tip ENERCON E 82 fiecare

cu o putere de 2 MW (putere totală 188 MW).

În judeţul Buzău s-au identificat 2 surse de energie alternativă : RAM Buzău CT3 Micro

XIV - centrala cu cogener are de energie electrică, cu o producţie de 49677 Gj în anul 2007 ;

37

SC SOCIETATEA PENTRU ENERGIE, GENERARE ŞI SERVICII SA Bucureşti – punct de

lucru Buzău – centrala de cogenerare cu o putere de 1064 Mwel şi 1082 Mwterm.

Pe teritoriul jud. Constanţa există 50 de societăţi comerciale care produc energie eoliană,

cu o putere totală de 1974,325 MW. S-au depus la APM Tulcea solicitări privind emiterea

avizului/acordului de mediu pentru parcuri eoliene cu peste 20 de centrale.

La nivelul judeţului Vrancea în anul 2008 au fost înregistrate 5 solicitări de autorizare

pentru înfiinţarea de parcuri eoliene de către SC ENERGYCUM W SRL Adjud şi SC

EOLIANA SRL – com. Tătăranu.

Din punct de vedere politic, Marea Neagra, fiind o regiune geografică distinctă în

bogăţia resurselor naturale, aceasta beneficiază de multe opotunităţi şi provocări în sectorul

tranportului, constituind un nod important pentru fluxurile de transport. În acest context,

competitivitatea, capacitatea de atragere a fluxului de trafic, interoperabilitatea şi

intermodalitatea sunt factori decisivi pentru dezvoltarea economică.UE îşi concentrează atenţia

pe proiecte de investiţii şi de asistenţă tehnică. Transportul internaţional de mărfuri contribuie la

dezvoltarea economică, volumul de marfă ce tranzitează această regiune, conform estimărilor,

fiind în creştere. Implicarea UE în această zonă este vitală, deoarece finanţează marile proiecte

privind infrastructura de transport. Astfel, se menţine o cooperare continuă pentru sprijinirea

sectorului de transport prin îmbunătăţirea eficienţei, a siguranţei şi a securităţii operaţiunilor de

transport.

Zona Mării Negre are un mare potenţial de cooperare atât între ţările din regiune, cât şi

între această regiune şi alte ţări şi organizaţii internaţionale, menit să stimuleze şi să consolideze

stabilitatea şi responsabilitatea regională

38

Bibliografie

1. Anuarul statistic al Romaniei 2011, www.insse.ro

2. Dezvoltare regionala, www.adrse.ro

3. Regiunea Sud-Est, Geografie, Turism, Cultura, Rezervatii, www.adrse.ro

4. http://ec.europa.eu/eures/main.jsp?lang=ro&acro=lmi&catId=9460&countryId=RO&regi

onId=RO2&langChanged=true

5. http://www.adrse.ro/Documente/POR/Comunicate/Stadiu_implementare_POR_06.03.201

3.pdf

6. http://www.mdrl.ro/_documente/regiuni/2.SE_ro.pdf

7. http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/Domenii/Management%20fondur

i%20europene/SE.pdf

www.bnr.ro

www.insse.ro

www.mmuncii.ro

www.probraila.ro

1.