uyu6ygf

download uyu6ygf

of 110

Transcript of uyu6ygf

  • 8/17/2019 uyu6ygf

    1/110

    2, împaratul bizantin Mihail I Rangabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca împaratul Occidentului printr-un tratat frmat în Aachen, chiar daca aceastaacceptare a ost debila, deoarece izan!ul considera ca noua realizaregermana nu a"ea nimic #uridic in comun cu Imperiul Roman, in timp ceImperiul izantin era $cel putin pe h%rtie& succesorul legal al acestuia, in

    Orient'

    (upa ce nepo!ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul în )ratatul de la*erdun în +, au ost dierite tentati"e cu mai mult sau mai pu!in noroc de ase ace recunoscu!i ca împara!i, încerc%nd sa-l or!eze pe .apa prinintermediul trimiterii de trupe militare în Italia' /a s%r!itul anului 012 regelegerman Otto I a reu!it sa fe încoronat legitim ca mparatul 3%ntului ImperiuRoman, ceea ce îl proclama ca urma!ul lui Carol cel Mare, pun%ndu-se astelbazele 3%ntului Imperiu Roman (e 4a!iune 5ermana' 3uccesorii sai

    conser"au titlul p%na în anul 6+71, chiar daca propriul 3%nt Imperiu Romande 4a!iune 5ermana a ost practic dar%mat în 61+, dupa )ratatul de la8estalia'(upa dispari!ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul izantin s-aconsiderat continuatorul tradi!iei romane, de!i a abandonat cultura latina îna"oarea "echii culturi elenistice' mpara!ii bizantini se intitulau basileus,dupa termenul grecesc pentru rege' )otu!i, în mediul oriental a început sa feolosit !i titlul de !ar, deri"at din latinescul Cezar, preluat mai t%rziu debulgari !i de conducatorii Imperiului Rus, odata cu cadereaConstantinopolului'

    n occident nu au mai e9istat împara!i din anul :1, dar iserica Catolica dela Roma se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual' /a început.apii de la Roma i-au recunoscut pe împara!ii bizantini ca find continuatoriitradi!iei imperiale romane, însa mai t%rziu datorita aptului ca Roma a trebuitsa aca a!a de una singura in"azilor migratoare, ara a primi "reun spri#in dinpartea izan!ului, .apa de la Roma !i-a reconsiderat pozi!ia, încep%nd saacorde spri#in politic rancilor' Astel .apa l-a chemat în a#utor pe .epin cel3curt' (rept recompensa pentru a#utorul dat, acesta a ost încoronat de catre.apa rege al rancilor' ;iul lui .epin cel 3curt, Carol cel Mare a ost încoronatmparat al 3%ntului Imperiu Roman în anul +77 la Roma, de .apa /eon al III-lea, ofcial ca mul!umire pentru inter"en!ia sa în timpul unei re"oltepetrecute la Roma' (ar este posibil ca moti"ul a ost apropierea dintre Carolcel Mare si Irene, la maturitate împarateasa izan!ului, lucru care era contraintereselor .apei' n anul +62, împaratul bizantin Mihail I Rangabe l-arecunoscut pe Carol cel Mare ca împaratul Occidentului printr-un tratat frmat

     în Aachen, chiar daca aceasta acceptare a ost debila, deoarece izan!ulconsidera ca noua realizare germana nu a"ea nimic #uridic in comun cu

  • 8/17/2019 uyu6ygf

    2/110

    Imperiul Roman, in timp ce Imperiul izantin era $cel putin pe h%rtie&succesorul legal al acestuia, in Orient'

    (upa ce nepo!ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul în )ratatul de la

    *erdun în +, au ost dierite tentati"e cu mai mult sau mai pu!in noroc de ase ace recunoscu!i ca împara!i, încerc%nd sa-l or!eze pe .apa prinintermediul trimiterii de trupe militare în Italia' /a s%r!itul anului 012 regelegerman Otto I a reu!it sa fe încoronat legitim ca mparatul 3%ntului ImperiuRoman, ceea ce îl proclama ca urma!ul lui Carol cel Mare, pun%ndu-se astelbazele 3%ntului Imperiu Roman (e 4a!iune 5ermana' 3uccesorii saiconser"au titlul p%na în anul 6+71, chiar daca propriul 3%nt Imperiu Romande 4a!iune 5ermana a ost practic dar%mat în 61+, dupa )ratatul de la8estalia'(upa dispari!ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul izantin s-aconsiderat continuatorul tradi!iei romane, de!i a abandonat cultura latina în

    a"oarea "echii culturi elenistice' mpara!ii bizantini se intitulau basileus,dupa termenul grecesc pentru rege' )otu!i, în mediul oriental a început sa feolosit !i titlul de !ar, deri"at din latinescul Cezar, preluat mai t%rziu debulgari !i de conducatorii Imperiului Rus, odata cu cadereaConstantinopolului'

    n occident nu au mai e9istat împara!i din anul :1, dar iserica Catolica dela Roma se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual' /a început.apii de la Roma i-au recunoscut pe împara!ii bizantini ca find continuatorii

    tradi!iei imperiale romane, însa mai t%rziu datorita aptului ca Roma a trebuitsa aca a!a de una singura in"azilor migratoare, ara a primi "reun spri#in dinpartea izan!ului, .apa de la Roma !i-a reconsiderat pozi!ia, încep%nd saacorde spri#in politic rancilor' Astel .apa l-a chemat în a#utor pe .epin cel3curt' (rept recompensa pentru a#utorul dat, acesta a ost încoronat de catre.apa rege al rancilor' ;iul lui .epin cel 3curt, Carol cel Mare a ost încoronatmparat al 3%ntului Imperiu Roman în anul +77 la Roma, de .apa /eon al III-lea, ofcial ca mul!umire pentru inter"en!ia sa în timpul unei re"oltepetrecute la Roma' (ar este posibil ca moti"ul a ost apropierea dintre Carolcel Mare si Irene, la maturitate împarateasa izan!ului, lucru care era contraintereselor .apei' n anul +62, împaratul bizantin Mihail I Rangabe l-arecunoscut pe Carol cel Mare ca împaratul Occidentului printr-un tratat frmat

     în Aachen, chiar daca aceasta acceptare a ost debila, deoarece izan!ulconsidera ca noua realizare germana nu a"ea nimic #uridic in comun cuImperiul Roman, in timp ce Imperiul izantin era $cel putin pe h%rtie&succesorul legal al acestuia, in Orient'

  • 8/17/2019 uyu6ygf

    3/110

    (upa ce nepo!ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul în )ratatul de la*erdun în +, au ost dierite tentati"e cu mai mult sau mai pu!in noroc de ase ace recunoscu!i ca împara!i, încerc%nd sa-l or!eze pe .apa prinintermediul trimiterii de trupe militare în Italia' /a s%r!itul anului 012 regelegerman Otto I a reu!it sa fe încoronat legitim ca mparatul 3%ntului Imperiu

    Roman, ceea ce îl proclama ca urma!ul lui Carol cel Mare, pun%ndu-se astelbazele 3%ntului Imperiu Roman (e 4a!iune 5ermana' 3uccesorii saiconser"au titlul p%na în anul 6+71, chiar daca propriul 3%nt Imperiu Romande 4a!iune 5ermana a ost practic dar%mat în 61+, dupa )ratatul de la8estalia'(upa dispari!ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul izantin s-aconsiderat continuatorul tradi!iei romane, de!i a abandonat cultura latina îna"oarea "echii culturi elenistice' mpara!ii bizantini se intitulau basileus,dupa termenul grecesc pentru rege' )otu!i, în mediul oriental a început sa feolosit !i titlul de !ar, deri"at din latinescul Cezar, preluat mai t%rziu debulgari !i de conducatorii Imperiului Rus, odata cu cadereaConstantinopolului'

    n occident nu au mai e9istat împara!i din anul :1,daiiiiiiasdh

  • 8/17/2019 uyu6ygf

    4/110

    iiiiiiiiiiiiiiiiasdh

  • 8/17/2019 uyu6ygf

    5/110

    ssssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdh

  • 8/17/2019 uyu6ygf

    6/110

    uuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdh

  • 8/17/2019 uyu6ygf

    7/110

    iiiiiasdh

  • 8/17/2019 uyu6ygf

    8/110

    cu caderea Constantinopolului'

    n occident nu au mai e9istat împara!i din anul :1, dar iserica Catolica dela Roma se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual' /a început

    .apii de la Roma i-au recunoscut pe împara!ii bizantini ca find continuatoriitradi!iei imperiale romane, însa mai t%rziu datorita aptului ca Roma a trebuitsa aca a!a de una singura in"azilor migratoare, ara a primi "reun spri#in dinpartea izan!ului, .apa de la Roma !i-a reconsiderat pozi!ia, încep%nd saacorde spri#in politic rancilor' Astel .apa l-a chemat în a#utor pe .epin cel3curt' (rept recompensa pentru a#utorul dat, acesta a ost încoronat de catre.apa rege al rancilor' ;iul lui .epin cel 3curt, Carol cel Mare a ost încoronatmparat al 3%ntului Imperiu Roman în anul +77 la Roma, de .apa /eon al III-lea, ofcial ca mul!umire pentru inter"en!ia sa în timpul unei re"oltepetrecute la Roma' (ar este posibil ca moti"ul a ost apropierea dintre Carol

    cel Mare si Irene, la maturitate împarateasa izan!ului, lucru care era contraintereselor .apei' n anul +62, împaratul bizantin Mihail I Rangabe l-arecunoscut pe Carol cel Mare ca împaratul Occidentului printr-un tratat frmat

     în Aachen, chiar daca aceasta acceptare a ost debila, deoarece izan!ulconsidera ca noua realizare germana nu a"ea nimic #uridic in comun cuImperiul Roman, in timp ce Imperiul izantin era $cel putin pe h%rtie&succesorul legal al acestuia, in Orient'

    (upa ce nepo!ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul în )ratatul de la

    *erdun în +, au ost dierite tentati"e cu mai mult sau mai pu!in noroc de ase ace recunoscu!i ca împara!i, încerc%nd sa-l or!eze pe .apa prinintermediul trimiterii de trupe militare în Italia' /a s%r!itul anului 012 regelegerman Otto I a reu!it sa fe încoronat legitim ca mparatul 3%ntului ImperiuRoman, ceea ce îl proclama ca urma!ul lui Carol cel Mare, pun%ndu-se astelbazele 3%ntului Imperiu Roman (e 4a!iune 5ermana' 3uccesorii saiconser"au titlul p%na în anul 6+71, chiar daca propriul 3%nt Imperiu Romande 4a!iune 5ermana a ost practic dar%mat în 61+, dupa )ratatul de la8estalia'(upa dispari!ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul izantin s-aconsiderat continuatorul tradi!iei romane, de!i a abandonat cultura latina îna"oarea "echii culturi elenistice' mpara!ii bizantini se intitulau basileus,dupa termenul grecesc pentru rege' )otu!i, în mediul oriental a început sa feolosit !i titlul de !ar, deri"at din latinescul Cezar, preluat mai t%rziu debulgari !i de conducatorii Imperiului Rus, odata cu cadereaConstantinopolului'

    n occident nu au mai e9istat împara!i din anul :1, dar iserica Catolica de

  • 8/17/2019 uyu6ygf

    9/110

    la Roma se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual' /a început.apii de la Roma i-au recunoscut pe împara!ii bizantini ca find continuatoriitradi!iei imperiale romane, însa mai t%rziu datorita aptului ca Roma a trebuitsa aca a!a de una singura in"azilor migratoare, ara a primi "reun spri#in dinpartea izan!ului, .apa de la Roma !i-a reconsiderat pozi!ia, încep%nd sa

    acorde spri#in politic rancilor' Astel .apa l-a chemat în a#utor pe .epin cel3curt' (rept recompensa pentru a#utorul dat, acesta a ost încoronat de catre.apa rege al rancilor' ;iul lui .epin cel 3curt, Carol cel Mare a ost încoronatmparat al 3%ntului Imperiu Roman în anul +77 la Roma, de .apa /eon al III-lea, ofcial ca mul!umire pentru inter"en!ia sa în timpul unei re"oltepetrecute la Roma' (ar este posibil ca moti"ul a ost apropierea dintre Carolcel Mare si Irene, la maturitate împarateasa izan!ului, lucru care era contraintereselor .apei' n anul +62, împaratul bizantin Mihail I Rangabe l-arecunoscut pe Carol cel Mare ca împaratul Occidentului printr-un tratat frmat

     în Aachen, chiar daca aceasta acceptare a ost debila, deoarece izan!ulconsidera ca noua realizare germana nu a"ea nimic #uridic in comun cuImperiul Roman, in timp ce Imperiul izantin era $cel putin pe h%rtie&succesorul legal al acestuia, in Orient'

    (upa ce nepo!ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul în )ratatul de la*erdun în +, au ost dierite tentati"e cu mai mult sau mai pu!in noroc de ase ace recunoscu!i ca împara!i, încerc%nd sa-l or!eze pe .apa prinintermediul trimiterii de trupe militare în Italia' /a s%r!itul anului 012 regelegerman Otto I a reu!it sa fe încoronat legitim ca mparatul 3%ntului ImperiuRoman, ceea ce îl proclama ca urma!ul lui Carol cel Mare, pun%ndu-se astelbazele 3%ntului Imperiu Roman (e 4a!iune 5ermana' 3uccesorii saiconser"au titlul p%na în anul 6+71, chiar daca propriul 3%nt Imperiu Romande 4a!iune 5ermana a ost practic dar%mat în 61+, dupa )ratatul de la8estalia'(upa dispari!ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul izantin s-aconsiderat continuatorul tradi!iei romane, de!i a abandonat cultura latina îna"oarea "echii culturi elenistice' mpara!ii bizantini se intitulau basileus,dupa termenul grecesc pentru rege' )otu!i, în mediul oriental a început sa feolosit !i titlul de !ar, deri"at din latinescul Cezar, preluat mai t%rziu debulgari !i de conducatorii Imperiului Rus, odata cu cadereaConstantinopolului'

    n occident nu au mai e9istat împara!i din anul :1,daiiiiiiasdh

  • 8/17/2019 uyu6ygf

    10/110

    ssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdh

  • 8/17/2019 uyu6ygf

    11/110

    .apa rege al rancilor' ;iul lui .epin cel 3curt, Carol cel Mare a ost încoronatmparat al 3%ntului Imperiu Roman în anul +77 la Roma, de .apa /eon al III-lea, ofcial ca mul!umire pentru inter"en!ia sa în timpul unei re"oltepetrecute la Roma' (ar este posibil ca moti"ul a ost apropierea dintre Carolcel Mare si Irene, la maturitate împarateasa izan!ului, lucru care era contra

    intereselor .apei' n anul +62, împaratul bizantin Mihail I Rangabe l-arecunoscut pe Carol cel Mare ca împaratul Occidentului printr-un tratat frmat

     în Aachen, chiar daca aceasta acceptare a ost debila, deoarece izan!ulconsidera ca noua realizare germana nu a"ea nimic #uridic in comun cuImperiul Roman, in timp ce Imperiul izantin era $cel putin pe h%rtie&succesorul legal al acestuia, in Orient'

    (upa ce nepo!ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul în )ratatul de la*erdun în +, au ost dierite tentati"e cu mai mult sau mai pu!in noroc de a

    se ace recunoscu!i ca împara!i, încerc%nd sa-l or!eze pe .apa prinintermediul trimiterii de trupe militare în Italia' /a s%r!itul anului 012 regelegerman Otto I a reu!it sa fe încoronat legitim ca mparatul 3%ntului ImperiuRoman, ceea ce îl proclama ca urma!ul lui Carol cel Mare, pun%ndu-se astelbazele 3%ntului Imperiu Roman (e 4a!iune 5ermana' 3uccesorii saiconser"au titlul p%na în anul 6+71, chiar daca propriul 3%nt Imperiu Romande 4a!iune 5ermana a ost practic dar%mat în 61+, dupa )ratatul de la8estalia'(upa dispari!ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul izantin s-aconsiderat continuatorul tradi!iei romane, de!i a abandonat cultura latina îna"oarea "echii culturi elenistice' mpara!ii bizantini se intitulau basileus,dupa termenul grecesc pentru rege' )otu!i, în mediul oriental a început sa feolosit !i titlul de !ar, deri"at din latinescul Cezar, preluat mai t%rziu debulgari !i de conducatorii Imperiului Rus, odata cu cadereaConstantinopolului'

    n occident nu au mai e9istat împara!i din anul :1, dar iserica Catolica dela Roma se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual' /a început.apii de la Roma i-au recunoscut pe împara!ii bizantini ca find continuatoriitradi!iei imperiale romane, însa mai t%rziu datorita aptului ca Roma a trebuitsa aca a!a de una singura in"azilor migratoare, ara a primi "reun spri#in dinpartea izan!ului, .apa de la Roma !i-a reconsiderat pozi!ia, încep%nd saacorde spri#in politic rancilor' Astel .apa l-a chemat în a#utor pe .epin cel3curt' (rept recompensa pentru a#utorul dat, acesta a ost încoronat de catre.apa rege al rancilor' ;iul lui .epin cel 3curt, Carol cel Mare a ost încoronatmparat al 3%ntului Imperiu Roman în anul +77 la Roma, de .apa /eon al III-lea, ofcial ca mul!umire pentru inter"en!ia sa în timpul unei re"oltepetrecute la Roma' (ar este posibil ca moti"ul a ost apropierea dintre Carol

  • 8/17/2019 uyu6ygf

    12/110

    cel Mare si Irene, la maturitate împarateasa izan!ului, lucru care era contraintereselor .apei' n anul +62, împaratul bizantin Mihail I Rangabe l-arecunoscut pe Carol cel Mare ca împaratul Occidentului printr-un tratat frmat

     în Aachen, chiar daca aceasta acceptare a ost debila, deoarece izan!ulconsidera ca noua realizare germana nu a"ea nimic #uridic in comun cu

    Imperiul Roman, in timp ce Imperiul izantin era $cel putin pe h%rtie&succesorul legal al acestuia, in Orient'

    (upa ce nepo!ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul în )ratatul de la*erdun în +, au ost dierite tentati"e cu mai mult sau mai pu!in noroc de ase ace recunoscu!i ca împara!i, încerc%nd sa-l or!eze pe .apa prinintermediul trimiterii de trupe militare în Italia' /a s%r!itul anului 012 regelegerman Otto I a reu!it sa fe încoronat legitim ca mparatul 3%ntului ImperiuRoman, ceea ce îl proclama ca urma!ul lui Carol cel Mare, pun%ndu-se astel

    bazele 3%ntului Imperiu Roman (e 4a!iune 5ermana' 3uccesorii saiconser"au titlul p%na în anul 6+71, chiar daca propriul 3%nt Imperiu Romande 4a!iune 5ermana a ost practic dar%mat în 61+, dupa )ratatul de la8estalia'(upa dispari!ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul izantin s-aconsiderat continuatorul tradi!iei romane, de!i a abandonat cultura latina îna"oarea "echii culturi elenistice' mpara!ii bizantini se intitulau basileus,dupa termenul grecesc pentru rege' )otu!i, în mediul oriental a început sa feolosit !i titlul de !ar, deri"at din latinescul Cezar, preluat mai t%rziu debulgari !i de conducatorii Imperiului Rus, odata cu cadereaConstantinopolului'

    n occident nu au mai e9istat împara!i din anul :1,daiiiiiiasdh

  • 8/17/2019 uyu6ygf

    13/110

    uuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdh

  • 8/17/2019 uyu6ygf

    14/110

    iiiiiiiiiasdh

  • 8/17/2019 uyu6ygf

    15/110

    suuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdh

  • 8/17/2019 uyu6ygf

    16/110

    monologul>iiiiiiasdh

  • 8/17/2019 uyu6ygf

    17/110

    cel Mare, pun%ndu-se astel bazele 3%ntului Imperiu Roman (e 4a!iune5ermana' 3uccesorii sai conser"au titlul p%na în anul 6+71, chiar dacapropriul 3%nt Imperiu Roman de 4a!iune 5ermana a ost practic dar%mat în61+, dupa )ratatul de la 8estalia'(upa dispari!ia Imperiului Roman deApus, Imperiul izantin s-a considerat continuatorul tradi!iei romane, de!i a

    abandonat cultura latina în a"oarea "echii culturi elenistice' mpara!iibizantini se intitulau basileus, dupa termenul grecesc pentru rege' )otu!i, înmediul oriental a început sa fe olosit !i titlul de !ar, deri"at din latinesculCezar, preluat mai t%rziu de bulgari !i de conducatorii Imperiului Rus, odatacu caderea Constantinopolului'

    n occident nu au mai e9istat împara!i din anul :1, dar iserica Catolica dela Roma se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual' /a început.apii de la Roma i-au recunoscut pe împara!ii bizantini ca find continuatorii

    tradi!iei imperiale romane, însa mai t%rziu datorita aptului ca Roma a trebuitsa aca a!a de una singura in"azilor migratoare, ara a primi "reun spri#in dinpartea izan!ului, .apa de la Roma !i-a reconsiderat pozi!ia, încep%nd saacorde spri#in politic rancilor' Astel .apa l-a chemat în a#utor pe .epin cel3curt' (rept recompensa pentru a#utorul dat, acesta a ost încoronat de catre.apa rege al rancilor' ;iul lui .epin cel 3curt, Carol cel Mare a ost încoronatmparat al 3%ntului Imperiu Roman în anul +77 la Roma, de .apa /eon al III-lea, ofcial ca mul!umire pentru inter"en!ia sa în timpul unei re"oltepetrecute la Roma' (ar este posibil ca moti"ul a ost apropierea dintre Carolcel Mare si Irene, la maturitate împarateasa izan!ului, lucru care era contraintereselor .apei' n anul +62, împaratul bizantin Mihail I Rangabe l-arecunoscut pe Carol cel Mare ca împaratul Occidentului printr-un tratat frmat

     în Aachen, chiar daca aceasta acceptare a ost debila, deoarece izan!ulconsidera ca noua realizare germana nu a"ea nimic #uridic in comun cuImperiul Roman, in timp ce Imperiul izantin era $cel putin pe h%rtie&succesorul legal al acestuia, in Orient'

    (upa ce nepo!ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul în )ratatul de la*erdun în +, au ost dierite tentati"e cu mai mult sau mai pu!in noroc de ase ace recunoscu!i ca împara!i, încerc%nd sa-l or!eze pe .apa prinintermediul trimiterii de trupe militare în Italia' /a s%r!itul anului 012 regelegerman Otto I a reu!it sa fe încoronat legitim ca mparatul 3%ntului ImperiuRoman, ceea ce îl proclama ca urma!ul lui Carol cel Mare, pun%ndu-se astelbazele 3%ntului Imperiu Roman (e 4a!iune 5ermana' 3uccesorii saiconser"au titlul p%na în anul 6+71, chiar daca propriul 3%nt Imperiu Romande 4a!iune 5ermana a ost practic dar%mat în 61+, dupa )ratatul de la8estalia'(upa dispari!ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul izantin s-a

  • 8/17/2019 uyu6ygf

    18/110

    considerat continuatorul tradi!iei romane, de!i a abandonat cultura latina îna"oarea "echii culturi elenistice' mpara!ii bizantini se intitulau basileus,dupa termenul grecesc pentru rege' )otu!i, în mediul oriental a început sa feolosit !i titlul de !ar, deri"at din latinescul Cezar, preluat mai t%rziu debulgari !i de conducatorii Imperiului Rus, odata cu caderea

    Constantinopolului'

    n occident nu au mai e9istat împara!i din anul :1, dar iserica Catolica dela Roma se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual' /a început.apii de la Roma i-au recunoscut pe împara!ii bizantini ca find continuatoriitradi!iei imperiale romane, însa mai t%rziu datorita aptului ca Roma a trebuitsa aca a!a de una singura in"azilor migratoare, ara a primi "reun spri#in dinpartea izan!ului, .apa de la Roma !i-a reconsiderat pozi!ia, încep%nd saacorde spri#in politic rancilor' Astel .apa l-a chemat în a#utor pe .epin cel

    3curt' (rept recompensa pentru a#utorul dat, acesta a ost încoronat de catre.apa rege al rancilor' ;iul lui .epin cel 3curt, Carol cel Mare a ost încoronatmparat al 3%ntului Imperiu Roman în anul +77 la Roma, de .apa /eon al III-lea, ofcial ca mul!umire pentru inter"en!ia sa în timpul unei re"oltepetrecute la Roma' (ar este posibil ca moti"ul a ost apropierea dintre Carolcel Mare si Irene, la maturitate împarateasa izan!ului, lucru care era contraintereselor .apei' n anul +62, împaratul bizantin Mihail I Rangabe l-arecunoscut pe Carol cel Mare ca împaratul Occidentului printr-un tratat frmat

     în Aachen, chiar daca aceasta acceptare a ost debila, deoarece izan!ulconsidera ca noua realizare germana nu a"ea nimic #uridic in comun cuImperiul Roman, in timp ce Imperiul izantin era $cel putin pe h%rtie&succesorul legal al acestuia, in Orient'

    (upa ce nepo!ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul în )ratatul de la*erdun în +, au ost dierite tentati"e cu mai mult sau mai pu!in noroc de ase ace recunoscu!i ca împara!i, încerc%nd sa-l or!eze pe .apa prinintermediul trimiterii de trupe militare în Italia' /a s%r!itul anului 012 regelegerman Otto I a reu!it sa fe încoronat legitim ca mparatul 3%ntului ImperiuRoman, ceea ce îl proclama ca urma!ul lui Carol cel Mare, pun%ndu-se astelbazele 3%ntului Imperiu Roman (e 4a!iune 5ermana' 3uccesorii saiconser"au titlul p%na în anul 6+71, chiar daca propriul 3%nt Imperiu Romande 4a!iune 5ermana a ost practic dar%mat în 61+, dupa )ratatul de la8estalia'(upa dispari!ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul izantin s-aconsiderat continuatorul tradi!iei romane, de!i a abandonat cultura latina îna"oarea "echii culturi elenistice' mpara!ii bizantini se intitulau basileus,dupa termenul grecesc pentru rege' )otu!i, în mediul oriental a început sa feolosit !i titlul de !ar, deri"at din latinescul Cezar, preluat mai t%rziu de

  • 8/17/2019 uyu6ygf

    19/110

    bulgari !i de conducatorii Imperiului Rus, odata cu cadereaConstantinopolului'

    n occident nu au mai e9istat împara!i din anul :1,

    daiiiiiiasdh

  • 8/17/2019 uyu6ygf

    20/110

    n occident nu au mai e9istat împara!i din anul :1, dar iserica Catolica dela Roma se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual' /a început.apii de la Roma i-au recunoscut pe împara!ii bizantini ca find continuatorii

    tradi!iei imperiale romane, însa mai t%rziu datorita aptului ca Roma a trebuitsa aca a!a de una singura in"azilor migratoare, ara a primi "reun spri#in dinpartea izan!ului, .apa de la Roma !i-a reconsiderat pozi!ia, încep%nd saacorde spri#in politic rancilor' Astel .apa l-a chemat în a#utor pe .epin cel3curt' (rept recompensa pentru a#utorul dat, acesta a ost încoronat de catre.apa rege al rancilor' ;iul lui .epin cel 3curt, Carol cel Mare a ost încoronatmparat al 3%ntului Imperiu Roman în anul +77 la Roma, de .apa /eon al III-lea, ofcial ca mul!umire pentru inter"en!ia sa în timpul unei re"oltepetrecute la Roma' (ar este posibil ca moti"ul a ost apropierea dintre Carolcel Mare si Irene, la maturitate împarateasa izan!ului, lucru care era contraintereselor .apei' n anul +62, împaratul bizantin Mihail I Rangabe l-a

    recunoscut pe Carol cel Mare ca împaratul Occidentului printr-un tratat frmat în Aachen, chiar daca aceasta acceptare a ost debila, deoarece izan!ulconsidera ca noua realizare germana nu a"ea nimic #uridic in comun cuImperiul Roman, in timp ce Imperiul izantin era $cel putin pe h%rtie&succesorul legal al acestuia, in Orient'

    (upa ce nepo!ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul în )ratatul de la*erdun în +, au ost dierite tentati"e cu mai mult sau mai pu!in noroc de ase ace recunoscu!i ca împara!i, încerc%nd sa-l or!eze pe .apa prin

    intermediul trimiterii de trupe militare în Italia' /a s%r!itul anului 012 regelegerman Otto I a reu!it sa fe încoronat legitim ca mparatul 3%ntului ImperiuRoman, ceea ce îl proclama ca urma!ul lui Carol cel Mare, pun%ndu-se astelbazele 3%ntului Imperiu Roman (e 4a!iune 5ermana' 3uccesorii saiconser"au titlul p%na în anul 6+71, chiar daca propriul 3%nt Imperiu Romande 4a!iune 5ermana a ost practic dar%mat în 61+, dupa )ratatul de la8estalia'(upa dispari!ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul izantin s-aconsiderat continuatorul tradi!iei romane, de!i a abandonat cultura latina îna"oarea "echii culturi elenistice' mpara!ii bizantini se intitulau basileus,dupa termenul grecesc pentru rege' )otu!i, în mediul oriental a început sa fe

    olosit !i titlul de !ar, deri"at din latinescul Cezar, preluat mai t%rziu debulgari !i de conducatorii Imperiului Rus, odata cu cadereaConstantinopolului'

    n occident nu au mai e9istat împara!i din anul :1, dar iserica Catolica dela Roma se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual' /a început

  • 8/17/2019 uyu6ygf

    21/110

    .apii de la Roma i-au recunoscut pe împara!ii bizantini ca find continuatoriitradi!iei imperiale romane, însa mai t%rziu datorita aptului ca Roma a trebuitsa aca a!a de una singura in"azilor migratoare, ara a primi "reun spri#in dinpartea izan!ului, .apa de la Roma !i-a reconsiderat pozi!ia, încep%nd saacorde spri#in politic rancilor' Astel .apa l-a chemat în a#utor pe .epin cel

    3curt' (rept recompensa pentru a#utorul dat, acesta a ost încoronat de catre.apa rege al rancilor' ;iul lui .epin cel 3curt, Carol cel Mare a ost încoronatmparat al 3%ntului Imperiu Roman în anul +77 la Roma, de .apa /eon al III-lea, ofcial ca mul!umire pentru inter"en!ia sa în timpul unei re"oltepetrecute la Roma' (ar este posibil ca moti"ul a ost apropierea dintre Carolcel Mare si Irene, la maturitate împarateasa izan!ului, lucru care era contraintereselor .apei' n anul +62, împaratul bizantin Mihail I Rangabe l-arecunoscut pe Carol cel Mare ca împaratul Occidentului printr-un tratat frmat

     în Aachen, chiar daca aceasta acceptare a ost debila, deoarece izan!ulconsidera ca noua realizare germana nu a"ea nimic #uridic in comun cuImperiul Roman, in timp ce Imperiul izantin era $cel putin pe h%rtie&succesorul legal al acestuia, in Orient'

    (upa ce nepo!ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul în )ratatul de la*erdun în +, au ost dierite tentati"e cu mai mult sau mai pu!in noroc de ase ace recunoscu!i ca împara!i, încerc%nd sa-l or!eze pe .apa prinintermediul trimiterii de trupe militare în Italia' /a s%r!itul anului 012 regelegerman Otto I a reu!it sa fe încoronat legitim ca mparatul 3%ntului ImperiuRoman, ceea ce îl proclama ca urma!ul lui Carol cel Mare, pun%ndu-se astelbazele 3%ntului Imperiu Roman (e 4a!iune 5ermana' 3uccesorii saiconser"au titlul p%na în anul 6+71, chiar daca propriul 3%nt Imperiu Romande 4a!iune 5ermana a ost practic dar%mat în 61+, dupa )ratatul de la8estalia'(upa dispari!ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul izantin s-aconsiderat continuatorul tradi!iei romane, de!i a abandonat cultura latina îna"oarea "echii culturi elenistice' mpara!ii bizantini se intitulau basileus,dupa termenul grecesc pentru rege' )otu!i, în mediul oriental a început sa feolosit !i titlul de !ar, deri"at din latinescul Cezar, preluat mai t%rziu debulgari !i de conducatorii Imperiului Rus, odata cu cadereaConstantinopolului'

    n occident nu au mai e9istat împara!i din anul :1,daiiiiiiasdh

  • 8/17/2019 uyu6ygf

    22/110

    uuiiiiiiiiiiiiiiiiasdh

  • 8/17/2019 uyu6ygf

    23/110

    ssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdh

  • 8/17/2019 uyu6ygf

    24/110

    uuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdh

  • 8/17/2019 uyu6ygf

    25/110

    anotimp etc'>

    atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>

    prezen!a unui c%mp le9ical dominant>

    descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>

    predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">

    poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul saumonologul>iiiiiiasdh

  • 8/17/2019 uyu6ygf

    26/110

    iiiiiiiiiiasdh

  • 8/17/2019 uyu6ygf

    27/110

    (upa ce nepo!ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul în )ratatul de la*erdun în +, au ost dierite tentati"e cu mai mult sau mai pu!in noroc de ase ace recunoscu!i ca împara!i, încerc%nd sa-l or!eze pe .apa prinintermediul trimiterii de trupe militare în Italia' /a s%r!itul anului 012 regelegerman Otto I a reu!it sa fe încoronat legitim ca mparatul 3%ntului Imperiu

    Roman, ceea ce îl proclama ca urma!ul lui Carol cel Mare, pun%ndu-se astelbazele 3%ntului Imperiu Roman (e 4a!iune 5ermana' 3uccesorii saiconser"au titlul p%na în anul 6+71, chiar daca propriul 3%nt Imperiu Romande 4a!iune 5ermana a ost practic dar%mat în 61+, dupa )ratatul de la8estalia'(upa dispari!ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul izantin s-aconsiderat continuatorul tradi!iei romane, de!i a abandonat cultura latina îna"oarea "echii culturi elenistice' mpara!ii bizantini se intitulau basileus,dupa termenul grecesc pentru rege' )otu!i, în mediul oriental a început sa feolosit !i titlul de !ar, deri"at din latinescul Cezar, preluat mai t%rziu debulgari !i de conducatorii Imperiului Rus, odata cu cadereaConstantinopolului'

    n occident nu au mai e9istat împara!i din anul :1, dar iserica Catolica dela Roma se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual' /a început.apii de la Roma i-au recunoscut pe împara!ii bizantini ca find continuatoriitradi!iei imperiale romane, însa mai t%rziu datorita aptului ca Roma a trebuitsa aca a!a de una singura in"azilor migratoare, ara a primi "reun spri#in dinpartea izan!ului, .apa de la Roma !i-a reconsiderat pozi!ia, încep%nd saacorde spri#in politic rancilor' Astel .apa l-a chemat în a#utor pe .epin cel3curt' (rept recompensa pentru a#utorul dat, acesta a ost încoronat de catre.apa rege al rancilor' ;iul lui .epin cel 3curt, Carol cel Mare a ost încoronatmparat al 3%ntului Imperiu Roman în anul +77 la Roma, de .apa /eon al III-lea, ofcial ca mul!umire pentru inter"en!ia sa în timpul unei re"oltepetrecute la Roma' (ar este posibil ca moti"ul a ost apropierea dintre Carolcel Mare si Irene, la maturitate împarateasa izan!ului, lucru care era contraintereselor .apei' n anul +62, împaratul bizantin Mihail I Rangabe l-arecunoscut pe Carol cel Mare ca împaratul Occidentului printr-un tratat frmat

     în Aachen, chiar daca aceasta acceptare a ost debila, deoarece izan!ulconsidera ca noua realizare germana nu a"ea nimic #uridic in comun cuImperiul Roman, in timp ce Imperiul izantin era $cel putin pe h%rtie&

    succesorul legal al acestuia, in Orient'

    (upa ce nepo!ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul în )ratatul de la*erdun în +, au ost dierite tentati"e cu mai mult sau mai pu!in noroc de ase ace recunoscu!i ca împara!i, încerc%nd sa-l or!eze pe .apa prinintermediul trimiterii de trupe militare în Italia' /a s%r!itul anului 012 regele

  • 8/17/2019 uyu6ygf

    28/110

    german Otto I a reu!it sa fe încoronat legitim ca mparatul 3%ntului ImperiuRoman, ceea ce îl proclama ca urma!ul lui Carol cel Mare, pun%ndu-se astelbazele 3%ntului Imperiu Roman (e 4a!iune 5ermana' 3uccesorii saiconser"au titlul p%na în anul 6+71, chiar daca propriul 3%nt Imperiu Romande 4a!iune 5ermana a ost practic dar%mat în 61+, dupa )ratatul de la

    8estalia'(upa dispari!ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul izantin s-aconsiderat continuatorul tradi!iei romane, de!i a abandonat cultura latina îna"oarea "echii culturi elenistice' mpara!ii bizantini se intitulau basileus,dupa termenul grecesc pentru rege' )otu!i, în mediul oriental a început sa feolosit !i titlul de !ar, deri"at din latinescul Cezar, preluat mai t%rziu debulgari !i de conducatorii Imperiului Rus, odata cu cadereaConstantinopolului'

    n occident nu au mai e9istat împara!i din anul :1,

    daiiiiiiasdh

  • 8/17/2019 uyu6ygf

    29/110

    iiiiiiiiiiiiiiiiasdh

  • 8/17/2019 uyu6ygf

    30/110

    dh

  • 8/17/2019 uyu6ygf

    31/110

    ssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdh

  • 8/17/2019 uyu6ygf

    32/110

    uuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdh

  • 8/17/2019 uyu6ygf

    33/110

    prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, unanotimp etc'>

    atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>

    prezen!a unui c%mp le9ical dominant>

    descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>

    predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">

    poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>

    "erbele la imperect sunt specifce descrierii>

    sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'

    apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>

    prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, unanotimp etc'>

    atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>

    prezen!a unui c%mp le9ical dominant>

    descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>

    predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">

    poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>

    "erbele la imperect sunt specifce descrierii>

    sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'

    apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>

    prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, unanotimp etc'>

    atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>

    prezen!a unui c%mp le9ical dominant>

    descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"eniri

  • 8/17/2019 uyu6ygf

    34/110

    lente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>

    predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">

    poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>

    "erbele la imperect sunt specifce descrierii>

    sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'

    apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>

    prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, unanotimp etc'>

    atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>

    prezen!a unui c%mp le9ical dominant>

    descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>

    predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">

    poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>

    "erbele la imperect sunt specifce descrierii>

    sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'

    apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>

    prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, unanotimp etc'>

    atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>

    prezen!a unui c%mp le9ical dominant>

    descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"eniri

    lente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>

    predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">

    poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>

    "erbele la imperect sunt specifce descrierii>

    sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'

  • 8/17/2019 uyu6ygf

    35/110

    apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>

    prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior,uniiiiasdh

  • 8/17/2019 uyu6ygf

    36/110

    iiiiiiiiiasdh

  • 8/17/2019 uyu6ygf

    37/110

    suuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdh

  • 8/17/2019 uyu6ygf

    38/110

    prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, unanotimp etc'>

    atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>

    prezen!a unui c%mp le9ical dominant>

    descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>

    predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">

    poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>

    "erbele la imperect sunt specifce descrierii>

    sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'

    apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>

    prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, unanotimp etc'>

    atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>

    prezen!a unui c%mp le9ical dominant>

    descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>

    predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">

    poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>

    "erbele la imperect sunt specifce descrierii>

    sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'

    apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>

    prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, unanotimp etc'>

    atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>

    prezen!a unui c%mp le9ical dominant>

    descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"eniri

  • 8/17/2019 uyu6ygf

    39/110

    lente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>

    predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">

    poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>

    "erbele la imperect sunt specifce descrierii>

    sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'

    apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>

    prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior,uniiiiasdh

  • 8/17/2019 uyu6ygf

    40/110

    sssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdh

  • 8/17/2019 uyu6ygf

    41/110

    iiiiiiiiiiiiiiiiasdh

  • 8/17/2019 uyu6ygf

    42/110

    poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>

    "erbele la imperect sunt specifce descrierii>

    sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'

    apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>

    prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, unanotimp etc'>

    atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>

    prezen!a unui c%mp le9ical dominant>

    descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>

    predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">

    poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>

    "erbele la imperect sunt specifce descrierii>

    sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'

    apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>

    prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, unanotimp etc'>

    atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>

    prezen!a unui c%mp le9ical dominant>

    descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>

    predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">

    poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>

    "erbele la imperect sunt specifce descrierii>

    sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'

    apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>

  • 8/17/2019 uyu6ygf

    43/110

    prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, unanotimp etc'>

    atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>

    prezen!a unui c%mp le9ical dominant>

    descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>

    predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">

    poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>

    "erbele la imperect sunt specifce descrierii>

    sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'

    apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>

    prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior,uniiiiasdh

  • 8/17/2019 uyu6ygf

    44/110

    sssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdh

  • 8/17/2019 uyu6ygf

    45/110

    uuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdh

  • 8/17/2019 uyu6ygf

    46/110

    atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>

    prezen!a unui c%mp le9ical dominant>

    descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>

    predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">

    poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>

    "erbele la imperect sunt specifce descrierii>

    sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'

    apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>

    prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, unanotimp etc'>

    atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>

    prezen!a unui c%mp le9ical dominant>

    descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>

    predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">

    poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>

    "erbele la imperect sunt specifce descrierii>

    sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'

    apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>

    prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, unanotimp etc'>

    atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>

    prezen!a unui c%mp le9ical dominant>

    descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>

    predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">

  • 8/17/2019 uyu6ygf

    47/110

    poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>

    "erbele la imperect sunt specifce descrierii>

    sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'

    apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>

    prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, unanotimp etc'>

    atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>

    prezen!a unui c%mp le9ical dominant>

    descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>

    predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">

    poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>

    "erbele la imperect sunt specifce descrierii>

    sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'

    apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>

    prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior,uniiiiasdh

  • 8/17/2019 uyu6ygf

    48/110

    uuiiiiiiiiiiiiiiiiasdh

  • 8/17/2019 uyu6ygf

    49/110

  • 8/17/2019 uyu6ygf

    50/110

    sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'

    apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>

    prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, un

    anotimp etc'>

    atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>

    prezen!a unui c%mp le9ical dominant>

    descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>

    predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">

    poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>

    "erbele la imperect sunt specifce descrierii>

    sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'

    apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>

    prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, unanotimp etc'>

    atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>

    prezen!a unui c%mp le9ical dominant>

    descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>

    predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">

    poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>

    "erbele la imperect sunt specifce descrierii>

    sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'

    apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>

    prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, unanotimp etc'>

  • 8/17/2019 uyu6ygf

    51/110

    atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>

    prezen!a unui c%mp le9ical dominant>

    descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>

    predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">

    poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>

    "erbele la imperect sunt specifce descrierii>

    sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'

    apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>

    prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, unanotimp etc'>

    atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>

    prezen!a unui c%mp le9ical dominant>

    descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>

    predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">

    poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>

    "erbele la imperect sunt specifce descrierii>

    sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'

    apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>

    prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior,uniiiiasdh

  • 8/17/2019 uyu6ygf

    52/110

    ssssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdh

  • 8/17/2019 uyu6ygf

    53/110

    suuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdh

  • 8/17/2019 uyu6ygf

    54/110

    descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>

    predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">

    poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>

    "erbele la imperect sunt specifce descrierii>

    sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'

    apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>

    prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, unanotimp etc'>

    atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>

    prezen!a unui c%mp le9ical dominant>

    descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>

    predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">

    poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>

    "erbele la imperect sunt specifce descrierii>

    sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'

    apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>

    prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, unanotimp etc'>

    atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>

    prezen!a unui c%mp le9ical dominant>

    descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>

    predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">

    poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>

    "erbele la imperect sunt specifce descrierii>

  • 8/17/2019 uyu6ygf

    55/110

    sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'

    apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>

    prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, un

    anotimp etc'>

    atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>

    prezen!a unui c%mp le9ical dominant>

    descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>

    predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">

    poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>

    "erbele la imperect sunt specifce descrierii>

    sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'

    apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>

    prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, unanotimp etc'>

    atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>

    prezen!a unui c%mp le9ical dominant>

    descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>

    predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">

    poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>

    "erbele la imperect sunt specifce descrierii>

    sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'

    apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>

    prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior,uniiiiasdh

  • 8/17/2019 uyu6ygf

    56/110

    h

  • 8/17/2019 uyu6ygf

    57/110

    ssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdh

  • 8/17/2019 uyu6ygf

    58/110

    ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>

    prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, unanotimp etc'>

    atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>

    prezen!a unui c%mp le9ical dominant>

    descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>

    predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">

    poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>

    "erbele la imperect sunt specifce descrierii>

    sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'

    apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>

    prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, unanotimp etc'>

    atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>

    prezen!a unui c%mp le9ical dominant>

    descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>

    predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">

    poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>

    "erbele la imperect sunt specifce descrierii>

    sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'

    apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrie

    prezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>

    prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, unanotimp etc'>

    atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>

    prezen!a unui c%mp le9ical dominant>

  • 8/17/2019 uyu6ygf

    59/110

    descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>

    predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">

    poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>

    "erbele la imperect sunt specifce descrierii>

    sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'

    apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>

    prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, unanotimp etc'>

    atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>

    prezen!a unui c%mp le9ical dominant>

    descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>

    predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">

    poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>

    "erbele la imperect sunt specifce descrierii>

    sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'

    apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>

    prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, unanotimp etc'>

    atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>

    prezen!a unui c%mp le9ical dominant>

    descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>

    predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">

    poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>

    "erbele la imperect sunt specifce descrierii>

  • 8/17/2019 uyu6ygf

    60/110

    sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'

    apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>

    prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior,

    uniiiiasdh

  • 8/17/2019 uyu6ygf

    61/110

    uuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdh

  • 8/17/2019 uyu6ygf

    62/110

    sssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdh

  • 8/17/2019 uyu6ygf

    63/110

    apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>

    prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, unanotimp etc'>

    atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>

    prezen!a unui c%mp le9ical dominant>

    descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>

    predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">

    poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>

    "erbele la imperect sunt specifce descrierii>

    sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'

    apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>

    prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, unanotimp etc'>

    atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>

    prezen!a unui c%mp le9ical dominant>

    descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>

    predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">

    poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>

    "erbele la imperect sunt specifce descrierii>

    sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'

    apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>

    prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, unanotimp etc'>

    atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>

  • 8/17/2019 uyu6ygf

    64/110

    prezen!a unui c%mp le9ical dominant>

    descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>

    predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">

    poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>

    "erbele la imperect sunt specifce descrierii>

    sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'

    apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>

    prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior,uniiiiasdh

  • 8/17/2019 uyu6ygf

    65/110

    uuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdh

  • 8/17/2019 uyu6ygf

    66/110

    h

  • 8/17/2019 uyu6ygf

    67/110

    lente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>

    predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">

    poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>

    "erbele la imperect sunt specifce descrierii>

    sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'

    apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>

    prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, unanotimp etc'>

    atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>

    prezen!a unui c%mp le9ical dominant>

    descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>

    predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">

    poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>

    "erbele la imperect sunt specifce descrierii>

    sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'

    apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>

    prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, unanotimp etc'>

    atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>

    prezen!a unui c%mp le9ical dominant>

    descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"eniri

    lente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>

    predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">

    poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>

    "erbele la imperect sunt specifce descrierii>

    sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'

  • 8/17/2019 uyu6ygf

    68/110

    apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>

    prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, unanotimp etc'>

    atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>

    prezen!a unui c%mp le9ical dominant>

    descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>

    predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">

    poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>

    "erbele la imperect sunt specifce descrierii>

    sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'

    apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>

    prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior,uniiiiasdh

  • 8/17/2019 uyu6ygf

    69/110

    uuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdh

  • 8/17/2019 uyu6ygf

    70/110

    asdh

  • 8/17/2019 uyu6ygf

    71/110

    prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, unanotimp etc'>

    atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>

    prezen!a unui c%mp le9ical dominant>

    descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>

    predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">

    poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>

    "erbele la imperect sunt specifce descrierii>

    sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'

    apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>

    prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, unanotimp etc'>

    atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>

    prezen!a unui c%mp le9ical dominant>

    descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>

    predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">

    poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>

    "erbele la imperect sunt specifce descrierii>

    sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'

    apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>

    prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, unanotimp etc'>

    atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>

    prezen!a unui c%mp le9ical dominant>

    descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"eniri

  • 8/17/2019 uyu6ygf

    72/110

    lente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>

    predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">

    poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>

    "erbele la imperect sunt specifce descrierii>

    sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'

    apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>

    prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, unanotimp etc'>

    atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>

    prezen!a unui c%mp le9ical dominant>

    descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>

    predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">

    poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>

    "erbele la imperect sunt specifce descrierii>

    sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'

    apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>

    prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior,uniiiiasdh

  • 8/17/2019 uyu6ygf

    73/110

    dh

  • 8/17/2019 uyu6ygf

    74/110

    ssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdh

  • 8/17/2019 uyu6ygf

    75/110

    poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>

    "erbele la imperect sunt specifce descrierii>

    sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'

    apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>

    prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, unanotimp etc'>

    atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>

    prezen!a unui c%mp le9ical dominant>

    descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>

    predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">

    poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>

    "erbele la imperect sunt specifce descrierii>

    sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'

    apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>

    prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, unanotimp etc'>

    atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>

    prezen!a unui c%mp le9ical dominant>

    descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>

    predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">

    poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>

    "erbele la imperect sunt specifce descrierii>

    sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'

    apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>

  • 8/17/2019 uyu6ygf

    76/110

    prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, unanotimp etc'>

    atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>

    prezen!a unui c%mp le9ical dominant>

    descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>

    predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">

    poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>

    "erbele la imperect sunt specifce descrierii>

    sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'

    apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>

    prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, unanotimp etc'>

    atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>

    prezen!a unui c%mp le9ical dominant>

    descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>

    predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">

    poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>

    "erbele la imperect sunt specifce descrierii>

    sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'

    apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>

    prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior,uniiiiasdh

  • 8/17/2019 uyu6ygf

    77/110

    ssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdh

  • 8/17/2019 uyu6ygf

    78/110

    uuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdh

  • 8/17/2019 uyu6ygf

    79/110

    atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>

    prezen!a unui c%mp le9ical dominant>

    descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>

    predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">

    poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>

    "erbele la imperect sunt specifce descrierii>

    sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'

    apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>

    prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, unanotimp etc'>

    atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>

    prezen!a unui c%mp le9ical dominant>

    descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>

    predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">

    poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>

    "erbele la imperect sunt specifce descrierii>

    sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'

    apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>

    prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, unanotimp etc'>

    atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>

    prezen!a unui c%mp le9ical dominant>

    descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>

    predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">

  • 8/17/2019 uyu6ygf

    80/110

    poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>

    "erbele la imperect sunt specifce descrierii>

    sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'

    apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>

    prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, unanotimp etc'>

    atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>

    prezen!a unui c%mp le9ical dominant>

    descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>

    predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">

    poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>

    "erbele la imperect sunt specifce descrierii>

    sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'

    apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>

    prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, unanotimp etc'>

    atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>

    prezen!a unui c%mp le9ical dominant>

    descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>

    predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">

    poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>

    "erbele la imperect sunt specifce descrierii>

    sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'

    apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>

  • 8/17/2019 uyu6ygf

    81/110

    prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior,uniiiiasdh

  • 8/17/2019 uyu6ygf

    82/110

    uuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdh

  • 8/17/2019 uyu6ygf

    83/110

    ssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdh

  • 8/17/2019 uyu6ygf

    84/110

    atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>

    prezen!a unui c%mp le9ical dominant>

    descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>

    predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">

    poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>

    "erbele la imperect sunt specifce descrierii>

    sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'

    apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>

    prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, unanotimp etc'>

    atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>

    prezen!a unui c%mp le9ical dominant>

    descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>

    predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">

    poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>

    "erbele la imperect sunt specifce descrierii>

    sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'

    apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>

    prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, unanotimp etc'>

    atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>

    prezen!a unui c%mp le9ical dominant>

    descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>

    predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">

  • 8/17/2019 uyu6ygf

    85/110

    poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>

    "erbele la imperect sunt specifce descrierii>

    sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'

    apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>

    prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior,uniiiiasdh

  • 8/17/2019 uyu6ygf

    86/110

    asdh

  • 8/17/2019 uyu6ygf

    87/110

    uuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdh

  • 8/17/2019 uyu6ygf

    88/110

    sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'

    apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>

    prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, un

    anotimp etc'>

    atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>

    prezen!a unui c%mp le9ical dominant>

    descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>

    predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">

    poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>

    "erbele la imperect sunt specifce descrierii>

    sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'

    apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>

    prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, unanotimp etc'>

    atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>

    prezen!a unui c%mp le9ical dominant>

    descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>

    predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">

    poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>

    "erbele la imperect sunt specifce descrierii>

    sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'

    apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>

    prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior, un peisa#, unanotimp etc'>

  • 8/17/2019 uyu6ygf

    89/110

    atmosera generala poate f de lini!te, reamat, "eselie etc'>

    prezen!a unui c%mp le9ical dominant>

    descrierea poate f statica ?se olosesc "erbe ce denumesc e9isten!e, de"enirilente@ sau dinamica $se olosesc "erbe de mi!care&>

    predomina grupul nominal substanti"ad#ecti">

    poate aparea împletita cu nara!iunea, dialogul sau monologul>

    "erbele la imperect sunt specifce descrierii>

    sentimentele autorului sunt transmise în mod direct'

    apartine genului liric sau genului epicnesistematica= adica cel care descrieprezinta ceea ce "ede !i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa>

    prezentarea cadrului temporal !i spa!ial= e9' un decor interior,undsdadasdassdsa9

    prezena imaginilor artistice Di a fgurilor de stil>de tip tablou $descrierea uneiurtuni, unui lac, unui anotimp etc'&>prezintB trBsBturile caracteristice ale unui

    col din naturB, ale unui peisa#, enomen al naturii, portretul unui persona#etc' (e asemenea, descrierea este Di o operB literarB, în prozB sau în "ersuri,organizatB pe baza descrierii literare' Ea poate f=

    de tip tablou $descrierea unei urtuni, unui lac, unui anotimp etc'&>

  • 8/17/2019 uyu6ygf

    90/110

    de tip portret $enumerarea trBsBturilor fzice Di morale ale unei persoane&'

    (escrierea se deosebeDte de alte moduri de e9punere prin urmBtoarelecaracteristici=

    rec"ena substanti"elor, a ad#ecti"elor $ad"erbelor&, cu accent pe "erbelestatice la modul indicati", timpul prezent sau imperect>

    prezena imaginilor artistice Di a fgurilor de stil>de tip tablou $descrierea uneiurtuni, unui lac, unui anotimp etc'&>prezintB trBsBturile caracteristice ale unuicol din naturB, ale unui peisa#, enomen al naturii, portretul unui persona#etc' (e asemenea, descrierea este Di o operB literarB, în prozB sau în "ersuri,organizatB pe baza descrierii literare' Ea poate f=

    de tip tablou $descrierea unei urtuni, unui lac, unui anotimp etc'&>

    de tip portret $enumerarea trBsBturilor fzice Di morale ale unei persoane&'

    (escrierea se deosebeDte de alte moduri de e9punere prin urmBtoarelecaracteristici=

    rec"ena substanti"elor, a ad#ecti"elor $ad"erbelor&, cu accent pe "erbelestatice la modul indicati", timpul prezent sau imperect>

    prezena imaginilor artistice Di a fgurilor de stil>de tip tablou $descrierea uneiurtuni, unui lac, unui anotimp etc'&>prezintB trBsBturile caracteristice ale unuicol din naturB, ale unui peisa#, enomen al naturii, portretul unui persona#etc' (e asemenea, descrierea este Di o operB literarB, în prozB sau în "ersuri,organizatB pe baza descrierii literare' Ea poate f=

    de tip tablou $descrierea unei urtuni, unui lac, unui anotimp etc'&>

    de tip portret $enumerarea trBsBturilor fzice Di morale ale unei persoane&'

    (escrierea se deosebeDte de alte moduri de e9punere prin urmBtoarelecaracteristici=

    rec"ena substanti"elor, a ad#ecti"elor $ad"erbelor&, cu accent pe "erbelestatice la modul indicati", timpul prezent sau imperect>

  • 8/17/2019 uyu6ygf

    91/110

    prezena imaginilor artistice Di a fgurilor de stil>de tip tablou $descrierea uneiurtuni, unui lac, unui anotimp etc'&>prezintB trBsBturile caracteristice ale unuicol din naturB, ale unui peisa#, enomen al naturii, portretul unui persona#etc' (e asemenea, descrierea este Di o operB literarB, în prozB sau în "ersuri,organizatB pe baza descrierii literare' Ea poate f=

    de tip tablou $descrierea unei urtuni, unui lac, unui anotimp etc'&>

    de tip portret $enumerarea trBsBturilor fzice Di morale ale unei persoane&'

    (escrierea se deosebeDte de alte moduri de e9punere prin urmBtoarelecaracteristici=

    rec"ena substanti"elor, a ad#ecti"elor $ad"erbelor&, cu accent pe "erbelestatice la modul indicati", timpul prezent sau imperect>

    prezena imaginilor artistice Di a fgurilor de stil>de tip tablou $descrierea uneiurtuni, unui lac, unui anotimp etc'&>prezintB trBsBturile caracteristice ale unuicol din naturB, ale unui peisa#, enomen al naturii, portretul unui persona#etc' (e asemenea, descrierea este Di o operB literarB, în prozB sau în "ersuri,organizatB pe baza descrierii literare' Ea poate f=

    de tip tablou $descrierea unei urtuni, unui lac, unui anotimp etc'&>

    de tip portret $enumerarea trBsBturilor fzice Di morale ale unei persoane&'

    (escrierea se deosebeDte de alte moduri de e9punere prin urmBtoarelecaracteristici=

    rec"ena substanti"elor, a ad#ecti"elor $ad"erbelor&, cu accent pe "erbelestatice la modul indicati", timpul prezent sau imperect>

    prezena imaginilor artistice Di a fgurilor de stil>de tip tablou $descrierea unei

    urtuni, unui lac, unui anotimp etc'&>prezintB trBsBturile caracteristice ale unuicol din naturB, ale unui peisa#, enomen al naturii, portretul unui persona#etc' (e asemenea, descrierea este Di o operB literarB, în prozB sau în "ersuri,organizatB pe baza descrierii literare' Ea poate f=

    de tip tablou $descrierea unei urtuni, unui lac, unui anotimp etc'&>

  • 8/17/2019 uyu6ygf

    92/110

    de tip portret $enumerarea trBsBturilor fzice Di morale ale unei persoane&'

    (escrierea se deosebeDte de alte moduri de e9punere prin urmBtoarelecaracteristici=

    rec"ena substanti"elor, a ad#ecti"elor $ad"erbelor&, cu accent pe "erbelestatice la modul indicati", timpul prezent sau imperect>

    prezena imaginilor artistice Di a fgurilor de stil>de tip tablou $descrierea uneiurtuni, unui lac, unui anotimp etc'&>prezintB trBsBturile caracteristice ale unuicol din naturB, ale unui peisa#, enomen al naturii, portretul unui persona#etc' (e asemenea, descrierea este Di o operB literarB, în prozB sau în "ersuri,organizatB pe baza descrierii literare' Ea poate f=

    de tip tablou $descrierea unei urtuni, unui lac, unui anotimp etc'&>

    de tip portret $enumerarea trBsBturilor fzice Di morale ale unei persoane&'

    (escrierea se deosebeDte de alte moduri de e9punere prin urmBtoarelecaracteristici=

    rec"ena substanti"elor, a ad#ecti"elor $ad"erbelor&, cu accent pe "erbelestatice la modul indicati", timpul prezent sau imperect>

    prezena imaginilor artistice Di a fgurilor de stil>de tip tablou $descrierea uneiurtuni, unui lac, unui anotimp etc'&>

    de tip portret $enumerarea trBsBturilor fzice Di morale ale unei persoane&'

    (escrierea se deosebeDte de alte moduri de e9punere prin urmBtoarelecaracteristici=

    rec"ena substanti"elor, a ad#ecti"elor $ad"erbelor&, cu accent pe "erbele

    statice la modul indicati", timpul prezent sau imperect>

    prezena imaginilor artistice Di a fgurilor de stil>de tip tablou $descrierea uneiurtuni, unui lac, unui anotimp etc'&>

    de tip portret $enumerarea trBsBturilor fzice Di morale ale unei persoane&'

    (escrierea se deosebeDte de alte moduri de e9punere prin urmBtoarele

  • 8/17/2019 uyu6ygf

    93/110

    caracteristici=

    rec"ena substanti"elor, a ad#ecti"elor $ad"erbelor&, cu accent pe "erbelestatice la modul indicati", timpul prezent sau imperect>

    prezena imaginilor artistice Di a fgurilor de stil>de tip tablou $descrierea uneiurtuni, unui lac, unui anotimp etc'&>

    de tip portret $enumerarea trBsBturilor fzice Di morale ale unei persoane&'

    (escrierea se deosebeDte de alte moduri de e9punere prin urmBtoarelecaracteristici=

    rec"ena substanti"elor, a ad#ecti"elor $ad"erbelor&, cu accent pe "erbele

    statice la modul indicati", timpul prezent sau imperect>

    prezena imaginilor artistice Di a fgurilor de stil>de tip tablou $descrierea uneiurtuni, unui lac, unui anotimp etc'&>

    de tip portret $enumerarea trBsBturilor fzice Di morale ale unei persoane&'

    (escrierea se deosebeDte de alte moduri de e9punere prin urmBtoarelecaracteristici=

    rec"ena substanti"elor, a ad#ecti"elor $ad"erbelor&, cu accent pe "erbelestatice la modul indicati", timpul prezent sau imperect>

    prezena imaginilor artistice Di a fgurilor de stil>de tip tablou $descrierea uneiurtuni, unui lac, unui anotimp etc'&>

    de tip portret $enumerarea trBsBturilor fzice Di morale ale unei persoane&'

    (escrierea se deosebeDte de alte moduri de e9punere prin urmBtoarelecaracteristici=

    rec"ena substanti"elor, a ad#ecti"elor $ad"erbelor&, cu accent pe "erbelestatice la modul indicati", timpul prezent sau imperect>

    prezena imaginilor artistice Di a fgurilor de stil>de tip tablou $descrierea uneiurtuni, unui lac, unui anotimp etc'&>

    de tip portret $enumerarea trBsBturilor fzice Di morale ale unei persoane&'

  • 8/17/2019 uyu6ygf

    94/110

    (escrierea se deosebeDte de alte moduri de e9punere prin urmBtoarelecaracteristici=

    rec"ena substanti"elor, a ad#ecti"elor $ad"erbelor&, cu accent pe "erbele

    statice la modul indicati", timpul prezent sau imperect>

    prezena imaginilor artistice Di a fgurilor de stil>de tip tablou $descrierea uneiurtuni, unui lac, unui anotimp etc'&>

    de tip portret $enumerarea trBsBturilor fzice Di morale ale unei persoane&'

    (escrierea se deosebeDte de alte moduri de e9punere prin urmBtoarelecaracteristici=

    rec"ena substanti"elor, a ad#ecti"elor $ad"erbelor&, cu accent pe "erbelestatice la modul indicati", timpul prezent sau imperect>

    prezena imaginilor artistice Di a fgurilor de stil>de tip tablou $descrierea uneiurtuni, unui lac, unui anotimp etc'&>

    de tip portret $enumerarea trBsBturilor fzice Di morale ale unei persoane&'

    (escrierea se deosebeDte de alte moduri de e9punere prin urmBtoarelecaracteristici=

    rec"ena