Numărul 5, martie 2016

Copilăria este universul copleşit

de tainele inocenţei şi

armonia gândurilor.

REVISTA CLASEI a VII-a A

ŞCOALA GIMNAZIALĂ “LUCIAN GRIGORESCU”

MEDGIDIA - JUDEŢUL CONSTANŢA

CUPRINS:

Cuvânt înainte …………………..………………………………...…………………… ..1

Ştiri din calendar ……………………..………………...………………………………. 2

Un OM - o istorie ……….……………………………...………………………………... 3

Fantezie prin cuvinte şi culoare .……………………………………..…………….... 5

Enigme fizico-chimice ……………………..……………...…………………………… 7

Pledoarie pentru sănătate ..………….………………………………………………… 8

Invitaţie la lectură………………………………………………………………………… 9

Medgidia pitorească ..………….…..………….………….………………………..….. 10

Curiozităţi din lumea muzicii şi a sportului………………………………………….11

Secretul succesului ……………………………………………………………………..12

Testaţi-vă isteţimea minţii!….……………………………………………………….….13

Caleidoscop umoristic ..…………………………………………………………….….14

Apariţia unui nou număr al revistei reprezintă un motiv de bucurie şi de mândrie, atât pentru colectivul de redacţie, cât şi pentru toţi iubitorii acestei publicaţii, ce se doreşte a fi purtătorul de cuvânt al clasei a VII-a A. La început de drum, revista “Universul Nostru“ îşi propunea să ilustreze universul şcolar, deoarece copiii doreau să împărtăşească şi altora rodul muncii lor. Povestea continuă... ,,Ştiri din calendar” prezintã evenimente importante pentru viaţa cotidiană şcolară, activităţi relevante încununate de succes, datorat efortului creativ al dascălilor dar şi dorinţei elevilor de a fi învingãtori şi de a împãrtãşi din experienţele proprii sau din ceea ce au citit. “Un OM, o istorie” dezvãluie aspecte din îndelungata activitate la catedrã a d-lui prof. Gafar Echrem, “Fantezie şi culoare”, reflectă preocupările permanente ale d-nelor prof. de limba românã, Flueraşu Mihaela şi de desen Dodiş Elena, de a stimula la elevi arta exprimării

în scris şi prin culoare, în timp ce “Enigme fizico-chimice” ne permit descoperirea unora dintre tainele ascunse ale celor douã discipline surori, fizica şi chimia. Putem descifra “Secretul succesului” înregistrat de elevi la olimpiade şi concursuri şcolare, aflăm “Curiozitãţi din lumea muzicii şi sportului”, ne informãm cu privire la efectul nociv al bãuturilor energizante, primim o “Invitaţie la lecturã” , ne putem testa isteƫimea şi amuza copios citind caleidoscopul umoristic. Redactată cu seriozitate şi multã dragoste, revista este o fărâmă din sufletul fiecãruia dintre cei care au contribuit la realizarea ei.

Lectură plăcută!

Prof. diriginte, Emilia Ciocan

2

Europa este deținătoarea unei adevărate bogății lingvistice: 23 de limbi oficiale și peste 60 de comunități autohtone, care vorbesc o limbă regională sau minoritară. Pentru a atrage atenția asupra acestei imense bogãţii lingvistice, Uniunea Europeană și Consiliul Europei au proclamat primul an al mileniului "Anul european al limbilor". Datorită succesului din 2001, data de 26 septembrie a fost declarată Ziua Europeană a Limbilor străine. În cadrul şcolii noastre aceastã zi a fost marcată printr-o activitate susţinută de elevii claselor gimnaziale și coordonată atȃt de profesorii de limbi străine. Activitatea a cuprins si un test de cultură generalã, la care colega noastrã Naharniuc Cristina a obtinut maxim de punctaj, clasându-se pe locul I. Ziua de 31 octombrie a fost desemnată ca Zi Internațională a Mării Negre ȋn anul 1996 cȃnd, toate cele 6 țări riverane Mării Negre (Bulgaria, Georgia, Romȃnia, Rusia, Turcia, Ucraina) au semnat Planul Strategic de Acțiune pentru Marea Neagră. Acest plan conține cel mai cuprinzător set de strategii / politici inițiate pentru salvarea și reabilitarea uneia dintre cele mai poluate mări ale lumii. Clasa noastrã a fost reprezentatã la aceastã activitate de cãtre eleva Puşcaşu Bianca, care a interpretat cântece despre mare. “Jocuri de toamnã” a fost o activitate – concurs ale cărui probe ne-au pus în valoare spiritul creativ şi cunoştinţele despre acest anotimp. Grupaţi în 4 echipaje am luat parte la probele concursului: Bowling cu dovleci; Duel cu linguri şi … cartofi; Muşcã mãrul; Lupta baloanelor; La cules de … cuvinte; Logicã de … toamnã; Fantezie şi îndemânare. Juriul, format din doamna dirigintă şi trei colegi, a atribuit diplome tuturor participanţilor. Activitatea s-a încheiat cu dans şi multă voie bună.

Ziua Națională fără

Tutun este marcată, ȋn

fiecare an, ȋn a treia joi din noiembrie. Inițiativa are scopul de a atrage atenția asupra impactului pe care ȋl are fumatul asupra sănătații oamenilor. Sub sloganul “Alege să trăiești sănătos!”, coordonați de d-na dirigintã, prof. Emilia Ciocan, douã zile am participat la activităţi de informare a cetãţenilor orașului în legătură cu bolile provocate de tutun şi de conştientizare a riscurilor şi efectelor fumatului pasiv asupra sănătăţii, dar și de promovare a unui stil de viață sănătos, fără tutun. Am vizionat materiale PPT tematice și un film documentar intitulat „Efectele nocive ale fumatului”, ne-am implicat ȋntr-un amuzant joc de rol și ne-am testat cunoștințele asimilate pe această temă ȋn completarea unui rebus și rezolvarea unui test interactiv. Sub deviza „Mesaje pentru Romȃnia”, pe 27 noiembrie elevi ai scolii noastre coordonați de d-na prof. de istorie Marcov Raluca, au ȋmpărtăşit emoţia şi mândria de a fi român printr-o activitate deosebită dedicată zilei naționale. Reprezentantul clasei noastre, Radu Richard, a prezentat alaturi de alți elevi aspecte din viața si activitatea unor personalități care si-au adus aportul la progresul și prestigiul societății românești. Din dorinţa de a continua o acțiune devenită tradiție, Primăria Medgidia a organizat, pentru al treilea an consecutiv,„Gala premiilor de excelenţă”. Prima ediţie s-a desfășurat în anul 2012, când au fost premiați oameni a căror activitate a avut un impact pozitiv asupra comunităţii locale. În acest an, colegul nostru Radu Richard Andrei a avut bucuria de a primi Diploma de onoare pentru numeroasele premii obținute la concursuri și olimpiade școlare. Aceastã distincție îi rãsplãteşte efortul depus şi îl motiveazã pentru obţinerea de noi rezultate, la fel de frumoase.

Sandra Budacu Foto: Andra Delicostea

3

Domnul profesor de istorie Echrem Gafar,

un om cu o personalitate puternică şi o

bogăţie interioară deosebită, aflat în prag

de pensionare, a acceptat să răspundă

întrebărilor pe care i le-am adresat dintr-o

curiozitate specifică vârstei noastre, dar şi

din dorinţa de a afla lucruri interesante

legate de viaţa şi activitatea dumnealui la

catedră.

R: Pentru început vrem să vă întrebăm dacă

dintotdeauna v-aţi dorit să deveniţi profesor,

sau ca orice, copil visaţi la altceva? Cum s-a

născut pasiunea dumneavoastră pentru istorie

şI ce anume v-a determinat să deveniţi

profesor ?

E.G.: Copil fiind în clasele primare chiar îmi

plăceau foarte mult profesorii si învăţătorii mei

care se deosebeau de restul lumii prin grija

deosebită şi dragostea pe care o manifestau

faţă de copii. Ajungând la vârsta adolescenţei,

deja îmi fixasem ca ţel în viaţă să devin

profesor. Şi de unde dragostea pentru istorie?

În clasa a V-a, am avut un profesor de istorie

pe care îl respect şi acum pentru sufletul pe

care îl punea la ore când era vorba de orice

problemă istorică. Acelaşi profesor l-am avut şi

în clasa a VII-a, ultimul an de şcoală

gimnazială. pentru mine şi cu atâta dragoste

ne-a vorbit despre istoria românilor, încât

atunci eram convins că cel mai bun lucru

pentru mine ar putea fi cariera de profesor de

istorie.

R: Cum eraţi în perioada în care aveaţi aceeaşi

vârstă ca noi? Cine a fost modelul, profesorul

dv. preferat?

E.G: Cred că nu mă deosebeam prea mult de

voi, numai că nu ştiam atat de multe ca voi

pentru că programele noastre şcolare erau mai

sărace şi apoi nu aveam atâtea oportunităţi ca

voi. Spre exemplu la vârsta voastră abia

făcusem cunoştinţă cu televizorul. Eram exact

în clasa a VI-a când tatăl meu a cumpărat un

televizor şi tot cartierul venea la noi în curte să

se uite la televizor.

R: Când şi unde v-aţi început cariera

didactică ?

E.G: În 1972 am absolvit faculatea şi, cum era

obiceiul pe vremea aceea, prin repartiţie

guvernamentală am fost repartizat în oraşul

Oneşti, jud. Bacău. Acolo am funcţionat timp

de doi ani dar, neputând să mă adaptez,

pentru că eram obişnuit să trăiesc într-o zonă

unde trăiesc ai mei, membrii comunităţii mele,

comunitatea tătară din România, şi de ce nu,

mi-a fost mereu dor de acest pământ dintre

Dunăre şi mare, pe care eu îl consider raiul pe

pământ, am venit în Medgidia.

R: Ştim că aţi fost mulţi ani director la fosta

Şcoala generală nr. 5, devenită mai apoi

Şcoala ,,Carasu’’. Puteţi să ne vorbiţi despre o

experienţă pozitivă şi una negativă sau un

moment mai dificil din cariera dumneavoastră

de director / profesor? Ce v-a lipsit cel mai mult

in profesia dv.?

E.G: Am petrecut 30 de ani, din 1980 până in

2010 la Şcoala nr. 5, şi mai mult de jumătate

din aceşti ani am fost directorul acestei şcoli.

Ce mi-a plăcut cel mai mult a fost faptul că

absolvenţii şcolii, absolvenţii clasei a 8-a nu au

uitat să mai treacă pe la şcoală, atâta timp cât

sunt elevi de liceu. Mai rar după aceea, de câte

ori au timp si ocazia, trec pe la şcoală şi ne

întreabă de bineţe. Este poate cea mai mare

satisfacţie a unui dascăl.

R: Care ar fi, în opinia dv., calităţile unui dascăl

bun?

E.G: Un dascăl bun este

cel care iubeşte copiii şi

iubeşte ceea ce face.

R: Ştim că vă place

poezia şi chiar scrieţi

poezie. Ne puteţi spune

de unde a izvorât

dragostea dv. pentru

poezie?

E.G: Dragostea pentru poezie este ceva lăuntric

şi cu siguranţă că pleacă de la ataşamentul pe

care îl am de limba mea maternă, limba tătară,

limba pe care am învăţat-o în ultimii ani de

şcoală, fiind ultima generaţie care a învăţat

tătara ca limbă maternă. Apoi am descoperit şi

frumuseţea limbii române care mi se pare la fel

de frumoasă şi la fel de bogată ca limba mea

maternă. Tot ce înseamnă poezie, înseamnă şi

rigoare, înseamnă şi frumuseţe, lucruri care nu

se spun doar cu mintea, şi ele se simt cu inima,

lucruri care nu se văd la modul direct, dar pot fi

exprimate prin cuvinte.

R: În ceea ce priveşte relaţia profesor - elev, ce

ne-aţi putea spune în privinţa generaţiilor

actuale? Observaţi schimbări radicale din

punctul de vedere al mentalităţii şi al disciplinei?

E.G: Nu găsesc prea mare diferenţa între

generaţiile de acum 40 de ani şi voi, pentru că

şi atunci, în urma cu 43 de ani, şi astăzi mi-am

tratat elevii ca pe fraţii mei mai mici sau ca pe

prietenii mei şi atunci când am avut ocazia i-am

rugat pe elevii mei să mă considere fratele lor

mai mare sau de ce nu, un prieten pentru toată

viaţa şi mă bucur de faptul că mă consideră

încă prietenul lor.

R: De-a lungul anilor v-au trecut prin mână

numeroase generaţii de elevi. Puteţi să ne daţi

câteva nume cu care vă mândriţi că le-ati fost

profesor?

E.G: Lista este lungă... Dar aş putea vorbi

despre Didina Şerban, care era o fată extrem

de inteligentă, mintoasă, şi a câştigat o

olimpiadă de fizică la Berlin, în anii 80.

Apoi, ar fi.un număr foarte mare de intelectuali,

ingineri, profesori, colegi de cancelarie cu mine

acum, medici şi nu neapărat intelectuali, pentru

că, fiind în acest oraş de aproape 60 de ani mă

întâlnesc cu elevi de-ai mei care nu au

facultate, dar ca oameni sunt la fel de valoroşi

ca şi ceilalţi.

R: Dacă aţi fi ministru al Educaţiei, ce aţi face

pentru a îmbunătăţi sistemul de învăţământ

actual?

E.G: În primul rând cred că aş aerisi programele

şcolare care sunt supraîncărcate şi au o

cantitate imensă de balast de care copiii nu se

folosesc în viaţă şi sunt nevoiţi să le înveţe, să

şi le însuşească, dar ele nu fac parte dintr-un

învăţământ pragmatic, adică legat direct de

viaţă, legat de viitorul copiilor.

R: Ce le-aţi sugera colegilor dv. mai tineri,

profesori de istorie ?

E.G: Cred că le-aş sugera în primul rând să

folosească cât mai mult calitătile pe care le au

copiii de astăzi, competenţele în IT şi de ce nu

să folosească sistemul AeL şi tot ceea ce

înseamnă modernism în pedagogia actuală, în

predarea istoriei, în ştiinţă în general.

R: Domnule profesor, dacă ar trebui să vă

caracterizaţ în trei cuvinte, care ar fi acelea ?

E.G: Îmi este greu, niciodată nu m-am gândit la

asta, dar un singur lucru pot să spun: iubesc

copiii şi cred că este prima calitate pe care ar

trebui să o aibă un pedagog.

R: Aveţi un mesaj pentru cititorii noştri?

E.G.: Învăţaţi, învăţaţi, învăţaţi, acum când

sunteţi la vârsta acumulărilor, mai târziu este

mai greu. Puneţi fundamentul vieţii voastre

viitoare, acum, la această vârstă şi totul vi se va

părea uşor şi normal.

R: Vă mulţumim domnule profesor! Vă dorim ca

noua etapă a vieţii dv. să fie lipsită de griji şi

multă, multă sănătate!

Reporteri:

Sandra Budacu

Ştefan Avram

Foto: Andra Delicostea

4

5

AMINTIREA COPILĂRIEI

Auzi râsete de copii, le vezi zâmbetul inocent şi privirile curioase, bucurându-se de această frumoasă zi de primăvară, şi simţi cum te cuprinde o tristeţe neînţeleasă, deşi ştii că pe buze ţi s-a agăţat un zâmbet. Timpul a trecut atât de repede şi copilăria ta pare atât de îndepărtată.

Te laşi purtat de gânduri, cauţi alinarea în amintirea clipelor în care universal întreg era stăpânit de jocuri, bucurie şi inocenţă, în care nu ştiai ce e minciuna, grul şi singurătatea, căci aveai atâţia prieteni printre cei ca tine, mici, veseli şi lipsiţi de griji, dar şi printre firele de iarbă, petalele de flori, vietăţile mari şi mici din jur, bucăţile de nori desprinse de sus, bucăţile de piatră desprinse de jos, hârtiile colorate, şoaptele vântului. Totul avea viaţă şi avea un rost. Totul îţi spunea ceva, versuri vesele, basme, povestioare, cântece, uneori te certa, alteori te alinta şi râdea împreună cu tine. Toată lumea era a ta şi zilele erau lungi, dar tot nu-ţi ajungeau să faci toate năzdrăvăniile şi să descoperi toate minunăţiile.

Acum, faci eforturi să mai asculţi vocea vântului, să observe surâsul soarelui şi să urmăreşti plimbarea norilor. Viaţa te-a adus pe cărări necunoscute, complicate, ai trecut prin bucurii, dureri, speranţe, dezamăgiri, lupte, singurătăţi iar minunea copilăriei a rămas în urmă, cu tot alaiul ei de flori, fluturi şi zâmbete. Chipul mamei, braţele tatălui, joaca şi râsul, toate sunt undeva departe, blocate în amintiri. Nu mai eşti de mult copil, nu mai visezi, nu te mai lupţi cu balauri şi cu zmei, eşti prins între bine şi rău, între Rai şi Iad, sperând că glasul cald al mamei îţi va pune seara poveşti pe pleoape.

… Şi te ridici într-un târziu de pe banca din parcul plin de voci vesele de copii, întors spre tine însuţi, adâncit în amintiri, bătrân aplecat de ani şi de nostalgii, al cărui chip s-a luminat acum de amintirea copilăriei.

(Răzvan Bedreag)

ÎN LUMEA BASMELOR

Când cartea de basme am deschis, Am păşit uşor într-o lume de vis. Pe Făt-Frumos l-am descoperit, Cu draga lui Ileana Cosânzeana. Şapte pitici şi Albă- ca – Zăpada.

Lupul şi Scufiţa Roşie certându-se, Hansel şi Gretel în codru rătăcindu-se.

În Orient, Aladin şi lampas a, Într-un sumbru castel Belle şi Bestia

Harap-Alb de Spân păcălit. Prâslea cel Voinic, de fraţi părăsit,

Pinochio ce mereu minţea Şi de aceea nasul îi tot creştea. Cu toţii în lumea lor m-au primit

Şi aventurile lor cu drag le-am citit. Apoi am încălecat şi eu pe o şa Şi am închis vrăjit cartea mea.

CĂLĂTORIE

Pasărea gigantică a venit

Şi mi-a acoperit visele Cu aripile ei larg deschise. Arătându-mi ce este frica, Dar şi curajul, libertatea, Şi zborul, dar şi căderea.

Şi cântecul, dar şi tăcerea. Un cal alb a venit apoi din întuneric,

Şi m-a rugat să-l urmez. Ca să mă ajute să-mi înfrunt Toate fricile, să alerg liber. Să uit de unde am plecat

Mic copil neajutorat.

HAIKU

Se deschid pleoape verzi, Miresme plimbate de vânt.

Primăvară senină. Florile de măr

Sunt aşternute pe străzi, Covor de lumini.

(versuri - Cristian Bălan)

Desene: Budacu Sandra Ana

Desene: Turcu Ilaria

SĂ-ŢI VORBESC DESPRE MINE Iar te-am supărat! Nu ştiu ce se întâmplă în ultima vreme. Sau mai bine zis ce MI se întâmplă. Totul era atât de simplu şi ne înţelegeam atât de bine. Mă rog, cu mici excepţii. Ne plăceau aceleaşi lucruri, dar acum ceea ce-ţi place ţie mi se pare învechit şi de prost gust. Da, chiar aşa. Cum să te mai intereseze, de exemplu, „Războiul stelelor”, când poţi vedea cu prietenii un film de groază super? Film clasic, cică! Poate „plictiseală clasică”, vrei să zici! Şi ce ţi s-o fi părând atât de ciudat şi inutil statul pe Facebook? Am acolo o mulţime de prieteni. E drept că habar n-am cine sunt unii dintre ei, dar e ok. Da, ştiu, că folosesc prea multe cuvinte din engleză, dar e cool. Hai că iar am făcut-o! Degeaba tot zici tu „săraca limba română”. Ce, n-am DEX şi pe net? Şi toate dicţionarele şi referatele şi compunerile din lume. Adevărul e că - ştii traducerea aia la engleză? – a ieşit cam – vorba ta – „Foaie verde lobodă, curge apa-n beci”. Şi m-a pus doamna s-o refac (sorry, nu ţi-am mai spus). Să citesc??? E o chestie depăşită, chiar dacă nici tu, nici profa de română nu sunteţi de acord cu asta. Şi-apoi nici nu e igienic (nu face ochii mari!). Am învăţat eu la bio că printre alte multe surse de îmbolnăvire (ia uite, ditamai cuvântul!) se numără şi filele cărţilor trecute prin atâtea mâini. Că doar şi diriga ne-a zis să avem grijă să nu ne îmbolnăvim şi să lipsim de la şcoală. O să zici: „Da, dar cum rămâne cu rosul pixurilor, stilourilor, gumelor?”. Face bine la dantură şi la stres! Păi tu îţi închipui că e aşa uşor să treacă ora de mate fără să te asculte? Bine, aşa e, odată ajunsesem aproape la vârful creionului şi tot m-a scos la tablă! Şi apoi, iarăşi nu pricep de ce te superi când tu îmi spui să fac un lucru şi eu chiar te-aş asculta, dar dacă prietenii mei găsesc o soluţie mai bună… Da, ca atunci cu stropitul cu apă din clasă. De ce să foloseşti apa pe dinăuntru (sau s-o bei, cum zici tu) când ţi-e cald pe dinafară? Logic, nu? Bineînţeles că diriga n-a fost încântată de lecţia noastră de logică şi ne-a răcorit şi mai bine cu un duş verbal, de nu ne mai venea nici măcar să ne uităm la sticla cu apă!

Iar am făcut-o de oaie! Îmi propusesem să te îmbunez şi iar ţi-am adus aminte de ce nu trebuia. Deja îţi văd cuta aceea de pe frunte care nu prevesteşte nimic bun. Acum, în faţa hârtiei, pot să recunosc faptul că de multe ori ai sau ai avut dreptate. Dar n-aş mai fi viitorul adolescent dacă ţi-aş spune-o direct. Sau cum ţi-ai mai aduce aminte de mine atunci când voi pleca în drumul meu? Aşa că îţi cer iertare acum, în faţa martorului alb şi tăcut (Apropo, scuzele sunt şi pentru ce va urma. Crezi că mai scriu eu atâta?). Şi pentru că tot nu ne aude nimeni, am să-ţi mai spun şi-un secret: te iubesc, mamă!

(Iuga Victor)

Desene: Radu Richard Andrei

Desen: Turcu Ilaria

6

7

(Cristea Răzvan)

Timpul se opreşte la viteza luminii Conform Teorii Relativităţii a lui Einstein, viteza luminii nu se poate niciodată schimba – ea este întodeauna egală cu aproximativ 300 000 000 metri/secundă, indiferent de observator. Acest lucru este destul de incredibil, luând în considerare că nimic nu se poate mişca mai repede ca lumina, dar acestea sunt încă lucruri destul de teoretice. Partea într-adevăr incredibilă a Teoriei Relativităţii este fenomenul numit dilatarea temporală care prevede că, cu cât mai repede te mişti cu atât mai lent trece timpul relativ cu mediul din jur. Adică, dacă te duci la o plimbare cu maşina pentru o oră veţi fi mai puţin în vârstă decât dacă aţi petrece acest timp în faţa calculatorului. Nanosecundele suplimentare obţinute nu vor suplini preţul plătit pentru combustibil, dar în orce caz, este o opţiune. Desigur, timpul nu poate încetini aşa de simţitor, formula va funcţiona dacă vă veţi mişca cu viteza luminii, în acest caz timpul nu se va mişca de fel. Dar nu trebuie să nădăjduiţi că utilizând această metodă veţi putea deveni nemuritor.. . Nimic nu se poate deplasa mai rapid ca lumina, numai dacă nu sunteţi făcut din lumină. Tehnic vorbind pentru a ajunge la o aşa viteză este nevoie de o cantitate infinită de energie.

Lumina este afectată de gravitaţie

Sună ciudat, dar a fost dovedit deja în mod repetat. Cea ce înseamnă, că chiar dacă lumina nu are nici o masă, calea sa este afectată de obiectele care au masã – aşa ca soarele spre exemplu. Deci dacă o rază de lumină de la o stea îndepărtată va trece destul de aproape de soare, ea se va îndoi uşor în jurul lui. Efectul asupra unui observator, aşa ca noi, este că vom vedea steaua într-un loc diferit decât este ea situată la moment dat (la fel cum peştele în lac nu e niciodată în locul unde pare a fi să fie). Amintiţi-vă de acest fapt data viitoare când o să vă uitaţi la stele – totul ar putea fi doar un truc al luminii.

Toate obiectele cad cu aceeaşi viteză Veţi fi iertat dacă presupuneţi că obiectele mai grele cad cu o viteză mai mare decât cele mai uşoare – asta sună destul de real, în plus noi ştim cu toţii cã mingea de bowling cade mult mai repede ca o pană. Şi acest lucru este adevărat, dar asta nu are nici o legătură cu gravitaţia, singurul motiv din care se întâmplă acest lucru se datorează faptului că atmosfera terestră opune rezistenţă. În realitate, aşa cum a realizat Galileo încă aproape 400 de ani în urmă, gravitaţia acţioneaza la fel pe toate obiectele indiferent de masa lor. Cea ce înseamnă că dacă repetăm acelaşi experiment cu pana şi mingea de bowling pe lună (care nu are atmosferă), ele vor atinge solul exact în acelaş timp.

Ametistul stimulează încrederea în sine Ametistul este cel mai frumos cristal dintre toate varietățile de cuarț, este o piatră semipreţioasă care are în compoziţie dioxid de siliciu cu inserţii de mangan, culoarea violet sau purpuriu şi duritatea 7 pe scara Mohs. Ametistul este foarte îndrăgit de toată lumea atât pentru coloritul lui, cât şi pentru efectele pe care le are. Este numită „piatra înţelepciunii” sau „piatra episcopală”. Ametistul este utilizat şi ca podoabe pe veşmintele preoţeşti, este piatra care ajută, în timpul rugăciunii şi a meditaţiei. Ajută la relaxarea centrilor nervoşi şi la echilibrarea celor două emisfere cerebrale ce va avea influenţe la toate nivelurile. Dezvoltă capacităţile extrasenzoriale, clarviziunea, puterea de a lua decizii, înlătură teama de evenimetele nefaste şi de atacuri psihice. Alungă insomniile, decepţiile, amplifică potenţialul intelectual şi spiritual, stimulează curajul, intuiţia şi reduce stresul. Ametistul, folosit în scop terapeutic, ajută la îndepărtarea viciilor şi a dependenţelor de substanţe toxice, diminuează durerile de cap, afecţiunile sistemului nervos central, ale sistemului digestiv şi endocrin, echilibrează glicemia.

8

ADEVĂRUL AMAR DESPRE ENERGIZANTELE DULCI

Este ceva la modă şi foarte... şic: "energizarea" cu tot felul de lichide-minune, de la clasicele băuturi de tip cola, până la mult mai noile amestecuri de cofeină, taurină şi tot felul de stimulente. Au fost supranumite băuturile care "îţi dau aripi", dar ce efect au, oare, asupra sănătăţii? Termenul de «energizant», pus în legătură cu acest tip de băuturi, este o pură invenţie comercială. În realitate, aşa-numitele energizante sunt nişte excitante nervoase care nu dau în niciun caz un plus de energie, ci doar ne ajută să o consumăm mai rapid pe cea existentă. Într-adevăr, cu ajutorul acestor băuturi, putem amâna somnul, însă după câteva zeci de minute sau ore, apare reversul, adică o stare de slăbiciune extremă. Refacerea energiei corpului se obţine prin somn su­ficient şi la ore potrivite, prin respirarea profundă a unui aer de calitate, prin consumul hranei bogate în antioxidanţi şi prin efortul fizic făcut în doze echilibrate. Compoziţia unui energizant Peste 97% din conţinutul energizantelor este constituit din apă, aceasta fiind de multe ori şi singura componentă cu adevărat sănătoasă din aceste băuturi. Din păcate, alături de apă există multe alte ingrediente cu efect excitant, din combinarea cărora rezultă băuturi cu o toxicitate încă prea puţin cunoscută, mai ales pe termen mediu şi lung. Aceste substanţe, care merită o atenţie specială, sunt vinovate pentru multe din păcatele băuturilor energizante. Este de notorietate faptul că aceste băuturi dau adesea dependenţă, insomnii, stări de anxietate, incapacitate de concentrare, sindrom de deficit de atenţie. Ele sunt considerate a fi nocive pentru adulţi, dar de-a dreptul periculoase pentru copii şi adolescenţi. . Otrăvurile care "dau aripi" Zahărul alb - o singură doză de cola sau de altă băutură energizantă conţine întreaga raţie de zahăr permisă unui adult într-o zi. Ori, foarte multe persoane consumă multe asemenea doze pe zi, iar zahărul este cel mai puternic agent de îngrăşare, de producere a ţesutului adipos în exces, afectând pancreasul şi sistemul nervos.

* Acidul fosforic - este o substanţă 100% artificială, care afectează metabolismul calciului, având efecte distructive asupra dinţilor şi oaselor. * Taurina - este un aminoacid extras iniţial din urina vacilor. În prezent, taurina este obţinută prin sinteze chimice, fiind integrată în energizante ca stimulent al creierului. În prezent, în câteva ţări ale lumii, consumul de taurină este interzis sau restricţionat, iar unii biochimişti avertizează că în combinaţie cu cofeina sau alcoolul are efecte dezastruoase asupra inimii şi sistemului nervos. * Cofeina - în prezent este excitantul cel mai folosit de pe planetă, fiind din cafea. Ea stimulează, pentru o perioadă de 1-2 ore, centrii din creier care ţin de atenţie şi de capacitatea de răspuns rapid la stimulii exteriori. Problema este că, după ce trece efectul său excitant, creierul suferă o adevărată depresie, în care toate capacităţile sale sunt mult diminuate. În plus, cofeina din băuturile energizante mai are un mare dezavantaj: este în stare pură. Dacă în cafea ea se găseşte alături de vitamine, minerale şi alte substanţe cu efect antioxidant, care-i temperează efectele nefaste, în aceste băuturi ea este pură, fără nimic care să-i corecteze acţiunea. * Gluconolactona, E575, este o substanţă cu un nume complicat, dar pe care merită să-l reţineţi pentru ca reprezintă o otravă pentru creier.

Dependenţa de energizante Aceste băuturi dau destul de rapid dependenţă. Şi nu doar energizantele tari, pe bază de taurină şi gluconolactonă dau dependenţă, ci şi aparent inofensivele băuturi de tip cola, pe care părinţii şi bunicii le cumpără copiilor. Mai multe studii făcute în Statele Unite, Franţa şi Canada, arată că există copii dependenţi de cofeina şi zahărul din băuturile de tip cola şi, mai mult, aceştia prezintă o agresivitate, o agitaţie şi o lipsă de atenţie mult ridicate faţă de ceilalţi copii. Sindromul deficitului de atenţie (celebrul ADHD) este aproape garantat la elevii amatori de cola, ceea ce a pus profesorii şi medicii pediatri în alertă. La iniţiativa lor, în unele ţări, vânzarea de băuturi de tip cola sau a altor energizante cu cofeină este interzisă în apropierea şcolilor. Le găsim la orice colţ de stradă, unele chiar foarte ieftine. Dar pentru o doză de « energie », oare merită să plătim cu sănătatea noastră ?

(IUGA VICTOR)

9

SĂ ȘTERGEM PRAFUL DIN BIBLIOTECĂ!

Astăzi, am ajuns la raftul cu cărțile lui Jules Verne. Și după ce i-am desprăfuit barba și mustățile, mi-am amintit de toate aventurile pe care le-am trăit cu sufletul la gură, călătorind și explorând împreună cu personajele lui atunci când eram de vârsta voastră. Poate o să râdeți, dar era un exercițiu grozav de imaginație și o evadare din cotidian într-un ținut fără limite. Nu o să vă invit să faceți „O călătorie spre centrul Pământului”, nici să vă scufundați „20.000 de leghe sub mări” , nici măcar să vă petreceƫi „ Cinci

săptămâni în balon” sau să încercaƫi„Ocolul

Pământului în 80 de zile” . Nu. Primul popas îl vom face foarte aproape, la „Castelul din Carpați” . „Castelul din Carpați”, publicat în 1892, are o semnificație deosebită pentru cititorii români. Acțiunea se petrece undeva în Transilvania, aproape de satul Werst. Acolo se înalță Castelul din Carpați, părăsit după plecarea ultimului său stăpân, baronul Radu de Gorj. Într-o zi, o dâră de fum se vede ieșind din castel și o voce misterioasă se aude la hanul „La Regele Matei”. Tânărul pădurar Nicu Deac și doctorul Patak, cu toată teama lor, se îndreaptă spre castel, ca să vadă ce se întâmplă, dar expediția lor dă greș. La puțin timp după aceea, sosește în Werst contele Francisc de Telec, care hoinărește prin lume pentru a uita de moartea tragică, pe scenă, a iubitei lui, cântăreața de operă Stilla. Aflând că misteriosul Castel din Carpați îi aparține celui care l-a blestemat în momentul morții Stillei, se hotărăște să pornească într-acolo. O descoperire incredibilă îl așteaptă... „Francisc se opri, privind spre forma al cărei contur se îngroșa, treptat. Era o femeie, cu părul despletit, cu mâinile întinse, înfășurată într-un lung veșmânt alb. Dar straiul acesta nu era, oare, acela pe care îl purta Stilla, în scena finală din Orlando, în care Francisc de Telec o văzuse pentru cea din urmă oară? Da! Era Stilla, nemișcată, cu brațele desfăcute spre el, cu

privirea-i atât de răscolitoare ațintită asupra lui...”

(Emilia Iuga - mama elevului Victor Iuga)

DE LA PĂMĂNT LA LUNĂ Este un roman științifico-fantastic umoristic scris de Jules Verne în 1865. Cartea are ca subiect, expediția spre Lună inițiată de Baltimore Gun-Club. Acțiunea se petrece în Florida, la sfârșitul Războiului Civil din America. Președintele acestui club, Barbicane Impey, inteligent și inventiv vrea să construiască un obuz numit Columbiad, pentru a ajunge pe Lună. Proiectilul aterizează în partea luminată de Soare a Lunii, unde toți au certitudinea ca aceasta va rămâne mereu nelocuită. Acest roman mi-a adus informații despre astrono­mie, optică, telescoape, cât și despre artileria folosită în construirea unui tun.

(Radu Richard Andrei)

9

Medgidia este orasul meu, locul care pentru mine înseamnă ACASĂ: familia, prietenii, colegii, oamenii amabili şi binevoitori, tinerii frumoşi, bătrânii înţelepţi, profesorii minunaţi, copiii talentaţi, medicii dedicaţi. Acasă, sunt mosii şi strămoşii nostri care ne-au lăsat o moştenire colosală: credinţa în divinitate şi înţelegerea deplină între oameni.

Oraşul meu înseamnă străzile, pieţele, parcurile, clădirile frumoase, blocurile vechi sau mai noi, fabricile, magazinele, hotelurile, şcolile, spitalul, geamiile şi bisericile, Canalul Dunare-Marea Neagră şi portul. Este locul în care spiritele marilor înaintaşi Lucian Grigorescu, Kemal Agi Amet, Mircea Dragomirescu, Dan Spătaru… îşi dau întâlnire cu talentul şi harul, având ca rezultat o cultură locală, proprie, plină de învăţăminte.

Construit de administraţia otomană pe bazele aşezării Karasu,în 1856, a însemnat un loc de bună înţelegere şi trai liniştit, pentru toţi cei dornici să locuiască aici, şi care poate fi dat exemplu în intreaga lume pentru buna convieţuire a creştinilor cu musulmanii. Locuitorii oraşului nostru pot arăta ţării, că dobrogenii sunt nişte oameni hotărâţi, harnici şi inimoşi. În drumul lor spre mare, turiştii pot opri o clipă pentru a cunoaşte mai bine oraşul nostru. Dacă aş fi ghidul lor pentru o zi, le-aş spune că pot admira lucruri frumoase, cum ar fi: Mausoleul eroilor sârbi, parcul de distracţii "Butaqua", Parcul 1 Mai aşezat pe faleza Canalului Dunăre – Marea Neagră, Piaţeta Decebal cu clădirea impunătoare a Primăriei şi plantele rare, podul peste canal – emblemă a oraşului, Complexul Sportiv “Iftimie Elisei”… iar în luna octombrie i-aş invita la Panairul Medgidiei şi la Festivalul Internaţional de muzică uşoară "Dan Spataru".

Noi, tinerii de astăzi, trebuie să cunoaştem valorile reale pe care le-a avut oraşul nostru de-a lungul vremii, să ne mândrm cu ele şi să le respectăm, pentru că în Medgidia au fost şi există oameni:

Minunaţi

Energici

Distinşi

Generoşi

Inteligenţi

Devotaţi

Inimoşi

Ambiţişi (Tofăleanu Codruţ)

Sala Sporturilor “Iftimie Elisei”

Primăria Medgidia

But Aqua - Aqua Parc Medgidia

Podul rutier Medgidia

10

11

Chiar dacă muzica nu e ca mâncarea, oxigenul, lumina sau ca oricare alt element vital, oamenii se simt atraşi de ea într-un mod necondiţionat şi o iau cu ei aproape peste tot: la muncă, la şcoală, în maşină, pe stradă ori acasă. Interesant este că muzica ne poate oferi mult mai mult decât ne-am aştepta noi, iar pentru a şti cum trebuie să „profităm” de ea, vă prezentăm câteva dintre curiozităţi:

S-a demonstrat ştiinţific faptul că, ascultînd

muzică în timp ce facem sport, ne

îmbunătăţeşte performanţele fizice.

Nu ne place varianta originală a unei melodii

pentru că e mai bună, ci pentru că pe aceasta

am auzit-o prima.

Cîntecul nostru preferat este favoritul nostru,

pentru că în minte îl asociem cu un

eveniment fericit pe care l-am trăit.

Ritmul bătăilor inimii se schimbă şi imită

muzica pe care o ascultăm.

Florile cresc mai repede dacă ascultă muzică.

Elvis Presley nu a scris niciunul dintre

cântecele sale.

Tipul de muzică pe care îl ascultăm ne

afectează modul cum percepem lume.

Leo Fender, inventatorul chitarei electrice

moderne în forma pe care o ştim noi astăzi,

nu ştia, de fapt, să cînte la chitară.

Muzica poate determina creierul să elibereze hormonul plăcerii, dopamina, la fel ca atunci când ai avut o masă savuroasă;

Puţine activităţi din această viaţă îţi antrenează tot creierul, iar ascultatul muzicii poate fi una dintre ele;

Peste 90 % din oameni ascultă muzică pentru a scăpa de problemele din viaţa lor;

Bătăile inimii se vor schimba şi vor încerca să imite muzica pe care o asculţi;

Florile pot creşte mai repede atunci când au muzică în preajmă;

Să asculţi muzică în timp ce faci sport îţi poate îmbunătăţi performanţele fizice;

Tipul de muzică pe care îl asculţi îţi afectează modul cum percepi lumea;

Muzica dată tare poate determina o persoană să bea mai mult într-un timp mai scurt;

Piesa „Jingle Bells” a fost iniţial compusă pentru… Ziua Recunoştinţei;

Versurile originale pentru melodia „Happy Birthday To You” au fost, de fapt, „Good Morning To You”.

(Delicostea Andra Simona)

La politică şi la sport se pricepe toată

lumea… Totuşi, pentru a nu fi luaţi prin

surprindere, e bine să vã mai actualizaţi din

când în când informaţiile. Aşadar, ştiaţi cã…

Michael Schumacher este singurul pilot din

Formula 1 care a câștigat 7 titluri de campion mondial?

Ultima notă de 10 la gimnastică a fost

obţinută de Lavinia Miloşovici? Gimnasta noastră a primit această notă în finala de la sol a Jocurilor Olimpice de la Barcelona din anul 1992, când a câştigat medalia de aur la acest aparat. După această competiţie majoră codul de punctaj din gimnastică a fost schimbat.

Pescuitul este sportul cu numãrul cel mai

mare de participanţi din întreaga lume?

Fotbalul este sportul cel mai vizionat din

întreaga lume?

Prima femeie paraşutist din lume a sãrit

dintr-un balon cu aer cald în anul 1799?

Prima femeie alpinist care a cucerit cel mai înalt vârf al lumii a fost o japonezã?

Cele mai multe medalii cumulate obţinute la

jocurile olimpice le deţine gimnasta Larissa Latynina din Ucraina?

Mingea de badminton atinge în mod frecvent

viteza de 200km/h?

(Stratulat Filip Casian)

12

Ca în fiecare an, colegii noştri, bine pregătiţi şi dornici de afirmare, au participat la olimpiade şi concursuri şcolare, au obţinut premii importante la faza judeţeană, iar acum ne împărtăşesc impresiile lor. “Anul acesta, ca şi în anii trecuţi, am participat la mai multe olimpiade. M-am pregătit de fiecare dată cu multă seriozitate, dar emoţiile din momentul începerii competiţiei au fost inerente. Din experienţă vă spun că muncind din ce în ce mai mult, încrederea în sine creşte iar rezultatele nu întârzie sã aparã. La limba română m-am lasat purtat de imaginaţie şi am creat un univers plin de fantezie. La fizică, am gândit logic şi am calculat cu precizie, la biologie am pãtruns în tainele organismului uman şi am reuşit cel mai mare success al meu de pânã acum – calificarea la faza naţionalã. Mã consider un învingător şi dedic premiile obţinute celor care m-au ajutat cu tact şi multă răbdare să descopăr armele succesului, doamnelor profesoare.” (Radu Richard Andrei – premiul III – Olimpiada de fizicã, menţiune – Olimpiada de limba şi literatura românã; premiul I- Olimpiada de biologie, media generalã 10-semestrul I)

*** “La început, când mi s-a propus să particip la olimpiade, am stat puţin pe gânduri. Mi se pãrea prea mult şi credeam că nu voi putea face faţă, dar la final mi-am dat seama că a meritat. Peste etapele locale am trecut uşor, însă cele judeţene au sosit mai repede decât mă aşteptam. Deşi mă simţeam pregătit, emoţiile erau foarte mari. Numeroasele ore de pregătire, atât la şcoală, cât şi acasă, m-au ajutat să ating iar performanţa. Totul s-a terminat cu bine şi, spre bucuria mea şi a doamnelor profesoare, cărora le mulţumesc din suflet pentru tot sprijinul oferit, am obţinut rezultate deosebite.” (Avram Ştefan Cristian – premiul III – Olimpiada de fizicã, menţiune – Olimpiada de limba şi literatura românã, media generalã 10-semestrul I)

“Drumul este lung şi nu puţine sunt momentele în care te bântuie ideea că ar trebui să renunţi. Dar, în final, eşti răsplătit pentru efortul depus şi, odată ajuns la capăt, realizezi că nu a fost aşa de greu. Când am ajuns în sala de concurs am simţit că acum este momentul să-mi verific cunoştinţele. M-am gândit la câtă muncă am depus şi câte speranţe au investit în mine doamnele profesoare care m-au îndrumat şi toate acestea m-au motivat. Întotdeauna se poate mai mult, iar eu sunt hotăratã să dovedesc acest lucru.” (Budacu Sandra Ana - Premiul II – Concursul Naţional “Educaţie pentru sãnãtate” – calificatã la etapa naţionalã, Premiul III– Concursul Naƫional “Orizontul apropiat sau apropierea orizontului” - secƫiunea fotografie; Premiul I – Concursul Judeƫean Magia Crăciunului; menţiune - Concursul Judeƫean Călători prin istorie, media generalã 10-semestrul I).

***

“Îmi place istoria şi de aceea mi-am propus să-mi dedic timpul liber aprofundării acestei discipline şcolare şi cu ajutorul doamnei profesoare Raluca Marcov, un om şi un dascãl deosebit, prin numeroase ore de pregãtire suplimentarã am reuşit sã-mi consolidez cunoştinţele şi să mă număr printre premianţii Concursului Judeţean Cãlãtori prin istorie” Bedreag Rãzvan – Premiul III - Concursul Judeţean “Cãlãtori prin istorie”)

*** “Premiul obţinut este rezultatul unei pregãtiri temeinice. Ştiam că pot, voiam să fiu printre cei mai buni şi am reuşit! Îmi propun pentru anul viitor sã am mai multã încredere în mine şi sã particip şi la alte concursuri care sã-mi aducã aceeaşi satisfacţie. Premiul îl dedic doamnei profesoare Mocanu Mariana în semn de mulţumire pentru încredere şi timpul acordat.” (Turcu Ilaria - Menţiune - Concursul Judeƫean Necuvintele)

(Cazacu Raluca Ioana)

Un tânăr toată viaţa crezuse că-i orfan, Deoarece de mic crescuse la un neam. Dar iată că odată, cam pe la majorat, Băiatul nostru singur misterul l-a aflat. Părinţii săi trăiesc şi stau în urbea X, Str. Rebusistul Vesel numărul 14 fix! Ajunge iute acolo şi intră-n casă-ndată Nerăbdător să-şi vadă mama-adevărată. Dar vai, o voce blândă din semiobscuritate Îi temperează zelul cu circa jumătate. Cu duioşie-i spune: ,,Copilul meu iubit, Ce mare fericire! Simt că te-am regăsit. Atâta doar e răul, şi inima mi-e grea : Eşti fiul meu, e drept, dar eu nu-s mama ta! ’’ ……………………………………………… Aceasta-i întâmplarea, nimic nu e greşit Rămâne doar să spuneţi, după ce-aţi chibzuit Atuncea când în casă băiatul a intrat Cu cine-a stat de vorbă, pe cine a aflat? “Cică era odată o babă şi un moşneag; moşneagul de-o sută de ani şi baba de nouăzeci; şi amândoi bătrânii aceştia erau albi ca iarna şi posomorâţi ca vremea cea rea, din pricină că n-aveau copii…” (Ion Creangă – Povestea porcului) Basmul nu ne spune, dar zice-se că ar fi avut un copil pe când vârsta babei era jumătate din jumătatea celei de-acum a moşneagului şi că ar fi murit când vârsta moşneagului era de două ori cât vârsta aceea a babei. Cât a trăit acel prunc? Cereţi unui coleg să scrie un număr format din două cifre şi să repete apoi cifrele în aceeaşi ordine, ca să obţină un număr de patru cifre. Acest număr să-l împartă la 101. Spuneţi-i că împărţirea se face exact şi că va ajunge exact la numărul pe care l-a scris iniţial. Procedeul nu dă greş niciodată!!!!

SUDOKU

Completați căsuțele goale cu numere de

la 1 la 9 astfel încât pe fiecare rând, coloană și

regiune (pătrat mic) să se regasească numai o

singură dată.

GĂSEŞTE CUVÂNTUL!

Găsește în chenarul de mai jos

cuvintele de la subsol. Ele se pot afla pe

orizontală, pe verticală sau pe diagonală.

Succes!

ŢĂRI

(Alin Stoian)

13

14

Din perlele elevilor

Cei care comit greşeli sunt penibili de

pedeapsă. La noi în cartier a fost şi anul trecut o mare

epilepsie de gripă. Oasele piciorului sunt tibia şi pirineii. Apa portabilă este bună de băut. Cordonatele geografice sunt doar două:

atitudinea şi longevitudinea. În limba română există şi substantive

detective de număr şi gen. Anul cu 366 de zile se numeşte an biseptol.

Culmi... şcolăreşti Culmea fizicii: Să paşti un cal putere pe un câmp magnetic. Culmea geografiei: Să deschizi Porţile de Fier cu Cheile Bicazului... Culmea muzicii: Să cânţi la fluierul... Piciorului. Culmea matematicii: Sã stai de unul singur şi sã te simţi în plus. Culmea sportului: Sã joci tenis cu... racheta nuclearã.

5 Motive pentru care calculatoarele ar fi

de sex masculin:

Au o grãmadã de date, dar totusi nici o idee.

Un model mai bun este tot timpul în asteptare.

Aratã frumos si lucesc pânã le aduci acasã.

Este necesar tot timpul sã ai o "copie de rezervã".

Partea cea mai bunã la oricare din ele sunt jocurile pe care le poti juca.

5 Motive pentru care calculatoarele ar fi

de sex feminin:

Aud ce le zici dar nu înƫeleg ce vrei sã spui.

Întrebi care e problema şi ȋƫi rãspund cã "niciuna".

Pot produce rezultate greşite cu o vitezã ameƫitoare.

Te conving sã arunci gunoiul.

Fac acelaşi lucru de ani de zile şi dintr-o datã e greşit.

Orientare şcolarã … fara busolã

Dacã e verde sau se agitã, e biologie

Dacã miroase urȋt, e chimie!

Dacã nu functioneazã, e fizicã!

Dacã e de neînteles, e matematicã!

Dacã nu are sens, e psihologie!

Dacã e mult si nefolositor, e limba românã!

Dacã e vechi, e istorie!

Dacã ideile simple devin complicate, e filozofie!

Mica publicitate şcolarã

Pierdut punctualitate la ore.

Fac schimb de "ceasuri rãmase în urmã" şi “caiete uitate în bancã"

Firmã serioasã, oferã cele mai avansate si rapide metode de rupt scaune şi sfâşiat perdele.

Oferim consultaƫii de specialitate pentru începãtori în ale scrisului pe bancã.

*****

- Cum ti-a plãcut ora noului prof?

- A fost ca si sabia lui Carol cel Mare.

- ???

- Lungã si platã…

*****

- Ionescule, spune-mi ce este apa?

- Apa este un lichid incolor care devine negru când ne spãlãm pe mâini.

*****

- De ce a ramas celebru Napoleon? întreabã profesoara.

- Fiindcã avea o memorie formidabilã, rãspunse elevul.

- Poƫi fi mai clar?

- Da. Pe statuia sa scrie:

“În memoria lui Napoleon".

(Cristea Răzvan)

Avram Ştefan Cristian - redactor- şef Budacu Sandra Ana - redactor- şef– adjunct

REDACTORI:

Răzvan Cristea Victor Iuga

Codruţ Tofăleanu

TEHNOREDACTORI: Andra Delicostea Alin Stoian Profesori coordonatori: Emilia Ciocan Mihaela Flueraşu Adresa redacţiei:

Str. Aleea Trandafirilor Nr. 2A tel./fax: 0241 822 044

e-mail: universulnostru2014@yahoo.com