Mihaela Simina este absolventi a Facultilii de

Istorie, Universitatea din Bucuregti, atAt a ciclului de

licenli cAt ;i a programului de master cu specializarea

Relalii Internalionale 9i co-autoare, aldturi de Adrian

Cioroianu, a volumelor Maria a RomAniei. Regina care a

iubit viala gi patria (zor5), 9i Mihai I al RomAniei. Un

rege cu onoare, loialitate 9i credinli (zo16), ambele

apirute la editura Curtea Veche Publishing, ficAnd parte

din colecfia Regii gi Reginele noastre.in perioada august 2016 - aprilie 2017 a realizat

rubrica Accent pe istorie@ Ia postul Radio France

Internationale RomAnia, iar in prezent este autor aI

rubricii Accent pe istorie@ in siptimdnalul Dilema

Veche 9i colaborator al revistei Historia- Este, de

asemenea, editor aI albumului ,,Regina Maria. Flori de

portocal", Libris Editorial, Bragov, zot8'

Accent pe istorie

Mihaela Simina

volumul I

CETATEAns SCAUN

Coperta: Lehel KovacsTehnoredactare : Adriana AndreiasRedactor: Mirela Ivan Nobel

Descrierea CIP a Bibliotecii Na(ionale a

RomdnieiSIMINA, MIHAELA

Accent pe istorie / Mihaela Simina' -

Tdrgovigte : Cetatea de Scaun, 2ot8-3 vol.

ISBN 97B-6o6-537-4L3-3Vol. r. - Con{ine bibliografie. - ISBN 978-

6o6-537-4L2-694

Toate drepturile d-e reproducere, integral sau parfial, prinorice mijloace, inclusiv stocarea neautorizatd in sisteme de

cdutare sunt rezervate. Reproducerea se poateface doar cu

acordul scris al editurii, cu excepliaunor scurte pasaje care potconstitui obiectul r ecenziilor 9i prezentdrilor.

Copyright Editura Cetatea de Scaun, 2018editura(a cetateadescaun. ro, www. cetateadescaun.ro

ISBN 978-6o 6-537-412-6

Accente din ROMANIA

FANAR|OTil ilrt pRntctpaTELE RoMANE: PARLEZ-VOUS

FRANQATS?. .........1s

MtcA UNIRE - CONTEXT EXTERN 5l

ABILITATE POLITICA INTERNA .,,,,,....,,....,,.I7

cEL MAt LUNG POD DIN EUROPA CONTINENTALA 5l AL

TREILEA POD DIN

LUME iN ROMANIA... .............19

CoNFERINTA DE PACE DE LA PARIS 5l RECUNOA9TEREA

TNTERNATTONALA A ROMANIEI MARI ......... .................2r

itrtcoRorrtRREA REGELUT FERDTNAND 5l A REGINEI

MARTA ................24

DI N ISTORIA ALEGERI LOR PARLAMENTARE

iru novAtrttA................ ..........27

PROMISIUNE DE CAMPANIE ELECTORALA

itrt tgzz: pLoAtA ....................29

LECTil DE V|ATA 5l DE ZBOR.

REGELE MrHAI 1.................. .......................31

ROMANTAiN NATO......... .......33

Accente pe tuTeteernt gi GaNFLICTE .........................35

BATALIA DE LA VERDUN: /I5IVF

PASSERONT PAS! .......... .........37

73

6 Accent pe istorie

TARUL NICOLAE AL lI-LEA - ULTIMUL

iupAnnr AL RUSlEl... .".......'..40

ARM|STTTIUL DE LA SFARSITUL PRIMULUI RAZBOI

MONDIAL - DE TREI ORI 11 9l O 1RON1E..........'..'.........43

HTTLER 5l RE1NARMAREA -LlMlTA PUTERII TRATATELOR

TNTERNATIONALE ......... .."....'47

ACORDUL DE LA MUNCHEN: A/ AVIJT DE ALES 1NTRE

RAzBot $t LtPsA DE oNoARE. At ALEI LtPsA DE oNoARE

StvEtAVEA RAZBO\....... ......."s0

|ARNA (SE)SCHIMBA tstontR: BATAUA

MOSCOVEI tg41-1942 ...""""53MUSSOLINI:ESTI CONCEDIAT! .....".. '........56

RUSIA, NATO 5l O IDEE NECONVENTIONALA """'.....""58

Accente din RAzBotuL REOE...... ................67

cAND ISTORIA ERA SA NU MAI CONTINUE: CRIZA

RACHETELOR DIN CU8A......... ..................63

DOAMNA DE FIER A VENIT DIN UNIUNEA SOVIETICA...66

CUM S-AU ALINIAT PLANETELE LA 1NCEPUTUL

ERE| 'PAT:A1E...............

""'....69tNVAZTA SOVIETICA DIN UNGARIA Sl

ELVTS PRES1EY............... .........72

NrcHlTA HRUSCIOV LA DISNEYLAND:

ACCES NEPERMIS.. ................'75

REGATUL UNIT SI ARGENTINA. INSULELE FALKLAND SAU

TNSULELE MALVINE ................78

DE CATIFEA - REVOLUTIA DIN

CEHOSLOVAC|A............. ..........80

CELE MAI FRUMOASE OUA DE PASTE DIN ISTORIE:

oUALE FABERGE .....................8s

CURSA CU OUA DE PASTE DE LA CASA A1B4...............'88

7 Accent pe istorie

LUMINILE DIN BRADUL DE CRACIUN .........90

MESAJUL REGAL DE CRACIUN DIN REGATUL UNIT - O

TRAD|T|E DrN 1932 .....,..........,92

Accente de la CASA A184......... .................95

BRITANICII DAU FOC CASEIALBE ......,,.,.,,..97

CASA ALBA - ACElAgl PERETI

DE DOUA SECOLE....... ............99

PRESEDTNTil AMERICANI 5l PRESA... ........102

CE AR FI FACUT DONALD TRUMP DACA ERA PRESEDINTE

iru rt v pu r- RAzBor u LU I MEXIcANo-AM E RICAN ......... 105

itrr cultsr cu JoHN F. KENNEDY 5l

RTCHARD N|XON........ ...........108

JACKIE KENNEDY, DE LA EMMY LA OSCAR.................111

MADELETNE ALBRIGHT -ill pte pr cu DlPLoMAT|A....114

Accente pe RESURSE 777

FABRTCATiN ROMA ANT|CA...... ..............119

oLANDA Sr MANIA LALELELOR ................125

PRIMELE CUVINTE DIN ISTORIE TRANSMISE

LA TELEFON ..,,..128

TANCUL - UN SECOL 5l UN lNEL.. .............13L

5r BrscurTil cu FULGI DE clocoLATA AU O lsroRlE.

DtN 1938 ..........133

MAI PUTIN DE 1OO GRAME DE CAFEA PE SAPTAMANA

136

MIZA RESURSELOR lN ISTORIE: CRIZA PETROLULUI

DtN j_973 ..........138

Accente ARTISTICE gi nu numai ......,,,,....747

DE LA THOMAS JEFFERSON, CU DRAGOSTE.......... ....,.143

8 Accent pe istorie

FEODOR DOSTOIEVSKI - PEDEAPSA

rAnA cntvA ""'146TE DDY ROOSEVE LT Sl TE D DY B EAR................ .............1'49

TRTSTAN TZARA -TR|STqN IARA SAU CUM ISTORIA

NASrE (St)nnrA.... ...............1s2

oscAR - o srRtuErA DIN 1929.... ........."15s

RocHrA oe vtReRsA nrcntznrA DIN AL DoILEA

nAzsol M6ND1AL... .............157

OMULETUL LUI GOPO _ DE LA CANNES LA TEATRUL

NATTONAL DIN BUCURE9T1.............. ....""1s9

CHARLIE CHAPLIN - SCENE DE FILME

sr oupA MoARTE..... ............162

Un ACCENT de incheiere .......765

ctREsuL JAPONEZ - O TRADITIE DE SECOLE .........'.....167

irucHe trnr """"17LB1BL1OGRAF;E...,........... ........173

LtsTA |LUSTRATIILOR.... ........r77

Prefati

Istoria luati in doze mici

f n epoca in care se comunici prin tweet, este

I o prorrocare sd atragi publicul cdtre istorie.Povegtile omenirii te duc cu gdndul Ia tomurigrele gi infricogitoare pentru citirea cdroranimeni nu mai are nici timp, nici voinld sd

scuture praful gros aI coperlilor.Dar nu este intotdeauna atat de greu. Cartea de

fa!5, ,,Accent pe istorie", strAnge ,,pastile" radio incare istoria a fost difuzati pe unde in doze mici.Radio-ul are constrAngerile sale. Mihaela Simina a

realizat acest serial, ,,Accent pe istorie", gtiindprea bine cd ascultitorul de radio igi pierde repedeatenfia. ln universul radio, nu este loc pentru vor-be goale, oamenii reaclioneazd imediat gi cuvin-tele, daci sunt firi miez, intri pe o ureche 9i iespe alta. Regula este si fii concis gi si ai conlinut.

Bineinfeles, in radio intAi scrii, apoi citegti Iamicrofon, dar nu dupi regulile scrisului, unde tepoli intinde cAt vrei, ci dupd regulile ascultatului,unde luatul pe aritura cuvintelor 9i ideilor se

plitegte prin lipsd de atenfie, deci de audien!6.Ceea ce nu e cazul pentru ,,Accent pe Istorie".

Am ascultat serialul la radio gi am fost plicutsurprins sd constat ci gi in varianta tipiritdrf,mAne la fel de proaspS.t gi de incitant. Secretulsti in cantitatea concentrati de informatie si in

Fanariolii in PrincipateleRomAne z Parlez-vous frangais?

poca fanarioti (t7u/r7r6-t8zt) nu a

reprezentat pentru Moldova gi pentru JaraRomAneasci o perioadi simpl6, dar in acelagi timpa marcat un timp al reformelor. Pe plan cultural, de

exemplu, domnii fanarioli au facilitat deschidereaspre civilizalia occidentali, in special spre cea

francezil.in anul 1711, respectiv t7t6, in Moldova gi in

Jara RomAneascd a fost introdus regimul fanariot,prin care otomanii, in contextul instaurdriistdpdnirii habsburgice in Transilvania gi a cregteriiputerii Rusiei, urmireau sd-;i consolideze controlulasupra celor doui principate.

Fanario{ii erau membri ai unor familii aristo-cratice grecegti, care locuiau in cartierul Fanar,principalul cartier aI grecilor din Constantinopol(Istanbul, ast6.zi).

inainte de a fi domni in Principatele RomAne -statut pe care il oblineau de la inalta Poartd cu

sume considerabile -, fanariolii (greci sau romAnigrecizafi) indepliniserS. funclia de mari dragomaniai Porfii. Responsabilitatea lor era si gestionezerelafiile Imperiului Otoman cu statele europene,prin urmare, erau obligali si cunoascd gi si vor-beascd mai multe limbi strdine, indeosebi franceza,prin intermediul cireia lineau legituri cu amba-sadorii lirilor occidentale de la Constantinopol.

Pe ldngd efectele negative pe care le-au ldsat inistoria Principatelor, domnii fanariofi, odatd ajunqi

t6 Accent pe istorie

pe scaunele de domnie de la Iagi sau Bucuregti, au

inlesnit, voit sau nu, pitrunderea curentului iluminist francez in spafiul romAnesc. Au adus cu ei

secretari 9i funclionari francezi pentru a-i ajuta Ia

administrarea Principatelor, dar 9i profesori fran-

cezi pentru a Ie educa copiii. Acest model a fost

preluat gi de boierii locali, care nu au intArziat sd

caute gi ei si Ie asigure educalia copiilor cu ajutorulunor dascdli din Vestul Europei, sau, in orice caz,

cunoscitori ai culturii occidentale. Interesul pentru

cultura gi civilizafia francezi era din ce in ce mai

sporit in rAndul boierimii.Drept urmare, in t776, Alexandru Ipsilanti a luat

o misurb indriznea!5 prin admiterea oficiald a

predS,rii limbii franceze in gcolile greceqti dinPrincipate. tntr-o noti informativd a ConsulatuluiRusiei din Iagi, din anul t8o6, acesta scria astfel:

Dorinfa d.e a ?.nvdfa limba franceza a devenft atet de

generatd. qi d"e mare tn aceastd fard, ?.ncdt pare adeg enera intr - o epidemie.

Bibliotecile domnilor fanariofi, de altfel, erau

pline cu opere ale marilor scriitori francezi, inoriginal sau in traduceri grecegti. Referitor Ia acest

aspect, istoricul literar Pompiliu Eliade menlioneazicil Boierului de Ia sfdrgitut domniitor fanariote iiplace mult sd citeascd, d,ar citeqte fdrd discerndmdnt:

tot ceea ce este francez, atilt in materte de cdrfi, cdt 9itn materie de modd", se bucurd in ochii sdi de un

prestigiu inatacabil; tot ceea ce vine din Franla poartd.

i.n ochii marelui boier peceteaperfecfiunii.

Mica Unire - context externabititate politici interni

ontextul internalional politic 9i strategicmodificat substanlial de Rdzboiul Crimeei

(rBSE-rBS6) a schimbat raportul de forle inEuropa, avAnd in vedere infrAngerea ImperiuluiRus de citre coalilia franco-anglo-turco-piemon-tezd. Prin Tratatul de Pace de la Paris (1856),care stabilea termenii post-conflict, Moldova gi

Tara RomAneasci au fost scoase de sub condo-miniul ruso-turc, au rimas sub suzeranitateaImperiului Otoman gi au fost puse sub regimulgaranliei colective a celor gapte mari puteri(Turcia, Franla, Anglia, Prusia, Austria, Rusia,Sardinia). Rolul Principatelor RomAne inechilibrul european devenise unul semnificativ.De altfel, Rusia a fost privatS. de accesul Ia gurileDunirii, prin trecerea Deltei gi a Insulei $erpilorla otomani gi prin restituirea sudului Basarabieicdtre Moldova.

O altd prevedere a Tratatului de Ia Paris astabilit ca organizarea gi statutul Moldovei gi ale

Jdrii RomAnegti si. fie stabilite prin consultareapopulafiei. in rBSZ au fost alese doui Divanuriad-hoc care au cerut unirea celor doui principateintr-un singur stat numit RomAnia, condus de unprin! dintr-o dinastie europeani. Cererea a fostparlial indepiinit5, intrucAt in cadrul Conferinleide la Paris din rB5B s-a hotirAt ca Principatele si

slt

L8 Accent pe istorie

rimAni entiteli politice separate, fiecare cudomnul siu gi cu adunarea sa, sub denumirea de

Principatele Unite ale Moldovei gi Jirii RomA-negti. Curtea de Casafie ;i o Comisie Centraldurmau sd fie singurele institulii comune.

TheodorAman - lmagini ale unuitrecut glorios, Editura DidacticS gi

PedagogicS, Bucuregti, L974

Proclamarea Unirii; Muzeul Nalional de lstorie a Rom6niei

A urmat alegerea domnilor care urmau sd

conduci cele doud entitdli politice. Convenlia de laParis nu conlinea nicio clauzi care sd impiediceexplicit ca aceeagi persoani si fie aleasd pentru aconduce ambele principate. Astfel, conformprincipiului simplu ceea ce legea nu interzice, legeapermite, in 5 ianuarie rB59 colonelul AlexandruIoan Cuza a fost ales domn aI Moldovei, iar apoi, in24 ianuarie, domn aI lirii Romdne;ti. Dublaalegere a lui Cuza a pus Europa in fala faptuluiimplinit aI Micii Uniri 9i a consemnat prima paginadin istoria statului romAn modern.

Cel mai lung pod din Europacontinentald. 9i al treilea poddin lume in RomAnia

omAnia a avut cel mai lung pod din Europacontinentali gi al treilea pod din lume. Ce-

i drept, Ia sfdrgitul secolului aI XIX-lea...Ziare precum Times gi Ilustrazione Italia scriau

la acea vreme despre construclia podului menitsd faci legitura intre Bucuregti gi Constanfa,numit inifial Carol 1 gi cunoscut apoi ca PodulAnghel Saligng.

Statut romAn a organizat doud concursuriinternalionale de proiecte pentru realizarea cons-trucfiei, dar nici unul dintre planurile prezentate nua fost agreat de comisia de specialitate. Drepturmare, in decembrie rBB7, guvernul rom6.n l-a alesoficial pe inginerul Anghel Saligny pentru a proiectapodul Fetegti-Cernavodi. Acesta gi-a format o echipide ingineri, iar in r8go au inceput lucrdrile de

construcfie, care au durat cinci ani, avAnd un costtotal de 35 de milioane de lei. Lucrarea finald avea21 km gi era formatd din podurile peste BrafulBorcea gi podul peste Dunire.

Sculptorul francez L6on Pilet a realizat sta-tuile a doi dorobanfi, care au fost agezate Iacapdtul dinspre Cernavodi a podului, in memo-ria eroilor din Rizboiul de Independenfd. O

parte din prelul acestora a fost achitat deAmbasada Franlei la Bucuregti.

20 Accent pe istorie

Podul de la Cernavoda.

La ceremonia de inaugurare din 14 septembrie,regele Carol I a b5.tut ultimul nit in pod, unul de

argint, iar apoi, inainte de slujba religioasi, a

fost inscripfionat in zid documentul inaugural. Aurmat proba de rezistenla: un convoi de 15

Iocomotive care au trecut pe pod cu o vitezi de

6o km/h, urmat de un tren care mergea cu Bo

km/h. in acest timp, inginerul Anghel Salignyimpreuni cu membrii din echipS. stiteau intr-ogatupd sub pod.

ln timpul celor doud rizboaie mondiale,constructia de peste Dundre a fost grav avariatd,dar ulterior, in perioada 1.963-L967, s-au f6cutIucriri de consolidare. in lgBT a fost construit unnou pod alSturi de cel vechi. Cei din urmi a fostdezafectat gi se regdsegte inscris in ListaMonumentelor Istorice sub denumirea PodulCarol I cu statuile Dorobantii.

Conferinla de Pace de la Parisgi recunoagterea internafionalia RomAniei Mari

f n anul r9r9, in ziua de rB ianuarie incepeaI Conferin{a de Pace de Ia Paris, intAlnirea in

cadrul cireia urma sd fie stabilit viitorul Europeide dupb Primul Rdzboi Mondial.

RomAnia, prin vocea reprezentanlilor sii, a

fost prezenti in capitala francezd pentru a-gisusline cauza gi pentru a obfine consacrareainternalionali gi recunoagterea diplomatici a

Marii Uniri, care deja avusese loc.Delegalia romAnd la Conferinfa de Pace de Ia

Paris a fost condusd de premierul romAn Ion I. C.

Britianu, care a sosit in capitala francezd incidin 13 ianuarie r9r9 gi care a avut de infruntatincd de la inceput atitudinea neprietenoasf, a

Antantei. Alialii nu mai considerau valabiltratatul din 1916 prin care RomAnia s-a angajat inrdzboi in schimbul unor promisiuni teritoriale dincauza incheierii Pdcii de la Bucuregti din aprilier9r8. Oricuffi, pe lAngd aceasta, principiul de bazd.

al conferinlei a fost cel aI ierarhiei de putere,statele fiind ?.mpdrfite tn doud. categorii, marileputeri, cu interese nelimitate gi micile puteri, cuinterese speciale -dupd cum afirmd istoricul FlorinConstantiniu, in lucrarea sa O istorie sincerd a

poporului rom6.n. Este simplu de ghicit cd RomA-

22 Accent pe istorie

nia se afla in cea de-a doua categorie, ceea ce, inmod evident fdcea pozilia lirii gi mai anevoioasi.

Ion I. C. Brdtianu ins6 a respins cu fermitateteza conform cdreia Romdnia anulase ea insigiConvenlia politici gi militari din 1916 prin care ise promiteau Transilvania, Banatul 9i Bucovina inschimbul intririi in conflict de partea Aliafilor,atitudinea sa transantd determinAndu-i pe preFe-

dintele american Woodrow Wilson gi pe pre-mierul britanic David Lloyd George sd propunichiar eliminarea Romdnia de la Conferinta de

Pace in 9 iunie r9r9.Pe lAngd aceasti lupt5 in jurul statutului de

beligerant, prim-ministrul Romdniei a avut de

dus bet5lii grele de negociere gi in ceea ce

privegte recunoagterea unirii cu Basarabia 9i atrasirii frontierei in Banat. Degi in Tratatul din1916 RomAniei i se promisese intreg teritoriulBanatului (inclusiv cel sArbesc), marile puterl au

considerat ci gi Regatul SArbilor, Croalilor 9iSlovenilor merita o parte din acesta, avAnd invedere efortul depus in rizboi. Parte pe care incele din urmb a gi primit-o.

Tratatul minoritS.lilor, care iI insolea pe cel cu

Austria I-a pus la incercare pe Britianu cel maimult. Documentul prevedea dreptul marilorputeri de a supraveghea situafia minoritdlilornalionale de pe teritoriul statelor succesoare, orio asemenea clauzd. i se pdrea politicianului liberalo limitare a suveranitdtii nationale, care, deci,era de neacceptat.

23 Accent pe istorie

Neizbutind s5-9i convingd partenerii de nego-ciere de validitatea argumentelor sale, Br6tianu a

pirdsit conferinfa Ia inceputul lunii iulie.Relafiile cu acegtia se degradaserd gi pentru cd

premierul refuzase si retragi trupele armateiromAne de pe Tisa pe linia de demarcalie trasatdde Consiliul Inter-Aliat de Rdzboi.

,,Cei patru mari" in timpul Conferinlei de Pace de la Paris (de la

stdnga la dreapta, David Lloyd George, Vittorio Orlando, Georges

Clemenceau 9i Woodrow Wilson)

Situalia ajunsese in impas, iar in rz septembrieBritianu a demisionat din fruntea Guvernului. ln rSnoiembrie LgLg noul guvern, condus AlexandruVaida-Voevod, a primit un ultimatum prin care i se

cerea ca in termen de opt zile sd semneze tratatul cuAustria gi pe cel aI minoriti!ilor, altfel RomAnia va fiexclusi din Conferin{a de Pace. Cu unele mici refor-mul6ri, tratatele au fost semnate gi in cele din urmidesivArgirea unit5lii nalionale a RomAniei a cipitatrecunoasterea internationald de care avea nevoie.

Incoronarea Regelui Ferdinandgi a Reginei Maria

6 l5sdm accentul si cadi pe unul dintrecele mai frumoase evenimente din istoria

contemporanS. a RomAniei: incoronarea RegeluiFerdinand gi a Reginei Maria, care a avut loc in 15

octombrie 1922.Degi se aflau la conducerea lhrii inci din r9r4,

Regele Ferdinand si Regina Maria au avut partede o ceremonie oficiald de incoronare abia in anultg2z, dupd ce rdzboiul 9i toate socotelile de statpostbelice se incheiaser5.

Regele Ferdinand 9i Regina Maria

incd de Ia sfdrgitul conflictului mondial s-ainfiinfat o Comisie a incorondrif din care fdceauparte personalit5li precum marele muzician GeorgeEnescu sau celebrul inginer Anghel Saligny.Oragul ales pentru eveniment a fost Alba-Iulia,

25 Accent pe istorie

unde se infiptuise Marea Unire in r9r8, iar pcr-rtru

slujba religioasS. a incorondrii - gi in memoria celorcSzufi pe frontul Marelui Rdzboi - a fost construit5cunoscuta Catedrald a incorondrii din Alba Iulia,numitX qi Catedrala Re?.ntregirii.

Principele Carol, Regele Ferdinand gi Regina Maria a Rom6niei

Regii au mers spre Alba Iulia cu trenul, iar indimineala zilei de r5 octombrie au fost intAm-pinafi in gard de citre prim-ministrul fdrii, IonelBretianu, gi de citre primarul ora;ului.

Dupd propriile mirturisiri, Regina Maria s-aschimbat chiar in tren pentru marea ceremoniedar acest lucru nu a impiedicat-o deloc si arateimpresionant atunci cAnd a coborAt, intr-o rochieauriu-rogiatici, cu o mantie de catifea rosie peumeri, cdptugitd cu albastru gi argintiu, purtAndpe cap un voal auriu strAns pe frunte cu o

panglicd de aur.