UNIVERSITATEA DE STAT DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT

Lucrare de curs la turism

Tema Serviciile de sănătate cele mai fregvent întîlnite în cadrul

structurilor de cărare autohtonă și internațională

Efectuat Mafteuța Liuba Controlat Grosu Maria

Chișinău 2015

Cuprins IntroducereaCapI. Factorii naturali 1Ape minerale 2 Mofete 3Nămoluri terapeuticeCap.II Fizioterapia 1Electroforeza 2Electrostimularea 3 Magnetoterapia 4 Razele ultraviolete 5Curenți diadinamiciCap.III Hidroterapia Cap.IV Aromaterapia 1Ulei de pin 2 Ulei de lămîe 3Ulei de cimbru 4Ulei de brad 5 Ulei de levănțică Cap.V Acupunctura Cap.VI Fitoterapia Cap.VII Masaj 1Terapeutic 2 De relaxare 3ReflexogenCap VIII Proceduri Spa 1Masajul Spa 2Cromoterapia 3 Spa în tratamentul pielii uscate

4 Spa hidroterapia 5 Spa Infraroșu

6 Spa în tratarea procesului de îmbatrinire a pieliiCap.IX Kinetotera

Introducere

Turismul balniar nu se adresează numai celor cu probleme medicale, ci și celor care vor să se relaxeze , sa-și regăsească vitalitatea și o bună condiție fizică,mentală și spirituală

Datorită acestui fapt ultimele decenii, prin importantele sale efecte sociale și economice, turismul balniar adevenit un segment major al petei turistice internaționale, spre care se centrează importante mijloace materiale și umane cu implicare tot mai profundă a științei și tehnicii , a prestării unor servicii turistice și medicale de o factură complexă și de un înalt nivel calitativ, chemate să satisfacă cerințele vitale ale omului modern, determinate de evoluția condițiilor de viață și a stării de sănătate a populației.

Turismul de tratament este o forma specifică a turismului de odihnă care a luat o mare amploare nu atît ca urmare a dorinței de a preveni anumite îmbolnaviri, cat mai ales cresterii surmenajului si a bolilor profesionale determinate de ritmul vieții moderne. Din această cauză el este legat mai mult de anumite stațiuni cunoscute pentru proprietatile lor terapeutice, pentru apele minerale, termale, pentru namoluri, mofete, etc. situate intr-un climat de crutare. Este si motivul pentru care el reprezinta una dintre formele de circulatie turistica cele mai constante, cu o clientela relativ stabila, care contribuie la ridicarea coeficientilor de utilizare a capacitatii de cazare si la realizare a unor incasari medii sporite pe zi / turist.

            Principalii factori naturali de cura care contribue la dezvoltarea turismului balnear sunt: climatul, apele minerale, namolurile si gazele terapeutice (mofetele), lacurile cu proprietati terapeutice, apele destinate imbutelierii etc.

In general factorii de cura balneari si climatici folositi in tratamente complexe sub ingrijire medicala de inalta competenta sunt recomandati diferentiat, dand deseori rezultate exceptionale, in urmatoarele afectiuni : reumatismale inflamatorii  degenerative, si articulare,  posttraumatice ale sistemului nervos central si  periferic, afectiuni cardio-vasculare, respiratorii, ale tubului digestiv si hepato-biliare, de nutritie si metabolism, ale rinichilor si cailor urinare, ginecologice, endocrine, ale sangelui si organelor hematopoetice, dermatologice, oftalmologice, otorinolaringologice precum si in afectiuni ale copiilor. Turistii carora li se adreseaza turismul balnear sunt in general persoane de varsta a treia care vin in mod regulat la tratament in statiunile balneare. Durata sejurului in cadrul acestei forme de turism este ridicata, cuprinsa intre 12 si 18 zile.Marea majoritate a stațiunilor balniare sînt specializate în afecțiunile anumitor sisteme.

Maladii gastrointestinale-Factorii principali este administrarea apei minerale hidrocarbonat sulfat de natriu, infuzii din plante medicinale ,irigări intestinale

Maladii al aparatului locomotor-Factorul principal este peloidoterapia(nămolurile) ,kinetoterapia, masaj ,metode fizioterapeutice.

Maladiii ale sistemului nervos central și periferic- Factorii prinipali peloidoterapia,hidroterapia, kinetoterapia , metode fiziologice.

Maladiile căilor respiratorice- Factoriii principali spelioterapia, climatoterapia, hidroteraia, hidrokinetoterapia, fizioterapia, inhalatii cu infuzie de ierburi, masaj

Maladiile genicologice- Factorii principali hidroterapia, hidrokinetoterapia , peloidoterapia, magnitoterapia , lazeroterapia

Un tratament balnear actioneaza asupra organismului

• profilactic - ca o terapie de adaptare, prin stimularea si reglarea functiilor organismului, ducand la cresterea imunitatii. Profilaxie primara sau cura de sanatate la cei sanatosi, dar cu riscuri si profilaxie secundara – preventie a recaderii bolii,

• curativ - ca o terapie nespecifica, o excitoterapie asupra cauzelor ce au determinat dezechilibrul postagresiv si astfel se asociaza eforturilor facute de organism pentru regasirea echilibrului pierdut.

• recuperational - cura balneara cauta sa restabileasca cat mai deplin capacitatile de functionare deficitare sau sa dezvolte mecanisme compensatorii

Atentie ! Factorii balneari solicita din partea organismului eforturi de adaptare ce se manifesta, prin reactie de cura. Astfel, in anumite boli ei produc agravari. Aici veti gasi cateva din contraindicațiile terapeutice.

I. Factorii naturali de cură balniară

I.1 Apele minerale terapeurice

Apele cloruro- sodice sau sãrate. Foarte numeroase, se folosesc în cura interna, daca au concentraţia pânã la 15 g la litru, în bolile digestive (gastrite hipoacide etc.), în bronşite cronice, rinite cronice; în cura externa, atunci cand concentraţia lor depãşeşte 15 g la mie (poate ajunge pana la 250 g), sunt indicate în bolile reumatice. Staţiuni unde se gasesc: Sovata, Amara, Ocna Sibiului, Techirghiol, Slãnic Prahova, Govora, Bazna si Olaneşti (şi iodate) etc.

Apele sulfatate (1 g la mie sulfaţi). Apele sulfatate atate sodice sau glauberiene, magneziene sau amare, calcice sau ghipsoase şi vitriolice (cu Fe si Al); ele se folosesc numai în cura interna, în afecţiuni digestive (intestinale, hepato-biliare). Se beau dimineaţa, pe nemâncate, în constipaţii cronice, colecistatonii, obezitate etc. Se gãsesc la Slãnic, Bãlţãteşti etc.

Apele feruginoase (10 g la mie fier). Sunt întotdeauna Apele carbogazoase, dar mai pot fi sãrate, alcaline, calcice etc. Fierul are rol important în organism. Apele feruginoase se administreazã, în cura interna, numai din izvor, în timpul meselor, pentru cã altfel fierul în contact cu aerul devine inactiv. Numai fierul bivalent este activ, fiind resorbit în prezenţa HC1 şi a vitaminei C. Indicaţiile apelor feruginoase sunt anemiile feriprive, achilia gastricã, stomacul operat etc. Gãsim ape feruginoase în staţiunile Vatra Dornei, Tuşnad, Buziaş, Covasna etc.

Apele iodurate (1 mg la mie iod). Iodul, al cãrui metabolism este controlat de glanda tiroidã, a fost utilizat de multa vreme în tratamentul reumatismului cronic, atero-sclerozei, hipertensiunii arteriale etc. Aceste ape se folosesc în cura interna şi externã. Staţiunile se aflã în apropierea salinelor: Govora, Olaneşti (ape iodurate, sãrate, sulfuroase), Bazna (sãrate şi iodurate) etc.

Apele sulfuroase (1 mg la mie SH2). Sulful este un element cu importante roluri în organism. El intra în compoziţia acizilor aminaţi, indispensabili organismului (cisteina, arginina etc). De aici şi importanţa apelor sulfuroase în leziunile cronice ale mucoaselor (bronşite, rinite cronice). Apoi, sulful este elementul care intrã în constituţia ţesutului conjunctiv. Boala reumatismala, fiind consideratã o colagenoza, este una dintre indicaţiile majore ale apelor sulfuroase. Sulful intrã în constituţia insulinei – de aici indicaţia apelor sulfuroase în diabetul zaharat. În fine, sulful mai are şi un rol desensibilizant, antialergic, având indicaţii în astmul bronşic şi în unele dermatoze.

Apele oligometalice (1 g la mie) sunt ape slab mineralizate şi pot fi termale sau reci. Ele conţin Na, I, S, Ra (Geoagiu, Felix, cu o temperaturã de 40-45 grade C) şi sunt folosite în bolile aparatului locomotor. Cele reci se utilizeazã în cura de bãut (sunt îmbuteliate şi se gãsesc în comerţ). Exemple: Olãneşti, Cãlimaneşti, folosite în bolile digestive sau urinare. Apele carbo- Apele carbo-gazoase gazoase gazoase (1 g la mie bioxid de carbon) sunt indicate atât în cura interna (boli digestive, cronice, cu hiposecretie gastrica), cât şi în cura externã (în bolile cardio-vasculare şi hipertens----iunea arteriala, arterite, boala Raynaud, acrocianoze, sechele postflebitice, insuficienţe venoase etc).

Apele alcaline (1 g la mie bicarbonat) sub forma pura nu exista la noi în ţara; se întalnesc sub forma combinaţiilor (ape alcalinoteroase cu Mg, Ca), alcaline, cloruro-

sodice, carbo-gazoase, sulfuroase, sulfatate, feruginoase. Ele sunt folosite în cura interna, îndeosebi in afecţiunile digestive, hepato-biliare. În cura externa se folosesc în inhalaţii şi pulverizaţii (în afecţiuni ale cãilor respiratorii). În ceea ce priveşte bãutul apei, acesta este bine sã se facã prin sorbituri sau cu paiul, pentru a se încãlzi în gurã. Se incepe cu circa 50 ml la fiecare masã şi, în funcţie de toleranţã, se cresc dozele. Apele alcaline le gasim în staţiunile Sângeorz, Hebe, Slãnic Moldova, Malnaş, Bodoc. La Karlovy-Vary (Cehia) gasim ape alcaline sulfurate.

Apele alcalino- teroase si teroase (1 g la mie) conţin bicarbonat legat de Ca sau Mg şi au ca principale indicaţii afecţiunile digestive (gastrite, colite, boala ulceroasa, enterocolite cronice, rahitism, alergii etc.). Asemenea ape gasim la Borsec, Covasna. La Sângeorz, Slãnic sunt ape alcalino-teroase cloruro-sodice. Ionul de Ca este principalul element al acestor ape.

Apele litinifere sunt ape ce conţin peste 3 mg la litru, fiind utilizate terapeutic in tratamentul maniaco-depresiei. Sãrurile de litiu şi-au dovedit eficienţa în tratamentul tulburãrii bipolare, formal cunoscutã ca boala maniaco-depresivã. Aşa cum o aratã şi numele, persoanele care suferã de tulburare bipolarã traverseazã schimbãri afective severe, de la fericire maximã la o depresie extremã. Între 0.4 şi 1.6 % din populaţie suferã de aceastã condiţie psihiatricã.

Apele radioactive sunt ape care conţin elemente radioactive ce emit radiaţii a (alfa), b (beta), g (gama): (radiu, uraniu, thoriu). Cel mai important este radiul, care emite radiaţia numita radon. O apa, ca sã fie radioactiva, trebuie sa aiba minimum 80 u/1.

I.2 Mofetele Mofetele se gasesc in Romania, Franta, Italia, Insula Java sau in Parcul National Yellowstone (SUA) cele din Romania sunt unice prin emanatiile de gaz uscat foarte bogat in bioxid de carbon ( in proportie de 95-98%), un factor terapeutic foarte eficient. mofetariul este o incapere amenajata in trepte, asemanator unui mic amfiteatru, creata astfel incat in partea inferioara sa se acumuleze gazul respectiv. Prin coborare treptata se pot face “bai” controlate in gaz. Evacuarea gazelor din mofeta se efectueaza in mod continuu prin guri de evacuare care nu trebuie sa fie in directia vanturilor dominante.

Orice mofeta trebuie prevazuta cu un sistem de avertizare a nivelului gazului, fie ca acest lucru se face printr-un sistem automatizat sau prin observatie directa. O metoda simpla si la indemana oricui de a verifica nivelul (pana la ce nivel te-ai “scufundat” in amestecul de gaze) este aceea a utilizarii unui chibrit aprins, care la atingerea interfetei intre aer si acumulare, se va stinge. Pacientul trebuie expus doar de la partea inferioara a trunchiului in jos, unde se exercita actiunea benefica si pentru a evita producerea unor intoxicatii, nivelul bioxidului de carbon trebuie controlat din jumatate in jumatate de ora, cu ajutorul unui chibrit aprins. Inaintea tratamentului prin mofeta se recomanda ca pacientul sa se odihneasca 5-10 minute. Trebuie evitata orice miscare sau chiar vorbitul deoarece gazul, care este mai dens decat aerul, se misca foarte usor si pacientul il poate inhala. Intre cele doua tratamente zilnice trebuie sa existe o pauza de 4-8 ore. Tratamentul la mofeta se poate face numai la recomandarea medicului iar durata unei sedinte nu ar trebui sa îdepaseasca 20 minute. Pentru a avea un efect de durata, sunt necesare 10 pana la chiar 28 zile de tratament. La inceput sedintele sunt de 15 minute, de doua ori pe zi, iar mai tarziu se pot adauga inca 5 minute pana la maxim o jumatate de ora pentru un efect terapeutic adecvat.Prin baile de gaz se pot trata in special afectiunile cardiovasculare, bolile dermatologice, ginecologice si endocrine, precum si in unele afectiuni ale aparatului locomotor - reumatisme cronice degenerative articulare. Mofeta mai este recomandata si in scop profilactic pentru persoanele cu risc cardiovascular, pentru cei care sufera de hipertensiune, nivel crescut al colesterolului, este indicata si fumatorilor, persoanelor care au probleme cu circulatia precum si celor care lucreaza in frig. De asemenea, este cunoscut faptul ca gazul mofetarian are efecte benefice si asupra potentei, fiind recunoscut ca un foarte bun afrodisiac natural intrucat dinamizeaza potenta sexuala la barbati prin procesul de vasodilatatie. Foarte interesant de mentionat este faptul ca in straturile superioare ale gazelor, concentratia de bioxid de carbon este mult mai scazuta, fapt care stimuleaza transportul de oxigen catre tesuturile organismului, inclusiv catre creier, ceea ce duce la cresterea randamentului intelectual. Se stie ca multi scriitori si pictori celebri veneau pentru baile de gaz pentru ca acestea le generau adevarate explozii de inspiratie.

I.3 Tratamentul cu nămol

. Nămolurile sunt pământuri, roci de consistenţă păstoasă, folosite ca remedii terapeutice din vechime. Unele efecte binefăcătoare ale nămolurilor sunt cunoscute în mod empiric din antichitate, altele au fost descrise şi studiate relativ recent, unele au ramas şi azi în stadiul explicaţiei sumare. Tratamentul cu nămol se mai numeşte şi peloidoterapie. Peloidoterapia trebuie folosită numai la indicatia si sub controlul medicului. Cele mai

raspandite namoluri terapeutice sunt depunerile de mal din bazinele saline - namolurile negre sulfuroase, care se formeaza pe fundul estuarelor marine, al golfurilor si lacurilor sarate continentale .

După modul de formare, materiile organice şi anorganice prezente în sedimente, nămolurile se împart în trei grupe: 1. nămoluri sapropelic 2. nămoluri de turbă 3. nămoluri minerale

Nămolurile sapropelice sunt reprezentate de depozite de culoare neagră bogate în hidrosulfură de fier coloidală, au un aspect plastic şi unsuros, se găsesc pe fundul apelor sărate având ca origine acţiunea microorganismelor asupra florei şi faunei din bazinul acvatic la care se asociază şi substanţe minerale sau anorganice ce provin din solul cuvetei lacustre. Flora este constituită din alge de tip microfit şi macrofit în care predomină Cladophora vagabunda, Cladophora cristalina, alge care cresc doar în apă sărată. Fauna acvatică este reprezentata de specia Artemia salina 10-12 mm, de culoare roşie. Cadavrele de Artemia salina, prin descompunere bacteriană, împreună cu alga Cladophora cristalina, formează nămolul sapropelic. Nămolul se folosește încălzit pentru diverse proceduri: împachetări, cataplasme și în amestec cu apa sărată din lac, pentru băi la cadă. Modul de aplicare constă în împachetări parțiale cu nămol cald, de 45 — 50°, timp de 20-30 minute (eventual cu masaj), sau oncțiuni, care pot fi parțiale sau complete, cu nămol rece și expunere la soare (metoda egipteană).Nămolul sapropelic tratează afecțiuni reumatologice de tip inflamator sau degenerativ, sechele posttraumatice (ale mușchilor, pielii și osului), afecțiuni ale sistemului nervos central și periferic (de la nevralgii la hemiplegii, hemipareze, scleroza multiplă și Parkinson), afecțiuni ginecologice (anexite, cervicite, metrite, sterilitate secundară, tulburări funcționale), afecțiuni dermatologice (psoriazis, sindrom seboreic, alergodermii), afecțiuni vasculare periferice (ischemie, insuficiență circulatorie) etc. Aplicarea nămolului pe întreaga suprafață a tegumentului declanșează reacții funcționale locale ale țesuturilor și generale, inhibând sau activând unele sisteme enzimatice și metabolice. Cura balneară cu nămol sapropelic produce efecte favorabile ce persistă timp îndelungat prin modificarea capacității de răspuns adaptativ la diverși stimuli.

Nămolurile de turbă se formează prin descompunerea resturilor vegetal de pe fundul lacurilor/mlaştinilor sub acţiunea microorganismelor. Au culoare brună şi sunt bogate în substanţe organice şi acizi humici, ceruri, pectine, celuloză, etc. in ţara noastră se găsesc la Vatra Dornei, Borsec. Nămolurile minerale iau naştere prin sedimentarea sărurilor unor izvoare carbogazoase, calcice, feruginoase sau sulfuroase. izvoare nesulfuroase Sângiorz-Băi izvoare sulfuroase Săcelu

Aplicarea nămolului pe intreaga suprafaţă a tegumentului declanşează reacţii funcţionale

locale tisulare şi generale, inhibând sau activând unele sisteme enzimatice şi metaboliţi intermediari. Cura balneară cu nămol produce efecte favorabile ce persistă timp indelungat prin modificarea capacităţii de răspuns adaptativ la diversi stimuli. Peloidele acţionează asupra: sistemului cardio-vascular- stimularea reacţiilor cardio-vasculare cu� accentuarea hemodinamicii prin mecanisme centrale şi periferice. Are loc mobilizarea imediată a depozitelor sangvine şi antrenarea lor în circulaţia generală, procese de tip

inflamator. sistemului nervos- efecte sedative sau excitante asupra SNC şi asupra SNV� prin sedarea receptorilor pentru durere. Cura balneară cu nămol determină creşterea capacitaţii de apărare antimicrobiană prin creşterea puterii fagocitare a leucocitelor-evidenţiată prin modificările indicelui opsonocitofagic (I.O.C.) sistemele imunologice-�reglare a valorilor imunoglobulinelor, creşterea imunităţii nespecifice, etc. Modificările enzimatice şi metabolice apărute în glandele endocrine după peloidoterapie diferă după specificul secretor al glandei, după stadiul funcţional în care se găseşte glanda şi sunt legate de tipul aplicaţiei terapeutice.

Metode de aplicare

Acţiunea cu nămol - este cea mai veche metodă care presupune aplicarea nămolului rece pe pielea pacientului (după ce acesta s-a încălzit 10-15 minute) în strat subţire, pe zone limitate sau întregul corp. Pacientul trebuie sa se expună ulterior la soare, în poziţie verticală, până când se usucă nămolul, aproximativ 30-60 de minute, după care urmează baia de 10-15 în apa mării sau a lacului însoţită de mişcare si un duş scurt cu apă rece şi odihnă la pat de minim o oră. Este o metodă de solicitare mecanismelor de termoreglare, stimulare neuroendocrină şi a proceselor de adaptare prin alternarea factorilor contrastanţi cald-rece.

Împachetările cu nămol - constau în aplicarea de nămol în strat de 1-2 cm încălzit la 38-46ºC pe regiune limitată sau pe întreaga suprafaţă a corpului pentru 20-40 de minute. Cataplasmele – aplicaţii cu nămol la diferite temperaturi pe regiuni limitate ale corpului.

Băile de nămol - în căzi cu apă de ghiol încălzită în care se adaugă 10-12 kg nămol, crescându-se progresiv concentraţia acestuia până la 10-25%. Amestecul se poate încălzi până la 44ºC. În cazul pacienţilor cu afecţiuni cardiovasculare, temperatura nu trebuie să

depăşească 37 ºC, iar pentru cei cu afecţiuni reumatice inflamatorii sub 36ºC. Durata băii este de 20-40 de minute. Baia trebuie urmată de duş la 37-38ºC şi odihnă de minim

o oră. O cură este formată din 12-15 băi zilnice. Aplicaţii ginecologice - sub formă de tampoane vaginale cu nămol la 39-40ºC timp de 2

ore sau irigaţii vaginale cu nămol dizolvat în apă de ghiol şi încălzit la 37ºC. Masajul cu nămol - întinderea şi masarea cu nămol fiind aplicate toate procedurile masajului classic.

Cap II Fizioterapii

1 Electroforeza-  deplasare dirijată a particulelor coloidale sau a microionilor sub acțiunea unui cîmp electric. În medicină se aplică electroforeza cu substanțe medicamentoase, cunoscută sub numirea de Enoforeză, Enogalvanizare, galvanoionoterapie și electroionoterapie. Reprezintă o metodă fizioterapeutică, constatînd în acțiunea concomitentă asupra organismului a ionilor unor substanțe medicamentoase și a unui curent continuu de tensiune joasă (30—80 V), numit curent galvanic. Poate fi folosit și curentul continuu pulsativ, care sporește eficiența curativă a electroforezei. Se aplică cu ajutorul aparatelor de galvanizare, alcătuite dintr-un redresor de curent alternativ, un filtru pentru aplatizarea tensiunii, un potențiometru și electrozi. În calitate de electrozi servesc niște plăci de plumb ori de cositor, între care se introduce un strat intermediar, de obicei de flanelă. Între corpul pacientului și electrod se pune hîrtie de filtru ori tifon împăturit și îmbibat cu soluție de substanță medicamentoasă (săruri de calciu, iod, potasiu, magneziu, novocaină, brom, cafeină ș. a.). Electrozii se aplică într-o anumită regiune a corpului. Electroforeza stimulează reacțiile fiziologice de protecție, exercitînd asupra organismului o acțiune binefăcătoare. condiționată de medicamentele din soluție.

Ionii substanțelor medicamentoase pătrund prin canalele glandelor sudoripare și sebacee în piele, unde se acumulează, iar apoi migrează treptat în sînge și limfă. Electroforeza exercită asupra organismului o acțiune analgezică, calmantă, hipotenzivă, vasodilatatoare, antiinflamatoare, de resorbție ș. a. Electroforeza se recomandă pentru tratarea proceselor inflamatoare acute, subacute și cronice (de ex., pneumonie, bronșită, pleurezie, artrită, nevrită, tromboflebita, anexită, radiculita), neurasteniei, bolii hipertonice, bolii ulceroase, artrozei, fracturilor, rahitismului, nevralgiei, artralgiei ș. a. Este contraindicată în hemoragic insuficiență cardiovasculară avansată, tumori maligne, boli de singe.

2 Electrostimularea-În urmă cu numai câţiva ani, electrostimularea era ultimul racnet în materie de terapie corporală şi trebuie să recunoaştem că promitea atât de multe beneficii cu zero efort, încât era greu să rezişti unui astfel de vis…devenit realitate.Nu numai că beneficiile acestui tip de terapie – folosit inclusiv în pregătirea atleţilor de performanţă – şi-a câştigat şi păstrat adepţi de-a lungul timpului, însă, aşa cum era normal, aparatele de acest tip au cunoscut o îmbunătăţire considerabilă, aducând mai multe avantaje celor care practică acest tip de terapie.Dincolo de beneficiile de natură cosmetică, electrostimularea are şi o mulţime de avantaje de ordin medical, printre care:

 Relaxarea spasmelor musculare

 Re-educarea musculară Creşterea circulaţiei sangvine locale

 Utilizarea în recuperarea post-operatorie pentru a preveni tromboza venoasă

Principiul pe baza caruia funcţionează este stimularea fibrelor nervoase musculare periferice prin intermediul unor impulsuri electrice scurte, transmise prin electrozii plasaţi la suprafaţa pielii şi dispuşi egal pe zona ce trebuie tratată pentru a maximiza rezultatele.

Aceste impulsuri electrice permit stimularea unor tipuri diferite de fibre nervoase:

 Nervii motori, pentru a impune un răspuns mecanic muscular – şi acesta este momentul în care se lucrează propriu-zis musculatura; Anumite tipuri de fibre nervoase sensibile pentru a obţine un efect analgetic şi endorfinic;

Principiul de funcţionare a electrostimularii este unul simplu şi reproduce fidel procesul care intervine în contracţia musculară naturală, comandată de creierul uman. Atunci când urmărim contractarea unui muşchi, creierul trimite o comandă sub formă de curenţi electrici care se deplasează cu mare viteză către fibrele nervoase. Odată ajunşi la destinaţie, curenţii electrici excită nervii motori care transmit la rândul lor informaţia către vecinătatea imediată a muşchilor şi declanşează contracţia musculară. Prin intermediul electrostimulării, excitatia nu mai pleacă de la creier, ci se produce direct către nervul motor prin intermediul impulsurilor electrice optime care garantează eficacitatea, securitatea şi confortul utilizării.Multumită acestui proces, muşchiul este incapabil să facă diferenţa între o contracţie voluntară, declanşată de creier, şi o contracţie electroindusă: rezultatele sunt aceleaşi, indiferent de originea ordinului.

3Magnetoterapia-Efectul terapeutic al magnetilor este cunoscut din cele mai vechi timpuri. Cu circa 5000 de ani in urma in China se cunostea caracteristica magnetului de a indica nordul - chinezii fiind cei care au inventat busola.Tot in China antica s-au constatat efectele benefice ale magnetilor asupra diverselor afectiuni. Aproape fara contraindicatii si cu efecte vizibile in cateva ore de la aplicare pe corp, magnetul a reprezentat in trecut un remediu foarte apreciat, mai ales in Orient.

In urma studiilor s-a constat ca efectul actiunii magnetilor este vizibil dupa circa 2 ore de la aplicarea in zona cu probleme. De asemenea este important si faptul ca, in urma unei aplicari si utilizari corecte, folosirea magnetilor nu are constraindicatii.Aici trebuie facuta o distinctie clara intre magnetii traditionali si echipamentul electronic disponibil pe piata si care genereaza un camp magnetic cu anumite caracteristici. In cele ce urmeaza vom acorda atentie doar magnetilor clasici.Campul magnetic generat de magneti are un efect de stimulare asupra celulelor, schimbul de oxigen si absorbtia elementelor nutritive din alimente si lichide fiind mult marite. De asemenea s-a constatat o eliminare mai buna si mai completa a toxinelor din corp, in momentul utilizarii magnetilor.Magnetii se aplica pe corp, pe zonele cu probleme sau dureri. Ei actioneaza in profunzime, ameliorand, restabilind sau optimizand functionarea organelor si tesuturilor. Fara a avea un efect vizibil (campul magnetic fiind invizibil), se constata o atenuare sau disparitie a durerilor sau, in alte cazuri, o insanatosire a organelor bolnave.Un domeniu in care se folosesc cu foarte mare succes magnetii este cel al sportului:

plasarea pe o zona afectata, tumefiata, sau deasupra unei entorse sau rupturi de oase are ca efect ameliorarea durerilor vindecarea mult mai rapida.Are actiunea a supra- dureri de cap, migrene- dureri ale articulatiilor- dureri menstruale- accidente sportive, fracturi- insomnii- probleme cu circulatia sangelui- probleme cu digestia/lipsa poftei de mancare- stress, oboseala, surmenaj, solicitari psihice si fizice

4 Terapia cu raze ultraviolete –radiațiile ultraviolete nu au doar efecte negative asupra sănătății organismului uman. În unele cazuri, acestea sunt chiar indicate, însă doar sub stricta supraveghere a medicului specialist. Potrivit prof. univ. dr. Ioan Nedelcu, medic primar dermatolog, există o serie de afecţiuni pentru care este recomandată expunerea la radiaţii ultraviolete. Astfel de situaţii au făcut ca anumite lungimi de undă dinradiaţiile ultraviolete să fie recreate în laborator, prin aparate speciale. Una dintre afecţiunile ce pot fi tratate cu ajutorul radiaţiilor ultraviolete este psoriazisul. „Există un mare număr de pacienţi care au diverse forme de psoriazis care au un efect spectaculos, benefic la cura heliomarină şi/ sau la ultravioletele pe care le putem avea de la solar, de la plajă sau de la maşinăriile cu raze ultraviolete pe care le avem în laboratoarele noastre. Dar şi aici paradoxul e că nu toate formele de psoriazis răspund la ultraviolete. Avem şi psoriazis care se agravează la radiaţii ultraviolete. Aşa că trebuie înainte de toate să cereţi sfatul medicului dermatolog. De asemenea, în vitiligo razele ultraviolete generează efecte pigmentogene”, a declarat medicul dermatolog într-un interviu acordat pentru Sănătatea TV. O altă afecţiune care beneficiază de terapia cu radiaţii ultraviolete este dermatita atopică la copii. „Recomandăm copiilor cu dermatită atopică aflaţi în vârstă de peste un an să beneficieze de cură heliomarină. Până la un an nu recomand părinţilor să îşi ducă copiii la plajă pentru simplul motiv că ei au pielea foarte fragedă, mecanismele de fotoprotecţie sunt încă imature şi dacă mai au şi pielea deschisă şi sunt şi cu capul descoperit riscul de a face insolaţie care se traduce prin edem cerebral este mult mai mare. Edemul cerebral atunci când se vindecă lasă cicatrici care mai târziu vor genera o criză de epilepsie sau alte tulburări neurologice. Aşa că dacă părinţii vor să îşi protejeze copiii e bine să nu-i ducă pănâ într-un an de zile la mare şi să aibă grijă să folosească fotoprotectoarele intense şi pălărie pentru cap”, a mai precizat prof. univ. dr. Ioan Nedelcu. De aceleaşi efecte pozitive ale ultravioletelor se bucură şi eczemele cronice ale adultului.  O atenţie deosebită trebuie acordată şi intervalului orar pe care îl alegem în vederea expunerii la soare. Potrivit prof. univ. dr. Ioan Nedelcu, „indiferent care ar fi sursa de radiaţii ultraviolete trebuie să ne expunem în mod raţional. Raţional înseamnă să ne expunem dimineaţa până în ora 10 -10.30 atunci când avem un anume cuantum de raze

ultraviolete, care cuantum este adecvat ca lungime şi ca încărcătură energetică cu ceea ce organismul nostru are nevoie. După 10 – 10.30 deja predomină cantităţi mult prea mari de raze ultraviolete şi până la ora 16.30 – 17.00 nu recomand pacienţilor să se expună la radiaţii ultraviolete. Indiferent de ora la care vă expuneţi este bine să utilizaţi o cremă fotoprotectoare cu indice mare de protecţie”. 5 Curenți diadinamici- Curentii diadinamici intalniti si sub denumirea de curenti Bernard, sunt derivati din curentul sinusoidal alternativ si au o larga utilizare precum si o mare eficienta, astfel, beneficiile ce se obtin prin folosirea curentilor diadinamici, sunt multiple. Efectele analgezice, hiperemiante-biotrofice, dinamogene sunt datorate nivelului intensitatii, formei curentului diadinamic utilizat si modalitatii de aplicare a electrozilor. Se folosesc in bolile algice ale aparatului locomotor, in reumatismul articular cat si in cel abarticular, in traumatismele si sechelele lor; in bolile neurologice - nevralgii, nevrite, in bolile vasculare; in  tulburarile circulatorii periferice (Raynaud, acrocianoza), etc.

Asadar, se face necesara, enumerarea urmatoarelor beneficii:- un prim beneficiu al utilizarii curentilor diadinamici, este obtinerea efectului analgezic maxim, prin intermediul curentului diafazat fix, care imbunatateste si circulatia arteriala prin hipertonie simpatica;- curentii diadinamici au si un pronuntat efect antiinflamator, tratand durerile inflamatorii din afectiunile aparatului locomotor: sunt tratate conditiile inflamatorii dureroase ale muschilor, articulatiilor, nervilor periferici, contribuind deasemenea si la retragerea rapida a traumelor si hematoamelor;- prin curentul monofazat fix, se obtine un important efect excitator, care duce la cresterea tonusului muscular cat si un efect vasoconstrictor;- prin modalitatea de aplicare a electrozilor pe perioada scurta, are efect excitator, actionand ca un masaj intens de profunzime si prin componenta sa vasoconstrictoare avand efect resorbtiv, util in sufuziunile si hematoamele posttraumatice, in edemele cu tulburari trofice din stazele circulatorii periferice, producand si analgezie secundara;- iar prin modalitatea de aplicare a electrozilor pe perioada lunga, prezinta un efect analgezic si miorelaxant puternic, de asemenea, efect decongestiv, fiind de preferat in starile dureroase accentuate si persistente;- curentul diadinamic, are cel mai pronuntat caracter excitomotor, realizand electrogimnastica musculara, fiind indicat in atoniile musculare normoinervate, postoperatorii;- curentii diadinamici au un bun efect tonizant, determinand totodata contractia musculara;- au efect trofic prin imbunatatirea irigatiei locoregionale si drenarea lichidelor stagnante intratisular;- au efect vasodilatator, imbunatatind circulatia sanguina, datorita producerii hiperemiei reactive de la nivelul circulatiei superficiale si de profunzime;- folosirea curentilor diadinamici, constituie o modalitate mult mai ieftina in comparatie cu medicatia analgezica pe terrmen lung;- nu se introduc substante straine in organism, nu creaza dependenta, nu exista efecte toxice sau supradozaj;

- acesti curenti nu sunt solicitanti sau neplacuti, ci dimpotriva, constituie o metoda noninvaziva care genereaza relaxare si un tonus bun al organismului;- cresc puterea de munca si buna dispozitie;- folosirea curentilor diadinamici, este in general, o metoda usor de folosit si fara efecte secundare.

Cap.III Hidroterapia

Hidroterapia este acea ramura a medicinei naturiste care se bazeaza pe utilizarea externa a apei, în scop terapeutic sau profilactic.

Principalele cai prin care apa actioneaza asupra organismului uman sunt :

excitatia termica, care depinde exclusiv de temperatura apei excitatia mecanica, ce este data de presiunea apei asupra corpului

Pielea, fiind bogat vascularizata si cu o retea abundenta de terminatii nervoase, recepteaza impactele termice si mecanice ale bailor hidroterapeutice, prelungind în organism actiunea lor binefacatoare.

Compresele

compresele calde compresele cu aburi compresele reci comprese stimulente (comprese Priessnitz) comprese alternanteb) împachetarile umede.

Împachetările umede

Dupa dimensiunea regiunii pe care se aplica ele pot fi:

împachetarea inferioara împachetarea superioara împachetarea pe trei sferturi împachetarea trunchiului

In functie de durata se pot clasifica astfel:

de scurta durata (10 - 15 minute) de durata medie (40 - 50 minute) de lunga durata (50 - 90 minute)

Frictiunile

partiale complete

cu sare

Baile terapeutice

Aceste bai sint proceduri larg raspindite in cadrul tratamentului balniar. Baile pot fi generale sau locale. In baile generale procedura vizeaza intregul corp si pacientul se cufunda (pina la git sau pina la piept) in apa, iar in cele locale se cufunda in apa numai partile afectate (miini, brate, picioare etc.).Din punctul de vedere al temperaturii apei, baile terapeutice pot fi:

bai reci - sub 20 grade Celsius bai racoroase - la 20-30 grade Celsius bai intermediare - 34-37 grade Celsius (numite si la temperatura corpului) bai calde - la 38-39 grade Celsius bai fierbinti - la 40 grade Celsius si mai mult.

Compozitia apei pentru baile terapeutice este, de asemenea, variata. Se poate folosi apa dulce (obisnuita), apa minerala, gazeificata (cu bule), aromatizata sau medicinala (cu diferite adaosuri de substante sau plante aromate sau medicinale).

Exista citeva reguli privind baile terapeutice. Spre exemplu, se interzice sa se faca bai dupa mese copioase sau imediat dupa ce s-a luat masa. Baile calde si cele fierbinti, mai cu seama, trebuie sa se incheie cu un dus mai rece. Durata unei bai este de 10-15 minute, iar dupa aceea se impune o scurta odihna de aproximativ 15 minute. Baile terapeutice se fac, totdeauna, numai la recomandarea sau prescriptia medicului. Acesta indica temperatura apei, durata baii, frecventa si numarul total de bai in cadrul unei cure. De asemenea, medicul va hotari si reluarea tratamentului dupa un interval de 6 sau 12 luni, precum si combinarea bailor cu alte proceduri.

Dușul subacvatic- Dusurile sunt proceduri de termoterapie/fizioterapie ce constau in aplicarea asupra corpului a apei, aburilor sau aerului cald cu temperaturi si presiuni diferite, de la o anumita distanta. Actiunea dusurilor se bazeaza pe factorii termic si mecanic iar in functie de temperatura, se impart in rece, cald, alternant, cu aburi sau cu aer cald. Exista si doua tipuri de dusuri speciale, dusul masaj si dusul subacval.In cadrul clinici noastre  de fizioterapie exista dusul subacval.

Dusul cald (38-40-45°C) are actiune calmanta, relaxanta, indicatiile fiind afectiunile inflamatorii si degenerative cronice localizate la nivelul aparatului locomotor, stare de stress, oboseala, nevroze.

Dusul subacval este o forma de hidromasaj la care se adauga aplicarea unui jet de apa sub presiune (1-6atm).Pacientul este asezat intr-o cada(care este dotata si cu hidromasaj simplu),in apa la o temperatura intre 34-40 °C,si in timp ce aparatul de hidromasaj stropeste corpul pacientului,terapeutul manevreaza capatul de dus la presiunea prestabilita, incepand cu partea inferioara a corpului,in sensul circulatiei venoase pana la

partea superioara,cu miscari longitudinale,evitand partile sensibile ale corpului.Efectele dusului subacval variaza, in functie de temperature apei daca jetul are temparatura sub 30°C, efectul sau este de tonifiere. Cand depaseste temperatura de 35°C, dusul are efect relaxant, asemanator cu cel al unui masaj. Cand jetul cald alterneaza cu cel rece, are loc un efect  de vasocontractie – vasodilatatie, cunoscut sub numele de vasomotor.Rezultatele finale sunt: antialgice, relaxarea musculaturii, permiterea drenajului edemelor, stimularea circulaţiei sanguine şi digestia, duşul subacval fiind o formă de terapie, reglare şi refacere.

Indicaţii :

dureri periarticulare, dureri musculo-tendinoase, contracturi, hipertonii musculare, edeme, algoneurodistrofia, suferinţele reumatismale degenerative (în particular artroze ale articulaţiilor mari)

sau inflamatorii (în afara puseelor), suferinţe discovertebrale lombalgie, lombosciatalgie, diverse sechele

posttraumatice, suferinţe neurologice (de tip periferic – poliomielită, poliradiculonevrită, mono sau

polinevrite; leziuni de tip central – medulare: paraplegii, tetraplegii – cerebrale şi cerebeloase – traumatisme craniene, hemiplegii, scleroză în plăci în afara puseelor),

Cap.IV Aromaterapia

AROMATERAPIA este o modalitate importantă de armonizare generală aflată la îndemâna omului modern, care ne permite, atât să ne bucurăm de armonia mirosurilor naturale extrem de plăcute ale uleiurilor esenţiale, cât şi să ne întreţinem sănătatea.Efectele aromaterapiei sunt uimitoare. Putem folosi zilnic metodele aromaterapiei, pentru a ne îmbunătăţi viaţa la nivel fizic, emoţional, mental şi chiar spiritual, datorită capacităţii sale miraculoase de a ne reconecta cu natura, chiar şi atunci când suntem în centrul unui oraş aglomerat.

Un miros care ne place ne conectează psihicul la armonia naturii. Când mirosim un ulei esenţial, putem trăi o stare de încântare, la nivel psihic declanşându-se imediat o emoţie benefică specifică.Mirosurile neplăcute ne creează în schimb stări emoţionale dezagreabile.

Când le aplicăm pe piele (întotdeauna diluate), uleiuri esenţiale pătrund adânc în ţesuturi şi ajung foarte repede în sânge. Aşadar, aplicarea lor pe piele acţionează de asemenea în întregul organism.Uleiurilor esenţiale luate pe cale internă (înghiţite) au un efect extrem de puternic, de aceea administrarea se face doar la recomandarea medicului.Acţiuni şi indicaţii terapeutice ale unor uleiuri esenţiale naturaleUleiul esenţial de pinUleiul esenţial de pin este un puternic antiseptic al căilor respiratorii, fiind util ca

şi adjuvant în guturai, gripă, rinofaringită, sinuzită, bronşită, traheită, tuse acută uscată sau umedă, pneumonie, astm bronşic, tuberculoză, etc.Este indicat şi în caz de cistite, pielite şi colecistite, datorită efectului său antiseptic urinar şi hepatic.Deoarece are o acţiune hormonală de tip cortizonic şi activează circulaţia sângelui în zona unde e aplicat este util în dureri osteoarticulare şi musculare, în boli reumatismale, artrite, periartrite, gută, scleroză în plăci, circulaţie periferică deficitară (mâini şi picioare reci), entorse şi întinderi de ligamente şi în alergii.Uleiul esenţial de lămâieDatorită efectelor antiseptice, antivirale şi bactericide (bactericid de elecţie pentru streptococ), uleiul esenţial de lămâie este util ca adjuvant în diverse infecţii respiratorii: guturai, faringite simple, bronşite şi se administrază preventiv în epidemiile de viroze respiratorii.Are un efect calmant asupra sistemului nervos central, putând fi eficient în insomnii sau coşmaruri.Are o acţiune antihipertensivă, prevenind accidentele hipertensive.Stimulează circulaţia limfatică, fiind un bun adjuvant în celulită, obezitate şi în retenţia de lichide.

Uleiul esenţial de feniculUleiul esenţial de fenicul are un efect blând de calmare, ajutând la depăşirea stărilor de iritare şi nervozitate şi ameliorând hiperemotivitatea. Este un calmant cu efect tonic, combătând eficient oboseala.Proprietăţile sale aperitive, digestive, antispastice şi antiseptice intestinale sunt utile în lipsa poftei de mâncare, în indigestia pe fond de oboseală şi stres, în digestie lentă, balonare, constipaţie, în colite, colici abdominale şi parazitoze intestinale.În unele gastrite este calmant gastric.Mai este util şi în infecţiile căilor respiratorii, în astm şi în bronşita spastică.

Uleiul esenţial de bradUleiul esenţial de brad este util ca adjuvant în afecţiunile aparatului respirator: guturai, gripă, faringită acută, laringită acută şi cronică, bronşită acută şi cronică, sinuzită.Este recomandat în astenie, nevralgii, migrenă, stres.Proprietăţile sale antiinfecţioase sunt utile şi în urertite, cistite, nefrite şi pielite.Este folositor în artroze.

Uleiul de levantica are o paleta surprinzator de larga de recomandari, in prim plan fiind cea de sedativ. Cel mai des este utilizat pentru iritabilitatea crescuta, spasme, migrene, vartej sau chiar insomnie.. ca si celelalte uleiuri volatile este recomandat in afectiuni respiratorii, precum astm, tuse convulsiva, gripa, bronsite, dar si in atonie gastrica sau intestinala. In toate aceste cazuri, se iau 4-5 picaturi de 2-3 ori pe zi. De exemplu, in cazul insomniilor, ultima priza luandu-se cu aproximativ jumatate de ora inainte de culcare. In caz extern, da extrem de bune rezultate in rani atone, infectate, cangrene si chiar in dermatoze (eczeme cronice, acnee), sub forma de solutie in ulei comestibil (o parte de ulei

+ț levantica la 10 parti ulei comestibil). Mai originale sunt recomandarile in pelada (masaj cu ulei ca atare) sau pediculoza. Adaugand in apa de baie 2-3 g de solutie de ulei in alcool (in parti egale) se obtine un efect sedativ marcat, mai ales in combaterea insomniilor.

Uleiul de cimbru are mare putere antiseptica si, mai ales, se remarca prin puterea sa extraordinara de dezinfectant digestiv (in enterocolite), respirator (in bronsite si chiar un adjuvant in tratamentul TBC) si urinar (in atat de raspanditele si rezintentele la tratament colibaciloze). De asemenea, se manifesta ca tonic nervin in stari de astenie, angoasa, actiunea stimulativa apare fiind actiunea de stimulare a leucocitozei in maladii infectioase. Provocand o ridicare a tensiunii, este indicat pentru hipotensivi (deci, contraindicat pentru hipertensivi). Ca antitusiv si expectorant este larg utilizat mai ales in astm, emfizem si tuse convulsiva, apoi carminativ si stimulent al digestiei, puternic vermifug contra oxiurilor, ascarizilor, teniei, ankilostomei. Se iau cate 3-5 picaturi de 3 ori pe zi. In uz extern, frectiuni cu solutie alcoolica 2% sunt utile in dureri sciatice, reumatismale, guturoase. Aceeasi solutie, cateva picaturi la un pahar cu apa, reprezinta o apa de gura foarte utila, inlaturand mirosul neplacut al gurii. Baile la care se adauga in parti egale cu alcool sunt sedative nervoase.

Uleiul de menta este in principal un tonic general, inculsiv tonic nervin. Asupra aparatului digestiv actioneaza in atonie, indigestii, aerofagie, dar in special ca antispasmodic (in spasme gastrice, colici intestinali, biliari), apoi ca antivomativ si coleretic-colagog si antilitiazic biliar. In toate aceste cazuri, doza zilnica va fi de 10-15 picaturi, in 2-3 doze. In afectiuni respiratorii (sinuzita, astm bronsic, bronsita cronica) se recomanda inhalatii. Pentru migrene se fac masaje la tample cu ulei volatil. Si uleiul de menta este un bun deodorizant pentru incaperi, iar o apa de gura foarte placuta si eficienta se realizeaza punand cateva picaturi dintr-o solutie alcoolica 5% de ulei de menta in paharul cu apa. impotriva sacaitorilor tantari tot uleiul de menta este cel mai bun remediu, tamponandu-se partile descoperite ale corpului cu un tampon de vata muiat intr-o solutie alcoolica slaba de ulei.

Acupunctura

Acupunctura este una dintre modalitățile cele mai importante ale medicinei tradiționale chineze prin care omul își poate recăpăta sănătatea, echilibrul fizic și mental.

Potrivit doctorului Fang, senior practicant în medicina tradițională chineză, acupunctura este o tehnică de deblocare a Qi-ului (Ch’i) prin inserția de ace în puncte specifice de pe corp, în scopul de a echilibra principiile energetice Yin și Yang. Qi-ul este energia vitală care susține toate corpurile vii. Această energie vitală curge prin corp urmând 12 căi principale și alte căi secundare numite meridiane. Când Ying și Yang sunt în armonie, Qi-ul curge liber prin corp, iar omul este sănătos. Când este însă bolnav, există un blocaj pe unul sau mai multe dintre aceste meridiane. Rolul medicului acupuncturist este de a elibera acest blocaj prin stimularea punctelor specifice, fapt ce va conduce la re echilibrarea energiilor, și deci la vindecare și recăpătarea sănătății.Altfel spus, acupunctura ajută corpul să se regleze singur, cum face când e sănătos. Această terapie 100% naturală nu are efecte secundare și nici nu interferă cu medicamente sau alte terapii. Ședința de acupunctură durează 30 de minute. Numărul de ședințe variază de la pacient la pacient în funcție de vârstă, durata de când are afecțiunea, tipul și gravitatea afecțiunii, numărul de afecțiuni colaterale, etc.Iată mai jos câteva dintre afecțiunile care se pot ameliora sau vindeca cu ajutorul acupuncturii:

– Afecțiuni circulatorii: hipo și hipertensiune, arterioscleroză, gută, varice ale gambelor, tromboflebită, sindromul mâinilor și picioarelor reci, dureri de picioare etc.

– Afecțiuni digestive: gastrite, enterocolite, colite, ulcer, esofagite de reflux, constipație, hemoroizi, balonări etc.

– Afecțiuni hepato-biliare: litiază biliară, hipercolesterolemie, steatoză hepatică, bilă leneșă etc.

– Afecțiuni ale coloanei vertebrale și sistemului osos: discopatie lombară, spondiloze, hernie de disc, cifoze, reumatism, artroze, artrite, gonartroză, coxartroză etc.

-Tulburări endocrine: de tiroidă, paratiroide, suprarenale, deficiențe de creștere la copii, reglarea menstruației, tulburări de menopauză, osteoporoză, disfuncții sexuale (impotență, frigiditate etc.), tulburări de metabolism, obezitate, diabet etc.

– Afecțiuni renale: litiaze, prostatite, enurezis nocturn, edeme (picioare umflate) etc.

– Afecțiuni ORL: bronșite, rinite, sinuzite, nevralgii, astm etc.

– Afecțiuni musculare: crampe, întinderi musculare, luxații, entorse, dureri de spate, inflamații ale tendoanelor etc.

– Afecțiuni ale sistemului nervos: stres, migrene, amețeli, insomnii, oboseală cronică, depresii, anxietate, atacuri de panică etc.

Recomandări generale

– Este preferabil ca înainte de terapie cu 1 oră, cât şi 1 ora după, să nu se mănânce nimic;

– Pe perioada şedinţelor este indicat să se consume o cantitate cât mai mare de lichide (apa plată, ceaiuri din plante, sucuri naturale de fructe), cca 2 litri/zi;

– Pe perioada terapiei este recomandat a nu se fuma, a nu se consuma băuturi alcoolice, a se diminua consumul de cafea, precum și cel de sare și zahar;

– Pe perioda tratamentului este indicată adoptarea unei diete cât mai echilibrate, bogată în legume, fructe, sucuri naturale

Cap.VI Fitoterapia

Fitoterapia (phyton = planta + therapea = tratament) este o stiinta straveche, care foloseste plantele medicinale, numite si oficinale, in scopul vindecarii. Odata cu descoperirile stiintifice ale secolului XX, fitoterapia a ieşit din empirism, punandu-se bazele terapeuticii cu plante pe baze stiintifice. Nu mica le-a fost insa mirarea cercetatorilor, cand pe baza analizelor chimice şi a testelor clinice, au confirmat în proportie de peste 80%, proprietatile farmacodinamice ale plantelor, intocmai cum erau prescrise de catre medicina populara.

Desi fitoterapia azi se bazeaza pe efectele curative ale unor compusi bio din plante,care poarta denumirea de principii active, aceasta veche stiinta a tamaduirii isi respecta regulile originare, valorificand materialul vegetal fara a extrage selectiv anumite substante sau principii din ţesuturile plantelor, aşa cum fac alte stiinte care valorifica vegetalele, ca farmaceutica sau aromoterapia. Din acest motiv, se poate spune, ca fitoterapia a ramas cea mai curata si mai naturala dintre stiinte.Principiile active din plantele medicinale se sintetizeaza la nivelul celulelor vegetale. Pentru ca aceste substanţe naturale, cu actiune biologica asupra omului, sa poata fi valorificate corespunzator de catre organism, in diferite tulburari ele se vor regasi în diferite forme fitoterapeutice (fitofarmaceutice). 

 Forme fitoterapeutice simple

   Cele mai simple forme fitofarmaceutice sunt acelea in care anumite parti ale plantelor se mesteca sau se consuma ca atare, fie crude, fie uscate şi macinate - sub forma de pulberi (praf). Majoritatea plantelor medicin1ale care se folosesc in stare cruda, apar primavara, fiind usor de consumat prin fragezimea lor. De cele mai multe ori, insa, fitoterapia recurge la extragerea, insa neselectiva, a principiilor active din plante prin diferite metode, obţinandu-se preparate numite extracte fitoterapeutice.

Extractele fitoterapeutice

   Extractele  folosite in fitoterapie, sunt acele preparate obtinute din plante medicinale, in care se regasesc principiile active din organele vegetale, dupa ce acestea au parasit materialul vegetal si s-au dizolvat in anumite medii(apa, alcool, ulei vegetal, alte grasimi). In cazul acestor preparate, plantele medicinale devin o materie prima care poarta denumirea de drog.Cele mai cunoscute preparate fitoterapeutice de acest fel, sunt extractele hidrice (infuzia, decoctul, maceratul, siropul) si extractele hidroalcoolice (tinctura). Extractele hidrice (apoase) sunt cunoscute sub denumirea uzuala de ceaiuri.

Infuzia

   Infuzia este un extract apos obtinut printr-un procedeu simplu, la indemana oricui, numit infuzare. Infuzarea consta in turnarea unei cantitati prestabilite de apa clocotita peste materialul vegetal aflat intr-un vas (pahar, cana, vase de lut), dupa care recipientul se acopera 15-20 de minute cu o farfurioara, perioada numita timp de infuzare. Dupa scurgerea timpului de infuzare, lichidul (soluţia) se strecoara, se indulceste (de preferinta cu miere) sau nu, si se administreaza dupa indicatii (rece, cald, inaintea meselor, după mese, etc.).Este recomandat ca imediat dupa strecurare, sa se scurga cateva picaturi de lamaie peste infuzie, pentru stoparea reactiilor de oxidare.Infuzarea se realizeaza cel mai bine in recipiente de sticla, de ceramica sau de porţelan (cani, pahare, etc.). Se recomanda evitarea contactului dintre infuzie si obiectele metalice, folosindu-se strecuratori din plastic sau din materiale textile igienice (tifon), lingurite de plastic, lemn ori ceramice, sau in cel mai rau caz, materiale din metale inoxidabile (inox).O metoda mai putin corecta de preparare a infuziei, consta in adaugarea materialului vegetal in vasul in care a fiert apa, dupa ce focul a fost oprit. In acest caz, extractia principiilor active se realizeaza cu un randament mai scazut, iar procesele oxidative sunt mai puternice.

  Decoctul   Decoctul este un extract preparat prin fierbere, procedeu numit decoctie. Materia prima vegetala (plante medicinale,legume, cereale, leguminoase), adaugata unui lichid (de

obicei apa), se fierbe intr-un vas, depasindu-se momentul in care apa a dat în clocot. Timpul de decoctie incepe atunci cand apa fierbe (da in clocot) si continua inca o anumita perioada, care se stabileste fie in minute, fie dupa cantitatea de lichid care se evapora. Decoctia intotdeauna trebuieste realizata la foc mic.Dupa ce fierberea a fost incheiata, compozitia se strecoara si se administreaza dupa indicatii.In fitoterapie, decoctul se realizeaza in cazul organelor vegetale (radacini, rizomi, scoarta, etc.) din care principiile se extrag mai greu.

Maceratul la rece

  Maceratul la rece este un extract hidric rezultat in urma unui proces numit maceratie. Maceratia consta in extragerea principiilor active din plante, in apa, la temperatura camerei (17-22oC). Timpul de maceratie este de 4-8 ore.In timpul procesului de maceratie, materialul vegetal asezat intr-un vas cu apa neincalzita, se imbiba cu apa iar substantele active trec in solutie.

Maceratul la cald pe baia de apa   Extragerea principiilor din plante prin aceasta metoda este foarte eficienta in cazul vegetalelor fara principii volatile valoroase, dar cu compusi bio de alt tip, utili sanatatii.Metoda se utilizeaza si pentru obtinerea uleiurilor, alifiilor si unguentelor din plante.Maceratul la cald pe baia de apa este o metoda sanatoasa de preparare a unor alimente sau chiar a apei de baut. Metoda este utila si in cazul in care se doreste revenirea la starea lichida a mierii cristalizate.

Pentru obtinerea baii de apa, cunoscuta si sub denumirea de bain marin, se folosesc doua vase metalice, de marimi diferite. Vasul mai mic trebuie sa fie emailat. El se scufunda in recipientul mai mare, care va fi umplut  in prealabil, pe jumatate, cu apa. In vasul mic se introduce lichidul cu materia prima din care  urmeaza sa se extraga principiile active.Dupa improvizarea baii, cele doua vase se pun la foc domol. Desi apa va da in clocot in recipientul mare, lichidul din vasul de deasupra se va incalzi treptat, si nu va fierbe, astfel incat  principiile active pot trece in solutie incet, fara a fi degradate de temperatura prea inalta sau de incalzirea brusca. Fitoterapia utilizeaza aceasta metoda in cazul plantelor cu principii active care se distrug prin fierbere, dar care nu se extrag nici la temperaturi obisnuite (principii semitermolabile).Dupa un anumit timp de la asezarea baii pe foc, perioada stabilita de reteta, lichidul se strecoara si se utilizeaza mai departe, conform prescriptiilor.

Siropul

   Siropurile sunt extracte (sucuri naturale obtinute prin stoarcere, infuzii, decocturi, macerate) la care se adauga mult zahar.Rolul zaharului din sirop este acela de a corecta gustul si mai ales de a conserva produsul.   Siropurile naturale prezinta valoare alimentara sau terapeutica. Fitoterapia

foloseste aceste extracte si pentru proprietatea lor de a corecta gustul unor ceaiuri, in special al acelora destinate copiilor.

Tinctura

  Tinctura este o formula fitoterapeutica sau homeopata, mai rar farmaceutica, obtinuta prin extragerea substantelor active din plante, de obicei proaspete, in solutii hidroalcoolice. Concentratia alcoolului, a materiei prime ce se macereaza, si timpul de desfasurare a procesului se aplica conform retetei.  Tinctura se obtine in recipiente de sticla prevazute cu capac etans, compozitia agitandu-se macar o data pe zi, pe tot parcursul macerarii. Dupa scurgerea perioadei de tincturare, se executa decantarea, solutia hidroalcoolica rezultata, tragandu-se in sticlute colorate mici, cu capac insurubabil.  Principalul avantaj al tincturii consta in faptul ca in solutie se extrag toate principiile din planta proaspata, substante active care pot fi conservate o perioada lunga de timp.  Prepararea tincturilor homeopate este mai elaborata, desfasurandu-se in mai multe etape succesive, in scopul obtinerii unor dilutii precis dozate.

Cap VII Masaj

Masajul therapeutic- Corpul omenesc are aproximativ 400 de muschi, insotiti de oase si articulatii pentru a se putea misca. Muschilor nu le-a fost acordata o atentie prea mare in medicina, studiile axandu-se pe oase si articulatii. Azi, muschii si sistemul lor de recuperare sunt tratati cu mai multa atentie, mai ales in raport cu performantele sportive. Odata cu studiile privind recuperarea, s-a acordat o importanta din ce in ce mai mare masajului terapeutic.

Masajul terapeutic este recomandat pentru a ne imbunatati starea fizica si mentala, dovedindu-si eficienta in combaterea stresului si a bolilor legate de acesta, a durerilor de spate, lipsei de energie, insomniei, bronsitei, aterosclerozei, colicilor, constipatiei, crampelor menstruale, durerilor de cap, nevralgiilor, palpitatiilor cardiace si a hiperactivitatii. El este recomandat si pentru ameliorarea anumitor probleme legate de sarcina.Practica masajului terapeutic are o categorie larga de destinatari, de la persoane varstnice, pana la copii si bebelusi care sufera de colici sau alte neplaceri. In anumite situatii, masajul terapeutic se practica si in cazul animalelor care sufera de malformatii sau dureri artritice.Masajul terapeutic actioneaza asupra muschilor, pielii, circulatiei sangelui, sistemului nervos si digestiv, asupra inimii si a functiilor renale. El elimina tensiunea musculara, relaxeaza si inlatura senzatia de oboseala. In calitate de relaxant al musculaturii si a durerilor, masajul terapeutic este aplicat mai ales dorsal si la nivelul umerilor si a gatului.Cea mai mare parte a tensiunii legate de pozitia corpului si oboseala se acumuleaza mai ales la nivelul spatelui, umerilor si gatului. Presiunile si palparile punctelor meridiane ale

spatelui, umerilor si gatului, realizati cu blandete, in functie de gradul de durere perceput, imbunatatesc pozitia corpului si elimina tensiunea locala. Acest masaj este ideal pentru a ajuta corpul sa recapete o pozitie corecta si a-l scapa de durerea dorsala atat de des intalnita. De asemenea, el este ideal pentru a pregati corpul pentru relaxare. Efectele lui benefice nu sunt resimtite doar pe durata sedintei, ci si mul r calde.In medie, o sedinta de masaj dureaza intre 30 si 60 de minute. Dupa terminarea sedintei, nu va ridicati brusc, ci acordati-va 5 minute pentru a va reintroduce in atmosfera. Este important sa beti multe lichide dupa masaj

Masaj relaxant-induce o stare de bine, la nivel fizic si emotional, suprima stresul si oboseala, reduce tensiunile musculare, stimuleaza circulatia sangvina, accelereaza ritmul de eliminare a toxinelor din organism si imbunatateste elasticitatea pielii.Masajul ne reincarca cu energie si ne revitalizeaza pentru a face fata cu succes provocarilor cotidiene. In plus, masajul de relaxare determină eliberarea de seritonină, hormonul responsabil cu starea de bine si fericire.Daca nivelul stresului si oboselii s-a intensificat, te confrunti cu migrene sau insomnii, sau doar simti nevoia sa te deconectezi realmente de rutina, te asteptam la clinica SlimArt pentru un masaj relaxant si revigorant! Masajul se efectueaza intr-o ambianta placuta, cu muzica linistitoare pe fundal si se folosesc uleiuri aromate. Durata masajului de relaxare este de aproximativ 50 de minute, este realizat de un kinetoterapeut, si include masajul spatelui, gatului, bratelor, coapselor, feselor, gambelor, talpilor si la cerere, a fetei si a scalpului. Masajul este realizat cu manevre lente, de intensitate redusa si relaxare totala.Masajul  se adreseaza tuturor persoanelor, indiferent de varsta si sex, care doresc sa redobandeasca o stare generala excelenta, fizica si psihica, si o detensionare a intregului organism, vigoarea si energia, inducerea unui somn profund si linistitor, dar si o musculatura destinsa si o piele mai neteda si hidratataMasajul de relaxare sa fie sa fie efectuat cel putin o data pe saptamana, intrucat se armonizeaza functionarea sistemului nervos prin relaxarea si calmarea intregului organism.

Masajul reflexogen- Reflexoterapia este componenta reflexologiei care se ocupa cu tratamentul prin masaj al punctelor reflexogene, diagnosticate ca fiind sensibile. Aceste puncte reflexe trebuie tratate pentru a evita instalarea unor afectiuni si dereglari la nivelul organismului.

Tehnica repereaza si actioneaza asupra punctelor sensibile sau dureroase din zonele reflexogene avand aplicatii atat in afectiuni patologice, cat si preventiv, restabilind ori mentinand echilibrul energetic. Reflexoterapia utilizeaza conceptul conform caruia punctele sau zonele reflexogene sunt in relatie cu anumite organe, glande sau intregi sisteme din corp.

Reflexologia, prin tehnicile reflexoterapeutice, faciliteaza procesul de hranire a celulelor corpului si eliminare a reziduurilor, facilitand detoxifierea organismului. Prin actiunea sa la nivelul diferitelor segmente anatomice, reflexologia are capacitatea de a stimula imunitatea prin ameliorarea fluxului sangvin, prin oxigenarea celulelor corpului si

restabilirea unei circulatii limfatice corecte, atenuand totodata durerea prin secretia si intrarea in circulatie a endorfinelor (enzimele placerii).

Reflexul este activitatea fundamentala a sistemului nervos cu ajutorul caruia se regleaza relatiile dintre organe, dar si relatia organismului (corpului uman) cu mediul inconjurator. Reflexoterapia actioneaza eficient atunci cand este folosita pentru tratarea intregului organism, in acest mod optimizand toate functiile organismului, stimuland procesul natural de vindecare al acestuia, cum am mai amintit.

Reflexoterapia este deci, prin definitie, o metoda de intretinere a echilibrului tuturor sistemelor din organism. normalizeaza functiile organismului;are efect detoxifiant, urmare eliminarii toxinelor, dar si apei in exces din organism; ajutand la eliminarea toxinelor precum si a apei in exces din organism;imbunatateste circulatia limfatica si circulatia sangvina superficiala si profunda;restabileste relaxarea intregului corp dupa effort,calmeaza dureri musculare generale si locale.

Cap.VIII Proceduri spa

Masaj terapeutic și de relaxare

1. Masaj Thai - cel mai solicitant masaj terapeutic, comparativ cu celelalte tipuri de masaj. Afla mai multe informatii despre tehnica de aplicare acestui masaj terapeutic asiatic.

2. Masaj cu Pietre Vulcanice - masajul terapeutic ideal pentru echilibrare energetica si sanatate de fier..

3. Masaj Suedez - masajul de relaxare european, perfect pentru imbunatatirea circulatiei si sanatatii.

4. Masaj "la 4 Maini" - masajul terapeutic efectuat de doua profesioniste asiatice in tandem, in mod simultan.

5. Masaj Balinez - terapia orientala aplicata de catre terapeutele noastre din Bali.

6. Masaj Ayurveda - masaj terapeutic pentru o piele stralucitoare si un par de invidiat. .

7. Masaj Shiatsu - terapia prin tehnici asiatice de presopunctura si reflexoterapie ideala in vindecarea diverselor boli.

9. Masaj Cuplu - relaxare, rasfax si multa iubire prin tehnici asiatice combinate pentru o experienta de neuitat. .

10. Masaj Prenatal - terapie utilizata din timpuri stravechi pentru relaxarea si imbunatatirea starii de sanatate a viitoarelor mame. .

11. Masaj Anticelulitic - cel mai cautat masaj terapeutic cu actiune impotriva celulitei, executat in salonul nostru prin tehnici speciale asiatice.

12. Masaj cu Ciocolata - masaj de relaxare si hranire a dermei ce activeaza "hormonul fericirii", imbunatateste starea de sanatate si aspectul pielii.

15. Masaj Capilar - un masaj de relaxare al scalpului efectuat prin tehnicii asiatice ce iti elibereaza stresul psihic, insomniile si durerile de cap in numai cateva zeci de minute.

Tratament pentru piele

Pielia uscată problema ce preocupa mai ales persoanele ce inainteaza in varsta este aparitia ridurilor si a pielii uscate. Cauzele aparitiei acestei afectiuni, in afara celor obisnuite, legate de procesul de imbatrainire, pot fi diverse si includ expunerea excesiva la soare sau temperaturi joase, folosirea unor medicamente, diverse alergii, imbaierea excesiva, expunerea frecventa la sistemele de aer conditionat, etc.In cazul in care esti afectat/a sau nu esti multumit/a de aspectul pielii tale iti recomandam tratamentele anti - imbatranire pentru piele uscata si riduri ce sunt aplicate in salonul nostru pe toata suprafata corpului (mai putin pe fata).Tratamentele pentru piele sunt efectuate de catre terapeute de origine indoneziana, care au o experienta bogata si sunt specializate in Asia in aplicarea de terapii prin masaj si tratare a pielii

În process de îmbătrinire a pielii-La imbatranire pentru pielea uscata prin diverse terapii ce includ tehnici asiatice balineze de masaj, aplicarea de masti corporale cu diverse uleiuri si creme naturale, special concepute pentru detoxifierea, tratarea si hranirea pielii si impachetari in termocuverta cu diversi compusi naturali.Pe langa aceste tratamente pentru piele, se adauga regulat sedinte de sauna in caspula spa si peeling-uri corporale cu rol de inmuiere si indepartare a pielii uscate.Rezultatele acestor pachete de tratament anti - imbatranire se vad imediat datorita tehnicilor orientale balineze utilizate de catre terapeutele noastre, Aceste metode de echilibrare energetica se impletesc cu produsele naturale de cea mai buna calitate ce contin compusi speciali ce au rolul de a hidrata si hrani pielea cu minerale, vitamine, antioxidanti si oligoelemente. Dupa primele sedinte vei constata ca pielea ta este mult mai catifelata si are un aspect stralucitor.

Pricipalele ingrediente cu rol de dexoxifiere si hranire a celulelor dermei se vor folosi in impachetarile in termocuverta (ciocolata si struguri rosii) si in mastile corporale cu ulei de susan. Acestea intregesc tratamentele balineze prin hranirea celulelor cu nutrienti anti - imbatranire necesari tratarii pielii si contin:

- vitamine A, B1, B2 , B6, B9, C, E, K, retinol, tocoferol

- saruti minerale si oligoelemente (calciu, fosfor, potasiu, magneziu, sodiu, fier, mangan, zinc, cupru, seleniu)

- aminoacizi niacina

- antioxidanti naturali (picnogenol, licopen, resveratrol, luteina

- acizi grasi omega 3, omega 6, acid elagic, melatonina, tanin

- acid folic, acid linoleic.

Tratamente Spa cu infraroșuTehnologia de incalzire cu infrarosu cunoscuta sub denumirea de "caldura radianta", a fost

inventata de catre Fuji Medical in scopuri terapeutice. Aceasta tehnologie incalzeste corpul prin conversie - incalzeste obiectele direct fara a incalzi aerul inconjurator.

Tehnologia de incalzire cu infrarosu este o forma de energie produsa in mod natural atat de Soare cat si de de corpul uman. Beneficiile sale sunt:intensifica circulatia sangelui si oxigenarea celulelor fapt ce stimuleaza secretia de colagen, imbunatateste vasodilatatia arterelor si vaselor de sange, relaxeaza muschii, accelereaza vindecarea ranilor, detoxifica organismul si purifica pielea, reduce durerile si tensiunile acumulate in organism, imbunatateste circulatia sangelui si a limfei, faciliteaza schimbul de minerale.Beneficiile tratamente in capsul spa folosind functia infrarosu sunt: scaderea in greutate, tratarea celulitei, tratarea pielii, reducerea stresului si durerii, ameliorarea afectiunilor artritei si insomniei.Comparativ cu sauna uscata, utilizarea tehnologiei infrarosu este mult mai benefica deoarece:- caldura este produsa din interiorul organismului spre exterior

- transpiratia este de 2-3 ori mai abundenta atunci cand se utilizeaza la temperaturi obisnuite sau scazute. Acest fapt favorizeaza persoanele cu probleme vasculare ce nu se poate expune la temperaturile ridicate dintr-o sauna.

Terapie cu peștișori Garra Rufa Pestisori Garra rufa sunt originari din apele calde din jurul orasului Kangal din Turcia, hranindu-se in mod normal cu plancton. Deoarece aceasta sursa de hrana se gaseste cu greu in mediul natural, pestisorii si-au modificat gusturile culinare, ciugulind pielea moarta de pe corpul oamenilorIn Turcia acesti pesti sunt folositi si pentru tratarea psoriazisului, a eczemelor sau a pielii tari de pe picioare. Efectul terapeutic se datoreaza unei enzime secretate in saliva lor, diathanol, care are proprietati vindecatoare. Cei care detin spa-uri cu pestisori recunosc ca “tratamentul” pentru diverse afectiuni nu este decat o solutie temporara. Dupa tratamente repetate cu pesti garra rufa, mai multi pacienti s-au vindecat de psoriazis. Insa din cauza naturii acestei boli, psoriazisul a recidivat dupa oprirea tratamentului. Nu toata lumea apreciaza

insa tratamentele cu Garra rufa. In statul Texas, SUA, aceasta practica a fost interzisa.Autoritatile din statul american au ajuns la concluzia ca sanatatea clientelor care apeleaza la acest tip de pedichiura poate fi pusa in pericol. Si in Romania exista cateva saloane cu pestisori Garra Rufa, specializate in tratarea psoriazisului.

Tratamente Spa prin cromoterapieTratamente Spa CromoterapieCorpul si creierul uman reactioneaza la culoare, din punct de vedere fiziologic si

psihologic, in diferite feluri. Combinand Cromoterapia cu alte tratamente spa, efectul este pe masura.

Ce este Cromoterapia? Fiecare culoare din spectrul vizibil genereaza diferite raspunsuri fizice si psihice ale corpului si creierului uman. Corpul uman abosoarbe vibratiile de lumina si proceseaza culorile absorbite pentru tratament si relaxare. Lumina poate fi descompusa in mai multe culori, iar acestea au o actiune specifica asupra corpului uman. Cromoterapia lucreaza cu Chackrele organismului pentru a reechilibra corpul si a imbunatatii sanatatea. Specificatiile si beneficiile culorilor:

Rosu - Stimuleaza si intinereste. Creste circulatia sangelui si intareste simturile. Se utilizeaza in combaterea celulitei, reducerea greutatii corporale, intarirea sistemului imunitar si regenerarea pielii

Portocaliu: - Stimuleaza sistemul limfatic, elibereaza blocajele energetice si este un catalizator al emotiilor. Se utilizeaza pentru ingrijirea pielii, tratarea durerilor si detoxifiere

Galben - Activeaza glandele limfatice. Culoarea este legata de sinceritate si bucurie. Se utilizeaza la ingrijirea pielii, detoxifiere, meditatie si stres.

Verde - Reechilibreaza si intareste gandirea logica. Se foloseste in stari de meditatie, stres si intareste sistemul imunitar

Albastru - Sedeaza, minimizeaza si calmeaza stresul mental si fizic. Relaxeaza si reincarca corpul. Culoarea este asociata cu pacea sau blandetea. Se recomanda a se folosi pentru afectiuni legate de insomnie sau stres si pentru stari de meditatie.

Violet - Calmeaza procesele metabolice si ajuta la controlul apetitului. Detoxifiaza si ajuta la mentinerea echilibrului mineral. Relaxeaza muschii si nervii. Se recomanda a se utiliza in controlul greutatii corporale, tratamentul pielii si imbunatatirea circulatiei sanguine.

Cap IX Kinetoterapia

Kinetoterapia este o terapie care are la baza miscarea. Sunt 2 tipuri de kinetoterapie:Kinetoterapia activa (precum exercitiile terapeutice, tratament pe baza de activitati, etc)Kinetoterapia pasiva (precum masaje medical, mobilizare sirei spinarii – a nu se confunda cu adjustarea sirei spinarii, tehnici de relaxare post-isometrice si exercitii pasive

ale diferitelor regiuni ale corpului).Toate aceste tehnicii urmaresc facilitarea miscarilor prin utilizarea muschilor.Contrar tehnicilor analitice, unde se considera ca doar un muschi sau o articulatie fac legatura cu intreaga unitate musculara.Kinetoterapia provine din greaca veche; kinetos-miscare, terapevein-totalitatea mijloacelor pentru prevenirea, tratarea si recuperarea medicala.Kinetoterapia reprezinta totalitatea masurilor si mijloacelor necesare pentru prevenirea, tratamentul si recuperarea medicala, utilizand ca mijloc fundamental exercitiul fizic, miscarea.Kinetoterapia urmareste sa redea bolnavului posibilitatile sale fizice ce au fost limitate de boala sau accidente si sa aduca compensari deficitului motor instalat. Prin exercitiile fizice practicate, bolnavul reuseste sa creeze adaptari motrice de inlocuire si isi recapata.Exista o gama foarte larga de afectiuni pentru care recuperarea medicala prin kinetoterapie este specifica si absolut necesara. Astfel, kinetoterapia ajuta la tratarea urmatoarelor:- afectiunile aparatului locomotor (ortopedice si posttraumatice);- afectiunile reumatice (spondilita, poliartrita reumatoida, artrita, reumatisme degenerative, reumatismul tesutului moale);- afectiunile neurologice (accidentele vasculare cerebrale, traumatismele coloanei vertebrale, boli degenerative si inflamatorii ale sistemului nervos, sindroame neurologice);- afectiunile aparatului cardio-vascular;- afectiunile aparatului respirator;- afectiunile neuropsihice;- afectiunile metabolice (obezitatea);- maladiile congenitale (distrofia neuro-musculara, luxatia congenitala de sold, tetraplegia) etc.

Lipsa de miscare este unul dintre factorii determinanti a durerilor de spate – lombalgia, care, in functie de stilul de viata, poate evolua destul de repede spre o hernie de disc.

Multi oameni nu stiu ca durerea de spate poate fi o afectiune a coloanei vertebrale si se trezesc pierzandu-si multe dintre capacitatile naturale ale organismului.Kinetoterapia ofera programe corective care, pe langa dezvoltarea armonioasa a muschilor, determina si corectarea tulburarilor de pozitie ale coloanei vertebrale.Afectiunile coloanei vertebrale se impart in doua grupe: deviatii ale coloanei vertebrale (cum sunt lordoza, cifoza, spatele plan, torticolisul) si algiile vertebrale care pot fi procese degenerative – hernia de disc, sciatica, artrozele vertebrale, procese inflamatorii vertebrale, ca spondilita anchilozanta, osteoporoza.Persoanele care sufera de algii, cum sunt anomaliile vertebrale, tasarea ultimului disc lombar sau de paraplegii, tetraplegii pot, prin programe de exercitii adaptate la fiecare tip de afectiune, sa obtina o imbunatatire substantiala a calitatii vietii.Astfel ca obiectivele generale urmarite in tratamentul prin kinetoterapie sunt:

- refacerea fortei musculare si cresterea rezistentei musculare; - cresterea si adaptarea capacitatii de efort; 

- ameliorarea functiei de coordonare, control si echilibru a corpului; - formarea capacitatii de relaxare;- corectarea posturii si aliniamentului corpului; - cresterea mobilitatii articulare; - reeducarea respiratorie; - reeducarea sensibilitatii.Kinetoterapeutul are o relatie de colaborere cu medicul de balneo-fizioterapie si recuperare medicala, dar si cu medicul specialist si este parte integranta a echipei interdisciplinare (alaturi de asistent social, psiholog, logoped, ortezist, etc.)

-

-

Concluzie

Orice stațiune balniară oferă un șir de servicii de sanătate. Însă multe din aceste stațiuni sînt specializate pe afectiunile și patologiile anumitor sisteme precum sistemul digestiv, aparatul locomotor ,sistemul circulator,respirator și etc. pentru a beneficia de servicii de sănătate sînt mai întîi indicate de specialisti. În dependență de scop profilactic,curative ,recuperator se indică un anumit set de servicii de sănătate. Factorii balneari solicita din partea organismului eforturi de adaptare ce se manifesta, prin reactie de cura. Astfel, in anumite boli ei produc agravari. Toate aceste servicii necesită o strictă dozare pentru a nu agrava situatia deoarece prin multimea de avantaje ce le dețin au și un aspet negativ

Bibliografia

http://www.sanatateata.com/terapii/kinetoterapia.htmhttp://www.clicksanatate.ro/La-ce-te-ajuta-kinetoterapia_0_198http://www.balinessespa.ro/tratamente-spa.htmlhttp://www.specialistmasaj.ro/servicii/masaj-reflexogen/https://www.google.md/search?q=masaj+relaxant&biw=1366&bih=667&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&ei=yLYWVaftPMipygP5toCICQ&ved=0CDMQsAQ&dpr=1#imgdii=vRytDOzLoSJc-M%3A%3BHWgrUuCG5cYyeM%3BvRytDOzLoSJc-M%3A&imgrc=vRytDOzLoSJc-M%253A%3BsAdOpbwpxfyGdM%3Bhttp%253A%252F%252Fwww.relaxforyou.ro%252Fimagini%252Fmasaj-relaxare.jpg%3Bhttp%253A%252F%252Fwww.relaxforyou.ro%252Fmasaj-somatic-ploiesti%252Fmasaj-somatic%3B477%3B278http://www.bioplant.ro/article/34581/Ce-este-fitoterapiahttp://medplanet.dbioro.eu/doc/Curs%20de%20utilizari%20in%20terapie%20RO.pdf

http://zumi.md/sanatatea-ta/ce-este-acupunctura-i-cat-de-des-este-practicata-in-moldova.-uite-ce-spune-specialistul-sorin-cupe

https://www.10beneficii.ro/articol-uleiurile-esentiale-si-aromaterapia.htmlhttp://www.ziare.com/viata-sanatoasa/sanatate/hidroterapia-terapia-cu-apa-808447