Turismul ecumenic.ppt

8/17/2019 Turismul ecumenic.ppt

1/177


2/177

• Turismul ecumenic sau monastic a apărut încă din evul mediu şi s-a dezvoltat foarteputernic în timpurile moderne. Pelerinajul acondus la construirea de drumuri şi aşezări, afăcut să înflorească comerţul şi industriile, apopularizat aspectele culturale ale acestora.După 1989, odată cu redo!ndirea liertăţiide credinţă, şi în ţara noastră s"a manifestat

o creştere a interesului pentru spiritualitateareli#ioasă materializată prin vizitarea unoraşezăminte monastice situate în toatezonele ţării.


3/177

• Turismul ecumenic se practică tottimpul anului, dar cu deosebire cuocazia sarbătorilor religioase mari(Paştele, Crăciunul, 15 august-domirea !aicii "omnului, etc.# laziua $ramului marilor aşezăminte

bisericeşti şi în perioada de %ară.


4/177

• C&te%a zone din ţară sunt 'oartecunoscute pentru potenţialul turismuluiecumenic

• !&năstirile din )uco%ina• !&năstirile din *eamţ• !&năstirile din +ltenia

• )isericile 'orticate din rdeal• )isericile şi m&năstirile din !untenia

(rgeş, "&mbo%iţa, )uzău#


5/177

)uco%ina

• $ Pentru puţine popoare se #ăseşte unţinut relativ mic ca acesta, în care să secuprindă at!ta frumuseţe,at!ta o#ăţie deastăzi şi amintiri din trecut îmelşu#ate,de îndepărtate şi sfinte%

&'()*+')-+


6/177

NICOLAE IORGA


7/177

• &icolae 'or#a /n. 10 ianuarie 1801,oto ani, d. 20 noiemrie 1934, 5trejnic,ș jude ul Pra6ova7 a fost un istoric, criticț

literar, documentarist, dramatur#, poet,enciclopedist, memorialist, ministru,parlamentar, prim"ministru, profesoruniversitar i academician rom!n. Dupășcum a afirmat eor#e (ălinescu, 'or#a a jucat în cultura rom!nească, în primeledecenii ale secolului , ”rolul lui Voltaire”.


8/177

lţi mari rom&ni buco%ineni

• Grigore ANTIPA ()otosani, !oldo%a, 1/ - )ucuresti,!untenia, 10#2oolog, i$tiolog, $idrobiolog, economist,ecolog, oceanolog, muzeolog. pusbazele şcolii rom&neşti de $idrobiologie,i$tiologie şi oceanologie3 pioner îndomeniul muzeologiei3 autorul unor

concepţii moderne în domeniulecologiei ...

http://www.compendium.ro/pers_detalii.php?id_pers=264&prenume_pers=Grigore&nume_pers=ANTIPAhttp://www.compendium.ro/pers_detalii.php?id_pers=264&prenume_pers=Grigore&nume_pers=ANTIPA


9/177


10/177

• Grigore Antipa• !uzeul *aţional de 4storie *aturală 6rigore ntipa7 este una dintre cele

mai %ec$i instituţii de cercetare a biodi%ersităţii şi de educare şi culturalizarea publicului. 8ste în acelaşi timp şi una dintre cele mai cunoscute şiapreciate baze de date7 prin colecţiile !uzeului, unele dintre ele %alori aletezaurului mondial.

•

• "eşi îşi are începuturile în !uzeul de 4storie *aturală şi ntic$ităţi7 îninţat în 19 de către !i$alac$e 6$ica, ade%ărata sa menire şi strălucire şi-acăpătat-o în secolul trecut, sub coordonarea lui 6rigore ntipa.

• 6rigore ntipa s-a născut la )otoşani în ziua de / decembrie 1/. 4n anul15 s-a înscris la :acultatea de ;tiinţe şi !edicină a ena, în toamna anului 10, 6rigore ntipa, acceptă cubucurie şi interes propunerea de a pleca într-o eBpediţie în 4nsula ?elgoland.

• a 0 martie 101 6rigore ntipa şi-a susţinut eBamenul de doctorat, 8rnst?aec@el acord&ndu-i menţiunea Dumma Cum aude, acordată doar de treiori în cariera sa


11/177


12/177

• st'el, la nici E5 de ani, ntipa preiaconducerea Pescăriilor Dtatului, unde %arăm&ne director p&nă în 101, şi

directorul Decţiei de 2oologie a !uzeului.=n anul 10F9, 6rigore ntipa prezinta luiDturza un memoriu în care demonstranecesitatea eBistenGei unei clădiri specialconstruite pentru un !uzeu de 4storie*aturala demn de capitala Gării7.


13/177

• Dediul actual a 'ost proiectat şi construit prinstrădania "r. 6rigore ntipa, director în perioada109 H 10. Pe parcursul timpului, muzeul a 'ostgăzduit în di'erite clădiri din )ucureşti. !uzeul

realizat de marele sa%ant era modern at&t prinmodul de eBpunere, c&t şi prin rolul şi acti%itateasa. "e asemenea, prin e'orturi susţinute 6rigorentipa a îmbogăţit substanţial colecţiile instituţieicu piese %aloroase din toate colţurile lumii. Tot lui

6rigore ntipa i se datorează şi realizarea în)ucureşti a primelor diorame biogeograce,model eBtins apoi la marile muzee ale lumii.


14/177


15/177

• Octav BANCILA (Corni, !oldo%a, 1/E - )ucuresti,!untenia, 10#Pictor. 'ost ul lui Iasile )ancila si aProrei *. *eculce (descendenta acronicarului 4on *eculce#. ramas

or'an de tata inca de la %arsta de ani.

http://www.compendium.ro/pers_detalii.php?id_pers=644&prenume_pers=Octav&nume_pers=BANCILAhttp://www.compendium.ro/pers_detalii.php?id_pers=644&prenume_pers=Octav&nume_pers=BANCILA


16/177

+cta% )ancila


17/177

• Dimitrie BRANDZA (Iiisoara, !oldo%a, 1 - Dlanic!oldo%a, !oldo%a, 105#!edic, botanist si naturalist. inintat 6radina )otanica din)ucuresti, care îi poarta numele.

!embru titular al cademiei Aom&ne.

http://www.compendium.ro/pers_detalii.php?id_pers=1063&prenume_pers=Dimitrie&nume_pers=BRANDZAhttp://www.compendium.ro/pers_detalii.php?id_pers=1063&prenume_pers=Dimitrie&nume_pers=BRANDZA


18/177

• "imitrie )randza


19/177


20/177


21/177


22/177


23/177

!i$ai 8minescu

• n :;iaţa lui : +stfel se stinse în al optulealustru de viaţa cel mai mare poet, pe care l"a ivit

şi"l va ivi vreodată, poate, păm!ntul rom!nesc. +pe vor seca în alie şi peste locul în#ropării saleva răsări pădure sau cetate, şi c!te o stea vavesteji pe cer în depărtări, p!nă c!nd acestpăm!nt sa"şi str!n#ă toate sevele şi să le ridice în

ţeava suţire a altui crin de tăria parfumurilor sale ?

http://www.compendium.ro/pers_imagine.php?id_pers=2448&titlu_pag=Mihai%20EMINESCU


24/177

• George ENESCU (i%eni, !oldo%a, 11 - Paris, Paris, 1055#Cel care este considerat cel mai important

muzician roman, 6eorge 8nescu, aratainca din copilarie o inclinatie aparte pentrumuzica. inceput sa cante la %ioara la%arsta de ani, pentru ca la 5 ani sa apara

in primul sau concert.

http://www.compendium.ro/pers_detalii.php?id_pers=2272&prenume_pers=George&nume_pers=ENESCUhttp://www.compendium.ro/pers_detalii.php?id_pers=2272&prenume_pers=George&nume_pers=ENESCU


25/177


26/177

• Ion (Nicu Irime!cu (n. E/ 'ebruarie10F9, rg$ira, comuna PreuteJti - d.E octombrie EFF5, :ălticeni# a 'ost

un sculptor rom&n, pro'esor Jimembru al cademiei Aom&n


27/177


28/177


29/177


30/177


31/177

• Ciprian Porum"e!cu3 născut CiprianGo#em"iov!$i (n. 1 octombrie 159,Kipotele Duce%ei, )uco%ina - d. iunie 19,Dtupca, azi Ciprian Porumbescu,

LudeGul Ducea%a# a 'ost unul dintre cei mai'aimoJi compozitori pe %remea sa. Printre celemai populare lucrări sunt M)alada pentru %ioară si orc$estră7 op. E0,opereta MCrai nou7 pusă în scenă pentru prima

dată în sala 'esti%ă a 6imnaziului Aom&nescdin )raJo% (astăzi Colegiul *aGional MndreiKaguna7#, unde pentru scurtă %reme a 'ostpro'esor de muzică (11-19#.

http://ro.wikipedia.org/wiki/14_octombriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1853http://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98ipotele_Sucevei,_Putilahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bucovinahttp://ro.wikipedia.org/wiki/6_iuniehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1883http://ro.wikipedia.org/wiki/Stupcahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ciprian_Porumbescu,_Suceavahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Suceavahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Balada_pentru_vioar%C4%83_si_orchestr%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Craihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bra%C8%99ovhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1881http://ro.wikipedia.org/wiki/1883http://ro.wikipedia.org/wiki/1883http://ro.wikipedia.org/wiki/1881http://ro.wikipedia.org/wiki/Bra%C8%99ovhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Craihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Balada_pentru_vioar%C4%83_si_orchestr%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Suceavahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ciprian_Porumbescu,_Suceavahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Stupcahttp://ro.wikipedia.org/wiki/1883http://ro.wikipedia.org/wiki/6_iuniehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bucovinahttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98ipotele_Sucevei,_Putilahttp://ro.wikipedia.org/wiki/1853http://ro.wikipedia.org/wiki/14_octombrie


32/177

• =n plus, a compus muzica pentru celebrulc&ntec patriotic MPe-al nostru steag e scris


33/177

Casa memorială CiprianPorumbescu

http://smb//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/4/44/Casa_memoriala_Ciprian_Porumbescu.jpg


34/177

Turismul religios în )uco%ina

• Regiunea istorica BUCOVINA al cărei teritoriu se întinde astăzi peste zonadin apropierea oraşelor ucea!a, Ca"pulung #oldo!enesc şi Radău$i dinRo"ania si zona Cernău$i din Repu%lica Ucraina& i"preuna cu nordul#oldo!ei a 'ost denu"ita şi ()ara de us(*

• Această zonă o'eră pri!elişti de o rară 'ru"use$e& la care se adaugă un şiragde "ănăstir i ctitorite de 'oşti "ari do"nitori şi %oieri "oldo!eni+#uşatinii, Ale,andru cel Bun &-te'an cel #are& .etru Rareş& -te'an)o"şa& Ale,andru Lăpuşneanu& /a"ilia #o!ileştilor0 'iecare cu culoareasa speci'ică

• Vorone$ +al%astru0 & 1u"or +roşu0 & uce!i$a +!erde0oldo!i$a +gal%en0şi Ar%ore +co"%ina$ie de culori0*

• )oate prin picturile e,terioare + 'resce0au intrat in e!iden$aUNECO şi au pri"it& în anul 2345 pre"iul 6.o""e d7Or( alOrganiza$ieiInterna$ionale/I8E) pentru !aloarea lor cultural9turistică


35/177

Ioroneţ


36/177

• Prima atestare documentară a


37/177


38/177


39/177


40/177

%&n&!tirea Putna

• %&n&!tirea Putna este un lăcaJ mona$alortodoB, unul din cele mai importante centreculturale, religioase Ji artistice rom&neJti. 'ost supranumită O4erusalimul *eamului

Aom&nescO (!.8minescu#.• !ănăstirea se aă la 99 @m de oraJul AădăuGi, în LudeGul Ducea%a, în nordul !oldo%ei.

• !ănăstirea a 'ost un important centru cultural3

aici s-au copiat manuscrise Ji au 'ost realizateminiaturi preGioase. ăcaJul deGine un bogatmuzeu mănăstiresc, cu broderii, manuscrise,obiecte de cult, icoane etc.

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83d%C4%83u%C8%9Bihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Moldovahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Moldovahttp://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83d%C4%83u%C8%9Bi


41/177

http://smb//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/3/34/Putna.PNG


42/177

• Prima ctitorie a ;oievodului @tefan cel


43/177

http://smb//upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/e/e6/Putna_-_pictura_-_gropnita.JPG


44/177

• 'on &eculce scria în ) samă de cuvinte>:şi aşa au făcut m!năstirea de frumoasătot cu aur poleităE zu#răveala mai mult aur

dac!t zu#răveală şi pre dinlăuntru şi predinafară şi acoperită cu plum. @i dzicucălu#ării să fi fost făcută şi sfeşnicele cele

mari şi cele mici şi policandru şi 6ora totprisne de ar#int:.


45/177

• 5finţirea mănăstirii s"a făcut la =septemrie 1304, după victoria asupratătarilor la *ipinţi, sluja fiind săv!rşită de

un soor de A3 de ar6ierei, preoţi şidiaconi, în frunte cu mitropolitul Beoctist,episcopul Barasie al -omanului, e#umenii

mănăstirilor, după cum relatează*etopiseţul de la Putna şi cel al lui ri#oreFrec6e.


46/177

! & l l i ; ' l !


47/177

!orm&ntul lui ;te'an cel !are,de la Putna

espedea morm&ntului lui

http://smb//upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/2/20/StefanCelMare-Mormant.JPG


48/177

espedea morm&ntului lui;te'an cel !are


49/177


50/177

• !anastirea Duce%ita, cu$ramul 4n%ierea "omnului, a 'ostconstruita in ultimele decenii ale

secolului al QI4-lea, cu c$eltuiala'amiliei de boieri !o%ila. Traditiaaseaza pe %alea raului Duce%ita, intre

dealuri, o biserica din lemn si osc$i%nicie de pe la inceputul %eaculuial QI4-lea.

http://www.crestinortodox.ro/hramurile-lunii/68227-hramul-invierea-domnuluihttp://www.crestinortodox.ro/hramurile-lunii/68227-hramul-invierea-domnului


51/177


52/177


53/177


54/177


55/177


56/177


57/177


58/177


59/177

Mă ă ti MOLDOVIŢA


60/177

Mănăstirea MOLDOVIŢA


61/177



62/177


')*• +dresa> (omuna ;atra D& 10+ (!mpulun#


63/177

•


64/177

•


65/177

• (titoria lui +leCandru cel un a rezistatp!nă la sf!rşitul sec. al ;"lea, c!nd s"aprăuşit din cauza unor alunecări deteren. -uinele se văd şi astăzi la H44 mdistanţă de actuala construcţie. Dorind să

continue eCistenţa aşezăm!ntului,voievodul Petru -areş îi sc6imăamplasamentul şi construieşte în 1H=2

noua iserică /păstrată p!nă astăzi7, înc6in!nd"o aceluiaşi 6ram.


66/177

lte m&năstiri din )uco%ina

?umor-159Frbore 15F9"ragomirna-1F0Pătrăuţi-1/Probota-159FDlatina 151A&şca 15E)ogdana -19F


67/177

rbore


68/177

!&năstirea )ogdana


69/177

!&năstirea )ogdanaAădăuţi

:luBul turistic la mănăstirile din


70/177

:luBul turistic la mănăstirile din)uco%ina

• JluCul turistic este o cate#orie dinamică spredeoseire de potenţialul turistic, care este ocate#orie statică. l presupune deplasarea turiştilor între localitatea de reşedinţa,considerată zona emiţătoare şi locul alespentru satisfacerea necesităţilor spirituale şiculturale, numit zona receptoare. steinfluenţat de mai mulţi factori at!t oiectivi c!tşi suiectivi>v!rsta, seCul, #radul de cultură,veniturile, volumul şi structura ofertei turistice.


71/177

• n cazul turismului reli#ios, fluCul turistic este#reu de precizat, cifric întruc!t datele suntaproCimative. le provin de la mănăstiri,unde nu este o evidenţă strictă ci orientativă

de la sf!rşitul sezonului turistic.nre#istrărileturistice de la mănăstiri, se azează penumărul iletelor de muzeu, şi cele de laintrare. BaCa de vizitare a mănăstirilor este în

mediede = lei K persoană. BaCa pentrucamera video este de 14 lei iar pentrufoto#rafiat între A"14 lei.


72/177

• (onform datelor oţinute de la mănăstiri, cele maivizitate sunt ;oroneţ, Putna, Dra#omirna,5uceviţa, ;oroneţ cu peste 134.444 turişti Kan , Putna peste 124.444 turişti K an ,în timp cepentru Dra#omirna numărul turiştilor depăşeşte

uşor valoarea de 94.444 turişti K an.


73/177

• JluCurile turistice interne spre mănăstirile dinucovina sunt compuse din intelectuali,studenţi şi elevi în vacanţe, şi care sedeplasează cu autocare, pe jos sau cu

maşinile personale.Pelerinajul se manifestămai ales cu ocazia sărătorilor reli#ioasetradiţionale /nviere, (răciun, 6ramuriisericeşti7.5pre eCemplu, la sărătorirea

6ramului mănăstirii $5f. 'oan% dela 5uceavase adună c!teva sute de pelerini, proveniţidin judeţele vecine.


74/177

• Distriuţia în cursul anului a numărului deturişti este foarte ine#ală în sezonul cald

înre#istr!ndu"se peste 94L de unde

rezultă necesitatea încurajării turismuluide iarnă. *unile cu cel mai ridicat fluC de turişti sunt din aprilie şi p!nă în octomrie,

maCimul înre#istr!ndu"se în lunile iunie şiau#ust.


75/177

• +proCimativ A4L dintre turişti aparţinfluCului turistic intern.Principalele judeţeemiţătoare sunt &eamţ, acău, 'aşi,

istriţa, Bimişoara, (raiova,

+rad, i6or,ucureşti, din Doro#ea

/(onstanţa7, din Bransilvania /(luj şi


76/177

• 8Bemple de adaptare a m&năstirilorla necesitaţile turismului ecumenic


77/177

#ănăstirea Vorone$

• ?ramul mănăstirii> $ 5f.


78/177

-turiştii care %in la Ioroneţ

• în medie 134.444"1H4.444 turişti K an• turişti rom!ni H4"HH L din judeţele

istriţa, &eamţ,


79/177

• facilităţi infrastructură> aprovizionare cu apă de ună calitate

canalizare" facilităţi servicii mijloace pulice de transport servicii poştale

înlesniri pentru activităţi turistice reli#ioase


80/177

+


81/177

+izitarea mănăstirilor din Neamţ

• Datorită numărului mare de sc6ituri şi mănăstiri vec6irisipite pe întinsul judeţului &eamţ, această zonă adevenit, în timp, una dintre cele mai căutate zonepentru turism ecumenic. De altfel cel mai mareprocent din numărul total al turiştilor care ajun# în

ţinuturile *eamţului este reprezentat de turiştii care vinsă viziteze aşezările mona6ale de aici. Jie că estevora de vec6i iserici, de sc6iturile mai retrase saude cunoscutele mănăstiri, acestea adună în fiecare anmii şi mii de vizitatori, atraşi de renumele lăcaşurilor

mona6ale, de frumuseţea ar6itecturală a acestora, defrumuseţea locurilor sau de faima du6ovnicilor de peaceste melea#uri.


82/177

• (ele mai căutate destinaţii pentruturismul ecumenic îl reprezintă dedeparte mănăstirile, în special mănăstirile

#rupate în zona B!r#u &eamţ.

Mănăstirile - destinaţii ecumenice


83/177

Mănăstirile destinaţii ecumenice

•

•


84/177

pe#erina/

• Printre sc6iturile mai vec6i sau mai noi /parte dinele ridicate între timp la ran# de mănăstiri7 şi careconstituie deasemenea destinaţii pentru turismulecumenic, putem enumera>

• 5c6itul +#apia din Deal /+#apia ;ec6e7• 5c6itul +lmaş• 5c6itul u6alniţa

• 5c6itul Durău• 5c6itul &ec6it• 5c6itul 5i6la

%ana!tirea Agapia


85/177

%ana!tirea Agapia

• Mănăstirea Agapia /pomenită uneori su numele de AgapiaNouă, Agapia din Vale sau Agapia Mare7 este unul dintrecele mai cunoscute şi mai apreciate monumente din aceastăparte a ţării, căutat de un mare număr de vizitatori dornici săvadă o străvec6e vatră de credinţă şi cultură, dar şi unnepreţuit tezaur de artă, unic prin capacitatea sa de adezvălui specificul şi ori#inalitatea spiritualităţii rom!neşti.Puţini ştiu însă că începuturile acestui vestit aşezăm!ntmonastic sunt str!ns le#ate de eCistenţa unui sc6it ce"adăinuit p!nă astăzi> Agapia din Deal /+#apia ;ec6e7.

http://www.imagini.neamt.ro/categories.php?cat_id=74http://www.imagini.neamt.ro/categories.php?cat_id=74


86/177


87/177

C$ilii l !& ă ti i

http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:M%C4%83n%C4%83stirea_Agapia.jpg


88/177

C$ilii la !&năstirea gapia

4sus rug&ndu-se în 6rădina 6$etsimani

http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:M%C4%83n%C4%83stirea_Agapia25.jpg


89/177

4sus rug&ndu se în 6rădina 6$etsimaniPictură de *icolae 6rigorescu, la gapia

=n drum spre 6olgota

http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:M%C4%83n%C4%83stirea_Agapia34.jpg


90/177

Pictură de *icolae 6rigorescu

http://smb//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/b/b5/M%C4%83n%C4%83stirea_Agapia37.jpghttp://smb//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/e/e7/M%C4%83n%C4%83stirea_Agapia3.jpg


91/177

http://smb//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/e/e7/M%C4%83n%C4%83stirea_Agapia3.jpghttp://smb//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/1/11/M%C4%83n%C4%83stirea_Agapia5.jpg


92/177

%&n&!tirea +&ratec

http://smb//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/1/11/M%C4%83n%C4%83stirea_Agapia5.jpg


93/177

%&n&!tirea +&ratec

Mănăstirea Văratec este o mănăstire ortodoCă de maici din-om!nia, situată într"o poiană de la poalele mun ilor, înțsatul ;ăratec din comuna +#apia / jude ul &eamț ț7, la odistan ă de 12 Gm de ora ulț ș B!r#u &eamț i la 34 Gm deșmunicipiul Piatra"&eamț. ste cea mai mare mănăstire demaici din -om!nia, aici vie uind peste 344 maici.ț

http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/V%C4%83ratec,_Neam%C8%9Bhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Agapia,_Neam%C8%9Bhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Neam%C8%9Bhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Neam%C8%9Bhttp://ro.wikipedia.org/wiki/T%C3%A2rgu_Neam%C8%9Bhttp://ro.wikipedia.org/wiki/T%C3%A2rgu_Neam%C8%9Bhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Piatra-Neam%C8%9Bhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Piatra-Neam%C8%9Bhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Piatra-Neam%C8%9Bhttp://ro.wikipedia.org/wiki/T%C3%A2rgu_Neam%C8%9Bhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Neam%C8%9Bhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Agapia,_Neam%C8%9Bhttp://ro.wikipedia.org/wiki/V%C4%83ratec,_Neam%C8%9Bhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://smb//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/1/17/Manastirea_Varatec2.jpg


94/177

http://smb//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/1/17/Manastirea_Varatec2.jpg


95/177

• !ănăstirea a 'ost 'ondată în anul 1/5 de către sc$imona$ia +limpiada, împreună cu du$o%nicul 4osi'. =n această

lucrare, maica +limpiada a 'ost s'ătuităJi îndrumată de Paisie Ielicico%sc$i,stareGul !ănăstirii *eamG. Trecută subadministrarea !ănăstirii gapia din

apropiere, !ănăstirea Iăratec a de%enitmănăstire independentă în anul 190

• 2iduri masi%e din piatră înc$id o incintă

http://ro.wikipedia.org/wiki/1785http://ro.wikipedia.org/wiki/Schimonahia_Olimpiadahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Paisie_Velicicovschi&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Neam%C8%9Bhttp://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Agapiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Agapiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Neam%C8%9Bhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Paisie_Velicicovschi&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Schimonahia_Olimpiadahttp://ro.wikipedia.org/wiki/1785


96/177

• 2iduri masi%e din piatră înc$id o incintăunde se aă )iserica Odormirea !aicii

"omnuluiO (biserica principală#, stăreGiaJi clădirile administrati%e (aate înclădirile de pe latura nordică a incintei#Ji !uzeul mănăstirii, unde 'useseanterior telierul OAegina !ariaO (aat

în clădirea de pe latura sudică#. 4ncintamona$ală este înconLurată de satul

mănăstiresc, alcătuit din caseletradiGionale GărăneJti unde locuiescmaicile Ji care se înJiră pe uliGe înguste.

)iserica dormirea !aicii "omnului


97/177

)iserica dormirea !aicii "omnului

http://smb//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/0/04/Manastirea_Varatec8.jpg


98/177

• Poeta Ieronica !icle (15F-10# s-a retras laIăratec la două săptăm&ni de la înmorm&ntareapoetului !i$ai 8minescu. locuit în casa:e%roniei D&rbu, obiJnuind să se plimbe prin

împreLurimi. %ea des migrene Ji era deprimată.=n noaptea de ER9 august 10, poeta s-a sinuciscu arsenic. "octorul Taussig a pus diagnosticul decongestie cerebrală Ji ast'el Ieronica !icle a 'ost înmorm&ntată la 5 august în cimitirul mănăstirii,la umbra unui brad. Pe crucea modestă de lemn,a 'ost încrustat un epita' scris de în%ăGătoarea!aria )ănulescu

http://ro.wikipedia.org/wiki/Veronica_Miclehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mihai_Eminescuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Arsenichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Arsenichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mihai_Eminescuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Veronica_Micle


99/177

• "În singurătatea mănăstiriiSub bolta cerului albastru,Sufet stingher al nemuririi

Lucești ca cel mai mândru astru.“•


100/177

;i pulbere, ţăr&nă din tine se alege

http://smb//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/f/f6/Manastirea_Varatec66.jpg


101/177

;i pulbere, ţăr&nă din tine se alege Căci asta e a lumii nestrămutată

lege. *imicul te aduce, nimicul te reia, *imic din tine-n urmă nu %a

mai răm&nea.

• Ieronica !icle

• r$imandritul )artolomeu nania (10E1-EF11#,%iitor mitropolit al CluLului lbei CriJanei Ji

http://ro.wikipedia.org/wiki/Bartolomeu_Ananiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bartolomeu_Anania


102/177

%iitor mitropolit al CluLului, lbei, CriJanei Ji!aramureJului, s-a pensionat în anul 10E din'uncGia de director al 4nstitutului )iblic Ji de!isiune al )isericii +rtodoBe Aom&ne, retrăg&ndu-se la !ănăstirea Iăratec pentru a se dedicascrisului. 8l a primit un apartament în casaepiscopului Partenie Ciopron. colo a scris multe

poezii Ji %olumele de proză "Rotonda plopiloraprinși", "Amintirile peregrinului Apter", "reul pământului" Ji "!erurile ltului". a Iăratec a început diortosirea Ji adnotarea Dntei Dcripturi,

lucr&nd p&nă noaptea t&rziu. locuit aici p&nă laalegerea sa ca ar$iepiscop al Iadului, :eleaculuiJi CluLului, la E1 ianuarie 1009.

• "upă cum mărturisea el mai t&rziu pe


103/177

"upă cum mărturisea el mai t&rziu, peatunci "#eneau multe personalită$i

intelectuale, cum ar % doamnaacademician &oe 'umitrescu()ușulenga,de#enită mai târ*iu +aica )enedicta,doamna te-ana elisar /eodoreanu,

#ădu#a lui 0onel /eodoreanu, doamnaaleria Sado#eanu, #ădu#a lui+ihail Sado#eanu, doamna !ornelia 1illat,#ădu#a lui 'inu 1illat . ara, 2n special,

a#eam ade#ărate șe*ători, audi$ii mu*icale,o #ia$ă spirituală -oarte -rumoasă

• Ae'eritor la Jederea părintelui )artolomeu laIă t i t Gă 4 6i î i

http://ro.wikipedia.org/wiki/Zoe_Dumitrescu-Bu%C8%99ulengahttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98tefana_Velisar_Teodoreanuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ionel_Teodoreanuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mihail_Sadoveanuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dinu_Pillathttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dinu_Pillathttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mihail_Sadoveanuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ionel_Teodoreanuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98tefana_Velisar_Teodoreanuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Zoe_Dumitrescu-Bu%C8%99ulenga


104/177

Iăratec, maica stareGă 4osena 6iosanu îJiamintea în EF11 că acesta "toată săptămâna o

petrecea la masa de lucru și scria, scria,scria... 'uminica și 2n sărbători lăsa 2nsă masade lucru pentru s-ânta masă a altarului. !oborala biserica mare din incinta mănăstirii și slu3ea

S-ânta Liturghie 2mpreună cu preo$ii slu3itorii aimănăstirii. 4u era mare liturghisitor, 2nsăne2ndemânarea liturgică era uitată de to$i când2ncepea să rostească predica. orbea 2ntr(o

manieră atât de elegantă și pe 2n$elesultuturor, 2ncât maicile și cei pre*en$i parcăretrăiau epoca S-. 0oan ură de Aur . 5...6

http://ro.wikipedia.org/wiki/Sf%C3%A2ntul_Ioan_Gur%C4%83_de_Aurhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sf%C3%A2ntul_Ioan_Gur%C4%83_de_Aur


105/177

• academicianul2oe "umitrescu-)uJulenga (10EF-EFF#, care s-a retras în Lurul anului

EFFF la !ănăstirea Iăratec unde, înEFF5, s-a călugărit sub numelemona$al de sora )enedicta. 'ost

înmorm&ntată în cimitirul!ănăstirii Putna

)iserica OD'. 4oan )otezătorulO, construită în1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Zoe_Dumitrescu-Bu%C8%99ulengahttp://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Putnahttp://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Putnahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Zoe_Dumitrescu-Bu%C8%99ulengahttp://smb//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/7/73/Manastirea_Varatec60.jpghttp://smb//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/7/73/Manastirea_Varatec60.jpghttp://smb//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/7/73/Manastirea_Varatec60.jpg


106/177

1

)iserica ODc$imbarea la :aGăO, snţită în1/

http://smb//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/7/73/Manastirea_Varatec60.jpghttp://smb//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/7/73/Manastirea_Varatec60.jpghttp://smb//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/7/73/Manastirea_Varatec60.jpghttp://smb//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/3/33/Manastirea_Varatec48.jpghttp://smb//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/3/33/Manastirea_Varatec48.jpg


107/177

1/

Mănăstirea Secu

http://smb//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/3/33/Manastirea_Varatec48.jpghttp://smb//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/3/33/Manastirea_Varatec48.jpg


108/177

Iramul> Băierea (apului 5f!ntului 'oanotezătorul " 29 au#ust

Cetatea lui Dumnezeu cu sfin i i alei deț ștrandafiri, Secu este unul dintre farurile

duhovnice ti ale ării. Mănăstire de călugări –ș ț

70 de vie uitori, via ă de ob te - a ezămntulț ț ș șse află la vreo !! "m de #rgu $eamț la

%oalele muntelui &asan, lngă %rul Secu,

'ntr-o %oiană 'ncon(urată de %ăduri de brad.

•

Mănăstirea Secu

http://www.vedereturistica.ro/reportaje/cetatea-neam-cea-mai-glorioas-fortifica-ie-de-pe-teritoriul-rom-niei-nu-a-fost-niciodat-cucerit-n-cei-600-de-ani-de-existen-9http://www.vedereturistica.ro/reportaje/cetatea-neam-cea-mai-glorioas-fortifica-ie-de-pe-teritoriul-rom-niei-nu-a-fost-niciodat-cucerit-n-cei-600-de-ani-de-existen-9http://www.vedereturistica.ro/reportaje/cetatea-neam-cea-mai-glorioas-fortifica-ie-de-pe-teritoriul-rom-niei-nu-a-fost-niciodat-cucerit-n-cei-600-de-ani-de-existen-9


109/177

• %&n&!tirea Secu este o %ec$e %atră mona$alăde trăire du$o%nicească din !oldo%a.

• =n Lurul anului 15FF, pe domeniul 'eudal alCetăţii *eamţului, pe %alea P&r&ului Decu, seaşează un grup de si$aştri care %or întemeia maiapoi, în anul 159F, sub conducerea4erosc$imona$ului 2osima, călugăr de la!ănăstirea *eamţ, sc$itul cu acelaşi numeDc$itul lui 2osima.

• "omnitorul Petru Aareş (15E/-15# a clăditbiserica Dc$itului 2osima pe locul actualeibiserici a cimitirului mănăstirii. Dc$itul a 'ost îngrădit cu zid de piatră în anul 155F de către"oamna 8lena, soţia %oie%odului, şi de ii săi.

• celaşi domnitor, Petru Aareş, în prima lui

http://ro.orthodoxwiki.org/Sihastruhttp://ro.orthodoxwiki.org/Ieroschimonahhttp://ro.orthodoxwiki.org/C%C4%83lug%C4%83rhttp://ro.orthodoxwiki.org/M%C4%83n%C4%83stirea_Neam%C5%A3http://ro.orthodoxwiki.org/Schithttp://ro.orthodoxwiki.org/Cimitirhttp://ro.orthodoxwiki.org/Cimitirhttp://ro.orthodoxwiki.org/Schithttp://ro.orthodoxwiki.org/M%C4%83n%C4%83stirea_Neam%C5%A3http://ro.orthodoxwiki.org/C%C4%83lug%C4%83rhttp://ro.orthodoxwiki.org/Ieroschimonahhttp://ro.orthodoxwiki.org/Sihastru


110/177

ş ş pdomnie, a întărit stăp&nirea asupra păm&nturilorce aparţineau moşiei Cetăţii *eamţului,

dăruindu-le călugărilor de pe %alea P&r&uluiDecu.

• =n %remea %oie%ozilor leBandru ăpuşneanu(155E-151 şi 15-15#, Petru ;c$iopu (15/-

15/0 şi 151-1501# şi ron Tiranul (1501-1505#,Dc$itul lui 2osima mai primeşte c&te%a daniispre 'olosinţa şi întreţinerea călugărilor si$aştridin aceste locuri.

• Dpre s'&rşitul %eacului al QI4-lea, Dc$itul lui2osima cunoaşte o dez%oltare deosebită, maiales din punct de %edere economic.

http://commons.orthodoxwiki.org/images/b/b2/Secu_Monastery_Romania.jpg


111/177

http://commons.orthodoxwiki.org/images/b/b2/Secu_Monastery_Romania.jpg


112/177

• =n secolul al QI44-lea, *estor os, tatăl cunoscutuluicronicar 6rigore


113/177

%&n&!tirea Neam0

• %&n&!tirea Neam0 este omănăstire ortodoBă de călugări dinAom&nia, situată în

comuna I&nători-*eamG, satul!ănăstirea *eamG, LudeGul *eamG.8ste cel mai mare Ji mai %ec$i

aJezăm&nt mona$al din !oldo%a.

)iserica !&năstirii *eamţ

http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_V%C3%A2n%C4%83tori-Neam%C8%9B,_Neam%C8%9Bhttp://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Neam%C8%9B,_Neam%C8%9Bhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Neam%C8%9Bhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Moldovahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Moldovahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Neam%C8%9Bhttp://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Neam%C8%9B,_Neam%C8%9Bhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_V%C3%A2n%C4%83tori-Neam%C8%9B,_Neam%C8%9Bhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia


114/177

ţ

http://smb//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/f/f1/Biserica_Manastirii_Neamt.jpg


115/177

• Con1e!iune2 ortodoBă• 3ram2 Înăl$area 'omnului, (la F de

zile după PaJti#

• Ctitor2 Petru 4 !uJat• Tip2 călugări

• !ănăstirea este atestată documentar din1F/ însă rădăcinile în timp ale acti%ităGii

http://ro.wikipedia.org/wiki/%C3%8En%C4%83l%C8%9Barea_Domnuluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pa%C8%99tihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Petru_I_Mu%C8%99athttp://ro.wikipedia.org/wiki/Petru_I_Mu%C8%99athttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pa%C8%99tihttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C3%8En%C4%83l%C8%9Barea_Domnuluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/1407http://ro.wikipedia.org/wiki/1407


116/177

1F/, însă rădăcinile în timp ale acti%ităGiimona$ale se întind p&nă în %eacul al Q44-lea.

Ctitorirea mănăstirii îi este atribuită%oie%odului Petru 4 !uJat (19/5-1901#, carea construit prima biserică din piatră, astăzidispărută, însă, pe amplasamentul

mănăstirii, eBistase o bisericuGă mai %ec$edin lemn, numită )iserica Albă, construită demona$i cu un secol înainte. )iserica actualădin incinta mănăstirii a 'ost ctitorită de

%oie%odul Kte'an cel !are la s'&rJitulsecolului al QI-lea Ji are $ramul=nălGarea "omnului

http://ro.wikipedia.org/wiki/1407http://ro.wikipedia.org/wiki/Petru_I_Mu%C8%99athttp://ro.wikipedia.org/wiki/1375http://ro.wikipedia.org/wiki/1391http://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98tefan_cel_Marehttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C3%8En%C4%83l%C8%9Barea_Domnuluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C3%8En%C4%83l%C8%9Barea_Domnuluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98tefan_cel_Marehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1391http://ro.wikipedia.org/wiki/1375http://ro.wikipedia.org/wiki/Petru_I_Mu%C8%99athttp://ro.wikipedia.org/wiki/1407


117/177


118/177

• =n incinta mănăstirii se aă două biserici,două paraclise, turnul-clopotniGă cu 11clopote,Deminarul Teologic OIeniamin Costac$eO,

precum Ji un muzeu cu o colecGie de artăbisericească Ji sala tiparului. Dpecic esteg$iazmatarul circular din 'aGa m&năstirii,unde se 'ace snGirea apei la $ram. =n

biserică se aă o icoană a !aicii "omnuluipictată în anul 5 în 4srael, 'ăcătoare deminuni.

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Seminarul_Teologic_%22Veniamin_Costache%22&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Aghiazmatarul&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/665http://ro.wikipedia.org/wiki/Israelhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Israelhttp://ro.wikipedia.org/wiki/665http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Aghiazmatarul&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Seminarul_Teologic_%22Veniamin_Costache%22&action=edit&redlink=1


119/177

• Jezăm&ntul are cea mai mare Ji mai%ec$e bibliotecă m&năstirească (1FFF%olume# Ji a a%ut o contribuGie deosebităla dez%oltarea culturii Ji artei rom&neJtimedie%ale. =n camera mormintelor este îngropat Kte'an Ioie%od (unc$iul luiKte'an cel !are#, iar în pronaos se aă

moa4te#e !15ntu#ui necuno!cut descoperite în 10, prin scoatereaas'altului de pe alee.

http://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98tefan_al_II-lea_al_Moldoveihttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98tefan_al_II-lea_al_Moldovei


120/177


121/177


122/177


123/177

• )iserica ctitorită de Kte'an cel !are esteprincipalul monument istoric Ji dear$itectură moldo%enească din incintam&năstirii, de o eleganGă Ji 'rumuseGedeosebite. "imensiunile simonumentalitatea ansamblului au sporitprin introducerea în construcGie a unor

elemente noi prid%orul, situat în 'aGaintrării Ji sala mormintelor, sau gropniGa,amplasata între pronaos Ji naos.

•


124/177

p , , pau 'ost con'ectionate in manastire, iar altele au 'ostdaruite de %oie%ozi si alti bine'acatori.

• Cele mai %ec$i manuscrise, bogat impodobite, sunt dintimpul domniei lui leBandru cel )un. Cea mai %ec$elegatura de carte pastrata in !oldo%a pro%ine de la*eamt si este aceea a tera%ang$elului scris de

mona$ul 6a%riil


125/177

Cetatea *eamţ


126/177


127/177

http://smb//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/e/e3/Cetatea_Neamtului.jpg


128/177

• Cetatea Neam0 (cunoscută impropriu

http://smb//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/e/e3/Cetatea_Neamtului.jpg


129/177

sub titulatura Cetatea Neam0u#ui# este

o cetate medie%ală din !oldo%a, aatăla marginea de nord-%est a oraJului T&rgu *eamG (în nord-estul Aom&niei#.8a se aă localizată pe st&nca TimuJ de

pe Culmii PleJului (numită Ji "ealulCetăGii#, la o altitudine de F m Ji la o

înălGime de F m 'aGă de ni%elul apei

*eamGului. "e aici, străLuia %alea!oldo%ei Ji a Diretului, ca Ji drumul caretrecea peste munte în Transil%ania

http://ro.wikipedia.org/wiki/Moldovahttp://ro.wikipedia.org/wiki/T%C3%A2rgu_Neam%C8%9Bhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Neam%C8%9Bhttp://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Moldovahttp://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Sirethttp://ro.wikipedia.org/wiki/Transilvaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Transilvaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Sirethttp://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Moldovahttp://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Neam%C8%9Bhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/T%C3%A2rgu_Neam%C8%9Bhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Moldova


130/177

• Cetatea *eamG 'ăcea parte din sistemulde 'orticaGii construit în !oldo%a las'&rJitul secolului al Q4I-lea, în momentulapariGiei pericolului otoman. Distemul de'orticaGii medie%ale cuprindea aJezări'orticate (curGi domneJti, mănăstiri cuziduri înalte, precum Ji cetăGi de

importanGă strategică# în scop de apărare, întărite cu ziduri de piatră, %aluri depăm&nt sau a%&nd JanGuri ad&nci

http://ro.wikipedia.org/wiki/Moldovahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Otomanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Otomanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Moldova


131/177

• Cetatea a 'ost construită la s'&rJitulsecolului al Q4I-lea de Petru 4 !uJat, a'ost 'orticată în secolul al QI-lea de

Kte'an cel !are Ji distrusă în secolulal QI444-lea (1/1# din ordinuldomnitorului !i$ai Aaco%iGă.

• Cetatea *eamGului a 'ost inclusă peista monumentelor istorice din LudeGul *eamG din anul EFF.

• Cetatea *eamG a 'ost construită în timpul domniei luiPetru 4 !uJat (19/5-1901#, ea ind menGionată

http://ro.wikipedia.org/wiki/Petru_I_Mu%C8%99athttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98tefan_cel_Marehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mihai_Racovi%C8%9B%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Mihai_Racovi%C8%9B%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98tefan_cel_Marehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Petru_I_Mu%C8%99athttp://ro.wikipedia.org/wiki/Petru_I_Mu%C8%99athttp://ro.wikipedia.org/wiki/Petru_I_Mu%C8%99at


132/177

Petru 4 !uJat (19/5 1901#, ea ind menGionatăpentru prima dată la E 'ebruarie 1905, în timpul

eBpediGiei regelui Digismund de uBemburg al


133/177

ar$eologice, istoricii au %e$iculat mai multeipoteze cu pri%ire la perioada c&nd a 'ostconstruită 'orticaGia. Pornind de la in'ormaGiadin )ula papală din 1E9E că în timpul Jederiica%alerilor teutoni în Vara )&rsei, între anii1E11-1EE5, aceJtia ar construit pe

%ersantul estic al CarpaGilor un castrummuntissimum, unii istorici de seamă ca.". Qenopol, ).P. ?aJdeu sau "imitrie +nciul au acreditat ipoteza că Cetatea *eamGului a

'ost construită de teutonici, un argument înplus constituindu-l însăJi denumirea cetăGii.

http://ro.wikipedia.org/wiki/1232http://ro.wikipedia.org/wiki/Cavaleri_teutonihttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9Aara_B%C3%A2rseihttp://ro.wikipedia.org/wiki/A.D._Xenopolhttp://ro.wikipedia.org/wiki/B.P._Ha%C8%99deuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dimitrie_Onciulhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dimitrie_Onciulhttp://ro.wikipedia.org/wiki/B.P._Ha%C8%99deuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/A.D._Xenopolhttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9Aara_B%C3%A2rseihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cavaleri_teutonihttp://ro.wikipedia.org/wiki/1232


134/177

• Cu toate acestea, nu s-a descoperitnicio mărturie ar$eologică saudocumentară care să susGină această

ipoteză. T9U =ntr-o adăugire laletopiseGul lui 6rigore


135/177

• =n anul 1/, după ce în%insese oJtile!oldo%ei în )ătălia de la Ialea lbă, sultanulotoman !a$omed al 44-lea (OCuceritorulO# l-a'orGat pe %oie%odul !oldo%ei,

Kte'an cel !are, să se îndrepte spre Cetatea*eamGului aată la o distanGă de E/ @m delocul bătăliei. Con'orm legendei, mama luiKte'an a re'uzat să-l lase să intre în cetate Ji

l-a s'ătuit să se îndrepte spre nordul Gării,unde să-Ji str&ngă o nouă oaste.

• =n timp ce Kte'an cel !are se aa în nordulGării pentru a-Ji regrupa oJtile, !a$omed

http://ro.wikipedia.org/wiki/1476http://ro.wikipedia.org/wiki/Principatul_Moldoveihttp://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Valea_Alb%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_Otomanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mahomed_al_II-leahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Voievodhttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98tefan_cel_Marehttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98tefan_cel_Marehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Voievodhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mahomed_al_II-leahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_Otomanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Valea_Alb%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Principatul_Moldoveihttp://ro.wikipedia.org/wiki/1476


136/177

G p J g p J ,al 44-lea a asediat timp de opt zile Cetatea

*eamGului presupun&nd că domnitorul sere'ugiase în acea 'ortăreaGă sau că măcar îJi deGinea acolo a%erile. a acel moment,p&rcălab al cetăGii era bătr&nul rbore,care se pare că a căzut sub lo%itura uneig$iulele turceJti. =n cetate se mai aau Jio parte din prizonierii turci din

)ătălia de la Podul =nalt (1/5#, pe caredomnitorul i-a 'olosit la lucrările de'orticare.

• cest asediu este prezentat în cronica lui

http://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Podul_%C3%8Enalthttp://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Podul_%C3%8Enalthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Neculce


137/177

4on *eculce. Turcii Ji-au aJezat tunurile

pe dealul din 'aGa cetăGii, cel mai probabilpe %ersantul sudic al %&r'ului Cerdac, Jiau început să bombardeze 'ortăreaGa,cauz&nd acesteia multe pagube. 2idurile

însă au rezistat, iar un prizonier german, înc$is în donLon, a a%ut ideea să'olosească tunurile contra turcilor. 4deeasa a 'ost pusă în practică Ji corturileturcilor au 'ost bombardate, 'orG&ndu-l pe!a$omed să-Ji părăsească poziGia.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Neculcehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Germanihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Germanihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Neculce


138/177

• Cetatea *eamG a reprezentat una%anpost 'orticat important pentruapărarea graniGei de %est a !oldo%ei Ji atrecătorilor CarpaGilor +rientali în 'aGapoliticii de continuă eBpansiuneteritorială spre est a Aegatului


139/177

• =n anul 1905, regele Digismund de uBemburg al


140/177

condusă de către regele 4oan al 444-lea Dobies@i a'ăcut o incursiune în Principatul !oldo%ei, asediindcu acest prileL Ji Cetatea *eamGului."upă cumrelatează cronicarul 4on *eculce în letopiseGul său,"2n al șesălea anu a domniei lui !antemir(#odăcoborâtu(s(au craiul Sobe$ichii cu oștii grele iar 2n

7ara +oldo#ei 5...6 (au #init craiul cu obu*ul pe la)otășeni și pen !otnarii păn8 la /ârgul 9rumos, și dela /ârgul 9rumos iar s(au 2ntorsu 2n $ara lui, că era#reme de toamnă. i atuncea, 2ntorcându(să, aulăsat oaste cu bucate 2n cetate, 2n 4eam$u, și(n

Suce#i, 2n mănăstirea armenească, și(n Agapie 2nmănăstire, și(n Săcul, și(n !âmpul Lungu, și(n:angu."

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ioan_al_III-lea_Sobieskihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Neculcehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Neculcehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ioan_al_III-lea_Sobieski


141/177

• "imitrie Cantemir relatează alt'elacest asediu în cele două opere alesale "0storia 0mperiului toman" Ji

"ia$a lui !onstantin odă !antemir",consemn&nd că în cetate era unnumăr mic de plăieJi, care s-aupredat după patru zile de lupte, c&ndau ieJit din cetate doar Jase plăieJi,care purtau pe umerii lor pe alGi trei.

Podul de acces în cetate

http://ro.wikipedia.org/wiki/Dimitrie_Cantemirhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dimitrie_Cantemirhttp://smb//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/3/34/Cetatea_Neamtului12.jpg


142/177

Ca6are #a m&n&!tiri 7i!c,ituri

http://smb//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/3/34/Cetatea_Neamtului12.jpg


143/177

• în cazul în care intentionaţi să ajun#eţi la

mănăstiri cu ocazia diferitelor sărători creştine/vacanţa de Paşte, vacanţa de (răciun, 6ramuri alemănăstirilor etc.7, este indicat să faceţi rezervări dintimp pentru locuri de cazare.

Starea drumurilor. Marcaje şiindicatoare de orientare turistică


144/177

• +ccesul la majoritatea dintre oiectivele turistice cultural"ecumenice se poate face cu maşina, pe drumuri asfaltate/drumuri naţionale, judeţene sau locale7. 5tarea acestora însăeste aşa cum ne"am oişnuit în -om!nia> proastă sau foarteproastă. ropi, fisuri, denivelări etc., aşa cum le stă ine unordrumuri de interes turistic. De menţionat că eCistă şi destinaţii

la care accesul se face pe drumuri forestiere /sc6itul 5i6la,mănăstirea Petru ;odă, sc6itul Daniil 5i6astru, +#apia ;ec6e,5c6itul &ec6it etc.7 dar condiţiile sunt acceptaile. Pentruacestea e ine totuşi să ţineţi cont şi de condiţiile meteo,pentru a evita să răm!neţi împotmoliţi în zăpadă, noroaie sausă fiţi surprinşi de torentele de pe versanţi.

• (!t priveşte marcajul turistic /semnalizarea rutieră, indicatoarede orientare şi informare turistică etc.7 acesta se află la nivelulde :minim necesar: sau lipsesc tocmai c!nd ai nevoie de ele

!&nastirea rgeşului


145/177


146/177


147/177


148/177

• %ona!tirea Arge4u#ui8 este obaladă populară aparGin&nd'olclorului rom&nesc care dez%oltă

unul dintre miturile esenGiale ale'olclorului rom&nesc, Ji anume mitulestetic.

• Dubiectul este generat de o superstiGiepotri%it căreia, pentru a rezista, orice

t Gi t b i ă ibă idită î t lii


149/177

construcGie trebuie să aibă zidită în temelii o

inGă. M!onastirea rgeJului7 este în acelaJitimp balada Ji legendă. 8ste o balaldă deoarece se construieJte într-un poemnarati%, cu elemente descripti%-lirice, care

dez%oltă un subiect 'antastic, se prezintă unerou de eBcepGie, cu un destin impresionant.8ste o legendă întruc&t eBplică, în %iziunepopulară, apariGia unui monument de

ar$itectură biserica mănăstirii de laCurtea de rgeJ , zidită sub porunca lui*eagoe )asarab între anii 151E Ji 151/

ana!t rea urtea eArge!

http://ro.wikipedia.org/wiki/Balad%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Curtea_de_Arge%C8%99http://ro.wikipedia.org/wiki/Neagoe_Basarabhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1512http://ro.wikipedia.org/wiki/1512http://ro.wikipedia.org/wiki/Neagoe_Basarabhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Curtea_de_Arge%C8%99http://ro.wikipedia.org/wiki/Balad%C4%83


150/177

• !anastirea Curtea de rges se aape )ule%ardul )asarabilor nr. 1, inlocalitatea Curtea de rges, Ludetul

rges, la 9 de @ilometri *-I dePitesti. !anastirea este ctitorita de*eagoe )asarab (151E-151/# si are$ramul dormirea !aicii "omnului,praznuit la 15 august.

• !onumentele de ar$itectura si de arta


151/177

religioasa, precum si cultura generala din

epoca 'eudala din Tarile Aomane, auramas unice in istoria ci%ilizatiei noastre,pentru 'aptul ca in esenta lor acestemonumente si aceasta cultura, 'ata degandirea lumii antice, erau generate de onoua si superioara in%atatura despre"umnezeu, despre om, despre %iata si

despre lume in general, in%ataturainspirata din D'anta 8%ang$elie sipropagata prin )iserica.


152/177

• Lungand "omn al Tarii Aomanesti,*eagoe )asarab, scrie el insusi intr-unadin pisaniile sale care se aa pe 'atadade apus a bisericii, ca, gasind aceastra%ec$e biserica (adica %ec$eaCatedrala a !itropoliei de la rges#daramata si neintarita, i s-au Odesc$is

oc$ii inimiiO si a $otarat aceasta bisericadin temelie a o zidi si a o inalta si a ointari.


153/177

• !anastirea Curtea de rges, prin maretia,per'ectiunea proportiilor cat si prin


154/177

bogatia decoratiei acesteia a gasit un

puternic ecou in suetul cantaretilorpopulari care i-au in%aluit obarsia inumbra legendei. sa cum glasuiestebalada populara culeasa de lecsandri,zidirea !anastirii Curtea de rges s-ardatora O!esterului !anoleO, careimpreuna cu Onoua mesteri mari, cal'e si

zidariO au lucrat cu multa truda si cupretul unor mari sacricii la ctitoria%oie%odului *eagoe )asarab.


155/177


156/177

• ustinian imparatul, dar ca'rumusete este mai Opre deasupraaceloraO.

• !anastirea Curtea de rges a 'ost sntita ladata de 1-15 august 151/. a aceasta sluLba,dupa descrierea 'acuta de 6a%riil Protul de la


157/177

dupa descrierea 'acuta de 6a%riil Protul de la

!untele t$os, a 'ost prezent insusi *eagoe)asarab. 4n a'ara de domn, 'amilia sa, curteniisi boierii tarii, a 'ost de 'ata Teolipt - Patriar$ulConstantinopolului, insotit de mare sobor, totiar$imandritii si egumenul manastirilor dinD'antui !unte t$os si tot OclerosulO din TaraAomaneasca, in 'runte cu !itropolitul !acarie(c.1519-c.15E1# si mult popor %enit dinaproape toate colturile tarii. !arele sobor

sarbatoresc al sntirii bisericii se 'acea in%ec$ea resedinta a "omnilor munteni


158/177


159/177


160/177

• !anastirea Curtea de rges, alaturi deoraselul de langa, intre timp, au dobanditcinstea de resedinta episcopala, la anul 1/09luand inta aici 8piscopia rgesului, care a

'unctionat pana in 100, cand s-a unit cu8piscopia Aamnicului Ialcea. :igurimemorabile de episcopi au onorat aceastaepiscopie. Pe langa buni pastori, ei au 'ost si

luminati patrioti, unul dintre ei, indeosebi4larion (1EF-1E93 1E-15#, ind s'etnical lui Tudor Iladimirescu


161/177

• )iserica manastirea Curtea de rges,intre anii 1/5-15, a 'ost re'acutain 'orma de azi, dupa planul

ar$itectului 'rancez ndre ecomtede *ouN. ceasta re'acere a despuiatin mare parte manastirea deansamblul ei, prin inlaturarea mariicetati - parter si etaL - cu mareataclopotnita ridicata de !atei )asarab.


162/177


163/177

• *eagoe )asarab si 'amilia -4ntemeietorul bisericii, *eagoe )asarab,este in'atisat in tabloul %oti% impreunacu "oamna "espina si cu cei sase copiiai lor, trei baieti si trei 'ete, grupatidupa %arsta baietii de partea tatalui,'etele de partea mamei. *eagoe si

"espina sustin biserica pe care oinc$ina !aicii "omnului si lui 4isus.


164/177


165/177


166/177

• 4n pronaosul bisericii se aamormintele ctitorilor principali*eagoe )asarab (X15E1#, piatra de

mormant a mona$iei Platonida -"oamna "espina - (X155#, sotia lui*eagoe )asarab, piatra de mormanta "oamnei Dtana (Do'ronia# (X1591#,ica lui *eagoe )asarab si sotia luiDte'anita Ioda al !oldo%ei.


167/177

• Tot aici se aa si piatra de mormant a%oie%odului Aadu de la 'umati(X15E0#, sotul "oamnei AuBanda,

ica lui *eagoe )asarab, cel ce inanul 15E a pus de s-a zugra%itbiserica !anasitiirii Curtea de rges,precum si mormintele regilor Carol 4si 8lisabeta, :erdinand si !aria.


168/177

lte m&năstiri din rgeş


169/177

• ninoasa• 1F %ietuitoare, %iata de obste• 3ram2 D'antul 4erar$ *icolae, Dntii

6$eorg$e si "imitrie (paraclisul#• Acce!2 din )ere%oiesti, loc. situata

pe "* /9C, la 1 @m de Campulung

si 9F @m de Curtea de rges, "> /9E)spre D


170/177

%ana!tirea Ba!cove#e


171/177

• 5 %ietuitoare, %iata de obste• 3ram2 4ntrarea in )iserica a !aicii

"omnului

• Acce!2 din Pitesti (11 @m pe 1,)ucuresti# spre *I, EE @m pe "* /R81. a iesirea din "umbra%esti,ramicatie dreapta E,5 @m pe "> /F8pana in


172/177

g


173/177

• 3ram2 4ntrarea in )iserica a !aicii"omnului (biserica %ec$e#, Dntiipostoli (biserica noua#

• Acce!2 din Campulung-!uscel, ">/9EC spre I, )ug$ea de >os (5 @m#,apoi inca 9 @m pana la manastire(ultimii E @m, prin padure, 'ara as'alt#.Pe traseu, inca doua portiuni de drumneas'altate (aproB. 1 @m#

%ana!tirea Cotmeana


174/177

• 0 %ietuitori, %iata de obste• 3ram2 )una Iestire, Taierea Capului

D'antului 4oan )otezatorul - biserica

%ec$e# si coperamantul !aicii"omnului (noul paraclis#• Acce!2 din Pitesti (11 @m pe 1,

)ucuresti# spre *I pe "* /R8 1 panala intesti, apoi spre D pe "> /F9,Cotmeana (9 @m


175/177

%ana!tirea Negru +o.a -Campu#ung-%u!ce#


176/177

p g

• %ietuitori, %iata de obste• 3ram2 dormirea !aicii "omnului• Acce!2 la marginea orasului

Campulung-!uscel (la iesirea sprePitesti#


177/177

Turismul ecumenic.ppt

Documents

Transcript of Turismul ecumenic.ppt