treziti-va
description
Transcript of treziti-va
!"#2F E B R U A R I E 2 0 1 2
Ce ar trebuis˘a stii despre
retelelesociale?
CUM AR TREBUIS
˘A NE RUG
˘AM? PAGINA 12
!"#2TIRAJUL MEDIU AL FIEC
˘AREI EDITII:
41042000PUBLICAT
˘A
ˆIN 84 DE LIMBI
CE AR TREBUI
S˘
A STII DESPRE
RETELELESOCIALE?
3 Tehnologia si dorinta dea comunica
4 De ceˆıi atrag pe oameni?
6 Patruˆıntreb
˘ari pe care
ar trebui s˘a ti le pui
10 Un oras de hˆartie unic
12 Potrivit BiblieiCum ar trebuis
˘a ne rug
˘am?
14 Sfaturiˆıntelepte pentru
ochiul figurativ
15 „Gloria“ stelelor
18 Tinerii seˆıntreab
˘a
Cum pot g˘asi pl
˘acere
ˆın studierea Bibliei?
21 Opera unui Proiectant?Viespea-de-h
ˆartie si
simtul ei ingineresc
22 Mestecarea nuciide betel — Un obiceiinofensiv?
26 Cum a ajuns araba limbacelor
ˆınv
˘atati
29 Lumeaˆın obiectiv
30 De discutatˆın familie
32 „Aceast˘a carte este
o capodoper˘a“
Treziti-v˘a! februarie 2012 3
˘ Ne afl˘am
ˆıntr-o zon
˘a rural
˘a din Statele Unite, pe
la jum˘atatea secolului al XX-lea. Oamenii r
ˆad de
Sam pentru c˘a de ani de zile refuz
˘a cu
ˆınc
˘ap
˘at
ˆana-
re s˘a fie
ˆın pas cu tehnologia, care l-ar putea ajuta
s˘a tin
˘a leg
˘atura cu rudele si cu prietenii. Toti cei din
jur, inclusiv copiii s˘ai adolescenti, vor s
˘a fie conec-
tati la noua tehnologie. „Mi-e dor de vremurile cˆand
oamenii vorbeau fat˘a-n fat
˘a!“, se pl
ˆange Sam fiicei
sale de 16 ani.
Samˆıncepe s
˘a-si reevalueze p
˘arerea.
ˆIi vin
ˆın
minte oameni pe care nu i-a mai v˘azut si cu care
nu a mai vorbit de atˆatia ani. Se g
ˆandeste si la unii
membri ai familiei cu care simte c˘a a pierdut leg
˘a-
tura pentru c˘a acestia sunt foarte ocupati. „Dac
˘a
vreau s˘a tin leg
˘atura cu toti“,
ˆısi spune Sam, „tre-
buie s˘a apelez la un mijloc modern de comunica-
re“. Sam cel reticent la orice progres tehnologic iaˆın sf
ˆarsit
ˆın considerare ideea de a-si cump
˘ara un
telefon.
S˘a transpunem acum scenariul de mai sus
ˆın
anul 2012. Nepotul lui Sam, Nathan, tocmai a ter-
minat de vorbit la telefon cu Roberto si Angela,
prieteni apropiati care s-au mutatˆın cealalt
˘a par-
te a globului. „Nu-mi vine s˘a cred c
˘a au trecut deja
zece ani de cˆand s-au mutat!“, zice Nathan
ˆın si-
nea lui, uimit de rapiditatea cu care se scurgetimpul.
De-a lungul vremii, Nathan s-a multumit s˘a vor-
beasc˘a din c
ˆand
ˆın c
ˆand la telefon cu rudele sau
prietenii care s-au mutat departe.ˆIns
˘a acum se
pare c˘a toti, chiar si copiii lui adolescenti, se folo-
sesc de o retea social˘a pentru a tine leg
˘atura unii
cu altii.ˆIntruc
ˆat Nathan refuz
˘a s
˘a fie
ˆın pas cu ‘noile ten-
dinte’, oamenii rˆad de el. „Mi-e dor de vremurile
cˆand puteai s
˘a vorbesti la telefon si s
˘a auzi vocea
persoanei de la cel˘alalt cap
˘at al firului“, spune Na-
than. Dar acum elˆıncepe s
˘a priveasc
˘a lucrurile di-
ferit. „Dac˘a vreau s
˘a tin leg
˘atura cu toti, trebuie s
˘a
apelez la un mijloc modern de comunicare“,ˆısi
spune el.
Te-ai simtit si tu vreodat˘a asemenea lui Nathan?
Prinˆıns
˘asi natura lor, oamenilor le place s
˘a comu-
nice unii cu altii (Geneza 2:18; Proverbele 17:17).ˆIn prezent, multi fac asta prin intermediul retelelor
sociale. Ce ar trebui s˘a stii despre acestea?
Tehnologiasi dorinta de a comunica
!"#2ACEAST
˘A REVIST
˘A se adreseaz
˘a tuturor
membrilor familiei. Ea arat˘a cum putem
face fat˘a problemelor. Prezint
˘a stiri, vor-
beste despre diverse popoare, trateaz˘a subiecte religioase
si stiintifice. Dar nu se opreste aici. Ea p˘atrunde
ˆın miezul
problemelor si arat˘a adev
˘arata semnificatie a evenimentelor
actuale, mentinˆandu-si
ˆıns
˘a neutralitatea politic
˘a si impartia-
litatea rasial˘a. Dar, ceea ce este si mai important, aceast
˘a
revist˘a
ˆınt
˘areste
ˆıncrederea
ˆın promisiunea Creatorului refe-
ritoare la instaurarea unei lumi noiˆın care vor domni pacea
si siguranta si care vaˆınlocui actualul sistem r
˘au si nelegiuit.
Aceast˘a publicatie nu se comercializeaz
˘a. Ea este distribuit
˘a
ˆın cadrul unei lu-
cr˘ari mondiale de instruire biblic
˘a, sustinute prin donatii. Dac
˘a nu exist
˘a alt
˘a in-
dicatie, citatele biblice sunt din Sfintele Scripturi — Traducerea lumii noi.
Awake! (ISSN 0005-237X) is published monthly by Watchtower Bible and TractSociety of New York, Inc.; M. H. Larson, President; G. F. Simonis, Secretary-Trea-surer; 25 Columbia Heights, Brooklyn, NY 11201-2483, and by Watch Tower Bibleand Tract Society of Canada, PO Box 4100, Georgetown, ON L7G 4Y4. � 2012Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania. Toate drepturile rezervate.Printed in Germany.
Druck und Verlag: Wachtturm Bibel- und Traktat-Gesellschaft der Zeugen Jehovas,e. V., Selters/Taunus.Verantwortliche Redaktion: Ramon Templeton, Selters/Taunus.
Vol. 93, nr. 2 Monthly ROMANIAN
4
CE METOD˘
A de comunicare dintre cele demai jos ai folosit luna trecuta?
Discutiefata ın fata
Scrisoare saucarte postala
Convorbire telefonica E-mailSMS Mesaj instantChat video Retea socialaNiciodata oamenii n-au avut atat de multe
posibilitati de a tine legatura unii cu altii, fie-care mijloc de comunicare avand avantajele sidezavantajele lui. Sa analizam cateva exemple:
DISCUTIE FAT˘
AˆIN FAT
˘A
Avantaj: Permite observarea expresiei fetei,a tonului vocii si a gesturilor.
Dezavantaj: Ambele persoane trebuie sa fiedisponibile.
SCRISOARE SAU CARTE POSTAL˘
A
Avantaj: Este personala si transmite cal-dura.
Dezavantaj: E nevoie de timp pentru a fiscrisa si de cateva zile pentru a ajunge la des-tinatar.
Avantaj: Poate fi redactat si trimis repede.Dezavantaj: Deseori, nu transmite senti-
mente sau, ın cazul ın care o face, acestea potfi interpretate gresit.
Nu demult ınsa, pe scena tehnologiei au in-trat retelele sociale, care, ın opinia unora, suntcel mai bun mod de a tine legatura cu altii. Laora actuala, exista sute de retele de socializa-re, iar cea mai ın voga, Facebook, are aproxi-mativ 800 de milioane de utilizatori. Iata ceremarca face revista Time: „Daca Facebook arfi o tara, ea ar fi a treia ca marime din lume,dupa China si India“. Dar ce sunt retelele so-ciale si de ce ıi atrag atat de mult pe oameni?
O retea de socializare este un site care lepermite utilizatorilor sa ımpartaseasca infor-matii unui grup de prieteni. „E o modalitateexcelenta de a tine legatura cu altii, dar si dea le arata poze din vacanta sau de la unele eve-nimente“, spune Jean, care are 21 de ani.
Dar de ce nu poti pur si simplu scrie o scri-soare? „Pierzi prea mult timp“, ar spune unii.Iar, daca trebuie sa trimiti si poze, e costisitor.
R E T E L E L E S O C I A L E
De ceˆıi atragpe oameni?
Sau de ce sa nu folosesti telefonul? Si ın acestcaz se pierde prea mult timp, mai ales ca nupoti apela mai multe persoane o data, iar uniinu sunt acasa sau nu pot sa vorbeasca atuncicand poti tu. Dar un e-mail? „Nimeni nu mairaspunde la e-mailuri“, spune Danielle, careare 20 de ani. „Si chiar daca unii raspund, facasta dupa saptamani ıntregi. Pe o retea de so-cializare ınsa, e suficient sa postezi un comen-tariu despre ceea ce faci, iar prietenii tai saposteze comentarii ın care sa spuna cum lemerge si toata lumea e la curent cu ce se ın-tampla. E simplu!“
Se poate spune totusi ca pe o retea socialaoamenii nu fac altceva decat sa palavrageas-ca? Nu, nicidecum. De exemplu, cand are locun dezastru — precum cutremurul si tsunamicare au lovit Japonia ın 11 martie 2011 —, multise folosesc de retelele sociale pentru a aflacare este situatia celor dragi.
Iata ce spune Benjamin, care locuieste ınStatele Unite: „Dupa ce Japonia a fost lovitade tsunami, liniile telefonice au cazut. O cu-nostinta mi-a spus ca ıi trimisese un mail uneiprietene comune care locuia ın Tokyo, dar canu primise niciun raspuns de la ea.
ˆIn acel mo-
ment am pus mana pe telefon, am intrat penet si i-am accesat pagina de retea sociala. Ime-diat am vazut ca postase un scurt mesaj ıncare spunea ca era bine si ca urma sa ne deamai multe informatii mai tarziu“.
Benjamin continua: „Ca sa-i contactez peprietenii mei care o cunosteau si care nu aveaucont pe o retea sociala, a trebuit sa le gasescadresele si sa-i scriu fiecaruia cate un mail.
Mi-a luat mult timp. De la unii am primit ras-puns dupa cateva zile, iar de la un prieten, abiadupa doua saptamani! Primisera atat de mul-te mailuri, ıncat le-a fost greu sa raspunda latoate. Daca ar fi avut cont pe o retea sociala,n-am fi pierdut atat de mult timp.
ˆIn cateva mi-
nute, toti ar fi fost pusi la curent cu noutatile!“.Evident, retelele de socializare prezinta une-
le avantaje. Dar prezinta ele si unele pericole?Daca da, care sunt acestea si cum le poti evita?
CUM FUNCTIONEAZ˘
A
1. Postezi pe paginata un mesaj (
ˆıti ac-
tualizezi statusul).
2. Toti cei din lista ta de prie-teni v
˘ad mesajul c
ˆand intr
˘a
pe pagina lor, iar tu vei ve-dea mesajele lor c
ˆand intri
pe pagina ta.
LIMBI: afrikaans, albanez˘a, amharic
˘a, arab
˘a, armean
˘a, bislama, bulgar
˘a, cebua-
no, ceh˘a�, chiBemba, chiChewa, chineza simplificat
˘a, chineza traditional
˘a� (for-
mat audio numaiˆın mandarin), chiTonga, coreean
˘a��, croat
˘a, danez
˘a�, ebraic
˘a,
englez˘a��, eston
˘a, ewe, fijian
˘a, finlandez
˘a�, francez
˘a���, georgian
˘a, german
˘a��,
greac˘a, gujarati, hiligaynon, hindi, igbo, ilocan
˘a, indonezian
˘a, islandez
˘a, italia-
n˘a��, japonez
˘a��, kannada, k
ˆarg
ˆaz
˘a, kinyarwanda, kiRundi, leton
˘a, lingala, li-
tuanian˘a, macedonean
˘a, maghiar
˘a, malayalam, malgas
˘a, maltez
˘a, myanmar, nor-
vegian˘a�, olandez
˘a��, polonez
˘a��, portughez
˘a���, punjabi, rarotongan, rom
ˆan
˘a,
rus˘a��, samoan
˘a, s
ˆarb
˘a, sePedi, seSotho, shona, silozi, sinhala, slovac
˘a, slove-
n˘a, spaniol
˘a��, suedez
˘a�, swahili, tagalog�, tamil, thai, tok pisin, tongan
˘a, tson-
ga, tswana, turc˘a, twi, ucrainean
˘a, urdu, vietnamez
˘a, xhosa, yoruba, zulu.
� Disponibil˘a si
ˆın format audio pe CD.
� Disponibil˘a si
ˆın format MP3 pe CD.
� Disponibil˘a
ˆın format audio si pe www.jw.org.
DORITI MAI MULTE INFORMATII SAU UN STUDIU BIBLIC GRATUIT LA DOMICILIU?Scrieti-le Martorilor lui Iehova la una dintre adresele de mai jos. Pentru o list
˘a cu toate adrese-
le postale, vezi www.watchtower.org/address. Australia: PO Box 280, Ingleburn, NSW 1890. Bel-gia: rue d’Argile-Potaardestraat 60, B-1950 Kraainem. Canada: PO Box 4100, Georgetown, ONL7G 4Y4. Franta: BP 625, F-27406 Louviers Cedex. Germania: 65617 Selters. Grecia: Kifisias 77,GR 151 24 Marousi. Israel: PO Box 29345, 61293 Tel Aviv. Italia: Via della Bufalotta 1281,I-00138 Rome RM. Marea Britanie: The Ridgeway, London NW7 1RN. Olanda: Noordbargerstraat77, NL-7812 AA Emmen. Portugalia: Apartado 91, P–2766–955 Estoril. Republica Moldova: POBox 472, MD–2005 Chisin
˘au. Rom
ˆania: CP 132, OP 39, Bucuresti. Spania: Apartado 132, 28850
Torrej´on de Ardoz (Madrid). Statele Unite ale Americii: 25 Columbia Heights, Brooklyn, NY
11201-2483. Ucraina: PO Box 955, 79491 Lviv - Briukhovychi. Ungaria: Budapest, Pf 20, H-1631.
6 Treziti-v˘a! februarie 2012
Ca orice alt˘a utilizare a internetului, si socializarea
online prezint˘a unele pericole.� De aceea, ar fi bine
s˘a meditezi la urm
˘atoarele
ˆıntreb
˘ari.
Ce ar trebui s˘a stii. Daca nu esti atent, in-
formatiile de pe profilul tau, pozele, statusul(mesaje scurte care pot fi vazute de toti ceidin lista ta de prieteni) si comentariile tale(raspunsurile tale la postarile altora) pot dez-valui prea multe: unde locuiesti, cand esti saunu acasa, unde lucrezi ori la ce scoala mergi.Adresa ta, precum si un comentariu scurt degenul „Maine plecam ın vacanta!“ pot fi sufi-ciente pentru a-i oferi unui hot ocazia sa dealovitura.
Daca mentionezi si alte detalii, precumadresa de e-mail, data nasterii sau numarul detelefon, poti ajunge victima hartuielilor, a in-timidarilor sau chiar a furtului de identitate.� Revista Treziti-va! nici nu recomanda, nici nu condamna
vreo retea sociala. Crestinii trebuie sa se asigure ca utilizeazainternetul ın asa fel ıncat sa nu ıncalce principiile biblice (1 Ti-motei 1:5, 19).
ˆIn ciuda acestui pericol, unii dezvaluie astfelde informatii pe pagina lor de retea.
Oamenii tind sa uite ca, odata ce au postatceva pe internet, acea informatie devine pu-blica. Chiar daca setarile de confidentialitatealese prevad ca statusurile lor sa fie vizualiza-te doar de prieteni, utilizatorii nu pot sti cevor face prietenii lor cu acele informatii. Defapt, orice informatie postata pe o retea so-ciala este publica sau poate deveni foarte usorpublica.
Ce poti face. Familiarizeaza-te bine cu se-tarile de confidentialitate pe care le pune ladispozitie reteaua ta sociala si foloseste-le.Permite-le accesul la statusul si la pozele taledoar persoanelor pe care le cunosti si ın careai ıncredere.ˆ
In plus, nu uita ca orice postezi pe reteapoate ajunge ın mana mai multor persoanedecat ti-ai dori. Revizuieste-ti cu regularitatepagina, ıntrebandu-te daca vreuna dintre in-formatiile postate ar putea fi folosita de oa-meni lipsiti de scrupule pentru a afla unde lo-cuiesti sau pentru a-ti fura identitatea. Nuposta nici macar pentru prietenii tai informa-tii care privesc viata ta privata sau care ar vio-la intimitatea altora (Proverbele 11:13). Dacavrei sa-i comunici cuiva ceva confidential, fo-loseste-te de alt mijloc. „Convorbirile telefo-nice sunt mai personale si mai putin riscan-te“, spune o tanara pe nume Cameron.
Concluzia. O tanara pe nume Kim declara:„Daca esti atent la ceea ce faci, poti sa tebucuri cat de cat de intimitate pe o retea so-ciala. Vei da de bucluc doar daca permiti sase ıntample asta“.
R E T E L E L E S O C I A L E
Patruˆıntreb
˘ari
pe care ar trebuis
˘a ti le pui
1 Cumˆımi afecteaz
˘a retelele sociale
viata privat˘a?
„ˆIn multimea cuvintelor rostite nu se poa-
te s˘
a nu fie f˘
ar˘
adelege, dar cel ce-siˆınfr
ˆa-
neaz˘
a buzele este prev˘
az˘
ator.“ (Proverbe-le 10:19)
Treziti-v˘a! februarie 2012 7
Ce ar trebui s˘a stii. Socializarea online ıti
poate rapi mult timp si te poate distrage de laactivitati mult mai importante. Iata ce spuneo tanara pe nume Kay ın aceasta privinta: „Cucat ai mai multe contacte, cu atat vei petrecemai mult timp pe retea si vei fi mai dependentde ea“. Gandeste-te la urmatoarele comenta-rii facute de persoane care au cazut ın aceas-ta capcana.
„Este greu sa iesi de pe o retea sociala,chiar daca nu-ti place sa o folosesti. E ca oobsesie.“ (Elise)
„Sunt atatea de facut: jocuri, teste, fan pa-ges pentru pasionatii de muzica, plus vizio-narea paginilor de profil ale prietenilor!“(Blaine)
„E ca un vartej care te absoarbe fara sa-tidai seama, pana cand vine mama acasa si teıntreaba de ce n-ai spalat vasele.“ (Analise)
„Deseori voiam sa plec de la scoala cat mairepede posibil doar ca sa vad cine facuse co-mentarii la ce postasem eu. Apoi trebuia si eusa le raspund si sa vad toate pozele ıncarcatede ei. Cand eram online, deveneam moroca-noasa si nu suportam sa fiu ıntrerupta. Stiupersoane care stau pe site aproape tot timpul,chiar si la ore tarzii din noapte sau cand suntın vizita la cineva!“ (Megan)
Ce poti face. Timpul este un bun de pretpe care nu-ti poti permite sa-l irosesti.
ˆIncear-
ca sa tii o evidenta a modului ın care ti-l folo-sesti, asa cum procedezi ın cazul banilor. No-teaza pe o foaie cat timp crezi ca ar firezonabil sa petreci pe un site de socializare.Apoi, analizeaza-te vreme de o luna si vezidaca realitatea corespunde cu ce ai notat pehartie. Fa schimbarile necesare.
Daca esti parinte si copiii tai adolescentipetrec prea mult timp socializand online, ın-cearca sa-ti dai seama care sunt motivele.De exemplu, ın cartea sa Cyber-Safe Kids,Cyber-Savvy Teens, Nancy Willard arata ca fo-losirea peste masura a retelelor sociale poateavea drept cauza anxietatea, stresul sau res-pectul de sine scazut. Ea scrie: „Multi adoles-centi sunt foarte preocupati de statutul lor so-cial. Daca adolescentii ısi stabilesc valoarea ınsocietate ın functie de masura ın care comu-nica electronic cu prietenii, aceasta poateduce la dependenta“.
Nu permite niciodata ca retelele de socia-lizare sau orice alta activitate online sa-ti afec-teze relatiile cu membrii familiei. Don Tap-scott scrie ın cartea sa Grown Up Digital:„Unul dintre paradoxurile internetului este caacesta ıi ajuta pe membrii familiei sa tina le-gatura cand se afla la distanta unul de cela-lalt, dar, ın acelasi timp, ıi desparte cand seafla acasa“.
Concluzia. O fata pe nume Emily marturi-seste: „Cred ca retelele sociale sunt o moda-litate excelenta de a tine legatura cu altii. Dar,ca ın cazul oricarui alt lucru, trebuie sa stiicand sa te opresti“.
2 Cumˆımi afecteaz
˘a retelele sociale
timpul?
„S˘
a v˘
a asigurati de lucrurile mai importan-te.“ (Filipeni 1:10)
Ce ar trebui s˘a stii. Prin ceea ce postezi
pe o retea sociala ıti creezi o reputatie pecare ıti va fi, probabil, greu s-o schimbi (Pro-verbele 20:11; Matei 7:17). Multi par sa nusesizeze acest pericol. „Oamenii ısi pierdparca simtul ratiunii cand intra pe o retea so-ciala“, afirma o tanara pe nume Raquel.„Spun lucruri pe care ın mod normal nule-ar spune. Si nici macar nu realizeaza caun singur mesaj deplasat le poate distrugereputatia.“
Cine ısi pateaza reputatia pe o retea de so-cializare s-ar putea sa aiba de suportat con-secinte pe termen lung. Iata ce se spune ıncartea Grown Up Digital: „Nenumarati utili-zatori ai retelelor sociale si-au pierdut loculde munca sau nu au fost angajati din cauzaa ceea ce postasera online“.
Ce poti face. Analizeaza-ti pagina de pro-fil si ıncearca s-o privesti prin prisma altora.ˆIntreaba-te: „Asa ımi doresc eu sa fiu vazut?Daca cineva ar trebui sa ma descrie doar ui-tandu-se la pozele mele, cum m-ar cataloga?Ar spune ca flirtez, ca sunt «sexy» sau casunt «petrecaret»? Daca da, asa as vrea sa fiuprivit si de un potential angajator? Dezvaluieaceste fotografii valorile pe care le pre-tuiesc?“.
Daca esti tanar, ıntreaba-te: „ˆIn cazul ın
care unul dintre parinti, un profesor sau unadult pe care-l respect mi-ar vedea profilul,mi-ar fi rusine de ceea ce ar gasi acolo?“.
Concluzia. Cand este ın joc reputatia ta,nu uita cuvintele apostolului Pavel: „Ce sea-mana omul, aceea va si secera“ (Gala-teni 6:7).
3 Cumˆımi afecteaz
˘a retelele sociale
reputatia?
„Un nume bun este mai de dorit decˆ
at . . .argintul si aurul.“ (Proverbele 22:1)
R E T E L E L E S O C I A L E
Dac˘a r
˘am
ˆai conectat la reteaua social
˘a
cˆand pleci de la calculator, exist
˘a riscul
ca altii s˘a posteze materiale pe pagina
ta. Potrivit avocatului Robert Wilson,„este ca si cum ti-ai l
˘asa portofelul sau
telefonul mobil pe o mas˘a
ˆıntr-un loc
public. Oricine «se poate aseza la mas˘a»
si poate posta ce vrea pe Wall-ul t˘au“.
Ce sfat d˘a el? „Nu uita s
˘a te deconectezi!“
DECONECTEAZ˘
A-TE!
Potrivit unui sondaj f˘acut de Consum-
er Reports, multi utilizatori ai retele-lor sociale „se expun riscului de a fijefuiti, urm
˘ariti sau de a li se fura
identitatea. Dintre acestia, 15% si-au
f˘acut cunoscut
˘a adresa ori planurile
de vacant˘a, 34% si-au dezv
˘aluit data
nasterii, iar 21% dintre cei care au co-pii acas
˘a au postat poze cu cei mici
si chiar le-au f˘acut publice numele“.
TE EXPUIPERICOLELOR?
Treziti-v˘a! februarie 2012 9
Ce ar trebui s˘a stii. Prieteniile ıti influen-
teaza gandirea si comportamentul (1 Corin-teni 15:33). Deci trebuie sa fii selectiv si ınprivinta celor cu care te ımprietenesti pe o re-tea sociala. Unii accepta ın lista lor de prie-teni zeci sau chiar sute de persoane pe carele cunosc foarte putin sau chiar deloc. Altiiınsa ısi dau seama ca nu toti cei din lista suntasocieri bune. Prezentam ın continuare ce audeclarat cateva persoane referitor la aceasta.
„Daca cineva accepta cereri de prieteniedin partea oricui, cu siguranta va da de ne-caz.“ (Analise)
„Multi accepta ın lista lor de prieteni per-soane pe care nu le prea agreeaza, iar astadoar pentru ca nu vor sa le raneasca senti-mentele.“ (Lianne)
„E ca si cum ai sta ın compania lor ın via-ta reala. Trebuie sa fii atent cand ıti alegi prie-tenii.“ (Alexis)
Ce poti face. Stabileste o „politica de ım-prietenire“. Unii, de exemplu, si-au fixat nis-te limite ın privinta prieteniilor pe care le lea-ga.�
„ˆIi accept ca prieteni doar pe cei pe care-i
cunosc bine, nu pe care-i stiu doar din vede-re.“ (Jean)
„Ma ımprietenesc numai cu oameni pe careıi cunosc de mult timp. Niciodata nu adaugnecunoscuti ın lista mea de prieteni.“ (Mo-nique)
„ˆIi adaug ın lista de prieteni doar pe cei pe
care ıi cunosc destul de bine si despre carestiu ca ımi ımpartasesc normele morale.“(Rae)
„Daca primesc o cerere de prietenie de laun necunoscut, pur si simplu o ignor. Totiprietenii mei online sunt oameni pe care ıi cu-nosc si care ımi sunt deja prieteni ın afara re-telei.“ (Marie)
„Daca un prieten ıncepe sa posteze pozesau statusuri pe care le consider condamnabi-le, sterg acea persoana din lista si nu-mi parerau deloc. Chiar si numai faptul de a vizua-liza ce a postat constituie o «asociere nepo-trivita».“ (Kim)
„Cand aveam cont pe o retea sociala,mi-am facut setari de confidentialitate foartestricte. Le permiteam doar prietenilor mei savada ce postam, nu si prietenilor prietenilormei. Nu stiam daca era bine sa ma asociez cuacele persoane. Nu le cunosteam si nici nustiam ce reputatie au.“ (Heather)
Concluzia. Dr. Gwenn Schurgin O’Keeffescrie ın cartea sa CyberSafe: „Cea mai bunadecizie este sa ıti faci prieteni online doar din-tre cei pe care ıi cunosti si cu care ai legat dejao relatie personala“.��
ˆIn acest articol se face referire la prieteniile obisnuite, nu
la parteneriatele de afaceri.� Pentru mai multe informatii despre retelele sociale, vezi nu-
marul din iulie 2011 al revistei Treziti-va!, paginile 24–27, si celdin august 2011, paginile 10–13.
4 Cumˆımi afecteaz
˘a retelele sociale
prieteniile?
„Cine umbl˘
a cuˆınteleptii devine
ˆıntelept,
dar cine seˆıntov
˘ar
˘aseste cu cei f
˘ar
˘a min-
te o duce r˘
au.“ (Proverbele 13:20)
10 Treziti-v˘a! februarie 2012
UN ORAS de hartie? Cum este posibil?, poa-te va ıntrebati. De fapt, nu este vorba despre
un oras real, ci despre o macheta a orasului Pra-ga (capitala Republicii Cehe), exponat gazduitde Muzeul Municipal Praga. Cine a fost realiza-torul machetei? Antonın Langweil, care a lucratla proiect 11 ani — din 1826 pana ın 1837, cands-a stins din viata. Ce l-a determinat peLangweil sa ınceapa lucrul la un pro-iect atat de dificil?
Langweil a vazut lumina zilei ınanul 1791 ın orasul Postoloprty,aflat pe teritoriul actualei Repu-blici Cehe. A studiat litografia laAcademia de Arte din Viena (Aus-tria), deschizand apoi primul atelierlitografic din Praga. Totusi, din cauzalipsei lui de experienta ın plan comer-
cial, afacerea sa a esuat.ˆIn 1826, ın timp ce vizi-
ta o expozitie ın Praga, a remarcat o macheta deipsos a Parisului. Inspirat de cele vazute, Lang-weil s-a hotarat sa creeze o reprezentare a Pra-gai, folosind ca materie prima carton si putinlemn.
In prima parte a proiectului, Langweil a pe-trecut cativa ani notand cu atentie deta-
lii ale orasului. A luat la picior fieca-re strada, facand schite care indicaupozitia exacta a cladirilor, a banci-lor din parc, a magaziilor, a statui-lor si a copacilor. Ochiului sauatent nu i-au scapat niciun butoi depe strada, niciun geam spart, nicio
scara proptita de vreun zid si niciostiva de lemne.
ˆIn cele din urma, ar-
tistul a ınceput munca propriu-zisa la
UN ORAS DE Hˆ
ARTIE UNIC
Pagin
a1
0,
Lan
gw
eil:
Sla
skav
´ymsvo
len
´ımN
´aro
dn
´ıho
muze
av
Pra
ze;
pagin
ile1
0si1
1,
foto
gra
fiile:
Sla
skav
´ymsvo
len
´ımM
uze
ah
lavn
´ıho
mesta
Pra
hy
Anton´ın Langweil
Macheta orasului Pragarealizat
˘a de Langweil /
)Vedere de aproape amachetei lui Langweil
1.Taurulpentrujertf˘a.2.F
˘aina.3.Urciorulcuvin.
4.4200.5.B.
R˘
ASPUNSURILELAˆINTREB
˘ARILEDELAP.30SI31
macheta, realizand-o la o scara de 1:480. Pentrua-si suplimenta veniturile modeste, a creat si mo-dele dupa casele unor nobili.ˆ
In 1837, Langweil s-a ımbolnavit de tuberculo-za, iar ın luna iulie a aceluiasi an a fost rapus deaceasta boala nemiloasa, lasand ın urma o sotiesi cinci fiice. Trei ani mai tarziu, macheta sa si-agasit o noua locuinta: Muzeul Patriei, ın prezentnumit Muzeul National. Cum si-a croit ea dru-mul pana acolo?
ˆIn 1840, sotia lui Langweil i-a
vandut macheta ımparatului Ferdinand I, care adonat-o apoi cu draga inima muzeului. Lucrareaa ajuns la destinatie ın noua cutii. Ulterior, unpurtator de cuvant al Muzeului Orasului Praga,unde se afla ın prezent macheta, a declarat: „
ˆIn
secolul al XIX-lea, macheta realizata de Langweila fost expusa doar ocazional.
ˆIn 1891, a fost unul
dintre exponatele prezente la Expozitia Provin-ciala Jubiliara, cu acea ocazie fiind supusa unorlucrari de restaurare costisitoare. . . .
ˆIncepand
cu anul 1905, macheta face parte dintr-o expozi-
tie permanenta din cadrul Lapidariului Muzeu-lui National“.
O atractie pentru istorici
Orasul de hartie al lui Langweil este un expo-nat foarte ındragit. Masurand 5,76 m lungime si3,24 m latime, acesta este ınchis ermetic ıntr-ovitrina si este iluminat permanent din interior.Orasul pare atat de real, ıncat uiti ca privesti oreproducere! Langweil a realizat cele peste 2000de cladiri ın miniatura cu o minutiozitate iesitadin comun, iar aceasta deoarece tinuse o eviden-ta exacta a tuturor proprietatilor.
Din orasul sau nu lipsesc nici felinarele, rigo-lele sau piatra cubica.
ˆIn plus, autorul a repro-
dus cu fidelitate pana si bisericile cu vitraliilelor, fara sa-i scape nici cea mai mica placa spar-ta.
ˆIn locurile ın care tencuiala cazuse de pe pe-
retii cladirilor, macheta lui ınfatiseaza zidurile decaramida. Langweil nu a uitat sa adauge nici raulVltava, care ısi croieste drumul sinuos prinPraga.ˆ
In prezent, macheta de hartie a lui Langweilnu este doar un exponat interesant ıntr-un mu-zeu, ci constituie si un punct de atractie pentruiubitorii de arta si pentru istoricii care vor sa stiecum s-a schimbat Praga de-a lungul vremii. Bi-neınteles, unele zone ale orasului au capatat, ınurma reconstructiilor sau a renovarilor, o cu to-tul alta ınfatisare — mai cu seama cartierulevreiesc si o zona numita Orasul Vechi. Cu aju-torul tehnologiei moderne, macheta lui Langweilare acum si un echivalent electronic ın format3D, vizitatorii avand astfel posibilitatea sa facaun tur virtual al Pragai anului 1837.ˆ
In aprilie 1837, Langweil, aflat pe patul de su-ferinta, a cerut ca macheta sa-i fie gazduita deMuzeul Patriei de atunci, ınsa cererea sa a fostrespinsa. Cat de dezamagit trebuie sa fi fost ar-tistul! Imaginati-va totusi ce sentimente ar ıncer-ca el astazi daca ar vizita muzeul sau ar face oplimbare virtuala prin batranul sau oras! Cu si-guranta ar simti ca eforturile lui asidue n-au fostın zadar!
12 Treziti-v˘a! februarie 2012
OAMENII au privilegiul extraordinar de a seadresa Dumnezeului Atotputernic si de a-i
ımpartasi cele mai profunde ganduri. Totusi,multi nu stiu cum sa se roage. Altii vor sa-si ım-bunatateasca rugaciunile. Pana si pe unii dintreprimii continuatori ai lui Isus Cristos i-a intere-sat modul ın care trebuiau sa se roage. Iata cei-a spus lui Isus un discipol: „Doamne, ınva-ta-ne cum sa ne rugam“ (Luca 11:1). Drept ras-puns, Isus a prezentat o rugaciune-model, cu-noscuta sub numele de „Tatal nostru“. Aceastarugaciune, pe cat de simpla, pe atat de frumoa-sa, ne ajuta nu numai sa ne adresam lui Dum-nezeu ıntr-un mod care ıi este placut, ci si sa ın-telegem mesajul principal al Bibliei.
Rug˘aciunea-model
Isus a spus: „Voi asa sa va rugati: «Tatal nos-tru care esti ın ceruri, sa fie sfintit numele tau. Savina regatul tau. Sa se faca vointa ta, precum ıncer, asa si pe pamant. Da-ne astazi painea noas-tra pentru ziua de azi si iarta-ne datoriile, asa cumsi noi le-am iertat datornicilor nostri. Si nu neduce ın ispita, ci elibereaza-ne de cel rau».“ (Ma-tei 6:9–13).
Sa remarcam cuvintele lui Isus: „Voi asa sava rugati“. Ce a vrut el sa spuna? Isus nu a do-rit ca discipolii sai sa ınvete pe de rost acestecuvinte si apoi sa le repete la nesfarsit; el toc-mai descurajase acest lucru (Matei 6:7). Dim-potriva, rugaciunea lui arata care trebuie sa nefie prioritatile: ceea ce Dumnezeu considera im-portant, nu noi. Ca sa ıntelegem care sunt aces-te prioritati, trebuie sa patrundem sensul cuvin-telor lui Isus. Asadar, sa examinam pe randideile din rugaciunea-model.
O analiz˘a a rug
˘aciunii-model
„Tat˘al nostru care esti
ˆın ceruri, s
˘a fie sfintit
numele t˘au.“ Isus i s-a adresat ın mod potrivit
lui Dumnezeu folosind apelativul „Tata“, ıntru-cat, asemenea unui tata uman plin de bunatate,El manifesta iubire si grija. Dumnezeu are si unnume, Iehova, care nu trebuie confundat cu nu-meroasele lui titluri precum Atotputernic, Dum-nezeu si Domn (Psalmul 83:18).� Dar de cetrebuie sfintit, sau facut sfant, numele lui Dum-nezeu, nume strans legat de reputatia sa? Deoa-rece a fost dezonorat si defaimat.
Unii oameni ıl ınvinuiesc pe Dumnezeu pen-tru suferintele lor, cand, ın realitate, cauza aces-tora este probabil factorul uman sau chiarprezenta lor ın locul nepotrivit la momentul ne-potrivit (Proverbele 19:3; Eclesiastul 9:11). Altiiconsidera ca Dumnezeu este cel ce provoacadezastrele naturale. Totusi, Biblia arata ca el „nupoate fi ıncercat cu lucruri rele si . . . nu ıncear-ca pe nimeni“ (Iacov 1:13). Multe religii sustin caDumnezeu ıi pedepseste pe cei rai chinuindu-ivesnic ın focul iadului, ınvatatura ce-l jignesteprofund pe Dumnezeul iubirii (Ieremia 19:5;1 Ioan 4:8). Potrivit cu Romani 6:23, „plata pa-catului este moartea“, nicidecum chinul vesnic!�
„S˘a vin
˘a regatul t
˘au.“ Regatul lui Dumnezeu
este un guvern ceresc, Regele fiind chiar IsusCristos, care va prelua ın curand controlul de-plin asupra ıntregului pamant. Lui „i s-a dat sta-panire, demnitate si un regat“, se afirma ın Da-niel 7:14. Regatul lui Dumnezeu ‘va veni’ ınmomentul ın care va interveni ın problemeleomenirii, zdrobind toate guvernele care i seopun si preluand complet controlul asupra pa-mantului (Daniel 2:44).
�ˆIn textul original al Bibliei — redactat ın principal ın ebraica si
greaca —, numele divin aparea de circa 7000 de ori. Din nefericireınsa, multe versiuni moderne folosesc ın locul numelui sfant al luiDumnezeu titlurile sale.�Mortii nu continua sa traiasca sub o alta forma, ci ‘dorm’, adi-
ca „nu sunt constienti de nimic“, avand perspectiva de a fi ınviati(Ioan 5:28, 29; 11:11–13; Eclesiastul 9:5).
POTRIVITBIBLIEI
Cum ar trebuis
˘a ne rug
˘am?
Treziti-v˘a! februarie 2012 13
„S˘a se fac
˘a vointa ta, precum
ˆın cer, asa si
pe p˘am
ˆant.“ Sub domnia Regatului, omenirea
se va supune vointei lui Dumnezeu. Ca urmare,pe pamant va domni pacea autentica si toti oa-menii se vor ınchina lui Dumnezeu conformvointei sale. Nu vor mai exista elemente politi-ce dezbinatoare si nici religia falsa. Figurativvorbind, „cortul lui Dumnezeu“ va fi „cu oame-nii“, asa cum se arata ın Revelatia 21:3, 4. „Elva sterge orice lacrima din ochii lor si moarteanu va mai fi. Nici jale, nici strigat, nici durerenu vor mai fi. Lucrurile de odinioara au trecut.“
„D˘a-ne ast
˘azi p
ˆainea noastr
˘a pentru ziua de
azi.“ Dupa ce a acordat ıntaietate numelui luiDumnezeu si Regatului sau, Isus a mentionat ınrugaciune si necesitatile noastre fizice. Cuvinte-le sale arata ca nu trebuie sa cautam sa obtinemmai mult decat ne este necesar „pentru ziua deazi“. Dimpotriva, trebuie sa dam ascultare sfa-tului din Proverbele 30:8: „Nu-mi da nici sara-
cie, nici bogatie. Sa mananc hrana de care amnevoie“.
„Iart˘a-ne datoriile, asa cum si noi le-am ier-
tat datornicilor nostri.“ Cuvantul „datorii“ se re-fera aici la „pacate“.� Cu totii ıi datoram luiDumnezeu ascultare. Cand nu ascultam de el,cu alte cuvinte pacatuim ımpotriva lui, e ca sicum am ajunge sa-i fim datori.
ˆInsa Iehova este
dispus sa ne ierte datoriile cand si noi ıi ier-tam cu bunatate pe cei ce ne gresesc (Matei18:21–35).
„Nu ne duceˆın ispit
˘a, ci elibereaz
˘a-ne de cel
r˘au.“ „Cel rau“ este Satan Diavolul, numit si „Is-
pititorul“ (Matei 4:3).ˆIntrucat carnea noastra
imperfecta este slaba, avem nevoie de ajutorullui Dumnezeu ca sa le tinem piept lui Satan siagentilor lui umani (Marcu 14:38).
Cu siguranta, rugaciunea-model a lui Isus vapoate ajuta sa va ımbunatatiti rugaciunile. Poa-te ca va trebui sa faceti unele modificari ın cepriveste prioritatile. Dar cum scoate ın eviden-ta aceasta rugaciune mesajul fundamental al Bi-bliei?
ˆIn armonie cu cele spuse de Isus, tema
principala a Bibliei este sfintirea numelui divin,ınlaturarea rautatii si instaurarea, prin interme-diul Regatului lui Dumnezeu, a unei guvernaricare va asigura pacea pe ıntregul pamant.ˆIntr-adevar, rugaciunea-model a lui Isus continenumeroase nestemate spirituale!
� Vezi Luca 11:4, unde apare chiar termenul „pacate“.
V-ATIˆINTREBAT VREODAT
˘A?
˘ Ce a vrut s˘a spun
˘a Isus prin cuvintele
„voi asa s˘a v
˘a rugati“? (Matei 6:9)
˘ˆIn principiu, ce lucruri trebuie s
˘a
mention˘am mai
ˆınt
ˆai
ˆın rug
˘aciune?
(Matei 6:9, 10)
˘ Care sunt „datoriile“ noastre si de cetrebuie s
˘a-i iert
˘am pe cei ce p
˘ac
˘atuiesc
ˆımpotriva noastr
˘a? (Matei 6:12)
Rug˘aciunea-model v
˘a poate ajuta s
˘a v
˘a
stabiliti priorit˘atile: ceea ce Dumnezeu
consider˘a important, nu voi
14 Treziti-v˘a! februarie 2012
˘ Ochiul uman este o adev˘arat
˘a capodoper
˘a nu doar datori-
t˘a frumusetii lui, ci si datorit
˘a capacit
˘atilor sale extraordina-
re.ˆIn cartea Visual Impact, Visual Teaching se spune c
˘a „40%
din toate fibrele nervoase conectate la creier sunt legate de
retin˘a“, un tesut subtire, complex, care c
˘aptuseste partea in-
terioar˘a a ochiului.
Isus Cristos a numit pe bun˘a dreptate ochiul „lampa corpu-
lui“. Explicˆand ce a vrut s
˘a spun
˘a, el a ad
˘augat: „Dac
˘a ochiul
t˘au este simplu [sincer, focalizat pe ceea ce este bine], tot cor-
pul t˘au va fi luminos, dar, dac
˘a ochiul t
˘au este r
˘au, tot corpul
t˘au va fi
ˆıntunecos“ (Matei 6:22, 23). Prin aceste cuvinte, Isus
a scosˆın evident
˘a capacitatea ochiului figurativ de a ne in-
fluenta gˆandurile, sentimentele si actiunile. G
ˆandurile poziti-
ve ne ilumineaz˘a viata, pe c
ˆand cele negative ne-o
ˆıntunec
˘a.
S˘a lu
˘am
ˆın considerare, de exemplu, cuvintele lui Isus din
Matei 5:28, 29: „Cine priveste insistent o femeieˆın asa fel
ˆın-
cˆat s-o pofteasc
˘a a si comis adulter cu ea
ˆın inima lui. Ast-
fel, dac˘a ochiul t
˘au drept te face s
˘a te poticnesti, scoate-l si
arunc˘a-l de la tine [
ˆın sens figurat]“. Ce a vrut s
˘a spun
˘a Isus?
Cel ce permite ca ochii lui s˘a priveasc
˘a cu pasiune pe cineva
poate ajunge s˘a nutreasc
˘a dorinte gresite, care
ˆıl vor determi-
na, cˆand i se va ivi ocazia, s
˘a comit
˘a acte imorale, pierz
ˆand
favoarea divin˘a (Iacov 1:14, 15).
Cu sigurant˘a, este mult mai bine s
˘a manifest
˘am st
˘ap
ˆani-
re de sine, chiar dac˘a acest lucru ar putea fi la fel de greu
precum scoaterea unui ochi. La urma urmei, merit˘a oare s
˘a
ne sacrific˘am perspectiva vietii vesnice pentru c
ˆateva momen-
te de pl˘acere sexual
˘a?
Lucrurile spre care neˆındrept
˘am ochii pot alimenta
ˆın noi
si l˘acomia. Biblia ne avertizeaz
˘a
ˆın leg
˘atur
˘a cu „dorinta ochi-
lor . . . [care] nu provine de la Tat˘al, ci provine din lume. Si lu-
mea trece si dorinta ei la fel, dar cine face vointa lui Dumne-
zeu r˘am
ˆane pentru totdeauna“ (1 Ioan 2:16, 17).
Este oare Biblia exagerat de restrictiv˘a?
ˆIn niciun caz! Dac
˘a
nesocotim normele ei, nu facem altceva decˆat s
˘a ne expu-
nem problemelor si s˘a ajungem nefericiti (Galateni 6:7, 8).
Dˆand ascultare Cuv
ˆantului lui Dumnezeu, inclusiv sfaturilor
saleˆıntelepte pentru ochiul figurativ, vom g
˘asi adev
˘arata fe-
ricire. Isus a spus: „Fericiti sunt cei care aud cuvˆantul lui Dum-
nezeu siˆıl respect
˘a!“ (Luca 11:28). Dar lucru si mai impor-
tant, acestia au perspectiva de a tr˘ai pentru totdeauna pe
p˘am
ˆant. Cei care permit
ˆıns
˘a ca ochiul figurativ s
˘a le fie imo-
ral sau lacomˆısi pierd nu doar fericirea, ci si viata.
SFATURIˆINTELEPTE
PENTRU OCHIUL FIGURATIV
Treziti-v˘a! februarie 2012 15
ATI contemplat vreodata bolta ınstelata ıntr-onoapte senina?
ˆIn timp ce priveati puzderia
de stele, probabil ati remarcat ca punctele lumi-noase ce licareau pe cer variau ın stralucire si cu-loare. „O stea se deosebeste ın glorie de alta stea“,afirma pe buna dreptate Biblia (1 Corinteni15:41).
De ce se deosebesc stelele ın „glorie“, sau ınstralucire? De ce, de pilda, unele par albe, iar al-tele albastrii, galbui sau rosiatice? Si de ce lica-resc ele?ˆ
In miezul stelelor, „reactoare“ nucleare imensegenereaza uriase cantitati de energie. Aceastaenergie ajunge la straturile externe ale stelei, deunde este emisa ın spatiu, ın mare parte sub for-ma luminii vizibile si a radiatiilor infrarosii. Atiputea fi surprinsi afland ca stelele fierbinti suntalbastre, pe cand cele reci sunt rosii. De ce aceas-ta diferenta de culoare?
Lumina poate fi considerata un flux de parti-cule, numite fotoni, care se comporta ca unde deenergie. Stelele a caror temperatura este maimare emit fotoni cu energie mai mare, dar cu lun-gimi de unda mai mici, aflandu-se astfel la capa-tul albastru al spectrului.
ˆIn schimb, stelele mai
reci genereaza fotoni cu energie mai mica, aflatispre capatul rosu al spectrului. Soarele, steauaSistemului nostru Solar, se afla undeva pe la mij-loc, ıntrucat emite o cantitate mai mare de lumi-na din portiunea verde spre galben a spectrului.Asadar, de ce nu pare el verzui?
ˆIntrucat emite
multa lumina cu lungimi de unda si din domeniulvizibil al spectrului, Soarele pare alb cand esteprivit din spatiu.
Atmosfera P˘am
ˆantului d
˘a culoare Soareluiˆ
Intrucat actioneaza asemenea unui filtru, at-mosfera Pamantului influenteaza modul ın carevedem Soarele ın diferite momente ale zilei. Deexemplu, la amiaza, Soarele este ın general de ungalben stralucitor.
ˆInsa cand rasare ori cand apu-
ne, momente ın care se afla foarte aproape de li-nia orizontului, el poate parea portocaliu sau chiarrosu. Aceasta variatie a culorii se datoreaza mole-culelor de gaz, vaporilor de apa si diverselor par-ticule microscopice din atmosfera Pamantului.
Datorita compozitiei sale, atmosfera ımprastielumina solara albastra si cea violeta, rezultatul ınzilele senine fiind un splendid cer albastru. Oda-ta ce componenta albastra si cea violeta au fosteliminate din spectrul vizibil al Soarelui, luminace cade perpendicular pe suprafata Pamantului laamiaza este preponderent galbena. Cand ınsaSoarele se apropie mult de linia orizontului, ra-diatiile solare formeaza un unghi ascutit cusuprafata Pamantului, parcurgand prin atmosfe-ra pana la noi o distanta mai mare. Astfel, esteımprastiata si mai multa lumina din domeniul al-bastru si cel verde al spectrului.
ˆIn consecinta,
cand apune, Soarele impresioneaza prin culoa-rea-i de un rosu aprins.
Cerul noptii — plin de culoare?
Modul ın care vedem cerul noaptea este in-fluentat considerabil de sensibilitatea ochilornostri. Ochiul uman percepe lumina prin doua ti-puri de senzori: celule sub forma de conuri si ce-lule sub forma de bastonase. Conurile disting cu-loarea, dar ın conditii de luminozitate slaba, elenu-si mai ındeplinesc functia. Bastonasele ın
„GLORIA“STELELOR
&N
AS
A,
ES
A,
an
dth
eH
ub
ble
Herita
ge
(STS
cI/
AU
RA
)-E
SA
/H
ub
ble
Colla
bora
tion
schimb, desi nu sesizeaza culorile, sunt fotorecep-tori extrem de eficienti. De fapt, ın conditii opti-me, un bastonas poate fi excitat de un singur fo-ton! Totusi, bastonasele sunt mai sensibile lalungimile de unda mai scurte ale luminii, de la ca-patul albastru al spectrului. Ca urmare, cand pri-vim cu ochiul liber stele a caror intensitate lumi-noasa este slaba le vom vedea doar pe celealbastre, nu si pe cele rosii, chiar daca ele stralu-cesc la fel. Din fericire, avem la dispozitie si altesisteme optice pentru a admira bolta ınstelata!
Binoclurile si telescoapele ne ajuta sa obser-vam obiecte ceresti cu o luminozitate slaba, pre-cum stele, galaxii, comete si nebuloase. Cu toate
acestea, modul ın care le vedem poate fi afectatıntr-o anumita masura de atmosfera. Problemaınsa a fost solutionata de Telescopul Spatial Hub-ble (TSH), care orbiteaza ın jurul Pamantului.Capodopera a tehnologiei, TSH poate detectacorpuri ceresti cu o luminozitate de zece miliar-de de ori mai mica decat a celor mai putin lumi-noase stele ce pot fi observate cu ochiul liber!Drept urmare, cu ajutorul acestui telescop au fostobservate corpuri ceresti, galaxii si nebuloase(nori de gaz si praf interstelar) foarte ındeparta-te. Imaginile obtinute sunt cu adevarat uluitoare!ˆ
In prezent, telescoapele terestre fac concuren-ta telescopului Hubble, chiar depasindu-l ın une-
DE CE LIC˘
ARESC STELELE?
Stelele lic˘aresc, adic
˘a par s
˘a-si modifice usor pozitia si str
˘alucirea, din cau-
za turbulentelor atmosferice. Imaginati-v˘a c
˘a v
˘a uitati la niste luminite pe fun-
dul unei piscine. Ce seˆınt
ˆampl
˘a c
ˆand suprafata apei se unduieste? Lumini-
tele lic˘aresc. Asa se
ˆınt
ˆampl
˘a si cu stelele. Luminile mai puternice
ˆıns
˘a sunt
mai putin perturbate. Lumina emis˘a de planete este asemenea acestor lu-
mini mai puternice, dar nu pentru c˘a planetele dep
˘asesc
ˆın dimensiune ste-
lele, ci pentru c˘a sunt mult mai aproape de P
˘am
ˆant si, astfel, par mai mari.
Steaua V838 Monocerotis Galaxiiˆın proces de coliziune Arp 273
V8
38
:N
AS
A,
ES
A,
an
dH
.B
on
d(S
TS
cI);
Arp
27
3:
NA
SA
,E
SA
,an
dth
eH
ub
ble
Herita
ge
Team
(STS
cI/
AU
RA
)
16 Treziti-v˘a! februarie 2012
le privinte. Astronomii pot obtine cu noile teles-coape imagini cu o rezolutie mai mare — cu o maimare claritate a detaliilor — decat a celor obtinu-te cu TSH, ıntrucat aceste instrumente sunt do-tate cu sisteme ingenioase de corectare a efecteloratmosferei. Un exemplu este telescopul Keck I,care se numara printre cele mai mari telescoapeoptice din lume si care se afla la ObservatorulW. M. Keck de pe insula Hawaii. Cu ajutorulacestui telescop, astronomul Peter Tuthill de laUniversitatea din Sydney (Australia) a descope-rit nori de praf, degajati de sisteme stelare binaredin constelatia Sagetator, care, vazuta cu ochiulliber, pare situata aproape de centrul galaxieinoastre, Calea Lactee.
Pe masura ce ısi adancesc privirile ın spatiu,astronomii descopera tot mai multe stele si gala-xii. Cate sa existe oare ın imensitatea Universu-lui? Daca pentru noi numarul lor este o necunos-cuta, pentru Creatorul nostru, Iehova Dumnezeu,lucrurile sunt cat se poate de clare.
ˆIn Psalmul
147:4 se spune: „[El] socoteste numarul stelelor,pe toate le cheama pe nume“.
Profetul Isaia a facut si el cateva afirmatii ase-manatoare. De fapt, el a precizat cu o exactitatestiintifica remarcabila ca Universul este produ-sul infinitei energii a lui Dumnezeu. „Ridicati-vaochii si priviti!“, a scris Isaia. „Cine a creataceste lucruri? Este Cel ce face sa iasa, dupanumar, armata lor. El le cheama pe toate penume. Datorita marii lui energii dinamice si pu-terii sale nemarginite, niciuna nu lipseste.“(Isaia 40:26)
Cum a stiut Isaia, care a trait acum circa 2700de ani, ca Universul este produsul infinitei ener-gii a lui Dumnezeu? Cu siguranta, aceasta nu afost concluzia propriilor cercetari. El a scris ceeace Iehova l-a inspirat sa scrie (2 Timotei 3:16).Prin urmare, Isaia, ca de altfel toti ceilalti scrii-tori ai Bibliei, a facut ce niciun manual de stiin-ta si niciun telescop nu pot sa faca: a dezvaluitcine este Cel care a ınvesmantat stelele ın frumu-sete si glorie.
J. Hester and P. Scowen (AZ State Univ.), NASA )
Gratie Telescopului SpatialHubble (TSH) ati v
˘azut probabil
imagini ale unor galaxii, nebu-loase si stele
ˆın culori uluitoare.
Dar reprezint˘a aceste culori rea-
litatea? De fapt, imaginile suntrecompuse, fiind un melanj destiint
˘a si art
˘a. Desi sunt mono-
cromatice, imaginile primite dela TSH sunt realizate cu filtre deculoare. Cu ajutorul tehnologiei moderne si alunor programe de calculator, astronomii si spe-cialistii
ˆın imagistic
˘a compun imaginile finale.
Uneori, ei reproduc cˆat mai fidel culorile care,
ˆın
opinia lor, sunt culorile naturale ale obiectelor ce-resti.� Alteori, astronomii realizeaz
˘a
ˆın mod deli-
berat fotografii cu culori false, tocmai pentru ascoate
ˆın evident
˘a anumite detalii, probabil
ˆın ve-
derea unei analize stiintifice.
REPREZINT˘
A CULORILEDIN IMAGINI REALITATEA?
� Cˆand privim noaptea printr-un telescop corpuri ceresti a c
˘aror
luminozitate este slab˘a, vedem doar cu ajutorul bastonaselor. De
aceea nu putem percepe culorile.
Imaginemonocromatic
˘a
Cu filtru rosu Cu filtru verdeCu filtrualbastru
Imagine final˘a
realizat˘a prin
compunereacelor trei culori
18 Treziti-v˘a! februarie 2012
Biblia te poate ajuta s˘a g
˘asesti
o comoar˘a. Aceast
˘a carte, cea mai
vˆandut
˘a carte din lume,
˘ te poate preg˘ati pentru o viat
˘a cum
nici n-ai visat,
˘ˆıti poate dezv
˘alui lucruri despre viitor
si despre trecut, pe care altminteri nule-ai putea afla,
˘ te poate ajuta s˘a te cunosti mai bine
si s˘a devii o persoan
˘a mai bun
˘a.�
STUDIEREA Bibliei necesita eforturi, recompen-sele ınsa vor fi uriase! Ai dori sa stii cum pro-
cedeaza unii tineri? Taie si ımpatureste urmatoareapagina. Vei avea astfel la ındemana patru pagini dincare vei ıntelege cum depasesc alti tineri obstacole-le si cum reusesc ei sa traga foloase maxime din stu-dierea Bibliei.
„Biblia contine informatii pentru oricine. Posibilita-tile de studiu sunt nesfarsite!“ (Valerie�)
� Pentru a afla cum te poate ajuta Biblia sa faci toate acestea, te invitamsa iei legatura cu Martorii lui Iehova din localitate, sa scrii la cea mai conve-nabila adresa de la pagina 5 sau sa accesezi site-ul www.watchtower.org.� Unele nume din acest articol au fost schimbate.
TINERIISE
ˆINTREAB
˘A
Cum pot g˘asi pl
˘acereˆ
ın studierea Bibliei?
De ce ar trebui s˘
a studiezi Biblia?
Gˆ
andeste-te:
TaieˆImp
˘atureste
SFA
TUR
ID
ELA
ALT
ITI
NER
I
Za
ch
ary
:N
ust
udia
doarce
ea
cest
udia
z˘ a
p˘ arintii
t˘ ai
sau
altii.
Stu
diu
ldevi
ne
cuadev
˘ ara
tpers
onalc
ˆ and
cerc
ete
zice
vace
tudore
stis
˘ aafli.
Ka
ley:
ˆ Ince
pe
cuputin;st
udia
z˘ ach
iar
sinum
aic
inci
min
ute
,dac
˘ anu
poti
maim
ult,
dar
f˘ a-o
ziln
ic.A
poi,
alo
c˘ ast
udiu
luid
ince
ˆ ınce
maim
ult
tim
p:10
min
ute
,15
min
ute
...
ˆ Ince
ledin
urm
˘ a,v
eiv
edea
c˘ a-tip
lace
!
Da
nie
la:M
icile
deta
liipotco
nta
foart
em
ult.I
a-tic
ˆ ate
vapix
uri
de
div
ers
ecu
lori
siun
carn
ete
lfr
um
os
sau
creeaz
˘ a-tiun
docu
mentpe
calc
ula
tordenum
it„S
tudiu
pers
onal“
.
Jord
an
:C
ˆ and
ale
gun
subie
ctca
re-m
ipla
ce,p
ots
˘ ast
udie
zm
aim
ult
tim
p.
ˆ Inplu
s,am
nevo
iede
linis
te.N
upotst
udia
dac
˘ ae
mult
zgom
ot
ˆ ınju
r.
TAIE
DE-A
LU
NG
UL
LIN
IEI
PU
NC
TATE
ˆ IMP
˘ ATU
RES
TE
Ca
s˘ a-tipla
c˘ a
s˘ a
studie
ziB
iblia
,tr
ebuie
s˘ a
r˘ asp
unzi
laˆ ın
trebare
a:
„Ce
folo
ase
ˆ ımiva
aduce
?“.
Vre
is
˘ afiipriete
ncu
Dum
neze
u?
S˘ a
ˆ ınte
legim
aibin
eeve
nim
ente
lece
au
loc
pe
glo
b?
S˘ a-tici
zele
zipers
onalit
ate
a?
Bib
liate
poate
aju
tas
˘ afa
cito
ate
ace
stea,
ba
chia
rm
aim
ult!
„Nu
pri
vist
udiu
lB
iblie
ica
pe
om
unc
˘ asa
uca
pe
ote
m˘ apentr
usc
oal˘ a,
cica
pe
om
odalit
ate
de
ate
apro
pia
de
cel
mai
bun
Priete
npe
care
ˆ ılve
iave
avr
eodat
˘ a,
Iehova
Dum
neze
u!“
(Beth
any)
„Cˆ and
studie
zie
casi
cum
ai
petr
ece
tim
pnum
ai
cuIe
hova
Dum
neze
u.
Dac
˘ ast
ai
ˆ ınco
mpania
unei
pers
oane
doar
atu
nci
cˆ and
p˘ ari
ntii
t˘ ai
sunt
pre
zenti,
sepoate
spune
oare
c˘ apers
oana
resp
ect
iv˘ ae
pri
ete
na
ta?
Sau
ap
˘ ari
ntilo
r?D
ac
˘ ast
udie
zisi
ngur,
Iehova
poate
deve
ni
pri
ete
nult
˘ au.“
(Bia
nca
)
Nu
uit
a:
„Toat
˘ aS
crip
tura
est
ein
spirat
˘ ade
Dum
neze
usi
de
folo
sca
s˘ a
ˆ ınve
te,
s˘ a
must
re,
s˘ a
ˆ ındre
pte
lucr
urile
,s
˘ adis
ciplin
eze
ˆ ındre
pta
te“
(2Tim
ote
i3
:16
).ˆ In
tr-a
dev
˘ ar,
Bib
liate
poate
aju
taˆ ın
multe
privi
nte
!
„ˆ In
cerc
s˘ am
˘ aco
nce
ntr
ez
asu
pra
folo
ase
lor.
Dac
˘ aam
de
f˘ acu
tˆ ım
bun
˘ at
˘ atiri
ˆ ıntr
-un
anum
itasp
ect
,m
˘ afo
lose
scde
studiu
pentr
ua
afla
cetr
ebuie
s˘ afa
cco
ncr
et,
iar
apoi
trec
laact
iune.“
(Max)
CU
MS
˘ AS
TU
DIE
ZI
BIB
LIA
Pro
ble
ma
:ˆ IT
ILIP
SE
STE
MO
TIV
ATI
A
„Nu
m˘ a
ˆ ınc
ˆ ant
˘ aˆ ın
totd
eauna
gˆ andulc
˘ atr
ebuie
s˘ ast
au
oor
˘ asi
s˘ ast
udie
z.“
(Lena)
Ai
nevo
ied
e:
UN
STI
MU
LE
NT
Gˆ an
de
ste
-te
:C
ete
poate
stim
ula
petin
es
˘ ast
udie
ziB
iblia
?
Pentru
adeve
niadult
trebuie
s˘a
ˆınve
ti‘s
˘ate
asig
uri
de
lucru
rilem
aiim
porta
nte
’(F
ilipeni1
:10
).
„Mam
am
-aaju
tat
s˘a
ˆınte
leg
c˘anu
voi
ave
anic
iodat
˘asu
ficie
nt
de
mult
timp.
Eu
trebuia
s˘a-m
ifa
ctim
ppentru
unele
lucru
ri.O
dat
˘ace
am
cultiva
tdorin
tade
astu
dia
,am
intro
dus
ˆınpro
gra
mul
meu
sistu
diu
l.“(N
ata
nya
)
„Pe
m˘asu
r˘ace
am
cre
scut,
am
ˆınte
les
c˘atre
buie
s˘a-m
ista
bile
sco
or
˘aanum
epentru
studiu
sis
˘am
˘atin
de
pro
gra
m,
indife
rent
de
situatie
.“(Yo
landa)
„Dac
˘aacorzi
prio
ritate
studiu
lui,
nu
destin
derii,
ˆıtigara
nte
zc
˘aˆıti
vapl˘acea
mult
mai
mult,
iar,
cˆand
teve
idestin
de,
nu
vei
ave
adelo
cse
ntim
ente
de
vinov
˘atie
.“(D
iana)
Nu
uita
:D
ac
˘anu-ti
stabile
stiprio
rit˘ati,
veifi
mere
uˆın
criz˘a
de
timp
sinu
veire
usi
s˘a
faci
nim
icdin
ce-ti
pro
pui.
Cel
maibin
eeste
s˘a
ieiin
itiativa
sis
˘a-ti
reze
rvitim
ppentru
studiu
(Efe
seni5
:15
,16
).
„Fiin
dla
liceu,
efo
arte
uso
rs
˘a-m
iocup
timpul
cu
tot
felu
lde
lucru
ri.To
tusi,
oprio
ritate
pentru
min
eeste
s˘ain
-clu
dˆın
pro
gra
mul
meu
studiu
lperso
nal
al
Bib
liei.“
(Jord
an)
Pro
ble
ma
:
NU
AI
TIMP
„Mi-a
rpl˘acea
s˘astu
die
zm
aim
ult
din
Bib
lie,
dar,
pentru
c˘aam
un
pro
gra
mat
ˆat
de
ˆınc
˘arca
t,m
i-efo
arte
gre
us
˘ag
˘ase
sctim
ppentru
studiu
!“(M
aria
)
Ai
nevo
ied
e:
PR
IOR
IT˘ATI
Gˆan
de
ste
-te:
Ce
pla
nifica
reˆıti
poti
face
pentru
astu
dia
Bib
lia?
Indife
rent
c˘a
evo
rba
de
mate
-
rialu
lpe
care
ˆılstu
die
zi,de
modul
ˆınca
restu
die
zisa
ude
locu
lunde
studie
zi,fo
lose
ste-ti
imagin
atia
.
„F˘a-ti
timp
s˘ag
˘ase
stir
˘asp
unsu
rila
ˆıntre
b˘arile
tale
.C
ˆand
studie
ziun
subie
ctca
rete
pre
ocu
p˘a,
aju
ngis
˘aaiun
sentim
ent
de
satisfa
ctie,
chia
rde
bucu
rie.“
(Rich
ard
)
„Cˆand
citesti
desp
reun
eve
nim
ent,
imagin
eaz
˘a-ti
c˘aesti
aco
lo,
fieca
perso
najprin
cipal,
fieca
simplu
specta
tor,
urm
˘arin
dcu
mse
desf
˘aso
ar
˘aactiu
nea.
ˆInce
arc
˘as
˘ave
zi
scena
cuoch
iim
intii.“
(Ste
ven)
„F˘a-ti
studiu
lpl˘acu
t.M
erg
iˆın
gr
˘adin
˘asi
ia-ti
un
pahar
culim
onad
˘a.
ˆImipla
ces
˘aro
nt
˘aice
vac
ˆand
studie
z.C
uinu-i
pla
ce?“
(Ale
xandra
)
Nu
uita
:Plictise
ala
tine
de
multe
ori
de
pro
pria
optic
˘a.
Prin
urm
are
,ˆın
loc
s˘a
spui„stu
diu
le
plictisito
r“,sp
une
„eu
sunt
plictisit“.
Asu
m˘a-ti
resp
onsa
bilita
tea
pentru
modul
ˆınca
reprive
stistu
diu
l.Astfe
l,tu
veifi
facto
ruldecisiv,
iar
asta
ˆıtiva
da
t˘aria
de
asch
imba
lucru
rile(P
rove
rbele
2:1
0,11
).
„Stu
diu
lperso
nalnu
trebuie
s˘afie
plictisito
r.Va
fiasa
cum
vreitu
s˘afie
.“(V
anessa
)
Pro
ble
ma
:
TEP
LIC
TISE
STI
„Dup
˘a10
min
ute
de
studiu
ˆıncep
s˘am
˘acam
satu
r,dup
˘a2
0de
min
ute
,ˆım
ivin
es
˘afa
caltce
va,
iar
dup
˘a3
0de
min
ute
,deja
mor
de
plic
tiseal˘a!“
(Alliso
n)
Ai
nevo
ied
e:
CR
EA
TIVITA
TEGˆan
de
ste
-te:
Cum
poti
ficre
ativ
cˆand
studie
ziB
iblia
?
Treziti-v˘a! februarie 2012 21
˘ Viespile-de-hˆartie sunt considerate adev
˘arate genii
ale ingineriei. Ce le-a adus acest renume?
Gˆ
anditi-v˘
a: Asa cum reiese chiar din numele ei,viespea-de-h
ˆartie
ˆısi construieste si
ˆısi
ˆıntretine cuibul
folosind o hˆartie special
˘a, pe care o produce chiar
ea.� Insecta adun˘a fibre vegetale si lemnoase uscate
de peste tot, culegˆandu-le din preajma bustenilor, a
gardurilor, a stˆalpilor de telegraf si a materialelor de
constructii. Ea mestec˘a fibrele bogate
ˆın celuloz
˘a
care,ˆın combinatie cu saliva ei lipicioas
˘a, cu continut
proteic ridicat, devin o past˘a. C
ˆand e aplicat
˘a, aceas-
ta se usuc˘a si se
ˆınt
˘areste, rezult
ˆand o h
ˆartie usoar
˘a,
dar tare si rezistent˘a.
ˆIn plus, saliva viespii are pro-
priet˘ati unice, care permit h
ˆartiei s
˘a absoarb
˘a si s
˘a
degaje c˘aldur
˘a, mentin
ˆand astfel
ˆın zilele r
˘acoroase
temperatura adecvat˘a
ˆın fagurele de puiet.
Cu fiecare gurit˘a de past
˘a produs
˘a de viespe, cui-
bul cap˘at
˘a form
˘a. Rezultatul muncii ei asidue este un
ciorchine de celule hexagonale,ˆınvelite
ˆıntr-o foit
˘a de
hˆartie impermeabil
˘a. Forma hexagonal
˘a a celulelor
d˘a fagurelui rezistent
˘a si eficient
˘a. Viespile care
tr˘aiesc
ˆın zone mai umede pur si simplu adaug
˘a pas-
tei mai mult˘a saliv
˘a, cuibul devenind rezistent la ap
˘a.
Pentru a-si construi cuibul suspendat, viespile aleg unloc mai ocrotit, de unde
ˆıl at
ˆarn
˘a cu fata
ˆın jos de un
petiol. Si nuˆın ultimul r
ˆand, spre deosebire de indus-
tria produc˘atoare de h
ˆartie, care polueaz
˘a aerul, apa
si solul, viespile-de-hˆartie nu aduc daune mediului.
E lesne deˆınteles de ce arhitectii si cercet
˘atorii
studiaz˘a h
ˆartia produs
˘a de viespi. Scopul lor este
acela de a realiza materiale de constructii de calitatesuperioar
˘a, usoare, puternice, mai flexibile si biode-
gradabile.
Ce credeti? Este oareˆınt
ˆampl
˘ator c
˘a o insect
˘a cu
un creier minuscul st˘ap
ˆaneste arta producerii de h
ˆar-
tie si a constructiei de cuiburi? Sau sunt viespea sisimtul ei ingineresc opera unui Proiectant?
� Mai multe specii de viespiˆısi construiesc cuibul din h
ˆartie. Celulele
din interior slujesc drept c˘am
˘arute pentru ou
˘a, din care se vor dezvolta
larvele.
OPERA UNUI PROIECTANT?
Viespea-de-hˆartie
si simtul ei ingineresc
22 Treziti-v˘a! februarie 2012
NE AFL˘
AM ın sudul Asiei. Un trecator nezambeste prietenos, dezgolindu-si dintii ınne-
griti si gura plina de o saliva de culoarea sange-lui. Scuipa apoi pe caldaram, lasand ın urma opata rosiatica, dezgustatoare. Este un consuma-tor de nuca de betel.
Din estul Africii, Pakistan si India pana ın Pa-pua Noua Guinee si Micronezia si ın tot sud-es-tul Asiei, exista sute de milioane de consumatoride betel, acestia reprezentand circa 10% dinpopulatia lumii. Aici, unii vanzatori de betel, ın-sotiti uneori de propriii copii, ısi instaleaza tara-bele ın piete publice si pe marginea strazilor. Al-tii ısi pun ın valoare marfa iluminand-o puternicsau aducand fete frumoase, sumar ımbracate.
La nivel mondial, vanzarile de betel aduc pro-fituri de miliarde de dolari. Dar ce este nuca debetel? De ce o mesteca atat de multi oameni?Cum le este afectata sanatatea? Care este punc-tul de vedere biblic cu privire la mestecarea nu-cii de betel? Si cum pot renunta consumatorii laacest obicei?
Ce este nuca de betel?
Ceea ce numim „nuca de betel“ este ın realita-te fructul carnos al palmierului areca (betel), oplanta tropicala ce creste ın insulele Pacificuluisi ın sud-estul Asiei. Denumirea „betel“ a fost pre-luata de la piperul betel, o planta care nu este ın-rudita cu palmierul areca. Cei ce mesteca nucade betel ınfasoara ıntr-o frunza de betel o bucati-
ca din fructul de areca cu putin var stins. Varuldeclanseaza eliberarea de alcaloizi cu efect stimu-lant. Pentru a accentua aroma nucii de betel, uniiconsumatori adauga mirodenii, tutun sau ındulci-tori.
Preparatul stimuleaza secretia de saliva si o co-loreaza ın rosu. Acesta este motivul pentru careconsumatorii scuipa des, uneori chiar din autove-hicule ın miscare, spre disperarea trecatorilor.
Nuca de betel si s˘an
˘atatea
„Nuca de areca se foloseste ınca din Antichi-tate si a jucat un rol ınsemnat ın viata sociala,culturala si religioasa“, precizeaza revista OralHealth. „Consumatorii o considera inofensiva sichiar sustin ca mestecarea ei le da o stare de binesi de euforie si o senzatie de caldura ın corp . . .Dovezile ınsa arata ca nu este nici pe departe in-ofensiva.“ De ce?
Cei implicati ın programe pentru prevenireaconsumului de droguri sunt de parere ca unul din-tre alcaloizii pe care-i contine nuca de betel poa-te da dependenta. De fapt, unii mesteca pana la50 de nuci pe zi! La scurt timp dupa ce o persoa-na ıncepe sa consume cu regularitate nuca de be-tel apar si consecintele: dinti patati si afectiunigingivale. Potrivit revistei Oral Health, mucoasabucala a consumatorilor inveterati poate capataın timp o culoare rosie-maronie, adesea zbarcin-du-se. Alta afectiune ce poate aparea este fibrozasubmucoasa orala, adica „cicatrizarea progresiva,cronica . . . a mucoasei bucale“.
Mestecarea nucii de betel este asociata si cu oforma de cancer bucal numit carcinom intrabu-cal cu celule scuamoase, care se poate instala si
Mestecarea
nucii de betelUn obicei inofensiv?
Nuci de arecaˆınf
˘asurate
ˆın
frunze de betel
Treziti-v˘a! februarie 2012 23
la nivelul gatului. Incidenta sporita a canceruluioral ın randul adultilor din sud-estul Asiei pare saconfirme acest lucru.
ˆIn regiunea Taiwanului, cir-
ca 85% dintre cazurile de cancer bucal se ınregis-treaza ın randul consumatorilor de nuca de betel.Mai mult, „rata cancerului bucal ın Taiwan — unadintre primele zece cauze de deces de pe insula —a crescut de aproape patru ori ın ultimii 40 deani“, precizeaza The China Post.
Situatia nu este diferita nici ın alte zone ale lu-mii. Periodicul Papua New Guinea Post-Courierafirma: „Potrivit cu PNG Medical Society, nucade betel, cel mai ındragit preparat de mestecat dinPapua Noua Guinee, ucide anual cel putin 2000de oameni si cauzeaza nenumarate probleme desanatate“, printre care si bolile cardiovasculare.„Efectele consumului ındelungat de nuca de be-tel sunt cel putin la fel de variate precum cele alefumatului“, afirma Ray Sahelian, medic si autoral unor lucrari pe teme medicale.
Punctul de vedere biblic
Biblia nu este o carte de medicina si, ca urma-re, nu mentioneaza ın mod expres mestecarea nu-cii de betel. Ea contine ınsa nenumarate principiicare ne pot ajuta sa ducem o viata mai curata,mai sanatoasa si mai buna.
ˆIn continuare, te in-
vitam sa analizezi versetele si ıntrebarile de maijos.
„Iubiti frati, s˘a ne cur
˘atim de tot ce murd
˘ares-
te carnea si spiritul si s˘a ne des
˘av
ˆarsim sfintenia
ˆın team
˘a de Dumnezeu.“ (2 Corinteni 7:1) „S
˘a v
˘a
prezentati corpurile ca o jertf˘a . . . sf
ˆant
˘a si pl
˘a-
cut˘a lui Dumnezeu.“ (Romani 12:1) Ar putea fi o
persoana sfanta, sau curata, ın ochii lui Dumne-zeu daca ‘si-ar murdari’ corpul mestecand nucade betel?
„Prin [Dumnezeu] avem viat˘a.“ (Faptele 17:28)
„Orice dar bun si orice cadou perfect este de sus.“(Iacov 1:17) Viata este un dar pretios de la Dum-nezeu. Se poate spune oare ca o persoana care selasa prada unor vicii daunatoare sanatatii mani-festa respect fata de acest dar?
„Nimeni nu poate fi sclav la doi st˘ap
ˆani.“ (Ma-
tei 6:24) „Nu voi l˘asa niciun lucru s
˘a pun
˘a st
˘ap
ˆa-
nire pe mine.“ (1 Corinteni 6:12) Ar fi oare po-trivit ca o persoana care doreste sa-i fie placutalui Dumnezeu sa fie ınrobita de un obicei necu-rat, permitandu-i sa-i domine viata?
„S˘a-l iubesti pe aproapele t
˘au ca pe tine
ˆın-
suti.“ (Marcu 12:31) „Iubirea nu face r˘au aproa-
pelui.“ (Romani 13:10) Am manifesta noi iubireautentica fata de semeni daca am avea obiceiulabsolut neigienic de a scuipa pe alei, pe trotuaresi ın alte locuri o saliva rosie, dezgustatoare?ˆ
In mod inevitabil, ‘seceram ceea ce semanam’,aceasta fiind o lege fundamentala a naturii (Ga-lateni 6:7, 8). Prin urmare, daca ‘semanam’ obi-ceiuri rele, vom ‘secera’ ce este rau. Totusi, cand
Consumulˆındelungat de nuc
˘a
de betel poate cauza problemegrave de s
˘an
˘atate
Dinti p˘atati
si gingii bolnave
Fibroz˘a submucoas
˘a
oral˘a
Carcinom intrabucalcu celule scuamoase
24 Treziti-v˘a! februarie 2012
traim potrivit normelor stabilite de Dumnezeupentru noi, ceea ce presupune sa avem obiceiuribune, nu doar ca vom ‘secera’ ce este bine, darvom si gasi fericirea adevarata si durabila. Ai obi-ceiul de a mesteca nuca de betel, dar vrei sa tebucuri de o viata plina de satisfactii facand ceeace este drept ın ochii lui Dumnezeu? Daca da,cum te poti lasa de acest viciu? Te ındemnam saanalizezi sub rugaciune urmatoarele trei sugestiicare s-au dovedit utile ın cazul altora.
Trei sugestii pentru aˆınvinge viciul
1. Trebuie s˘a ai o motivatie puternic
˘a. Ca sa
poti ınvinge un viciu, ai nevoie de o motivatie maiputernica decat simplul fapt de a cunoaste riscu-rile la care te expui. La urma urmei, multi oamenicontinua sa mestece nuca de betel, sa fumeze sausa se drogheze desi sunt pe deplin constienti caaceste vicii le pericliteaza sanatatea si chiar via-ta. Studierea Bibliei ıti poate da o motivatie maiputernica, deoarece te va ajuta sa-l cunosti peCreator si sa ınveti despre marea lui iubire fatade tine. „Cuvantul lui Dumnezeu este viu si pu-ternic“, se spune ın Evrei 4:12.
2. Cere-i ajutorul lui Dumnezeu. Isus a ındem-nat: „Continuati sa cereti si vi se va da, continuatisa cautati si veti gasi, continuati sa bateti si vi seva deschide. Pentru ca cine cere primeste, cinecauta gaseste si cui bate i se va deschide“ (Luca11:9, 10). Cand vede ca ıl cauti cu sinceritate si-iceri ın rugaciune sprijin si putere, adevaratulDumnezeu, Iehova, nu-ti ignora cererile. „Dum-nezeu este iubire“, se arata ın 1 Ioan 4:8. Apos-tolul crestin Pavel a simtit din plin iubirea luiDumnezeu. El a scris: „Pentru toate lucrurile amtarie datorita celui care ımi da putere“ (Fili-peni 4:13).
3. Caut˘a sprijinul altora. Cei cu care te ıntova-
rasesti pot avea o influenta puternica asupra ta:fie pozitiva, fie negativa. „Cine umbla cu ıntelep-tii devine ıntelept, dar cine se ıntovaraseste cu ceifara minte o duce rau“, citim ın Proverbele 13:20.De aceea, alege-ti cu ıntelepciune prietenii!
ˆIn
randul Martorilor lui Iehova exista multe persoa-ne care ın trecut au mestecat nuca de betel.
ˆInsa
studiind Biblia si stand ın compania membrilorcongregatiei crestine au gasit ajutorul necesarpentru a-si ınvinge viciul.
Betty
Pauline
Wen-Chung
Jiao-Lian
Sam
Treziti-v˘a! februarie 2012 25
Revista Treziti-va! a intervievat cinci persoa-ne care
ˆın trecut au mestecat nuc
˘a de betel,
dar care au reusit s˘a-si
ˆınving
˘a viciul. S
˘a ve-
dem ce au declarat acestea.
De ce aiˆınceput s
˘a mesteci nuc
˘a
de betel?
Pauline: P˘arintii mi-au dat s
˘a mestec nuc
˘a
de betelˆınc
˘a de mic
˘a. Asa se obisnuia
ˆın sa-
tul meu din Papua Noua Guinee.
Betty: Tata mi-a dat nuc˘a de betel c
ˆand
aveam doi ani.ˆIn adolescent
˘a, duceam cu
mine nuci de betel peste tot: ar˘atam ca un
pom cu nuci de betel! Eram dependent˘a, iar
primul lucru pe care-l f˘aceam dimineata era
s˘a mestec betel.
Wen-Chung: Amˆınceput s
˘a mestec nuc
˘a de
betel cˆand aveam 16 ani. Cine f
˘acea asta era
considerat interesant si matur. Am vrut s˘a fiu
acceptat de cei de vˆarsta mea.
Jiao-Lian:ˆImi c
ˆastigam existenta v
ˆanz
ˆand
nuci de betel. Ca s˘a am o afacere de succes,
trebuia s˘a m
˘a asigur c
˘a v
ˆand un produs de
cea mai bun˘a calitate. De aceea, am
ˆınceput
s˘a gust nucile. Asa am ajuns dependent
˘a.
Cum ti-a afectat acest obiceis
˘an
˘atatea?
Jiao-Lian: Gura, dintii si buzeleˆımi erau de
culoarea sˆangelui. Mi-e rusine c
ˆand v
˘ad
ˆın fo-
tografii cum ar˘atam atunci. Si acum suf
˘ar din
cauza ulceratiilor la nivelul buzelor.
Pauline: Aveam mereu ulceratiiˆın gur
˘a,
senzatie de great˘a si diaree.
Betty: Cˆant
˘aream 35 de kilograme, cu mult
sub greutatea normal˘a a unui adult de
ˆın
˘al-
timea mea. Dintiiˆımi ar
˘atau
ˆıngrozitor si, de
aceea,ˆıi cur
˘atam si
ˆıi slefuiam cu l
ˆan
˘a de otel.
Sam: Aveam mereu diaree si gingiile infla-mate. Am r
˘amas cu un singur dinte
ˆın gur
˘a!
Cu sigurant˘a, l
ˆana de otel nu m-a ajutat la ni-
mic!
De ce ai renuntat la acest viciu?
Pauline: Am cititˆın Biblie cuvintele consem-
nateˆın 2 Corinteni 7:1, unde se spune c
˘a
Dumnezeu vrea „s˘a ne cur
˘atim de tot ce mur-
d˘areste carnea“. Am hot
˘ar
ˆat atunci s
˘a fac tot
ce-mi st˘a
ˆın putint
˘a pentru a-i fi pe plac lui
Dumnezeu.
Sam:ˆIntruc
ˆat voiam ca spiritul sf
ˆant al lui
Dumnezeu s˘a actioneze
ˆın viata mea, m-am
rugat lui Iehova s˘a m
˘a ajute s
˘a nu cedez ten-
tatiei de a mesteca nuc˘a de betel. El mi-a r
˘as-
puns la rug˘aciuni. Nu mai mestec betel de 30
de ani.
Jiao-Lian:ˆIn timp ce citeam Biblia, am
ˆın-
tˆalnit cuvintele: „Cur
˘atati-v
˘a m
ˆainile, p
˘ac
˘ato-
silor“ (Iacov 4:8). Aceast˘a porunc
˘a m-a trezit
la realitate. Puteam oare s˘a consum si s
˘a
vˆand nuc
˘a de betel, stiind c
ˆat r
˘au face? Chiar
ˆın acea clip
˘a m-am decis ‘s
˘a-mi cur
˘at m
ˆaini-
le’ atˆat din punct de vedere fizic, c
ˆat si din
punct de vedere spiritual.
Ce foloase ti-a adus decizia luat˘
a?
Wen-Chung: Amˆınceput s
˘a mestec nuc
˘a de
betel ca s˘a fiu acceptat de ceilalti tineri.
ˆIn
prezent, m˘a bucur de prietenii cu adev
˘arat
pretioase, atˆat cu Iehova, c
ˆat si cu fratii mei
spirituali.
Sam: Sunt mult mai s˘an
˘atos, nu doar
ˆın
plan fizic, ci siˆın plan spiritual. Si pentru c
˘a
nu-mi mai irosesc banii, reusesc s˘a m
˘a
ˆıngri-
jesc mai bine de familie.
Pauline: M˘a simt liber
˘a si curat
˘a. Dintii
ˆımi
sunt acum albi si puternici. Iarˆın casa si gr
˘a-
dina mea nu se mai v˘ad coji de nuc
˘a de be-
tel si pete urˆate, rosiatice.
Betty: Am o constiint˘a curat
˘a si m
˘a bucur
de o s˘an
˘atate mai bun
˘a. De fapt, pot s
˘a lu-
crez caˆınv
˘at
˘atoare si s
˘a si slujesc cu timp in-
tegral.
EI AU REUSIT
26 Treziti-v˘a! februarie 2012
ARABA a fost veacuri la rand limba predi-lecta a celor ınvatati.
ˆIncepand cu secolul
al VIII-lea e.n., eruditii vorbitori de araba, dindiferite orase ale Orientului Mijlociu, au tra-dus si au corectat texte stiintifice si filozofice,unele datand chiar din epoca lui Ptolemeu si alui Aristotel. Astfel, carturarii buni cunoscatoriai limbii arabe au pastrat si au ımbogatit ope-ra ganditorilor din Antichitate.
Un adev˘arat creuzet de ideologii
Secolele al VII-lea si al VIII-lea au fost mar-torele ascensiunii unor noi puteri ın OrientulMijlociu, reprezentate de doua dinastii: ceaomeyyada, urmata de cea abbasida.
ˆIntrucat
supusii acestora din Arabia, Asia Mica, Egipt,Palestina, Persia si Irak fusesera influentati decultura greaca si de cea indiana, noii conduca-tori au avut acces la un vast tezaur de cunos-tinte. Abbasizii au ıntemeiat orasul Bagdad,noua lor capitala, care a devenit un adevaratcreuzet de ideologii. Aici, arabi alaturi de ar-meni, berberi, chinezi, copti, evrei, greci, in-dieni, persi, turci si sogdieni de dincolo de raulOxus (cunoscut azi sub numele de Amu-Daria,din Asia Centrala) au studiat stiintele si au ti-nut dezbateri stiintifice, ımprumutand unii dela altii gandirea proprie culturii lor.
Califii abbasizi ai Bagdadului i-au ıncurajatpe ganditorii straluciti, indiferent de originealor, sa contribuie la dezvoltarea intelectuala aimperiului. Eforturile lor conjugate au avutdrept tel strangerea si traducerea ın araba azeci de mii de lucrari din diverse domenii stiin-tifice: alchimie, aritmetica, filozofie, fizica,geometrie, medicina si muzica.
Califul al-Man �sur, care a domnit ın perioa-da 754–775 e.n., a trimis soli la curtea bizan-tina pentru a aduce lucrari de matematicagrecesti. Califul al-Ma’mun (813–833 e.n.) si-aındreptat eforturile ın aceeasi directie, dand unputernic imbold lucrarilor de traducere dingreaca ın araba, miscare ce a durat mai binede doua secole. Prin urmare, spre sfarsitul vea-cului al X-lea, aproape toate textele filozoficesi stiintifice existente la acea vreme ın greacafusesera traduse ın araba. Carturarii arabi ınsanu s-au multumit doar sa traduca. Ei au aduscontributii considerabile ın domeniul cunoas-terii.
Contributii de mare valoare
Lucrarile multor traducatori arabi au vadito mare acuratete si au fost realizate cu o rapi-ditate iesita din comun. Drept urmare, unii is-
CUM A AJUNS ARABALIMBA CELOR
ˆINV
˘ATATI
S P A N I AC
´ordoba
Roma
I
MP
ER
I U LBI Z A N T I N
Constantinopol
R ˆaul Oxus
Bagdad
Ierusalim
Cairo
P E R S I A
A R A B I A
Influenta omeyyad˘a
Influenta abbasid˘a
Treziti-v˘a! februarie 2012 27
torici au conchis ca traducatorii trebuiesa fi fost familiarizati cu subiectul respec-tiv. E demn de remarcat ca numerosi ın-vatati au folosit texte traduse ca punct deplecare ın propriile cercetari.
De pilda, medicul si traducatorul�Hunayn ibn Is �haq (808–873 e.n.), crestin
siriac, a avut un rol ınsemnat ın ıntelege-rea vazului. Scrierile sale, care contineauschite anatomice exacte ale ochiului, audevenit lucrari de referinta nu numai ınoftalmologia araba, ci si ın cea europea-na. Filozoful si medicul Ibn Sına, cunos-cut ın Occident sub numele de Avicenna(980–1037 e.n.), a scris zeci de carti ıncare a abordat o gama larga de subiecte,de la etica si logica la medicina si meta-fizica. Marea sa lucrare, intitulata Cano-nul medicinii, s-a bazat pe cunostintelemedicale ale epocii, inclusiv pe ideile ce-lebrilor ganditori greci Galenus si Aris-totel. Canonul lui Avicenna a fost carteade capatai a medicinei vreme de 400 deani.ˆ
Invatatii arabi au adoptat metodacercetarii stiintifice bazate pe experi-ment, ınsasi temelia progresului stiintific.Drept urmare, au recalculat circumferin-ta pamantului si au corectat informatiigeografice din lucrarea lui Ptolemeu.„Au cutezat sa puna sub semnul ıntreba-rii pana si scrieri ale lui Aristotel“, afir-ma istoricul Paul Lunde.
Cunostintele dobandite si-au gasit ne-numarate aplicatii ın societatea araba.Atunci s-au construit multe bazine deacumulare, apeducte si mori de apa, une-le supravietuind pana azi. Noile carti deagricultura, botanica si agronomie le-audat posibilitatea celor ce cultivau paman-tul sa aleaga cele mai bune plante pentruanumite zone, sporind astfel productivi-tatea.ˆ
In 805 e.n., califul Harun al-Rasıd a ın-temeiat primul spital din ıntinsul sau im-periu. N-a trecut mult si ın fiecare mareoras a fost construit cate un spital.
Schit˘a a ochiului, realizat
˘a de �Hunayn ibn Is �h
¯aq
O pagin˘a din
„Canonul“ lui Avicenna
Sch
itaoch
iulu
i:�
SS
PL/S
cie
nce
Mu
seu
m/A
rtR
esou
rce,N
Y;C
an
on
ulm
ed
icin
ii:�
Th
eA
rtG
alle
ryC
olle
ctio
n/A
lam
y
Noi centre deˆınv
˘at
˘am
ˆant
Mai multe orase din lumea araba se man-dreau cu biblioteci si centre specializate de ın-vatamant.
ˆIn Bagdad, califul al-Ma’mun a pus
bazele unui institut de cercetari si traduceri nu-mit Bait al-Hikma, care ınseamna „Casa
ˆInte-
lepciunii“. Din personalul acestuia faceau par-te carturari care primeau un salariu. Se spuneca principala biblioteca din Cairo avea pesteun milion de volume, ın vreme ce Cordoba, ca-pitala Spaniei omeyyade, gazduia 70 de biblio-teci, care atrageau eruditi si studenti din toatecolturile lumii arabe. Mai bine de doua secole,Cordoba a ramas un centru cultural de seama.ˆ
In Persia, traditiile matematicii grecesti s-auımpletit cu cele ale matematicii indiene. Mate-maticienii din India elaborasera un sistem ıncare se folosea cifra zero si notatia pozitiona-
la.ˆIn acest sistem de numeratie, fiecarei cifre
i se atribuie o anumita valoare ın functie de po-zitia acesteia fata de simbolul zero. Cifra 1, depilda, poate ınsemna unu, zece, o suta si asamai departe. Sistemul „nu doar ca a simplifi-cat orice fel de calcul, dar a si facut posibiladezvoltarea algebrei“, scrie Lunde. Datorita ın-vatatilor arabi s-au facut progrese uriase si ıngeometrie, trigonometrie si navigatie.
Efervescenta intelectuala din epoca de aur astiintelor arabe a contrastat net cu letargia in-telectuala a altor popoare. Si ın Europa medie-vala, mai cu seama ın manastiri, s-au facuteforturi de pastrare a lucrarilor anticilor. Re-zultatele ınsa au palit ın comparatie cu cele dinlumea araba. Pe la ınceputul veacului al X-lea,situatia a ınceput sa se schimbe, cand traduceriarabe de ınalta eruditie au patruns ın societa-
tea occidentala. Desi fira-va la ınceput, influentaaraba asupra culturii oc-cidentale a capatat fortacu trecerea vremii, favori-zand aparitia Renasteriistiintifice ın Europa.
Paginile istoriei dezva-luie fara putinta de taga-da ca meritele pentru pro-gresul facut pana astaziın stiinta si ın alte dome-nii nu li se cuvin uneisingure natiuni sau unuisingur popor. Marile cul-turi ale epocii moderne ledatoreaza mult culturilorapuse care au pretuit cer-cetarea, au pus sub sem-nul ıntrebarii fapte dejaacceptate si au sustinutmintile sclipitoare ale vre-mii.
Eruditi arabiˆıntr-o
bibliotec˘a din Basra,
1237 e.n.
�S
cala
/W
hit
eIm
ages/A
rtR
esou
rce,N
Y
28 Treziti-v˘a! februarie 2012
Treziti-v˘a! februarie 2012 29
Tineri din Malaysia dornici s˘
a devin˘
a imamiO foarte urmarita emisiune de tip concurs din Malay-
sia are drept scop alegerea unui bun imam, lider religiosislamic. Ea este intitulata „Imam Muda“, sau „Tanarulconducator“, si se transmite din Kuala Lumpur. Concu-rentii, care au ıntre 18 si 27 de ani si provin din diversemedii sociale, sunt eliminati pe rand. Premiile oferite con-stau ın sume de bani, un automobil nou, iar castigatoru-lui i se acorda si un loc de munca ın calitate de imam, obursa de studii ın Arabia Saudita si un pelerinaj la Mec-ca. Competitorii trebuie sa stapaneasca bine ındatoririleunui imam, sa fie ın stare sa participe la dezbateri peteme religioase si de actualitate si sa citeze din Coran.Realizatorul emisiunii a marturisit ca are drept scop„atragerea tineretului“ la islamism.
Indiscretie onlineMulti utilizatori ai retelelor sociale nu prevad conse-
cintele pe care le-ar putea avea dezvaluirea unor informa-tii ce tin de viata privata. Cu toate acestea, indiscretia on-line te poate afecta dupa ani de zile. Potrivit directoruluiscolar Timothy Wright, ale carui cuvinte au fost citate ınziarul australian Sydney Morning Herald, „tehnologia mo-derna face ca o vorba necugetata, un comentariu calom-niator, o fotografie indecenta sau dezvaluirea unor ches-tiuni ce tin de viata privata a cuiva sa ramana permanentstocate si sa poata fi accesate de anumite persoane“. Cualte cuvinte, „greseli facute la 15 ani pot fi descoperite deun angajator chiar si dupa zece ani“, afirma Wright.
LUMEAˆIN OBIECTIV
„E surprinz˘
ator cumpresedintia te poate faces
˘a simti nevoia de a te
ruga.“ (BARACK OBAMA, PRESEDINTELE
STATELOR UNITE ALE AMERICII)
Cˆand au fost
ˆıntrebati cum si-ar
exprima mˆ
andria national˘
a,56% dintre argentinienii cu v
ˆarsta
cuprins˘a
ˆıntre 10 si 24 de ani au
m˘arturisit c
˘a ar prefera s
˘a poarte
tricoul echipei nationale de fotbal.(LA NACI
´ON, ARGENTINA)
Un studiu a dezv˘aluit c
˘a,
„anual, aproximativ o treimedin alimentele produse lanivel mondial pentruconsumul uman, adic
˘a
circa 1,3 miliarde de tone,se pierd sau se arunc
˘a“.
(ORGANIZATIA NATIUNILOR UNITE PENTRU
ALIMENTATIE SI AGRICULTUR˘A, ITALIA)
„ˆIn prezent, r
˘azboaiele si stirile
despre r˘azboaie sunt la ordinea
zilei pe tot globul, iar armatapatriei noastre trebuie s
˘a
fie gataˆın orice clip
˘a s
˘a
ocroteasc˘a de dusmani si de
pretentiile acestora poporul rus sitot ce are el sf
ˆant.“ (PATRIARHUL
KIRIL, CAPUL BISERICII ORTODOXE RUSE)
Num˘
arul maxim deaccidente rutiere raportateˆın 2010 unei companii germanede asigur
˘ari s-a
ˆınregistrat
ˆıntre
orele 7.00 si 8.00 dimineata.„Una dintre principalele m
˘asuri de
preventie a accidentelor rutiereeste pornirea spre serviciu cusuficient timp
ˆınainte“, precizeaz
˘a
un reprezentant al companiei.(PRESSEPORTAL, GERMANIA)
DE DISCUTATˆIN FAMILIE
Ce lipseste din imagine?Cititi 1 Samuel 1:24–28; 2:11. Apoi priviti imaginea.Ce elemente lipsesc? Scrieti mai jos r
˘aspunsurile. Pentru
a completa imaginea, uniti punctele numerotate sicolorati-o.
1 ˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝
2 ˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝
3 ˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝
˘ R˘aspunsurile se afl
˘a la pagina 11
DE DISCUTAT: Cum au doritp
˘arintii lui Samuel ca fiul lor s
˘a-si
foloseasc˘a viata?
ˆIn ce fel l-a
binecuvˆantat Iehova pe Samuel?
INDICIU: Cititi 1 Samuel 3:19–21.Ce obiective v-ati putea fixa pentrua-l onora pe Iehova? INDICIU: CititiEclesiastul 12:13; 1 Timotei4:6–8, 12, 13.
ACTIVITATEˆIN FAMILIE: Un
membru al familiei ar puteamima rolul unuia dintrepersonajele din relatarea biblic
˘a
de mai sus. Ceilalti membri aifamiliei vor trebui s
˘a ghiceasc
˘a
despre ce personaj este vorba.
Pentru a tip˘ari mai multe
exemplare ale rubricii„De discutat
ˆın familie“,
accesati site-ul www.jw.org
30
ˆINCEPUT 1
2
3
4
5
6
7
89
10
11
12
13
141516
17
18
19
2021
22
23
24 25
2627
28
2930
31
3233
34
35
3637 38
39
40
41
42
43
44
45
46
FINAL
Colectionati siˆınv
˘atati Decupati,
ˆındoiti si p
˘astrati
SA
MU
EL
FIS
˘ AC
US
UB
IEC
TB
IBL
IC
14
S A M U E L
DESCRIERE P˘arintii lui ‘l-au d
˘aruit lui Ie-
hova’ si l-auˆındemnat
ˆınc
˘a din fraged
˘a
copil˘arie s
˘a fac
˘a din serviciul pentru Ieho-
va cariera vietii lui (1 Samuel 1:24, 28).Desi a v
˘azut c
˘a preotii corupti profitau de
pe urma altora, Samuel a r˘amas loial, cin-
stit si a fost plin de curaj (1 Samuel2:22–26; 3:18, 19; 12:2–5, 17, 18).
ˆINTREB
˘ARI
A. P˘arintii lui Samuel se numeau ������� si
������.
B. La scrierea c˘aror c
˘arti biblice l-a folosit
Iehova pe Samuel?
C. Completati afirmatia Bibliei: „Si b˘aiatul
Samuel crestea . . .“
R˘
ASPUNSURI
A. Elcana si Ana (1 Samuel 1:19, 20).
B. Judec˘atorii, Rut si o parte din 1 Sa-
muel.
C. „. . . lˆang
˘a Iehova“ (1 Samuel 2:21).
Popoare si t˘
ari4. Suntem Oskar si Saskia si avem 10 si 7 ani.Locuim
ˆın Estonia. Stiti cam c
ˆati Martori ai lui
Iehova suntˆın Estonia? S
˘a fie 2400, 4200 sau
6800?
5. Ce bulin˘a arat
˘a unde locuim?
ˆIncercuiti-o,
apoi desenati o bulin˘a care s
˘a indice unde locuiti
voi si vedeti ce distant˘a ne desparte.
Copii,c
˘autati imaginile!
C˘autati aceste imagini
ˆın revist
˘a.
Descrieti cu propriile cuvinte cese
ˆınt
ˆampl
˘a
ˆın fiecare imagine.
40
26
ˆ ı.e.n
.
Cre
are
alu
iAdam
Atr
˘ ait
pro
babil
ˆ ınse
colu
lal
XII-le
aˆ ı.e.n
.
1e.n
.9
8e.n
.
Scr
iere
aultim
ei
c˘ art
ibib
lice
A B
C D
S-a n˘ascut la Rama
— S-a mutat la Silo
Rama
Silo
Ierusalim
˘ V-ar face pl˘acere s
˘a cunoasteti viata lui Isus Cris-
tos, precum si ilustr˘arile sale de neuitat si
ˆınv
˘at
˘atu-
rile sale, care au avut un efect semnificativ asupravietii oamenilor? Dac
˘a da, v
˘a invit
˘am s
˘a cititi cartea
Cel mai mare om care a trait vreodata.Dup
˘a ce a studiat-o, iat
˘a cum si-a exprimat un
b˘arbat recunostinta fat
˘a de ea: „Desi este scris
˘a
ˆıntr-o manier
˘a foarte simpl
˘a, aceast
˘a carte este o
capodoper˘a, deoarece ne aduce
ˆın atentie detalii
deosebite din viata p˘am
ˆanteasc
˘a a Domnului nostru
Isus Cristos“.
Din cˆate se stie, evenimentele sunt relatate
ˆın or-
dineaˆın care s-au petrecut. Cartea se bazeaz
˘a pe
scrierile inspirate ale evanghelistilor — Matei, Marcu,Luca si Ioan —, care au fost contemporani cu Isus.Matei si Ioan au fost apostoli si tovar
˘asi de c
˘al
˘atorie
ai lui Isus. Marcu a fost prieten apropiat al lui Petru,unul dintre apostolii lui Isus. Iar medicul Luca l-a
ˆın-
sotit pe apostolul crestin Pavelˆın c
˘al
˘atoriile sale.
Puteti solicita un exemplar al acestei c˘arti com-
pletˆand cuponul de mai jos si trimit
ˆandu-l prin pos-
t˘a la cea mai convenabil
˘a adres
˘a dintre cele men-
tionate la pagina 5 a revistei de fat˘a.
„Aceast˘a carte
este o capodoper˘a“
Q As dori, f˘ar
˘a s
˘a-mi asum
vreo obligatie, un exemplar alc
˘artii prezentate aici.
Precizatiˆın ce limb
˘a.
���������������������������������������
Q V˘a rog s
˘a luati leg
˘atura cu
mineˆın vederea unui studiu
biblic gratuit la domiciliu.
Numele �����������������������������������������������������������������������������������������
Adresa ������������������������������������������������������������������������������������������
�����������������������������������������������������������������������������������������������������
Localitatea ������������������������������������������������������������������������������������
Judetul ����������������������������������������������������� Codul ��������������������������
CEL
MAI MARE
OMCARE A TR
˘AIT
VREODAT˘
A
www.watchtower.org/m g12 02-M