Touring = Clubul României

11/19/2015 Touring = Clubul României

http://webcache.googleusercontent.com/search?q=cache:http://cachescan.bcub.ro/boabe_de_griu/touring_clubul%2520_romaniei.pdf&gws_rd=cr&ei=NjxOVtS… 1/15

This is the html version of the file http://cachescan.bcub.ro/boabe_de_griu/touring_clubul%20_romaniei.pdf.Google automatically generates html versions of documents as we crawl the web.

Touring = Clubul RomânieiI. ISTORIC. _ A. „PLANUL DRUMEŢI

LOR" ANTEMERGATORUL. _ Fiecare din» ~ marile noastre masive car

patice, posedă _ din cauza varietăţii şi complexităţiicondiţiilor fizice şi chiarclimatice _ caractere pitoreşti proprii, care pentruunele din ele sunt adevărate entităţi geografice. lntre toate, e incontestabil căBucegii sau Bucegiul e unj fruntaş prin ansamblulcalităţilor alpineturistice,

prin minunea peisagiilor, prin bogăţia economicăşi chiar prin extrema lui accesibilitate, ceeace a făcut ca majoritatea ĭnceputurilor de alpinism românesc, individuale ori asociate 1), pe care le putem.

Desen de ion Uescieone

ÎÎÎeparteŢnOi gândul de a revendica numai pentru

T.C. R. întreaga onoare, de a fi provocat frumoasa miş

care românească către munte, mişcare pe care zilnic o ve

dem prinzând noui aderenţi şi care zilnic devine tot mai

activă. Adevărul este că au existat societăţi turistice româneşti, chiar inainte de răsboiu şi care mulţumită activităţii desfăşurate şiau câştigat un real merit în promovarea

mişcării alpine din România veche. Cele mai cunoscute dintre ele au fost următoarele:a) Vechea „Societate Carpatină din SinaiaH fondată a

cum 35 ani, în 1895, de către fostul staret al mănăstirii Sinaia, răposatul Arhimandrit Nifon, ajutat de alte câtevapersonalităţi iubitoare de bine, printre cari Take Ionescu şiprima sa soţie, Bucura Dumbravă, etc. Această societateorganizase binişor alpinismul ĭn Bucegi, prin deschidere denoui drumuri, prin desfundarea şi amenajarea Peşterii Ialomiţei, prin construcţia primelor cabane de adăpost _ CasaCaraiman la 2100 m. alt. şi Casa Omul la 2509 m, alt. chiar

pe locul actualei case _ şi prin organizare de excursii co

lective. Societatea s'a îngrijit de casele şi potecile ei până

prin 1910, când _ din ce cauze nu ştim a încetat oriceactivitate.

b) O a doua societate turistică a fost „Societatea Turistilor Româniu fondată în 1903, şi care a existat până în 1916.Aceasta a construit în masivul PiatraCraiului o căsuţă de

adăpost numită „Casa Grinduu care din cauză că a fostnepotrivit aşezată, dar mai ales nepăzită, a fost devastatăchiar în anul al doilea al existenţei, devenind adăpost deschis de oi.

c) A treia soc. a fost şi este încă „Societatea de Gimnastică, Muzică şi Turismu din Iaşi, a cărei secţie de turisma fost condusă de medicul generaldr. N. Vicol, pe cândse afla în Iaşi înaintea răsboiului. Societatea aceasta posedă

„Casa Ceahlău'Y pe muntele cu acelaş nume, solid şi spaţiosadăpost de beton, deschis publicului cu puţin timp înaintearăsboiului nostru şi vizitat imediat după deschidere de cătreM. S. Regina Maria.

fixa acum patru, dacă nu cinci decenii, să pornească mulţumită unor premergători ĭnsufleţiţi şi maiales stăruitori, din acest cunoscut masiv muntos.

Unul din aceşti premergători a fost fără îndoială cunoscuta şi regretata scriitoare BucuraDumbravă, care deşi de origine streină _ îşifăcuse din propagarea dragostei către muntele românesc aproape un ideal al vieţii, iar din iubireaBucegiului _ o religie.Poteca de munte era oricând pentru Bucura o

invitaţie; o invitaţie de a sui cu ea; şi cu eaparcă'n înţelegere a strălucit de o exuberantă tinereţe până la moarte _ deşi socotindui anii, nu maiera tânără _ escaladând cu gesturi uşoare şi hotărâte coastele şerpuite sau crestele ascutite, maiales ale acestor Bucegi pe cari îi adora.

După inapoerea noastră din Moldova, în Septemvrie 1918, am petrecut şease zile pe Bucegiităcuţi, trişti şi pustii _ căci eram încă sub ocupaţiavrăjmaşă Bucura şi cu Alexandrina I. Bianu,soţia decedată a domnului Ioan Bianu. Şease zilede lumină, de timp strălucit, de desfătare alpină,dar de cumplit zbucium sufletesc. In adevărBucura a plâns; a plâns cu noi, d'asupra Peşterii,pe Coştile ca şi la Omul, căci tratatul de pace dinAprilie 1918 ne răpea toată această splendidăparte alpină superioară a Bucegilor.

Şi în tot timpul excursiei noastre, ne sfătuiam cear fi de făcut, ca odată răsboiul terminat, cât mainumeroşi _ tineret în deosebi _ să poată aveaparte, de aceeaş plăcere de care noi de şease zilene bucuram cu nespus nesaţiu.

De aci, din întelegerea şi pacea ĭnălţimilor, dincultul pentru munte, pentru Bucegi, s'a născut„Hanul DrumeţilorH asociaţie antemergătoare.Căci Bucura era o altruistă. Ea se gândea neîncetat la tinerimea studioasă, ca şi la intelectualiiinteresanţi cu punga mică, dar cu sufletul mare, caridin cauza costului relativ mai ridicat _ cum erape atunci _ al vieţii la Sinaia, nu se puteau foloside binefacerile pe care acest masiv le oferă aceloracel practică.Atunci a avut ea ideea înfiinţării „Hanului Dru

meţilor”, idee prinsă şi frumos concretizată în revista „Ideea Europeană" de către dnul EmanoilBucuţa 2).

Bucura, ca numeroşi poeţi, trăia în nori; ea era

o vizionară, îndrăgostită de bine, de frumos, de

2) Am cunoscut pe Bucura Dumbravă în anii ocupaţieila Bucuresti, unde îi plăcea să ia parte la şezătorile si plimbările unui mic cerc, botezat de mine ,,Drumeţii'. Se vede

cum a ieşit numele Hanului Drumeţilor şi că doi au fost părinţii lui. (Nota red).

Page 2 MIHAI FJIKÎ WLIBIIL ROMÂNIEI

util. De aceea dorinţa ei iniţială eza :e .'í=DrumeţilorH să fie un locaş confo:e:_ _= 53.12

153

1922. `hanul a fost desfiinţat, căci nu se mai putea

http://cachescan.bcub.ro/boabe_de_griu/touring_clubul%20_romaniei.pdf



_ cu bibliotecă, muzeu şi sală de (miză:z unde membrii asociaţiei în schimbul m m;deste, să capete pensiunea completă am sia' ge.tească de grija adăpostului şi hranei. wintreaga libertate de spirit pentru m ş'cercetarea Bucegiului apropiat. '

Pentru injghebarea asociaţiei. ţezr;mijloacelor de existenţă, de activizaîemanifestare, s'au ţinut multe constă1:.. Enitrei au avut loc in cursul iernei anahi 193'în apartamentul pe care il ocupa Bac.:Dorobanţilor (casa DaciaRomanian şparticipat _ după câtene amintim _ in afarăde stăpâna casei, dl şidna Mircea Neniţescu,dna Elena Gr. Râmniceanu, dra NataliaSlivici, dl Emanoil Bucuţa şi autorul acestorrânduri.

Pe măsură ce consfătuirile urmau, noui aderenţi se alăturau ideei,care insă treptat setransforma, dândusenaştere unei veritabileasociaţii turistice, caredupă numeroase formalităţi a şi căpătat fiinţălegală in ziua de 15Martie 1921. Hanul preconizat, aşa cum îl visase Bucura, n'a pututlua fiinţă; nu numai dinlipsă de mijloace materiale, dar şi din cauzaimposibilităţilor inerentegrelei epoci care a urmat imediat după răsboiu. Un adăpost la dispoziţia excursioniştilorse ĭnfiinţase totuş laSinaia chiar în vara anului 1920. :chis câte trei luni pe an şi in cele ceai. :rmátoare, 1921 şi 1922. Deşi binisor amenaia.: :wfortabil, cât se poate de ordonat şi 'sa î:vara 1922 având până şi un bunicel asaltat.aşa zisul „han” n'a funcţionat din lipsă areas:totală de excursionişti. A fost si acefia z. :ezymen postbelic ciudat şi inexplicabil că: :1 "ce otelurile scumpe gemeau de lume ir. :omente ale sezonului, Hanul Drumeţilot rämăzeainvariabil gol. E adevărat că el nu era sit:at înjurul cazinoului, ci tocmai sus pe Furnica. aproapede pădure şi la baza muntelui : şi afară de rareexcepţií. turiştii adevăraţi au lipsit aproape coziplet din Sinaia in zilele acele: veri. l: Septemxrie

:ezşe înainte. din cauza cheltuelilor. care cres:2i necontenit au dat după trei ani de expe:rn deficit de peste 20.000 lei, ceeace pentru

0 I'nă asociaţie incepatoare era prea mult.Cl alte cuvinte tocmai scopul iniţial pentru care

har creat _.Hanul Drumeţilor”, a trebuit _ cuallentul Bucurei _ să fie părăsit, ĭndreptânh activitatea spre alte ţeluri, tot atât de al'Hr't dar mai puţin ruinătoare.

lkh IQ'L7 la finele lui 1925 când a fuzionat top! în TouringClubul României, Hanul Dru*It a fix deci o adevărată asociaţie turisticăi srperioare a Prahovei, cu centrala la Bu

cureşti şi cu o singurăsecţie _ secţia Bucegilor, la Sinaia. In acestinterval _ deşi, avândmijloace mai mult decâtmodeste _ s'a desfăşurat o activitate, nu numai rodnică pentru Valea superioară a Prahovei, dar în deosebi de intensă propagandă educativă. S'au organizatin Sinaia şi Predeal, câteva excursii colective,cu persoane cari pentruprima dată călcau muntele, deşi ele erau sauveneau in Sinaia demulţi ani ; s'au ţinut conferinţe _ câteva cuproecţii luminoase _ laSinaia, la Azuga şi laBucureşti. S'au organizat de către unii profesori secundari _ subauspiciile asociaţiei _reuşite excursii in muntecu elevi de liceu curssuperior şi s'au tipărit,publicânduse în 1924primele lucrări'geografi

tzrstce sau literare:cea» Ganea Munţilor de Bucura Dumbravă in

m exezçlare ;b) Casteluĭ Peleş de Mihai Haret în 5.000 exem

SiC) Peştera Ialomiţei şi Casa Peştera de acelaş

autor in 3.000 ex., câte şi trele bine primite depublicul cititor. astfel că azi toate se apropiede epuizare. din fiecare mai rămânând nevânduteabia câteva sute de exemplare.

Paralel cu această activitate educativculturală,se urmărea insă şi una pur material constructivă,prin începerea ridicării unor refugii alpine şi anume: casele Peştera şi Omul din masivul Bucegilor.

Page 3154 BOABE DE GRĂU

Incă din 1924 se învedera însă conducătorilorasociaţiei, că „Hanul DrumeţilorH ca grupare re~gională de turism, n'avea înaintei deschis un vii~tor prea larg şi aceasta din următoarele motive:

a) număr limitat de membri, de oarece afară delocalnicii prahoveni cari se lăsau foarte greu con~vinşi, ea nu putea spera decât la bucureştenii iubitori ai Sinaiei, Prahovei în general, ori Bucegi~lor. Faptul acesta e atât de adevărat, încât, de undela început numărul membrilor crescuse relativ re~pede, căci la 31 Decemvrie 1923 număra 1.284

promisese să fie şi printre fondatorii Touring~Clu~bului României ;d) o mare asociaţie turistică, pentru ca să poată

produce plin efect de acţiune, trebue să lege relaţiide prietenie _ dacă nu chiar de reciprocitatecu asociaţiile similare străine. Dar unele din ele,Touring~Cluburi sau Cluburi Alpine, ne~au decla~rat categoric ĭn Februarie şi Martie 1925, cândam luat personal contact în străinătate cu reprezentanţii lor, că nu înţeleg să stea de vorbă decâtcu un TouringflClub sau cu un Club Alpin, dân~du~ni~se în acelaş timp sfatul foarte prietenos că



_ adică fuseseră în medie câte 500 înscrieripe an, dacă socotim şi cam 100 de retragerianuale _ la 31 Decemvrie 1924 abia erau1432, adică o creştere în 1924 de numai 300membri socotind şi aci retragerile tot de aproxi~mativ una sută. Şi trebue să reamintim că în acelmoment asociaţiase bucura de 50%reducere, pe caleaferată în grupe decinci, că trenurilecirculau chiar bi~nişor, iar tarifeleerau departe de afi atins cuantumulexorbitant de azi.ln schimb, pe lajumătatea lui 1925,îndată ce s'a ştiutde proectul trans~formării în Tou~ring~Clubul Româťniei s'a produs oadevărată avalan~şă de noui înscrieripeste 500, aşa căla 31 Decemvrie1925 se numărau1.847 membri, din»tre cari cam o mie de bucureşteni şi restul rísipiţiîn Ţara întreagă;

b) felul de alcătuire al asociaţiei (societate anonimă pe acţiuni) producea numeroase greutăţi, în~curcături sau confuzii;

c) faţă de activitatea ce se desemna şi faţă cuţelurile pe care mari nevoi _ ĭn afară de cele tu~ristice _ de educaţie generală, de cultură sauchiar de sport le scoteau zilnic la iveală, denumi~rea atât de poetică, de românească, dar nepracfltică de „Hanul Drumeţilor”, nu mai corespundeascopurilor către care se tindea; în contra ei se ri~dicaseră chiar proteste, dar mai ales o sumă deenergii pozitive, pe care riscam să le pierdem. Şifaptul a fost atât de adevărat şi mai ales de .palpabil, încât însăşi Bucura fondatoarea şi naşa„Hanului Drumeţilor” şi~a dat îndată asentimentul la schimbarea denumirii şi la transformarea arsociaţiei. Iar dacă moartea nu o răpea departe deŢara pe care atât de complet o adoptase, ea ne

Casa ,peşterau cu poiana

ar fi neapărat de dorit să creem un TouringaClubal României spre a fi şi noi la fel cu celelalte ţăridin lume care au vechi şi puternice Touring~Clu~buri devenite adevărate instituţii naţionale de cul~tură şi progres 1).

B. TOURINGÎLUBUL ROMANIEI. Aşa s'a născut ideea Touring~Clubului Românieişi din acel mo~ment _ adică dinAprilie 1925 _putem socoti această nouă asociaţiede turism ca fiindvirtual înfiinţată.Natural, din chiarprimul moment,ne~am dat seamade greutatea şirăspunderea ce neluam pe umeri.Dar aveam cura~jul credinţei, entu~ziasmul în spremai bine, dorinţaîn spre mai folo~

sitor; şi mai aveam alăturea, gata de colaborarecinstită, energii neînfrânte care n”aşteptau decâtmomentul de a se pune pe muncă. Nu ne putemopri de a aduce ĭn public prinosul omagiului nos~tru domnilor Walter Muston şi C. I. Ionescu, am~bii din Sinaia, consilier Diaconescu şi Romeo Io~nescu, ambii din Braşov, consilier onorar Iorgu G.Toma din Cernăuţi, Ioan Colman, Nicolae lvano~vici şi dr. Emil Casimir din Bucureşti, pentru a nucita decât pe cei mai imediat apropiaţi.

Pe de altă parte, era absolut necesar _ sfatulîl primisem şi din afară _ ca denumirea interna~ţionalizată astăzi de „Touring Clubu să fie pusăla adăpost de aventuri care oricând ar fi pututcompromite pentru mult timp, ideea turistică în România. Mai mult, toţi aceia cari se grupau entu

Foto Dem. Stoenescu

1) Vezi „Boabe de Grâu“ No. 1, pag. 53 „Turismul altorţări", despre opera considerabilă desfăşurată de către Touring~Club Italiano, spre exemplu.

Page 4 MIHAI HARET: TOURINGCLUBUL ROMANIEI 155

ziaşti ca fondatori in jurul noului „TouringClubul României". chiar dacă nu aveau un trecut turistic bine stabilit şi cunoscut, aveau totuş legăturişi mai ales înţelegere pentru turism, carei făcea săse intereseze foarte de aproape de acest elementde civilizare. Şi din acest punct de vedere prin urmare, era o garanţie că titulatura de TouringClubul Romăniei incăpea pe mâini bune. ceeace evident dădea cele mai frumoase speranţe de viitor.

Anul 1925 a trecut în felurite consfătuiri şi şedinţe pentru facere de statute şi regulament, şi intot felul de adunări generale şi extraordinare pentru clarificarea şi punerea la puncta chestiunilor care se ridicau şi adică : înfiinţarea TouringClubului României, transformarea fostului Hanal Drumeţilor in secţia alpină a Bucegilor şi fuziunea ei in T.C. R.yfelul de a se manifesta al acestei dinurmă asociaţii, legătura ei cu societăţi similare străine, şi câte altele.Toate aceste formalităţi au cerut

mite. Comitetele locale constitue ĭn acelaş timp legătura cu centrala asociaţiei.

Secţiile sunt următoarele:I. Secţia Bucuresti cu sediul în Capitala Ţării,

fondată odată cu asociaţia la 2 Aprilie 1926. Numără cam 1.500 de membri şi e condusă deocamdată. direct, de către Consiliul de Administraţiecentral.2. Secţia întâia alpină a Bucegilor, cu se

:liul în Sinaia; fondată asemenea la 2 Aprilie1926. Numără peste 400 de membri şi este condusă



timp, dând mult de lucru, aşa că abiala 2 Decemvrie 1925 s'a putut cereTribunalului Ilfov aprobarea constituirii numitei asociaţii şi persoaneleurmătoare au fost membrii fondatori: Ştefan Bogdănescu, SophieBragadir, Ioan Brăiloiu, Emanoil Bucuţa, Mircea Chernbach, Mihai Ciupagea, Ioan Colman, D. Z. Furnică, Mihai Haret, Spiru D. l. G.Haret, Niculae P. Missir, GrigorePherekyde, Constantin N. Popescu.Mitică PopescuBaldovin, NiculaePopovici, Andrei PopoviciBâznoşanu, Carol Rasidescu, dr. Teodor Solacolu, Ştefan Spirescu, Aurel Stănescu, Constantin Stătescu şi ConstantinStoicescu, iar avocatul asociaţiei a fost G. Mortzun.La 2 Aprilie 1926 apărea in Monitorul Oficial

sentinta Tribunalului Ilfov, care dădea TouringClubului României autorizarea de funcţionare. acordândui in acelaş timp personalitatea juridicălui şi secţiilor sale conform legii pentru persoanelejuridice.II. ORGANIZARE. MEMBRI. ACTIŃ'I

TATE DESFĂŞURATĂ. _ TouringClubulY ' României, care este'T' 31; condus de un Cori

siliu de Admin'stra

mai tuturor asociatiilor de genul său.adică aceea bazatăpe secţii sau sedii

care larândul lor sunt con

duse de comitete locale sub auspiciile Consiliuluide administraţie şi după regulamente anumit intoc

Desen :e Ion Gdihezf

Foto W, Muston

Inaintea Casei ,Peştera'I

de către dl avocat Gh. Cojocărescu din Sinaia,ca preşedinte.3. Secţia a doua alpină Braşov, cu Sediul în Bra

şov; fondată la 10 Aprilie 1927. Are peste 300membri şi este prezidată de către dl consilier Diaconescu.d. Secţia a treia Bran şi alpină a PietreiCraiului.

cu sediul în PredealBran ( jud. Braşov) la PreotulIosif Tătulea, preşedintele ei. A fost fondată la 14Iunie 1926 şi numără peste 50 de membri.

5. Secţia Ădunţilor Apuseni, cu două subsecţii şicu aproape 250 de membri ; are sediul ĭn Cluj şi esteprezidată de către profesorul dr. Titus Vasiliu dela Facultatea de Medicină din Cluj, iar secretargeneral este dl Valeriu Puşcariu. A fost fondatăla l Iulie 1927.

6. Secţia PietreleDoamnei din Bucovina, cu sediul in CâmpulungulMoldovenesc, are aproape100 de membri şi este prezidată de către dl IorguG. Toma. fost vicepreşedinte al Camerei. Fondată la 18 August 1928, şi

7. Secţia de apă Dunăreadejos cu circa 300 demembri şi cu sediul ĭn Brăila. Este prezidată de d.Comandor Octav Nedelcu şi a luat fiinţă ĭn ziua

Page 5156 BOABEDE GRÄU

de 9 Martie 1930. Este prima secţie de apă a T.C. R.

In afară de aceste şeapte secţii contituite în modlegal, asociaţia are în câteva alte localităţi, începuturi de viitoare organizări teceriste, cum ar fisecţia Banatului cu peste 60 membri numai în Timişoara; secţia PloeştiCâmpina cu aproximativ300 de membri, etc.

In total numărul membrilor TouringClubuluiRomâniei, depăşea pe ziua de 1 Maiu 1930, cifrade 3.500; dacă toţi aceştia şiar plăti cu regularitate neĭnsemnata cotizaţie anuală _ şi mai alesdacă şiar achitao fără numeroase vizite de încasator, care costă foartemult~situaţia financiarăa asociaţiei ar fi multmai bună.

După aceste preliminări să examinăm situaţia fiecărei secţii în parte, cu activităţile desvoltate şi cu situaţia financiară.

1. SECŢIA BUCUREŞTI, contrariu celorlalte secţii organizate,contează din lipsaunui comitet adecuat ŕmai numai ca gruparepe hârtie, care nla desvoltat nici un fel de ac

început nici cea mai slabă activitate. Şi rolul ei arfi putut fi covârşitor, dacă ne gândim că ei îi incumbă mai ales o acţiune de specialitate şi educaţie turistică generală care să prepare terenulpentru o viitoare organizare turistică a regiunii.Câţi din noi cunosc bunăoară curiozităţile, monumentele istorice sau măcar punctele de seamă aleCapitalei: cine lea descris vreodată? Iar ale judeţului Ilfov şi mai puţin, deşi el are un pronunţatcaracter turistic l Sau cine îl poate vizita dacă niareautomobil propriu, şi chiar atunci...? Acesta esteal doilea punct de regret, căci secţia Bucureşti arputea avea un rol util şi prin aranjarea unor vizite

colective în oraş sauîmprejurimi; prin publicarea unor mici călăuzesistematic întocmite asupra Capitalei şi Iudeţului, cu lacurile, cu mânăstirile sau cu peisagele sale uneori maimult decât caracteristice, Dar pentru a puteapune în practică acestprogram, e nevoe de unmănunchiu de oameni energici, desinteresaţi şibuni cunoscători ai locurilor, cari să se dedice acestei opere deeducaţie şi cultură turistică, capabilă să



tivitate, de oarece totceeace s'a >făcut în numele ei, a fost de faptopera directă a Consiliului de Administraţie.Şi trebue să recunoaştem, că această lipsădela datorie a celei maimari secţii teceriste, afost dăunătoare, deoarece Consiliul central,organ în parte reprezentativ de administraţie generală, neglijează fărăvoia lui şi uneori chiar împotriva unor silinţe stăruitoare, numeroase chestiuni, care dacă par mărunte, sunt totuş foarte interesante. De aceea s'a şiadoptat organizarea asociaţiei pe bază de secţii;pentru că aceste grupări mai mici, regionale, cuautonomie accentuată, sunt mai mobile, mai vioaie,mai creatoare în ansamblul lor pentru scopuri, deseori nebănuite, care se ivesc la orizont. Iată unprim punct pentru care regretăm lipsa de existenţăreală a acestei secţii, în care încă dela înfiinţareaei ne pusesem întreaga speranţă, căci o socoteammarea animatoare, aceea în care ar fi trebuit săînflorească dela început, un înalt spirit de entuziasm creator. Dar iau lipsit conducătorii şi rezultatul este că în Bucureşti şi judeţul Ilfov, nu sla

pe prispa Casei „peştera“

schimbe în bine, numaiîn câţiva ani, faţa iudeţului.

In lipsa unei activităţi în localitate a secţiei Bucureşti, Consiliulde Administraţie centrala procedat in numele ei,continuând programulînceput de către HanulDrumeţilor; adică ter

minarea caselor din Bucegi care au şi fost deatunci încoace ĭnzestrate şi amenajate cu tot confortul posibil.Aceste adăposturi sunt: CASA PEŞTERA la

1610 m. alt. şi CASA OMUL, „MIHAI HARET”la 2509 m. alt.

Ridicarea şi desăvârşirea acestor două case româneşti de adăpost în munţi, a însemnat un moment important in desvoltarea alpinismului naţional, de oarece dela un an la altul, numărul celorce s'au urcat pe munte, a crescut ĭntr'atâta în câtchiar din al doilea an al existenţei lor, sia văzut căîn timpul verii erau insuficiente.

Construcţia „Casei Peştera" a început în Maiu1923 şi la 21 Septemvrie acelaş an, a fost inaugurată în mijlocul unui frumos entuziasm a peste 60

Foto W. Muston

Page 6 MIHAI m.. Will. ROMÂNIEI

Cum sla transportat din vale materialul pana: Casa,u`1r:`

de participanţi. Lucrările au cont;_a: ţlsa a. :adeparte în tot cursul anului 1923= ieirm ş ~ :verii 1925, procedânduse la mărirea şi mjarea ei, astfel că în ziua de 29 Iunie Im, ck faţăfiind peste 200 de membri _ deşi noaptea üqxlfusese infernal cu frig şi viscol de Zăpadĺ _ sainaugurat şi lucrările cele noui. De anmd şi pŕ';azi, i s'au adus neincetat ata: 'zceeace priveşte confortul excursiomştzm. că: şposibilităţile ei de exploatare, fácăndu` ` :_reparaţiile necesitate de marile stricacmni pe "teîn fiecare iarnă i le căşuneazá zapezile gerrxzje

157

foto W. Muston

Îăflzi :___ :___: Ssguxárii Casei ,Ornu'A (7 August 1926)

:'22 ce sforţare s_a făcut spre a se ajunge aci, maialä :a de prea multe ori activitatea conducătorilor

este szŕnjenită prin felurite pretenţii ab.lk ai prin rezlamaţii, în majoritate dovedite

sau in orice caz exagerate. Şi acestemdaapr care ín 90% din cazuri vin dela ne~_flli, adică dela persoane cari de fapt n'au:îc' am drepe de vreme ce cu nimic n'au contribuitla open realizată. n'au alt rezultat decât de a ĭn:lazi personalul adăpostului, care şi fără asemenea:acze ne dă suficient de lucru. Iar pe noi condu~



sau uraganele.Azi Casa Peştera posedă â10 de patun c.: sc»

mieră, cu saltele de lână, perne de fulg; şi rufăria completă de pat, totul repari'" în :xx:

camere la parter şi trei la mansarda. Deosebit în alt corp se află un grajd pentru vaci. o cămară~atelier, o cameră neagră pentru fotografie şio cameră pentru călăuze având şease Iocwí. Totîn corpul principal sunt: o frumoasă sală de :â:care cu bibliotecă şi muzeu în formaţie. o cazerĺpentru ingrijitor, o bucătărie cu cămara si si:munte o solidă şi spaţioasă pivniţă de beton arma:cu două compartimente.

Costul total al adăpostului, aşa cum se prezintăel actualmente, cu sobele de teracota. cu intreagalui zestre, mobilier, veselă, rufărie. şi reparaţii. seridică la rotunda sumă de 1.652.762 lei. Dám această cifră, tocmai pentru ca cititorii să poată ju

ne amărĺsc, măcinândune în mod inutildupa cum arătăm mai sus. Nimeni dealtfel nuşi inchipuie. cât ne dă de lucru persona~iul caselor. pe care noi trebue săl formăm _ ne~a'ándnÎ pregătit de trei, patru generaţii ca inÄpts ~ pe care trebue săl ţinem în frâu spre anu se abate dela datorie, pe care trebue să~l ins~pectăm cât de des şi pe care trebue chiar... să~l:salam de jicm'rile gratuite pe care le capătăuneori tocmai dela aceia cari n'ar trebui să jic~nească. Inţelegem deci ce greutăţi prezintă admi~nistrarea unei case de munte, ce de îndatoriri tre~buesc ţinute la zi şi executate ĭn mod absolut ono~rific de către două sau trei persoane, care benevolşiau luat această ĭnsărcinare, de care profită atâ~ţia excursionişti. Unul dintre conducătorii Clubului Alpin Francez, care posedă vre~o 25 case deadăpost in munte. ne spunea acum câtva timp:

„nu este atât de greu de construit case de adăpost

Page 7158 BOABE DE GRĹU

foto W. lfiiuston foto W. MUSÎDD1 2

in munţi, pe căt e de greu de a le ţine şi exploata“, atunci dela schimnici circa 300 la 350 persoane.ceeace pe zi ce trece se adevereşte şi pentru T.~ Numărul acesta sia ĭntreit chiar din primul an deC. R. funcţionare a Casei Peştera şi de atunci a crescutZiceam că imediat ce casele din Bucegi s'au des~ fără incetare până în 1928, scăzând puţin în 192(

chis, numărul excursioniştilor a crescut considera~ Iată tabloul comparativ de la 21 Septemvrie pâ~bil. Schitul Peştera Ialomiţei a găzduit în 1923 _ nă la 31 Decemvrie 1929, atât al găzcluirilor câtdupă informaţiile aproximative ce am putut culege şi al venitului net pe care l~a avut adăpostult

Palurile dis onibile în cursul anului .

Anul 7 blrul persoanelor găzduite Paturile ocupate şi pmcîntul celei Ocupate BengitcmlMembrii Nemembffi ' Total Membrii Nemembrfi Total Total 0/0 ütupfile 10/0 libere L e i

1924 359 807 1.166 524 868 1.392 7.235 190/0 810/0 10.619

` 1925 625 811 1.436 885 857 1.742 8.167 215 0/0 785 0/0 31.212l 1926 844 1.191 2.035 1.379 1.233 2.612 11.415 230/0 770/0 41.811

1927 1.072 991 2.063 1.938 1.194 3.132 14.600 215 0/0 785 0/0 59.368

1928 980 1.097 2.077 1.716 1.233 2.949 14.600 205 0/0 795 0/0 110.715

Q929 833 809 1.642 1.613 1.056 2.669 14.600 185 0/0 815 0/0 51.136

Din examinarea tabloului de mai sus, reiese că găzduiţi a fost cu 435 mai mic ca în 1928, an cuanul de criză 1929 a influenţat în rău şi „Casa afluenţă maximă. Iar excursioniştii vizitatori au con~Peştera”, de vreme ce numărul excursioniştilor sumat atât de puţin încât beneficiul net cu 59.579



foto W. Muston Foto W. Musfion

3 Faze de clădire a casei 1„Omu“ 4

Page 8 MLHIAI :fim: 'HimCLUBUL ROMÂNIEI 159

lei mai mic ca în 1928, poate i sunt: :a ŕzastruos. E adevărat ca la aceasza a ştoamna 1929 _ mizerabila ca :ţ ~ .12 f dicând excursiile în munţi a ţinut 2 ş. „iarîn ultimele patru luni ale anula; De :să í'lză.rile brute dela Septemvrie la Decani _ mde una suta mii lei în 1928, in 1929 zh if aatins trei~zeci mii lei ; şi tocmail ĺ __»na după terminarea aprovizionarn áe itzi iu'mează adevăratul beneficiu net.

Casa Peştera _ am arătat _ es; litriîn lunile de vara, mai ales daca ţine. Sid :ialpinismul creşte din an în an. Se pu fixi p»blema maririi casei, ceeace s'a şi hotii. im'du~se chiar cu strângerea materialnkai k .cesar. lar pentru ca adapostul sa :'ecfle :azilneratoriu, căci altfel exploatarea `~ :_i:1 să :ineze asociaţia, e necesar sa fie aziJ. a: î. :r: _cât mai perfecte, cu luminat electr.: aţă "s'fiflíinstalaţii sanitare, etc. Toate acestea :r: 'ra :ficari pentru moment lipsesc. Faţa însă cu numa a f Arul relativ important almembrilor secţiei Bucureşti, sforţarea de făcutnlar fi de loc mare dacaspiritul de solidaritate alunora pentru opera tecerista, ar fi mai adânc sădit şi mai ĭnţelegător defoloasele ce vor urma.Al doilea adăpost de

munte ridicat tot din veniturile secţiei Bucureşti,este Casa Omul „MihaiHaret”, a cărei construcţĺe a inceput in 1924, la Carbon.uşteni, unde a fost com

plet încheiată în curtea fabricilor ScixieltDemontata şi piesele numerotate. a a pan_ i

transportata cu mare oboseala şi c: mai:cheltueli sus pe vârful Omul unde a fos ĺefî;montata. Vederile alaturate arata ma: b'me áe că:lungi descrieri, una din greutăţile care au im :leînvins. Spre exemplu, o buna parte :E: ama fost cărat cu spinarea omeneasca pe c de circa doi km., adica de pe Şeaaa 'Văd Cerin:p

lui până în vârful Omul.Cu toate viscolele şi uraganele in: :sama 1925.

graţie rezistenţei şi perseverenţei :cz_W.fraţii Pescaru, lucrarea a fost cotaţie: :mă iainceputul lui Ianuarie 1926. astfel ca ° îndata ce s'a putut adapostul a fa mobilat. amenajat şi deschis publicului. lnaugzzrarm a amloc în ziua de 7 August 1926. în prezenţa a patepatru sute de excursionişti veniţi d: multe părţi.măcar că în ziua aceea domnea un timp inxmalcu uragan rece de zapada. care din ajun albîsed`arândul crestele golaşe înconiurăxoare

Deşi fusese extrem de solid construită, fiindprinsa drept temelie în 12 blocuri de beton de câte

metri cubi fiecare şi ancorată din aceste blo~ani pâna `n acoperiş cu 24 enorme ancore de fier,:ccaş casa vibra şi mai ales urla extraordinar în

uraganelor, care la Omul sufla foarte des.De aceea in 1927, i s'a adăogit în spate, legând~oca stânca Omul, o solida construcţie de piatra :mc :Sa ,.rnagaziatamponH care a costat peste

2171113 lei şi care nu numai ca a asigurat netagă~existenţa casei, dar a imbunatatit şederea af

:ai: a îngzţítorului şi a excursioniştilor, făcând~o.ai plĺcmä. caci acum interiorul este totdeaunal .._._. ICm' * amenajarea completă a Casei

(bl Haret”, a costat în total pâna azisum :Ie '52860; faţa cu insuficienta ei pen~url gĺsáuirea excursioniştilor s'a hotarît mărireaară ce miiloacele financiare vor permite aceastăkm! ne'cäa:ăV dar mai ales dorita de vizitatori.

ln adecar, din cauza

_ r micimii ei relative (nupoate cuprinde la odatamai mult de 25 persoane)şi a fricei pe care mulţio au de a nu găsi loc dedormit, numeroşi excur~sionişti îşi întocmesc pla~nul în aşa mod, ca să nufie nevoiţi să petreacănoaptea la Oomul. Dinaceastă cauză deseori _chiar în lunile de afluenţă Iulie~August~Sep~temvrie _ adapostul ra~mâne gol, în timp ce

_. Peştera, Bulboacele, Schi~tul sau Malaeştii gem de

~'e de excursíonişti. cari, când află că erau locuri regreta. dar prea târziu, temerea care

; _:ţsedácat de a se bucura de prodigioasele

ţ ale apus sau rasarit de soare la2.50) :1. alt.Casa Omul „Mihai Haret” poseda o cameră cu

pa: comun de lemn. suprapus în două etaje, cusaltele de pae şi paturi, o bucatáriefcamera de în»griiíter la mijlocul construcţiei, o mica şi confor~'zi'ilĺ Qmerĺ separata cu două paturi cu somiera

__s saltele de lâna şi o mansarda captuşita cu scân~lámbuite şi carton gudronat, având mai multemmm' de lemn cu saltele de pae, totul foarte curatş aranjat. In plus, mai are în spate, a~mrntita magazietampon, spatioasa şi bine aeratapentru păstrare de alimente şi bauturi în timpulverii. sau a lemnelor de foc în timpul iernii.

Situaţia ca refugiu alpin a Casei Omul „MihaiHaret“ se poate rezuma în urmatorul tablou:



Page 9160 BOABE DE GRĹU

y _ _ Trecători cari au plătit numai f _Nrul persoanelor gazduite Paturile ocupate taxa de odihnă De icit net

Anul l ţ f

Membrii lNemembrii Total Membrii Nmembm Total Membrii Nemembrfi Total L e ii

1926 235 l 265 Î 500 243 266 509 118 257 375 15.487l 4 *_i >__ fi Î Q

1927 308 301 609 336 308 644 201 364 565 7.376

lÎ a __ `Î r,1928 339 ` 324 663 351 351 702 117 229 346 4.245

1929 301 ` 405 706 326 411 737 121 224 345 13.963

Din citirea cifrelor de mai sus, se vede că adăťpostul dela Omul a dat dela deschiderea lui de~ficit continuu. Aceasta din cauza greutăţilor detot felul şi enormelor cheltueli ce le necesită ex~ploatarea _ deşi, ca şi pentru Casa Peştera, ad~ministraţia se face de noi în mod gratuit _precum şi a preţurilor modeste stabilite, căci nutrebue uitat că T.~C. R. face in primul rând operăsocială de desvoltare turistică şi preţurile suntfixate astfel ca să fíe accesibile oricui, tineretuluiîn deosebi. Credem însă, că dacă ne Va fi posibilsă realizăm mărirea proectată, acest deficit careapasă greu, va dispare cu timpul.

2. SECŢIA INTAIA ALPINA A BUCEGILOR, este prima secţie exterioară a T.~C. R. şicea mai veche, de oarece ca o continuare a vechiu~lui „Hanul Drumeţiloru ea există _ după cum amarătat _ chiar dininaintea actualei asociaţii. Inadevăr fiind fondată în ziua de 27 Ianuarie 1924,la 2 Aprilie 1926, adică în momentul când devenea

„Secţia întâia alpină a Bucegilor a T.~C. R”, eanumăra 94 de membri. Azi este cea mai puternică,cu peste 400 membri al căror număr creşte necontenit, precum şi cea mai bine organizată secţie te~ceristă, având desfăşurată o activitate, care faţămai ales de mijloacele financiare reduse de carea dispus, poate fi calificată de considerabilă.

Graţie propagandei neĭncetate şi stăruitoare,credem că actualmente nu mai sunt mulţi localniciîn Valea superioară a Prahovei care să nu fi auzitde T.~C. R., dar mai ales de binefacerile turismu~lui, ca element de progres şi îmbogăţire a staţiuni~lor climatice şi de turism. Având norocul să nu~mere printre conducătorii ei energiile domnilor:avocat Gh. Cojocărescu, Walter Muston, C. I.Ionescu, Ioan Tatulea, Iordan Tacu, inginer Bo~lomey, G. Matheescu, fost primar la Sinaiei şi alţii,secţia Bucegilor a putut proceda la o frumoasă oaperă turistică, parte educativ~culturală, parte puralpină, care pe zi ce trece se lărgeşte, dând ĭn~dreptăţite speranţe de viitor.Ca şi pe vremea „Hanului Drumeţilor”, s'au or~

ganizat conferinţe, excursii colective, baluri mi~nunate adevărate ocazii de ĭnfrăţire între ceide jos şi cei de sus toţi membri tecerişti, __ entu~ziaste agape colegiale animate de acelaş larg spi~rit democrat, etc. urmărinduse tot odată şi unprogram de tipărituri, care s'au relevat ca răspunzând unei adevărate necesităţi. Anuarele Bucegilor,interesante şi frumos tipărite, au devenit cărţi desucces şi e probabil că vor fi în curând şi publicaţii de mare tiraj. Până acum s'au tipărit :

în 1926, Intaiul Anuar al Bucegilor, pe1924/925, in o mie exemplare, epuizat;în 1927, Al doilea Anuar al Bucegilor, pe anii

1926/927, cu hartă colorată la l/10.500, în douămii exemplare, asemenea epuizat;în 1928, Al treilea Anuar al Bucegilor, pe anii

1928/929, asemenea cu hartă colorată la 1/10.500,tot în două mii exemplare, azi în plină desfacere.

Al patrulea Anuar este în preparaţie.Oameni cari in viaţa lor n'au citit un singur

rând în afară de gazetele zilnice, işi procură re~gulat Anuarele Bucegilor, le citesc şi recitesc, aşteptând cu nerăbdare apariţia noului volum. Deaceea putem afirma, că acolo sus la poalele Bucegiului, anuarele teceriste dau o contribuţie impor~tantă la desvoltarea gustului de citit, Este acestaun fapt de reţinut, relativ la valoarea pe care opoate reprezenta ĭntrlo regiune dornică de des~voltare o societate turistică bine condusă, care săştie transforma in activă, setea pasivă de cunoaş~tere şi informare a publicului localnic. Pentru a~ceasta evident este ĭn primul rând nevoe ca aso~ciaţia să ajungă a inspira deplină încredere. Şisecţia alpină a Bucegilor, prin felul ei de a se com»porta, prin cinstea ei desăvârşită, prin activitateautilă ce a desfăşurat până în prezent, ca şi princonducătorii ei dezinteresaţi, a câştigat deplina ĭn~credere a prahovenilor, doritori de progres. Do~vada o fac între altele şi numeroasele ajutoare detot felul, pe care le primeşte secţia în mod absolutspontan dela membrii săi, în afară de cotizaţia a~nuală obligatorie.

Deosebit de agapele colegiale, de conferinţele ţi»

anii

Page 10 MIHAI HARET mIINGCLUBUL ROMÂNIEI

nute, de balurile avute, de excursiile cnkrzrse mganizate şi de anuarele publicate, secţia alçză aBucegilor a mai realizat şi următoarde : a mafrumoasa casă de munte din masivul Giince: z:mită „Casa PisculCâinelui'Ĺ; a marti pura: î:munţi; a reparat şi construit drumnn; e pa 2

161

cilot în munţi, care reclamă foarte insemnate fonduri. ce rămân pierdute, nu numai prin felul întrebuinţării lor, sau din cauza asprimii climei, ci

ales din cauza distrugătorilor fără motiv, caristrică ai: plăcere, astfel că ruinează repede lucrarea. trebuind fără incetare _ chiar dela un an la



:14; fim:bele indicatoare; etc. Să examina: _;unele din aceste activităţi.Casa PisculCâinelui depe munteie :_ 11

me se află situată d'asupra Sinaiei la 1.011 a :L:şi la doi km. distanţă de oraş, având e: :1:: :eacces foarte uşor. Ridicata in „Poiana Ca; :2:strucţia ei a început in Main 1928, iar i:.=_._` *22223a avut loc la 17 Noemvrie 1929. Adŕpcszi :_*sce e:complet gata, lipsindui numai o parte Î;jarea şi mobilarea interioară, care sţm'š.: ._ :rputea termina in cursul anului curen.: î __; cu electricitate, are telefon, cameră ch h Ş vaavea instalaţii sanitare moderne.Până în prezent acostat 871.073 leişi mai necesită aproximativ 170.000lei pentru completaei terminare.Casa PisculCâi

nelui a fost cons~truită de către Sec~ţia alpină a Bucegilor căreia îi a~parţine. Ea nu epropriu zis o cabană de muntecum sunt cele dinBucegi, fiind preaaproape de Sinaia,ci este in realitateun loc de plimbareşi recreaţie pentruSinăeni şi vizitatori, aşa cumse 'szzeste L: :sârnătate ĭn jurul marilor localităţi de vţegiamrŕ Dealtfel nici nu posedă de căt patru camere a că:două paturi fiecare, care se săptămânal şi exclusiv membrilor tecer.sr~ ln afară

de camerele de dormit, mai posedă urmĺnoara'eîncăperi: camera ĭngrijitorului. bucătărie_ cămaraşi o frumoasă sală de mâncare. cu un bv: :esanrant la îndemâna oricui, dela ferestrele cânt.a sedesfăşoară o magnifica privelişte asupm Bucegilor, Sinaiei şi Castelului Peleş.

De un beneficiu net al nu se poate vorbi, neavând un an întreg de

funcţionare, mai ales că nici complet amenajată nafost in acest interval de timp. Totuş putem arătacă dela l lulie 1929 la 31 Decemvrie an.deşi a fost vizitată de peste 2.5“, persoane. a da:un deficit definitiv de lei 15.937.

O altă importantă activitate desfăşurată de către secţia alpină a Bucegilor. este marcarea pote

altnl _ să fie de aproape ĭntreţinută, dar mai*s reparată. Mai mult, conducerea şi suprave*lm marcajului este foarte obositoare pentru cei(Ii _ î: mod gratuit şi benevol _ şiau asumatmierea acestor lucrări. De aceea nici nu s'auî_i". I:s:mna până in prezent de cât 155 km.m exclusiv in masivul Bucegilor, cari au costatma sumă de 97.462 lei, fiind în total ĭnfipţia de 22 23 m. înălţime. Nu e aci locfl să mai pe larg de acest marcaj, asupra(am oncme poate avea detalii complete şi preciseŕ cîirea :elor trei anuare apărute ale Bucegilor.

ln plus, planşacare însoţeşte acest articol, lămureşte culorile şidistanţele, mai bine ca o lungă descriere.

Äm arătat căsecţia alpină a Bucegilor, s'a ocupatşi de reparaţiaunor poteci înmunţi devenite impracticabile din:auza uitării incare fuseseră lăsate. Acestea sunt:o sumară reparaţiea potecii spre Vârfulcudor; reparaţie radicală şipodul refăcut al

puteam dela PoianaReginei prin PiatraArsă pânăin vârful acestui munte total 6 km. ; o reparaţielnfică a potecii de pe Valea Iepilor (6 km.), ad' ` ' înainte de răsboi, distrusă complect în tim

ţnl estlzzăţilor şi ruinatŕ din nou după reparaţianoastră de teribile avalanşe chiar in anul următorrefacem.

In fine sia reamenajat complet de la Diham] in vârful Omul, „drumul lui Frideric Deubel" pe la Pichetul Roşu, poteca Take Ionescu şiFaţa Bucşoiului. Poteca aceasta celebră, care pre:intă prodigioase puncte de vedere, a fost trasatăpentru prima dată de către profesorul azi octogena: Frideric Deubel din Braşov, cunoscut al

Cum nimeni nu se mai ocupase de ea, sepierduse cu desăvârşire, abruptele fiind măturateşi poleite de către avalanşele succesive a numeroşi ani, iar pantele mai domoale fiind complet acoperite. fie de jnepenii crescuţi in voe, fie de bolovanii rostogoliţi de sus în cursul timpului. Acum,

foto M. Haret

Drumul ,De'sbd' 'A Casa ,0:` r; 51;; Bucşoiului

Page 11162 BOABEDE GRĹU

pe unde a trebuit s'au făcut trepte, s'au curăţitjnepenii, siau dat la o parte bolnavii, marcândused'arŕndul, des, de sus şi până jos. Lucrarea siaefectuat în vara trecută 1929 sub supraveghereadirectă a dlui W. Muston şi a noastră, costândîn total frumuşica sumă de 15.000 lei.

Terminăm cu această succintă descriere a secţiei alpine a Bucegilor, a cărei activitate produc

tivă doritorii o pot pe larg urmări in pomeniteleAnuare ale Bucegilor. Inainte însă de a incheia şipentru ca cititorul să judece cât mai precis situaţia ei financiară, iată şi bilanţul ĭncheiat pe 31Decemvrie 1929, aprobat de adunarea generală asecţiei din 9 Fevruarie 1930, şi care confirmă cucifre soliditatea ei.

BILANŢUL SECŢIEI ALPINE A BUCEGILORDE si DECEMVRIE 1929

A C T I V IJ A S l V

CASSA lN NUMERAR . . . . . 561 Averea T.~C. R.secţia alpină a 574.010[mprimateî Bucegilor . . . . . . . . .


http://webcache.googleusercontent.com/search?q=cache:http://cachescan.bcub.ro/boabe_de_griu/touring_clubul%2520_romaniei.pdf&gws_rd=cr&ei=NjxOVt… 10/15

35 ex_ primul Anna; a 20 lei , 1_700_ Cotizaţii pe 1929 şitaxe înscriere 47.065550 ex. A1 21ee Ammr a 55 lei 19.250 Subvenlii si donatii ~ . 82.264180 ex, Hărţi volante a 20 lei _ 5_600_ Subventia de la Centrală . . . 100.000 229.329_

1.377 ex.A13=1ee Ammf e 70 lei 96.390 120.940~ ImpwmulufiSemnul secfil/or alpine Bancii „Albinaa Sinaia . . . . 100.000

629 buc_ a 30 lei _ _ _ _ , _ 50_320_ Diverşi particulari . . . . . . 94.000 194.000Casa prscu] Câinelui Garanfii

Lucrări efectuate până le Ingrijilorul Casei Piscul Câinelui 11.000Sl/Xll 939 871.073 Lucrări de marcaj

Mobilier şi une/fa Lucrări' În 1929 . . . . . . . 27,462

Conform inventarului 43.710 Sume plălile sediului central

___ drept 50 0/0 din coiizajii 23.532Le] 1'086'604 Vărsaţi în cont p. Al 3lea Ĺnuar 18.641Venilul balului 1929 8.630 50.803

3. SECŢIA A DOLIA ALPINA BRAŞOV.Deşi fondată la 10 Aprilie 1927, secţia Braşov n'aputut desvolta o activitate apreciabila decât de pela jumătatea anului 1929, din cauza a numeroasegreutăţi, asupra cărora nu e locul să insistăm aci,dar cari în parte au fost înlăturate azi.

Faptul ĭmbucurător este că secţia a început a semanifesta frumos, intocmai ca şi secţia Bucegilor,cu reuşite agape colegiale, cu un splendid şi foarteremuneratoriu bal, cu entusiaste excursii colectiveşi cu interesante şi populate conferinţe însoţite deproecţii luminoase. Este acum de netăgăduit, că aceste manifestări produc cel mai fericit efect, maiales ĭntr'o localitate ca Braşovul, unde pentru prima dată se manifestă o societate turistică românească, in care chiar Românii nu aveau prea mareincredere, fiind obişnuiţi până aci să considere eXclusiv pe Saşi, ca având singuri un spirit turisticrealizator. Sperăm că ĭn scurt timp dovada contrarie o vom putea şi noi face uşor.

Punctul esenţial de activitate al secţiei Braşov,a fost stabilit pentru inceput, la ridicarea „CaseiPostovaru pe muntele cu acelaş nume. După maristăruinţe s'a putut obţine dela primăria municipiului Braşov, terenul necesar, admirabil situat chiarpe creasta muntelui la 1690 m. alt. de unde pri

Toial lei 1.086.604

veliştea se desfăşoară nelimitată pe întregul cuprins al orizontului spre PiatraCrai, Bucegi, valeaPrahovei, Gârbova, PiatraMare şi platoul Transilvaniei. Acum se lucrează in mod activ şi de maimulte luni, la adunarea materialului şi la strângerea fondurilor de construcţie. Avem mare speranţăcă lucrările vor putea incepe chiar in cursul acesteiveri.

Necesitatea unei noui case de adăpost pe Postovar, se făcea simţită de mai mulţi ani, pentru următoarele două motive:

a) numărul excursioniştilor a crescut foarte multîn ultimul timp, vechea casă S. K. V. devenindneĭncăpătoare in unele momente ale anului, şi

b) spiritul turistic al excursioniştilor Români,fiind foarte diferit de acela al excursioniştilor Germani, dă naştere la dese conflicte, uneori regretabile între excursioniştii acestor două naţionalităţi.Pentru a curma răul şi a da posibilitate alpinismului braşovean _ fie el naţional sau minoritar săse desvolte în linişte, dar mai ales în plenitudine,comitetul Braşovului in deplin acord cu Consiliulde Administraţie Central, care ĭl va ajuta din toateputerile sale, a decis construcţia cât mai grabnicăa unui confortabil adăpost alpin pe cunoscutul .ţ

Page 12 MIHAI I'JiRE'Îz 'IDURINGCLUBUL ROMANIEI 163

vechiul munte românesc ,.Postovanil“,,CristianulMare".Prima adunare generală a Brasov. a avutloc în Decemvrie 1929, când totuş nu s'a pututprezenta un bilanţ precis asupra situaţiei finandaredin cauză că nu se încheiase încă anul ş' diverselor fonduri nu era încă bine In

schimb, ştim actualmente că secţia are în casăpeste 150.000 lei, aceasta în afară de subventia pecare o va căpăta dela centrală şi in afară de cc:zaţiile pe 1930. Nu putem încheia fără să arăzăr.că conducătorii: dnii Diaconescu. Dr. SIoga. Dr.Mircea SuciuSibianu, Colonel Strat alţii luptădin răsputeri pentru realizarea scopurilor

4. SECŢIA A TREIA BRAN ŞI ALPINÄA PIETREICRAIULUI, este cearmai mică şicea mai slabă secţie a T.C. R. Deşi fondată la ÎĺIunie 1926 ea n'a desvoltat totuş până azi nici oactivitate, cu toate căeste condusă de un preşedinte energic, doritorde progres şi mare iubitor al frumoasei localităţiîn care trăeşte. Dar şiaci se întâmplă, ceeaces'a întâmplat la început

numit ş' diverse şi numeroase plimbări sau excursii colective: total 22 în 1929. Azi, cu cele două subsecţii,

`.DetunataH cu sediul în Abrud (preşedinte Lt.Col. Gh. Scarlat) şi ,,Stâna din ValeH cu sediul înBeiuş (preşedinte profesor I. Buşiţia) care laolaltăcuprind aproape 250 de membri tecerişti, si

Secţiei pare consolidată, nu numai în ceeace priveşte existenţa ei ca asociaţie turistică, ci şidin punct de vedere al finanţelor, care sunt foartebune Secţia a început anul trecut (1929) marcareapotecilor in munţii Apuseni, exact după sistemulrecerist întrebuinţat în Bucegi, marcânduse 50kzr de drumuri printre care: RăcătăuFântâneleBălceşti de unde probabil în cursul anului 1930 seva face legătura directă cu ,,gheţarul dela Scări

apoi în regiunea subsecţiei StânadinValedrumul la interesantul fenomen natural ,,Cetăţile

pregăteşte publicarea unei broşuri asuacelui îndepărtat şi interesant masiv muntos;

pregăteşte publicarea

_f primului său Anuar; acolaborat la redactareamonografiei tipărite în1929, cu ocazia serbărilor Unirii şi intitulată

,,Transilvania, Crişana,Banatul şi Maramure



secţiei Bucegilor; pe deo parte lipsa de interesa localnicilor pentru turism, a cărui însemnătate nu vor nici măcarsăl înţeleagă şi pe dealta lipsa completă deîncredere în asemeneasocietăţi. Şi propaganda aci merge foartegreu, fiindcă e făcutăde unul singur, de Preotul Tătulea, nu de zecesou doisprezece turişti convinşi cum s'a întâmplatcu secţia Bucegilor. Sperăm însă că mulţumită stăruinţei ce vom desfăşura în viitor, lucrurile se vorîndrepta, mai ales că secţia posedă un frumos teren în PoartaBran donat de dna Elena Gr. Rămnicianu din averea moştenită dela Bucura Dumbravă şi fost chiar al acesteia din urmă, destinatunei case de adăpost „Casa Bucura Dumbravă':că are în cassă ceva bani şi că centrala a publicatanul acesta frumoasa şi interesanta lucrare „Branulu de profesorul I. Moşoiu, care va servi de sigur foarte mult interesele secţiei Bran.

5. SECŢIA MUNŢILOR APLISENI are deluptat, ca şi secţiile Braşov şi Bran. cu numeroasegreutăţi, printre care cea mai de seamă este lipsaaproape completă a unui veritabil spirit turisticîn regiune. Aşa fiind, ea a trebuit să desvolte pânăîn prezent mai numai o activitate de pură propagandă, prin baluri reuşite, agape colegiale, serbări

punerea :emeliei Casei „PiscuCâinelui'

şul”, publicând in volumul al doilea articolulilustrat „O ţară de turismĹlrdealulH de Valeriu Puşcariu, secretarulgeneral al secţiei; aînfiinţat o casă de adăpost la „Maguri“ (1.300m. alt. şi aproximativ50 km. distanţă de Cluj)cu 20 paturi cu saltele.rufărie de pat, pături,veselă, etc. ; a înfiinţat în

Valea Devii (masivul Muntelui Mare) a doua casăde adăpost, compusă din trei camere, mansardă,sală de mâncare şi bucătărie cuprinde trei paturi separate şi o sală comună, unde pot dormi 18 persoane: adăpostul se află pe teritoriul subsecţieiDetunata la o depărtare de 41/2 ore de Abrud; înfine această secţie are în regiunile izolate şi puţinaccesibile, oameni de încredere, cari pot călăzipe turişti.

Foto W. Muston

6. SECŢIA PlETRELEDOAMNEI, deşi cunumăr relativ mic de membri este o secţie solidă,careşi afirmă existenţa pe fiecare zi. Mulţumităputernicului ajutor pe care încă dela început i ladat I. P. S. S. Mitropolit Nectarie al Bucovinei prin

„Fondul bisericesc ortodoxromân al Bucovineiusecţia a putut organiza o splendidă casă de adăpost ridicată în 1928 la 1.600 m. alt. şi situată laspatele unor stânci împădurite, în faţa faimosuluigrup stâncos detunat „PietreleDoamnei”. Cel mai


apropiat centru este, oraşul CâmpulungulMoldovenesc, pe al cărui teritoriu se găseşte muntele Ra~răul (1.653 m.) cu PietreleDoamnei (1.648 m.).Distanţa dela CâmpulungulM. la CASA RA~

RĂU ,,MITROPOLITUL NECTARIE” este de12 km. sau 4 ore de drum, dintre cari 2 ore pe Va~lea pârâului Isuorul Alb, şi două pe coastamuntelui ĭn sus. Până la casă este drum decar, iarobună distanţă pe Isvorul Alb sepoate merge chiar cu automobilul. Ca toatecasele Touring~Clubului României, şi aceasta este în permanenţă deschisă, păzită şi aprovizionată, iarna ca şi vara. Casa posedăla parter : o terasă, un antreu cu bufet, de~desubt fiind pivniţa, bucătăria, camera ĭn~grijitorului şi trei camere pentru excursio»nişti. La mansardă: un balcon deschis şiunul interior, un coridor care desparte man~sarda ĭn două părţi egale şi câte două ca~mere la dreapta şi la stânga ; ĭn total sunt42 de paturi. Deocamdată numai camerele Ade jos se pot încălzi iarna, cele de sus ne~având încă sobele necesare.Inaugurarea casei a avut loc cu mare so

lemnitate şi in mijlocul unei enorme a~fluenţe la 18 August 1928, dar contractulei de închiriere curge dela l Iunie 1929,când de fapt a inceput amenajarea, pu~tând fi deschisă publicului excursionist.Pentru terminarea acestei amenajeri Con~siliul de Administraţie Central a aprobat o sub~venţie extraordinară de 15.000 lei pe 1930.

pra întregii Bucovine, şi adică asupra judeţelorCâmpulung, Suceava, Rădăuţi, Storojineţ şi Cer~năuti.

Deşi foarte tânără, situaţia ei financiară estedestul de solidă, ceeace se poate judeca după ală~turata situaţie bănească încheiată la 31 Decem

Foto M. Haret;

Casa ,,PiscuCâinelui“

vrie 1929 aprobată de adunarea generală din 26Ianuarie 1930.

Sifuafia bănească Ia 31 Decemvrie 1929a secfiei píefrele=Doamnei

Incasări

Din cotizaţii şi accesorii lei 20,450.Din diverse vânzări ,, 1.457.Dobânzi ,. 267.



Foto M. Haret'l

Sală de sufragerie la Casa ,piscuCâinelui'

Secţia Pietrele~Doamnei, foarte bine adminis~trată şi condusă de o mână de oameni energici ĭnfruntea cărora se află d~l Iorgu G. Toma ca pre~sedinte şi inginer inspector silvic Victor Paşcovicica vice~preşedinte, işi va desvolta activitatea asu~

Taxe la Casa Rarău ,, 6.320.Sold din 1928 „ 7.535.

CbelfuelíPoşta şi timbre lei 471.lmprîmate şi registre ,, 4.702.Chiria Casei Rarău ,, 613.Pături şi saltele ,, 8.300.Firme , 20.351.

Total 16562023?Budgeful secfiez' piet'releflDoamnei a T. C. R.

pe 1930Venifurí

Taxe de înscrieri noui lei 1.500.Cotizatii pe 1950 , 11000.*Incasările ,Casei Rarău“ ,, 10.000.Dobânzi ,, 1.000.Diverse „ 3500.

Tolal lei 35.000.Cbelfueli

Amenajarea „Casei Rarău" lei 17.600.~Chiria şi asigurarea ,, 2.000.Cheltueii de cancelarie ,, 1.000.Incălzit şi luminat ,, 2.000.~500/0 Centralei din cotizatii „ 8.500.Neprevăzute ,. 1.900.

Total lei 33.000.

Page 14MIHAI HARET: TOURINGCLUBUL ROMÂNIEI I 165

7. SECŢIA DUNÄREADEIOS. este preatânără, ca să putem spune ceva despre ea. Avemînsă parcă o intuitie, că locul de pornire Brăila.oraş mare cu vădit simţ practic. de unde se va produce prima acţiune turistică de apă. este mai multdecât potrivit pentru asemenea mişcare. l: adevăr, acolo se întâlnesc aproape la olaltă Delta Dunărei, Dunăreadejos, Balta Dunŕrei şi nordWestul Dobrogei. Câteva excursii pe Dunăre binearanjate precum şi un biurou c'e informaţie şiamenajare turistică pentru Deltă. Baltă şi Dobrogea, ar fi de sigur cel mai nemeri: mijloc de propagandă şi început de activitate.

III. _ PROIECTE DE VIITOR. SITUĹŢIEFINANCIARÄ. Nu ne rămân de spus prea multe

, , relativ la acät :aţztclcăci am arătat in partela descrierea secţiile:cam cum se va desfaşura activitatea fiezareia din ele

In ceeace privbjteConsiliul de Aimnistraţie centraÎ. ace"urmăreşte in prin;

şi de odată, două acţiuni. Prima este asicţrnasociaţiei. Pentru aceasta el îşi dă silinta să fcimnezeelementele de conducere; apoi ĭndrumeaza existente, dândule mai ales directivele geaerale

de organizare şi administrare, spre a le face câ: :za_'solide, şi urmăreşte înfiinţarea de noui sectii. inregiunile interesante ale Ţării. Deocamdată v.această din urmă acţiune merge foarte ifgreu, din lipsa ca şi absolută a unor

entuziasme perseverente şi constructive.A doua acţiune,

Desen de Ion Gesticone

este relativă ladesvoltarea uneiactivitäti de cultură şi propagan

ţiei Bucegilor, T.C. R.centrala a dat la luminădela înfiinţarea lui şi următoarele :Predealul, de prof. Iordan Tacu în două mii de

exemplare;Branul, de profesor Ioan Moşoiu, ĭn două mii de

ex., ambele in serie cu lucrarea Castelul Peleş. Apoi s`a publicat: Vraja Bucegilor, de Nestor Urechia drept nl 2 al bibliotecii literare, ĭn 5.000exemplare. şi broşura Turismul şi pregătirea turistică ín apărarea naţională, de Mihai Haret,drept nl 3 al bibliotecii ştiinţifice. Numerele lşi 2 nefiind încă apărute.

Socotind lucrările publicate de T.C. R. la unloc. avem un tiraj total de 30.000 volume, din carerămân nevândute la l Maiu 1930, aproximativSJXX) exemplare.

Când neam ocupat de secţia Bucureşti, am arătat care ar trebui să fíe activitatea ei. Deci nu vomreveni.

Relativ la secţia Bucegilor, proectele ei de viitorsunt următoarele: terminarea marcării Bucegilorşi Leaotei. adică încă vreo 200 km. de poteci.Marcarea masivului Gârbova. Publicarea unuiprospect asupra Sinaiei ĭn limbi streine. Publicarea unei călâuze a Bucegilor şi Văei Prahovei.Construcţia unor case de genul Casei PisculCâineluiv la dVânturişu, Sfta Ana, Poiana Târlelor(Buşteni) şi una la Predeal. Infiintarea unui biuroude informaţie şi documentare turistică in Sinaia,cu un cămin turistic, şi altele. Un program să sperie şi pe cei mai optimişti!

Bran va lucra la marcarea PietreiCraiuşi poate va construi un refugiu alpin în acel

masiv.Despre activita

tea viitoare a celorlalte secţii existente sau care vor

mai lua fiinţă, nuvoim să mai spunem ceva; preferăm să se lucrezeşi apoi să vorbim,iar pe timpurile acestea de criză, e

,



dă geografică aŢării, cu tendinţade a deveni cu timpul ca toateTouringCluburilede altfel _ o asociatie specialistăin această materie.Se înţelege că lucrul nu va fi uşor, cu costul actual al tipăriturilorşi cu prea putinul gust de citit al publicului. Totulse schimbă insă cu timpul in lumea aceasta.

In afară de cele trei lucrări publicate pe timpul

„Hanului Drumeţilor“, de cele trei anuare ale sec

Vedere asupra Bucegilor dela Casa ,.piscu=Câinelui“

mai bine dacă tăcem.

Un fapt îl putem însă accentua: că din punctde vedere turistic,Romania este azi otară, unde totuleste încă de făcut.

Zilnic primim întrebări din străinătate asupraorganizării noastre turistice, sau mai exact asupraregiunilor mai bine organizate turisticeşte. Ni secer statistici, hărţi, vederi, călăuze, prospecte, listaşi preţurile otelurilor, etc. Evident toate acestea

M.HaretPo to


AJl).e;e.n_lîe on besticone

BILANŢUL GENERAL AL T.=C. R.ÎNCHEIAT LA 31 DECEMVRIE 1929

A C T I V P A S I V

Banca Marmoroscb Blanc/e ef Co. Äverea asociatiei T. C. R. 2.454.638

disponibilla 31/XU/1929' ' ~ ' 25501ei Co/izafii şi înscrieri dela Sectia

Imflfimafe v d Bucureşti şi dela sectiile necon2.895 ex. raja Bucegilor e N. . .

ureehifl a 56 iei . . . . . 104.220 8*““116 ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' 19044*1.036 ex. Cartea Munţilor de B. Subvenţii şi donafii _ . . . . . . . 145.640

Dumbravă a 20 lei 20.7201_177 ex. peştera Ialomitei de Exploafarea caselor alin muri/1 59.961

M. Haret a 26 lei . . . . . 30.602 Fond de amorfismenf1.346 ex. Predealul de Iordan __ _ _ _

'facu a 90 Iei , _ _ _ _ _ _ 121440 Asupra rufarieieCasei P. . . . 18.186_ 2.868.574Cărţi de membru şi cărţi post. Credifori

îl. (p. evid.) . . . . . . . . 2 276.684Debiíon.I Drepturi de autor probabite:

Cartea Românească asupra lu asupra Vffllfi Bucegllol' de NCrării „Bunul“ ' ' ' ' ' ' 30000" Urechia . . . . . . . . . . . 40.000

InsigneP d l ld l d T c 40.000 8 .OOO

(700 bucăţi a 150 lei bucata) . 105.000; asupra re ea u e or a" a “_ OConsfrucfiíî Oafanfii

Casa Peştera . . . . . . . 1.537.762 t~ ~_ _ _ _ _ 4_000__

casa omul .Mihai Haier . . 410.000 1.747.762 ma“ S am“ garanl'eTerenuri Grigore Pescaru „ . 24.000

1.500 m. p. teren la PoartaBran Secfn'

a 200 iei . . . . . . . . . 300.000_ _ _ VGrădina alpină nafurală Cocara 8.1187 Sectia alpma a Bucegüor con' _

Mobilier şi une/fe form bilantului secţiei . . 1.086.604Mobilierul Casei Peştera . . . 315.000 becţia PietreleDoamnei conform

BM _” _ Caselomulm'flaret ___52'860“ 367'86°_ bilanţului secţiei . . . . . 22.251 1.108.855_IO QCI Biee; casei Peşiem. . . . . 35 000 Cheltue“ de Participare la EX'Sedii ' pozitia naţională l.Balneo

Secţia alpină a Bucegtlor con CtimatoTuristîcă“. . . . . 23.133form bilanţului pe 31/Xll/929 . 1.086.604_ '_____'

Sectia PietreleDoamnei conform Lel 4'104'562_bilanţului pe 51/Xll/929 . . . 22.251

Seciia Bran şi PiatraCrai 9.000

,, Braşov . . . . . . . . 50.000

„ Mfţii Apuseni . . . . . 20.000~ 1.187.855Miniafurí, Îab/ouri, fofografií rămase

dela expozitia naţională ,BalneoClimatoTuristică“ . _ . . . _ 23.133Dettcit pe anul 1929 . . . . . 20.600



Lei 4.104.562

Page 16 BOABE DE GRĹU, Anul I N=m1 3

Dela Sinaia la Casa PestenaJrin Vár Dela Casa Peştera la StrungaRilcuborşiĺchitul Peştera (21 Km) (L. Km)

nw “b

Deb Sinaia la Casa ?eşl'er'a prin "ialPa_ _ Dela Casa Pestera la Casa Omul prinArsa şiprurmliui ŕfnášzauî 18 Km.) Obárşialalomiţei(ö Km.) ă

f a 'Casa la Dela CasaPeştera la Buş.~=:aCasŕ_Carairr.an. teniprm Babele,yF. Carai:'~'f Sabeefb Km.) manului şiYAlba (iLi km.)

Em

`|

a* 1

EP,

Dala Buşteni laCasa Pestera n Valea Dala Sinaia la Casa Omul prin Piatra Ar_Llfiátoriiorşipflmullui Buhnşlo'iu'inian.) sá şi Baba Mare (24 Km.)

40.9.

EDela Buştenila CasaOnwlpĭnŕiĺgiiĭielul Rosu.

Dale Casa Omul la Buşteni Va giçuhişitńiui' Fišbgflăălurflilea Cerbului ( 13 Km. FataBucşoiuluiUS ml

H 12

__ DmVárFul Pietrei Arse la iSubCelale ~inDl" Valea Ff'PWUlU' =° Crucea tm'lof drumulvárfului cuDgnPoiecä de aţnŕdin Laraiman is Km) (3 iimiiiarwi isiruswmp e ._

T. C. R.: Marcajul drumurilor din Bucegi

Page 17Page 18

TouringClubului. Puţin însă avem dinş' mai niciodată nu putem răspunde întrebărilor

MIHAI HARET. TOURINGCLUBUL ROMÂNIEI 167

nomicá (prin cultivarea şi lărgirea gustului de ex~cursie şi călătorie), când de solidaritate şi dragoste



ni se adresează.T.C. R. care fiinţează de 4 ani. nu e vizefatmstă lipsă; faţă de mijloacele extrem de mici

:e a avut la îndemână. el a lucratbine. frumos, precis. Ajutoare dinafară iau venitinsă puţine.Deşi încă grea,

situaţia financiarăa asociaţiei esterelativ solidă, ceeace se poate cons~tata şi din citireaailanţuluí generalincheiat la 31 Decemvrie 1929.

IV._ INCHEE~RE. Mulţi mai so:otesc Touring~Clubul o instituţiesportivă, ceeace nueste, căci sportulnu se ĭntrebuin~ţează aci decât ca un mijloc in anumite ramuri deturism. Atunci ce este el, se întreabă aceştia?

Răspundem: T.~C, R. este o asociaţie eminamente turistică, strâns legată de progresul geografic, biologic, etnografie, etc. al Ţării. Este prinurmare _ după cum reiese şi din cele arătate maisus o asociaţie de utilitate culturală, care desfăşură când acţiune educativă (prin tipăríturi. conferinţe, scrbări, agape colegiale, baluri), când eco

Casa de pe Rarau „Mitropolitul Nectarie“

naţională (prin indemn la vizitarea Ţării; prinamenajarea turistică; prin cunoaşterea reciprocămulţumită excursiilor colective de la un cap la al~

tul al României),când sportivă însfârşit (prin alpi~nism, ciclism, ski,etc.). Acesta este*le altfel caracterulmixt al tuturorTouring ~ Cluburidlor din lume. Iarmembrii grupaţi injurul ideii teceriste,datorită gustuluicomun de călăto~rii, de excursii, dedescoperiri, b apoate chiar de a~venturi şi nepre~văzut, cari cutree~ră Ţara ca să~i cu~noască diverseleaspecte, sunt o utilitate socială, Eicontribue, p rin

TouringClubul lor, la promovarea turismului, de~venit azi o necesitate in viaţa unui Stat modern.Din toate aceste puncte de vedere Touring~Clu~bul României aduce foloase şi ne place a crede cănu e departe timpul când existenţa lui, nu numaică va fi preţuită cum se cuvine, dar va fi chiar pedeplin asigurată.

MIHAI HARETPreşedintele „TouringClubului României'l

„Pietrele Doamnei“ şi casa UÎ/Iítropolitul Nectarie“

Touring = Clubul României

Documents

Transcript of Touring = Clubul României