STUDIU DE CAZ COPIL AGRESIV

Subiectul : X.Y. –prescolar grupa pregatitoareVârsta : 7 aniFamilia : tata – muncitor (în vârstă de 30 de ani)mama – casnica (în vârstă de 28 de ani)sora – în vârstă de 5 ani

X.Y.este in grupa pregatitoare la o gradinita din centrul orasului. Membrii familiei locuiesc împreună cu bunicul din partea tatălui. Atât mama cât şi tatăl sunt muncitori constructori. După ce au rămas fără locuri de muncă şi au terminat perioada de şomaj, părinţii au fost nevoiţi să ia o hotarare destul de neavantajoasa fata de cei doi copii.Mama a acceptat un loc de munca, unde lucra toata ziua,iar tatal a plecat la munca in Spania, de unde le trimite periodic bani. Copiii au fost zilnic în grija bunicului care, după cum a declarat mama, are obiceiul să consume foarte des alcool, devenind violent verbal. Situaţia devenind critică, mama a întrerupt serviciul rămânând acasă pentru a-şi îngriji copiii. Legătura dintre gradinita şi familie este făcută sporadic de către mamă, atunci când reuşeşte cu greu să-şi facă timp şi, mai ales, în urma nenumăratelor insistenţe ale educatoarei. De multe ori, educatoarea este aceea care susţine această legătură , mergând în vizite la domiciliul copilului.

Problema principală a prescolarului

Situaţia nesatisfăcătoare şi comportamentul agresiv (verbal şi fizic) al copilului, manifestat faţă de colegii de grupa.

Cauze

a) medicale Din declaraţiile mamei se pare că nu există antecedente medicale care să

justifice oarecum comportamentul agresiv.b) familiale

Bunicul şi tatăl copilului au fost dintotdeauna agresivi verbal (poate şi fizic) pe fondul consumului de alcool;

Lipsa evidentă a unui climat familial de linişte şi armonie; Lipsa unui regim zilnic de activitate şi de odihnă organizat şi

respectat în familie; Dezinteresul părinţilor faţă de gradinita, considerând că singura lor

responsabilitate este să aduca copilul la gradinita şi atât.

Obţinerea informaţiilor : În urma observării permanente a comportamentului copilului în

timpul activitatilor, dar şi pe parcursul unor activităţi extracurriculare ( vizite, spectacole, concursuri etc);

Din conversaţiile cu mama copilului (singura ce poate să fie abordată dintre adulţii familiei) ;

Din discuţiile cu doamna educatoare; Din discuţiile cu copilul, dar şi cu colegii de grupa ai acestuia.

Stabilirea gradului de relaţionare cu părinţii, cu bunicul, cu educatoarea, cu colegii

Copilul plasează părinţii cel mai aproape de el. Deşi tatăl nu i-a oferit copilului un model de conduită, totuşi, din spusele acestuia dar şi ale mamei, acum când tatăl este departe, copilul îi duce dorul. Mama încearcă să îndrepte comportamentul agresiv al copilului, dar lipsită de experienţă, ea însăşi trebuie consiliată. Copilul îşi iubeşte sora mai mică, dar manifestă deseori agresivitate fizică faţă de aceasta. Bunicul, din păcate, nu este o prezenţă binefăcătoare în viaţa copilului, starea acestuia fiind de cele mai multe ori alterată de alcoolul consumat. Deci, din partea familiei nu prea există influenţe educative.

De multe ori, copilul nu se concentrează la sarcina de lucru atât cât este firesc pentru vârsta lui. Arată dezinteres total pentru activitati, în schimb îşi deranjează colegii şi caută să le atragă atenţia celorlalţi. Dacă nu reuşeşte prin vorbe urâte, apelează la violenţa fizică.

Colaborarea consilierului cu factorii care îl pot susţine pe copil în remedierea situaţiei

Mama copilului a fost consiliată în vederea organizării şi respectării stricte a unui regim de activitate şi de odihnă al copilului. Consilierul s-a asigurat că mama înţelege cât de importantă este participarea în calitate de părinte la educarea copilului. In urma consilierii a inceput să facă progrese în sprijinirea propriului copil în toate activităţile acestuia. În prezent participă la şedinţele cu părinţii, la consultaţiile organizate. Ca urmare, copilul se simte ajutat, a ajuns să realizeze că şi el este important pentru familia lui, pentru educatoare, pentru colegi etc. Treptat, încearcă să-i mulţumească pe cei din jur şi faptul acesta îl face mai uşor de instruit şi de educat.

Mama obişnuia să corecteze comportamentul copilului adresându-i vorbe jignitoare sau chiar bătându-l. Acum , după ce consilierul i-a explicat mamei „Aşa vede şi aşa aude, aşa face şi el!”, mama şi-a schimbat atitudinea faţă de copil, iar copilul atitudinea faţă de cei din jurul său.

Ca şi consilier, am încercat să-l fac pe copil să înţeleagă de ce vine în fiecare zi la gradinita şi ce aşteaptă gradinita de la el . M-am asigurat că elevul realizează care sunt consecinţele imediate ale comportamentului său. I-am transmis discret

mesajul că nu voi renunţa în a-l sprijini, pentru că îmi pasă de ceea ce se întâmplă cu el. Am considerat că adevarata cauză a comportamentului indezirabil manifestat la început nu era lipsa de interes, nici uitatul , ci sentimentul neputinţei, al eşecului. I-am oferit posibilitatea de a experimenta succesul în mod repetat şi credibil prin teme scurte. Încurajările din partea mea cât şi din partea colegilor săi au fost numeroase şi binevenite de fiecare dată.

Am implicat copilul în activităţi cu durată scurtă şi cu obiective imediate şi, mai ales, în activităţile care îl atrăgeau şi-i făceau plăcere.

Modalităţi de intervenţie

discuţii consilier – părinte; discuţii consilier - prescolar; jocuri de rol.

Evaluarea programului de schimbare

Se observă o îmbunătăţire a situaţiei din sala de grupa şi o ameliorare a stării de disciplină a prescolarului. În prezent, se continuă intervenţia.

Din păcate, tabloul vieţii elevului continuă să fie punctat de conflicte între adulţii din familia lui, ceea ce-l influenţează negativ pe acesta.