COPILUL AGRESIV

Click here to load reader

download COPILUL AGRESIV

of 32

  • date post

    21-Jan-2016
  • Category

    Documents

  • view

    73
  • download

    4

Embed Size (px)

description

COPILUL AGRESIV. În 2007, un studiu al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii efectuat în 37 de ţări dezvăluia faptul că România se află pe unul din dintre locurile fruntaşe la violenţa în şcoală. Violenţa poate fi :. ~ fizică (bătaie, lovire, îmbrâncire, rănire etc). - PowerPoint PPT Presentation

Transcript of COPILUL AGRESIV

  • n 2007, un studiu al Organizaiei Mondiale a Sntii efectuat n 37 de ri dezvluia faptul c Romnia se afl pe unul din dintre locurile fruntae la violena n coal.

  • Violena poate fi :~ fizic (btaie, lovire, mbrncire, rnire etc)~ verbal (injurii, jigniri, reprouri, urlete etc )~ sexual ~ psihic/emoional ( critic ofensatoare, vnarea greelilor, umilirea sistematic, izolare, telefoane sau mesaje de ameninare urmrire, izolare, ameninri, ironie muctoare, antaj emoional, maliiozitate)

  • De multe ori, prinilor le vine foarte greu s cread c micuul lor simpatic i att de bine-crescut sau micua lor att de dulce i ingenu se transform la coal n teroristul de serviciu: insult, batjocorete, icaneaz, amenin, minte, manipuleaz, scuip, rspndete minciuni i zvonuri maliioase i denigratoare la adresa altor copii.

  • Pe lg faptul c i insult victima, micul agresor mpinge / bruscheaz / trage de pr/ zgrie/ neap /i pune piedic/ o nchide n toalet / i distruge lucrurile sau i le ascunde/ o amenin, i rupe hainele, i ia obiectele personale (stilou, ceas, telefon) n domeniu violenei verbale am observat, cu frecven ridicat i jignirile cu referire la trsturile fizice sau psihice ale colegilor sau cu referire la apartenena etnic.

  • Prima reacie a prinilor este s conteste acuzele aduse i s se revolte mpotriva dasclului i mpotriva atmosferei care i se face copilului lor la coal.

  • Ceea ce trebuie s tie ei este c, adesea, micul terorist este amabilitatea, politeea i drglenia n persoan. Acestea sunt doar o masc sub care se ascunde adevrata sa personalitate agresiv, maliioas, manipulatoare, antisocial. Asemenea copii, de cele mai multe ori, reuesc s pcleasc i s manipuleze i cadrele didactice, mai ales dac sunt inteligeni, au rezultate colare bune i au dibuit slbiciunile celorlali (aceasta este specialitatea lor)

  • Ali copii sunt agresivi i acas i la coal i faptele lor nu-i mai surprind pe prini. Ei tiu c odrasla lor e soi ru, ei nii afirm c au ncercat de nenumrate ori s o aduc pe calea cea bun cu btaia, cu pedepse care mai de care mai aspre , toate fr niciun rezultat. Unii prinii consider c, la coal, copilul lor e responsabilitatea cadrelor didactice i acestea trebuie s se descurce cum tiu mai bine.

  • n comparaie cu elevii din zonele rurale (unde nivelul de dezvoltare socio-economic a familiilor este de obicei omogen la nivelul unei comuniti), este de presupus c elevii din colile urbane provin din familii cu nivel socio-economic foarte variat. De aici apar i diferente privind modul cum se mbrac (uniforma), banii de buzunar, obiectele personale utilizate n spaiul colii (rechizite, telefon mobil etc.).

  • nainte de a te grbi s i pedepseti copilul, ncearc s afli cauzele care l determin s se comporte att de violent. De ce copilul este agresiv, maliios, pornit pe rele?

  • ncearc s demonstreze celorlali copii c este puternic. Are o intenie dominatoare, i propune s i "conduc" pe ceilali. Contextul colar (profesori severi, colegi agresivi, lipsa prietenilor) l poate determina pe copil s fie violent, cu intenia de a se apra de un mediu ostil.

  • Sunt, adesea, victimele abuzurilor pe care cei din familie le-au comis mpotriva lor, a expunerii lor n mod repetat la violen domestic, a neglijrii,lipsei de atenie i afeciune, pe scurt , a mediului din care provin, mediu caracterizat de violen, srcie, promiscuitate i un grad sczut de educaie.

  • O relaie disfuncional cu tatl sau cu mama sau cu ambii prini ( nu se nelege cu ei, se ceart sau este certat adesea, este pedepsit prea aspru, inclusiv fizic, e criticat excesiv, e umilit, jignit, izolat, nchis, ameninat); Nivelul de stres din familie, ntr-o familie n care membrii ei nu se nteleg, se ceart sau se rstesc unul la altul, cu siguran c i copilul va deveni nervos, chiar agresiv;

  • Copilul nu are parte de afeciune acas; Nu poate spune prinilor ce probleme i nemulumiri are, deoarece se teme c acetia nu l vor asculta, nu l vor nelege sau l-au abandonat la bunici; Plecnd de aici, se acumuleaz frustrri pe care copilul nu le poate consuma acas, astfel nct tensiunea interioar se manifest la coal i n relaiile cu ceilali;

  • O alt cauz mai poate fi hiperactivitatea. Copilul prezint un exces de energie pe care i-l consum purtndu-se urt, lovindu-i colegii sau fiind nepoliticos n relaia cu profesorii; Copilul agresor este sau a fost supus , n mod repetat, agresiunii exercitate de prinii si, frai mai mari

  • Provine dintr-o familie dezbinat, disfuncional, este martor i/sau victim a consumului de alcool, droguri; Familia are probleme cu legea ; Prinii au divorat i copilul nu se poate rzbuna pe cel care l consider vinovat (amanta tatlui, prietenul mamei, tata, mama);

  • Copilul-agresor este oaia neagr din familia lui, dintre toi fraii face cele mai multe nzbtii; Tata sau mama sau ambii prini sunt plecai de acas la munc n strintatea i copilul este lsat nesupravegheat sau neglijat ori abuzat de cei n grija crora a fost lsat ;

  • Este prea rsfat n familie, obinuit s i se fac toate poftele, s dea ordine pe care ceilali i le indeplinesc, s decid pentru ceilali i, la coal, cnd ntmpin opoziia celorlali copii, i impune punctul de vedere n for . Copilul are afeciuni de natur psihic ce trebuie identificate i tratate ct mai curnd, n mod corespunztor.

  • Sunt cazuri cnd copilul ajunge agresor pentru c propriii prini i frai mai mari sau cineva din familia lrgit i-a cultivat latura agresiv i l-a educat ntru violen pentru a-l ntri, pentru a face din el un dur care s nu ajung niciodat victima nimnui.

  • Se nal amarnic acetia i nu-i dau seama c, deja copilul pe care ei l pregtesc s se descurce n lumea cea mare i rea, plin de pericole i ameninri, e deja o victim. Este un individ cu un comportament antisocial, antrenat s creeze probleme celor din jur i lui nii, s nu respecte nici un fel de autoritate. Va fi incapabil s se fac neles, iubit, acceptat i respectat, ci temut, urt, respins i izolat de ceilali.

  • Care este rolul prinilor, cum pot preveni o asemenea situaie i ce soluii trebuie adoptate ?

  • Modelul parental Prinii au un rol foarte important n tot ceea ce nseamn educaie, temperament, caracter i comportament. Copilul nu se formeaz independent de factorii externi, dimpotriv, felul lui de a fi reprezint o sum a stilului de via pe care l are, al persoanelor care triesc n preajma lui i a situaiilor prin care trece. Iar n cazul copiilor, cea mai mare influen o au, bineneles, prinii.

  • Dac prinii sunt un model de violen, agresivitate i nervozitate, sunt anse foarte mari ca i copilul s fie la fel. Copiii fac ceea ce vd i majoritatea copiaz modelul parental. Copilul devine o oglind a prinilor i a felului lor de a se comporta n societate, iar de cele mai multe ori, problema i are rdcinile exact n mediul familial.

  • Mediile cu care are contact copilul Prinii trebuie s fie foarte ateni la mediile cu care ia contact copilul. Foarte important este ca cel puin acas s aib parte de comunicare, nelegere i o atmosfer plcut. inei legtura cu nvtorii clasei. Nu v facei singuri dreptate! Gsii mpreun soluii pentru a elimina treptat nenelegerile i rivalitile din clas.

  • Identifica circumstantele in care devine violent ! Copilul poate deveni violent n special n anumite contexte: ~ fie atunci cnd este provocat, ~ fie atunci cand este jignit, ~ fie atunci cand nu obine ceea ce i dorete, atunci cnd eueaz i aa mai departe.

  • ncearcai s fii ateni la momentele n care se transform ntr-un copil agresiv, s eliminai astfel de situaii i s l nvai s reacioneze altfel. Prinii pot influena mult comportamentul copilului, n sens pozitiv, ns pentru acest lucru este nevoie de rbdare i nelegere.

  • Comunicarea copil-printe Copiii au cea mai mare ncredere n prini, mai ales n copilrie i chiar i n adolescen. Important este ca ei s simt c prinii sunt mereu alturi de ei i c i neleg. Vorbii des cu copilul dv, aflai ce anume ii deranjeaz, de ce se teme, cine l supr i ce anume l determin s se comporte violent: o persoan, o situaie, un neajuns, un context sau o anumit problem personal.

  • Odat identificat problema, o putei rezolva mpreun. Ajutai-l s i stpneasc mnia i s reactioneze cu calm la diverse situaii tensionate ! Nu l lsai n preajma altor copii violeni ! Fii de asemenea ateni la ce face n timpul liber !

  • Acordai atenie i activitilor copilului dv, deoarece i acestea l influenteaz foarte mult ! Copilul poate percepe distorsionat realitatea prin prisma experienelor virtuale i s cread ca, odat iesit n spaiul exterior, l