Ford Motor Company

Cuprins

Scurt istoric despre firma O viata dedicata automobilelor 1913-Productia in serie Istoria logolui Ford

Misiunea firmei

Analiza SWOT Punctele tari Punctele slabe Oportunitati Amenintari

Strategiile de piata Politica de produs Politica de pret Politica de distributie Politica de promovare

Concluzii

Bibliografie

Scurt istoric

O viata dedicata automobilelor

Henry Ford s-a nascut pe 30 iulie 1863 la Springwells, Township, Wayne County in Michigan, cel mai mare din cei sase copii ai lui William si Mary Ford, o familie prospera de fermieri. In 1875, la 12 ani, Henry construieste in atelierul injghebat in ferma tata lui sau primul sau motor cu aburi. La 16 ani, fascinat de pasiunea sa, pleaca trei ani langa Detroit, unde va aprofunda cunostintele de mecanica. Revenit acasa, Henry Ford isi dedica timpul repararii motoarelor cu vapori, in diferite ateliere, si intretinerii utilajelor de la ferma tatalui sau. In 1888, dupa casatoria cu Clara Bryant, Henry Ford se va angaja intr-o otelarie, insa trei ani mai tarziu se transfera ca inginer la "Ediso Illuminating Company" din Detroit. In 1896, Ford a realizat propriul sau vehicul automotor - Cvadriciclul, un motor instalat pe un sasiu si echipat cu patru roti de bicicleta, care a fost testat in bucataria familiei. Apoi, in 1899, Henry infiinteaza "Detroit Automobile Company", care insa da faliment in 1900. Ulterior, el pune pe picoare Ford Motor Company, societate devenita in timp unul dintre principalii producatori mondiali de autovehicule.

1913-Productia in serie

Ford Motor Company este fondata in 1903, parintele sau spiritual fiind inginerul Henry Ford, care detine 25,5% din actiuni. Sub obladuirea lui, compania reuseste la 23 iulie 1903 sa termine si sa vanda prima masina ansamblata de companie. Cinci ani dupa aceasta reusita, Ford incepe productia modelului Ford T -automobilul "fiabil si la pret rezonabil". Un moment de cotitura il reprezinta 1913, cand Henry Ford a pus pe picoare prima linie de asamblare mobila, revolutionand astfel procedeele de fabricare cu modelul Ford T. Pe masura ce viteza de ansamblare a crescut, Henry Ford a recurs la utilizarea unor piese intersanjabile ce puteau fi montate de necalificati. In 1919, Henry si fiul sau, Edsel (care ii va succede tatalui sau ca prim presedinte, va detine aceasta functie pana la moartea sa, in 1943) vor recumpara participatiunile actionarilor minoritari si vor deveni proprietarii companiei, care este astazi unul dintre liderii mondiali in domeniul constructiei de automobile.

Istoria logo-ului Ford

1900, Litere si logo - Modelul A a fost lansat folosind pentru prima data logo-ul Ford cu o bordura in stilul "art nouveau". In acelasi an, se dezvolta o versiune stilizata a semnaturii Ford Motor Company.1906, Caligrafie cu aripi - Acest logo este o forma mai elaborata a scriiturii "Ford Motor Comnpany", care apare cu un F si un D mai alungite. Cunoscut sub denumirea de " Caligrafie cu aripi ", aceast logo va fi folosit pe toate masinile pana in 1910, cand se va schimba din nou pentru a deveni cea de azi.1911, Primul oval - Apare primul "oval albastru", care asociaza

semnatura cu un desen oval. Initial, acest logo a fost utilizat pentru a identifica concesionarii britanici.1906, 1912, masina universala - Ford inlocuieste desenul oval printr-un triunghi "cu aripi". Simbolizand viteza, lejeritatea, stabilitatea si robustetea, logo-ul este disponibil intr-un albastru inchis sau orange si poarta inscriptia "masina

universala". Totusi, Henry Ford nu este multumit de design si il desfiinteaza.1927, Badge oval Ford - Noul model A din 1927 a fost prima masina care a arborat logo-ul Ford pe capota. Acest logo este folosit pentru un numar mare de masini, pana la finele anilor 50.1976, Ovalul albastru cu reflexii cromate - In 1976, isi face aparitia ovalul albastru cu reflexii cromate, care se regaseste pe toate produsele si in toate uzinele Ford.2003, Ovalul unui nou secol - Ovalul este stilizat, simbolizand noua era a Ford Motor Company.

Misiunea Firmei

Misiunea firmei se defineste in general prin interactiunea a doua categorii de factori: scopul pentru care isi desfasoara activitatea si obiectivele principale de dezvoltare. Pe parcusul acestei lucrari analizei companiei Ford Romania va fi prezentata detaliind continutul elementelelor descrise de schema mentionata anterior respectiv structura mediului intern si extern.

Mediul intern al firmei se structureaza pe urmatoarele componente:

Furnizorii firmei care doresc sa investeasca in Ford Romania in urmatorii doi ani, aduc cu ei totodata si locuri de munca ceea ce inseamna ca misiunea intreprinderii datorita furnizorilor este una motivanta.

Activitatea distribuitorilor este structurata pe doua coordonate de actiuni: garantarea calitatii si confortului clientilor atat la achizitionare cat si pe durata utilizarii automobilului.

Produsele companiei sunt destinate unei game largi de consumatori, adaptate prin desing, dimensiuni, motorizare unei palete vaste de exigente astfel:

In categoria masinilor adaptate traficului urban se disting doua modele: Ford Street Ka micuta decapotabila, preferata sexului frumos si Ford Fiesta cu un desing la fel de actractiv dar de dimensiuni mai mari.Pentru amatorii de masini cu desing luxos si performante tehnice superioare compania Ford Romania ofera in principal modele Ford Focus si Ford Mondeo lansat anul trecut ambele caracterizate de fiabilitate si costururi clasice adaptate nevoilor oamelor de afaceri.

Prezentarea in forma break a modelelor descrise anterior reprezinta modalitatea de adaptare a produselor companiei la o gama larga de potentiali clienti prin structura acestea devenind ideale pentru famiile cu un numar mai mare de membri.

Si nu in ultimul rand, prin lansarea modelelor Ford S-Max si Ford Galaxy prevazute cu un spatiu mare flexibil generand un confort deosebit compania Ford Romania a oferit o solutie viabila pe termen lung amatorilor de calatorii.

Analiza mediului extern al companiei se axeaza pe detalierea urmatoarelor elemente:

Mediul tehnologic ingloband piesele, calitatea deosebita a acestora, garantia, durabilitatea sporita si disponibilitatea permanenta.

Mediul demografic este format din populatia aflata in zona de activitate a firmei. Acesta ofera angajatilor sai cursuri de prezentare, de scolarizare si cursuri de prezentare a noilor sisteme.

Mediul natural ne indreapta spre misiunea competenta si anume spre ansamblul resurselor natural necesare desfasurarii activitatii pe piata a firmei.

Cu cele mentionate putem observa ca misiunea inteprinderii indeplineste toate cele 4 criterii: - realista, -competenta, -specifica, -motivanta; si astfel va avea obtinerea unei cote de piata in productia de automobile si imbunatatirea imaginii generale a firmei si a gamei variate de automobile.

Analiza SWOT

Analiza SWOT companie de profil este esenţial sursa de top la nivel de companie de date şi informaţii.Raportul analizează companiei cheie structurii de afaceri şi a operaţiunilor, de istorie şi de produse, şi oferă rezumat analiză a veniturilor sale cheie şi linii de strategie.

Puncte tari

Ford include existent pe piata deja de o perioada de timp semnificativa.Aici putem spune ca Ford avea ca motto inca de la aparitia pe piata” rata-pret-calitate”.Ford a vrut dintotdeauna ca masina lui sa fie apreciata din punct de vedere a calitatii.Tot Ford a fost prima masina care a introdus radioul.Datorita acestora s-a dobandit deja clientela si iubitorii firmei;

Este unul dintre cei mai mari producatori din lume;

Tehnologie avansata si “gageturile” pe care le are automobilul fata de alte modele din gama concurentilor.

Productia care este in continua crestere; mai ales in perioada aceasta de criza Ford a lansat noul automobil Ford Fiesta care se gaseste la un prêt atragator avand in vedere la cat de nou este modelul. Ford, in acesta perioada,”sparge topurile” prin vanzarile pe care le are in momentul acesta;

Garantia de 4 ani pe care o ofera firma masinii fiabile;

Puncte slabe

Ultimele generatii de masini aparute au avut un plastic de bord nu tocmai dorit si apreciat de clientela.

Oportunitati

Firmele patrulante ale Fordului se gasesc acum la aceleasi reprezentante pentru reducerea costurilor automobilelor

Automobilele cu motorizari bune se pot pune de la o gama de masina la alta

Amenintari

Amenintarile vin direct din partea concurentilor directi Opel si Volkswagen care sunt tot mai puternici pe piata europeana

MIXUL DE MARKETING AL COMPANIEI

Concept esenţial al teoriei moderne a marketingului, mixul de marketing

reprezintă "ansamblul de instrumente tactice de marketing controlabile pe care

firma le combină cu scopul de a produce pe piaţa ţintă reacţia dorită” (Ph. Kotler -

Principii de marketing p. 134-135).

Mixul de marketing reuneşte proprietăţile caracteristice ale organizaţiei,

elementele pe care aceasta le poate folosi pentru a influenţa cererea pentru

produsul său în general, vânzările în mod special, şi anume: produsul însuşi,

nivelul preţului, activitatea promoţională şi distribuţia sau plasarea produsului.

Acest set de variabile controlabile de către organizaţie, cunoscut şi sub numele de

cei “4P” are rolul de a detalia strategiile de marketing şi de a influenţa piaţa în

vederea asigurării eficienţei maxime.

Cei “4P”  constituie variabilele cheie prin care organizaţia poate acţiona în vederea

obţinerii impactului maxim asupra pieţii şi consumatorului şi reflectă modul în care

sunt antrenate  diferite componente ale resurselor de care dispune organizaţia

pentru obţinerea efectelor scontate.

1. Politica de produs

Produsul, reprezintă: calitate, caracteristici, aspect, ambalaj. Acesta reprezintă

combinaţia de bunuri, servicii, idei pe care firma le oferă pieţei. Deci, produsul în

sensul mixului de marketing nu înseamnă doar un bun fizic. Realizarea fizică a

produsului nu reprezintă o activitate de marketing. Totuşi, specialiştii în marketing

trebuie să studieze şi dorinţele consumatorilor pentru a se proiecta produse care să

satisfacă aceste nevoi. Conceptul de produs mai cuprinde şi aspecte privind marca,

ambalarea, etichetarea, precum şi serviciile postvânzare.

Firma Ford adoptă o politică de produs care are în vedere:

o caracteristici fizice : formă, culoare, calitate măsurată prin compoziţia

meterialelor, prin combinarea acestora;

o caracteristici funcţionale: care conferă produsului capacitatea de a realize

anumite funcţii în raport cu nevoile utilizatorului produsului;

o anumite servicii oferite de produs: termenul de livrare, condiţii de plată,

servicii post-vânzare, informaţii privind modul de exploatare;

o caracteristici simbolice: marcă, prestigiu.

Ca orice firmă care se respectă Firma Ford trebuie să ia anumite decizii de

marketing privind produsele pe care le comercializează:

1. Decizii de marketing privind atributele produselor.

Orice produs este conceput ca un furnizor de beneficii şi satisfacţii.

Atributele produselor sunt:

a) Calitatea – evidenţiază gradul sau măsura în care produsul respective

satisface cerinţele utilizatorului.

Calitatea este o rezultată a unor caracteristici specifice pe care le au

produsele cum ar fi: fiabilitatea, siguranţa în funcţionare, precizie, uşurinţa de

folosire – iar firma Ford a reuşit să îmbine toate aceste caracteristici pentru a putea

da utilizatorilor o maşină care să satisfacă toate nevoile lor.

În general există o corelaţie între nivelul de calitate şi preţul produsului.

b) Trăsăturile distincte – atunci când se concepe un produs de obicei se are în

vedere o variantă standard care oferă anumite beneficii şi satisfacţii, dar există

posibilitatea ca producătorul să adauge produsului respectiv, noi trăsături care să

ofere şi alte beneficii şi satisfacţii peste cele oferite de produsul standard.

c) Designul produsului – reprezintă o combinaţie considerată optimă din

punct de vedere al formelor, dimensiunilor, culorilor. De asemenea designul

reprezintă şi o importantă formă de diferenţiere faţă de alte produse şi forţă

competitivă.

2. Decizii de marketing privind mărcile produsului

Marca – reprezintă un nume, un termen, un semn, un simbol, un desen sau o

combinaţie a acestora concepută astfel încât să permită identificarea bunului sau

serviciului unui ofertant avînd în vedere în acelaşi timp cerinţa diferenţieii faţă de

oferta concurenţei.

Pentru cumpărător marca prezintă avantajele:

1. simplifică procesul cumpărării

2. garantează cumpărătorului un anumit nivel de calitate

3. exprimă şi conferă un anumit statut social

Pentru firmă marca îi poate aduce loialitatea consumatorului/cumpărătorului

Marca unui produs poate fi analizată având în vedere 4 aspecte:

a) Atributele mărcii – o marcă trebuie să aducă în mintea cumpărătorului

anumite atribute ale produsului respectiv – Ford – prestigiu, renume,

competitivitate.

b) Avantajele specifice ale produsului respective – atributele produselor se

transformă în avantaje funcţionale şi psihologice.

Avantajele funcţionale – atributul bine construit, fiabil rezultând din costuri

de întreţinere care la început nu existau, sau care erau mici.

Avantajele psihologice - atributul “scump”, persoanele care achiziţionează o

maşină consideră că produsul respectiv o face să se simtă importantă şi

diferenţiată faţă de ceilalţi cumpărători.

c) Valorile pe care le implică marca respectivă – persoanele care se

orientează către o marcă sau alta de produse adoptă decizia de cumpărare pe

baza unor considerente care sunt expresii ale valorilor împărtăşite de

cumpărători respective.

d) Personalitatea mărcii – se consideră că marca trebuie să fie expresia unei

anumite personalităţi. Marca va atrage persoanele a căror imagine efectivă

sau dorită se potriveşte cu personalitatea mărcii.

2. Politica de preţ

            În activitatea oricărei întreprinderi producătoare de bunuri şi servicii, preţul

deţine un rol special, de maximă importanţă pentru atingerea obiectivului final pe

care aceasta şi-l propune – maximizarea profitului.

            Preţul este una din cele patru variabile clasice ale mixului de marketing,

care are cea mai mare influenţă în activitatea întreprinderii în general, a celei de

marketing, în mod special, deoarece el afectează nemijlocit şi promt: profitul,

volumul vânzărilor, cota de piaţă şi poziţia pe care aceasta o ocupă pe piaţă în

complexul economic naţional.

            Ca instrument al pieţii şi indicator esenţial al realităţii economico-sociale

preţul pieţii reprezintă “o cantitate de monedă pe care cumpărătorul este dispus şi

poate să o ofere producătorului în schimbul bunului pe care acesta îl poate oferi”

(M.Platis – Preţul şi formarea lui – Ed.Economică, Bucureşti, 1997, p.27).

            De asemenea, preţul produce efecte mult mai rapide, imediate, faţă de

celelalte variabile ale mixului, întrucât “cererea dar şi concurenţa este în general

mai promptă să acţioneze la modificările de preţ, decât la modificări ale imaginii

produsului”(P.L.Dubois, A.Jolibert – op.cit. vol.II, p.137).

În organizarea unei întreprinderi competitive, flexibilitatea preţului este un

mechanism esenţial care stimulează crearea bunurilor cerute şi îndepărtează

blocajele cauzate de supraproducţie.

a) Abordarea teoretică a preţurilor – pe o piaţă dată şi pentru un preţ

dat, cantitatea bunurilor cerute atinge un anumit nivel. Acest nivel al cererii poate

fi exprimat ca volum al vânzărilor, cota de piaţă dar reprezintă în ultimă instanţă,

măsura în care este dispus “cumpărătorul” să accepte preţul impus de

“producător”.

b) Preţul din perspectiva producătorului – chiar dacă anumite pieţe nu

au grija stabilirii unui preţ correct, majoritatea abordărilor marketingului au

contingenţă cu preţurile. Astfel, managerul se confruntă în permanenţă cu deciziile

privitoare la preţ.

Factorii care influenţează deciziile producătorului legate de preţ sunt:

- obiectivele interne: - firma poate reduce preţul pentru a putea

promova produsul printre clienţi ( fixarea unor preţuri de penetrare), sau poate

ridica preţul, pentru ca profitul total să depăşească pierderile cauzate de reducerea

aşteptată a cifrei de afaceri.

- obiective legate de concurenţă: - în situaţii de concurenţă, stabilirea

preţurilor este complicată adesea de diferenţele între costurile generale ale firmelor

furnizoare, care conduc la niveluri diferite ale profitului realizat de produse

similare.

- percepţia supra preţurilor – este reprezentată de modul în care

consumatorii apreciază efectiv mărimea preţurilor.

- obiective legate de consumator – în stabilirea strategiei de preţ se

poate ţine cont că sensibilitatea faţă de preţ poate varia considerabil printre

consumatori.

- obiectivele comerciale – deşi consumatorul este atributul final al

succesului sau al insuccesului strategiei de preţ, tendinţa de creştere a ponderii

comerţului cu amănuntul în ţările dezvoltate, atât în domeniul bunurilor de consum

cu circulaţie rapidă, cât şi în cel al bunurilor de folosinţă îndelungată, a făcut ca

producătorul să aibă, practice, un client intermediar.

La stabilirea preţurilor se au în vedere următoarele criterii:

o Costul de producţie.

o Cererea de pe piaţa internaţională.

o Preţurile practicate de concurenţă.

Astfel, Ford aplică următoarele strategii de preţuri:

o Stategia preţului de stratificare - prezintă avantajul că generează

profituri mari deoarece, prin încărcarea iniţială şi reducerea treptată a preţului, se

obţine maximum posibil de la fiecare segment.

Un alt avantaj constă în faptul că ajută la limitarea cererii în perioada în

care firma nu este în stare să ţină pasul cu volumul comenzilor, având aici de-a face

cu aşa numita “cerere în exces”, tehnica de faţă fiind o tehnică de “demarketizare”

a cererii.

o Strategia preţului psihologic – comercianţii utilizează de foarte multe

ori preţurile de referinţă când îşi stabilesc preţurile proprii. În clipa în care se uită la

un bun, cumpărătorii au în minte preţul de referinţă, care poate fi stabilit prin

comparaţie cu preţurile actuale sau din trecut.

o Strategia preţului de penetrare – preţul de penetrare este cel stabilit la

lansarea unui produs, cu intenţia de a deschide rapid pieţe pe care se găsesc

numeroşii consumatori potenţiali. Strategia este indicată când:

- nu există şanse de a menţinere superioritatea produsului

- există puţine bariere de intrare şi mobilitate pentru concurenţi

- cererea este foarte elastică

- volumul mare al producţiei cumulate va reduce costurile specifice sub

nivelul preţului în faza de creştere a “ciclului de viaţă”, prin

intermediul efectului curbei de experienţă.

o Strategia stabilirii preţului pe criterii geografice – în vederea realizării

acestui obiectiv este necesară adoptarea unei decizii referitoare la preţul la care o

firmă îşi va comercializa produsele în zone şi ţări diferite.

o Strategia preţurilor promoţionale – în aceste împrejurări, firmele vor

stabili temporar, un preţ inferior preţului cu ridicata.

- practicarea unor preţuri speciale

- rabaturi pentru plat ape loc – se practică pentru a stimula cumpărătorii

să cumpere un produs într-o anumită perioadă de timp.

- achiziţii pe credit cu dobândă redusă – în loc de a scădea preţul, firma

poate oferi cumpărătorilor finanţări ale propriilor lor achiziţii la o

dobândă redusă.

- garanţii şi contracte de service

o Strategie preţurilor diferenţiate – în acest sens Kotler arată că

preţurile diferenţiate îmbracă următoarele forme:

- preţuri adaptate pe categorii de consumatori – în acest caz, firma

practică preţuri diferite de la o categorie la alta de consumatori, pentru

acelaşi produs.

- preţuri adaptate la produse – în acest caz, firma practică preţuri

diferite, dar neproporţionale cu cheltuielile corespunzătoare.

- preţuri adaptate la locul vânzării – în acest sens, fiecare lot are un preţ

diferit, chiar în cazul în care cheltuielile de comercializare sunt

aceleaşi.

- preţuri adaptate la momentul cumpărării – în acest caz preţurile

variază în funcţie de anotimp, zi sau oră.

o Strategia preţurilor internaţionale – modalităţile în care sunt stabilite

nivelul şi structura preţurilor prin care se asigură diversitatea acestora, stabilitatea

sau mobilitatea lor în timp, atât pe termen scurt cât şi pe termen lung şi în funcţie

de pieţele externe, reprezintă elemente importante pentru realizarea obiectivelor

fiecărei firme care desfăşoară activităţi de comerţ exterior.

Responsabilitatea acestei politici de marketing scoate în evidenţă trei

funcţii economice esenţiale ale preţului:

- reprezintă un indicator care poate măsura cu mare precizie “tensiunile”

existente pe piaţă.

- Este un selector foarte important al consumatorilor.

- stimulează în permanenţă adaptarea firmei moderne la cerinţele în

continuă schimbare pe care le întâlnim pe piaţă.

3. Politica de distribuţie

Un produs nu-şi poate îndeplini rolul, raţiunea sa de a fi, decât în momentul

în care intră în consumul final, satisfăcând nevoia consumatorului care l-a

cumpărat. Dar, drumul de la producător până la consumator, în condiţiile

contemporane nu este în general, nici simplu, nici scurt şi nici ieftin. Din acest

motiv, încă de la apariţia economiei marfare, legătura dintre producţie şi consum s-

a înfăptuit prin intermediul circulaţiei mărfurilor.

Distribuţia ca variabilă a mixului de marketing cuprinde acele activităţii ale

firmei prin care produsul este pus la dispoziţia consumatorilor vizaţi.

Distribuţia prezintă două componente:

a) Distribuţia comercială – constă în operaţiuni de vânzare-cumpărare şi

transferul de proprietate asupra mărfurilor tranzacţionate.

b) Distribuţia fizică (logistică de piaţă) – reprezintă modul propriu-zis, fizic

prin care mărfurile ajung din punctul de producţie în punctul de utilizare.

Strategii de distribuţie:

1. Strategii de acoperire a pieţei:

a) Distribuţia selectivă – presupune utilizarea unui număr mai redus de

intermediari, aceştia fiind în principiu selectaţi.

b) Distribuţia exclusivă – firma oferă unui număr limitat de distribuitori

dreptul exclusiv de a distribui produsele sale într-o anumită zonă de piaţă.

2. Strategii de comunicare cu membrii canalului de distribuţie.

a) PUSH

Producător Grosist Detailist Consumator

“ împingere”

b) PULL

Producător Grosist Detailist

Consumator

“ atragere”

De obicei cele două strategii se combină

Distribuţia fizică implică planificarea, implementarea şi controlul fluxului

fizic de materiale, produse finite, informaţii între punctual de producţie şi punctual

de consum, în scopul satisfacerii nevoilor şi obţinerii unui profit corespunzător.

Principalul obiectiv al activităţii de logistică e oferirea unui maxim de

servicii clienţilor la cele mai reduse costuri.

Principalele funcţii ale logisticii de piaţă.

a) Preluarea comenzilor – primirea comenzilor de la client, prelucrarea

rapid şi corect a acestora

b) Depozitarea – e necesară întru-cât ciclurile de producţie şi consum se

desfăşoară diferit

c) Stocarea – deciziile legate de stocare presupune cunoaşterea momentului

în care se face comanda şi a cantităţii care se va comanda.

d) Transportul – e un element de importanţă vitală în activitatea de logistică.

4. Politica de promovare

Promovarea privită ca instrument cheie al mixului de marketing

cuprinde o gamă largă de activităţii care trebuie corelate strâns cu celelalte

elemente ale marketingului, respectiv produsul, preţul şi distribuţia. Politica de

promovare are ca scop atragerea de noi clienţi şi o mai bună consolidare a firmei pe

piaţa internaţională.

Mijloacele de promovare utilizate de Ford sunt:

oMijloace de comunicare directă (personale) – mijloace care se bazează

pe forţele de vânzare şi alte modalităţii de realizare a unor relaţii directe cu

consumatorii, de exemplu marketingul direct;

o Mijloace de comunicare indirectă (nepersonale) – cuprinzând

publicitatea cu cele două forme ale sale (reclama şi publicitatea gratuită), relaţiile

publice şi promovarea vânzărilor;

Publicitatea poate fi definită ca fiind un proces de informare indirectă,

incitativ, nominativ şi rentabil.

Reclama reprezintă o comunicare nepersonală, plătită, persuasivă, a unui

mesaj referitor la bunuri, servicii sau idei, transmis unui public ţintă, larg dispersat,

de către un sponsor, prin intermediul unui mijloc de comunicare în masă.

Publicitatea gratuită este în principal informativă şi nu are sponsor, ea

semnificând comunicarea, sub formă de relatarea unor noutăţi de larg interes

despre firmă, despre produsele sale, sau despre ambele, transmisă printr-un mijloc

de comunicare în masă fără a percepe o taxă.

Relaţiile publice au ca rol de a stabili şi întreţine o imagine pozitivă a

firmei şi a produselor sale, într-un cadru aparent nesponsorizat.

Promovarea vânzărilor reprezintă acele activităţii de marketing, altele

decât vânzarea personală sau publicitatea, care sub diferite forme stimulează

cumpărătorii să cumpere produsele sau serviciile oferite.

Tehnicile de promovare a vânzărilor sunt de două categorii:

o Promovări comerciale (push strategies), destinate unei bune cooperări cu

intermediari angrosişti sau detailişti pentru a-i determina pe aceştia să distribuie

produsul respectiv, să stocheze cantităţii adecvate şi să-l promoveze eficient;

o Promovări către consumatori (pull strategies) destinate atragerii

consumatorilor, încurajării lor să cumpere un anumit produs;

            Se practică două tipuri de strategii promoţionale:

            1. strategia de împingere – vizează trecerea produsului în canalele de

distribuţie, obligându-l pe distribuitor să găsească soluţiile pentru a vinde mai

repede produsul. Producătorul foloseşte cu predilecţie vânzarea personală şi

promovarea comercială, iar intermediarul publicitatea, promovarea vânzărilor,

vânzarea personală.

            2. strategia de atragere – vizează direct consumatorul final, pe care trebuie

să-l atragă, determinându-l să cumpere. Se utilizează cu predilecţie pentru bunurile

de larg consum, folosind pe scară largă publicitatea. Dacă produsul se vinde,

consumatorii vor cere produsul membrilor canalului de distribuţie, care îl vor cere

producătorului şi în acest fel, cererea de consum atrage produsul pe canalele de

distribuţie.

CONCLUZII

Ford este o companie transnaţională care îşi propune o serie de obiective de

marketing prin participarea sa la activitatea internaţională. Principalele obiective

sunt:

- păstrarea poziţiei întreprinderii pe pieţele străine

- identificarea de noi pieţe

- îmbunătăţirea poziţiei pe pieţele externe

- realizarea unor economii de scară superioare celor obţinute pe piaţa

internă

- obţinerea unor profituri superioare.

BIBLIOGRAFIE

- Lefter C., Brătucu G., Bălăşescu M – Marketing. Vol. I, II – Editura

Universităţii Transilvania Braşov

- Lector univ.dr.ec. Bălăşescu Marius – Curs de marketing

- http://ro.wikipedia.org/wiki/Ford_Motor_Company

- http://www.ford.ro/index,78,401