spori lic2

8/17/2019 spori lic2

1/64

1. Descrieţi obiectul şi metoda cont-ţii.Obiectul de studiu al cont. e/e patrimonul î-rii,veniturile, cheltuielile şi rezultatele financiare,consumurile; operaţiile economice, care reflectămodificarea acestora în procesul activităţii financiar-economice.Prin Patrimoniul se înţelege totalitatea bunuriloreconomice ce aparţin unei persoane fizice sau uridicedob!ndite în cadrul relaţiilor de drepturi şi obligaţii.Trăsăturile principale ale obiectului contabilităţii s/t:1.Con-tea studiază patrimoniul î/rii în epresie valorică!".Contabilitatea studiază modul de #estionare apatrimoniului!$.Cont-tea studiază ec%ilibrul #lobal al patrimoniului.&unuri economice'(repturi)Obli#aţii *ctive pasiv+. cont-tea studiază ec%ilibrul intern al patrimoniuluienituri'C%eltuieliObiectul de studiu al cont-ţii include structurile

patrimoniale de activ, pasiv, venituri, c%eltuieli irezultate.rin metoda contabilit"ţii se înţele#e totalitateaprocedeelor, cu autorul cărora se studiază obiectulcontabilităţii. rocedeele metodei contabilităţiiseîmpart.în $ #rupe: 1.procedee comune tuturor tiinţelor sau #enerale!".procedee specifice metodei contabilităţii!$.procedee ale metodei contabilităţii, utilizate i de altediscipline economice.l#Dintre procedeele comune tuturor tiinţelor metodacontabilităţii utilizează:

Observaţia este faza iniţială a0 cercetării obiectului destudiu al oricărei disciplini. Contabilitateafolosete acestprocedeu pentru cunoaterea fenomenelor i proceselor economice.2aţionamentul se aplică ca pe bază de udecăţi lo#ice săse aun#ă la concluzii noi. e baza raţionamentului s-aauns la concluzia că activul 'pasivul 0întruc3t întremiloacele economice i sursele de finanţare a acestoraeistă o e#alitate perfectă.Comparaţia se folosete de metoda contabilităţii pentru a

stabili asemănările i deosebirile dintre două sau maimulte fenomene i procese economice. (e eemplu secompară veniturile i c%eltuielile pentru determinarearezultatului financiar.Clasificarea este acţiunea de repartizare pe clase sauîntr-o ordine a obiectelor sau fenomenelor în funcţie deasemănările i deosebirile dintre ele. Clasificarea sefolosete pentru studierea raţională a patrimoniului subdiferite aspecte.*naliza reprezintă un procedeu tiinţific de cercetare aunui între#, a unui fenomen, care se bazează pe

eaminarea, pe studierea sistematică a fiecăruielementcomponent în parte. *naliza contabilă este folosită laînre#istrarea corectă a operaţiunilor economice, înstabilirea situaţiei eeonomico-financiare. Cauzele careau determinat-o i a deciziilor ce urmează a se adopta.4inteza presupune studierea fenomenelor de la. particular

$. %preciaţi documentarea ca procedeu al metodeicon-ţii.rocedeele metodei contabilităţii seîmpart.în $ #rupe:1.procedee comune tuturor tiinţelor sau#enerale!".procedee specifice metodei contabilităţii!$.procedee ale metodei contabilităţii, utilizate i de altediscipline economice.Procedeele metodei contabilit"ţii, comune i altor discipline economice: documentaţia, evaluarea calculaţia,inventarierea.(ocumentaţia constă în faptul că orice operaţie economicăsi financiară referitoare la eistenţa i micarea elementelor

patrimoniale trebuie să fie 5consemnată în documentelecare fac dovada înfăptuirii lor. O importanţă deosebită o audocumentele pentru desfăurarea nomială a lucrărilor decontabilitate, întruc3t cu autorul lor se verifică usteţeaoperaţiilor economice, controlul #estionar asupra valorilor materiale i băneti, precum i respectarea disciplinei.(-re:6ste procedeul cu autorul caruia fiecare fapt ec-c se

consemneaza in documente in momentul si loculinfaptuirii lui.(-re constituie un act ustificativ deinfaptuire a unei activitati ec-ce cu autorul caruia seefectuiaza controlul valorilor materiale, banesti, de muncaetc.


2/64

la #eneral pentru a se aun#e, la #eneralizare.Procedeele specifice metodei contabilit"ţii, utilizatepentru cercetarea i studierea obiectului său, sunt:bilanţul contabil, contul, dubla înre#istrare, balanţa deverificare.&ilanţul contabil este procedeul de bază contabilităţii princare se înfăptuiete dubla reprezentare a patrimoniului î-rii6cuaţia bilanţieră 7activ ' pasiv 8 - principala particularitatea bilanţului contabil. &ilanţul contabil este forma principală

a rapoartelor financiare prezentata utilizatorilor pentruanaliza i luarea deciziilor economice i mana#eriale.&ilanţul contabil se întocmete periodic 7trimestrial ianual8, iar în intervalul dintre datele întocmirii acestuia seefectuează o mulţime de operaţiuni economice care într-un fel sau altul influenţează asupra situaţiei miloacelor isurselor acestora prezentate în bilanţul contabil. entrucontabilizarea modificărilor menţionate se utilizeazăconturile contabile.Conturile se desc%id în contabilitate pentru reflectareafiecărui element patrimonial, de activ 7 miloacele

economice8 i de pasiv 7sursele de formare a miloacelor economice8, c3t i a veniturilor, c%eltuielilor i rezultatelor financiare.Conturile funcţionează în baza altul element important almetodei contabilităţii - dubla înre#istrare, care presupunereflectarea dublă a fiecărei operaţiuni economice la una iaceeai sumă: în debitul unui cont i în creditul altui cont.&alanţa de verificare asi#ură respectarea în contabilitate adublei înre#istrări a elementelor patrimoniale din cadrulîntreprinderii. (atele balanţei de verificare stau la bazaîntocmirii bilanţului. &alanţa de verificare îndeplinete

at3t o funcţie de control c3t si o funcţie economică,constituind puntea de le#ătură dintre cont i bilanţ.$# Procedeele metodei contabilit"ţii, comune i altor discipline economice: documentaţia, evaluarea calculaţia,inventarierea.(ocumentaţia constă în faptul că orice operaţie economicăsi financiară referitoare la eistenţa i micarea elementelor patrimoniale trebuie să fie 5consemnată în documentelecare fac dovada înfăptuirii lor. O importanţă deosebită o audocumentele pentru desfăurarea nomială a lucrărilor decontabilitate, întruc3t cu autorul lor se verifică usteţeaoperaţiilor economice, controlul #estionar asupra valorilor materiale i băneti, precum i respectarea disciplinei.6valuarea este procedeul prin care datele contabilităţii suntreprezentate printr-o sin#ură unitate de măsură, cre3ndposibilitatea centralizării lor cu autorul bilanţului contabil.6valuarea presupune transformarea unităţilor naturale înunităţi monetare cu autorul preţurilor.Calculaţia este str3ns le#ată de evaluare. 4e calculea9acosturile de producţie. Calculaţia în contabilitate includetoate formele de calcul.

nventarierea este un procedeu. ce permite de a cunoatesituaţia reală a patrimoniului reflectat în contabilitate.(atele constate la inventariere se compară cu datele dincontabilitate i astfel se evidenţiază corespunderea saudiscordanţele dintre acestea i se iau deciziile necesarepentru rectificările în conturi.

&.Dezvaluiti sistemul de reglementare normativa acontabilitatii in 'epublica (oldova.C-tea in 2.;. este re#lementata de un sir de actele#islative cele m. importante din care sunt:a8>?-scopul careiaeste stabilirea cadrului uridic a cerintelor unice si amecanismului de re#lementare a c-tii si raportariifinanciare in 2.;.)Conceptia reformei c-tii aprobata prin%otarirea #uvernului 2.; din "+.1".1@@?

b84AC-reprezinta standarte si intrBpretari bazate pedirectivele 6 si 42D elaborate si aprobate de ;in.DA-lor 2.;. care stabilesc re#uli #enerale obli#atorii privindtinerea c-tii si raportarea financiara.Diecare standart ecentrat pe un set de priincipii #enerale pe o forma c-la sausector de activitate.c8Comentarii privin aplicarea 4AC care contin eplicatiiconcrete ale prevederilor 4ACd842D reprezinta standarte si inerpretari emise de catrecomitetul pentru sistem intern de c-te 74C8 si care devinvalabile pe teritoriul 2.;. dupa acceptarea de Euvern.

6ntitatile de interes public sunt obli#ate sa tina c-teaconform 42D celelalte entitati tin c-tea la ale#ere sau4AC sau 4A2De8lan de conturi c-le a activitatii ec-co fin-re aintreprinderii si normele metodolo#ice privind utilizareaconturilor intrate in vi#oarea incepind din ianuarie 1@@F.f82e#ulamente,indicatii metodice si alte acte instuctGive ,aprobat de ;inisterul Dnantelor.erfectionare cadrului normatin din cauza ca actelenormative c-le principale cu eceptia le#ii c-tii au fostelaborate preponderent la etapa initiala a reformei c-tii

care s-a desfasurat in perioada 1@@G-">>>, aesteacorespund prevederilo *4 in redactia anilor @"-@G.(upa">>> lucrarile elaborate si actualizate a ctelor normativein domeniu c-tii practic au fost stopate din cauza liseifinantarii.*u intervenit sc%imbari care inainteaza noicerinte:-constituirea intreprinderilor cu capital stain,atra#erea investitiilor staine au sporit necesitatileinformationale la utilizatorilor informatiilor fin-re si acerintelor fata de calitatea si volumul acestora.-*doptarea strate#ii nationale de dezvoltare 2; pe anii">>F-">11,lanul de actiuni al 2;-6 conform carora

le#islatia national inclusiv cea c-la trebuie sa fiearmonizata cu le#islatia 6.-6laborarea F D24 interile membre ale 6 sa fie luatein cosiderarea elaborarii actelor normative din 2.;.-*nularea a H *4-2evizuirea a 1@ *4 si elaborarea a 11 *4 noi.erfecionarea a cadrului normativ a c-tii in 2.; e necesar sa fie efectuat pe urmatoarele direcii:-elaborarea mecanismului de implimentare a D24-elaborarea 4AC noi.-alaborarea plan de c-ri c-le #eneral.-armonizarea structurii rap-lor fin-re la cerinteleinternationale-elaborarea re#lementarilor con-le p-u secorul intrp-lor mici si milocii.-elab. *ltor acte norm-ve in vi#oare.


3/64

).%preciaţi inventarierea ca procedeu al met. con-ţii.na din principalele cerinţe faţă de cont-te este realitatea ieactitatea informaţiei. /u îndeplinirea cerinţelor date î-le efectuează, inventarierea bunurilor, creanţelor idatoriilor. *nventarierea constă în verificarea faptică adiferitor elemente eistente i a stării patrimoniale iconfruntarea a datelor obţinute cu cele contabile. 6apermite a lua în consideraţie, pierderile apărute ca urmare aproprietăţilor fizico-c%imice care determină uscarea,evaporarea, ineactităţile la recepţionarea i eliberareabunurilor 7eroare de măsurare, eroare de calcul8, erorilecontabile în calcule la reflectarea incorectă a datelor documentare în conturi8sustra#eri, înelare la c3ntar.+copul inventarierii este asi#urarea veridicităţii iplenitudinii datelor contabile. +arcinile inventarieriisunt:- constatarea eistenţei efective a *A, bunurilor materiale i ;&! - controlul asupra inte#rităţii bunurilor materiale i ;& prin compararea eistenţei faptice cudatele scriptice din contabilitate! - stabilirea bunurilor materiale cu termen de păstrare epirat care i-au

pierdut parţial calitatea iniţială! -verificarea re#ulilor icondiţiilor de păstrare a bunurilor materiale i ;&,precum i re#ulilor de întreţinere i eploatare a mainilor,utilaelor i altor miloace fie! -verificarea evaluăriibunurilor materiale reflectate în bilanţ ;& în casierie,conturile bancare, în epediţie! -constatarea creanţelor idatoriilor efective. nventarierea se efectuează:- în termene stabilite:- în cazul sc%imbării #estionarilor!- în caz de furt, delapidare, afuri sau abuz, precum i încaz de deteriorare a bunurilor!

- în urma incendiilor sau calamităţilor naturale!- în cazul reevaluării activelor materiale!- în cazul reor#anizării, divizării sau lic%idării î-rii!- la solicitarea or#anelor de control.nventarierea se clasifica după diferite criterii: *. Dup"sfera de cuprindere deosebim1) Inv. completă (generală# se etinde în acelaiinterval de timp asupra tuturor tipurilor de bunuri i astării decontărilor, oferind posibilitatea unei confruntăricomplete i multilaterale a datelor contabilităţi curealitatea. *ceasta se efectuează, de re#ulă, numai lasf3ritul anului în scopul asi#urării plenitudinii reflectăriituturor operaţiunilor economice în raportul anual.2)Inv. parţială are obiect constatarea eistenţei numai aanumitor tipuri de bunuri materiale i ;& în funcţie delocul de păstrare. 7inventarierea stocurilor de mărfuriaflate în #estiuni separate, inventarierea casieriei8.**. Dup" modul de efectuare şi caracterul inventarieriideosebim: 1) Inv. Planificate 7anunţate, fiate8 seefectuează conform #raficului întocmit în prealabil. 7dee. - inventarierile anuale8. 2) Inv. neplanificate

7inopinate8 se efectuează după caz, la dispoziţia sausolicitarea administratorului, proprietarului, or#anelor decontrol i uridice în cazul calamităţilor naturale, lareevaluarea bunurilor. 3) Inv. de lichidare sunt le#ate deînc%iderea î-ii p/u a determina datoriile c/e t/e lic%idate.***. Dup" volumul totalit"ţii obiectelor de con-te sedistin#e: 1) Inv totală se consideră inventarierea, în

.aracterizati planul de conturi ale activitatiieconomico financiare al intreprinderilor.lanul de conturi reprezinta o lista a tuturor conturilor constituite intr-un sinstem care se utilizeaza p-u evidentasi controlul valoric al miscarii elementelor patrimoniale.rin p. ( c-ri se asi#ura elementele cu caracter unitar

privind denumirea contulor,continutul lor ec-c, functia c-la, simbolul lor. de c-ri actual corespunde 4AC si aintrat in vi#oare la >1.>1.1@@F,el contine + capitole:18(ispozitii #enerale in care este prezentata caracteristica#enerala a capitolelotr planului de c-ri,sfera de actiune steepus modul de clasificare simbolizarea c-lor."8Terminolo#ia cuprinde formularea definitiilor termenilor si notiunilor de baza utilizate in planul de c-ri.$8Aomenclatorul conturilo c-le cuprinde lista c-lor subdivizate in clase si #rupe:-*T< I*C ICapital propriu I(T< I(T4 Ienituri I C%eltuieli IConturi ale c de #estiune IC-ri etrabilantiereClasa1-?- repr c-ri ale c-tii financiare si se utilizeaza p-u#eneralizarea informatiilor care urmeaza sa fie reflectate

in rap.fin-re. 4i este destinata utilizatorilor interni sieterni.6le se divizeaza: clasele 1-?-c-ri de bilant,Clasele G-? c-ri de rezultate.Clasa F repr-ta c-rile c-tii de#estiune si sunt destinate #eneralizarii info-lor privindconsumurile de productie,costul prod-tiei si rentabilitatiiiutilizate numai p-u necesitatile interne ale entitatii inscopul luarii unor decizii concrete de #estiune.Conturilerespectete se reflecta in rap-le fin-re prin intermediulconturilor con-tii fin-re.*dica la finele fiecarii perioadede #estiune soldul acestora de inc%ide prin trecerii laconturile clasei a " a planului de conturi.Clasa a @

reprezinta conturile etrabilantiere si sunt destinate#eneralizariii informatiilor privind eistenta si miscareaactivelor care nu apartin entitatii cu drept de proprietatedar se afla temporar in folosinta sau la dispozitia acesteia

privind drepturile si datoriile conventionale precum si pentru controlul unor operatii economice distincte.6emplu:*T< inc%iriate, alorile materiale primite incustodie pentru pastrare etc.4imbolizarea conturilor are la baza sistemul zecimal

potrivit careia:-Clasele conturilor sunt simbolizate cu o sin#ura cifra de

la 1 la @. -Erupurile de conturi cu " cifre: prima indica codulclasei in care este inclusa #rupa respetiva iar a doua cifranumarul #rupei-Conturile de #radul 1 sunt simbolizate cu $ cire din care

primel " formeaza codul7simbolul8 #rupei la care serefera contul respectiv iar a treia cifra numarul contuluide #radul intii.-Conturile de #radul " sunt simbolizate cu + cifre, primele$ cifre indica codul contului de #radul intii, iar a + cifranumarul contului de #radului " a contului sinteticrespectiv. l de c-ri cuprinde conturi de activ clasa 1.".?Conturi de pasiv clasa $.+.H.G+8Aorme metodolo#ice de utilizare a conturilor contabileunde sunt caracterizate clasele,#rupele de conturi de#radul intii, este reprezentata corespondenta conturilor petipuri principale de operatii economice.


4/64

cursul căreia se supun controlului i recalculării etc. toatebunurile de tipul respectiv. *cestei inventarieri se supunnumerarul în casierie, %3rtiile de valoare eistente, unelebunuri materiale i mărfuri distincte. 2) Inv selectivă 7prinsonda8 este o modalitate specifică de verificare aeistenţei unor anumite cate#orii de bunuri materiale,mărfuri. *ceste inventarieri reduc timpul eecutării. însăacestea nu #arantează activitatea absolută, în cazulstabilirii unor devieri în ca.drul acestei inventarieri seefectuează inventarierea totala.Conductorul întreprinderii poartă răspunderea pentruefectuarea corectă i oportună a inventarierii bunurilor iasi#urarea caracterului inopinat al acesteia.". ;odul de efectuare a inventarierii. nventariereacuprinde următoarele etape:

1.re#ătirea.".6fectuarea propriu-zisă a inventarierii.$.Constatarea i reflectarea rezultatelor inventarierii, 1. re#ătirea inventarierii prevedecrea-ea condiţiilor necesare pentru buna.

destaurare a acesteia. în acest scop, se iau măsuri denatură or#anizatorică i contabilă. ;ăsurile or#anizatorice prevăd: 18 determinarea cuprecizie a obiectului i sferei de cuprindere ainventarierii, natura bunurilor 7 mărfuri, materiale, bani,datorii etc.,8!

/.aracterizati +0 .%rgumentati aplicarea lor in c-tefin-ra si de gestiune.4AC reprezinta standarde si interpretari bazate pedirectivele 6 si pe D24 elaborate si aprobate deministerul fin-lor al 2; care stabilesc re#uli #eneraleobli#atorii privind tinerea ca-tii si raportarea fin-ra. 4ACsunt elaborate in fiecare tara in raport de 4tandardelenternationale si directivele europene reprezentind un

proces politoco strate#ic in care fiecare tara isi aparainteresele.4AC in vi#oare au intrat incepind cu>1.>1.1@@F mai intii au fost publiacate 1" standarte @@-">>? celelalte.6ista $>71.".$.+.H.-1+.1G."F.$1.G".G$8 si1+ comentarii la acestea.Cifrul 4AC in marea maoritatecorespunde cifrului si denumirii 42D.Aecesitateaelaborarii are scopul simplificarii insusirii noului sistemcontabil in ceea ce priveste consumurile si c%eltuielile.4AC sunt obli#atorii pu toate entitatile care aplicasistemul contabil complet,simplificat,in partida dubla.6laborarea 4AC noi rezulte din prevederile art +? dinle#ea con-tii potrivit caruia ;in.Din-lor se obli#a pina la

>1>1.">11 sa elaboreze si sa aprobe 4AC noi inconformitate cu 4tma intern-le de c-te, ele vor inlocui4AC eistente.n 4AC noi va fi utilizata termenolo#ia din 4 al c-tii sialte re#lementeri contabile internationale.rocesul de

perfectionare a c-tii in 2.;. este divizat in $ etape:1-">>F7elaborarea mecanismului de acceptare siactualizare a D248"-">>@-">1> elaborarea actelor normative de baza indomeniu c-tii74Ac noi,plan de con-ri #eneral sire#lementarile co-le pu intre-le mici si milocii8

$-">11 implimentarea 4AC noi si altor re#lementari con-le nationale.


5/64

.Definiţi %0em., ident. riteriile de evaluare şirecunoaştere în con-te. *ctivele nemateriale 111 suntactive care nu îmbracă forma materială controlate deîntreprindere i utilizate mai mult de un an în activitateade producţie comercială sau alte activităţi precum i înscopuri administrative sau destinate predării în folosinţapersoanelor uridice i fizice.1. 2aloarea de intarare 3 reprezintă

suma miloacelor băneti ac%itate sau valoarea venală7de piaţă8 a altei forme de compensare acordate laac%iziţionarea sau crearea activelor nemateriale.

&. 2aloarea de bilanţ 3 reprezintăsuma cu care activele nemateriale sunt evaluate la dataîntocmirii bilanţului, aceasta este e#ală cu valoarea deintrare corectă sau reevaluată, diminuată cu sumaamortizării acumulate.

$. 2aloarea venal" 3 7valoarea cu preţ curent8 suma cu care un activ nematerial poate fisc%imbat în procesul operaţiunii comerciale între părţileindependente!

). 2aloarea corectat" 3 este valoareaactivelor nemateriale determinată după efectuareac%eltuielilor ulterioare aferente sporirii sau restabiliriiviitorului avanta economic.

. 2aloarea reevaluat" 3 activelenemateriale, valoarea lor determinată în urmareevaluării acesteia în baza valorii venale.

/. 2aloarea reecuperare 3 suma pecare întreprinderea prevede să o recupereze ca urmare autilizării activelor nemateriale.

%ctivele nemateriale în curs de e4ecuţie sunt

c%eltuielile aferente creării activelor nemateriale de însăiîntreprindere în decursul unei perioade mai mare de unan, la ele se referă: invenţiile, elaborarea te%nolo#iilor noi, diverse formule, soluţii te%nice, elaborarea mostrelor industriale.Activele nemateriale cuprind:♦ Cheltuieli de organizare – sunt c%eltuielile aferentecreării întreprinderilor: pre#ătirea documentelor pentruînre#istrare, eecutarea tampilelor, taelor de stat,serviciile prestate ale consultanţiilor, acţiunile de reclamăetc.♦ Goodwll-ul (fondul comercial) I reprezintă depăireavalorii de procurare a întreprinderii diminuată cuvaloarea datoriilor.♦ Brevetele I sunt drepturi ecepţionale #arantate destat pe o anumită periadă pentru fabricarea unui fel deprodus, vînzarea sau utilizarea unui produs specific.♦ Emblemele comerciale i m!rcile de de"ervire – suntsimboluri sau denumiri înre#istrate i proteate de stat cudrept eclusiv de utilizare a lor pentru identificareamărfurilor.

♦ #icen$ele – sunt drepturi întocmite uridic pentrupracticarea unui anumit #en de activitate.♦ %rogramele informatice – sunt un set de documentete%nice i de eploatare precum i compleul depro#rame pentru sistemele de prelucrare a informaţiei.

0u se consider" active nemateriale

5.64plicaţi cont-tea mişc"rii %0em.6videnţa sintetică a activelor nemateriale se ţine la contul111J*AJ i este destinat pentru #eneralizarea informaţiei

privind eistenţa i micarea activelor nemateriale ceaparţin întreprinderii, sau create de întreprindere. (upăfuncţie contabilă contul 111 este un cont de activ. Kn(ebitul contului 111 se reflectă valoarea de intrare sauvaloarea reevaluată a *A procurate sau create deîntreprindere. Kn creditul acestui cont se înre#istreazăvaloarea de bilanţ a *A ieite i repartizarea sumei deamortizare acumulate, a activelor nemateriale ieite.+oldul este debitor i reflectă valoarea *A la sfîritul

perioadei de #estiune. Contului 111 a *A îi pot fidesc%ise următoarele subconturi:1111 c%eltuieli de or#anizare! 111& fondul comercial7#oodBilul8! 111$ brevetele! 111) emblemele comerciale!111 licenţele! 111/ pro#rame informatice! 1117 alteactive nemateriale! 111 active nemateriale arendate petermen lun#.

6videnţa sintetic" a intr"rii activelor nemateriale

Formule contabile1. s-au primit *A i s-au ac%itat nemilocit:a8 în numerar: Dt 111 t &)1-casa; b8 din cont dedecontare: Dt 111 t &)&-cont de decontare; c8 din contvalutar: Dt 111 t &)$-cont valutar; d8 din conturispeciale din bancă: Dt 111 t &))-conturi speciale lab"nci. &. 4e înre#istrează procurarea *A: de la furnizoriDt 111 t &1-datorii pe termen scurt privindfacturile comerciale. a#de la întreprinderile financiareasociate sau mite: Dt 111 t &&-datorii pe 8+ faţ" dep"rţile legate. b#de la alţi creditori Dt 111 t $59$-

datorii pe termen scurt faţ" de alţi creditori. $.4eînre#istrează primirea activelor nemateriale de lafondatori în contul aporturilor în capitalul statutar:

Dt 111 t $1$ capital nev"rsatDt $1$ t $11 capital statutar

).4e înre#istrează primirea activelor nemateriale cu titlul#ratuit: Dt 111 t /&&.) venituri din active intrate cutitlul gratuit. .4e reflectă primirea *A prin sc%imb:

Dt 111 t 1$) creanţe pe 8:Dt 111 t &&5 alte creanţa pe 8+

Contul 11& se numete L%0 în curs de e4ecuţieJ e/e

destinat #eneralizării informaţiei referitoare la c%eltuielile privind crearea *A de către î-re. 6/e cont debitor. Kn (t sereflectă sumele c%el-lor efective privind crearea *A decătre î-re, iar în Ct se înre#-ză valoarea *A la finisarealucrărilor. 4oldul e/e debitor i repr. 4uma c%el-lor acumulate de la începutul eecutării lucrărilor de creare a*A la finele perioadei de #estiune.Dc: 1.4-au folosit materiale la crearea *A: Dt 11&t &11(ateriale. &. 4e ref. tilizarea O;4( cu valoareaunitară mai mică dec3t limita stabilită: Dt 11&t &1$(2+D. $. 4a calculat uzura O;4( cu valoareaunitară mai mare dec3t limita stabilită: Dt 11&t &1)


6/64

*


7/64

pentru sc%imb, corectată cu suma miloacelor bănetiplătite sau primite! b8 la valoarea de bilanţ a activului nematerial supus

sc%imbului, dacă nu etistă valoarea de piaţă realăconfirmată. în cazul arendării pe termen lun#-valoarea de intrareeste e#ală cu valoarea ne#ociată între arendator iarenda.

6valuarea precedat" constat"rii iniţiale=ult#

(upă constatarea iniţială a activelor nemateriale se potaplica două metode de evaluare ulterioară a acestora:1. (etoda recomandat" de +0 1$-activele

nemateriale se contabilizează la valoarea de intrarediminuată cu suma amortizării acumulate. Kn cazul încare valoarea de bilanţ depăete valoarea de recuperare aactivelor nemateriale aceasta trebuie să fie redusă pînă lavaloarea de recuperare a activului.

&.(etoda alternativ" admisibil" Idupă constatareainiţială întreprinderea contabilizează activele nematerialela valoarea reevaluată a acestuia calculată în baza valorii

venale diminuată cu suma amortizării acumulate, dacă oasemenea valoare poate fi determinată cu certitudine.Kntreprinderea efectuează reevaluarea activelor nemateriale re#ulat pentru a nu admite discordanţe mariîntre valoarea de bilanţ i cea venală la data întocmiriibilanţului.

7.Definiti Politica de contabilitate a in-rii.aracterizati modul de elaborare si continutul ei.Politica de contabilitatea este o totalizate de convenţii,principii, metode, procedee i re#uli adoptate deconducerea întreprinderii pentru efectuarea evidenţeicontabile i întocmirea rapoartelor financiare.Trebuie săfie elaborată de fiecare a#ent economic indiferent de tipulde proprietate, de apartenenţă ramurală i de formaor#anizatorico - uridică de activitate 7 cu ecepţiaor#anizaţiilor bu#etare8.6laborarea i ţinerea politicii decontabilitate se bazează pe principiile, convenţiile,metodele i prevederile 4AC 1 Molitica de contabilitateMi altor 4AC i acte normative de contabilitate i fiscale.

Trebuie să conţină descrierea caracteristicii utilizateprivind:sistemul contabil utilizat 7simplu, simplificat,complet8!varianta selectată din sistemul simplificat 7 prinre#istrul - urnal de evidenţă sau borderouri de evidenţăcu mai multe tipuri de activităţi i asortiment lăr#it8!forma ţinută de contabilitate 7 urnale - ordere, 1- MCMcontabilitate etc.8!metodele de evaluare activelor idatoriilor!metodele de calculare a uzurii 7amortizării8activelor pe termen lun#!modul de constatare icontabilizare a veniturilor, c%eltuielilor i rezultatelor financiare.Dactori care influienţiază la adoptarea politicii

de contabilitate sunt:forma de proprietate i statutulor#anizatorico - uridic al întreprinderii!apartenenţaramurală i tipul de activitate a întreprinderii!proporţiileîntreprinderii 7numărul personalului, volumul producţiei,cifra de afaceri8!structura or#anizatorică de #estiune ieistenţa subdiviziunilor structurale 7serviciul contabil,departamentul resurselor umane, secţiile de producere8!

.


8/64

strate#ia dezvoltării economico-financiare a întreprinderii!nivelul datorării te%nice a întreprinderii 7computerizarea8!recuperarea c%eltuielilor!nivelul de calificare apersonalului 7eperienţa, deprinderile, înţele#erea icunoaterea sarcinilor, problemelor i soluţionarea lor8!situaţia economico-financiară 7infrastructura de piaţă,starea financiară, condiţiile pentru investiţii .a8!starea sistemului contabil i fiscal privind re#lementarenormativă a acestora.


9/64


10/64

Kn funcţie de apartenenţă distin#em:1# *ctive materiale pe termen lun# proprii! *ctive materiale pe termen lun# înc%iriate

2ecunoasterea *;T< are o importanţă deosebită îndeterminarea situaţiei patrimoniale i financiare a î-rii.n obiect se constată drept element *;T


11/64

1&.Descrieţi con-tea %( în curs de e4ecuţie.*; in c de e:1"11 Constructii in c de e-tir 1"1" tila destinat instalarii1"1$ tila si alte obiecte pina la punerea in functiune1"1+ nvestitii caoitale ulterioare


12/64

t H$" I ac%itarea serviciilor de transport dinmiloacele proprii ale lucrătorului.7(at.faţă de personalprivind alte operaţii8*tunci cînd ;D este pus în funcţiune se întocmete un

proces verbal de primire-predare a ;D în c/e se indicăsuma totală a c%e-lor.


13/64

ani ' sumele mai mici ale uzurii ) c%eltuielile mai mari dereparaţie în anii ulteriori.0etoda liniar! Conform acestei metode, valoareauzurabilă este repartizată uniform pe parcursul duratei defuncţionare utilă. 4uma uzurii se determină prin raportulvalorii uzurabile către numărul anilor ale duratei defuncţionare utilă. Aorma uzurii va fi e#ală cu raportul 1>>către numărul anilor ai duratei de funcţionare utilă.6 1: K-rea a pus în funcţiune un utila, a cărui:- valoarea de intrare este de G>>>> lei!- valoarea rămasă probabilă I $>>> lei!- durata de funcţionare utilă H ani.Calculăm suma uzurii anuale 7G>>>> - $>>>8 / H ' 11+>>lei0etoda *n raport cu volumul de produ"e fabricateConform acestei metode uzura se determină ţinînd cont devolumul produselor fabricate.6 ": 4ă presupunem că utilaul pus în funcţiune are:- capacitatea de a fabrica H>>>>> piese.zura ce revine la o piesă este de H?>>> / H>>>>> ' >,11+

lei, K-rea a fabricate efectiv în anul: -?H>>> piese, -1">>>> piese, -1$H>>> piese, -@>>>> piese, -F>>>>piese. *ceastă metodă poate fi aplicată la calcularea uzuriiutilaelor te%nolo#ice, care nemilocit participă lafabricarea produselor, la prestarea serviciilor. 0etoda degre"iv! cu rata de"cre"c!toare (cumulativ!)

Conform acestei metode uzura e/e determinată prinprodusul unui coeficient i a valorii uzurabile. *cestcoeficient se calculează prin raportul numărului de ani aduratei de funcţionare 7în ordinea descrescătoare8 cătresuma anilor duratei de funcţionare utilă 7numărul

cumulativ8. 6emplu $: 4uma anilor 7numărul cumulativ81)")$)+)H ' 1H Calculul uzurii după metoda de#resivăcu rata descrescătoare:

Cea mai mare uzură revine anului întîi, din an în an fiindmicorată treptat.0etoda "oldului degre"iv Conform acestei metode sumauzurii se calculează în baza normei de uzură prevăzutădupă metoda liniară, maorată nu mai mult de " ori.6emplu +: K-rea a %otărît să dubleze norma uzurii cu">PQ"'+>P 7în coeficient >,+8. articularitatea metodei:uzura se calculează din valoarea de intrare sau reevaluată.Aumai în ultimul an se ia în considerare valoarea rămasăprobabilă. zura ultimului an se calculează ca diferenţadintre valoarea de bilanţ la finele anului patru i valoarea

rămasă probabilă ???G I $>>>'+??G.

;D ce deservesc procesul de desfacere a produsuluiavem: Dt ?1" NC%eltuieli comercialeJ la suma totală ac%-lor! t "11, t H$1, t H$$! b# >> G>>>>>>> H/1HQH?>>>'1@>>> 1@>>> +1>>>" G>>>> +/1HQH?>>>'1H">> $+">> "HF>>$ G>>>> $/1HQH?>>>'11+>> +HG>> 1++>>+ G>>>> "/1HQH?>>>'?G>> H$">> GF>>H G>>>> 1/1HQH?>>>'$F>> H?>>> $>>>


14/64

Calculul uzurii utilaului după metoda soldului de#resiv:

1/. 64pl. cont-tea lichid"rii, vînz"rii şi altor ieşiri ale(A. ;D pot să iasă de la î-re în următoarele cazuri:- în cazul uzurii totale!- comercializării!- transferului cu titlu #ratuit!- sc%imbului!- lic%idării!- lic%idării în rezultatul calamităţilor naturale.

;odul de contabilizare a ieirii ;D depinde de motivulieirii acestora.

Kn cazul casării ;D din cauza uzurii totale cît i acalamităţilor naturale se întocmete un roces verbal delic%idare a ;D, iar în cazurile transmiterii cu titlu #ratuit,sc%imbului sau comercializării-roces verbal de primire-predare a ;D. > G>>>>>>> 7>,+QG>>>>8'"+>>> "+>>> $G>>>" G>>>> 7>,+Q$G>>>8'1++>> $F+>> "1G>>>$ G>>>> 7>,+Q"1G>>8'FG+> +?>+> 1"@G>+ G>>>> 7>,+Q1"@G>8'H1F+ H"""+ ???GH G>>>> +??G H?>>> $>>>


15/64

4e reflecta valoarea de vinzare aferenta incasarii de lacumparator ( ""@ C G"1 , T* (""@ C H$+

2eflectarea alocarii drept investitie ( 1$1.1$" C ""@

arendatorului ocazionate de anularea contractului dearendă din iniţiativa arendaului!-imputarea arendaului a veniturilor i c%eltuielilor #enerate de variaţiile valorii rămase a activelor arendate!-acordarea arendaului a dreptului prioritar de a prelun#icontractul de arendă pe perioada ulterioară a arendei cu o

plată de arendă mai oasă dec3t nivelul de piaţă.


16/64

termenele de ac%itare a acesteia!S modul de utilizare i obli#aţiile părţilor privind

întreţinerea i reparaţia activelor arendate!S responsabilităţile părţilor pentru încălcarea

clauzelor contractului de arendă!S răspunderea arendaului pentru returnarea

activelor arendate după epirarea termenului dearendă sau la anularea contractului de arendă.

1.Descrieti modul de contabilizare a arendeioperationale.%rend" operaţional" se consideră arenda încondiţiile căreia riscurile i avantaele aferentefolosirii i deţinerii activelor arendate răm3n pe seamaarendatorului,arendatorul transmite activele salearendaului pe un termen anumit pentru satisfacereanecesităţilor temporare. .%preciati modul de evaluare si e4plicati con-teainvestitiilor financiare pe termen scurt.

Kn componenţa investiţiilor T.4. se includ în prealabil obli#aţiunile cu termenul de deţinere nu maimare de 1 an, alte titluri de valoare cu lic%iditate înaltă,depozite i împrumuturi acordate.nvestiţiile T.4. se reflectă în conturile"$1Nnvestiţii pe scurt în părţi nele#ateJ

"$"Nnvestiţii pe termen scurt în părţi le#ateJ"$$N(iminuarea valorii investiţiilor pe termen scurtJrocurare .T.4. se înre#istrează în contabilitate astfel:Dt "$1,"$" t "+1,"+","+$ cu ac%it.directaKntreprinderea ale#e independent modul de evaluareulterioară a .T.4

18 e portofoliul investiţiilor în ansamblu!"8 e cate#orii!$8 e fiecare investiţie concretă.Kn primul caz se compară valoarea de intrare i

de piaţă a portofoliului de investiţii în ansamblu. *tunci

cînd valoarea de piaţă a portofoliului de investiţii estemai mare decît cea de intrare, valoarea de bilanţ a

portofoliului rămîne nesc%imbată. (acă valoarea de piaţă a portofoliului este mai mică decît cea de intrare,în calitate de valoare de bilanţ se folosete valoarea de

piaţă. Kn cazul diminuării investiţiei se întocmeteformula contabilă:Dt ?1+ t "$$ I la suma diminuării

ar în cazul în care ulterior investiţia va suportao maorare avem:Dt "$$ t G1"

Kn cazul în care valoare de bilanţ a .T.4. sedetermină pe cate#orii de investiţii, ele se #rupează petipuri 7acţiuni, obli#aţiuni, titluri de valoare de stat8,apoi pe preţuri de intrare i alte criterii.

lterior modificarea valorii investiţiilor sereflectă pe fiecare cate#orie aparte. ;etodica aprecieriimodificării este aceia, iar obiectul de comparaţie a

portofoliului dea nu constituie titluri de valoare aleunor emitenţi, ci cate#orii de investiţii.

Kn cazul cînd se calculează valoarea de bilanţ aunei investiţii concrete, se compară valoarea de piaţă afiecărei investiţii în parte.Procurarea contra b.banesti-( "$1."$" C H$@ .+"G cu ac%it ulterioara-


17/64

clădiri se va întocmi următoarea formulă contabilă:/t 123 '+i,loace fi-e subcontul '+i,loace fi-etransmise 0n arendă operaţională t 123 '+i,loacefi-e subcontul 'lădiri.". Calcularea amortizării 7uzurii, epuizării8activelor transmise în arendă:/t 1 '#lte cheltuieli operaţionalet 113 '#morti4area activelor nemateriale saut 12 ' 54ura mi,loacelor fi-et 126 '!pui4area resurselor naturale.

$. Calcularea plăţii de arendă 7fără T*8:/t 21 'asa /t 22 ' ont de decontare /t 23 'ont valutar - în cazul ac%itării plăţii dearendă în momentul calculării acesteia/t 227 'reanţe pe termen scurt privind veniturilecalculate - în cazul ac%itării ulterioare a plăţii dearendăt 612 '#lte venituri operaţionale.+. 2eflectarea sumei T* aferente plăţii de arendă:/t 21 'asa /t 22 'ont de decontare

/t 23 'ont valutar - în cazul ac%itării plăţii dearendă în momentul calculării acesteia/t 227 'reanţe pe termen scurt privind veniturilecalculate - în cazul ac%itării ulterioare a plăţii dearendăt 3 '/atorii privind decontările cu bugetul.H. Kncasarea plăţii de arendă 7cu scăderea impozitului

pe venit de H P reţinut la sursa de plată8:/t 21 'asa /t 22 'ont de decontare/t 23 'ont valutar t 227 'reanţe pe termenscurt privind veniturile calculate.

G. 2eflectarea impozitului pe venit de H P reţinut lasursa de plată în cursul anului de #estiune:/t 22 'reanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul t 227 'reanţe pe termenscurt privind veniturile calculate.?. Trecerea în cont la finele anului de #estiune aimpozitului pe venit de H P reţinut la sursa de plată:

/t 3 '/atorii privind decontările cu bugetult 22 'reanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul.F. Knre#istrarea c%eltuielilor de reparaţie i

modernizare a miloacelor fie transmise în arendă:/t 1 '#lte cheltuieli operaţionale sau /t 121 '#ctive materiale 0n curs de e-ecuţie - înfuncţie de metoda de constatare a c%eltuielilor dereparaţie aplicată de întreprinderet 712 '#ctivităţi au-iliare saut 21 'reanţe pe termen scurt privind facturilecomercialet 38 '#lte creanţe pe termen scurt - în funcţie demodul de efectuare a lucrărilor de reparaţie 7în re#iesau antrepriză8.@. 2eflectarea sumei T* aferentă valorii lucrărilor

de reparaţie efectuate în antrepriză:/t 3 '/atorii privind decontările cu bugetult 21 'reanţe pe termen scurt privind facturilecomercialet 38 '#lte creanţe pe termen scurt.

-la valoarea nominala a actiunilor sau alteor titluri devalori emise ( $1$ C $11-la val de intrare a investittilor ( "$1."$". C $1$*esirea investitiilor1#vinzarea,"8rambursarea titlurilor de valoarea,$8sc%imbul cu alte active18la val de bilant a investittilor7T48( ?1+ C "$1la suma veenit inre# din vinz invest ( "+1.""@ C G1"(aca anterior a avut loc reevaluarea invest:-pu invest pe T4 difer se reflecta:( "$$ C G1"Transfer.invest T4 in inv pe T


18/64

>.rimirea activelor de la arenda după epirareatermenului de arendă sau la anularea contractului dearendă ca corespondenţă între subconturile desc%ise încadrul conturilor sintetice 111 '#ctive nemateriale122 '*erenuri 123 '+i,loace fi-e 12 '&esursenaturale. (e eemplu, la primirea de la arenda aclădirii transmise anterior în arenda operaţională se vaîntocmi următoarea formulă contabilă:/t 123 '+i,loace fi-e subcontul ' lădirit 123 '+i,loace fi-e subcontul '+i,loace fi-etransmise 0n arendă operaţională.

Eviden$a arendei opera$ionale la arendaKn cazul arendei operaţionale arendaul efectueazăurmătoarele operaţiuni:-înre#istrează activele primite în arendă în conturietrabilanţiere la valoarea prevăzută în contractul dearendă!-constată plata de arendă ca consumuri sau c%eltuieli,în funcţie de destinaţia i locul utilizării activelor arendate!

-suportă c%eltuielile le#ate de întreţinerea activelor arendate 7dacă contractul nu prevede altfel8!-reţine i ac%ită la bu#et impozitul pe venit de HPcalculat din suma plăţii de arendă 7fără T*8!-reflectă ca c%eltuieli 7venituri8 sancţiunile calculatepentru încălcarea condiţiilor contractului de arendă.Operaţiunile privind arenda operaţională seînre#istrează la arenda prin următoarele formulecontabile:1. 2eflectarea valorii contractuale a activelorprimite în arendă: /t 811 '#ctive nemateriale

arendate sau /t 812 '#ctive materiale pe termenlung arendate.". Calcularea plăţii de arendă 7fără T*8:/t 12 'heltuieli comerciale/t 13 'heltuieli generale $i administrative/t 713 'onsumuri indirecte de producţie în funcţiede destinaţia i locul de utilizare a activului arendatt 21 '/atorii pe termen scurt privind facturilecomerciale sau t 38 '#lte datorii pe termen scurt $. Trecerea în cont a T* aferentă plăţii de arendă:/t 3 '/atorii privind decontările cu bugetul

t 21 '/atorii pe termen scurt privind facturilecomerciale sau t 38 '#lte datorii pe termen scurt +.*c%it. plăţii de arendă 7cu scăderea mp. pe v. H P8:/t 21 '/atorii pe termen scurt privind facturilecomerciale sau /t 38 '#lte datorii pe termenscurt t 21 'asa t 22 'ont de decontare.H. 2eţinerea impozitului pe venit de H P din sumaplăţii de arendă: /t 21 '/atorii pe termen scurtprivind facturile comerciale sau /t 38 '#ltedatorii pe termen scurt t 3 '/atorii privinddecontările cu bugetul.

G.înre#istrarea c%eltuielilor de întreţinere a activelorarendate:/t 12 'heltuieli comerciale /t 13 'heltuieligenerale $i administrative /t 713 'onsumuriindirecte de producţie - în funcţie de destinaţia ilocul efectiv de utilizare a activului arendat

activ, atunci valoarea de intrare ' valoarea venală aactivului cedat ) c%eltuielile de procurare.


19/64

t 211 '+ateriale t 213 '9biecte de mică valoare$i scurtă durată t 21 ' 54ura obiectelor de micăvaloarea $i scurtă durată t 21 '/atorii petermen scurt privind facturile comercialet 31 '/atorii faţă de personal privind retribuireamuncii t 33 '/atorii privind asigurărilet 38 '#lte datorii pe termen scurt etc.?. 2eturnarea activelor arendatorului după epirareatermenului de arendă sau la anularea contractului dearendă:t 811 '#ctive nemateriale arendate saut

812 '#ctive materiale pe termen lung arendate.

15..Descrieti modul de contabilizare a arendeifinantate.=%A#

%rend" finanţat"-arenda în condiţiile căreiapartea predominantă din riscurile i avantaeleaferente folosirii i deţinerii activelor arendate trec dela arendator la arenda, în acest caz este obli#atorierespectarea i reflectarea în contractul de arendă a celpuţin uneia din următoarele condiţii:

Operaţiunile privind *D se reflectă în contabilitate înbaza următoarelor documente primare:-procesul-verbal pr.-prd a ;D i a altor active!-factura deepediţie!-factura fiscală!-dispoziţia de plată!-bonulde plată!-nota contabilă etcKn cazul *D activele arendate se înre#istrează înconturile con-ţii fin-are i în Bilan$ul contabil alearendaului. lăţile de *D cuprind două elemente:

18 valoarea de răscumpărare 7contractuală8 aactivelor arendate!"8plata 7dob3nda8 de arendă.

;ărimea elementelor specificate, precum i modul de

calculare i plată a acestora, se stipulează încontractul de arendă. (rept bază de determinare avalorii de răscumpărare 7contractuale8 servete, dere#ulă, valoarea venală a activelor arendate.6videnţa analitică a operaţiunilor privind arendafinanţată se ţine pe active arendate, arendatori/arendai, termene i contracte de arendă. Eviden$aarendei finan$ate la arendator Kn cazul arendeifinanţate arendatorul efectuează următoareleoperaţiuni: -reflectă transmiterea activelor în arendăca ieire a acestora, în acest caz la începutul

termenului de arendă valoarea de răscumpărare7contractuală8 a activelor transmise în arendă sereflectă ca maorare a creanţelor i venituriloranticipate, iar valoarea de bilanţ a acestora se constatăca c%eltuieli anticipate i decontare a valorii de intrarea activelor indicate. n atare mod de abordare estecondiţionat de principiul prudenţei, conform căruiaveniturile se constată numai în cazul în careîntreprinderea are o certitudine întemeiată în vedereaobţinerii acestora!-înre#istrează treptat 7pe părţi8 valoarea derăscumpărare a activelor transmise în arendă cavenituri, iar valoarea de bilanţ - ca c%eltuieli aleactivităţii de investiţii. *ceastă înre#istrare seefectuează pe măsura survenirii termenelor deac%itare a valorii de răscumpărare stabilite princontractul de arendă sau în cazul răscumpărării

&&.Descrieti particularitatile con-tii investitiilor inintr-rile asociate in conformitate cu prevederile +0&B-te intr.asociateB*ntr.asociata-intrepri. *supra careia investitorul are oinfluenta notabila dar care nu constituie niciintrprindere fiica nici intrep.mita ainvestitorului.nfluenta notabila presupune obtinereainvestitiei in proportii de ">-H>P din capitalul statutar al intrepr. investite.

articularitati a invst-lor in intrepr.asociate 71$"."$"investitii pe T< le#ate,T4 le#ate8 prezinta modul deevaluare ulterioara a acestora.n acest caz investitoruleercita o influenta notabila in intrepr. investitadeoarece investitorul se bazeaza pe rapoartelefinanciare ale intrepr. asociate.n cazul dat ambeleentitati trebuie sa elaboreze o politica de con-teunica.


20/64

anticipate de către arenda a activelor arendate!-constată plata de arendă 7dob3nda8 ca venit dinactivitatea financiară conform principiuluispecializării eerciţiilor. ;ărimea plăţii se determinăpentru fiecare perioadă de #estiune uniform 7în părţie#ale8 sau prin altă metodă prevăzută în contractul dearendă!-contabilizează activele returnate de arenda încazul anulării contractului de arendă.Operaţiunile privind arenda finanţată se înre#istreazăla arendator prin următoarele formule contabile1:1. 2eflectarea valorii de răscumpărare 7fără T*8 aactivelor transmise în arendă:

/t 13 'reanţe pe termen lungt 22 ' :enituri anticipate pe termen lung.

". Knre#istrarea T* aferentă valorii derăscumpărare a activelor transmise în arendă:

/t 13 'reanţe pe termen lung t 3 '*a-a pevaloarea adăugată $i acci4e de 0ncasat.$. 2eflectarea valorii de bilanţ a activelor transmiseîn arendă:

/t 11 'heltuieli anticipate pe termen lungt 111 '#ctive nematerialet 122 '*erenurit 123 '+i,loace fi-et 12 '&esurse naturale.+. Casarea amortizării 7uzurii, epuizării8 activelortransmise în arendă:/t 113 '#morti4area activelor nemateriale sau/t 12 ' 54ura mi,loacelor fi-e /t 126 '!pui4arearesurselor naturale t 111 '#ctive nematerialesau t 123 '+i,loace fi-e t 12 '&esursenaturale.H.2eflectarea sumei c%eltuielilor le#ate de

transmiterea 7demontarea, transportarea8 activelor înarendă: /t 21 'heltuieli ale activităţii de investiţiit 31 '/atorii f aţă de personal privind retribuireamunciit 33 '/atorii privind asigurările t 21 '/atorii pe termen scurt privind facturilecomercialet 38 '#lte datorii pe termen scurtt 712 '#ctivităţi au-iliare.G. 2eflectarea la finele anului de #estiune a coteicurente a:a8 creanţelor pe termen lun#:/t 228 '#lte creanţe pe termen scurtt 13'reanţe pe termen lung;

b8 veniturilor anticipate pe termen lun#:/t 22 3 :enituri anticipate pe termen lungt 1 ' :enituri anticipate curenteC;

c8 c%eltuielilor anticipate pe termen lun#:/t 21 'heltuieli anticipate curentet 11 'heltuieli anticipate pe termen lung.?. 2eflectarea sumei valorii de răscumpărare aactivelor transmise în arendă care urmează a fi ac%itată

în perioada de #estiune curentă:/t 1 ':enituri anticipate curentet 621 ':enituri din activitatea de investiţii.

F. înre#istrarea T* aferentă sumei valorii derăscumpărare a activelor transmise în arendă, careurmează a fi ac%itată în perioada de #estiune curentă:/t 3 '*a-a pe valoarea adăugată $i acci4e de0ncasat t 3 '/atorii privind decontările cubugetul.

&$.aracterizati modul de perfectare documentarasi contabilizare a intrarii marfurilor in comertul curidicatarima operatie a circulatiei marfurilor o constituieaprovizionarea cu marfuri de la producatori. Caile deintrare a marfurilor sunt: -de la furnizori,-din import,-de la alte unitati de comert cu ridicata, - din returnarilede la unit-le de comert cu amanuntul I prin transfer de

la depozit, - aporturi depuse de fondatori in capitalulstatutar. rocesul de aprovizion. Cu marfuri seefectuiaza in baza contractelor inc%eiate cu furnizorii incare sae precizeaza: -sortimentul marfurilor ce seac%izitionea9a, - cantitatea si termenele de livrare,-modalitatile si termenele de plata, - conditiile detransport si ambalare. *provizionarea cu marfuri se

poate face pe baza comenzilor.se cunosc " forme deaprovizionare cu marfuri:1#aprov cu marf deraspunderea furnizorului.-cu prevederile contractualesi #raficul de livrari.Transportul ii revine furnizorului

care poate utiliza proprii sau intr-riilor specializate.O data cu ambalarea marfurilor furnizorul intocmesteurm doc insotitoare:-fact.fisc.-pu platitori T*-fact deepeditie Ice nu platesc T* Iviza de epediere

Icertificate conformitate -certificat de calitate I specificatii de continut pu marf ambalate in colete mari-ordin de plata4c%ita:sosirea marfii prin caraus,incredinteazadestinatarului. 4au de comisie. 4e util ssi#iliu,(oc-incont-te.2eceptia ;.-),-?1"c% com, intocm procesverbal de cons a diver#entilor in $ e.

aprov prin intermediul delegatului 3 se emite odele#atie dele#atului se indica in re#istru spercial incare se indica:-Aum,ren.Dunctia ,atronimicul 1>-1H zile.nefolosite se anuleaza, poarta raspundereUerificarea poate fi prin sonda,inte#ral. 4i intocmescaceleasi doc-te.6videnta sintetica?-rocurat ; de la furniz:a8cu ac%it directa D "1?,H$+." "+"."+1."+$ b8cu ac%it ulterioara D "1?.H$+." H"1.H""7(t4 fata de parti le#ate8.H$@.$7(T4 fata de alticreditori8-aloarea abbala primit cu mafra ( "1?7amb8 CH"1.H"".H$@.$-*d com.aferent ; procur ( "1? C F"1-2eflectCT*a8-treans propr ( "1?cta CF1" 7activ aui8 -trans strain ( "1? cta C H"1.H"".H$@.$

b8C%elt de incarc descarc ( "1? cta H$+." C H$1.H$$


21/64

@. 2eflectarea sumei valorii de bilanţ a activelor transmise în arendă, care urmează a fi decontată înperioada de #estiune curentă:/t 21 'heltuieli ale activităţii de investiţiit 21 'heltuieli anticipate curente.1>. Calcularea plăţii 7dob3nzii8 de arendă aferentăperioadei de #estiune curentă:/t 227 'reanţe pe termen scurt privind veniturilecalculatet 622 ':enituri din activitatea financiară.

11. Calcularea T* aferentă plăţii 7dob3nzii8 dearendă: /t 227 'reanţe pe termen scurt privindveniturile calculate t 3 '/atorii privinddecontările cu bugetul.1". Kncasarea valorii de răscumpărare i a plăţii7dob3nzii8 de arendă aferente perioadei de #estiunecurente: /t 21 'asa sau

/t 22 'ont de decontare/t 23 'ont valutart 227 'reanţe pe termen scurt privind veniturilecalculate i t 228 '#lte creanţe pe termen scurt.

Eviden$a arendei finan$ate la arendaKn cazul arendei finanţate arendaul efectueazăurmătoarele operaţiuni:-reflectă bunurile luate în arendă ca active, iar plăţilede arendă care urmează a fi ac%itate - ca datorii!-calculează amortizarea 7uzura, epuizarea8 activelor arendate în acelai mod ca i pentru activele proprii!-suportă c%eltuielile de reparaţie, modernizare iîntreţinere a activelor arendate!-ac%ită treptat 7pe părţi8 valoarea de răscumpărare aactivelor arendate în termenele stabilite prin contractul

de arendă!-calculează i recunoate în fiecare perioadă de#estiune plata 7dob3nda8 de arendă ca c%eltuieli aleactivităţii financiare!-înre#istrează operaţiunile de transmitere a activelor arendate în proprietatea sa după epirarea termenuluide arendă sau în cazul răscumpărării anticipate aacestora.

Operaţiunile privind arenda finanţată seînre#istrează la arenda prin următoarele formulecontabile:

1. 2eflectarea valorii activelor 7fără T*8 primite înarendă: /t 111 '#ctive nemateriale/t 122'*erenuri/t 123 '+i,loacefi-e /t 12 '&esursenaturale 7subconturile corespunzătoare de evidenţăa activelor primite în arendă finanţată8t 21 '/atorii de arendă pe termen lung.". Knre#istrarea sumei T* aferentă valoriiactivelor primite în arendă: /t 226 '*a-a pevaloarea adăugată de recuperatt 21 '/atorii de arendă pe termen lung.$. Calcularea amortizării 7uzurii, epuizării8activelor primite în arendă:/t 12 ' heltuieli comerciale /t 13 ' heltuieli generale $i administrative /t 713 'onsumuri indirecte de producţie - înfuncţie de destinaţia i locul de utilizare a activelorarendate

c8C%elt de asi#urare pu ; import ( "1? CH$$.H."+".""?.""@d8Taa de import e8taa vamalaf8taa pu proced vamale( "1? C ""@.""?."+"-4e inre# procurarea ; prin interm titul de avans: -acord avans anticipat ( "1?.H$+." C ""?." -fara acord anticip ( "1? .H$+." C H$".17( fatade tit.a8

-s-a ac%itat dat fata de furniz pu marf primite siCta daca ac%itarea nu s-a efect anticipat ( H"1.H"".H$@C "+1."+"."+$-nre# procur ; in caz ac%it in avan ( "1?,H$+" C ""+-


22/64

t 113 '#morti4area activelor nemateriale saut 12 '54ura mi,loacelor fi-et 126 '!pui4area resurselor naturale 7subconturilecorespunzătoare de evidenţă a amortizării 7uzurii,epuizării8 activelor primite în arenda finanţată8.+. 2eflectarea sumei valorii activelor primite înarendă ce urmează a fi ac%itată în perioada de #estiune

curentă: /t 21 '/atorii de arendă pe termenlung

t 21 '/atorii pe termen scurt privind facturilecomercialet 38 '#lte datorii pe termen scurt.H. Trecerea în cont a T* aferentă valorii activelor primite în arendă care urmează a fi ac%itată în perioadade #estiune curentă: /t 3 '/atorii privind decontările cu bugetult 226 '*a-a pe valoarea adăugată de recuperat.G. Calcularea plăţii 7dob3nzii8 de arendă aferentăperioadei de #estiune curente:

/t 22 'heltuieli ale activităţii financiaret 21 '/atorii pe termen scurt privind facturile

comercialet 38 '#lte datorii pe termen scurt.?. Trecerea în cont a T* aferentă plăţii 7dob3nzii8 dearendă calculate: /t 3 '/atorii privind decontărilecu bugetult 21 '/atorii pe termen scurt privindfacturile comercialet 38 '#lte datorii pe termen scurt.F. *c%itarea valorii activelor primite în arendă i aplăţii 7dob3nzii8 de arendă aferente perioadei de#estiune curente: /t 21 '/atorii pe termen scurt privind facturile comerciale sau /t 38 '#lte datorii pe termen scurtt 21 'asa saut 22 'ont de

decontaret 23 'ont valutar.@. 2eflectarea valorii activelor răscumpărate trecuteîn proprietatea arendaului:

/t 111 '#ctive nemateriale Msau /t 122 '*erenuri/t 123 '+i,loace fi-e/t 12 '&esurse naturale7subconturile corespunzătoare de evidenţă aactivelor, în funcţie de tipurile acestora8t 111 '#ctivenemateriale saut 122 '*erenurit 123 '+i,loacefi-et 12 '&esurse naturale 7subconturilecorespunzătoare de evidenţă a activelor primite înarendă finanţată8.

1>. 2eflectarea amortizării 7uzurii, epuizării8activelor răscumpărate:/t 113 '#morti4area activelor nemateriale sau/t 12 ' 54ura mi,loacelor fi-e/t 126 '!pui4area resurselor naturale 7subconturilecorespunzătoare de evidenţă a amortizării 7uzurii,epuizării8 activelor primite în arenda finanţată8t 113 '#morti4area activelor nemateriale sau t 12 '54ura mi,loacelor fi-e t 126 '!pui4area resurselor naturale 7subconturilede evidenţă a amortizării 7uzurii, epuizării8 activelor,în funcţie de tipurile acestora8.

&). aracterizati modul de perectare documentarasi contabilizare a vinzarii mafurilor in comertul curidicata.Conform priincipiul cont de an#aamente venitul dinvinzari se constata si se reflecta in c-te si in rap.fin-re in

perioada in care au avut lor indiferen te momentlincasarii efective a m banesti. rincipalele forme devinzare a marfurilor din unitatile de comert cu ridicata

sunt:-vinz de m din depozitele bazelor an#ro7inc%eiecontracte8 4e perfect " set de docum:a8in cazul

procurarii intre#ului lot de marf de la furnizor b8in cazvinz m catre unitatile de comert cu amanuntl sau altor intreprinderi pu sume partiale.-vinz in tranzit care pot fi:cu particip unit de comert curidicat la decontari.-fara particip acestora.4unt aprovizionate de unit de comert cu amanuntul prinintermdiul bazelor an#ro.(oc insotitoare:-fact.fisc.-pu platitori T*-fact de

epeditie Ice nu platesc T* Iviza de epediere Icertificate conformitate -certificat de calitate I specificatii de continut pu marf ambalate in colete mari-ordin de plata.

-te sintetica-4-au epediat ; cumparatorilor ( ""1 C G11.H$+-4e inre# valoa. *mb. epediat cu ; ( ""1 C "1?amb-4-au incasat ; &anesti in vedera ac%it creante com-le ( "+1."+" C ""1-4e caseaza costul efectiv al ; vindute ( ?11. C "1?-4e caeaza ad com-l aferent ; vind. ( F"1. C "1?

-2eflect ; returnateF"" in cazul necorespu calitatii sausortimentelor a8aferent fact ac%it ( F"". H$+." C H$@." b8af ; neac%it ( F"".H$+." C ""1-2eflect ; returnate la preturi posibile de valorificare( "1? C F""-; care nu corespund calitatii val lor se trece la c%elt .(?1" C F""


23/64

&. Delimitaţi metoda şi structuri de preţuri înunit"ţile de comerţ cu am"nuntul. 64plicaţi con-teaadaosului comercial =%# în unit"ţile respective.6valuarea marfurilor opereaza cu " cate# depreturi:pret de evaluare,pret de vinzare.retul de evaluare poate fi stabilit de catre pretuitoriidin cadrul biroilui de primire a marfurilor sauproprietarii marfurillor sau prin ne#ociere de catra

partenerii implicati.Aivelul pretului de evaluare este corelat cu preturilemarfurilor similare si cu o eventuala uzura a ; partialzate.retul de vinzare se compune din:pretul deevaluare,comisionul consi#natiei @"$7P aplicat lapretul de evaluare,T* la coision7daca entit e platit deT*88.Comisionul cuprins in pretul de vinzare asi#uraunitati dupa acoperirea c%eltuielilor si unprofit.ntocmirea c%itantei-drept contract.Odata cuc%itanta se scrie si o etic%eta marfara care se prinde de

marfa si are aclasi numar ca si c%itanta.(aca marfurilenu se livreaza intr-o perioada determinata 71luna8atunci ea se supune reevaluarii intocmindu-seproces verbal de reevaluare iar pe tic%eta seinre#istreaza pretul nou.este "> de zile daca ; nu evinduta ea e supase celei de-a" reevaluari.este "> seface $ reev.si in caz ca nu se vinde ea se restituiecomitentului,retininduse 1."P pu pastrare.eterminarea adausului comercial aferent ; vindute6ste un calcul ec-c con-l.ractica con-la com-lastabileste *C aferent ; vindute pe cale indirecta dupa

metoda P mediu de *C care se bazeaza pe datelecumulate in conturile "1?.F"1.G11/H$+.18P;ediu se calc:P*C*C'72CtF"1-2(tF"18/74f(t"1?;)2CtG11/H$+"81>>"8Calculul sumei *C aferent 4toc de ;.4uma *C ; in stoc'7P*CQ4f(t"1?;8/1>>7pu lei8Dt &17 &1 =+uma in rosu#$8(eterm 4umei *C pi ; vindute1met: 7Pmed*CQ2CtG11/H$+"8/1>>" met: 72Ct F"1-2(t F"18-suma *C a ; in stoc+8Casarea *C aferent ; vindute ( F"1 C "1?;

&/.aracterizati modul de perfectare documentaresi cont-rea a intrarii ( in com ce am-tul.*prov a A com-le cu *manuntul7C*8 se desfasoara

pe baza necesarului fondului de marfuri a Cdeterminat cu autorul infor-tie privind studiul cereriiconsumatorului,evidentei stocului aprovizionarii cu ;

pe #rupe si articole.*provizionarea ; prin:-C2, (e la roducatori- rin

dele#at propriu al C*- prin intrmediul titularului deavans- ca aport in capitalul statutar Ide la pers fizice- primirea marf spre vinzare in comision.Dorme de desfacere si desfasurare aproviz. C*:-pe raspundera furnizorului-prin dele#atul propriu al C*-aproviz prin depozite de rapartizare al C*.*provizionarea cu marfuri se poate face pe bazacomenzilor.se cunosc " forme de aprovizionare cumarfuri:1#aprov cu marf de raspundereafurnizorului.-cu prevederile contractuale si #raficul de

livrari.Transportul ii revine furnizorului care poateutiliza proprii sau intr-riilor specializate.O data cu ambalarea marfurilor furnizorul intocmesteurm doc insotitoare:-fact.fisc.-pu platitori T*-fact deepeditie Ice nu platesc T* Iviza de epediere

Icertificate conformitate -certificat de calitate I specificatii de continut pu marf ambalate in colete mari-ordin de plataaprov prin intermediul delegatului 3 se emite odele#atie dele#atului se indica in re#istru spercial incare se indica:-Aum,ren.Dunctia ,atronimicul 1>-

1H zile.nefolosite se anuleaza, poarta raspundereUerificarea poate fi prin sonda,inte#ral. 4i intocmescaceleasi doc-te.4-au aproviz ; prin interm titularului de avans:186liber avans titularului de avans ( ""?." C "+1"8rocur.; de catre titular ( "1? C ""?." H$".1$8Trecerea incont a T* afernt ; proc. (H$+" C H$"1+82eflect *C afernt ; procur. ( "1? C F"1H84Tn#erea dat fata de tit de avans ( H$".1 C ""1*proviz de la pers fizice:184-au procur ; de la pers fiz. ( "1? C H$@"84-a efectau ac%it cu pers fiz. ( H$@ C H$+.F."+1$82eflect *C aferent ; procur ( "1? C F"1+82eflect T* de la inzare ( "1? C F"+7F"H8*proviz si constatarea lipsurilor:18rocur ; de la furnizori ( "1? C H"1"82eflect amb ( "1? amb C H"1


24/64

&7.aracterizati documentarea si con-tea vinzarilormarfurilor in


25/64

consumatori 7institutii prescolare,de invatamint,demedicina,unitati de alimentatie publica,cantineleect8,vanzarea ; catre diferiti cumparatori cu ac%itareape baza cardurilor bancare.n cantitati relativ mari cueliber fact fiscale sau de epeditie si cu plata prinvirament.184-a vindut ; cu ridicata ( ""1 C G11." H$+."4e caseaza cost m vindute ( ?11." C "1?4e deconteaza *C aferent ; vindute ( F"1 C "1?4-u incasat ;& in vederea ac%it creantelor com-le( "+" C ""1

"8ncasarea avansului de la clienti ( "+". C H"$Calcul T* de la avans primit ( ""H." C H$+."*citarea dat data de budet privind T* (H$+." C "+"


26/64

&5. %preciaţi structura preţului în alimentaţiapublic".* este o ramura a Ccu aman.rincipalele #rupuri demarfuri sunt:preparate culinare,produse decofitarie,patiserie,semipreparate,marfuri cumparate.* utilizeaza modelul pretului de vinzare cu amanuntul)T* atit la evidenta marf procurate cit si pentru

evidenta mat prime,semifabricatelor si bucatelor proprii.retul de vinzare la marfuri si bucate se stabilestesimilar ca in celelate intreprinderi de comert,doar ca inC* se aplica un adaus comercial suplimentar la pretulde vinzare a marfurilor si produselor in stoc.*C cumulativ trebuie sa fie mai mare decit cel aplicat inC* deoarece in comert se suporta c%eltuieli aferntdesfacerii marfurilor.in timp ce in alim publica seconcentreaza c%elt privind prepararea si prelucrareabucatelor precum si or#anizarea consumului s idesfacereaacestora.

;odul de formare a preţurilor în unitatea de alimentaţiepublică 7*8 e/e re#lementat de *nstrucţiunea privindAormarea preţului la -le de %P de toţi a#.ec. din 2;,nr.1" la nstrucţiunea din "G.>+.@G. otrivit acesteinstrucţiuni calculul preţului de v3nzare la fiecare fel debucate sau preparate se face în fie de calculaţie tipizateîn c/e se indică: 1. (enumirea felului de bucate! ".Aumărul reţetei! $. (enumirea materiei prime sau aproduselor, cantitatea de produse, materiei prime p/u 1>>de bucăţi sau 1> W# de sosuri! +. reţul cu amănuntul aunui W# sau a unei porţii! H. Ereutatea unei porţii în

#rame. Kn procesul de calculaţie a preţului, contab-tea* folosete " metode de determinare a preţului:* metod" Preţul de cump"rare E % p9u unitatea decomerţ cu am"nuntul E % p9u %P F Preţul dev!nzare.** metod" Preţul de procurare a materiei prime,produse E % p9u materia prim" şi produse F Preţulîntregului set de materie prim" şi produse E % p9u%P F Preţul de v!nzare.reţurile din fia de calculaţie se trec ulterior în planulmeniu i servesc drept bază la comercializareapreparatelor i ;. eliberarea produselor, preparatelor i; din bucătărie în saloane, bufete, baruri se face în bazafi$ei 4ilnice de ridicare c/e se întocmete în douăeemplare. Kn fiă se indică: 1. (enumirea preparatuluisau a ;! " nitatea de măsură! $. Timpul eliberării! +Cantitatea eliberată! H aloarea c/e se reflectă la preţuri

$>.64plicati con-tea miscarii marfurilor si a bucatelorpreparate in alimentatia publica.Transmiterea mat prime si a produselor dei depozit catresectia de producere se face in baza fisei zilnice de ridicarea mterialelor sau in baza bonului de consum.rosele setransmit din depozit conform planului meniu impreuna cusoldurile determinate in ziua precedenta.lanul meniu se

intocmeste si se semneaza de bucatarul sef sau seful de productie iar ulterior se apoba de catre conducatorulunitatii de alimentatie publica.in plan meniu se indicalista bucatelor cu descrie succinta ce urmeaza sa se

prepare in cantitatea planificata pu o zi.pu consumatori seelaboreaza o forma speciala in care se descrie lista

bucatelor,masa sau #reutatea si pretul de vinzare.ucomoditate den. bucatelor se #rupeaza dupa calitate si

particularitati de consumare adica:#ustari reci,felul 1,",bauri,desert.;eniu se intocmeste si se semneaza de

bucatarul sef si se apoba de conducator.

C-te operatiilor de eliberare a mat prime sei produselor insectia de producere se efectuaza in contul "1?.subcontul

produse si preparate din *.n (t-se acumuleazac%eltuielile materiale privind procesul de preparare a

bucatelor si *C aplicat de *.e Ct Ise inscrie decontarea bucatelor vindute si pierderile din produse.roduselefinite din bucatariue se distribuie in bufete, baruri, 4ali demasa. 4e efectuiaza prin fisa zilnica de ridicare amaterialelor pentru eliberarea produselor finite care seintocmesc pentru fiecare zi aparte.Comercializarea prod-lor preperate se ef#ectuiaza contra

plata in numerar, uneori in baza tic%etelor. 6liberarea poate fi realizata atit cu plata posterioara 7cec8 cit si cu plata prealabila7casierul elibereaza cumparator-lui cecuridistincte p-u fiecare fel de bucate8. rin c%elner I cumparatorului i se elibereaza nota de plata7den. &ucateservite, cantit, pret, suma tot.8 in " emplare.-u inre#contab a circulatiei ;, bucatelor si prod. n * se utilizinform din rap de #estiune ale pers respons-le. C*sintetica:- 4-au primit ;, produse in bucat din depozit ("1? bucC"1? dep!- *C aferent buc-lor prep ("1? buc CF"1 I 4au vindut buc-le prep cons-lor cu ac%it numerar ("+1CG11", H$+"

I 4a eliberat prod preperate produc-lor ( H$1,""?1CG11", (?1$ C H$+ I 4e caseaza costul prod vindute(?11" C"1? buc I 4e caseaza *C (F"1 C"1? buc.


27/64

de evidenţă i valoare.

$1.Def. stocurile î-rii. %preciaţi metodele de evaluarea stocurilor conform +0. 4tocurile de mărfuri imateriale cuprind bunurile economice aflate la dispoziţiaî-rii destinate pentru:• * fi consumate la prima lor utilizare• * fi înre#istrate ca producţie în curs de eecuţie• * fi vîndute în aceiai stare sau după prelucrarea lor în

procesul de producţie.4pre deosebire de celelalte cate#orii de bunuri aflate la î-re, stocurile se caracterizează prin faptul că se consumă laprima lor utilizare în procesul de producţie i trebuieînlocuite cu eemplare noi.4tocurile de mărfuri i materiale cuprind:• ;ateriale "11• *nimale la cretere i în#răat "1"• Obiecte de mică valoare i scurtă durată "1$• roducţie în curs de eecuţie "1H

• roduse "1G• ;ărfuri "1?

;ateriale se divizează în:• ;aterie primă• ;ateriale consummate

(ateriile prime sunt bunurile ce participă direct lafabricarea produselor i se re#ăsesc inte#ral sau parţial înprodusul finit. (aterialele consumabile sunt bunurilecare participă direct la procesul de producţie, fără a sere#ăsi în conţinutul material al noilor produse

7combustibil, ambalae, seminţe, piese de sc%imb, furae8.*nimalele cuprind bunuri de natura a#ricolă, respectivanimalele tinere eistente la î-re, în scopul creteriipentru a fi trecute la în#răat sau pentru a fi trecute laanimale de muncă 7miloace fie8.

Obiectele de mică valoare i scurtă durată sînt bunurilecu o valoare mai mică decît 1>>> lei indiferent de duratalor de serviciu sau cu o durată mai mică de un anindiferent de valoare lor.

roducţia în curs de eecuţie cuprinde producţia carenu a trecut prin toate fazele de prelucrare prevăzute în

procesul te%nolo#ic.rodusele sînt bunurile, lucrările i serviciile obţinuteîn diferite faze din procesul de producţie sau alteactivităţi, destinate livrării terţilor sau pentru consumulintern.

;ărfurile sunt bunurile pe care î-rea le cumpără învederea vînzării.

$&.64plicaţi modul de perfectare documentar" şi cot-tea mişc"rii materialelor. /u contabilizarea stocurilor de ; i materiale se utilizează conturile sintetice dinclasa " N*ctive curenteJ, #rupa "1 N4tocuri de mărfuri imaterialeJ c/e cuprinde conturile sintetice de #radul *:"11 N;aterialeJ"1" N*nimale la cretere i în#răatJ

"1$ NObiecte de mică valoare i scurtă duratăJ"1+ Nzura obiectelor de mică valoare i scurtă duratăJ"1H Nroducţia în curs de eecuţieJ"1G NroduseJ"1? N;ărfuriJ/u documentarea aprovizionărilor cu materiale, î-le emitcomenzi către furnizori în baza cărora înc%eie contracteeconomice. Kn cadrul eecutării comenzii, în bazacontractului în-rea cumpărătoare primete de la furnizor factura fiscală. 2ecepţia cantitativă se efectuează de cătrema#azioner 7ef de depozit8, care înre#istrează rezultatele

aprovizionării în documentul bon de intrare sau nota deintrare. 2ecepţia calitativă se efectuează de un specialisti se reflectă într-un buletin de analiză. (ocumentelefolosite p/u eliberarea stocurilor p/u consum s/t: bonul deconsum i fia limită de consum. ntrările de materiale laî-re se reflectă în conturile sintetice astfel:1# entru valoarea de cumpărare a materialelor ac%iziţionate, în dependenţă de sursa de provenienţă:(t "11 I la valoarea materialelor t H"1 I în cazul ac%itării ulterioaret "+", "+1 I în cazul ac%itării directe

t ""? în cazul aprovizionării prin intermediul titularilor de avans, după primirea avansuluit H$" 7dat.faţă de personal privind alte operaţii8 în cazulaprovizionării prin intermediul titularilor de avans, fără

primirea avansuluit G"" 7venituri din activitatea financiara8 în cazul

primirii cu titlu #ratuit /u c%/le accesorii 7transport, tae vamale, asi#urare8:(t "11 I la suma c%eltuielilor accesoriit H"1 I transportul furnizorilor t F1" servicii de transport, încărcare- descărcare prestate de activităţi auiliaret "+" I ac%itarea nemilocită a taelor vamalet H$@ I pentru taele vamale de ac%itatt H$$ I c%eltuieli cu asi#urarea în drumt ""? ac%itarea prin intermediul titularilor de avans,după primirea avansului


28/64

(etode de evaluare a stocurilor6valuarea stocurilor se face respectîndu-se douămomente ale evaluării:

1. 6valuarea curentă a stocurilor ". 6valuarea stocurilor în rapoartele financiare

Evaluarea curent! se efectuează la intrarea sau ieireastocurilor din î-re.


29/64

$$.aracterizati con-te miscarii si uzurii (2+DO;4( perticipa mai multe cicluri de productie,seuzeaza si isi transfera valoarea sa pe perti asupraproduselor noi create .6ceptie fac O;4( cu valoareunitara pina la 1H>> lei.

O;4( repr.activele valoareaunitara a carora este mmica decit plafonul stabilit de le#islatie 7$>>> lei8indiferent de durata de eploatare sau cu o durata deserviciu mai mica de un an indiferent de valoarea uneiunitati.4AC ":evaluare-initiala,curenta Iulterioara7bilant8 or#anizarea corecta a O;4( e necesara clasificarealor:18dapa destinatie in procesul de productiecomercial,prestare servicii:-dispozitive si instrumente Iutlia de sc%imb Iambalaete%nolo#ice Iinventar de productie Iec%ipament de lucru

Idispozitive"8dupa locul aflarii lor: -obiete la depozit Iob in eplo-re$8dupa valoare:ob cu val.unitara pina la X din plafonstabilit de le#islatie71H>>8 :ob cu val m.mare de 1H>>.Contab. 4intetica a O;4( e or#anizata la cont "1$careare ubconturile "1$.1 O;4( in stoc "1$." O;4( ineploatre "1$.$ Constructii provizorii.Cont intrarii omvsd e asemanatoare cont intrariimaterialelor.1# entru valoarea de cumpărare a materialelor ac%iziţionate, în dependenţă de sursa de provenienţă:

(t "1$ I la valoarea O;4(t H"1 I în cazul ac%itării ulterioaret "+", "+1 I în cazul ac%itării directet ""? în cazul aprovizionării prin intermediul titularilor de avans, după primirea avansuluit H$" 7dat.faţă de personal privind alte operaţii8 în cazulaprovizionării prin intermediul titularilor de avans, fărăprimirea avansuluit G"" 7venituri din activitatea financiara8 în cazulprimirii cu titlu #ratuit /u c%/le accesorii 7transport, tae vamale, asi#urare8:(t "1$ I la suma c%eltuielilor accesoriit H"1 I transportul furnizorilor t F1" servicii de transport, încărcare- descărcareprestate de activităţi auiliaret "+" I ac%itarea nemilocită a taelor vamalet H$@ I pentru taele vamale de ac%itat

$).64plicati modul de perfctare documentara si con-tea a produselor.Con-tea stocurilor de produse finite,semifabricatelor si

produselor destinate vinzarii se tine u aut cont"1?.J2O(46J- functia con-la de activ.n (t se inre#

costul efectiv al produselor finite obtinute din prod-tia pprin creditul contului F11Jrod. (e bazaJ.F1"J*ctivit.auiliareJ.4e crediteaza cu valoarea de bilant a

produselor finite iesirte din #estiune prin vinzare,incorespondenta cu contul ?11JCostul vinzarilorJ, cu

produsele returnate pu remediere rebuturilor incorespondenta cu (T cont F11.F1",cu lipsurile la inventar in coresp cu cont (t ?1+ Lalte c%elt operat.Jcu celedistruse ale calamit nat-le prin (t ?"$JierderieceptionaleJ.4oldul dt Ior repr. al.de bilant a

prod.finite,semifabricatelor si produselor reziduale aflate

in stoc la finele per de #estiune.6videnta analitica se tine pe tipuri de prod.finite,semifabricate si produse reziduale.-u prod finite obrinute la cost efectiv ( "1G CF11-u val prod vindute la pret ne#ociat de vinzare (tF"1 CG11.H$+."-u trecerea la c%eltuieli a valorii de bilant a prod finitevindute (?11 C "1G-(aca costul efectiv este m mare decit aloarearealizabila neta ,difer-le se inre# prin urm formula con-la(?1+ C "1G.


30/64

t H$$ I c%eltuieli cu asi#urarea în drumt ""? ac%itarea prin intermediul titularilor de avans,după primirea avansuluit H$" ac%itarea prin intermediul titularilor de avans, fărăprimirea avansului.$#Kn cazul întrării materialelor fabricate în întreprindere:(t "1$ N O;4(Jt F1" N*ctivităţi auiliareJt F11 N roducţia de bazăJ.)# /u materialele ac%iziţionate prin sc%imb contra alteactive:(t "1$ N O;4(Jt ""1 NCreanţe pe termen scurt aferente facturilor comercialeJt ""$ NCreanţe pe termen scurt ale părţilor le#ateJ.# /u înre#istrarea plusurilor de materiale stabilite înurma inventarierii:(t "1$ N O;4(J t F11 N roducţia de bazăJ./# /u materialele i deeurile utilizabile obţinute din:• roducţia de bază:

Dt "1$ N O;4(J t F11 Nroducţia de bazăJ.• roducţia rebutat:Dt "1$ NJ O;4( t G1" N*lte venituri operaţionaleJ• > lei ,uzuranu se calcula si la darea in eplotare in dependenta dedestinatia utilizarii lor por fi inre#istrate :-


31/64

$. aracter-ţi cont-tea creanţelor comenrciale.Crean$ele constituie partea activelor care trebuie ac%itateî-rii de către alte persoane fizice sau uridice la scadenţa

stabilită prin condiţiile contractului, cambiei sau ale altor acte normative. Creanţele î-rii se reflectă în contab-te lavaloarea lor nominală. Creanţele în valută străină seînre#istrează i se reflectă în rapoartele financiare învalută naţională, la cursul de sc%imb valutar la dataapariţiei acestora. Creanţele î-rii se clasifică dupăurmătoarele criterii:. (upă conţinutul economic se deosebesc:""1Creanţe comerciale 7inclusiv cambiile primite idob3nzile calculate la acestea8!""$Creanţe ale părţilor le#ate 7întreprinderilor I fiice,

asociate i altor întreprinderi8!""+Creanţe privind avansurile acordate!""HCreanţe ale bu#etului!""G Creante preliminate""?Creanţe ale personalului!""FCreanţe privind veniturile calculate!1. *lte creanţe.""@. Kn dependenţă de termenul de ac%itare, creanţele potfi:1. Creanţe pe tl, al căror termen de ac%itare

este mai mare de un an!

". Creanţe pe ts, al căror termen de ac%itare nueste mai mare de un an.-u contabilizarea creanţelor pe ts este destinată clasa "

L*ctive curenteJ, #rupa de conturi "" Lcreanţe pe tsJ.

(econtările clienţilor i cumpărătorilor rar au locconcomitent cu epedierea produselor, mărfurilor prestarea serviciilor. Kn aceste cazuri furnizorul aredreptul unei creanţe asupra cumpărătorului.


32/64

acestui cont se înre#istrează creanţele curente comercialede primit iar în credit I ac%itarea lor. 4oldul e/e debitor ine reflectă suma creanţelor la sf. erioadei de #estiune.

1. Knre#istrează creanţele curente comerciale de primit:Dt ""1 LCreanţe pe termen scurt aferente facturilor comercialeJ t G11 Lenituri din vînzăriJ t H$+L(atorii privind decontările cu bu#etulJ&. *c%itarea creanţelor:Dt "+1, "+", "+$ t ""1

$. 6istă cazuri c3nd ac%itarea creanţei se efectuează nuprin miloace băneti ci prin acordarea altor active, înacest caz se înre#istrează formula contabilă:Dt "11, "1?, 1"$, "1$, "1G, 111 t ""1Kn cazul în care eista valută străină, diferenţele de cursvalutar care pot apărea pe parcursul perioadei înmomentul scadenţei sunt trecute la venituri i la c%eltuieliale perioadei7G""/$, ?""/$8.

Orice creanţe ale părţilor le#ate, inclusiv celecomerciale s3nt reflectate în contul ""$ LCreanţe pe ts alepărţilor le#ateJ. 6videnţa sintetică la acest cont este

similară reflectărilor în contul ""1 LCreanţe pe termenscurt aferente facturilor comercialeJ.

6videnţa analitică a creanţelor pe termen scurtcomerciale i ale părţilor le#ate se ţine pe fiecare debitor i pe termene de formare.

- ""? subcontul ""?." LCreanţe pe termen scurt aletitularilor de avansJ I pentru contabilitatea creanţelor

privind avansurile de decontare acordate- H$" subcontul H$".1 L(atorii faţă de titularii de

avansJ în cazul efectuării c%eltuielilor de către acetia,fără eliberarea avansurilor spre decontare.18 în cazul eliberării preventive a avansului spredecontare: - eliberarea avansului spre decontare:Dt ""? t "+1, "+", "+$- în baza decontului de avans se trec în cont c%eltuielileefectuate de titularul de avans:a8 Dt ?1", ?1$, F1$ I la suma c%-lor de deplasare t ""?

b8 Dt 111, 1"$, "11, "1$, "1? la sumele c%eltuite pentru procurarea activelor respective t ""?c8 Dt ""? la suma c%-lor efectuate în mărimea avansuluide decontare t "+1 LCasaJ- dacă titularul de avans nu a c%eltuit toată suma, eltrebuie să restituie întreprinderii: Dt "+1, "+" t ""? L"8 dacă titularul de avans pleacă în deplasare fără a primiun avans spre decontare. Ic%-le efectuate de titularul de

avans se acumulează, în baza decontului de avans încontul H$" L(atorii faţă de personal privind alte operaţiiJ:Dt ?1", ?1$, F1$, 1"$, "11, "1$, "1? t H$"- restituirea c%-lor suportate de titularul de avansDt H$" t "+1, "+", "+$

$#


33/64

t $ L(atorii preliminareJ la suma T*, - peste un ande zile : Dt 1$) LCreanţe pe tlJ t )&& Leniturianticipate pe tl, $. trecerea creanţ. pe tl în creanţe curente: Dt &&7 t 1$)$# 4e recuperă dauna materială de către #estionar:-numerar: Dt &)1 t &&79); b8 prin reţinere din salariu:Dt $1 t &&79)# 4ubcontul &&79 GP pr ts privind alte operaţiiJ edestinat pentru reflectarea: creanţelor privindîmprumuturile acordate lucrătorilor 7construcţialocuinţelor .a.8! C p-u serviciile comunale i alteleacordate acestuia! creanţe faţă de alţi creditori 7plata

pentru pensii alimentare .a.818


34/64

$7. arcat-ţi cont-tea creanţelor privind veniturilecalculate =P2 #şi a altor creanţe. CC reprezintăsuma datoriilor î-rii aferente veniturilor c/e s/tdeterminate în baza contractelor înc%eiate sau în bazale#islaţiei în vi#oare. Cele mai frecvente venituri

calculate ale î-rii cuprind: 18venituri privind arenda! "8venituri privind dob3nzile i redevenţele calculate!venituri privind dividendele calculate! alte venituri.CC se determină i se ref în cont-te în baza: 1.Contractelor comerciale! ".Contractelor de arendăcurentă! $.Contractelor de depozit sau împrumut!+.Aotele i calculele contabile! H.(eciziile privind platadividendelor! G.*ctele de prestare a serviciilor! ?.Dacturafiscală! F.Ordinul de plată sau bonul de plată. 6videnţaanalitică a cpvc se determină i se refl în cont-te îndependenţă de:1.Tipul venitului înre#istrat! ".(e debitori!

$.(e perioadele de încasare a acestor creanţe. *cestecreanţe se reflectă în contul de activ && Greanţe petermen scurt privind veniturile calculateB. 6l are urm.subconturi: ""F/1 Creanţe pe ts privind arenda! ""F/"Creanţe pe ts privind dob3nzile i redevenţele calculate!""F/$ C pe ts privind dividendele calculate! ""F/+ C pe tsprivind alte operaţii. *cest cont e/e de activ, în (t se ref apariţia cpvc, iar în Ct se ref stin#erea lor. 4oldul final e/edebitor i ne ref suma cpvc la sfîritul perioadei de#estiune.1# 4e ref calcularea plăţii de arendă: a8 în cazul arendei

operaţionale: Dt &&91 t /1& Lalte venituri operaţionaleJ!b8 în cazul arendei finanţate: - dacă se ref la perioada de#estiune curentă: Dt &&91 t /&&=venit din act.finan8, $); -dacă se ref la perioada de #estiune ulterioară: Dt &&91 t1Jenit. nticipate curenteJ, $ L(atorii preliminareJ 4e ref plata de arendă încasată de la arenda: a8 fără HP impozit pe venit: Dt &)&, &)1 t &&91; b8 cu H Pimpozit pe venit: Dt && LCreanţe pe ts privinddecontările cu bu#etulJ t &&91.$# 4a calculat dob3nda aferentă cambiilor primite,împrumuturilor acordate i depozitelor: Dt &&9& t /&1

Lenituri din activitatea de investiţiiJ)# 4e ref calculul dividendelor acţiunilor procurate iveniturilor din participarea în capitalul statutar al altor î-rii: Dt &&9$ t /&19), /&197Jven din participaţiile în alte î-riiJ# 4e înre#. ac%itarea creanţelor aferente veniturilor calculate: Dt &)1, &)&, &)$ t &&.

$. 64plicaţi modul de perfectare documentar" şicont-tea miloacelor b"neşti =(H# în casierie.

0i1loacele b!neti reprezintă activele cele mai lic%ide aleîntreprinderii i se clasifică:. în dependenţă de valuta în care sunt eprimate:

1. ;.&. în valută naţională!". ;.&. în valută străină. în dependenţă de locul păstrării i forma de eistenţă.

1. ;.&. în numerar!". ;.&. în cont!$. alte miloace băneti7documente băneti etc.8

. în funcţie de posibilitatea utilizării ;& proprii:1. ;& le#ate7aparţin î-rii cu drept de proprietate,

dar care nu pot fi utilizate din cauza unor factorideterminaţi, conturi bancare sec%estrate, blocate p3năla clarificarea împreurărilor respective8!

". ;& nele#ate 7aparţin î-rii i pot fi utilizate liber8.Operaţiunile de casă se perfectează prin urm. documente:1# formulare tip interdepartamentale, aprobate dedepartamentul analize statistice i sociolo#ice de comunacord cu ministerul finanţelor! eliberarea numeraruluidin casierie I în baza ordinului de plată, perfectat decasierie. *re " părţi: - ordin de plată! - i c%itanţaeliberată! $# încasarea numerar I în baza ordinului deîncasare. *re " părţi.Operaţiile de casă sunt ţinute de către casier I persoanacu răspundere materială p/u păstrarea i folosirea tuturor

;& i a %3rtiilor de valoare primite în casierie. Knmomentul încadrării casierul înc%eie un contract derăspundere materială pentru bunurile #estionate. Kncasierie ;& sunt primite din contul de decontare,rambursarea avansurilor neutilizate de titularii de avans,venit în urma vînzării în numerarea producţiei, ; etc.

Aumerarul în casierie este primit din contul de decontarede către casier.


35/64

7# 4e înre#. compensarea creanţelor printr-o datoriecurentă: Dt &1, &&, $5 t &&.Kn afară de creanţele comerciale, C, ale bu#etului înprocesul activităţilor ec. apar i alte creanţe: a8 rivindrecuperarea pierderilor! b8 Creanţe ale or#anelor asi#urării sociale! c8 rivind reclamaţiile înaintate irecunoscute! d8 Creanţe ale băncilor comerciale! e8creanţe privind alte operaţii.6videnţa analitică se ţine pe tipuri de creanţe, pe tipuri deasi#urări, pe Companiile de *si#urări, pe 2eclamaţii, pe(ebitori, pe &ănci Comerciale, pe perioade de încasare./u #eneralizarea informaţiei cu privire la eistenţa,formarea i stin#erea altor creanţe pe ts e/e destinatcontul &&5 G%lte creanţe pe tsB. 6/e un cont de activ, iare urm. subconturi: &&591 Greanţe pe ts ale Companieide *si#urăriJ, &&59& Greanţe pe ts ale Or#anelor de*sidurări 4ociale! &&59$ Greanţe pe ts privindretenţiile înaintate i 2ecunoscute! &&59) Greanţe pets privind alte operaţiuni.1# 2ef suma despă#ubirilor c/e urmează să fie primită de

la Comp. (e *si#.: a8 p/u salariaţi i bunurile asi#urate:Dt &&591 t /1& L*lte venituri operaţionaleJ. b8 privindcalamităţile naturale: Dt &&591 t /&$ LenituriecepţionaleJ. Kn cazul depăirii sumelor transferate în fondul 4ocialasupra sumelor efectiv calculate, precum i p/u plăţileecedentare efectuate de î-re: Dt &&59& t $$;$# 4e efectuează i se înaintează pretenţiile recunoscutede către or#anele udiciare: a8 se ref reclamaţiile înaintatefurnizorilor i antreprenorilor p/u încălcarea clauzelor contractuale: Dt &&59$ t &1; b8 se înaintează

cumpărătorilor reclamaţii pe neac%itarea la timp: Dt&&59$ t /1& L*lte venit operaţionaleJ.)# 4e înre# ac%itarea creanţei: Dt &)1, &)&, &)$ t &&5.# (acă creanţele analizate s/t considerate ca dubioase, încazul acesta se întoc fc: Dt 71) t &&5

;& în cont de decontare se perfectează L*viz de plată înnumerarJ, în care se indică numărul contului, suma,denumirea î-rii, numele deponentului.


36/64

$5. aracter. cont-tea operaţiunilor în conturi curentela b"nci. K-rea sin#ură diriează miloacele ce le

spori lic2

Documents

Transcript of spori lic2