SINDICATUL NATIONAL AL LUCRATORILOR DE PENITENCIARE 2007-2011

15 ianuarie 2011

1

2005 a fost anul formarii Sindicatului National al Lucratorilor din Administratia Nationala a Penitenciarelor SNLANP. SNLANP s-a constituit ca sindicat national format din grupe sindicale coordonate de lideri. In faza de inceput a organizatiei s-a pus accent pe organizare si extindere. Sistemul a fost gandit simplu, democratic si eficient. Structura cvasiautonoma si libertatea de actiune teritoriala a mentinut unitatea organizatiei. SNLANP a fost afiliat initial la Confederatia Sindicala Cartel Alfa. Statutul sindicatului completat cu prevederile ROF, cu planuri de actiune, hotarari sau rezolutii era un statut flexibil si care nu punea accent pe extinderea organelor de conducere si pe privilegii sindicale. La o medie de 7.500 de membri, activitatea este coordonata si in prezent de 40 de lideri sindicali. Coordonarea nationala unica faciliteaza comunicarea pe verticala si gestionarea unor actiuni colective fara a ingradi initiative locale. Fata de alte sindicate nationale, SNLP a ales sa confere structurilor sale teritoriale autonomie (inclusiv in plan financiar) care sa permita dezvoltarea personalitatii liderilor in plan decizional, precum si mentinerea identitatii organizatiei pe plan local. Totusi SNLANP suferea la capitolul comunicare si actiuni, la partea de imagine, dar si pe alte planuri.

2

Pe data de 27 ianuarie 2007 SNLANP si-a schimbat denumirea si totodata componenta Biroului executiv Organizatia a devenit SNLP, Sindicatul National al Lucratorilor de Penitenciare si si-a desemnat prin vot o noua echipa de coodonare, o echipa tanara si cu multe provocari la orizont In ianuarie 2007 structura constituita in anul 2005 se afla intr-un un moment de rascruce, un moment relevant in evolutia SNLP pe care nu o putem numi chiar istorie, o etapa de care nu ne face placere sa ne amintim dar care a orientat decisiv strategia noului Birou executiv Prin eforturi concentrate, orientate spre destructurarea unei organizatii care totaliza in 2006 aproximativ 9.000 de membri din 11.000 de salariati, SNLANP a pierdut aproximativ 2.000 de membri Un numar mare de lideri sindicali care indeplineau functii de conducere la nivelul unitatilor au ales sa renunte la calitatea sindicala de teama unor repercusiuni La originea intregii miscari de opresiune se afla conducerea ANP din acel moment care isi asuma documente prin care directorii de unitati erau impinsi la imixtiuni in activitatea sindicala SNLANP pierdea membri care erau imediat si controlat absorbiti de o alta organizatie sindicala conform unui plan prealabil Un lucru era cert: SNLANP nu mai avea foarte mult timp la dispozitie

3

Salvarea organizatiei nu putea veni decat din interior SNLANP intampina atacuri pe 3 fronturi si era la un pas de dezintegrare, transformarea in federatie devenind o optiune care insa ar fi generat o injumatatire a numarului de membri si totodata o fragmentare inutila a miscarii sinidcale din sistemul penitenciar sistemul federativ fiind un sistem care genereaza multe functii de conducere Sindicatul era atacat pe de-o parte de catre o organizatie sindicala pe probleme legate de reprezentativitate, invocandu-se si lipsa unor actiuni agresive, pe de alta parte de administratie, iar ultima picatura a fost inexistenta unei sustineri confederale, Cartel Alfa fiind oarecum in dificultate avand afiliate doua organizatii din sistemul penitenciar si preferand o atitudine pasiva, de centru Ianuarie 2007 a fost momentul schimbarii: SNLANP a devenit SNLP, aspect care suprapus peste alegerea unei noi echipe de conducere si afilierea la Blocul National Sindical a constituit baza urmatoarei etape in evolutia organizatiei Biroul executiv al SNLP care a preluat mandatul 2007-2011 a analizat situatia preluata si si-a stabilit cateva obiective concrete, bine determinate care s-au regasit si in Strategia votata in anul 2008 Provocarile erau multiple: reprezentativitate, impunere in comisiile de dialog, schimbarea imaginii, intensificarea comunicarii, actiuni, consolidarea teritoriala, formarea si sustinerea liderilor, negocierile colective, drepturile personalului, procese, vizite teritoriale si multe altele. Au fost identificate prioritati si s-au impartit sarcini, iar rezultatele nu au incetat sa apara.

ANP SNLP

4

reprezentativitate

negocieri

comunicare dialog

imagine

Primele directii de actiune au fost considerate reprezentativitatea organizatiei si imaginea. Divergentele cu administratia si cu celelalte organizatii sindicale, pe acest subiect, mentineau SNLP pe marginea procesului de dialog social si faceau imposibilita negocierea acordului/contractului colectiv la nivelul grupului de unitati ANP, precum si alte efecte care lucrau puternic in detrimentul organizatiei. Pentru a negocia la nivel de grup de unitati legea impunea existenta unei structuri federative. SNLP era afiliat direct la BNS si isi evalua posibilitatile de afiliere la o federatie din BNS insa optiunile nu erau corespunzatoare motiv pentru care, in cele din urma s-a adoptat hotararea de a se constitui o noua federatie in cadrul Blocului National Sindical, o federatie gandita sa se extinda rapid avand n vedere faptul ca BNS nu avea o reprezentare puternica in zona bugetara si in special in administratia publica. Asa a luat nastere Federatia Sindicatelor din Administratia Publica PUBLISIND la data de 28 martie 2007. La inceput erau 9 sindicate si putin peste 12.000 de membri. In aproape 4 ani PUBLISIND si-a extins structura la 46 de sindicate si 28.000 de membri! In dialog cu Biroul Executiv al Blocului National Sindical si cu sindicatele prezente la constituire, s-a stabilit ca functia de presedinte al PUBLISIND este normal sa fie indeplinita de presedintele celui mai mare sindicat afiliat, respectiv SNLP. Initial presedintele SNLP in exercitiu s-a opus avand in vedere volumul de activitate dar argumentele BNS au fost de natura a conduce la decizia de acceptare a noii provocari. PUBLISIND avea nevoie de forta decizionala si stabilitate. In al doilea rand era vorba despre o reprezentare corecta a celor doua organizatii pe plan intern si international.

5

AFILIERI INTERNATIONALE

BNS

PUBLISIND

SNLP

Initial PUBLISIND era reprezentativa prin afiliere la BNS dar din luna august 2008, federatia a devenit la randul ei reprezentativa prin numarul de membri, Tribunalul Bucuresti hotarand ca depaseste minimul impus de lege respectiv 7% din totalul salariatilor ramurii administratiei publice. La PUBLISIND au inceput sa se afilieze apoi sindicate importante cum ar fi cel al Curtii de Conturi si cel din Camera Deputatilor, sindicate din Politia Romana, finante si administratia locala, asistenta sociala, organizatii din mass-media dar si alte sindicate din sistemul penitenciar. Beneficiind de reprezentativitate, PUBLISIND a creat premisele legale care au permis SNLP sa initieze simultan negocierile Acordului si Contractului colectiv de munca la nivelul ANP, acte niciodata semnate in sistemul nostru, oferind in acelasi timp toate instrumentele de negociere si dialog prin care SNLP a reusit in timp scurt sa se pozitioneze corect ca partener social cu puteri depline in sistemul administratiei penitenciare. Tot prin intermediul PUBLISIND si BNS, si luand in considerare faptul ca presedintele SNLP reprezinta legal si PUBLISIND, SNLP a avut posibilitatea sa desemneze reprezentanti in cadrul procesului de elaborare a unor acte normative de maxim interes sau in procesul de dialog social la nivel national. Astfel membrii Biroului executiv SNLP sunt membrii titulari sau supleanti in comisiile de dialog social din ministerele justitiei, internelor si apararii, presedintele SNLP/PUBLISIND este desemnat de BNS ca membru titular in Consiliul Economic si Social (cea mai inalta institutie de dialog social tripartit din Romania), iar reprezentantul BNS in comisiile care elaboreaza normele privind salarizarea unitara inclusiv in Comisia bipartita formata din 5 persoane la nivelul intregii tari, a fost un vicepresedinte SNLP. In repetate randuri membrii echipei de coordonare SNLP au participat impreuna cu presedintele BNS sau desemnati de acesta la intalniri de varf cu reprezentanti ai Guvernului, ai Parlamentului sau chiar cu Presedintele Romaniei care a si participat personal impreuna cu Ministrul Muncii si alti reprezentanti ai Executivului la lucrarile Congresului extraordinar al PUBLISIND din data de 29 martie 2009.

6

Solutionarea problemei reprezentativitatii SNLP a fost extinsa si la nivelul grupelor care au certificat in instanta reprezentativitatea atat prin afiliere cat si ca numar de membri la nivel de unitati (minim o treime din salariati). In paralel cu reprezentativitatea s-a pus accent pe imagine si comunicare, doua aspecte esentiale pentru viitorul organizatiei. Presedintele SNLP a preluat personal aceste doua capitole si daca in perioada de inceput a fost relativ dificil ca liderii de grupe sa capete reflexul de a verifica zilnic corespondenta electronica si de a transmite informarile spre toate nivelurile, doi ani mai tarziu, in cazul in care activitatea intensa din anumite perioade nu permitea trimiterea de informari la finalul fiecarei zile, se primeau telefoane ingrijorate din teritoriu cu intrebarea: „s-a intamplat ceva de nu ati mai trimis informari?”, intrebare care nu reusea decat sa ne confere satisfactia unui scop atins. Activitatea de informare aflata in stransa legatura si cu conceptul de transparenta, reprezinta un proces continuu si deosebit de relevant dar totodata un efort considerabil care a crescut in intensitate pe masura ce activitatea organizatiei atingea noi cote, mai ales in perioade presarate cu proteste si conferinte de presa cand la final de zi nu iti doresti decat putina liniste, insa este foarte important sa redactezi un text mult asteptat in teritoriu. SNLP a contractat o echipa de profesionisti care a propus mai multe variante de sigle (cea aleasa o stiti de 4 ani) si a lansat o prima versiune de pagina web care a fost perfectionata continuu pana la ultima schimbare radicala produsa la finalul anului 2010. In site-ul organizatiei functioneaza un forum deosebit de activ care a constituit mult timp unica sursa de informare din sistemul penitenciar inafara modalitatilor uzuale de propagare a datelor si informatiilor practicate de administratie. Activitatile, comisiile, evenimentele la care participa si SNLP sunt urmate imediat de informari detaliate care se transmit in teritoriu. SNLP a consacrat un tip de informare corect, fara rotunjiri bombastice sau distorsiuni, o informare prin care se transmiteau decizii, aspecte importante, realitati fara intentia de a genera tensiuni, de a evidentia realizari sindicale ori nereusite ale administratratiei, fara scopuri ascunse, singurul scop fiind descurajarea zvonisticii si buna informare a membrilor care este o obligatie statutara.

7

Rezolvata fiind problema reprezentativitatii, SNLP a trecut urgent la negocieri. Acestea au fost incepute in vara anului 2007. Au fost negociate in paralel atat Contractul colectiv pentru personalul contractual din ANP cat si Acordul privind raporturile de serviciu ale functionarilor cu statut special. Pentru prima data se negocia serios in sistemul nostru. Pe langa angajator (ANP) la negocieri a participat si ordonatorul principal (MJ). Bineinteles ca startul a fost de fapt un infern nu o negociere. Nimic nu se putea negocia. Reprezentantii MJ nu intelegeau de ce avem nevoie de astfel de acte cat timp avem legi speciale si cat timp Codul muncii prevede imposibilitatea negocierii drepturilor salariale in sectorul bugetar. Fiecare sedinta se transforma rapid intr-o lupta, in cearta si asta a durat aproape un an. In cele din urma, in 2008, a fost semnat Acordul colectiv iar negocierile la Contractul colectiv au fost suspendate in incercarea de promovare a unei modificari legislative care sa le confere contractualilor anumite drepturi ccum ar fi sporul de fidelitate si prima de vacanta. Acordul colectiv a suferit de atunci mai multe prelungiri si modificari fiind chiar subiect de conflict de interese care a generat declansarea grevei de catre SNLP, iar Contractul colectiv a fost semnat in 2010. In plus fata de aceste documente colective negociate, SNLP a negociat timp de un an Acordul pe transparenta care a fost semnat in anul 2010 inclusiv de catre MJ si sta la baza activitatilor de dialog/consultare/informare din sistemul nostru. Mai mentionam un instrument important produs prin actiune sindicala respectiv Comisia mixta de dialog constituita la nivelul MJ, comisie care are ca responsabilitate principala filtrarea procesului de elaborare a unor acte normative, dar si alte atributii. SNLP a fost implicat in toate consiliile, comisiile sau grupurile de lucru care au avut ca scop diferite activitati sau procese cu incidenta in sistemul penitenciar.

8

demonstratie

miting

In indeplinirea obiectivelor sale, SNLP a uzat de absolut toate mijloacele de actiune sindicala de la petitii si actiuni in instanta, pana la conflicte de interese, conciliere, mitinguri, demonstratii si greva. Din 2007 pana in prezent, ANP a schimbat mai multe echipe de coordonare, continuitatea pe pozitiile de top-management fiind strans legata de stabilitatea politica. Pana in anul 2008 componenta intr-o permanenta dinamica a Guvernului genera modificari si la nivel de ministere. Ministerul Justitiei isi schimba denumirea periodic, iar ministrii care se succedau la conducerea ministerului numeau noi echipe si la ANP. Acordul colectiv, spre exemplu, a fost initiat cu o echipa manageriala si a fost semnat cu a patra la final de negociere. Lipsa stabilitatii s-a propagat rapid pana la nivel teritorial. Erau numiti noi directori care isi construiau echipe insa acestea nu reuseau sa duca multe lucruri la capat deoarece venea un nou val, si asa mai departe. Perioada aceea pare uitata dar acest lucru se datoreaza apreciem noi stabilitatii la nivelul conducerii MJ, situatie al carui viitor nu-l putem evalua. Am invatat ca instabilitatea este distructiva pentru sistemul nostru si necazurile traversate ne-au fortat sa castigam experienta in modul de gestionare a unor conflicte sau divergente. Nu sugeram in nici un caz ca divergentele au fost inexistente din 2008 incoace, dimpotriva, cele mai energice actiuni sindicale fiind desfasurate de SNLP in ultimii 2 ani, dar acesta este si un efect al crizei economice pe care o traversam. Sincopele din zona dialogului social dar si problemele in modul de acordare a unor drepturi sau existenta unui numar mare de restante au creat premisele declansarii unor conflicte soldate cu mitinguri de anvergura sau chiar cu greva. Putem spune ca am invatat impreuna cum se joaca rolul de partener social. Ministerul a inteles ca implicarea sindicatelor in procesul decizional nu echivaleaza cu o disolutie a puterii ci se numeste dialog, iar sindicatele au dobandit din ce in ce mai multa expertiza in negociere si dialog social.

9

dia

log

netran

sparen

ta

Momente importante - actiuni sindicale: Participare masiva la toate mitingurile si demonstratiile organizate de Blocul National Sindical in respectarea strategiei proprii sau in actiuni comune cu celelalte confederatii sindicale. Planificarea actiunilor graduale de protest din iunie-august 2009, anuntate in conferinta de presa televizata:

Greva japoneza Pichetarea sediului MJ Greva de avertisment

Primele doua etape au fost puse in aplicare, cea de-a treia nemaifiind necesara. Pichetul din fata sediului MJ (15.07.2009) s-a transformat intr-un adevarat miting de peste 1000 de persoane la care SNLP a participat conform evidentelor cu 830 de membri din toate tara, peste 20 de autocare adunandu-se in parcarea amenajata. In cursul anului 2010, „anul protestelor” generate de masurile de austeritate adoptate de Guvern, SNLP a adunat sub culorile sale peste 2000 de participanti la cele doua mari mitinguri organizate in Bucuresti. SNLP a declansat greva de doua ori:

Pe data de 23 decembrie 2009 ca urmare a esuarii concilierii unui conflict de interese produs pe timpul negocierilor colective (greva a fost suspendata ca urmare a aprobarii revendicarilor – aprobarea alocarii a unui procent de 15% din bugetul ANP pentru imbunatatirea conditiilor de munca si plata drepturilor de echipament pentru care se primise doar 5% din sume)

Pe data de 31 mai 2010 SNLP a intrat efectiv in greva pentru 24 de ore, in

cadrul planului de Greva generala la nivelul intregii tari (a fost singura actiune grevista din structura de aparare organizata vreodata)

Alte actiuni specifice: proteste mediatizate in fata unitatilor (Jilava, Rahova), „Actiunea banderolele negre” (doliu pentru drepturile pierdute), conferinte de presa transmise in direct, reportaje realizate in penitenciare, participare la emisiuni televizate in prime time, zeci de comunicate de presa, interviuri, emisiuni live pe site-uri de stiri, etc.

10

Un demers permanent al SNLP inca din anul 2007 a fost monitorizarea la nivel national a modului in care se aplica legislatia in unitatile subordonate ANP, precum si incercarea de a armoniza intre unitati interpretarile diferite ale unor prevederi, in conformitate cu legislatia muncii, acolo unde dispozitiile specifice erau echivoce. Cu intentia de a demonstra inechitatile, SNLP a initiat un plan care includea o situatie centralizata, actualizata periodic, in care se regaseau toate unitatile in care SNLP avea grupe, precum si un nnumar mare de coloane cu anumite drepturi a caror acordare se realiza diferit in unitati: pontajul peste 12 ore la schimburile operative, sporul de 5% (paza, escortare, supraveghere) pentru ofiteri, norma 12 B, „recuperarile”, sporurile de „praf” si TBC, si multe altele. In repetate randuri situatia a fost prezentat directorilor generali in exercitiu cu scopul de a veni in intampinarea unor interpretari eronate si variate de la o unitate la alta, aspect incompatibil cu conceptul de „sistem al administratiei penitenciare”. „Ori suntem un sistem, ori 45?” In multe ocazii s-au obtinut rezultate si multe situatii au fost corectate, in alte cazuri inca mai avem divergente, unele par sa nu aiba rezolvare decat pe cale conflictuala si in doar cateva situatii ANP a intervenit cu note de interpretare, in ultima perioada de timp. Un anumit rol in ajustarea unor situatii in sensul respectarii legislatiei l-a avut si activarea Comisiei mixte de dialog din cadrul MJ unde s-au dezbatut astfel de probleme. Situatiile cu adevarat divergente s-au transformat in procese in instanta, mare parte dintre acestea castigate, o alta parte aflate in derulare la acest moment. Cele mai grave au generat conflicte de interese si chiar greve. In continuare SNLP actioneaza pentru aplicarea corecta a legislatiei si se afla intr-un dialog permanent cu administratia si cu ministerul pe probleme generice sau specifice. O situatie cu problemele de maxim interes precum si cu prioritati sau solutii a fost pregatita pentru dezbatere separata in cadrul adunarii.

11

proactivitate

expertiza

eficienta

Principiul pe care SNLP s-a orientat permanent a fost „mai bine sa fim acuzati ca am incercat si nu am reusit decat decat ca am fost indeferenti”. Acest principiu ne-a adus si critici, invariabil. Cand iti asumi responsabilitati enorme intr-o perioada de criza, in care bugetarii sunt tinte ale oprobiului public, iar salariile lor sursa de economii bugetare prin diminuare, ai toate sansele sa fii acuzat de nereusita. Totusi am ales sa ne implicam cu orice risc. Daca prin intermediul BNS si PUBLISIND puteam ajunge la masa negocierii unei legi, ne-am asezat la masa anticipand si viitoarele critici. Sindicatele nu fac legi. Doar incearca sa le ajusteze prin dialog. Legea unitara de salarizare a fost oarecum o exceptie regretata ulterior de Guvern. Elaborarea s-a initiat din start impreuna cu sindicatele, dar blocajele care au intervenit au indemnat Guvernul sa apuce fraiele. Cele convenite la negocieri s-au pierdut pe drum, iar legea a fost asumata la presiunile invocate ale FMI. De bine de rau, pe ultima suta de metri s-a reusit o crestere de coeficienti la agenti. Jumatate din anul 2010 a trecut la umbra Ordonantei 1 a Guvernului care a creat suma compensatorie. Am scapat 6 luni fara pierderi salariale, dar din luna iulie am pierdut un sfert din salarii sau chiar mai mult. Au inceput apoi dezbaterile pe noua Lege-cadru privind salarizarea si SNLP s-a lansat cu toate fortele in actiunea de preintampinare a riscului unor noi diminuari salariale daca noua lege s-ar fi aplicat din ianuarie 2011 in forma propusa de initiator. Cu toate eforturile, care au implicat si sprijin ministerial, zeci de intalniri si divergente, forma finala a legii nu este cea dorita de noi dar din nou se umbla la suruburi si se creaza o aparenta de stabilitate „tranzitorie” prin Legea salarizarii pentru 2011. Salariile cresc cu 15% prin „reducerea diminuarii” iar suma compensatorie se introduce in salariul de baza. O solutie de ultim moment menita sa preintampine noi tensiuni sociale. In utlima parte a anului 2010 s-a reusit si reglementarea pozitiva a situatiei unor prevederi interpretabile referitoare la sporurile pentru confidentialitate si fidelitate sau drepturile de echipare, ANP avand unrol pozitiv prin asumarea unor interpretari in interesul personalului, dar care au fost ignorate de anumite unitati.

12

„Ce a facut sindicatul pentru mine?” O intrebare la care liderii sindicali trebuie sa raspunda din ce in ce mai des. Teoria spune ca intrebarea nu este corecta deoarec sindicatul este definit ca totalitatea membrilor si atunci s-ar traduce in „ce am facut noi pentru noi?”. Alta teorie sustine ca un membru sindical cotizeaza in primul rand pentru a participa. Practica insa ne omoara si noi intelegem perfect ca in vremuri de criza, cand veniturile scad, oamenii se uita pe fluturasii de salariu si pot fi deranjati de suma reprezentand cotizatia sindicala. Este de retinut ca limita prevazuta de legea sindicatelor care se va aproba in curand este de 2% din venitul propriu. SNLP are in prezent 1% si foarte probabil asa va ramane. O crestere ar pune mai multa presiune pe membri, iar o scadere genereaza efecte in lant. Organizatia si-a setat un sistem functional in limita bugetului iar actiunile se intind in general exact cat tine plapuma. Daca plapuma se scurteaza si actiunile au de suferit. Poate este de retinut faptul ca pe fluturasul de salariu suma reprezentand cotizatia nu este relevanta, avand in vedere ca sindicatele au avantajul deductibilitatii, adica in cazul pierderii calitatii de membru acea suma va fi incasata de salariat numai dupa ce se vor retine impozite si contributii fiind in realitate mult mai mica decat apare pe fluturas. Marea majoritate a ofiterilor inteleg ca diferenta de nivel a cotizatiei fata de agenti provine de la diferenta de nivel salarial si accepta ca in cazul unei cotizatii in suma fixa de 20 de lei efortul unui agent de a sustine suma este mai mare decat al unui ofiter, iar acest lucru este inechitabil. In cazul unui castig la categoria drepturi salariale, acestea sunt proportionale cu salariul si nu cu o suma fixa. La fel este si protectia acordata, proportionala cu nivelul responsabilitatilor si nu cu un reper fix. In orice caz suntem constienti de efortul membrilor si ne simtim responsabili in incercarea de a ne dedica total promovarii intereselor lor, insa nu ne multumim doar cu actiuni si demersuri la care nu obliga statutul si atributiile. Anticipand vremurile grele, SNLP si-a conceput inca de la infiintare un sistem propriu de sustinere a membrilor pentru diferite situatii speciale sau pentru un concediu mai ieftin. In paralel, SNLP a dezvoltat parteneriate si a negociat permanent oferte si facilitati pentru membrii sai toate centralizate in prezent intr-o structura unica.

13

protectie sustinere avantaje

In perioada 2005-2008 SNLP a initiat dferite forme de sustinere a membrilor cum ar fi decontarea unui procent de 75% (!) din costurile unui bilet de odihna, ajutoare materiale pentru deces sau boala, sustinere in situatii deosebite (cazuri social), etc. Sistemul de decontare a biletelor de odihna dinfondurile SNLP a exterminat rapid bugetul si a trebuit inlocuit cu biletele prin Casa de Pensii cu costuri deosebit de avantajoase si care se obtineau prin negociere. Sistemul de sustinere pentru situatii deosebite a fost insa mentinut si dezvoltat, sumele directionate intr-o perioada de 6 ani catre cazurile grave, fiind practic incalculabile la nivel national. In caz de deces al unui membru de familie, in cazul decesului membrului de sindicat, in situatii de imbolnavire sau pentru alte cazuri sociale (incendii, inundatii, etc) SNLP directioneaza fonduri pentru sustinerea membrilor de sindicat aflati la nevoie. In plus fata de aceste initiative, SNLP si-a pus la punct un sistem de sustinere reciproca in 3 etape, cu coordonarea si implicarea Biroului Executiv. Astfel in cazurile grave, filiala, dupa ce stabileste un anumit ajutor, sesizeaza Biroul executiv care verifica cazul si acorda un anumit ajutor filialei. Daca situatia este cu adevarat deosebita, Biroul Executiv activeaza ultima etapa a planului si directioneaza toate materialele justificative in teritoriu urrmand ca filialele SNLP sa decida sustinerea membrului afectat cu o anumita suma, indiferent de plafon. In istoria recenta a SNLP astfel de cazuri in care au fost activate toate etapele au avut o frecventa destul de mare, fiind de remarcat o situatie de la Botosani unde impreuna cu donatiile colegilor suportul acordat unui membru de sindicat a fost de aproximativ un miliard de lei (vechi). Bineinteles ca si aceste directionari de fonduri pun o presiune destul de greu de sustinut pe un buget drastic afectat de diminuarile salariale dar am ales sa ne continuam actiunile de acest gen, cu orice risc. In compensatie, SNLP a contractat o polita de asigurare pentru membrii de sindicat care sunt acum asigurati contra cazurilor de deces sau invaliditate contra sumei de 5000 lei. De aceleasi conditii pot beneficia si membrii lor de familie contra unei prime de 13 lei/an (!). In sistemul de sustinere si protectie SNLP sunt integrate si alte directii de actiune: actiuni in instanta pentru situatii colective sau individuale, recuperarea unor restante, asistenta juridica si reprezentare la comisii de disciplina, sau in anumite situatii specifice, etc.

14

Din 2009 SNLP a conceput impreuna cu Federatia PUBLISIND un plan unitar, centralizat, in cadrul caruia au fost incluse toate ofertele si facilitatile negociate de sindicat pentru membri. Planul a inclus fost constructia unei pagini web dedicata ofertelor care pot fi accesate de membri prin utilizarea cardului SNLP. Cardul SNLP este gratuit, se ofera membrilor imediat dupa dobandirea calitatii de membru si are dublu rol: certifica apartenenta la organizatie si activeaza facilitatile oferite de SNLP/PUBLISIND. Nu trebuie reinnoit si nici vizat periodic. Poate fi folosit si de membrii de familie ai membrilor de sindicat. Aparent simplu, conceptul accesibil tuturor membrilor SNLP pe pagina web www.avantaje.publisind.ro are „in spate” un efort sustinut de actualizare permanenta a gamei de facilitati oferite in domenii de interes. In pagina web, la capitolul asigurari este integrata o interfata activa prin intermediul careia membrii SNLP pot aplica direct, online, fara intermediari sau comisioane pentru o asigurare RCA, CASCO sau pentru locuinta, cu discounturi personalizate si substantiale. La sectiunea turism, pe langa ofertele BNSind (locatii administrate de Blocul National Sindical) se gasesc o serie de locatii, alese cu precadere in centrul tarii dar si in alte zone, cu preturi reduse si cu clasificari pentru toate posibilitatile. Unul dintre partenerii nostri consacrati, Hotelul Poiana Ursului (4*), o locatie de top situata central in Poiana Brasov, are un pret special pentru SNLP de aproximativ 50 euro/zi pentru 2 persoane (cazare si pensiune completa). Garanti Bank este o banca care ne-a facut oferte avantajoase ce includ o dobanda mica la overdraft, dobanzi preferentiale la credite sau depozite, precum si lipsa totala a comisioanelor. Doi parteneri foarte importanti sunt Synevo si Medicover care garanteaza un discount de 10% la servicii medicale (analize si diagnosticari) pentru membrii de sindicat si membrii de familie ai acestora. Alte oferte sunt in zona studiilor (25% la diferite cursuri), telefoniei mobile (Cosmote), service auto, si altele. Toate sunt la dispozitia membrilor SNLP si familiilor lor, fara alte conditionari.

15

De la „Misiune imposibila” la „Misiune indeplinita”

Totul este perfectibil, inclusiv noi ca lideri! Nu pretindem ca suntem perfecti. Bineinteles ca se poate mai mult, se poate mai bine. Am incercat doar sa ne dedicam total si sa invatam din greseli. Involuntar, implicandu-te, te dedici din ce in ce mai mult. Pe masura ce construiesti, te atasezi progresiv in ntensitate, de rezultat si faci tot posibilul sa-l dezvolti, sa urci. In ultima perioada de timp, liderii sindicali au facut cursuri intensive fara sa-si doreasca acest lucru. Romania ultimilor 2 ani a fost ca un Oxford sau Cambridge in ceea ce priveste pregatirea si implicarea sindicala. SNLP 2007 difera de SNLP 2011. In primul rand acum suntem siguri ca SNLP exista ca organizatie de nivel national. Cand actualul Birou Executiv a preluat coordonarea noului SNLP, in ianuarie 2007, toti cei 5 ne-am strans intr-un birou, am evaluat situatia pe care o puteam percepe la acel moment si ne-am recunoscut unii altora temerile. Era primul pas si a fost foarte util. Insemna ca am realizat care sunt punctele slabe. Imediat am inceput sa lucram la imbunatatirea lor, la consolidare. Dar au fost si momente in care ne-am gandit ca misiunea este imposibila. La distanta de 4 ani, chiar daca mai suntem 3 din 5, aruncam o privire de ansamblu si chiar daca vedem si deficiente sau greseli, obiective nerealizate integral sau insuccese, avem curajul sa afirmam: misiune indeplinita!. Niciodata vreo organizatie sindicala nu va putea spune: „gata, treaba este terminata, toate lucrurile sunt perfecte si functioneaza armonios!”. In urmatoarea secunda miscarea sindicala nu si-ar mai justifica existenta. In 2007 erau 36 de grupe SNLP, acum sunt 42. Pentru asta am cutreiarat tara in toate directiile. La unele unitati reprezentantii BEx SNLP au ajuns si de cate 5 ori. Pe langa extinderea SNLP la 42 de grupe, in PUBLISIND au mai fost integrate 4 sindicate din penitenciare, dintre care unul s-a transformat recent in grupa SNLP. In paralel Federatia PUBLISIND a fost dezvoltata pana la peste 25.000 de membri si a propulsat SNLP in toate structurile de dialog social din Romania, inclusiv in

16

Consiliul Economic si Social, precum si in comisii la nivel de federatii europene. Bineintele ca rolul Blocului National Sindical in promovarea la diferite niveluri de dialog este esential. Fara BNS nimic nu ar fi fost posibil. Ne-au primit ca intr-o familie si ne-au tratat ca pe frati acordandu-ne sprijin de fiecare data. Aportul SNLP in diferitele comisii de dialog sau elaborare a unor proiecte rezida in prevederile promovate si apoi adoptate in actele normative respective. Din punct de vedere al prevederilor aplicabile strict in sistemul penitenciar, aceasta contributie este greu de evaluat precis avand in vedere perioada indelungata de activitate in zona elaborarii legislative dar exista si cazuri cand datorita reprezentarii in comisii de varf, s-a reusit introducerea unor dispozitii in legi cu spectru mare de aplicare (L 330/2009 – crestere coeficienti agenti cu 0,10 si L 284/2010 - incompatibilitati). Poate ar mai fi de mentionat ca in anul 2008, cu ajutorul BNS, SNLP a reusit sa deblocheze proiectul de modificare a Legii 293/2004 care nu reusea sa obtina avizul MAI-ANFP si personalul dinpenitenciare a obtinut anumite reglementari cum ar fi despagubilile de risc sau asistenta juridica prin avocat platit de unitate – prevderi care chiar daca se vor aplica in 2011, exista totusi in statut. In 2007 negocierea Contractului/Acordului colectiv de munca a fost initiata tot de SNLP care a gestionat si conflictul de interese declansat si finalizat cu declansarea grevei pe data de 23 decembrie 2009, ulterior Adunarii Generale SNLP organizata la Penitenciarul rahova in conditii speciale, de urgenta, cu acordul Consiliului National. Greva a fost suspendata avand in vedere semnarea revendicarilor si obtinerii sumelor restante pentru echipament, din care se primise initial doar un procent de 5%. Actiunile SNLP au fost rapid mutate in strada si sindicatul a devenit vizibil si in acest fel prin numarul mare de membri dar si prin participarea liderilor la emisiuni televizate sau sustinere de interviuri si conferinte de presa, totul contribuind indirect la imagine si consolidare organizationala. Reamintind si sistemul de protectie si avantaje dezvoltat, apreciem ca Biroul executiv al SNLP si-a realizat in cea mai mare parte obiectivele propuse la investire.

*** VA MULTUMESC