Contabilitate: Mates Dorel

1. Cifra de afaceri a unei întreprinderi ce realizeazã vânzãri prin corespondenţã, cu clauzã de returnare, este de 250.000.000 lei. Statisticile aratã cã 3% din produse sunt returnate. Marja brutã medie practicatã de întreprindere este de 14%. Care din urmãtoarele afirmaţii este adevãratã? a) întreprinderea nu recunoaşte venitul din vânzare deoarece încasarea acestuia este incertã; b) întreprinderea recunoaşte venituri la limita costurilor angajate pentru vânzarea produselor sale; c) întreprinderea recunoaşte venituri din vânzãri de 250.000.000 lei şi constituie un provizion pentru garanţii acordate clienţilor de 1.050.000 lei ; d) întreprinderea recunoaşte un venit din vânzãri de 248.950.000 lei; e) întreprinderea recunoaşte un venit din vânzãri de 35.000.000 lei.

2. Societatea comercialã ALFA S.A. achiziţioneazã un mijloc fix. La ce valoare va fi înregistrat în contabilitate mijlocul fix dacã se cunosc: – preţul de cumpãrare negociat 5.000.000 lei; – cheltuielile de transport: 500.000 lei; – dobânzile aferente creditelor bancare contractate pentru producţia cu ciclu lung de fabricaţie: 20.000.000 lei; – cheltuielile cu salariile muncitorilor direct productivi: 15.000.000 lei; – cheltuielile cu punerea în funcţiune a mijlocului fix: 700.000 lei; Variante de rãspuns: a) 5.000.000 lei; b) 5.700.000 lei; c) 6.200.000 lei; d) 26.200.000 lei; e) 5.500.000 lei.

3. Despre un echipament tehnologic se cunosc urmãtoarele informaţii: – a fost achiziţionat la începutul exerciţiului N, la costul de 10.000 u.m.; - durata de utilitate a fost estimatã la 4 ani iar cheltuielile de dezafectare şi de refacere a amplasamentului au fost estimate la 2.000 u.m.;

– rata dobânzii de piaţã a fost estimatã astfel: Ani

N N+1 N+2 N+3

Rata dobanzii 12% 15% 16% 20%

4. În exerciţiul N, întreprinderea a efectuat cheltuieli cu modernizarea unui program informatic. Cheltuielile au inclus modificarea designului, creşterea rapiditãţii de prelucrare a datelor şi adaptarea pentru lucrul în reţea. Valoarea totalã a modernizãrii s-a ridicat la 50.000 lei. Costul de achiziţie al programului informatic este de 200.000 lei iar amortizarea cumulatã la data încheierii modernizãrii este de 100.000 lei. Durata de viaţã utilã este de 4 ani iar amortizarea este liniarã. Analizaţi influenţele modernizãrii asupra programului informatic.

5. Menţionaţi datoriile la care se aplică evaluarea la valoarea justă, potrivit OMFP 3055/2009.

6. Întreprinderea ALFA a achiziţionat la începutul exerciţiul N un program informatic cu 100.000lei (durata de utilitate este estimatã la 5 ani). În N+1, managerii au determinat o reducere de valoare a programului, deoarece valoarea justã este de 50.000lei. În N+2, valoarea justã a programului informatic

este estimatã la 80.000 lei. Care este tratamentul contabil al reevaluãrilor efectuate asupra programului informatic?

7. La sfârşitul exerciţiului N, se cunosc urmãtoarele informaţii despre un echipament tehnologic: – valoarea contabilã netã este de 200 u.m.; – cheltuielile cu dezmembrarea sunt reestimate la 1.500 u.m.; – existã un provizion pentru dezmembrarea echipamentului constatat la o valoare actualizatã de 1.438 u.m.; – rata dobânzii de piaţã este reestimatã pentru ultimii doi ani din durata de viaţã utilã la 13% în exerciţiul N+1 şi respectiv la 14% în N+2; – rata dobânzii de piaţã aferentã exerciţiului încheiat este de 16%. Înregistrãrile contabile aferente exerciţiului N+1 sunt:

a) 666 = 1513 230 1513 = 213 200 1713 = 7812 204

b) 666 = 1513 230 1513 = 213 404

c) 666 = 1513 230 1513 = 7812 404

d) 666 = 1513 62 6812 = 1513 404

e) 6812 = 1513 62

8. Care dintre urmãtoarele elemente nu sunt considerate elemente monetare, conform normei IAS 29 „Informarea financiarã în economiile hiperinflaţioniste”: (a) creanţele-clienţi; (b) titlurile de plasament evaluate la valoarea justã; (c) veniturile în avans sub formã de subvenţii pentru investiţii; (d) efectele de primit; (e) datoriile financiare.

9. Determinaţi cifra de afaceri netã şi rezultatul din exploatare pentru societatea ALFA, despre care se cunosc urmãtoarele informaţii (valori exprimate în mii lei): venituri din vânzarea produselor finite 100.000.000; venituri din vânzarea mãrfurilor 50.000.000; TVA colectatã 28.500.000; cheltuieli cu materiile prime 20.000.000; cheltuieli cu chirii şi redevenţe 10.000.000; cheltuieli cu remuneraţiile personalului 20.000.000; subvenţii pentru exploatare primite 30.000.000 (din care 15.000.000 aferente cifrei de afaceri, iar 15.000.000 aferente cheltuielilor cu materiile prime.

10. Cheltuielile şi veniturile legate de aceeaşi tranzacţie sau eveniment sunt recunoscute simultan (principiul conectãrii cheltuielilor la venituri). Care este tratamentul contabil, dacã cheltuielile nu pot fi evaluate fiabil? a) Venitul este recunoscut, iar cheltuielile vor fi recunoscute atunci când vor putea fi evaluate fiabil; b) Venitul este recunoscut şi va fi recunoscutã şi o cheltuialã egalã cu acesta; c) Venitul este recunoscut dacã s-a încasat o contraprestaţie din vânzare;

d) Nu se înregistreazã nimic pentru tranzacţie, iar orice contraprestaţie primitã se înregistreazã ca o datorie; e) Nici una din variantele de mai sus.

Contabilitate: Horga Petru

1. Care dintre urmãtoarele elemente nu sunt considerate elemente monetare, conform normei IAS 29 „Informarea financiarã în economiile hiperinflaţioniste”: (a) creanţele-clienţi; (b) titlurile de plasament evaluate la valoarea justã; (c) veniturile în avans sub formã de subvenţii pentru investiţii; (d) efectele de primit; (e) datoriile financiare.

2. La 1.01.N societatea Alfa acordã în leasing societãţii Beta un mijloc de transport în urmãtoarele condiţii: – valoarea justã a mijlocului de transport este de 172.500 u.m. (costul suportat de Alfa pentru a-l achiziţiona); – durata contractului este de 7 ani; – contractul presupune un avans de 70.000 u.m.; – valoarea rezidualã este estimatã la 10.000 u.m.; – chiriile anuale sunt de 10.000 u.m. şi se plãtesc la sfârşitul anului; – rata implicitã a dobânzii este de 9%. Alfa efectueazã cheltuieli în numele contractului de 3.629 u.m. Determinaţi investiţia netã a locatorului pe durata contractului conform IAS 17. La sfârşitul exerciţiului N+2 valoarea rezidualã este reestimatã la 8.000 u.m. Reestimaţi investiţia netã în aceste condiţii pe durata rãmasã.

3. Societatea Alfa achiziţioneazã la 1.01.N un echipament la preţul de 10.000 u.m. Managerii estimeazã o duratã de viaţã utilã de 8 ani şi o valoare rezidualã de 1.000 u.m. Metoda de amortizare utilizatã este metoda degresivã (coeficientul de degresie este 2). La sfârşitul exerciţiului N+2, deoarece existã indicii de depreciere se procedeazã la testul de depreciere. Valoarea recuperabilã este de 4.500 u.m. La sfârşitul exerciţiului N+3, durata de viaţã utilã rãmasã este reestimatã la 9 ani, valoarea rezidualã este reestimatã la 900 u.m. Metoda de amortizare utilizatã este metoda liniarã. La 31.12.N+4 existã indicii cã deprecierea s-a diminuat şi în urma testului se determinã o valoare recuperabilã de 5.800 u.m. Alfa utilizeazã tratamentul de bazã din IAS 16 pentru evaluarea echipamentelor. Determinaţi valoarea la care este evaluat în bilanţ echipamentul la sfârşitul exerciţiilor N, N+1, N+2, N+3 şi N+4.

4. Se fac estimãri contabile pentru: (i) provizionul pentru deprecierea clienţilor; (ii) provizionul pentru deprecierea stocurilor; (iii) determinarea valorii juste a activelor şi datoriilor; (iv) durata de viaţã utilã a activelor amortizabile; (v) provizioanele pentru garanţii; (vi) schimbarea politicilor contabile. (a) i + ii; (b) i + ii + iii; (c) i + ii + iii + iv; (d) i + ii + iii + iv + v;

(e) i + ii + iii + iv + v + vi.

5. La 1.01.N întreprinderea achiziţioneazã un utilaj la costul de 10.000 lei. Managerii estimeazã o duratã de utilitate de 5 ani şi o valoare rezidualã de 2.000 lei. Metoda de amortizare este cea liniarã. La sfârşitul exerciţiului N+2 managerii estimeazã cã durata de utilitate care corespunde cel mai bine noilor condiţii de exploatare ale activului este de 7 ani. În acelaşi timp, valoarea rezidualã este reestimatã la 3.000 lei. Se decide trecerea la metoda degresivã, iar coeficientul de degresie este 1,5. În urma schimbãrilor de estimare, amortizarea exerciţiului N+2 este: (a) 2.040 lei; (b) 1.600 lei; (c) 760 lei; (d) 1.140 lei; (e) 665 lei.

6. Societatea M a achiziţionat la data constituirii societãţii F 70% din acţiunile sale la costul de 700.000 u.m. La 31.12.N, capitalurile proprii ale societãţii F dupã eliminarea operaţiilor reciproce se prezintã astfel: Capital social 1.000.000 Pierdere reportatã (300.000) Pierderea exerciţiului (100.000) Total capitaluri proprii 600.000. Efectuaţi partajul capitalurilor proprii ale societãţii F la 31.12.N.

7. Societatea M deţine 40% din acţiunile societãţii SA care au fost achiziţionate în momentul constituirii societãţii la costul de 400.000 u.m. La 31.12.N, capitalurile proprii ale societãţii SA se prezintã astfel:

Elemente Valori Capital social 1.000.000 Rezerve 200.000 Rezultat 100.000

Titlurile sunt evaluate în bilanţul consolidat la: (a) 520.000 u.m.; (b) 400.000 u.m.; (c) 480.000 u.m.; (d) 200.000 u.m.; (e) 100.000 u.m.

8. Societatea M a achiziţionat la data constituirii societãţii SA 25% din acţiunile sale la costul de 25.000 u.m. La 31.12.N, capitalurile proprii ale societãţii SA dupã eliminarea operaţiilor reciproce se prezintã astfel: Capital social 100.000 Pierdere (130.000) Total capitaluri proprii (30.000) Societatea M nu are obligaţia sau intenţia de a se angaja financiar pentru partea negativã a capitalurilor proprii. În exerciţiul N+1, societatea SA a obţinut un profit de 200.000 u.m. Rezultatul consolidat al anului N+1:

(a) creşte cu 42.500 u.m.; (b) creşte cu 49.000 u.m.; (c) creşte cu 50.000 u.m.; (d) creşte cu 32.500 u.m.; (e) scade cu 25.000 u.m.

9. Menţionaţi datoriile la care nu se aplică evaluarea la valoarea justă, potrivit OMFP 3055/2009.

10. Întreprinderea BETA achiziţioneazã o clãdire. Existã posibilitatea ca aceasta sã fie încadratã în categoria stocurilor?

Evaluare: Manate Daniel

1. Cum se reevalueazã stocurile de materii prime din întreprinderea supusã evaluãrii, pe bazã de expertizã si diagnostic: a) aplicând una din metodele FIFO sau LIFO; b) în functie de raportul de schimb leu/dolar; c) la preturile zilei sau, dacã intrãrile sunt mai rare, la media preturilor de achizitie din cea mai recentã perioadã.

2. Explicati diferentele dintre pret si valoare.

3. Capacitatea beneficiarã a unei întreprinderi exprimatã prin profitul net este de 800, iar dobânda la obligatiunile de stat este de 12%. Care este valoarea întreprinderii prin metoda capitalizãrii veniturilor si explicati semnificatia acesteia.

4. Ce semnificatie are multiplicatorul capitalistic y pentru evaluarea prin rentabilitate a unei întreprinderi si care sunt formele de prezentare a acestuia?

5. Ce este valoarea de randament propriu-zisã si cum se determinã?

Audit : Furca Teodora

1. În ce condiţii vor accepta auditorii financiari noii clienţi (misiuni), conform Codului Etic (Secţiunea 210)?

2. Care sunt considerentele si ce trebuie sa intreprinda auditorul privind conformitatea cu legislaţia şi regulamentele in vigoare conform ISA 250 – Respectarea legislaţiei şi a reglementărilor în auditul situaţiilor financiare (ISA 250).

3. Cum sunt definite părţile afiliate si de ce este necesar ca acestea să fie cunoscute de către auditor, potrivit ISA 550 – Părţi afiliate (ISA 550)?

4. Care sunt caracteristicile întreprinderilor mici conform IAPS 1005- Consideraţii speciale în auditul întreprinderilor mici (IAPS 1005)?

5. Când verificaţi fundamentarea provizioanelor la sfârşit de an aveţi în vedere: a) modul de calcul şi conformitatea cu contractele şi/sau textele legale; b) deductibilitatea; c) o ieşire viitoare de resurse.

Expertiza contabila: Furca Teodora

1.Ce înţelegeţi prin calitatea expertizelor contabile?

2. În ce constă secretul profesional şi confidenţialitatea expertului contabil?

Doctrina si deontologie:

1. Cum se clasifică profesioniştii contabili?

2. Sindicate şi asociaţii profesionale?