Sarmatii in Spatiul Nord Pontic

7/26/2019 Sarmatii in Spatiul Nord Pontic

1/28

Universitatea Pedagogica de Stat Ion Creang

Facultatea de Istorie si Geografie

Specialiatea Istorie i Englez

A elaborat: Bu co Carolina

Gr:!"#

C$i inu !"%1

Sarma ii n spa iul Nord-Pontic


2/28

I&'()*UCE(EI+ PE(I)A*A SA(,A'IC- 'I,PU(IE

"+ MORMINTE. RITUL SI RITUALURI FUNERARE+ Amplasarea si dispunerea mormintelor.+ Tipurile de morminte#+ Amenaarea mormintelor/+ Orientarea si po!i ia de"unc ilor %+ Elemente ale ritualului "unerar0+ O"rande animale1+ Mo#ilierul "unerar$ componen a si po!i ia in morminte 2+ %ULTURA MATERIAL&. 'ASE %ERAMI%E"!+ O(IE%TE )E U* %ASNI% SI +OSPO)&RES%""+ O(IE%TE )E PO)OA(& SI 'ESTIMENTA IE"+ O(IE%TE )E TOALET&".+ 'ASE )IN METAL

"#+ PIESE )E ,ARNASAMENTII+ PE(I)A*A SA(,A'IC- ,I34)CIE

"+ MORMINTE. RITUL SI RITUALURI FUNERARE+ Amplasarea si dispunerea mormintelor.+ Tipurile de morminte#+ Amenaarea mormintelor/+ Orientarea si po!i ia de"unc ilor %+ Elemente ale ritualului "unerar0+ O"rande animale1+ Mo#ilierul "unerar$ componen a si po!i ia in morminte

2+ %ULTURA MATERIAL&. 'ASE %ERAMI%E"!+ O(IE%TE )E U* %ASNI% SI +OSPO)&RES%""+ O(IE%TE )E PO)OA(& SI 'ESTIMENTA IE"+ O(IE%TE )E TOALET&".+ 'ASE )IN METAL"#+ PIESE )E ,ARNASAMENT

III+ PE(I)A*A SA(,A'IC- 'A(5IE"+ MORMINTE. RITUL SI RITUALURI FUNERARE+ Amplasarea si dispunerea mormintelor

.+ Tipurile de morminte#+ Amenaarea mormintelor/+ Orientarea si po!i ia de"unc ilor %+ Elemente ale ritualului "unerar0+ O"rande animale1+ Mo#ilierul "unerar$ componen a si po!i ia in morminte 2+ %ULTURA MATERIAL&. 'ASE %ERAMI%E"!+ O(IE%TE )E U* %ASNI% SI +OSPO)&RES%""+ O(IE%TE )E PO)OA(& SI 'ESTIMENTA IE"+ O(IE%TE )E TOALET&".+ 'ASE )IN METAL"#+ PIESE )E ,ARNASAMENT

I6+ Concluzii

2


3/28

Introducere

Spatiul nord-pontic a "ost unul dintre teritoriile de #a!a ale locuirii sarma ilor care a ucatun rol important n istoria antic a aceste re/iuni. Sarma ii i-au "acut apari ia n "lu0iile )on i

Nipru n secolul II a. %1 de0enind in scurt timp principal putere etnic i politic a !onei. )eacum ncolo "actorul sarmatic a a0ut un rol important n acest teritoriu in"luen nd e0olu ia social economic i politic a teritoriilor n0ecinate.

)in punct de 0edere /eo/ra"ic teritoriul in0esti/at este cuprins ntre Mun2ii %arpa2i la0est Nistrul Superior n nord-est teritoriul imediat din st3n/a Nistrului 4Transnistria5 la est 6i/urile )unrii 6i litoralul Mrii Ne/re la sud. Acest spa2iu care repre!int ntr-o msur parteanord-0estic a re/iunii circumpontice este cunoscut n literatura de specialitate 6i su#denumirea de spa2iul est-carpatic.

Tre#uie preci!at c de6i ast!i spa2iul anali!at se a"l pe teritoriul a trei state 4Rom3nia R.Moldo0a Ucraina5 n trecut nici mcar 1otarele naturale nu au repre!entat o /rani2 de separaretran6ant a !onei. Pe parcursul lucrrii s-a utili!at pentru acest teritoriu denumireare/iunea7spa2iul7teritoriul estcarpatic c3t 6i cea de re/iunea7spa2iul7teritoriul dintre %arpa2i 6i

#a!inul Nistrului sau din imediata st3n/ a Nistrului 4Transnistria5.%adrul etno-politic al perioadei sarmatice din nordul Mrii Ne/re a "ost destul de

comple8. La "inele secolu lui III a. %1 urma ii sci ilor din stepa nord pontic locuiau n sudul i 0estul acestul teritoriul- re/iunea su#montn a %rimeei Nistrului i )unrea de 9os- dar i n )o#ro/ea. Acest cultur numit scitic tr!ie a coe8istat n 0ecintatea lumii sarmatice pn lamilocul secolul II p. %1. :n teritoriile din dreapta Niprului Milociu ncepnd cu secolul II a. %1.

i pn la "inle secolului I p.%1. 0ecinii sarma ilor au "ost puttorii culturii Zarubneck.

)e la "inele secolului II. P.%1. 0ecii ai sarma ilor au de0enit /o ii cu careau sta#ilit; o serie de le/aturi i au "ormat alian e militare ndeprtate impori0a Imperiului Roman. Tri#urile sarma2ilor noma!i care ini2ial au locuit n stepele 'ol/i 6i de la sudul Mun2ilor Urali au lsat

urme 0i!i#ile n istoria antic1it2ii. :n ultimele secole a. %1r. primele secole p. %1r. ace6tia ausupus imensul spa2iu cuprins ntre Mun2ii Urali 6i )unre de0enind principala putere a peri"erieisud-estice a lumii antice europene. Ei au ptruns n %auca!ul de Nord 6i au ocupat re/iunea cu sci2ii t3r!ii din re/iunea Niprului de 9os 6i %rimeea cu ora6ele /rece6ti 6i Re/atul(osporan iar odat cu ptrunderea n spa2iul est-carpatic 6i cu /eto-dacii. Interdependen2asarma2ilor cu di"eritele popula2ii din imensul spa2iu pe care l-au ocupat este sesi!a#il n rela2iile

politice economice dar 6i culturale reciproce. :n timp sarma2ii 6i-au lsat amprenta asupraculturii materiale 6i spirituale a acestora iar pe de alt parte cultura material a sarma2ilor asu"erit 6i ea anumite in"luen2e din partea popula2iilor locale dar 6i din cea a Imperiului Roman.Mai mult dec3t at3t se poate constata c intr3nd n contact direct cu ora6ele /rece6ti cu Re/atul(osporan 6i cu Imperiul Roman mo#ilierul "unerar al sarma2ilor s-a m#o/2it n modsu#stan2ial. :n plus materialul ar1eolo/ic iar n unele ca!uri cel antropolo/ic literar 6i epi/ra"icdemonstrea! comple8itatea proceselor etnice n re/iunile n care au ptruns sarma2ii.

Form3ndu-se n stepele de la est de "lu0iul 'ol/a tri#urile sarmatice ale ia!i/ilorro8olanilor aor6ilor siracilor iar mai t3r!iu ale alanilor au ptruns 0al dup 0al spre 0est n

3


4/28

cutarea de noi teritorii. Aceast situa2ie se e8plic 6i prin mpreurarea c ace6tia erau mai alescresctori de animale 6i permanent n cutare de noi p6uni. Un rol n e8pansiunea sarma2ilorspre 0est l-a ucat 6i e8ploatarea e8tern care a "ost n ca!ul tuturor noma!ilor o cale deo#2inerea de noi produse. La acestea se mai adau/ acti0i!area 1unilor ptrunderea noma!ilor nAsia %entral cre6terea su#stan2ial a popula2iei n

Sarma2ia Asiatic c3t 6i ptrunderea pe teritoriul acesteia a unor noi /rupri de sarma2i lar3ndul lor mpinse dinspre est. Ptrunderea sarma2ilor pe teritoriul de la 0est de )on a nceputnc din secolul III a. %1r. ?i consta n incursiuni de a" iar ocuparea 6i sta#ilirea e"ecti0 nacest spa2iu a a0ut loc doar din secolul II a. %1r. %tre s"3r6itul secolului I a. %1r. sarma2iiocupau tot teritoriul cuprins ntre )on 6i Nipru. :n secolul I a. %1r. ei ptrund 6i n spa2iul de la0est de (u/ iar ntre s"3r6itul aceluia6i secol 6i prima umtate a celui urmtor l ocup de"initi0.)estrmarea re/atului lui (ure#ista dup moartea acestuia 6i n"r3n/erea su"erit de ctre /eto-daci 6i #astarni n "a2a romanilor n anul @ a. %1r. au "acilitat at3t ocuparea acestei re/iuni dar 6ia celei de la 0est de Nistru de ctre sarma2ii. Tot ncep3nd de acum sarma2ii n alian2 cu /eto-dacii e"ectuau incursiuni la sud de )unre deran3nd tot mai mult puterea cresc3nd a Romei nre/iune iar spre milocul secolului I p. %1r. sarma2ii ia!i/i ocup spa2iul dintre Tisa 6i )unre.

Ocuparea ntre/ului spa2iu nord 6i nord-0est pontic de ctre sarma2i a pus #a!ele "ormriiSarma2iei Europene care a a0ut loc n c3te0a etape 6i nu repre!int n sine o ac2iune rapid ciun proces ndelun/at 6i comple8. Rolul ucat de sarma2i n de!0oltarea spa2iului est-carpatic "aceca studierea istoriei 6i culturii acestora s "ie actual. Ast"el dup preci!rile cronolo/ice asupra

periodi!rii culturii sarmatice se poate a"irma c perioada sarmatic timpurie a crei limitin"erioar este nc neclarBC a durat p3n la s"3r6itul secolului I a. %1r.BCD. :n ceea ce pri0e6tecultura sarmatic milocie aceasta 6i are limitele cronolo/ice cuprinse ntre secolul I p. %1r. 6i

prima umtate a secolului II p. %1r. iar cea t3r!ie ntre a douaumtate a secolului II = secolulI' p. %1r.

Perioada sar7atic ti7purie

Fa!a I 4de la 0enirea sarma2ilor n %3mpia Panonic - s"3r6itul secolului I7 nceputulsecolului II p. %1r.5

Fa!a II 4 s"3r6itul secolului I7 nceputul secolului II p. %1r. = r!#oaiele marcomanice5Perioada sar7atic 7i8locie4perioada r!#oaielor marcomanice - umtatea secolului III p.%1r.5 Perioada sar7atic t9rzie

Fa!a I 4milocul secolului III p. %1r.= momentul pierderii pro0inciei )acia5

Fa!a II 4introducerea tetrar1iei 6i crearea unui limes Sarmatiae5 Perioada 1un 4ultimatreime a secolului I' = milocul secolului ' p. %1r.5B .

1. Perioada sar7atic trzie+ ,)(,I&'E+ (I'U4 ;I (I'UA4U(I FU&E(A(E

A6a dup cum am 0!ut pe parcursul multor ani pe teritoriul de la 0est de #a!inulNistrului nu au "ost cunoscute "oarte multe 0esti/ii sarmatice repre!entate preponderent demorminte i!olate. :ncep3nd cu anii GH-H ai secolului JJ cercetrile 0esti/iilor sarmatice auluat amploare iar numrul mormintelor a crescut su#stan2ial. %u toate acestea ritul 6i ritualul"unerar nu au "ost a#ordate su"icient. Mai mult dec3t at3t datele statistice cu pri0ire la tipurile denmorm3ntare "orma /ropilor sau orientarea de"unc2ilor au "ost reali!ate /lo#al 6i nu pe /rupecronolo/ice. Aceast metod de a#ordare repre!int doar o simpl statistic 6i nu re"lectdinamica sc1im#rilor sur0enite n ritul 6i ritualul "unerar 6i nu are nici o ncrctur istoric.Mai mult dec3t at3t nu s-a "cut o compara2ie cu situa2ia ritului 6i ritualului "unerar din celelalte

re/iuni locuite de sarma2i.

4


5/28

Mormintele sarmatice din teritoriul 6i perioada cercetat descoperite de-a lun/ultimpului se ntind pe un spa2iu cuprins ntre teritoriul imediat din st3n/a Nistrului 6i Mun2ii%arpa2i. Tre#uie remarcat c din totalul de BK de morminte care au o datare cert n limitelecronolo/ice anali!ate @ sunt din teritoriul dintre Prutul Superior 6i #a!inul Nistrului Superior@ din teritoriul de la 0est de Prut BD din teritoriul din partea st3n/ a Nistrului 6i D din spa2iuldintre Prut 6i Nistru. Mai mult dec3t at3t tre#uie remarcat "aptul c din cele BK de morminte

anali!ate DC sunt nmorm3ntri n tumuli de epoci mai 0ec1i.La acestea se mai adau/ !ece morminte dintre care cel pu2in o parte au "ost

nmorm3ntri n tumuli de epoci mai 0ec1i. Pe l3n/ "aptul c nmorm3ntrile n tumuli de epocimai 0ec1i sunt cele mai numeroase ele mai sunt 6i rsp3ndite aproape pe tot teritoriul anali!at.Fc3nd o compara2ie tre#uie men2ionat c pentru perioada secolelor III-I a. %1r. n inter"lu0iul'ol/a = )on nmorm3ntrile n tumulii de epoci mai 0ec1i repre!int DC n st3n/a "lu0iului'ol/a constituie DGK iar n sudul Mun2ilor Urali B. O situa2ie similar a0em pentrusecolele II-I a. %1r. 6i n spa2iul nord-pontic de la 0est de )on unde acestea repre!int DB. :n

perioada sarmatic milocie cu e8cep2ia re/iunii nord-pontice de la 0est de )on 6i re/iunea


6/28

cuprins ntre secolul I a. %1r. 6i nceputul secolului II p. %1r. sunt cunoscute pe #a!a "ormei/ropilor mai 7ulte tipuri de construc


7/28

Foarte rar sunt nt3lnite /ropile cu trepte laterale 6i la mormintele sarmatice principale din spa2iulnord-pontic. Nu "ace e8cep2ie n acest sens nici spa2iul din inter"lu0iul pruto-nistrean undenumrul acestora nu este "oarte mare. Tre#uie remarcat c n cadrul acestui tip pot "i distinsedou 0ariante$

B5 /ropi dreptun/1iulare de mici dimensiuni cu trepte laterale care se nt3lnesc de re/uln tumulii de epoci mai 0ec1i

@5 /ropi dreptun/1iulare de mari dimensiuni cu trepte laterale care se nt3lnesc de o#iceisu# tumulii sarmatici

+ropile de morminte de for7 oval de6i se nt3lnesc nc din perioada sauromaticsunt rareori nt3lnite la sarma2ii timpurii din ntre/ul spa2iu locuit de ace6tia. )estul de rar suntnt3lnite /ropile "unerare de for7 oval6i trapezoidal 6i n spa2iul nord-pontic din perioadatimpurie 6i cea milocie. Aceast situa2ie /eneral se datorea! ns "aptului c o parte acercettorilor includ n aceea6i /rup cu /ropile "unerare dreptun/1iulare pe cele o0ale 6itrape!oidale.

3. A7ena8area 7or7intelor

%a 6i n restul teritoriului locuit de sarma2i 6i n cel anali!at detaliile le/ate deamenaarea/ropilor mormintelor sunt surprinse n cea mai mare parte sla#. %au!ele principale

ale acestei situa2ii sunt e"ectuarea nmorm3ntrilor la o ad3ncime mic de supra"a2a tumululuisau ni0elului de clcare 4nca!ul mormintelor plane5 distru/erea lor de ctre "actorii naturali 6ica urmare a acti0it2ii oamenilor. %u toate acestea ntr-o serie de ca!uri au "ost o#2inutein"orma2ii importante le/ate de amenaareamormintelor.

Pentru ntrea/a lume sarmatic amenaarea mormintelor este di"erit 6i n /eneral tipicde-a lun/ul ntre/ii perioade care a marcat e8isten2 lor. Nu "ac e8cep2ie n acest sens nicimormintelesarmatice din perioada 6i spa2iul anali!at. Mai mult dec3t at3t di"eritele aspecte aleamenariimormintelor de re/ul nu se lea/ de o anumit "orm a morm3ntului.Ast"el pentruamenaarea unor morminte era "olosit le7nul care era utili!at n specialpentru acoperireamormintelor nc1iderea intrrii n ni6 sau catacom# acoperirea "undului/ropilor mormintelor

amenaarea intrrii n mormintele cu ni6 sau catacom# c3t 6i a ni6elor.:ns"3r6it din lemn erau reali!ate sicrie sicrie-co0e2i 6i sarco"a/e sau cu el erau cptu6i2i

pere2ii /ropilorunor morminte. :n /eneral "olosirea lemnului pentru amenaarea construc2iilor"unerare din perioada sarmatic milocie a "ost o practic o#i6nuit n tot spa2iul locuit desarma2i. )e multe ori pentruamenaarea mormintelor s-a utili!at coa de copac stu" ro/o! saualt material 0e/etal. %el maiadesea "undul /ropii mormintelor era acoperit cu iarb, stuf, coajde copacsau 0reascuri.6reascurile= iarba= stuful >i pietreleau "ost "olosite 6i pentru acoperireamorm3ntului. Acelea6i materiale la care se mai adau/ plintele din piatr erau utili!ate 6i lanc1iderea intrrii catacom#elor 6i ni6elor. Uneori n unele morminte sarmatice su# craniulde"unc2ilor sunt surprinse urmele unor perni2e 0e/etale. Toate aceste trsturi sunt at3t de

o#i6nuite pentru mormintele sarmatice nc3t indicarea unor analo/ii nu mai este necesar.

7


8/28

Foarte pro#a#il ca din cau! c marea maoritate a mormintelor sarmatice care "acsu#iectul acestei discu2ii se a"lau "oarte aproape de supra"a2a mantalei tumulului acoperminteledin lemn ale acestora s nu se "i pstrat. :n plus "aptul c n unele dintre ele s-au surprins urmede lemn putre!it sau putre/ai 0e/etal ne "ace s a"irmm c ntr-un "el s-au altul pro#a#il omare parte din morminte erau amenaate n interior cu di0erse materiale 0e/etale 4coa decopac iar# stu" 0reascuri etc.5. %ert este c amenaarea morm3ntului era e"ectuat n cele mai

multe ca!uri cu materialul care se a"la n !on sau la ndem3n. Mai mult dec3t at3t credem cela#orarea unei tipolo/ii iar de aici 6i a unei di"eren2ieri etnice 6i istorice pe #a!a amenarilordin piatr sau lemn este inutil n condi2iile n care celelalte detalii ale ritului 6i mo#ilierului"unerar nu o "i8ea!. %eea ce se poate a"irma cu certitudine este c mormintele cu o amenaaremai comple8 4sicrie sicrie-co0e2i sarco"a/e etc.5 sunt speci"ice pturii a0ute a societ2iisarmatice lucru con"irmat n multe ca!uri de #o/atul mo#ilier "unerar.

# )rientarea >i pozi


9/28

nuan2e 4ocru real/ar5 6i mai rar /al#en 4sul"5BK. E8isten2a acestor materiale minerale nmormintele sarmatice de-a lun/ul timpului care a0eau un caracter preponderent de cultconstituie o mrturie a sim#olului sacru al culorilor mai sus amintite.

%el mai des n mormintele sarmatice din toate perioadele se nt3lne6te o#iceiul presrrii"undului /ropii morm3ntului sau a sicriului cu cret su# "orm de pra". :n morminte se nt3lne6tedepus 6i creta su# "orm de mici #uc2i c3t 6i nlocuitorii ei = lutul de culoare al# /1ipsscoici care sunt asemntoare ca structur cu cretaBG. :n ca!ul tumulilor ridica2i de sarma2i au"ost surprinse 6i situa2ii c3nd pe toat supra"a2a de su# tumul era mpr6tiat steril de culoaredesc1is.

%uloarea al# era un sim#ol al purit2ii "iind le/at 6i de ritualul cur2irii trupuluiBD. %utoate acestea nu tot timpul aceast cur2ire era e"ectuat cu aceste materiale minerale din simplumoti0 c at3t creta c3t 6i nlocuitorii ei nu se nt3lnesc n toate mormintele. :n ceea ce pri0e6tematerialele minerale de culoare ro6ie 4ocru real/ar5 acestea se nt3lnesc de re/ul su# "ormaunor #uc2i n mormintele mai #o/ate at3t de "emei c3t 6i de #r#a2i. (. N. +ra>o0 considera creal/arul a "ost sim#olul nsu"le2irii s3n/elui 6i a sacri"iciilor s3n/eroase. Nu n ultimul r3ndimportan2a ritual a real/arului este le/at n ima/inarul sarma2ilor 6i de cultul "ocului. )intre

materialele minerale de culoare /al#en se remarc ocrul de culoare /al#en nt3lnit e8trem derar c3t 6i sul"ul. Acesta din urm descoperit su# "orma unor #uc2i repre!int pro#a#il unsim#ol al cultului "ocului datorit "aptului c se aprinde "oarte u6or. Pe l3n/ toate acestea nunele morminte sauromatice 6i sarmatice se nt3lnesc alturi de de"unct mici /rme!i decr#une de lemn ars 6i cenu6. )e o#icei acestea mici /rme!i se a"lau n !ona picioarelor iaruneori l3n/ cap. Sunt ca!uri n care umplutura /ropii con2ine o cantitate mare de cr#une delemn mpreun cu pm3nt ars. Acestea aun/eau n morminte din "ocurile care erau aprinse l3n/mar/inea /ropii proaspt spate sau nu departe de aceasta. )e aceea uneori su# mantauatumulilor sarmatici se 0d pete de pm3nt ars mpreun cu cr#une de lemn 6i cenu6. Rareori sent3lnesc 6i ca!uri n care "ocul era aprins deasupra morm3ntului sau n care acoperm3ntul 6ide"unc2ii erau ar6i.

Focuri nu prea mari erau aprinse l3n/ morm3nt sau nu departe de acesta 6i pentrue"ectuarea #anc1etului "unerar. Urmele acestor #anc1ete "unerare se 0d l3n/ locurile unde au"ost "cute "ocurile ori n mantaua tumulilor sarmatici su# "orma de 0ase "ra/mentare sauntre/i c3t 6i de oase 6i cranii de animale. Urmele acestor #anc1ete "unerare sunt "rec0ente n!ona )onului de 9os su# tumuli re/ali unde la o distan2 nu prea mare de morminte s-au /sitdepuse piese de 0aloare precum ca!ane din #ron! 0ase romane din #ron! 0ase din ar/int sau

piese de 1arna6ament din metale pre2ioase. Acest o#icei care repre!int o trstur ino0atoare aculturii sarmatice milocii este "rec0ent nt3lnit n !ona )onului unde potri0it lui '. E.Ma8imen>o n @C din cele BCH de morminte sarmatice principale au "ost descoperite urmeconsistente ale #anc1etelor "unerare. Potri0it aceluia6i autor urme sla#e ale #anc1etelor "uneraresunt pre!ente practic n to2i tumulii sarmatici din perioada milocie a culturii acestora dinre/iunea amintit. mani"estarea noului o#icei este atestat n re/iunea dintre r3urile Orel-Samara unde n mantaua de deasupra mormintelor principale sarmatice au "ost descoperiteca!ane din #ron!. O alt ino0a2ie a perioadei sarmatice milocii sunt 6an2urile de su# tumul 6i mairar n mantaua acestora care sunt atestate n perioada sarmatic milocie 6i n re/iunea nord-

pontic.

%ert este c at3t #anc1etele "unerare c3t 6i 6an2urile ca 6i alte acti0it2i rituale dedeasupra tumulilor sunt speci"ice mormintelor aristocratice. :n ceea ce pri0e6te mormintelesarmatice din spa2iul dintre %arpa2i 6i teritoriul imediat din st3n/a Nistrului tre#uie spus c

pentru perioada cuprins ntre secolul I a. %1r. = nceputul secolului II p. %1r. elemente ale

ritualului "unerar precum cele men2ionate mai sus au "ost surprinse doar n B din cele BK demorminte.

9


10/28

%+ )frande ani7aleMult mai "rec0ent dec3t alte elemente ale ritualului "unerar n mormintele sarmatice pe

toat durata e8isten2ei acestora se /sesc resturile o"randei animale. %el mai adesea ele suntrepre!entate de oase de animale cornute cu talie mic urmate de cele de la animale cornute cutalie mare 6i de cai. )e re/ul acestea erau #uc2i de oaie 4piciorul din "a2 cu omoplat coloana0erte#ral5 6i mai rar #er#eci 6i oi ntre/i cu sau "r cap a6a cum se nt3lnesc deseori n

mormintele din perioada sauromatic:n ceea ce pri0e6te pre!en2a oaselor de animale cornute cutalie mare sau de cai acestea se nt3lnesc n mormintele sarmatice din ntre/ul spa2iu locuit deace6tia mult mai rar dec3t n perioada sauromatic.Totu6i n ntre/ul spa2iu locuit de sarma2i de-alun/ul secolelor I' a. %1r. = I' p. %1r. oasele de 0ite cornute cu talie mare 6i de cai sunt

pre!ente n morminte. :n ceea ce pri0e6te caii tre#uie spus c n morminte erau depuse dere/ul doar craniile sau pr2i din picioare.

Mult mai rare sunt ca!urile n care o"randa animal este repre!entat de oase de capriepure sau pe6te. :n mormintele sarmatice timpurii din nordul Mrii Ne/re o"randa animal este

pre!ent n BK din cele K de morminte n care ca 6i n ntrea/a lume sarmatic resturile acesteiasunt repre!entate n cea mai mare parte de oase de oaie 6i #er#ec. :n acela6i teritoriu n

perioada sarmatic milocie o"randa animal este pre!ent n G din mormintele sarmatice din

tumulii de epoci mai 0ec1i din spa2iul din st3n/a Niprului 6i n propor2ie de K n cel dindreapta luiD.

:n ceea ce pri0e6te pre!en2a o"randei animale n mormintele sarmatice din spa2iul 6iperioada de care ne ocupm aceasta a "ost descoperit doar n opt din cele BK de morminte carese ncadrea! n inter0alul de timp anali!at. %a 6i n ntrea/a lume sarmatic 6i n cele optresturile o"randei sunt repre!entate de oase de animale cornute de talie mic.

%ert este c 6i n etapa urmtoare o#iceiul de a pune o"rand animal este rar nt3lnit nspa2iul est-carpatic. Numrul e8trem de mic al mormintelor cu o"rand animal n spa2iulanali!at re"lect pro#a#il unele deose#iri de ordin reli/ios n cadrul di"eritelor /rupurisarmatice de6i n rest mormintele cu o"rand animal 6i cele "r sunt practic identice. %u toateacestea credem c n stadiul actual al cercetrilor este /reu de e8plicat 6i mai detaliat cau!ele

acestor deose#iri n practicile rituale.

0+ ,obilierul funerar: co7poneni pozi


11/28

Mo#ilierul "unerar din cadrul celor BK de morminte sarmatice care se datea! ninter0alulcronolo/ic anali!at include ansam#lul #unurilor care s-au depus n amenaarea "unerar$ in0entarde corp piese de podoa# 6i 0estimenta2ie o#iecte de toalet 0ase din #ron! ar/int 6i sticlarme

o"rande nso2itori etc. care n parte sunt o#i6nuite pentru mormintele sarmatice. Mai mult dec3tat3t mo#ilierul "unerar din cadrul acestora re"lect n unele ca!uri modul nomad de 0ia2 alacestora di"eren2ierile sociale e8istente n societatea sarmat "aptul c erau r!#oinici c3t 6i cau "ost n principal cresctori de 0ite. Nu n ultimul r3nd tre#uie men2ionat c mo#ilierul"unerar depus n morminte ne o"er o 0i!iune asupra "elului n care 6i ima/inau sarma2ii 0ia2a dedincolo.

Fc3nd o parante! tre#uie men2ionat c mo#ilierul "unerar din mormintele de "emei sedeose#e6te de cel din mormintele de #r#a2i. Uneori ns n mormintele de #r#a2i din ntre/ulspa2iu locuit de sarma2i se nt3lnesc 6i o#iecte caracteristice mormintelor de "emei 4piese de

podoa#5 dar e8ist 6i situa2ii n care n morminte de "emei se a"l piese caracteristice pentru#r#a2i 4armament5. O serie de piese din cadrul mo#ilierului "unerar se nt3lnesc n morminte

indi"erent de se8ul 6i 03rsta de"unctului$ 0ase ceramice o#iecte de podoa# 6i 0estimenta2ie 0asedin metal 6i sticl c3t 6i cu2ite ultimele de re/ul descoperite printre resturile o"randei animale.

studierea culturii acestora.%a 6i n ntrea/a lume sarmatic mo#ilierul "unerar al mormintelor din teritoriul anali!at

const at3t din 0ase ceramice modelate cu m3na sau la roat 0ase din #ron! 6i ar/int recipientedin sticl o#iecte de u! casnic 6i /ospodresc piese de podoa# 6i 0estimenta2ie o#iecte de

toalet arme c3t 6i din piese de 1arna6ament. Aceste cate/orii de piese de"inesc n cea mai mareparte a lor ocupa2iile me6te6u/urile practicate de ace6tia /radul de de!0oltare economic la carese a"lau modul de 0ia2 6i rela2iile comerciale pe care le-au a0ut cu popula2iile din 2inuturilen0ecinate sau cu cele mai ndeprtate. O mare parte dintre aceste cate/orii de materiale re"lectntr-o oarecare msur 6i pre"erin2ele pentru 2inuta 0estimentar 6i podoa#e at3t a popula2iei der3nd c3t 6i a aristocra2iei. Pe de alt parte unele o#iecte ne "urni!ea! in"orma2ii pri0ind /radulde de!0oltare al societ2ii sarmate. Nu n ultimul r3nd tre#uie men2ionat c de multe ori acesteaindic alturi de unele aspecte ale ritului 6i ritualului "unerar crui tri# sarmatic i-a apar2inutde"unctul precum 6i teritoriul de unde 0eneau. %ert este c toate acestea la un loc corelate 6i cuin"orma2iile i!0oarelor antice 4literare 6i epi/ra"ice5 dar 6i cu ritul 6i ritualul "unerar ne creea! oima/ine pentru ceea ce a nsemnat ci0ili!a2ia material 6i spiritual a sarma2ilor din aceast

re/iune n perioada secolului I a. %1r. = nceputul secolului II p. %1r.:n acest capitol al lucrrii 0om ncerca s supunem

11


12/28

1+ 6ASE CE(A,ICE

+ra2ie caracterului utilitar 0asele ceramice repre!int partea cea mai consistent n cadruldescoperirilor sarmatice din ntre/ul teritoriul locuit de ace6tia. Aceast realitate ar1eolo/icre"lect rolulpe care l-au a0ut 0asele ceramice n 0ia2a de !i cu !i a sarma2ilor c1iar dac au a0utun mod de 0ia2nomad. %a 6i restul arte"actelor acestea apar2in culturii materiale 6i re"lect ntr-o oarecare msur /radulde de!0oltare al comunit2ilor omene6ti din antic1itate. :n s"3r6it cai!0or istoric direct 0asele ceramice"ie ele modelate cu m3na sau la roat repre!int alturi dealte cate/orii de materiale o surs de prim ordin. Importan2a 0aselor ceramice este 6i mai marec3nd pentru o anumit perioad istoric nu a0emalte surse. 'asele ceramice au o importan2maor 6i pentru "aptul c ele au constituit unul dintreelementele nelipsite din 0ia2a cotidian pe

parcursul a c3tor0a milenii. Pe #a!a 0aselor ceramice alturi dealte cate/orii de materiale se pot"ormula anumite conclu!ii nu numai asupra stadiului de de!0oltare atinsde cultura material ci6i asupra ni0elului socio-economic la care au auns anumite popula2ii.

%re6terea necesit2ii de 0ase ceramice odat cu e0olu2ia societ2ilor omene6ti datoratne0oilor casnice 6i /ospodre6ti au impus cu timpul con"ec2ionarea unei /ame 0ariate de 0aserespecti0 dedi"erite "orme 6i mrimi. Ast"el unele 0ase ceramice erau "olosite la prepararea 6i

pstrarea alimentelor altele pentru pstrarea lic1idelor iar unele pentru ser0irea m3ncrii 6i a#uturii. :n mormintele sarmatice din perioada 6i teritoriul de care ne ocupm 0asele ceramicesunt una dincele mai repre!entati0e cate/orii de arte"acte. Aceast situa2ie ar1eolo/ic re"lectrolul pe care l-a ucataceasta n 0ia2a cotidian a sarma2ilor.

Mai mult dec3t at3t tre#uie men2ionat caracterul condi2ional al nsu6i termenului devase cera7ice sar7atice deoarece numrul mare al "ormelor ceramice din spa2iul anali!ateste determinat de di0ersitatea surselor de ptrundere a acestora la sarma2ii din teritoriul est-carpatic. )inpunct de 0edere al te1nicii de con"ec2ionare 0asele ceramice din mormintelesarmatice din teritoriul 6iperioada de care ne ocupm pot "i mpr2ite n dou /rupe mari$

"+ 6ase cera7ice 7odelate cu 79na++ 6ase cera7ice 7odelate la roat+)in punct de 0edere al "unc2ionalit2ii 0asele ceramice modelate cu m3na 6i la roat dinmormintele sarmatice din perioada 6i teritoriul de care ne ocupm pot "i separate n mai multecate/orii$"+ 6ase pentru prepararea >i pstrarea $ranei++ 6ase pentru consu7area $ranei+.+ 6ase pentru pstrarea >i turnarea lic$idelor+#+ 6ase pentru but+/+ 6ase utilizate ritual+

2+ )BIEC'E *E U5 CAS&IC ;I G)SP)*-(ESC%a 6i alte popula2ii sarma2ii au "olosit n 0ia2a de !i cu !i unele unelte pentru a-6i

con"ec2iona 6i procura cele necesare 0ie2ii 6i pentru a-6i practica ocupa2iile 6i meseriiletradi2ionale caracteristice modului lor de 0ia2. La "el ca 6i n ntrea/a lume sarmatic 6i lasarma2ii din re/iunea dintre %arpa2i 6i teritoriulimediat din st3n/a Nistrului aceast cate/orie de

piese de6i nu este "oarte numeroas 6i di0ers ne o"er totu6i unele in"orma2ii despre 0ia2aeconomic preocuprile 6i /radul de de!0oltare al acestora.

"!+ )BIEC'E *E P)*)AB- ;I 6ES'I,E&'A?IEO#iectele de podoa# 6i 0estimenta2ie din mormintele sarmatice din teritoriul 6i perioada

anali!at sunt repre!entate de colane #r2ri cercei inele catarame aplici coliere pandanti0e"i#ule 6i mr/ele. O mare partea a acestora repre!int ca 6i alte cate/orii de material ar1eolo/ic

un i!0or istoric important care o"er o ima/ine despre rela2iile comerciale ale sarma2ilor cu alteci0ili!a2ii. :n acela6i timp ele crea! 6i o ima/ine asupra repre!entrilor estetice 6i a unor laturiale 0ie2ii acestora. Mai mult dec3t at3t o mare parte a pieselor de podoa# 6i 0estimenta2ie pot "i

12


13/28

utili!ate ca elemente si/ure de datare mai ales c cea mai mare partea a lor sunt importuri dinalte medii culturale. %ert este c pe #a!a acestora se pot "ace unele preci!ri 6i modi"icri ndatarea unor morminte dar 6i n cronolo/ia culturii sarmatice at3t din spa2iul estcarpatic c3t 6idin restul teritoriului locuit de aceast popula2ie.

""+ )BIEC'E *E ')A4E'-O#iectele de toalet constituie un alt /rup de arte"acte pre!ente n cadrul mo#ilierului

"unerar al mormintelor sarmatice din ntre/ teritoriul locuit de sarma2i inclusi0 n cel dinperioada anali!at. Printre piesele de toalet utili!ate de-a lun/ul timpului cu precdere de"emeile sarmate se numr alturi de o/lin!i pi8idele din os 6i lemn "lacoanele sticlu2elecutiu2ele din lemn sau os ldi2ele cu c1eie pieptenii din os sau mici 0scioare din aur ar/int

#ron! sau /a/at de care erau at3rnate cu ln2i6oare. Tre#uie men2ionat c cea mai mare parte aacestor cate/orii de o#iecte de toalet sunt de import 6i au "ost descoperite cu precdere nmormintele din spa2iul nord-pontic 6i n re/iunea )onului.

:n mediul sarmatic din spa2iului de la est de %arpa2i aceast cate/orie de arte"acte nu este"oarte di0ers "iind repre!entat doar de o/lin!i pi8ide 6i o cutiu2 pentru 0opsele. %u toateacestea ele repre!int un i!0or istoric important care ne completea! ima/inea de ansam#luasupra unor aspect le/ate de 0ia2a acestora. Mai mult dec3t at3t unele dintre ele 4o/lin!ile5

constituie elemente de datare.

"+ 6ASE *I& ,E'A4La "el ca 6i n restul teritoriului locuit de sarma2i de-a lun/ul timpului 6i n cel dintre

%arpa2i 6i teritoriul din imediata 0ecintate a malului st3n/ al Nistrului o cate/orie aparte oconstituie n perioada anali!at 0asele din metal. Pre!en2a acestora n cadrul in0entarelor"unerare ale mormintelor sau te!aurelor este su#stantial mai redus "a2 de alte cate/orii demateriale. %u toate acestea 0asele din metal "ie ele din #ron! sau ar/int pre!int un interesdeose#it 6i constituie o cate/orie de arte"acte cu o 0aloare mai mare dec3t alte produse cum ar "iceramica am"orele piesele de podoa# 6i 0estimenta2ie sau 0asele de sticl. Mai mult dec3t at3t0asele din metal la "el ca 6i alte cate/orii de materiale o"er de multe ori o datare mai e8actacomple8elor n care au "ost /site 6i pot c1iar o"eri elemente de datare 6i pentru alte cate/orii dematerial atunci c3nd ele sunt descoperite n comple8e nc1ise precum mormintele te!aurele saudepo!itele.

Nu n ultimul r3nd 2inem s men2ionm c utili!area unor 0ase din metal "ie ele produse/rece6ti sau romane dup ncetarea produc2iei acestora mai ales n lumea #ar#ar ne o"erin"orma2ii 6i asupra 0alorii lor 6i "aptului c nu oricine 6i permitea s-6i ac1i!i2ione!e de lane/ustorii /reci romani ast"el de produse.

".+ Ar7a7entul ofensiv si Ar7a7entul defensiv >i ec$ipa7entul 7ilitar:n mormintele sarmatice din spa2iul dintre %arpa2i 6i cel imediat din st3n/a Nistrului

armele

o"ensi0e sunt mult mai numeroase 6i 0ariate dec3t cele de"ensi0e dar pstrate tot numai prinpr2ilemetalice. Ele sunt repre!entate de spade 6i pumnale 03r"uri de s/e2i din #ron! 6i "ier 03r"uri delnci 6i arcuri. mAlturi de armamentul o"ensi0 sarma2i au "olosit de-a lun/ul secolelor c1iardac pro#a#il ntr-o msur ce0a mai redus armamentul de"ensi0 6i ec1ipamentul militar.Utili!area acestuia este con"irmat pentru ntrea/a lume sarmatic de ctre descoperirilear1eolo/ice in"orma2iile din i!0oarele literare 6i repre!entrile de pe di"erite o#iecte 6imonumente. Fa2 de restul teritoriului locuit de sarma2i n spa2iul dintre %arpa2i 6i teritoriulimediat din st3n/a

Nistrului armamentul de"ensi0 6i ec1ipamentul militar este rar

"#+ PIESE *E @A(&A;A,E&'Pe l3n/ multiplele materiale ar1eolo/ice descoperite piesele de 1arna6ament repre!int o

alt cate/orie de arte"acte ar1eolo/ice nt3lnite n cadrul 0esti/iilor anali!ate. )e6i pro0in din

13


14/28

te!aure depo!ite morminte descoperiri i!olate numrul acestora este e8trem de mic ncompara2ie cu alte !one locuite de sarma2i n aceia6i perioad. %u toate acestea a0em de-a "acecu un material destul de 0ariat de ast"el de arte"acte repre!entate de psalii !#ale "alere aplici"rontale sau aplici simple. Pro0enien2a unora dintre acestea din conte8te ar1eolo/ice clare 6i nasociere cu di"erite cate/orii de o#iecte #ine data#ile permiteo ncadrare cronolo/ic mai e8act a lor. :n unele ca!uri determinarea pieselor de 1arna6ament a

"ost reali!at prin analo/ii cu arte"acte similare din restul spa2iului locuit de sarma2i dar 6i dinalte spa2ii n0ecinate. O#iectele acestei cate/orii de piese cu un rol strict "unc2ional n cadrul1arna6amentului au "ost reali!ate n special din "ier iar cele din #ron! sau ar/int au n a"ar deatri#utele "unc2ionale speci"ice 6i un rol ornamental.

"/+ SA(,A?II 4A @)'A(E4E 4U,II A&'ICE & SEC)4U4 I A+C@(+ &CEPU'U4 SEC)4U4UI II P+ C@(+ SC@I?- IS')(IC-

)up cum este #ine cunoscut sarma2ii au repre!entat una din principalele "or2e politice 6imilitare din stepele nord-pontice 6i cele de la est de )on de-a lun/ul mai multor secole. Ei au

ucat un rol important 6i n istoria spa2iului de la est de %arpa2i din primele secole p. %1r.:ncep3nd cu secolul I p. %1r. sarma2ii au constituit alturi de /eto-daci cu care au coa#itat peteritoriile est-carpatice 6i s-au in"luen2at reciproc principala "or2 politico-militar din re/iune 6i

o #arier n "a2a e8pansiunii romane. Pre!en2a sarma2ilor n spa2iul est-carpatic s-a rs"r3nt 6iasupra situa2iei politice 6i economice a ora6elor /rece6ti dar 6i a a6e!rilor rurale din preamaacestora.

:n a#ordarea istoriei sarma2ilor din inter0alul cronolo/ic cuprins ntre secolul I a. %1r. =nceputul secolului II p. %1r. nu ne 0om limita doar la teritoriul anali!at ci 0om trata istoriasarma2ilor din ntre/ul spa2iu nord-pontic. 'om anali!a unele aspecte le/ate de e0enimentele din

perioada anterioar secolului I a. %1r. care lmuresc anumite aspecte ale istoriei sarma2ilortimpurii. :n primul r3nd este 0or#a despre ocuparea de ctre sarma2i a spa2iului nord-pontic iarn al doilea r3nd despre cea a ptrunderii 6i a6e!rii sarma2ilor la 0est de Nipru.

II+ PE(I)A*A SA(,A'IC- ,I34)CIE"+ ,)(,I&'E+ (I'U4 SI (I'UA4U(I FU&E(A(EA7plasarea si dispunerea 7or7intelor

Mormintele din perioada sarmatic milocie se intind pe un spatiu 4in cuprins intre )on siPrut. +ranita 4a nordic a arealului monumentelor sarmatice din aceast perioad se situea! inre/iunea Niprului Milociu iar cea sudic in !ona su#montan a %rimeei. %a si in perioadaanterioar nu este cunoscut nici o ase!are sarmatic si la "el ca si in perioada sarmatictimpurie si milocie din intre/ul spatiu. Pe intre/ul teritoriu nord-pontic din perioada milocie

predomin inmormantrile in tumuli de epoci mai 0ec1i dar creste semni"icati0 numrultumulilor sarmatici cu inmormantri principale care "ormea! uneori necropole compacte maimici sau mai mari.

)e re/ul tumulii in care sunt e"ectuate inmormantrile sarmatice secundare sunt dinepoca #ron!ului ins sunt si ca!uri cand acestia sunt din perioada eneolitic sau scitic.Inmormantrile in tumuli de epoci mai 0ec1i sunt cele mai numeroase "iind rspandite pe totteritoriul anali!at. In perioada sarmatic milocie cu e8ceptia re/iunii nord-pontice de la 0est de)on si re/iunea


15/28

dreptun/1iularecu ni trape!oidale ptratesi in catacom#Tre#uie men ionat c in multe ca!uri contururile /ropii mormintelor nu au putut "i

sta#ilite.

+ropile de "orm dreptun/1iular cu o l ime 0aria#il au de0enit asa cum am men ionat mai sus o caracteristic a mormintelor sarmatice in intre/ul spa iu locuit de acestia pe durata maimultor secole. Ast"el in perioada sarmatic milocie in spa iul cuprins intre "lu0iile 'ol/a si)onmormintele care au /ropile dreptun/1iulare in/uste repre!int @B din totalul mormintelor inspa-4iul din stan/a "lu0iului 'ol/a G iar in re/iunea de la sudul Mun ilor Urali BK. Inre/iunea)onului in perioada sarmatic milocie mormintele care au /roapa de "orm dreptun/1iularsunt

pe locul doi. In spa iul nord-pontic din secolul I = milocul secolului II p. %1r. /ropile de "orm

dreptun/1iular sunt cele mai numeroase. Ast"el mormintele in /ropi dreptun/1iulare dintumuliide epoci mai 0ec1i repre!int GHG in inter"lu0iul Nipru-Nistru KHD in cel dintre raurileOrel si Samara G in sil0ostepa din stan/a Niprului si re/iunea )on#as si GD in re/iuneaMrii A!o0. Un procent ridicat al mormintelor in /ropi "unerare de "orm dreptun/1iular a0emin necropolele de la MolQans> 4KD5 si Pod/orodnoe 4K@D5.

Gropile de 7or7inte de for7 oval desi se intalnesc inc din perioada sauromaticsunt rareori intalnite la sarma ii timpurii din intre/ul spa iu locuit de acestia. Uneori sunt intalnite /ropile "unerare de "orm o0al si trape!oidal si in spa iul nord-pontic din perioada timpurie sicea milocie. Aceast situa e /eneral se datorea! ins "aptului c o parte a cercettorilor includin aceeasi /rup cu /ropile "unerare dreptun/1iulare si pe cele o0ale si trape!oidale.

.+ 6ASE CE(A,ICEIn mormintele sarmatice din perioada milocie 0asele ceramice sunt cea mai

repre!entati0cate/orie de arte"acte. Acestea sunt pre!ente in peste H din mormintele din aceast perioadceea ce re"lect rolul pe care l-au a0ut in 0ia a de !i cu !i a sarma ilor. La "el ca si in alte medii culturale 0asele ceramice sarmatice sunt arte"acte destul de complicate pentru cercetare. Maimult decat atat tre#uie men ionat caracterul condi ional al insusi termenului de vase cera7icesar7atice deoarece numrul mare al "ormelor ceramice din spa iul si perioada anali!at estedeterminat de di0ersitatea surselor de ptrundere a acestora la sarma ii din teritoriul nord-

pontic.

)in punct de 0edere al te1nicii de con"ec ionare 0asele ceramice sunt modelate cu manasi la roat. %a si in perioada timpurie e mai /reu de presupus un mestesu/ "oarte de!0oltat deproducere a 0aselor ceramice. %el mai pro#a#il este c sarma ii isi con"ec ionau de sine stttor doar 0asele modelate cu mana preponderent 0ase comune 0ase rituale si unele tipuri de cni.Recipientele modelate la roat in marea lor maoritate sunt produse ale centrelor /recesti siromane. La acestea se mai adu/ unele ce sunt din di"erite centre mestesu/resti precum celedin re/iunea


16/28

'ase sarmatice modelate cu m3na pentru prepararea pstrarea 1ranei 6i #ut 4C5$ B. Olne6ti T BM @. Mi1alo0>a T @ M @ . Seli6te M K C. *rne6ti T B M . 'asile0>a K. Ar1an/els>aaSlo#oda T C M G. )nepro0s> . 'oto0o T @ M B.

Vase sarmatice modelate cu mna pentru pstrarea i turnarea lichidelor: 1. Bdragii Vechi !" # 1$

!. Vlsineti$ %. &strivec'&le(ina$ ). *iurcani 1 # +$ ". ,umeni 1) # %$ -. Bdragii Vechi !" # !$ .

araclia //

1 # 11$ +. &strivec'Verteba # 10$ . Bdragii Vechi ! #.#+ 6ASE CE(A,ICE ,)*E4A'E 4A ()A'-

'asele ceramice modelate la roat din cadrul mormintelor sarmatice din perioada milocie16


17/28

constituie in totalitatea lor importuri din alte medii culturale. Ele se impart dup te1nolo/ia deproducere in 0ase arse o8idant si ino8idant. In unele ca!uri cele arse o8idant au supra"a aacoperitcu an/o# sau "irnis iar cele arse ino8idant au supra"a a lustruit.

)in punct de 0edere "unc ional a0em 0ase pentru consumarea 1ranei 4strc1ini "ar"urii#oluri5 pentru pstrarea si turnarea lic1idelor 4ulcioare cni5 si pentru #ut 4cnile #oluri

cupe5. Unele dintre #olurile si cupele din cadrul 0aselor pentru #ut au putut "i utili!ate si pentruser0irea unor mancruri iar unele dintre cni pentru #ut. La acestea se mai adau/ am"orelecare sunt 0ase destinate pstrrii si transportriilic1idelor.

5. )BIEC'E *E P)*)AB- SI 6ES'I,E&'A IEAceast cate/orie de o#iecte este repre!entat in mormintele sarmatice din secolul I =

milocul secolului II p. %1r. de colane #r ri cercei inele catarame aplici coliere pandanti0e"i#ule si mr/ele. O mare parte a acestora repre!int ca si alte cate/orii de material ar1eolo/icun i!0or istoric important care o"er o ima/ine despre rela iile comerciale ale sarma ilor cu alte ci0ili!a ii. In acelasi timp ele creea! si o ima/ine asupra repre!entrilor estetice si a unor

aspecte ale 0ie ii acestora.Mai mult decat atat o mare parte a pieselor de podoa# si 0estimenta ie pot "i utili!ate caelemente si/ure de datare mai ales c cea mai mare partea a lor sunt la "el ca si in perioadatimpurie importuri din alte medii culturale.

%olanele apar "oarte rar in mormintele sarmatice din intre/ul spa iu locuit de acestiacomparati0 cu alte cate/orii de o#iecte de podoa# si 0estimenta ie. Nu repre!int o e8cep ie nici spa iul nord-pontic din perioada sarmatic milocie.

Piesele de podoa# si 0estimenta ie din mormintele din perioada sarmatic milocieilustrea! pentru aceast perioad si spa iu o 0arietate tipolo/ic destul de mare. Unele dintre

17


18/28

aceste piese nu au cunoscut o rspandire /eneral in lumea sarmatic iar cea mai mare parte alor aumconstituit importuri din alte medii culturale cu precdere cele 0ecine@G.

%+ )BIEC'E *E ')A4E'-Printre piesele de toalet utili!ate de-a lun/ul timpului cu precdere de "emeile sarmate se

numr alturi de o/lin!i pi8idele din os si lemn "lacoanele sticlu ele cutiu ele din lemn sau os

ldi ele cu c1eie pieptenii din os. Tre#uie men ionat c cea mai mare parte a acestor cate/orii de o#iecte de toalet sunt de import.

18


19/28

,ecorul ramei de lemn a oglinzii dreptunghiulare din % # % de la #iha2lovka 3dup &. #.

,z4govs5k42 1%6.

0+ 6ASE *I& ,E'A4Pre!en a 0aselor din metal in cadrul in0entarelor "unerare ale mormintelor din secolul I =

milocul secolului II p. %1r. la "el ca si in perioada anterioar este su#stan ial mai redus "a de alte cate/orii de materiale. %u toate acestea 0asele din metal "ie ele din #ron! sau ar/int

pre!int un interes deose#it si constituie o cate/orie de arte"acte cu o 0aloare mai mare decat alteproduse cum ar "i ceramica am"orele piesele de podoa# si 0estimenta ie sau 0asele de sticl.Mai mult decat atat 0asele din metal la "el ca si alte cate/orii de materiale o"er de multe ori odatare mai e8acta comple8elor in care au "ost /site si pot c1iar o"eri elemente de datare si

pentru alte cate/orii de materiale atunci cand ele sunt descoperite in comple8e inc1ise precummormintele te!aurele sau depo!itele. Nici numrul tipurilor de 0ase de ar/int si #ron! nu este"oarte mare. In linii mari se poate 0or#i de dou tipuri de 0ase de ar/int si nou de #ron!. )intre

acestea ca!anele de #ron! sunt arte"acte caracteristice sarma ilor iar celelalte sunt cu precderede pro0enien roman.

1+ 6ASE *E 4E,&Alturi de 0asele metalice si cele ceramice modelate cu mana sau la roat sarma ii au

utili!atsi 0asele de lemn. %1iar dac in mormintele din teritoriul locuit de sarma i ele nu se intalnesc"oarte des ele au "ost "olosite "rec0ent mai ales c nu sunt perisa#ile ca si 0asele ceramice. %andsunt descoperite 0asele de lemn sunt de re/ul in stare "oarte "ra/mentar ceea ce nu permitede o#icei sta#ilirea e8act a "ormei lor. )e multe ori de la acestea se mai pstrau doar resturi de

putre/ai.

Uneori do0ada a "aptului c in morminte au e8istat 0ase de lemn sunt pre!ente anumiteaccesorii metalice 4sarmuli e rsucite sau simple scoa#e cuie nituri etc.5. Unele dintre acesteaau "ost pr i componente ale 0aselor iar altele au "ost utili!ate la repararea lor.

19


20/28

Pe #a!a 0aselor de lemn descoperite in intrea/a lume sarmatic se poate spune c cel mai"rec0ent acestea sunt repre!entate de pa1are si cupe semis"erice care uneori au mar/ineaintrit cu ta#l din ar/int #ron! si mai rar aur.

2+ PIESE *E @A(&ASA,E&'Pe lan/ multiplele materiale ar1eolo/ice descoperite piesele de 1arnasament repre!intocate/orie de arte"acte ar1eolo/ice e8treme de rar intalnite in cadrul 0esti/iilor sarmatice din

perioada milocie. O#iectele acestei cate/orii de piese cu un rol strict "unc ional in cadrul1arnasamentului au "ost reali!ate in special din "ier iar cele din #ron! sau ar/int au in a"ar deatri#utele "unc ionale speci"ice si un rol ornamental.

*#alele descoperite in mediul sarmatic din perioada milocie nu sunt "oarte numeroase si0ariate ca tipuri. Acestea "r e8cep ie sunt !#ale ce au "ost utili!ate la clrie si nu latrac4iune. Ele au mustiucul din dou #are de "ier cu capetele indoite rotund prinse intre ele sicare intrau in /ura calului. Unele dintre ele a0eau la capete cate o 0eri/ de care erau prinse

curelele

III+ PE(I)A*A SA(,A'IC- '(5IE"+ ,)(,I&'E+ (I'U4 SI (I'UA4U(I FU&E(A(E

A7plasarea si dispunerea 7or7intelor%a si in perioada milocie mormintele se intind pe intre/ul spa iu cuprins intre )on si

Prut si repre!int /rupa predominant. Tre#uie men ionat ins c "a de perioada anterioar numrul mormintelor este semni"icati0 mai mic iar cea mai mare parte a acestora seconcentrea! in inter"lu0iul pruto-nistrean re/iunea )on#as si cea din preama Mrii A!o0.

Fa de situa ia din perioada sarmatic milocie in cea tar!ie predomin inmormantrile principale in tumuli sarmatici si nu inmormantrile secundare in tumuli din epoci mai 0ec1i. In

aceast perioad creste si numrul necropolelor plan.

20


21/28

)e re/ul tumulii in care sunt e"ectuate inmormantrile sarmatice secundare sunt dinepoci mai 0ec1i. Pentru a doua umtate a secolului II = prima umtate a secolului III p. %1r.sunt circa @B de morminte iar pentru a doua umtate a secolului III = secolul I' p. %1r. doardou. Pro#a#il c numrul acestora este mai mare dac 4inem cont de "aptul c multe descoperirinu au "ost inc pu#licate. Mormintele secundare din tumulii de epoci mai 0ec1i se a"l in parteacentral si de 0est a stepei nord-pontice iar cele mai tar!ii in sil0ostepa din stan/a Niprului.

%omparati0 cu perioada sarmatic anterioar pre!en a mai multor morminte in acelasitumul este o raritate. Amplasarea mormintelor in centrul mo0ilei sau in apropierea centruluiacesteia este intalnit doar in patru ca!uri in sectorul nordic in cinci iar in cel sudic in nouca!uri. )up cum se poate remarca nu e8ist nici o re/ul a amplasrii mormintelor secundarein cadrul tumulilor.

+ A7ena8area 7or7intelorLa "el ca si in perioadele anterioare si in cea tar!ie detaliile le/ate de amenaarea /ropilor

mormintelor sunt sla# surprinse in cea mai mare parte cau!ele "iind aceleasi ca si in ca!ulmormintelor din perioada timpurie si milocie.

.+ Ele7ente ale ritualului funerar si a7ena8ri ritualeIn perioada sarmatic tar!ie in intre/ul spa iu locuit de acestia numrul mormintelor cu

elemente ale ritualului "unerar nu este "oarte mare. Ast"el o#iceiul presrrii "undului /ropiimormantului sau a sicriului cu pra" de cret este tot mai rar practicat. E8trem de rar se intalnestedepus in morminte creta su# "orm de mici #uc i cat si inlocuitorii ei = lut de culoare al#/1ipssi scoici care sunt asemntoare ca structur cu creta. Foarte rar in mormintele din perioadatar!ieau "ost descoperite si materiale minerale de culoare rosie de di"erite nuan e 4ocru real/ar5 si mairar /al#en 4sul"5. Tre#uie spus c aceast situa ie se datorea! si "aptului c multe dintre

mormintele din perioada tar!ie au "ost e"uite iar interiorul lor deteriorat. %u toate acesteatre#uie men ionat c in unele necropole tumulare si su# unii tumuli sarmatici sin/ulari din nordulMrii Ne/re au "ost descoperite numeroase amenari

rituale de "orm circularptratdreptun/1iulartrape!oidalUneori acestea inconoar mormintele de su# tumuli iar alteori nu con in morminte in

spa iul din interiorul lor. Amenarile ptrate sunt pre0!ute cu cate o intrare in partea estic sausud-0estic si sunt ase!ate in randuri sau ca pe ta#la de sa1. Ele au col urile sau laturile orientatectre cele patru puncte cardinale.

21


22/28

#+ )frande ani7aleIn mormintele din aceast perioad o#iceiul de a depune o"rand animal este rar intalnit.

Ast"el in mormintele secundare din tumulii de epoci mai 0ec1i o"rande animale au "ost /sitedoar in cate0a ca!uri. Foarte rar este intalnit o"randa animal si in mormintele principale dintumuli sarmatici. (unoar in mormintele cu /ropi dreptun/1iulare sau in cele cu trepte lateraleo#iceiul depunerii o"randei de animale nu prea este intalnit in perioada tar!ie. %1iar dac in ceamai mare parte mormintele au "ost e"uite in /ropile de intrare ale mormintelor cu catacom#sau cu nis au "ost descoperite resturi ale o"randei animale.

/+ ,obilierul funerar: co7ponen a si pozi ia in 7or7inte Mo#ilierul "unerar din cadrul mormintelor din perioada tar!ie este destul de 0ariat si

uneori"oarte numeros. In aceast perioad numrul 0aselor modelate la roat repre!int apro8imati0

umtate din totalul 0aselor ceramice. Sunt destul de multe ca!uri cand 0ase ceramice modelatecu

mana au "ost /site alturi de cele lucrate la roat.In cadrul 0aselor modelate cu mana a0em a"umtori 0ase pentru prepararea si pstrarea1ranei 0ase pentru pstrarea si turnarea lic1idelor 4cni5 si cele pentru consumarea 1ranei4castroane strc1ini5. Toate acestea sunt in mare parte "orme sarmatice caracteristice acestuimediu cultural. In ceea ce pri0este 0asele ceramice modelate la roat tre#uie remarcat c celemai numeroase sunt cnile. Acestora li se mai adau/ un numr relati0 mare de cni e ulcioarestrc1ini "ar"urii si am"ore.

Maoritatea 0aselor ceramice se a"lau depuse in !ona craniului si a la#elor picioarelor si"oarte rar in preama mainilor sau a #a!inului.

%+ CU4'U(A ,A'E(IA4-+ 6ASE CE(A,ICE'asele ceramice modelate cu mana si la roat din mormintele sarmatice din perioadatar!ie

22


23/28

sunt din punct de 0edere al "unc ionalit ii de mai multe cate/orii$ pentru prepararea si pstrarea 1ranei pentru consumarea 1ranei pstrarea turnarea si consumarea lic1idelor pentru #ut

pentrupstrarea un/uentelor si par"umurilor si 0ase utili!ate ritual.

0+ 6ASE SA(,A'ICE ,)*E4A'E CU ,A&A

'asele ceramice modelate cu mana din mormintele din perioada tar!ie 4a doua umtate asecolului II = secolul I' p. %1r.5 sunt mult mai rar intalnite in cadrul mo#ilierului "unerar. Atuncicand acestea sunt descoperite ele se caracteri!ea! prin pasta /rosier si modul "oarte rudimentarde reali!are adesea din past "ramicioas arse neuni"orm. Supra"a a lor este de re/ul deculoare

#run-cenusie cenusie-inc1is cenusiu-/l#uie ca"enie. 'asele modelate cu mana din perioadasarmatic tar!ie din spa iul nord-pontic anali!at se caracteri!ea! si printr-o di0ersitate mai mica "ormelor.

%a si in perioada timpurie si milocie este pu in pro#a#il s "i e8istat un mestesu/ "oartede!0oltat de producere al 0aselor ceramice. %el mai pro#a#il c si in perioada tar!ie sarma ii isi

produceau de sine stttor doar 0asele modelate cu mana preponderent 0ase comune 0ase

rituale si unele tipuri de cni. 'asele modelate la roat in marea lor maoritate sunt importuri dinalte medii culturale unde "unc ionau centre mestesu/resti de!0oltate.

1+ )BIEC'E *E U5 CAS&IC SI G)SP)*-(ESCLa "el ca si in perioada sarmatic milocie si in cea tar!ie din re/iunea nord-pontic

aceastcate/orie de piese desi nu "oarte numeroas si di0ers este repre!entat de "usaiole cute acesule si cu ite. Fusaiolele repre!int o cate/orie de piese ceramice care ser0eau la mrirea tura iei "usului.

2+ )BIEC'E *E P)*)AB- SI 6ES'I,E&'A IEO#iectele de podoa# si 0estimenta ie din mormintele sarmatice tar!ii sunt repre!entate de

mult mai pu ine cate/orii de arte"acte decat in mormintele din perioada milocie. %ea mai mareparte a lor sunt la "el ca si in perioadele anterioare importuri din alte medii culturale.

Colane%olanele apar "oarte rar in mormintele sarmatice din intre/ul spa iu locuit de acestia de-a lun/ultimpului. Nu repre!int o e8cep ie nici spa iul nord-pontic din perioada sarmatic tar!ie. Sin/ura

pies din aceast cate/orie de o#iecte de podoa# si 0estimenta ie. Aceasta este reali!at din#ar torsionat de ar/int si are unul din capete terminat in carli/ de prindere iar cel de-al doileaeste indoit in "orm de oc1i. Ast"el de colane se intalnesc si in mediul sarmatic din perioada

milocie si in cel /eto-dacic unde se datea! in secolul I a. %1r. = I p. %1r. Un e8emplar similardin aur pro0ine dintr-un mormant de la s"arsitul secolului II p. %1r. din cadrul necropoleisarmatice *olotoe >lad#iQe. Sunt cunoscute ast"el de colane si la sarma ii ia!i/i din %ampiaPannonic dar si in lumea roman.

Coliere%olierele sunt de re/ul "ormate din unul sau mai multe ln isoare reali!ate din !ale

simple impletite intre ele intre care sunt intercalate pietre semipre ioase sau pre ioase sticl colorat mr/ele de dimensiuni medii si mari sau mici cutiu e ce au in montur pietre pre ioase sau semipre ioase. %a si colanele acestea sunt rar intalnite in mormintele sarmatice din spa iul nord-pontic din a doua umtate a secolului II = secolul I' p. %1r.

23


24/28

Piesele de podoa# si 0estimenta ie din mormintele din perioada sarmatic tar!ie sunt de

o 0arietate tipolo/ic mai mic decat in perioada anterioar. Mai mult decat atat se poate remarcacunele dintre aceste piese nu au cunoscut o rspandire /eneral in lumea sarmatic mare parte alor"iind importuri din alte medii culturale. O parte dintre aceste arte"acte au o incadrare cronolo/iclar/ si sunt repre!entate de pu ine descoperiri. Printre acestea se numr colanele #r rile cerceii inelele de tampl astra/alele coc1iliile clopo eii si o parte a mr/elelor. Unele piese de

podoa# si 0estimenta ie se datea! ins intr-un inter0al de timp scurt. Printre acestea se numr"i#ulele cataramele /arniturile si capetele de curele. %ele mai numeroase piese de podoa# suntmr/elele si "i#ulele pre!ente intr-un numr mare de morminte.

)in totalul "i#ulelor cele mai numeroase si #ine repre!entate sunt cele cu piciorul intors

pe dedesu#t si in"surat pe arc cele puternic pro"ilate si cele cu #alama. Restul tipurilor suntrepre!entate de un numr cuprins intre dou si cinci e8emplare dar sunt tipuri repre!entate doarde cate un sin/ur e8emplar. Nu in ultimul rand tre#uie men ionat c in a doua umtate asecolului II = prima umtate a secolului III p. %1r. in estul spa iului anali!at "i#ulele suntrepre!entate cu

precdere de e8emplarele cu piciorul intors pe dedesu#t si in"surat pe arc.

In etapa a doua a culturii sarmatice tar!ii 4a doua umtate a sec. III = sec. I' p. %1r.5celemai numeroase sunt "i#ulele care se caracteri!ea! prin coard interioar arc mai pu in cur#at si

piciorul puternic l it 4/rupa B seria III din clasi"icarea lui A.


25/28

timp ce colanele si colierele sunt utili!ate in aceast perioad intr-o mic msur. )in punct de0edere tipolo/ic se poate constata "a de perioada anterioar o 0arietate destul de mic a

pieselorde podoa# si 0estimenta ie. Mai mult decat atat mare parte a acestor arte"acte au constituitimporturi din alte medii culturale.

"!+ )BIEC'E *E ')A4E'-+

)glinziIn mediul sarmatic din perioada tar!ie atat numrul o/lin!ilor cat si 0arietatea lortipolo/ic este "oarte mic in compara ie cu perioada anterioar. Ast"el dac pentru perioadamilocie cunoastem sapte tipuri de o/lin!i utili!ate de sarma ii din spa iul nord-pontic in cea tar!ie s-au descoperit doar dou.

Primul tip este repre!entat de o/lin!ile discoidale cu mar/inea in/rosat si proeminen conic in partea central iar manerul lateral de "orm dreptun/1iular per"orat. Parteae8terioar a acestor o/lin!i este decorat in relie" cu repre!entarea di"eritor moti0e cel maiadesea sim#olurisolare sau semne de tip tam/a.

""+ A(,A,E&'U4 SI A('A ,I4I'A(-+ 4A SA(,A II *I& SPA IU4 &)(*D P)&'ICRolul pe care l-au a0ut sarma ii in istorie este relati0 #ine cunoscut de to i specialistii.

Acesta s-a mani"estat in special in stepele euroasiatice in perioada cuprins intre ultimele secolea. %1r. Si primele secole p. %1r. Ei au desc1is o nou etap in de!0oltarea si e0olu ia arteimilitare in imensul spa iu pe care l-au locuit si au contri#uit la per"ec ionarea acesteia alturi de alte popoare. Modul nomad de 0ia al sarma ilor si permanenta e8pansiune spre noi teritorii locuite de alte popula ii nu au e8clus con"lictele militare solu ionate pe calea armelor. Prin aceeasi modalitate au "ost solu ionate adesea si con"lictele dintre di"eritele /rupri sau tri#urisarmatice dar si cele cu unele popula ii 0ecine precum sci ii meo ii purttorii culturii *aru#inec> #osporanii /recii pentru a nu insista asupra periodicelor ciocniri cu romanii

incepand inc din secolul I a. %1r.Toate aceste au contri#uit si impus de!0oltarea armamentului o"ensi0 si de"ensi0 alsarma ilor cat si a te1nicii de lupt a acestora despre care cunostin ele noastre sunt /ra ie men iunilor din i!0oarele literare si a descoperirilor ar1eolo/ice destul de numeroase. Pe de alt

parte pericolul permanent din partea sarma ilor si necesitatea de a se apra in "a a acestora a contri#uit intr-o anumit msur la de!0oltarea armamentului si artei militare a centrelor anticesi popoarelor sedentare 0ecine. Mai mult decat atat contactele cu sarma ii au lsat urme 0i!i#ilesi in arta militar roman.

Faptul c in ultimele secole a. %1r. = primele secole p. %1r. sarma ii de0in principala "or in stepele Europei de Est este si o do0ad a inaltului ni0el de de!0oltare a artei lor militare. Intr-omsur mai mare sau mai mic la aceasta a contri#uit si armamentul pe care l-au "olosit destul

dee"icient pentru acea perioad.Aproape to i autorii antici care au scris despre sarma i atra/ aten ia asupra spiriutlui r!#oinic al acestora. O do0ad a acestor relatri este pre!en a "rec0ent a armamentului in cadrulmormintelor de pe intre/ul teritoriu locuit de acestia de-a lun/ule mai multor secole. Faptul carmamentul este una din principalele cate/orii de o#iecte din cadrul descoperirilor indic odatin plus militari!area societ ii sarmatice.

Principalele surse pentru studiul armamentului si artei militare la sarma i sunt i!oarelescrise antice repre!entrile icono/ra"ice si materialul ar1eolo/ic iar cele mai #une conclu!ii pot"i o# inute doar printr-o anali! comparat a acestor surse care adeseori se completea! una pecealalt.Importan a in"orma iilor din i!0oarele scrise antice const in "aptul c ele pro0in "ie de la

25


26/28

autori contemporani cu sarma ii "ie de la cei care ii cunosteau direct pe acestia "ie de la unii careau utili!at surse mai timpurii autorii crora la randul lor au "ost contemporani sau martori ae0enimentelor despre care "ac relatri.

"+ Concluzii)up cum este #ine cunoscut sarma ii au repre!entat una din principalele "or e politice si

militare din stepele nord-pontice si cele de la est de )on de-a lun/ul mai multor secole. Ei auucatun rol important si in istoria spa iului nord-pontic pe parcursul secolelor II a. %1r. = secolul I' p.%1r. Odat aunsi in re/iunea nord-0est pontic sarma ii 0or intra in contact si cu /eto-dacii celocuiau in teritoriul de la est de %arpa i dar a cror 0esti/ii se intalnesc si in ase!rile de la est de

Nistru.Incepand cu secolul I p. %1r. sarma ii au constituit alturi de /eto-daci cu care au

coa#itat pe teritoriile est-carpatice si s-au in"luen at reciproc principala "or politico-militar din re/iune si o #arier in "a a e8pansiunii romane. Ase!area sarma ilor in spa iul nord si nord- 0est pontic corespunde cu e8tinderea /rani elor romane pan la )unrea de 9os. Aceast0ecintate a asi/urat lumii romane e8isten a la /rani ele sale a unui 0ecin si dusman reduta#il care si-a "cut sim it pre!en a din plin pe tot parcursul primelor secole.

Pre!en a sarma ilor in spa iul nord-pontic s-a rs"rant si asupra situa iei politice si economice a oraselor /recesti a ase!rilor rurale din preama acestora dar si a altor popula ii dinre/iune 4sci ii tar!ii purttorii culturii *aru#inec>5. In a#ordarea istoriei sarma ilor din nordul Mrii Ne/re nu ne 0om limita doar la teritoriul anali!at ci 0om "ace re"eriri si la istoria sarma ilordin intre/ul spa iu locuit de acestia.

Perioada sar7atic ti7puriePerioada si caracterul ptrunderii sarma ilor in spa iului nord-pontic de la 0est de )on

este si ast!i o pro#lem mult de!#tut in literatura de specialitate. I!0oarele literare aduse cado0ad pentru o anume dat a ptrunderii sarma ilor in acest teritoriu sunt comentate siinterpretate de multe ori di"erit. Pe de alt parte si ast!i atunci cand se discut pro#lemae8pansiunii sarma ilor spre 0est uneori nu se "ace distinc ia intre ptrunderea lor in teritoriul nord-pontic si ocuparea e"ecti0 a acestuia.

Incepand cu secolul I' a. %1r. in !onele estice ale Pontului Eu8in sunt amintite de ctreautorii antici din ce in ce mai "rec0ent popula ii noi denumite$ sauroma i sirma i si sarma i

ultima"iind de acum incolo si cel mai des "olosit. Ast"el adeseori ca do0ad a locuirii sarma ilor inEuropa 4adic la 0est de )on5 inc din secolul I' a. %1r.

Perioada sar7atic 7i8locieIn secolul I si prima umtate a secolului II p. %1r. = perioada de in"lorire a culturii

sarmatice = pe intinsul teritoriu locuit de sarma i a a0ut loc dup cum o do0edesc descoperirilear1eolo/ice o crestere demo/ra"ic su#stan ial dar si o de!0oltare economic si social atri#urilor sarmatice. Perioadei men ionate ii apar in nu numai numeroasele morminte ale sarma ilor de rand dar si maoritatea mormintelor aristocratice e"ectuate dup un anumit ritual.Acestea au un "oarte #o/at si di0ers mo#ilier "unerar care re"lect o puternic di"eren iere

social in cadrul societ ii sarmatice.

26


27/28

E8pansiunea si ase!area sarma ilor la 0est de Nipru si (u/ corespunde cu e8tinderea/rani elor romane pan la )unrea de 9os. Aceast 0ecintate a asi/urat lumii romane e8isten a la /rani ele sale a unui 0ecin si dusman reduta#il care si-a "cut sim it pre!en a din plin pe tot

parcursul secolului I p. %1r. si a celui urmtor.La "el ca si in perioada sarmatic timpurie si in cea milocie din cea mai mare parte a

spa iului nord-pontic in cadrul ritului "unerar continu s predomine inmormantrile in /ropi

dreptun/1iulare si orientarea in sectorul nordic iar un procent mai mic il repre!int cele orientatespre sud. Incepand ins cu milocul secolului I p. %1r. cand in spa iul nord si nord-0est pontic isi"ac apari ia noi 0aluri de sarma i apar noi elemente in ritul si ritualul "unerar caracteristice unor /rupuri de sarma i 0eni i de la est de )on. Rspandirea 0esti/iilor apar inand sarma ilor in spa iul de la 0est Nipru inclusi0 teritoriul de la 0est de Nistru indic atat direc ia de miscare cat si sta#ilirea lor in aceast arie. Realit ile ar1eolo/ice data#ile in secolul I = prima umtate asecolului II p. %1r. Sunt con"irmate si de ctre sursele literare si epi/ra"ice.Perioada sar7atic tarzie

Pe #a!a ritului si ritualului "unerar cat si a trsturilor culturii materiale perioadasarmatictar!ie se imparte in dou etape$

B. a doua umtate a secolului II = prima umtate a secolului III p. %1r.@. a doua umtate a secolului III = secolul I' p. %1r.

In aceast perioad predomin inmormantrile principale in tumuli sarmatici si nuinmormantrile secundare in tumuli de epoci mai 0ec1i. Tot acum creste su#stan ial si numrulnecropolelor plane. Marea maoritate a tumulilor sarmatici cu morminte principale "ac parte dincadrul unor necropole mai mari sau mai mici ins e8ist ca!uri in care acestia se intalnesc si intumuli sin/ulari. In estul spa iului nord-pontic cea mai mare partea a mormintelor principale sea"lau in cadrul unor tumuli sin/ulari iar in 0estul acestuia in cadrul unor necropole ce seconcentrea! in inter"lu0iul pruto-nistrean.

In ceea ce pri0este necropolele plane tre#uie men ionat c mormintele din cadrul acestoraau o dispunere destul de re/ulat. Mai mult decat atat tre#uie men ionat c necropolele plane din

perioada tar!ie au e8istat doar pe durata primei etape 4a doua umtate a sec. II = milocul sec. IIIp. %1r.

In perioada sarmatic tar!ie cea mai mare partea a mormintelor secundare din tumulii deepoci mai 0ec1i au "orma /ropii dreptun/1iular urmate de /ropile "unerare pre0!ute cu nis.%onstruc iile "unerare ale mormintelor sarmatice principale din perioada tar!ie sunt mult mainumeroase si 0ariate ca tipuri "a de cele secundare din tumulii de epoci mai 0ec1i sau dinnecropolele plane. Pe #a!a "ormei /ropilor a0em construc ii "unerare$

dreptun/1iulareo0ale

dreptun/1iulare cu trepte lateraledreptun/1iulare cu nis si catacom#e.+ropile de "orm dreptun/1iular repre!int un procent semni"icati0 in randul

mormintelorprincipale din tumulii sarmatici din prima etap a culturii sarmatice tar!ii. )e "ormdreptun/1iular si o0al sunt si maoritatea /ropilor "unerare ale mormintelor din necropolele

plane. Aceast situa ie ne permite s a"irmm c in prima etap a perioadei sarmatice tar!iiconstruc iile "unerare de "orm dreptun/1iular sunt preponderente.

Faptul c in spa iul nord-pontic din prima etap a perioadei tar!ii /ropile "unerare de"ormdreptun/1iular sunt dominante la "el ca si in perioada milocie do0edesc odat in plus c a0em

de-a "ace atat cu pstrarea 0ec1ilor tradi ii cat si cu inrudirea repre!entrilor ideolo/ice alesarma ilor din perioada tar!ie cu cea a celor din perioada anterioar.

27


28/28

In cea de doua etap a perioadei sarmatice tar!ii 4a doua umtate a sec. III = sec. I' p.%1r.5 /ropile "unerare de "orm dreptun/1iular nu prea mai sunt intalnite. +ropile "uneraredreptun/1iulare cu trepte laterale sunt un alt tip rspandit in perioada sarmatic tar!ie. )i"eren a"a de cele de "orm dreptun/1iular const doar in pre!en a treptelor de-a lun/ul laturilor lun/i. Mormintele cu /ropi "unerare cu trepte laterale se concentrea! cu precdere in necropolele din

prima etap a perioadei sarmatice tar!ii din spa iul de la 0est de Nistru si au a0ut o lar/ utili!are

in prima etap a perioadei sarmatice tar!ii.In cea de-a doua etap a perioadei sarmatice tar!ii /ropile cu trepte laterale aproape c nuse mai intalnesc. +ropile "unerare cu nis sunt considerate ca "iind caracteristice pentru perioadasarmatic tar!ie desi sunt pre!ente si in perioada anterioar atat in spa iul nord-pontic cat si inrestul spa iului locuit de sarma i.

Sarmatii in Spatiul Nord Pontic

Documents

Transcript of Sarmatii in Spatiul Nord Pontic