Spatiuldanubiano Pontic Andrei Vocila

7/21/2019 Spatiuldanubiano Pontic Andrei Vocila

http://slidepdf.com/reader/full/spatiuldanubiano-pontic-andrei-vocila 1/37

Elemente de geopolitica in spatiul Danubiano-Pontic

Andrei Vocila

CUPRINS

1. Sistemul geopolitic în spaţiul Danubiano – Pontic.

1.1. Importanţa geopolitică a Mării Negre.

1.2. Importanţa fluviului Dunărea.

1.. Importanţa geostrategică a Mării Negre.

1.!. Importanţa economică a Mării Negre "i a Dunării

1.!.1. Importanţa economică a Mării Negre.

1.!.1. Importanţa economică a Dunării

2. #iscuri "i ameninţări regionale.

2.1. #iscuri$ riscuri asimetrice "i ameninţări regionale.

2.2. %erorism naval

2.2.1. &meninţări ce pot vi'a navele "i facilităţile portuare.

2.2.2. Măsuri pentru combaterea terorismului naval

2.. (onflicte îng)eţate.

. Importanţa *orţelor Navale în promovarea securităţii "i stabilităţii în regiunea Mării Negre

.1. #olul *orţelor Navale ale #om+niei

.2. Misiunile *orţelor Navale ale #om+niei

.. %ipuri ,e acţiuni militare pe care *orţele Navale le pot e-ecuta.

.!. Participarea *orţelor Navale le e-erciţiile regionale.



.. Perspectivele acţiunilor forţelor navale în Marea Neagră.

!. #elaţiile ,e cooperare ,in Marea Neagră.

!.1. &specte ale globali'ării în spaţiul Mării Negre.

!.2. /rgani'aţiile care a0ută la securitatea în Marea Neagră.

!.. Democrati'are "i cooperare în regiunea e-tinsă a Mării Negre.

(onclu'ii

&rgument

Marea Neagră sau Pontul u-in apare pe )arta lumii aproape ca un lac$ fiin, legată ,e

/ceanul Planetar ,oar prin str+mtoarea osfor. Prin po'iţia sa$ Marea Neagră este o mare tipiccontinentală$ comunic+n, prin Str+mtoarea osfor cu Marea Marmara "i prin Str+mtoareaDar,anele cu Marea gee. Suprafaţa Mării Negre este ,e !11.!3 4m pătraţi$ totali'+n,împreună cu cea a Mării &'ov$ !52. 6m pătraţi "i are o a,+ncime ma-imă$ situată în centrul eigeometric$ ,e 2.2! m.

&cest ba'in acvatic ,e ,imensiuni mi0locii$ enclavat în urasia$ s7a aflat timp ,e trei mileniiîn mi0locul unor evenimente istorice tumultoase. &ceastă mare a fost r+vnită ca mare nostrum ,eelini$ romani$ bi'antini$ genove'i$ turci "i ru"i. &stfel$ în funcţie ,e ,ominaţia asupra arealului pontic$ Marea Neagră a fost ,enumită$ pe r+n,$ 8lac bi'antin9$ 8lac otoman9 :turcesc; "i o bună

parte ,in secolul trecut$ 8lac rusesc9.

Marea Neagră$ situată la confluenţa a ,ouă 'one importante ale lumii – uropa "i &sia$ a primelor ,ouă religii mon,iale – cre"tinismul "i islamismul precum "i a trei familii ,e popoare – in,o7europene$ uralo7altaice "i cauca'iene$ a ,eterminat importanţa geopolitică a acesteia "i ainfluenţat strategia unor mari puteri mon,iale$ mai ales în ultimele ,ouă secole. <n acest sens$=). I. rătianu spunea în lucrarea sa ,espre Marea Neagră că 8teatrul oferit ,e ba'inul Mării Negre favori'ea'ă$ mai mult ca altele$ consi,eraţii ce ,epă"esc problemele regionale "i seraportea'ă la forţele care acţionea'ă asupra c+mpului istoriei universale.

Datorită specificului geografic$ abor,area Mării Negre a fost legată in,isolubil$ încă ,invremea antică$ ,e str+mtori :implicit ,e (onstantinopol$ ,in 1>3 Istanbul; "i ,e Dunărea ,e 0os:în special gurile ,e vărsare în mare;.

(ompetiţia pentru Marea Neagră a avut în ve,ere mai ales opo'iţia conceptelor 8mării,esc)ise9 "i al accesului limitat al flotelor ,e ră'boi$ în,eosebi ale statelor neriverane$ ceea ce$



într7o evoluţie logică$ a con,us$ ,e7a lungul istoriei$ la 8lacurile9 bi'antin$ genove'$ otoman "irus. 8Păcile imperiale9 au repre'entat tot at+tea tentative ,e ,ominaţie e-clusivă a Mării Negre.

*iin, o 'onă ,e competiţie "i mai puţin ,e cooperare$ ,upă implo'ia ?#SS "i o,ată cuaceasta$ sf+r"itul ră'boiului rece$ Marea Neagră a ,evenit o 'onă ,e cooperare pentru statele

riverane "i nu numai.

Datorită po'iţiei sale geografice :Marea Neagră "i Dunărea;$ #om+nia a fost a,epta 8mării,esc)ise9 care îi facilita accesul către alte mări "i mai ales la /ceanul Planetar$ prin str+mtori "ifluviul Dunărea.

De"i este un actor mai mic faţă ,e celelalte trei puteri :ruse"ti$ turce"ti "i ucrainiene;$ o,ată custatutul ,e membru N&%/ "i ?$ rolul #om+niei în Marea Neagră cre"te ,atorită susţinerii celor ,ouă organi'aţii.

Prin gama largă ,e misiuni la care participă *orţele Navale ale #om+niei în spaţiul Ponto7Danubian at+t interne$ c+t "i e-terne$ în cooperare cu statele riverane Mării Negre "i cu statelemembre N&%/$ #om+nia contribuie la promovarea securităţii "i stabilităţii regionale.

1. Sistemul geopolitic n spa!iul Danubiano " Pontic

Din cele mai vec)i timpuri Marea Neagră a fost o 'onă ,e tran'it a intereselor economice$ politice "i strategice. Importanţa acesteia ,in punct ,e ve,ere geopolitic$ geo7economic "igeostrategic s7a ba'at în principal pe rolul pe care regiunea l7a avut la intersecţia ,intre fostele puteri "i imperii :elen$ roman$ bi'antin$ otoman$ rus;. a a fost simultan o punte ,e legătură "i ofrontieră$ o 'onă7tampon "i una ,e tran'it între @est "i st$ între Su, "i Nor,. <n plus$ Marea Neagră a repre'entat "i repre'intă un punct ,e legătură pentru circuitele comerciale "i regiunile bogate în resurse energetice. Aona a prosperat cel mai mult în perioa,ele c+n, nu a fost i'olată "is7a aflat ancorată la comerţul mon,ial.

După că,erea comunismului "i implicit ,estrămarea ?#SS$ prin c+"tigarea in,epen,enţei amai multor state ,in fostul bloc e-7sovietic$ la Marea Neagră$ respectiv ,upă 1>>1$ s7a a0uns săaibă acces ,irect "ase stateB #usia$ ?craina$ #om+nia$ ulgaria$ %urcia "i =eorgia. Pentru patru,intre ele – ?craina$ #om+nia$ ulgaria "i =eorgia – 8calea pontică9 repre'intă unicul accesmaritim. Datorită Dunării$ Marea Neagră repre'intă poarta spre apele /ceanului Mon,ial pentruîncă alte "ase ţări – =ermania$ &ustria$ Slovacia$ ?ngaria$ (roaţia "i Serbia "i Muntenegru. Ci#epublica Mol,ova$ ,atorită Dunării maritime$ cu care se mărgine"te pe o lungime ,e 3$ 6m$ econsi,erată o ţară riverană Mării Negre. De fapt #epublica Mol,ova e un stat pontic nu ,oar în



virtutea geografiei$ ci "i a istoriei sale. De asemenea$ elarus$ cea mai mare ţară europeană fărăun ,ebu"eu maritim$ are prin interme,iul Niprului o ,esc)i,ere la Marea Neagră.

Din punct ,e ve,ere geopolitic$ Marea Neagră formea'ă împreună cu fluviile ce se varsă înaceasta un tot întreg inseparabil. @aloarea geopolitică "i geo7economică a acestei mări a ,epins

întot,eauna "i ,e marile cursuri ,e apă ce7i sunt tributare "i viceversa$ valoarea geopolitică aacestor r+uri a fost menţinută ,e cea a Mării Negre.

1.1. Importan!a geopolitic# a $#rii Negre

*iin, situată în pro-imitatea Eeartlan,7ului$ al cărui control face obiectul unui 0oc politic

,iplomatic economico7militar e-trem ,e comple-$ Marea Neagră a ,evenit$ în special ,upă 11septembrie 2331 ,ar mai ales o,ată cu e-tin,erea N&%/ ,in 2332$ un spaţiu ,e complicatăîntrepătrun,ere a frontierelor geopolitice "i geoeconomice "i un ca,ru ,e afirmare a noiicomunităţi euro7atlantice.

Noua configuraţie a Mării Negre se anunţa încă ,in anii F>3 c+n, s7au trasat primele proiecteale pipe7line7urilor care vor transporta resursele energetice ale stului7semiperiferic către 'onaeuroatlantică calificată$ sau$ cu termenul lui Gallerstein$ centrul sistemului mon,ial mo,ern.

=eografic fiin, locali'ată la intersecţia spaţiilor ,e securitate europene euro7asiatice "i ale

/rientului Mi0lociu$ Marea Neagră nu a fost consi,erată a fi centrul nici uneia ,in ele.

&stă'i$ regiunea 8Marelui a'in al Mării Negre9 a ,evenit unul ,intre centrele politiciieuropene "i mon,iale. / parte ,in pionii mon,iali$ în primul r+n, S?&$ privesc aceasta regiune,rept 8cori,or strategic9$ care ,esc)i,e calea către raioanele cuprinse ,e cri'e puternice$ /rientulMi0lociu "i care constituie$ în acela"i timp$ un fel ,e 8bariera între civili'aţii9. ?niuneauropeană$ lărgin,u7"i po'iţiile în a'inul Mării Negre ,upă a,erarea #om+niei "i ulgariei$ "i7ae-tins politica 8noii vecinătăţi europene9 asupra tuturor statelor (auca'ului ,e Su, "i aalcanilor. <n sf+r"it$ #usia "i %urcia sunt interesate ,e restabilirea po'iţiilor lor :"tirbite$ într7ooarecare măsura$ în pre'ent; "i ,e ,e'voltarea colaborării regionale. După ,estrămarea ?#SS$linia ,e coasta a #usiei s7a ,ove,it limitată în spaţiu$ iar politica regională a %urciei a fost supusă presiunilor unor conflicte acute în /rientul &propiat "i Mi0lociu$ în primul r+n, în Iran "i Ira6.

Noţiunea ,e 8Mare a'in al Mării Negre9$ pentru a ,esemna regiunea uropei care reune"testate interesate ,e ,e'voltarea colaborării în sfera economiei "i a securităţii$ legate ,e tra,iţiiistorice "i culturale comune$ a apărut relativ recent. Ha mi0locul anilor F>3$ Abignie r'e'ins6i$în faimoasa lui lucrare 8Marea tabla ,e "a)9$ a numit această regiune ca 8alcani euroasiatici9$



,ar$ alături ,e (auca' "i alcanii în sine$ a inclus "i o parte a &siei ,e Su,$ precum "i regiunile=olfului Persic "i /rientului Mi0lociu$ ,eoarece pentru toate aceste teritorii a fost caracteristic unvacuum ,e putere. =olful Persic "i /rientul Mi0lociu se află astă'i în epicentrul unor conflictearmate – în plină ,erulare sau potenţiale. Spre ,eosebire ,e acestea$ a'inul Mării Negre$ situatîntre Marele /rient Mi0lociu "i Marea uropă$ este relativ stabil$ c)iar ,acă se confruntă cu

presiunea multor ameninţări interne "i e-terne. &fl+n,u7se în interiorul triung)iului ,intre lumeaislamică$ #usia "i uropa$ ma0oritatea ţărilor a'inului Marii Negre aleg vectorul european al politicii e-terne$ ,ar nu reu"esc să se ,ebarase'e ,efinitiv "i ,e tra,iţionala esenţă 8eurasiatică9$la care face referire r'e'ins6i.

(e va ,eveni a'inul Mării NegreB sferă ,e colaborare regională$ sau arena ,e confruntareîntre forţe străineJ Pre'enţa cui va ,eveni ,ominantă în următoarele ,eceniiJ #ăspunsuri laaceste întrebări nu au fost încă găsite$ iar situaţia este greu ,e progno'at$ ,acă ne amintim ,eevoluţia vertiginoasă a evenimentelor ,upă 1>>3$ c+n, pre"e,intele turc$ %urgut /'al$ a lansat

iniţiativa creării 8Aonei ,e înflorire "i colaborare a Mării Negre9$ cu participarea %urciei$ a ?#SS"i a aliaţilor ei – ulgaria "i #om+nia. Ha acea ,ată$ puţini erau cei care cre,eau că ,e'integrarearegimurilor comuniste va face i,eea "i mai actuală că procesele ,e ,ob+n,ire a in,epen,entei "i,e suverani'are a ţărilor ,in a'inul Mării Negre$ precum "i perspectiva transformării regiuniicauca'iano7caspice într7o puternică sursă ,e pro,ucţie "i transport ,e resurse energetice vor con,uce la promovarea ei într7unul ,in centrele ,e interes ale comunităţii internaţionale.

Situaţia geopolitică a a'inului Mării Negre răm+ne incertă$ ceea ce face ca$ privită ,inafară$ aceasta să pară un fel ,e 8f+"ie a nimănui9$ a cărei trăsătură specifică o constituie8instabilitatea iminentă9$ generată ,e neconcor,anţa ,e interese "i ,e starea tot mai accentuată ,e

confruntare ,intre forţele interne "i e-terne. &cest lucru ,etermină o slăbire vi'ibilă aactivismului regional al #usiei "i$ implicit$ a influenţei ei pe fon,ul consoli,ării po'iţiilor S?& "i N&%/. Direcţiile ,e ba'ă ale politicii americane în regiunea Mării Negre "i a Mării (aspice aufost formulate în ,eclaraţia Departamentului ,e Stat$ ,ifu'ata la summitul /S( ,in noiembrie1>>>$ ,e la Istanbul. &tunci a fost afirmat obiectivul întăririi po'iţiilor S?& "i %urciei în regiune$în contrapon,ere la interesele #usiei. &,ministraţia us) a concentrat toate ,emersurilor întreprinse anterior în ca,rul 8Marelui program9 ,e stabilire a 8unităţii regionale9 ,upă sc)emaS?&7%urcia7Marele (auca'$ care presupune promovarea intereselor naţionale americane pornin,,e la premisa 8pre'enţei S?& în regiuni ,e importanţă strategică a lumii9.

Interesele strategice americane presupun ,iversificarea surselor energetice ,in =olful Persiccu cele provenin, ,in ţări care nu sunt membre /P(K stabilirea ,e legături cu ţări cu populaţie prepon,erent musulmană$ în contrapon,ere la islamismul ra,icalK susţinerea in,epen,enţeiţărilor (auca'ului ,e Su, :"i a'inului Mării Negre; "i încura0area lor pe ,rumul ,emocraţiei. <nrecoman,ările a,optate atunci era subliniată necesitatea intensificării eforturilor ,iplomatice "istimulării investiţiilor pentru ca flu-urile energetice caspice să curgă pe con,ucta a6u7%bilisi7(eL)an$ limit+n, trecerea petrolului pe teritoriul ţărilor7concurente :#usia "i Iran;.



<n paralel s7a format "i strategia ,e instalare treptată a N&%/ în regiunea su,7cauca'iana$strategie legată ,e necesitatea menţinerii stabilităţii pe traseul oleo,uctului a6u7(eL)an.

<n ca,rul 8(onceptului ,e securitate strategică9 la Marea Neagră se are în ve,ere promovareaîn regiune a programului antiterorist al N&%/ cu spri0inul %urciei$ #om+niei "i ulgariei ca

membri ai &lianţei$ precum "i a =eorgiei "i ?crainei.

<n ianuarie 2335$ Institutul american pentru stu,ii strategice naţionale a organi'at laucure"ti pre'entarea conceptului său strategic ,e securitateB 8Strategia euroatlantică pentruMarea Neagră9. S7au semnat acor,urile cu #om+nia "i ulgaria privin, înfiinţarea ,e ba'emilitare 8în scopul îmbunătăţirii comunicaţiilor cu grupările armate ,in Ira69. ?na ,intre ele – în perimetrul aero,romului ,in apropierea portului (onstanţa – gă',uie"te se,iul statului ma0or al=rupării operative est7europene a Pentagonului.

Hocurile ,e staţionare – (onstanţa "i urgas – coinci, cu punctele ,e plecare ale terminalelor petroliere e-istente sau proiectate ale oleo,uctelor urgas7&le-an,roupolis "i (onstanţa7%rieste$ceea ce nu pare simpla coinci,enţă. Potrivit anumitor informaţii$ S?& son,ea'ă$ ,e asemenea$ posibilitatea e-tin,erii pre'enţei sale militaro7maritime la %rab'on "i Sevastopol.

?na ,in motivaţiile amplasării ba'elor – e-istenţa în regiune a patru conflicte îng)eţate – în%ransnistria$ &b)a'ia$ /setia ,e Su, "i Nagorno74araba)$ care complică serios situaţia ,ina'inul Mării Negre. a'ele americane ar trebui$ cum menţiona pre"e,intele rom+n$ %raianăsescu$ să ec)ilibre'e po'iţia #usiei în regiune "i sa nu a,mită scenariul forţei în re'olvareaconflictelor. <n acela"i timp$ în opinia politologului georgian =)ia No,ia$ amplasarea ba'elor pe

malul vestic al Mării Negre repre'intă una ,intre etapele avansului S?& spre stul uropei$ careare o importanta politică$ ,ar "i strategico7militară.

Pentru (auca' "i alcani$ ,e importanţă actuală răm+ne lupta împotriva ameninţării teroriste"i a ,iferitelor forme ale crimei organi'ate transfrontaliere – trafic ,e narcotice$ comerţ cu carnevie "i cu arme. / nouă ameninţare apărută în ultimul timp este$ în opinia ,irectorului (entruluiarmean ,e anali'ă privin, globali'area "i colaborarea regională$ Stepan =rigorian$ militari'area puternică a regiunii$ înmulţirea fără control a armamentului ,e către &'erbai,0an "i &rmenia. ?nfactor poate la fel ,e important îl constituie întărirea forţelor militar7maritime ale ,iferitelor stateîn Marea Neagră. <n aceste con,iţii$ foarte importantă pentru #usia este problema staţionării

forţelor ei militare – *lota ,in Marea Neagră. *lota ,in Marea Neagra este urma"a *lotei Militare#use$ creată :,upă alipirea la Imperiul rus a (rimeii; ,in navele flotilelor ,in Marea &'ov "i ,e pe Nipru "i care avea ba'a permanentă la Sevastopol. <n ba'a acor,ului ,intre #usia "i ?craina,e parta0are a *lotei$ ,in 2 mai 1>>$ în portul Sevastopol a rămas gruparea navelor militareruse "i a aviaţiei$ cu efective comparabile forţelor militaro7maritime ale %urciei.



Dar nici p+nă acum nu a fost ,efinitiv re'olvată problema ,acă *lota ,in Marea Neagră vamai răm+ne la Sevastopol "i ,upă 231$ c+n, e-piră termenul acor,ului ,e staţionare. Partea rusă"i7a anunţat intenţia ,e a răm+ne la Sevastopol "i pe mai ,eparte$ ,ar #usia "i ?craina nu aureu"it să convină con,iţiile ,e staţionare a *lotei. ?na ,in variante ar putea fi reali'area uneiînţelegeri referitoare la o 'onă e-trateritorială actualei ba'e.

De7a lungul anilor$ garant al stabilităţii în Marea Neagră a fost %ratatul Monroe privin,statutul str+mtorilor ,in Marea Neagra$ al căror păstrător este %urcia. &n6ara este îngri0orată căinsistenţa S?& ar putea ,uce la reactivarea ,iscuţiilor privin, revi'uirea articolului ,in acor,care limitea'ă termenele pre'enţei navelor străine în apele Marii Negre. Nu este e-clus însă că,acă S?& nu va reu"i să se consoli,e'e în a'inul Marii Negre sub propriul stin,ar,$ aceasta s7ar putea pro,uce sub stin,ar,ul N&%/$ ,in care face parte$ alături ,e %urcia$ #om+nia "iulgaria. De ,istrugerea acestui ec)ilibru ,e forte nu este interesată nici #usia$ nici %urcia$ caremanifestă o tot mai multă in,epen,enţă în c)estiuni ,e politică e-ternă. <n acest sens$ merită

amintit refu'ul Parlamentului turc$ în martie 233$ ,e a permite forţelor americane armate săintre în Ira6 ,e pe teritoriul turcesc.

<n calitatea ei ,e susţinător "i iniţiator al colaborării ţărilor ,in a'inul Marii Negre$ %urciaîncearcă să folosească factorul inter,epen,enţei lor "i al istoriei comune pentru întărireaîncre,erii "i formării ,e relaţii ,e bună vecinătate. Nesc)imbată este orientarea politicii %urciei laMarea Neagră pentru spri0inul potenţialului H&(4S&*/#. <mpreună cu #usia$ =recia "i oserie ,e ţări ,in a'inul Marii Negre$ %urcia ,epune eforturi susţinute inclusiv pentru e-tin,ereacolaborării economice regionale.

Aona Marii Negre leagă ? "i N&%/ cu regiuni strategice foarte importanteB /rientulMi0lociu$ 'ona (aspica "i c)iar &sia (entrală.

<n 'ona Mării Negre$ principalii actori naţionali ai comple-ului economic "i ,e securitate sunt*e,eraţia #usă "i ?craina$ at+t ca e-7componente ale fostului imperiu sovietic$ c+t "i ca av+n,relaţii "i parteneriate speciale cu N&%/ "i ?$ precum "i %urcia$ ca punte ,e legătură întrealcani "i /rientul &propiat "i Mi0lociu "i controlor al ie"irii ,in Marea Neagră.

#om+nia "i ulgaria$ piloni "i promotori ai valorilor euroatlantice$ constituie factoristabili'atori "i catali'atori ai acor,urilor ,e cooperare regională$ iar =eorgia răm+ne o 'onă ,e

interes pentru marii actoriB N&%/$ S?&$ ? "i #usia.

Din punct ,e ve,re al relaţiilor ,intre ele :politice$ militare "i ,e altă natură;$ statele riveraneMării Negre fac eforturi pentru reali'area unor înţelegeri "i alianţe care să le asigure securitatea$integritatea teritorială "i cooperarea economică "i să ,ucă în final la o stare ,e ec)ilibrugeopolitic în 'onă.



1.%. Importan!a &lu'iului Dun#rea

Dunărea este al ,oilea mare fluviu al uropei ,upă @olga$ at+t ca lungime :2. 6m;$ c+t "ica ,ebit. (onsi,erată$ pe bună ,reptate$ a-a uropei (entrale "i frontiera ,e nor, a Peninsuleialcanice$ Dunărea se manifestă ca o realitate esenţială pentru uropa în efortul ,e a7"i re,efinirolul geopolitic "i geo7economic în epoca globali'ării. &firmarea ?niunii uropene ca forţăglobală$ fiin, un proces în ,erulare$ este ,irect legat ,e cel ,eclan"at ,upă 1>>3 ,e integrare aţărilor ,in regiunea ,unăreana în instituţiile europene. &sumarea ,e responsabilităţi sporite ,ecătre li,erii ?niunii uropene în soluţionarea cri'elor în,eosebi în alcani$ va ,uce la cre"tereainteresului pentru apărarea în comun a su,ului continentului

Dunărea este în pre'ent o a-ă economică a integrării europene ce trebuie reactivată$ iar înviitorul apropiat$ în con,iţiile globali'ării$ o a-ă a integrării euro7asiatice. @aloarea sa economicăva cre"te în con,iţiile sporirii interesului S?& faţă ,e alcani at+t ,in punct ,e ve,ere geopolitic$c+t "i geo7economic.

<ncă ,in secolul I$ #egele (arol I a iniţiat un program ,e ample lucrări pentruvalorificarea spaţiului geo7economic al #om+niei. ?na ,intre aceste lucrări a fost po,ul ,e la(ernavo,a$ po, ce a ,esc)is ,rumul către Marea Neagră.

După 1>5!$ începe să se manifeste concepţia geo7economică "i geopolitică tra,iţională a#om+niei$ prin iniţiativa ,e a se reali'a comple-ul fluvio7maritim #)in7Dunăre7Marea Neagră$în con,iţiile unei presiuni geopolitice ruse"ti$ a cărei ţintă era să bloc)e'e iniţiativa rom+nească.(u toate sacrificiile$ #om+nia a reali'at (analul Dunăre – Marea Neagră$ canal care a ,esc)isnoi perspective traficului fluvio7maritim$ ,in nefericire stopat ,e conflictul "i embargoul ,infosta Iugoslavie.

-tin,erea N&%/ p+nă la gurile Dunării asigură fluviului cel mai sigur sistem ,e securitate$în con,iţiile în care #usia ,evenită ,upă 1>>1 putere regională$ a fost în,epărtată ,e la gurileDunării$ o,ată cu in,epen,enţa ?crainei.

oom7ul ţiţeiului ,in 'ona Mării (aspice "i regruparea intereselor at+t a marilor puteri$ c+t "ia organismelor internaţionale$ a ,esc)is o nouă perspectiva colaborării statelor ,in spaţiile ponto7,anubiene.

*luviul Dunărea este factorul esenţial pentru integrarea europeană a ,ouă regiuni$ în trecutsensibile$ ale continentului care sunt uropa (entrală "i alcanii.



Noile realităţi geopolitice "i geostrategice$ ca urmare a e-tin,erii N&%/ "i ? către est$ prina,erarea #om+niei "i ulgariei la aceste organi'aţii$ a impus recunoa"terea realităţilor geostrategice ale spaţiului carpato7,anubiano7pontic.

1.(. Importan!a geostrategic# a $#rii Negre

De"i mică ,in punct ,e ve,ere al întin,erii$ în comparaţie cu alte mări ale mapamon,ului$Marea Neagră sau Pontul u-in :Marea /spitalieră a"a cum au ,enumit7o greco7romanii;$ are oimportanţă care ,epă"e"te$ a"a cum s7a arătat anterior$ cu mult mica lume su,7est europeană.

Ha început ,e secol "i ,e mileniu$ importanţa geostrategică a Mării Negre s7ar putea

concreti'a în următoareleB

– se găse"te la confluenţa a patru regiuni ,e mare importanţă geopoliticăB Pen.alcanică$ uropa ,e st$ &sia Mică "i Aona (auca'ului :prin aceasta fiin, aproape ,e 'onafierbinte a /rientului Mi0lociu;K

– se află la intersecţia a patru culoare geopoliticeB al geei$ al Dunării$ al (aspicii "i al NipruluiK

– este limita ,e est al flancului su,ic al &lianţei Nor,7&tlantice "i graniţa ,e est a

?niunii uropene :în urma a,erării #om+niei "i ulgariei la 31.31.233;K

– se află pe traseul preconi'ate pentru transportul petrolului ,in Marea (aspică$ ,ar "i acelui ,in 'ona &siei (entrale spre beneficiarii ,in /cci,entK

– în subsolul său se găsesc resurse energetice :petrol "i ga'e naturale;$ iar apele saleconţin re'erve piscicole ,eosebite :sturioni$ stavri,$ calcani$ ,elfini$ rec)ini$ c)efali;K

– oferă multe facilităţi comerciale$ turistice$ culturale$ socialeK

– ,ispune ,e un număr important ,e porturi :civile "i militare;$ "antiere navale$amena0ări portuare pentru activităţile economice ,intre cele mai ,iverseK

– pose,ă un potenţial ,emografic "i economic foarte important ,eoarece ,ispune ,eforţă ,e muncă calificată "i ieftină$ ,e bogăţii naturale$ at+t în subsolul mării$ c+t "i în 'onelea,iacente acesteiaK



– oferă con,iţii favorabile navigaţieiK

– ,istanţele relativ scurte ,intre porturi facilitea'ă un trafic naval intens "i rapi,K

– repre'intă un segment ,in graniţa ,e su, a *e,eraţiei ruse "i îi oferă acesteia cea mai

scurtă cale spre su, "i apoi spre est$ prin canalul ,e Sue' spre coasta Nor, &fricană "i conformtestamentului lui Petru cel Mare este unicul ,rum care asigură ime,iat accesul la 8mările cal,e9K

– pre'intă$ pe 'i ce trece$ interes pentru marii actori ai scenei geopolitice mon,iale$ pentru actorii tra,iţionali$ ,ar "i pentru cei nou apăruţi pe scena geopolitică mon,ială$ organi'aţiiinternaţionale "i companii transnaţionale.

Privin, ,in alt punct ,e ve,ere$ importanţa Mării Negre constă în 'ilele noastre "i ,inîntrepătrun,erea celor ,ouă flu-uri strategiceB cel al resurselor energetice :materii prime; ,inspresu, – est spre vest "i a celui ,e securitate$ ,emocraţie "i stabilitate în sens invers. (el ,e7al ,oilea

flu- este practic ,eterminat ,e primul "i se materiali'ea'ă prin e-tin,erea &lianţei Nor, – &talntice "i a ?niunii uropene în regiunea Mării Negre

Situaţia generală ,in 'ona Mării Negre poate fi apreciată ca stabilă cu o evoluţie po'itivă ,in punct ,e ve,ere politic$ economic "i militar ,e"i mai e-istă unele 8conflicte îng)eţate9$ acesteafiin, ,eliberat menţinute ,e către #usia$ ca fostă mare putere mon,ială.

<n ultimul timp s7a constatat implicarea tot mai activă în regiune a unor actori e-trariverani – S?&$ N&%/$ ? :prin =ermania$ *ranţa$ Marea ritanie; "i c)iar a =reciei$ &ustriei "i ()inei.Momentan ?niunea uropeana 0oacă un rol marginal$ actorii principali raman+n, tot stateleriverane$ membre ale acestei organi'aţii. Implicarea "i a altor actori e-trariverani a făcut săsporescă ,orinţa #usiei ,e a re,eveni puterea care a fost înainte ,e 1>>3.

?n alt actor cu potenţial ,e li,er regional ar putea fi %urcia. Probabil că nici acest li,er nu auitat că Marea Neagră a fost la un moment ,at 8lac otoman9. &scensiunea %urciei ,in ultimultimp s7a ,atorat în mo, ,eosebit slăbirii po'iţiei #usiei$ ,ar "i activării puternice a acesteia prininiţiative ,e cooperare economice "i militaro7navale pe care le7a propus$ promovat "i pe unele,intre acestea c)iar le7a con,us.

Serio'itatea$ cre,ibilitatea "i ,orinţa ,e afirmare a %urciei a făcut ca în ultima vreme aceastasă 0oace un rol important în geopolitica Mării Negre. Simţin, că e momentul oportun$ s7aimplicat at+t în ecuaţia ,e transport a surselor ,e energie :con,ucta ce leagă #usia ,e %urcia pefun,ul Mării Negre – lue Stream$ ,ar "i con,ucta ,e petrol ,e la a6u la (eL)an;$ c+t "i înlupta pentru sferele ,e influenţă ,in spaţiul e-7sovietic. De reţinut este totu"i faptul că ,e"i #usia"i %urcia se 8luptă9 să ,evină li,er autoritar în regiune$ atunci c+n, interesele acestora coinci,$



colaborea'ă eficient "i cu perspectivă :con,ucta ,e petrol;$ ceea ce ,enotă că sunt ,oi actori care"tiu să7"i facă geopolitica$ stăp+nin, mecanismele acestei arte.

Prin intrarea în N&%/ :233!;$ #om+nia ,evine 8vecin9 cu S?& în Marea Neagră ca factor ,e putere în 'ona ,e coastă :#imlan,;$ ,ar "i cu #usia$ ca putere ,e uscat. Situaţia favorabilă în care

se găse"te #om+nia ca membră a &lianţei Nor, – &tlantice "i ,in 233 ţară membră a ?niuniiuropene$ a ,eterminat7o să 0oace un rol ma0or în geopolitica Mării Negre. Potenţialul său$instrumentele "i ,orinţa ,e a contribui la transformarea regiunii într7o 'onă ,e cooperare oîn,reptăţesc să ,evină un pivot important cu "anse ,e a influenţa procesul ,in 'ona Mării Negre.<n acest moment$ #om+nia î"i poate promova interesele ,oar prin interme,iul actorilor regionali:N&%/ "i ?$ #usia$ %urcia;$ singură av+n, "anse foarte mici in,iferent ,e intenţii$ ,orinţe sauinstrumente.

#om+nia "i7a afirmat spri0inul activ în implicarea N&%/ "i ? în regiunea Mării Negre$ fiin,convinsă că acest lucru va ,uce cu siguranţă la crearea unui climat ,e securitate "i încre,ere ,ecare să beneficie'e toate statele riverane "i nu numai. Prin aceasta #om+nia va contribui la,e'voltarea economică$ ,emocratică a ţărilor ,in 'ona e-tinsă a Mării Negre$ precum "i lasecuritatea globală.

1.). Importan!a economic# a $#rii Negre *i a Dun#rii

#om+nia caută oportunităţi ,e cooperare cu statele ,e la Marea Neagra si cu cele aflate ,e7alungul traseului Dunării în ve,erea ,e'voltării unor proiecte economice care sa asigure o,e'voltare ,e ,urata a regiunii.

De o importanta cruciala ,evine ,e'voltarea unor rute alternative ,e transport al petrolului siga'elor ,inspre ba'inul (aspic$ via regiunea Marii Negre$ spre ?niunea uropeana. ?tili'area lavaloarea ma-ima a potenţialului ,e tran'it al regiunii Marii Negre este esenţiala$ at+t pentru,e'voltarea economica si ,emocratica$ cat si pentru furni'area ,e energie către uropa.(ooperarea regionala în ca,rul /rgani'aţiei (ooperării conomice ,e la Marea Neagra trebuie

sa promove'e comerţul liber si sa facilite'e transporturile în întreaga uropa.

Prin (analul Dunărea7Marea Neagră se asigură legătura stabilă "i sigură ,intre Marea Neagră$ în principal$ spre Marea M+necii "i Marea Nor,ului$ iar prin folosirea ,ensei reţele ,ecanale navigabile pe r+urile interioare se asigură legătura cuB

– Marea Me,iterană$ /ceanul &tlantic "i Marea alticăK



– 12 state europeneB ulgaria$ Iugoslavia$ (roaţia$ ?ngaria$ Slovacia$ &ustria$ =ermania$elgia$ /lan,a$ *ranţa$ ?craina$ #epublica Mol,ovaK

– sistemul ,e canale ce leagă între ele 5 capitale europeneB elgra,$ u,apesta$ ratislava$@iena$ ru-elles$ Paris.

De7a lungul secolelor$ ,atorită po'iţiei sale geografice "i geostrategice$ fiecare ţară a folositcăile ,e transport fluvial "i maritim pentru ,e'voltarea economică. Pe l+ngă acestea$ multelocalităţi s7au ,e'voltat "i ,atorită turismului.

<n afara apei marii$ ca atracţie turistica ma0ora$ 'ona litorala a Marii Negre oferă numeroaseresurse turistice$ între care parcuri si re'ervaţii naturale :,e e-emplu$ Delta Dunării în #om+niasi ?craina si Platourile <nalte ,e pe coasta %urciei;$ re'ervaţii ,e v+nătoare$ pla0e naturale$ lacuricu apa ,ulce sau sărată$ o flora si o fauna originala si c)iar unica în Delta Dunării$ un climat propice curelor )eliomarine si o,i)nei. Deosebit ,e interesanta este asocierea litoralului cu 'onamontana ,in ime,iata apropiere$ a"a cum se înt+mpla în ulgaria si în %urcia$ oferin, un peisa0,eosebit$ ,e mare atractivitate. ?n element aparte al potenţialului natural al regiunii îl constituiefactorii naturali ,e cura$ inclu'+n, nămolurile$ apa marii$ i'voarele minerale$ climatul si valurilemarii.

1.).1. Importan!a economic# a $#rii Negre

Interesele ,e orice natură$ ,ar mai ales cele economice$ îi separă pe actorii participanţi la 0ocul economic$ fiecare urmărin, reali'area scopurilor proprii. De cele mai multe ori$ acest lucruse înt+mplă "i prin acţiuni ,esfă"urate în ,etrimentul celorlalţi. #egiunea Mării Negre este oastfel ,e arenă$ în care se înt+lnesc$ se suprapun sau se intersectea'ă o multitu,ine "i o ,iversitate,e interese economice.

Marea Neagră este o importantă cale navigabilă$ leg+n, regiunile riverane cu MareaMe,iterană "i prin aceasta cu /ceanul Planetar. Principalele porturi suntB (onstanţa$ /,esa$Eerson$ %uapse$ Novorossiis6$ Poti$ atumi$ %rab'on$ Sinop$ @arna$ urgas. Hitoralul Mării Negre constituie o importantă 'onă balneoclimatericăK ,e7a lungul timpului ,e'volt+n,u7senumeroase staţiuni ,e renume internaţionalB Mamaia$ forie$ Mangalia$ Oalta$ Soci$ Su)umi$atumi$ @arna.

De asemenea$ Marea Neagră repre'intă "i me,iul ,e viaţă a peste 1.33 ,e specii$ în specialnevertebrate$ pe"ti :cu mare importanţă economică fiin, scrumbiile$ pălămi,a$ )amsiile$ stavri'ii"i în special sturionii$ cu specii care e-istă numai în Marea (aspică$ în Marea Neagră "i în mai



mică măsură$ în Marea Me,iteranăB morunul$ nisetrul "i păstruga;$ ,elfini "i c)iar c+teva foci înregiunea (apului (aliacra :ulgaria;.

Importanţa Mării Negre cre"te ,atorită rolului pe care îl are în transportarea resurselor energetice prin (auca'ul ,e Su, ,in ba'inul Mării (aspice. &stfel$ Marea Neagră ,evine 'onă ,e

transport pentru petrolul "i ga'ul natural caspic spre uropa ,e @est. <n acest sens au fostelaborate multiple proiecte ,e trasare a con,uctelor care să ocolească tran'itarea teritoriului rus$ pentru ca #usia să nu ,eţină controlul asupra lor "i pentru a ,iminua ,in ,epen,enţa energeticăfaţă ,e această ţară bogată în resurse energetice. Statele cauca'iene – =eorgia$ &'erbai,0an "i mai puţin &rmenia – au obiectivul ,e a asigura "i securi'a con,uctele ,e ga' "i petrol pentru ca acesteresurse energetice să fie livrate în uropa occi,entală fără perturbări "i întreruperi. De aici "inecesitatea ,e avea în spaţiul ,at aliaţi previ'ibili "i stabili. (eea ce se poate reali'a pringarantarea acestor state ,e posibilitatea integrări lor în structurile europene "i euro7atlantice$ prin promovarea ,emocrati'ării "i asigurarea ,e'voltării lor.

#egiunea Mării Negre repre'intă o mi'ă energetică importantă at+t pentru ?niuneauropeana$ c+t "i pentru statele riverane$ prin faptul că poate oferi o ,iversificare a surselor ,eenergie "i noi rute alternative ,e transport ,e energie. Marea Neagră poate fi o rută alternativă pentru transportul ,e )i,rocarburi ,in 'ona Mării (aspice. ?niunea uropeana ,ore"te să,e'volte un nou cori,or energetic care să traverse'e Marea (aspică "i Marea Neagră "i care vainclu,e mai multe opţiuni te)nice pentru e-portul ,e ga'e naturale ,in &sia (entrală$ prinregiunea Mării Negre$ către ţările ,in ?niunea uropeană.

Pătrun,erea puterilor occi,entale în spaţiul ponto7cauca'iano7caspic$ în special ,upă

,iminuarea tutelei ruse"ti$ a ,eclan"at un aflu- ,e companii transnaţionale în acest spaţiu$ o,atăcu ,eclan"area conflictelor ma0ore ,in lumea arabă. 8Politica resurselor energetice9 ,evine preocuparea principală a promotorilor politicii globale aplicate ,e ,eţinătorii polilor ,e putere.

Disputele impuse ,e situaţia geopolitică comple-ă a Mării Negre$ ,ar "i ,e intenţia %urciei ,ea consoli,a un bloc pan7turanic :cu scopul ne,eclarat ,e a în,epărta #usia ,in (auca';$ a,eterminat #usia să se apropie foarte mult ,e Iran. &ceastă evoluţie ar putea crea conflicte cuconsecinţe ne,orite asupra spaţiului geopolitic ponto7,anubiano7carpatico7balcanic$ curepercusiuni "i asupra #om+niei "i ulgariei.

&'erba0anul care se află în 'ona unui re'ervor natural ,e petrol printre cele mai mari ,inlume$ se pare că preferă #om+nia pentru reali'area celui mai mare proiect energetic ,in lume$ înacest sens inclu'+n, "i e-perţi rom+ni în e-ploatarea petrolieră. &cest proiect este reali'at lanivel ,e parteneriate$ cuprinse într7o serie ,e seminarii ce au la origine o vi'iune conceptuală înceea ce prive"te colaborarea statelor membre ale cori,orului %rans7(auca'ian – &sia7uropa$ în perspectiva e-tin,erii acestuia "i a creării spaţiului comun ,e integrare "i securitate aferentregiunii =?&M. Proiectul are la ba'a vi'iunea conform căreia Aona Marea Neagră – Marea



(onstanţa$ ,e la Marea Neagră;$ asigur+n, o cale ,e comunicaţie sigură "i ieftină care străbatetoată uropa pe o lungime ,e .!3 6m.

Datorită multitu,inii ,e porturi amplasate pe fluviul #)in$ pe canalul #)in7Main7Dunăre$ precum "i pe Dunăre$ se poate asigura o fluenţă ,eosebită a traficului ,e mărfuri pentru orice

'onă a uropei$ cu at+t mai mult cu c+t prin sistemul ,e canale vest europene se poate asiguratransportul ,e mărfuri către ţările ,in vestul "i nor,ul uropei$ merg+n, p+nă la Marsilia$ Parissau &mster,am.

Prin ,area în e-ploatare a canalului #)in7Main7Dunăre :o capo,opera a construcţiilor )i,rote)nice$ cu 15 eclu'e$ cu o lungime ,e 11 6m "i cu o ,iferenţă ,e nivel ,e 3 m;$ cele ,ouămari căi fluviale asigură un flu- foarte mare ,e mărfuri spre Marea Nor,ului – pentru ţărilecentral "i vest europene.

Dacă prin lucrările ,e amena0ări )i,rote)nice efectuate pe #)in "i Main :un,e s7au construit! ,e eclu'e; a fost posibilă menţinerea constantă a unei a,+ncimi sigure ,e 2$ m$ pe Dunăre$,atorită con,iţiilor ,e ,e'voltare economice a ţărilor ,unărene$ acest ,e'i,erat a fost reali'atnumai în parte$ respectiv parţial pe sectorul german "i total pe sectorul austriac "i slovac.

#om+nia$ ca ţară pe al cărei teritoriu curge cea mai mare parte ,in Dunăre :1.3 6m – ;$a fost "i este interesată în folosirea acestei principale căi ,e comunicaţie$ ca mo,alitate ,ereali'are a transportului ,e mărfuri at+t pentru traficul intern$ c+t "i pentru traficul internaţional,e e-port sau tran'it.

De7a lungul fluviului Dunărea se găsesc amplasate ! porturi fluviale$ patru porturi fluvio7maritime "i cinci porturi pe canalul Dunăre7Marea Neagră. <n porturile maritime ,e la Dunăre$Sulina$ %ulcea$ =alaţi$ răila se pot încărca nave ,e 7.333 t,$ iar în perspectivă nave ,e 1371.333 t,$ ,atorită intrării în e-ploatare a ,răgii 8Dunărea9$ capabilă să asigure a,+ncimi la bara Sulina "i pe Dunărea maritimă ,e 713 m. &v+n, la ,ispo'iţie cea mai mare cale navigabilăfluvială a Dunării$ în #om+nia s7a constituit flotă fluvială ,eosebită. &stfel$ #om+nia încă ,eţinecea mai mare capacitate ,e transport fluvial ,in uropa$ formată ,in peste 1.33 bar0e "i "lepuricu capacităţi cuprinse între 1.333 "i .333 t "i peste !33 remorc)ere "i împingătoare cu putericuprinse între 33 "i !.33 (P. &ceastă flotă este împărţită în peste 2 companii ,e navigaţie$care$ cu o singură e-cepţie$ sunt toate cu capital privat rom+nesc. &ceasta flotă asigură practic în

totalitate transporturile interne ,e mărfuri :în special materia primă pentru (ombinatul Si,erurgic,in =alaţi$ laminate pentru e-port "i pro,use balastiere;$ precum "i o mare parte a e-portuluirom+nesc către ţările ,in vestul "i centrul uropei.

Dacă înainte ,e 1>>3$ peste >3 ,in flota fluvială era anga0ată pentru transporturile interne$,upă acest an$ ,atorită recesiunii economice ,in #om+nia$ armatorii fluviali s7au orientat spretransportul ,e mărfuri în tran'it$ astfel înc+t peste 3 ,in capacitatea ,e transport era utili'ată



pentru transportul ,e mărfuri în trafic internaţional$ at+t pentru mărfuri ,e e-portQimport$ c+t "i pentru transportul ,e mărfuri ,in portul (onstanţa spre ţările central "i vest europene.

<n timpul ră'boiului civil iugoslav$ ,in anii 1>>271>>$ flota fluvială a fost afectată ,eembargoul economic impus Iugoslaviei "i a ,us la pier,erea a circa 3 ,in traficul internaţional

,e mărfuri pe Dunăre. ?lterior$ conflictul ,in 4osovo a repre'entat că,erea totală a transportuluiinternaţional pe Dunăre.

După cum se cunoa"te$ la 1 aprilie 1>>> au fost bombar,ate cele trei po,uri ,e peste fluviu în'ona Novi7Sa,$ întrerup+n,u7se astfel complet navigaţia pe Dunăre.

(onte-tul internaţional$ at+t în timpul c+t "i ,upă înc)eierea conflictului$ a făcut imposibilăreluarea rapi,ă a navigaţiei pe Dunăre$ care mai bine ,e ,oi ani a fost parţial întreruptă.

Tabelul nr. 1 – Nave înmatriculate la sf+r"itul anului 233!

(el mai grav este că$ în mare parte$ traficul tra,iţional ,e mărfuri care se transporta peDunăre$ a luat alte căi$ respectiv$ mărfurile care trebuie să a0ungă în ţările ,in centrul uropei$ auca porturi ,e intrare #otter,amul :folosin, canalul #)in7Main7Dunăre; "i porturile ,e la Marea&,riaticăB 4oper "i #i0e6a.

Datorită po'iţiei geografice "i graniţelor sale naturale :fluviul Dunărea la su, "i Marea Neagră la su,7est;$ #om+nia ,ispune ,e o reţea ,e căi navigabile fluviale$ fluvial7maritime "i căinavigabile artificiale. #eţeaua principală ,e căi navigabile interioare este situată în partea ,e su,a ţării "i cuprin,e Dunărea cu braţele secun,are "i canalele navigabile Dunăre7Marea Neagră "i

Poarta &lbă7Mi,ia Năvo,ari. <n interior$ reţeaua ,e căi navigabile este ,ispersată$ are un caracter local$ cuprin,e lacuri naturale "i lacuri ale amena0ărilor )i,rote)nice "i este folosită pentruagrement "i mic trafic local. eneficiin, ,e aceste căi navigabile$ ţara noastră ,ispune ,enumeroase porturi care au căpătat o ,eosebită amploare$ mai ales în secolul I$ ,atorită,e'voltării transportului maritim "i fluvial.

Categorie na'eNum#r

Capacitate

transport +mii tone ,

mii locuri

Nave fără propulsie transportmărfuri 1551 21

#emorc)ere "i împingătoare>1 –

Nave transport pasageri

111 1



Sunt naţiuni europene a căror istorie a fost "i va fi legată "i în viitor ,e ,estinul economico7 politic al DunăriiB =ermania$ /lan,a$ &ustria$ Slovacia$ ?ngaria$ Serbia$ (roaţia$ ulgaria$#om+nia$ ?craina$ Mol,ova. Pentru unele ,in aceste state precum &ustria$ (e)ia$ Slovenia$?ngaria$ Mol,ova$ Dunărea repre'intă singura mo,alitate prin care se asigură ie"irea la mare. aeste sursă ,e apă pentru ,iferite utili'ări$ ,e )i,roenergetică$ suport pentru ,iversitatea faunei "i

florei$ precum "i pentru activitatea umană. #eţeaua căilor navigabile$ aflate în pre'ent îne-ploatare în #om+nia măsoară cca 1.334m. <n afara Dunării "i braţelor sale secun,are$ aceastăreţea mai cuprin,e (analul Dunăre7Marea Neagră :5!$2 6m;$ care racor,ea'ă fluviul la cel maiimportant port maritim ,e la Marea NeagrăB (onstanţa$ precum "i canalul Poarta &lbă7Mi,ia7 Năvo,ari :1$2 6m;$ care asigură accesul navelor fluviale la încă un port fluvio7maritimB Mi,ia.Pe căile navigabile interioare$ #om+nia ,ispune ,e un număr ,e 1 ,e porturi "i puncte ,eîncărcare amena0ate cu o capacitate totală ,e trafic ,e 2 mil. toneQan. Dintre acestea$ porturilerăila$ =alaţi$ %ulcea "i Sulina au o capacitate totală ,e trafic ,e cca. ! mil. toneQan$ aucaracteristici te)nice ce permit accesul navelor maritime cu o capacitate ,e p+nă la 13.333 t, "i

cu un pesca0 ,e $3 m.

De'volt+n, i,eile lui &ntipa$ se poate aprecia că Dunărea repre'intă astă'i un elementesenţial în strategiile economice ce vi'ea'ă at+t integrarea europeană$ c+t "i conectarea la uropaa unor importante regiuni ,in &sia "i /rientul &propiat.

%. Riscuri *i amenin!#ri regionale

#egiunea Mării Negre a intrat în obiectivul euro7atlanti"tilor ,upă 11 septembrie 2331$ c+n,S?& "i7a revi'uit politica faţă ,e terorismul internaţional. Spaţiul a'inului Mării Negre aobţinut o importanţă aparte pentru S?& în sc)emele căreia$ statele ,in această 'onă trebuie să 0oace un rol ,eosebit în lupta contra ameninţărilor orientale.

Datorită transformărilor care se petrec în 'ona uro7&siatică în me,iul ,e securitate naţional$'onal "i regional$ precum "i ,atorită reconfigurărilor instituţiilor ,e mare amploare$ 'ona Mării Negre repre'intă principala ţintă a tuturor acestor procese în ,esfă"urare "i ,in acest motiv$

evaluarea riscurilor$ riscurilor asimetrice$ pericolelor "i ameninţărilor la a,resa securităţiiregionale constituie punctul ,e plecare pentru formularea politicilor regionale ale actorilor statali"i suprastatali.

<n pre'ent$ riscurile ,e securitate "i ameninţările nu mai sunt provocate ,e state$ ci maicur+n, ,e apariţia unor fenomene neconvenţionale cau'ate ,e actori non7statali "i susţinute prin politicile statelor7problemă sau ale celor cu o statalitate precară.



De'voltarea terorismului$ proliferarea armamentelor "i a criminalităţii organi'ate autransferat politicile ,e în,iguire spre o nouă configurare a te)nologiilor "i instrumentelor militare. &lte ameninţări "i provocări ar mai fiB poluarea tot mai accentuată a ba'inului Mării Negre$ accentuareaQmenţinerea conflictelor etnic7separatiste :%ransnistria$ &b)a'ia$ &,0aria;$e-portul ,e instabilitate$ promovarea fun,amentalismului islamic "i a intereselor statelor islamice

către su,7estul uropei$ prin e-istenţa unor grupuri etnice compacte în 'onele a,iacente :turco7tătarii ,in peninsula (rimeea$ găgău'ii ,in #epublica Mol,ova$ turcii ,in su,7estul ulgarieietc;.

Demn ,e remarcat este faptul că$ spre ,eosebire ,e sursele ,e instabilitate care se manifestăîn ca,rul palierului clasic$ cele enumerate anterior pre'intă o caracteristică specială$ ,ată ,efaptul că urmările lor nu sunt limitate la un nivel anume :politic$ economic$ social;$ ci suntresimţite la toate nivelurile$ ceea ce le face să fie consi,erate surse ma0ore ,e instabilitate$ curepercusiuni at+t asupra securităţii naţionale$ c+t "i asupra celei regionale "i$ implicit$ globale.

%.1. Riscuri riscuri asimetrice *i amenin!#ri regionale

Pornin, ,e la premisa că riscul este cau'at ,e ne,eterminare$ ,e imposibilitatea ,e a cunoa"tecu certitu,ine evenimentele viitoare$ ci ,oar anticipate$ se poate observa că acesta repre'intă ostare potenţială$ care$ în anumite con,iţii$ poate ,eveni efectivă.

*actorii ce se pot concreti'a în riscuri la a,resa securităţii regionale a Mării Negre$ cue-tensie spre nivelul global$ ar fi

– tran'itul elementelor teroriste "i ale crimei organi'ate către uropa (entrală "i ,e @est prin regiunea Mării NegreK

– flu-urile migratorii masive ,inspre &sia "i &frica spre uropa (entrală "i ,e @estK

– vecinătatea a uneia ,intre cele mai instabile regiuni ale lumiiB &sia (entralăK

– vecinătatea apropiată a (auca'ului "i a alcanilor – 'one caracteri'ate ,e tensiuni "iconflicteK

– e-istenţa unor relaţii ,e neîncre,ere istorică între ţările regiunii :,e e-emplu$ între =recia"i %urcia;K



– e-istenţa presiunilor islamice asupra uneia ,intre cele mai importante ţări ale regiuniiB%urciaK

– lipsa compatibilităţii ,intre soluţiile militare "i cele civile pentru re'olvarea unor conflicte,e0a e-istente$ cum ar fi cel ,in nor,ul (auca'ului$ în care logica militară cere ca civilii să fie

trataţi ca inamici$ în timp ce ,reptul internaţional con,amnă această abor,areK

– absenţa instrumentelor ,e legislaţie internaţională recunoscute ,e către toate statele ,inregiune necesare re'olvării pa"nice a cererilor ,e autonomie sau suveranitate ale minorităţilor etnice localeK

– ,orinţa #usiei ,e a reface or,inea )egemonică anterioară sf+r"itului #ă'boiului #eceK

– tra,iţionala luptă pentru po'iţia ,e li,er în Marea Neagră între %urcia "i #usiaK

– 0ocurile ,e interese "i presiunile asupra #epublicii Mol,ova "i asupra malului nor,7vestical Mării NegreK

– ,e'interesul faţă ,e ,egra,area me,iului$ cau'ată ,e in,ustriali'area e-cesivă a fostelor ţări comuniste.

&meninţările la a,resa securităţii regionale sunt$ în mare parte$ ,e natură militară. &mploareaacestui tip ,e ameninţări apare în absenţa unei or,ini prestabilite$ care să întărească sau să ,eana"tere la reglementări general7acceptate privin, folosirea sau ameninţarea cu folosirea forţeimilitare. <n acest conte-t$ se observă că securitatea regională este ameninţată ,e elemente nu

numai interne$ ci "i e-terne precumB

– pre'enţa militară ne,orită a #usiei în (eceniaK

– conflictul ,in /setia ,e Su,K

– conflictul ,in %ransnistriaK

– conflictul ,intre &rmenia "i &'erbai0an în enclava Nagorno74arabac)K

– nefinali'area conflictului ,in osnia7EerţegovinaK

– campania împotriva terorismului ,in &fg)anistanK

– ră'boiul ,in Ira6K

– economia subterană$ corupţia etc.



ste foarte ,ificil ca să se poată spune cum pot fi contracarate riscurile "i ameninţările laa,resa securităţii regionale av+n, în ve,re comple-itatea naturii acestora. <n ansamblu$ perspectivele securităţii 'onei Mării Negre sunt ,eterminate pe ,e o parte ,e succesul tran'iţieiinterne a ţărilor ,in regiune$ iar pe ,e altă parte ,e inclu,erea acesteia în comple-ul euroatlantic,e securitate$ av+n, în ve,ere$ în acela"i timp$ 'ona ,e influenţă "i ,e autoritate a #usiei$ precum

"i relaţia acesteia cu N&%/.

Rările ,in regiunea Mării Negre fac parte ,in organi'aţii internaţionale cum ar fiB N&%/$ ?$/S($ Pactul ,e Stabilitate pentru uropa ,e Su,7st$ (SI$ =??&M$ /(MN$ S(I$ SDMetc.$ ce au ,rept scop oficial menţinerea păcii "i stabilităţii. %otu"i$ în con,iţiile noilor transformări politice$ economice "i militare$ regimul 0uri,ic al Mării Negre nu se sc)imbă$ elfiin, reglementat$ în principal$ ,e (onvenţia /N? asupra Dreptului Mării :1>2;.

%.%. /erorism na'al

=lobali'area "i ten,inţele geopolitice "i geostrategice actuale au marcat relaţiileinternaţionale "i me,iul ,e securitate$ iar în urma atacurilor teroriste asupra S?&$ Marii ritanii"i Spaniei$ acestea au suferit mo,ificări care au con,us la amplificarea surselor ,e instabilitate "ila apariţia unor noi tipuri$ precum "i la un anumit gra, ,e impre,ictibilitate a acestora.%erorismul maritim$ ,e"i multă vreme nu a fost tratat pe măsura importanţei sale$ a apărut caameninţare gravă în lume$ ţintin, at+t nave civile$ c+t "i militare$ porturi "i facilităţi portuare$ provoc+n, pagube materiale$ pier,eri ,e vieţi omene"ti "i bloca0e economice prin sabotarea sau,istrugerea facilităţilor portuare.

Securitatea "i stabilitatea ,in ba'inul Mării Negre au fost "i ele afectate ,e instabilitatea politică ,in regiune$ ,e ,eclinele economice "i ,e fragilitatea noilor ,emocraţii$ care au generatîn anumite ţări cri'e$ ten,inţe separatiste "i au con,us la cre"terea crimei organi'ate. (a urmare aatacurilor ,in 11 septembrie ,in S?&$ măsurile ,e combatere a terorismului au fost sporite "i s7au concreti'at "i în ,omeniul transporturilor maritime$ con"tienti'+n,u7se efectele ,evastatoare pe care anumite acţiuni teroriste le7ar putea avea$ ,e la pier,eri ,e vieţi omene"ti$ ,istrugerea

navelor sau facilităţilor portuare$ poluarea masivă a me,iului "i p+nă la scenariile cele mai grave$a,ică blocarea porturilor$ catastrofe cu impact asupra acestora "i a localităţilor învecinate$ pier,eri economice masive "i care practic$ nu afectea'ă ,oar ţările implicate$ ci au efecte globale.



%.%.1. Amenin!#ri ce pot 'i0a na'ele *i &acilit#!ile portuare

/ anali'ă a atacurilor teroriste împotriva transportului maritim ,in ultimii 3 ,e ani ne

permite să previ'ionăm meto,e posibile ,e atac utili'ate ,e terori"ti. ?rmătoarele activităţiteroriste sunt posibileB

– atacuri cu e-plo'ibil ambarcat$ o,ată cu încărcătura$ pe navele ancorate în porturi sauaflate în largK

– atacuri$ în porturi sau în larg$ cu e-plo'ibil a,us la bor, ,e un membru :sau membri; al:ai; unei organi'aţii teroristeK

– ,eturnarea navelor comerciale ,e către persoane aflate la bor,K

– ,eturnarea navelor comerciale cu a0utorul altor naveK

– incen,ierea navelor ,e comerţ manevrate pe l+ngă ţărm sau pe rutele maritimeK

– atacuri cu folosirea unor nave cu e-plo'ibil manevrate prin telecoman,ă sau con,use ,esinuciga"iK

– atentate cu scafan,riK

– atacuri cu mine.

%oate navele sunt ţinte potenţiale pentru ,eturnări. @asele cele mai vulnerabile ţinte pentruaceste tipuri ,e atacB

– navele ,e pasageri :feriboturile ce transportă oameni "iQsau marfă$ navele ,e croa'ieră;$,in punctul ,e ve,ere al atacatorilor$ au o atractivitate crescută ,e a fi atacate$ ,atorită posibilităţii ,e a captura "i e-ercita control asupra unui număr mare ,e oameni $ cu intenţia ,e a7ilua ostatici sau ,e a7i e-ecutaK

– navele ce transportă ,e"euri :petroliere$ cargouri;. &tractivitatea unui astfel ,e atac constăîn faptul că terori"tii c+"tigă un atu puternic pentru negocieri sub ameninţarea ,istrugerii navei$cu efecte fatale.

Principalele categorii ,e ameninţări la a,resa securităţii facilitaţilor portuare pot fiB



– atacurile prin folosirea ,e e-plo'ibili a,u"i la bor,ul unor nave împreună cu alt gen ,eîncărcătură sau ,e către membrii organi'aţiilor teroristeK

– avarierea intenţionată sau ,istrugerea facilităţilor portuare$ a reţelelor ,e alimentare sau areţelelor ,e comunicaţiiK

– scufun,area sau punerea pe uscat ,eliberată a navelor pentru a bloca porturile "iQsaucanaleleK

– ameninţările asupra me,iului prin ,eversarea sau scurgerile intenţionate sau acci,entale,e pro,use poluanteK

– migraţia clan,estină "i e-istenţa unor flu-uri masive ,e refugiaţiK

– utili'area navelor ca arme pentru ,istrugerea altor vase$ po,uri$ terminale etc.K

– utili'area navelor pentru a transporta ori ,etona arme ,e ,istrugere în masăK

– ,e'voltarea reţelelor teroriste$ a traficului ilegal ,e persoane$ ,roguri$ armamente "imuniţie$ ,e materiale ra,ioactive "i strategice "i a crimei organi'ate transnaţionale.

Din enumerarea "i anali'a meto,elor utili'ate în atacurile teroriste asupra navelor maritime "ia facilităţilor portuare reiese o arie largă ,e mi0loace pe care autorii lor le au la ,ispo'iţie. Navelecomerciale pot fi at+t vectorul$ c+t "i ţinta posibilelor atacuri. &cestea mai pot fi utili'ate pentru afacilita alte atacuri sau pentru a contribui la str+ngerea ,e venituri pentru organi'aţiile teroriste.

&"a,ar$ nu numai organi'aţiile cu resurse financiare consi,erabile "i sute ,e membri "isimpati'anţi :a,esea$ c)iar cu spri0in ,in partea statului; pot fi o ameninţare a navelor comerciale$ ci "i organi'aţiile cu resurse limitate ,e personal$ finanţe "i ec)ipament pot fi periculoase.

*actorii ,e risc$ legaţi ,e transportul maritim :nave$ oameni "i finanţe; sunt la r+n,ul lor legaţi ,e riscurile mult mai grave cum ar fi submarinele$ ,istrugerea comerţului mon,ial "icre"terea costurilor economice legate ,e întărirea securităţii.

%.%.%. $#suri pentru combaterea terorismului na'al

Patru elemente principale au fost consi,erate necesare pentru ,e'voltarea unei noi strategiiB

– necesitatea ,e a i,entifica "i urmări naveleK

– necesitatea ,e a asigura securitatea navelor "i facilităţilor portuareK



– necesitatea ,e a verifica "i autentifica i,entitatea membrilor ec)ipa0elorK

– necesitatea asigurării mărfurilor containeri'ate.

&ceste patru elemente au constituit ba'a propunerii făcute către /rgani'aţia Maritimă

Internaţională :IM/;$ revi'uită ulterior în ca,rul unei înt+lniri speciale a grupului ,e lucru pentrusiguranţa maritimă$ februarie 2332. Pac)etul ,e măsuri ,e securitate emis ,e IM/ a inclusmo,ificări ale (onvenţiei S/H&S$ inclu'+n, un capitol nou$ 172 care tratea'ă e-plicitsecuritatea navelor "i un nou co,$ format ,in ,ouă părţi$ (o,ul Internaţional pentru Securitatea Navelor "i *acilităţilor Portuare – ISPS. Mo,ificările a,use (onvenţiei S/H&S au inclus trei preve,eri referitoare la naveB ,evansarea ,atei la care toate navele trebuiau ec)ipate cu Sisteme,e I,entificare &utomată :&IS;$ afi"area vi'ibilă "i marcarea permanentă$ prin ,ăltuire în relief$ perforare sau tăiere în corpul navei a numărului unic ,e i,entificare al navei "i instalarea unuisistem ,e alertă pentru securitatea navei :SS&S;.

Dincolo ,e regulamente$ convenţii$ co,uri "i alte reglementări ,in legislaţia internaţionalăcare au fost întărite pentru prevenirea "i contracararea terorismului maritim$ au fost luate "i altemăsuri în acest sens. &cor,ul ,e (onstituire al =rupării Navale pentru (ooperare în Marea Neagră$ H&(4S&*/# a fost semnat în 2331$ inclu'+n, toate statele Mării Negre. &cestacor, contribuie la cre"terea cooperării "i interoperabilităţii între forţele navale ale statelor membre$ la întărirea continuă a bunelor relaţii "i încre,erii reciproce între statele membre$ lamenţinerea păcii "i stabilităţii în regiune$ av+n, ca principale misiuniB operaţii ,e căutare "isalvare pe mare$ operaţii umanitare$ acţiuni împotriva minelor marine$ protecţia me,iului "ialtele$ stabilite în comun ,e către toate părţile$ cum ar fi spre e-emplu$ operaţii pentru spri0inul

păcii. H&(4S&*/# s7a înfiinţat pentru a contribui la întărirea continuă a prieteniei$ bunelor relaţii "i încre,erii reciproce între statele riverane Mării Negre$ precum "i pentru menţinerea păcii"i stabilităţii în regiune.

Documentul privin, Măsurile ,e (re"tere a <ncre,erii "i Securităţii în Domeniul Naval înMarea Neagr$ semnat pe 2 aprilie 2332 "i intrat în vigoare la 1 ianuarie 233$ are ca obiectivconsoli,area stabilităţii "i cooperării în ,omeniul militar naval în 'ona Mării Negre$ princonvenirea unui set ,e anga0amente politice cu privire la cre"terea încre,erii "i securităţii.

De asemenea$ /rgani'aţia pentru cooperare economică la Marea Neagă :/(MN; este un

organism în ca,rul căruia #om+nia$ în calitate ,e coor,onator al %as67force7ului pentrucombaterea criminalităţii ,in ca,rul /rgani'aţiei$ a con,us negocierile pentru ,efinitivarea protocolului privin, lupta împotriva terorismului.

#om+nia a lansat în 233!$ cu spri0in american$ iniţiativa privin, securitatea la Marea Neagră:lac6 Sea or,er SecuritL Initiative – SSI;$ activitate ce are ca obiectiv cre"terea securităţiila Marea Neagră prin promovarea cooperării "i încre,erii între statele riverane$ precum "i



,e'voltarea unor mecanisme concrete care să permită contracararea proliferării armelor ,e,istrugere în masă. #om+nia are o cooperare foarte str+nsă cu S?& în ,omeniul combateriiterorismului$ inclusiv prin iniţierea unor activităţi concrete în ,omeniul securităţii la Marea Neagră.

%.(. Con&licte nge!ate

Situaţia ,e securitate ,in 'ona Mării Negre este ,eosebit ,e comple-ă$ fiin, caracteri'ată$ pe,e o parte$ printr7un proces ,e re,efinire a ar)itecturii regionale ,e securitate$ ca parte a celeieuro7atlantice$ iar pe ,e altă parte$ prin e-istenţa unui important potenţial conflictual$ ,atorat$ în bună măsură$ menţinerii unor conflicte îng)eţate în ma0oritatea statelor ,in fosta ?#SS.

(onflictele îng)eţate răm+n în continuare principala provocare la a,resa păcii$ securităţii "istabilităţii în regiune$ în special ,atorită statutului ,e creu'et al emergenţei riscurilor neconvenţionale la a,resa securităţii statelor ,in 'onă :criminalitate organi'ată$ trafic ilicit ,earme "i materiale sensibile$ terorism$ trafic ,e ,roguri "i persoane;. Pe termen scurt "i me,iu nuse întreve,e o soluţionare a conflictelor îng)eţate ,e pe teritoriul =eorgiei$ Mol,ovei sau&'erbai,0anului :&b)a'ia "i /setia ,e Su,$ %ransnistria$ Nagorno74araba);.

Menţinerea acestor 8găuri negre9$ în care nu e-istă principiul supremaţiei legii$ ameninţăsecuritatea uropei$ prin proliferarea crimei organi'ate$ a traficului ,e persoane "i ,e arme "i aterorismului transnaţional.

Prin importantul lor potenţial conflictual$ prin relaţiile str+nse ,intre li,erii regimurilor separatiste "i cei ai crimei organi'ate$ prin implicarea tot mai activă a unora ,intre organi'aţiilera,ical islamice "i teroriste în spri0inul lor$ conflictele 8îng)eţate9 ,in arealul Mării Negreconstituie importanţi factori ,estabili'atori nu ,oar pentru securitatea statelor pe teritoriul cărorase manifestă$ ci pentru întreaga 'onă. (a urmare$ re'olvarea acestora trebuie să fie atributultuturor statelor ,in 'onă$ al comunităţii internaţionale$ fără a cărei implicare o re'olvare reală aacestora este$ practic$ imposibilă.

<n conte-tul implicării tot mai active a actorilor occi,entali :în special S?& "i ?; în procesul ,e soluţionare a conflictelor îng)eţate "i al promovării integrării euro7atlantice ca principal obiectiv ,e politică internă "i e-ternă al statelor care se confruntă cu e-istenţaregimurilor secesioniste$ se constată o recru,escenţă a atitu,inilor ,istructive "i provocatoare promovate ,e către regimurile separatiste. &cestea se concreti'ea'ă fie prin retragerea ,informatul ,e negocieri$ refu'ul ,e a negocia pe ba'a altor planuri ,e soluţionare care nu au ca



fun,ament principiul auto,eterminării pe criterii etnice "i care nu con,uc la separarea "iin,epen,enţa totală faţă ,e metropole$ organi'area ten,enţioasă ,e pseu,o7referen,umuri$ promovarea agresivă a opţiunii ,e alipire a acestor regiuni la *e,eraţia #usă etc.

"ecul$ lipsa ,e autoritate "i tot mai frecventele inconsecvenţe ale /S( în gestionarea

eficientă a proceselor ,e negocieri au ,eterminat necesitatea implicării actorilor occi,entaliinteresaţi :S?&$ ?;$ prin participarea în ca,rul formatelor ,e negocieri :%ransnistria;$ lansareaunor misiuni ,e monitori'are a frontierelor :?&M – la graniţa mol,o7ucraineană;$ preluarearolului ,e lea,ers)ip în ca,rul formatelor ,e negociere :Nagorno74araba);$ susţinereamultinaţionali'ării misiunilor ,e menţinere a păcii "i înlocuirea celor e-istente ,ominate ,e*e,eraţia #usă :%ransnistria$ &b)a'ia$ /setia ,e Su,;.

Implicarea occi,entală are în ve,ere i,entificarea pe cale ,iplomatică a unor formule ,esoluţionare viabile pe termen lung$ av+n, la ba'ă respectarea suveranităţii "i integrităţiiteritoriale a statelor metropolă$ ,emilitari'area "i ,emocrati'area regiunilor separatiste$reinstaurarea autorităţii instituţiilor centrale$ aplicarea principiilor "i stan,ar,elor internaţionaleîn ceea ce prive"te securitatea frontierelor$ ,repturile omului$ ,repturile minorităţilor naţionale "iasigurarea autonomiei regionale. <n paralel sunt continuate solicitările ferme a,resate #usiei cu privire la respectarea ,e către aceasta a anga0amentelor asumate cu oca'ia (onferinţei /S( ,evaluare a implementării %ratatului (*$ ,esfă"urată în 1>>> la Istanbul.

*e,eraţia #usă repre'intă principalul$ ,acă nu c)iar singurul$ susţinător al autorităţilor secesioniste$ fiin,$ toto,ată$ "i furni'orul ,e armament "i muniţie pentru regimurile separatiste,in %ransnistria$ &b)a'ia$ /setia ,e Su, "i Nagorno74araba).

*e,eraţia #usă continuă să susţină$ în ca,rul proceselor ,e soluţionare a conflictelor îng)eţate$ abor,ări în sensul spri0inului politic acor,at regimurilor separatiste pe linia respingeriiformulelor ,e soluţionare care nu con,uc la in,epen,enţă totală "iQsau recunoa"tereinternaţională :Planul Saa6as)vili pentru &b)a'ia "i /setia ,e Su, sau Hegea privin, StatutulSpecial al #egiunii %ransnistrene în ca,rul #epublicii Mol,ova$ aprobată ,e către Parlamentul ,ela ()i"inău în 233; sau promovării propriileor formule ,e soluţionare$ pe ba'a unor planuri carea,uc atingere integrităţii "i suveranităţii statelor confruntate cu e-istenţa republicilor secesioniste:Memoran,umul 4o'a6 sau Planul Prima6ov$ în ca'ul %ransnistriei;.

<n acest conte-t se remarcă o concertare a acţiunilor "i abor,ărilor statelormetropolă :#.Mol,ova$ =eorgia$ &'erbai,0an;$ prin interme,iul =?&M$ în ceea ce prive"te con,amnareaatitu,inii subiective "i ineficiente a #usiei în procesul ,e soluţionare a conflictelor îng)eţate$internaţionali'area formatului trupelor ,e menţinere a păcii "i promovarea problematiciiconflictelor îng)eţate pe agen,a organi'aţiilor internaţionale :N&%/$ ?$ /N?$ /S(;. ?ne-emplu în acest sens este reu"ita statelor =?&M ,e a promova "i obţine o )otăr+re a /N? petema conflictelor îng)eţate ,in spaţiul (SI$ la sf+r"itul lunii septembrie 2335$ precum "i iniţiativa



acelora"i state ,e a ,e'volta o forţă comună ,e menţinere a păcii care ar putea contribui lamultinaţionali'area trupelor ,e menţinere a păcii ,in 'onele ,e conflict.

(. Importan!a 2or!elor Na'ale n promo'area securit#!ii *i stabilit#!ii n regiunea $#rii

Negre

&"a cum s7a mai menţionat$ principalul element care ,etermină cre"terea importanţei Mării Negre în conte-tul geopolitic ,e la începutul mileniului al III7lea este reali'area celor ,ouăflu-uri strategice$ primul fiin, cel al energiei "i al ,oilea fiin, cel al securităţii. Puterea maritimăa statelor riverane influenţea'ă "i ea evoluţiile geopolitice ,in regiune "i elementul cel mai,inamic "i ,e forţă al acesteia sunt forţele navale. <n acest sens$ #om+nia ,ore"te să7"i promove'e interesele navale proprii$ care sunt ,eterminate ,e puterea maritimă$ ,e ie"irea lamare "i pon,erea lungimii frontierelor maritime "i fluviale$ ,e aprovi'ionarea cu materii primee-terne pe căile ,e comunicaţii maritime "i fluviale$ ,e e-ploatarea subsolului marin "i perspectivele ,e ,e'voltare ale acesteia$ ,e alte activităţi economice ce se ,esfă"oară pe mare "i pe fluviu – transporturi navale$ e-ploatarea resurselor mării$ turism$ construcţii navale "i ,e promovarea "i cunoa"terea imaginii sale în lume prin interme,iul pre'enţei ,rapelului naţional pemările "i oceanele lumii$ precum "i ,e implicarea euro7atlantică în regiunea e-tinsă a Mării Negre.

Interesele navale ale #om+niei constituie parte componentă a intereselor naţionale$economice "i politico – militare ale statului. &cestea evoluea'ă în timp$ în funcţie ,e putereamaritimă "i situaţia politică a statului.

&părarea intereselor navale se reali'ea'ă ,e către *orţele Navale$ care trebuie să fie capabilesă7"i proiecte'e puterea în marea liberă$ în scopul apărării obiectivelor economice "icomunicaţiilor navale "i oriun,e interesele proprii sau cele ale &lianţei o cer.

<n 8Doctrina pentru /peraţii a *orţelor Navale9$ se sublinia'ă faptul că #om+nia esteinteresată vital ,e păstrarea integrităţii sale teritoriale în limitele graniţelor terestre$ maritime "ifluviale$ păstrării nealterată a ie"irii pe Dunăre la Marea Neagră prin braţele Dunării$ în principal$"i pe (analul Dunăre7Marea Neagră$ asigurarea con,iţiilor pentru impunerea "i păstrarea 'onelor maritime ,e interes în ve,erea e-ploatării economice "i ,esfă"urării nest+n0enite a activităţilor înaceste spaţii$ asigurarea stabilităţii în 'onă$ asigurarea libertăţii ,e mi"care pe căile ,e

comunicaţii fluviale "i maritime$ apărarea infrastructurii ,in spaţiul riveran$ protecţia me,iuluimării$ fluviu "i în ,eltă$ precum "i participarea la acţiunile militare navale ale aliaţilor "i partenerilor.



(.1. Rolul 2or!elor Na'ale ale Rom3niei

*orţele Navale au rolul ,e a apăra "i promova interesele "i ,repturile suverane ale #om+nieila mare "i fluviu$ in,epen,ent sau împreună cu alte forţe$ în ca,rul creat ,e a,erarea la N&%/.&cest rol se în,epline"te într7un nou me,iu ,e securitate ,in 'ona ,e interes a ţării. Principalele

caracteristici ale me,iului ,e securitate suntB

– ,upă a,erarea #om+niei "i ulgariei la N&%/$ trei ,in cele "ase state riverane suntmembre ale &lianţeiK

– cre"terea interesului N&%/ pentru 'ona Mării Negre ca regiune ,e flanc a &lianţei "iobligaţia #om+niei ,e a promova interesele acestei organi'aţii în 'onăK

– cre"terea interesului ?niunii uropene pentru 'ona Mării Negre$ ,eoarece ,in 233frontiera acesteia s7a mutat pe litoralul pontic prin a,erarea #om+niei "i ulgariei$ iar în

perspectivă se a"teaptă "i a,erarea %urciei$ care a început negocierile ,e a,erareK

– ,efinirea po'iţiei specifice a celor trei state riverane care nu sunt membre ale N&%/B=eorgia participantă la parteneriatul pentru pace "i este ţintă a influenţelor %urciei$ S?& "i #usia$?craina "i #usia sunt în relaţii speciale cu &lianţa$ stabilite prin acor,uri specificeK

– ,iminuarea consi,erabilă a pericolului apariţiei unei confruntări militare ma0ore înregiune$ ca urmare a ,e'voltării ,ialogului politic "i a cooperării între statele riverane în,omeniul economic$ naval$ ,e securitate "i încre,ereK

– accentuarea preocupărilor statelor occi,entale pentru e-ploatarea resurselor ,e)i,rocarburi ,in 'ona caspică "i ,in subsolul marin "i e-istenţa posibilităţii pro,ucerii unor ,e'astre ecologice care să afecte'e me,iul marin$ fluvial "i litoralulK

– posibile evoluţii negative în plan subregional în ,omeniul ,emocrati'ării$ al respectării,repturilor omului "i al ,e'voltării economice ce ar putea genera cri'e acute cu efecte,estabili'atoareK

– proliferarea noilor riscuri "i ameninţări ,e natură asimetrică.

Aona ,e responsabilitate a *orţelor Navale o repre'intă 'ona economică e-clusivă$ mareateritorială "i 'ona ,e litoral a,iacentă$ fluviul "i Delta Dunării "i orice loc ,in lume un,einteresele maritime rom+ne"ti trebuie apărate.



(.%. $isiunile 2or!elor Na'ale ale Rom3niei

*orţele Navale vor e-ecuta misiuni specifice în ca,rul unor operaţii ,e tip întrunit sau

împreună cu forţe aparţin+n, altor ministere pentru în,eplinirea misiunilor &rmatei stabilite înStrategia Militară a #om+niei. &"a cum sunt stabilite în Doctrina pentru operaţii$ în raport cunatura lor$ misiunile *orţelor Navale sunt misiuni militare "i non7militare.

<n ca,rul contribuţiei la securitatea #om+niei în timp ,e pace *orţele Navale e-ecutăB

– descurajarea acţiunilor ilegale pe mare "i pe fluviu prin pre'enţa activă a navelor militareîn raioane "i pe rute ,e risc ri,icatK

– supravegherea comunicaţiilor navale "i intervenţia în spri0inul autorităţilor naţionale$ la

amre "i la fluviu$ pentru combaterea terorismului naval$ pirateriei$ inter'icerea traficului ilicit ,emărfuri periculoase$ etc.K

– misiuni de transport pentru evacuarea pe mare a cetăţenilor rom+ni ,in străinătate sau'one cu risc ri,icatK

– supravegherea navală cu sistemul ,e la litoral "i cu nave "i averti'area timpurie a pericolelorK

– asigurarea litoralului rom+nesc ,in punct ,e ve,ere )i,rografic "i al amena0ării ,e

navigaţie.

Pentru apărarea #om+niei "i a aliaţilor săi împotriva acţiunilor teroriste$ *orţele Navale suntfolosite înB

– protecţia căilor ,e comunicaţii maritime "i fluviale$ a porturilor "i navelor ,e transport cuîncărcături importanteK

– asigurarea funcţionării platformelor maritime ,e e-ploatare petrolieră "i a activităţilor ,eutili'are a resurselor biologice în 'ona maritimă economică e-clusivăK

– ani)ilarea acţiunilor teroriste la litoral$ în Delta Dunării "i pe fluviuK

– combaterea navelor ,e luptă ,e suprafaţă$ a submarinelor "i a altor forţe$ pentru apărareacolectivă a unui stat membru N&%/.



Pentru promovarea stabilităţii regionale "i globale$ *orţele Navale e-ecută următoarelemisiuniB

– participă la operaţii de răspuns la crize, în sprijinul păcii "i de asistenţă umanitară cumisiuni ,e proiectare a forţei$ separarea 'onelor maritime "i fluviale ,e conflict$ transport naval

"i asistenţă ,e specialitateK

– intervenţia în comun cu forţele navale ale altor state pentru căutare "i salvare$ sc)imbreciproc ,e informaţii privin, situaţia navală$ lupta împotriva minelor$ asistenţă umanitară$ protecţia me,iului marin$ în ca,rul iniţiativelor regionale ,in ,omeniul naval "i al cooperării cumarinele altor stateK

– cunoa"terea activităţilor navale ale riveranilor Mării Negre$ vi'ite reciproce$ observarea principalelor activităţi ,e instrucţie pe mare ale acestora$ în ca,rul Măsurilor ,e (re"tere a<ncre,erii "i Stabilităţii în #egiunea Mării Negre – (SMs.

(.(. /ipuri de ac!iuni militare pe care 2or!ele Na'ale le pot e4ecuta

voluţia me,iului ,e securitate "i ,e'voltarea unor riscuri "i ameninţări specifice$ inclusiv în,omeniul naval$ impune sc)imbarea pon,erii tipurilor ,e operaţii "i acţiuni militare la care iau parte *orţele Navale. &stfel$ se re,uce numărul "i amploarea posibilelor confruntări clasice :în

care a,versarii sunt forţe militare navale "i aeriene;$ în favoarea acţiunilor militare "i nemilitareîn care sunt anga0ate forţe navale "i structuri ,in afara armatei$ pentru ani)ilarea unor acţiuni alecăror autori sunt$ ,e cele mai multe ori$ persoane$ grupuri "i organi'aţii nemilitare sau navecivile.

Principalele acţiuni militare pe care *orţele Navale le pot e-ecuta suntB

– controlul traficului naval în scopul prevenirii "i combaterii acţiunilor teroriste "i acomerţului ilicit cu pro,use periculoaseK

– protecţia porturilor$ a transporturilor navale importante pe căile ,e comunicaţiemaritimeQfluviale "i a obiectivelor economice ,in 'ona ,e responsabilitateK

– suportul tran'itului ,e forţe "i ,e ec)ipamente militare prin porturile rom+ne"tiK

– e-ecutarea ,e transporturi navale spre teatre ,e operaţii ,in afara Mării NegreK



– căutarea "i salvarea pe mare a supravieţuitorilor unor catastrofe maritime sau aerieneK

– e-ecutarea unor acţiuni în spri0inul păcii "i ,e asistenţă umanitară la ,e'astreK

– participarea la e-ecutarea operaţiilor ,e apărare colectivă "i ,e apărare a teritoriului

naţional împotriva unei agresiuni ,in ,irecţia mării.

(.). Participarea 2or!elor Na'ale le e4erci!iile regionale

Participarea ,e către *orţele Navale ale #om+niei la e-erciţiile regionale a contribuit lastabilitatea$ pacea "i securitatea regiunii Mării Negre. -erciţiile con,use ,e riverani la care

*orţele Navale :*N; participă permanent suntB e-erciţiile H&(4S& P&#%N#SEIP ,in%urcia$ e-erciţiile S& #A ,in ?craina$ e-erciţiile comune bulgaro – rom+ne :?N – #/N;. De asemenea$ în ultimii ,oi ani *N au participat la e-erciţii N&%/ "i naţionale în %urcia:%?#4ISE MIN$ D/=? &4DNIA;.

*orţele Navale ale #om+niei participă la activităţile grupării navale H&(4S&*/# careare ,ouă activări pe an$ una în aprilie "i alta în august$ cu nave ,e tip fregată$ corvetă "i ,ragor maritim.

(.5. Perspecti'ele ac!iunilor &or!elor na'ale n $area Neagr#

&cţiunile militare navale ale riveranilor Mării Negre ,irect influenţate ,e necesitatea cre"teriisiguranţei traficului maritim$ ,atorită cre"terii riscurilor asimetrice$ au ca finalitate concretăurmătoareleB

– e-ecutarea operaţiei naţionale ,e monitori'are a traficului maritim ,e către *orţele

Maritime Militare ale %urciei – /peraţia lac6 Sea EarmonL :la care *N rom+ne"ti va participacu o navă ,e luptă;K

– ,e'baterile trilaterale ulgaria – #om+nia – %urcia privin, e-ecutarea unei operaţiisimilare ,e către cele trei ţări membre N&%/K



– participarea H&(4S&*/# la operaţia lac6 Sea EarmonL "i transformarea acesteia,int7o operaţie naţională a %urciei într7o operaţie multinaţională a riveranilorK

– posibilitatea e-ecutării ,e către #om+nia a unei operaţii naţionale ,e monitori'are atraficului maritim în 'ona ,e responsabilitate$ conectată cu cele ale riveranilor :ulgaria "i

%urcia; "i cu /peraţia N&%/ &ctive n,eavour ,in Marea Me,iterană.

). Rela!iile de cooperare din $area Neagr#

).1. Aspecte ale globali0#rii n spa!iul $#rii Negre

Imperiile ,in 0urul #om+niei au avut în permanenţă obsesia ie"irii la mare. Imperiul /tomana făcut ,in Marea Neagră un lac turcesc$ #usia ţaristă urmată ,e cea sovietică s7au stabilit înforţă în regiune. Imperiul &ustro7?ngar a căutat aproape obsesiv în tot secolul al I7lea sa iasăla Marea Neagra prin interme,iul Dunării "i sa7"i asigure un control al acestei rute.

Marea Neagra a constituit ,intot,eauna o regiune geostrategica importanta pentru uropa.&stă'i$ în conte-tul globali'ării$ ba'inul Mării Negre repre'intă o c)estiune politico7economicama0ora pentru ?niunea uropeana "i ţările învecinate. #egiunea acoperă o piaţă ,e peste 233 ,e

milioane ,e locuitori ale cărei nevoi sunt în cre"tere. <nsă$ ,iversitatea popoarelor "i inegalităţile privin, resursele naturale sau infrastructurile intre ,iferitele tari constituie un obstacol pentru,e'voltarea întregii regiuni. Problemele cu care se confrunta tarile regiunii Marii Negre suntnumeroase "i a0utorul ?niunii uropene "i al altor organi'aţii internaţionale este in,ispensabil pentru ,e'voltarea lor.

@iitorul Marii Negre poate fi promiţător$ în con,iţiile în care atuurile acestei 'one suntuimitoareB la intersecţia ,intre &sia "i uropa$ ea repre'intă o provocare strategica "i un punct ,etrecere foarte frecventat ale cărui resurse naturale sunt imense.

<n acest conte-t ,e globali'are un,e se intersectea'ă interesele marilor puteri$ cooperareatransfrontaliera ,evine primor,iala pentru ,e'voltarea regiunii. <n acest sens$ autorităţile localese regăsesc pe primul loc ,eoarece ,e ele ,epin,e buna înţelegere regionala ameninţată ,econtra,icţiile profun,e mo"tenite ,in trecut$ ,e înt+lnirea a ,oua civili'aţii ,istincte "i ,einegalităţi. &stfel$ intre tarile riverane Marii Negre sunt importante aspecte legate ,eB

– cooperarea transfrontaliera în ,omeniul politic$ cultural "i economicK



– iniţiative comune în îmbunătăţirea relaţiilor intre autorităţile localeK

– îmbunătăţirea "i necesitatea colaborării autorităţilor locale cu ?niunea uropeana "i aorgani'aţiilor internaţionale pentru politici publice comune$ gestionarea fon,urilor$ programe "i proiecte la nivel local "i regionalK

– ,e'voltarea turismului pe malul Marii Negre prin îmbunătăţirea serviciilor$ cre"terea pieţei$ infrastructura$ probleme legate ,e infrastructura$ probleme legate ,e poluareK

– cooperarea privin, proiecte ,e ,e'voltare ,urabila.

#om+nia trebuie sa aibă o politică activă la marea Neagra. După a,erarea la N&%/ "i?niunea uropeana$ strategiile #om+niei privin, politica în regiunea Marii Negre sunt str+nslegate ,e obiectivele acestor organi'aţii ,in care face parte. Necesitatea resurselor ,e energie a?niunii uropene con,uce #om+nia la un rol cu a,evărat activ în regiune. #om+nia are norocul

sa fie ruta ,e transport "i sa î"i poată asigura prosperitatea asigur+n, securitatea rutei.

).%. 6rgani0a!iile care a7ut# la securitatea n $area Neagr#

(ooperarea regională este cre,itată a ,ispune ,e un important potenţial pentru ,isipareanoilor linii potenţiale ,e ,ivi'are re'ultate în urma e-tin,erii N&%/ "i ? în regiunea Mării

Negre "i a avea un impact po'itiv asupra securităţii energetice "i a celei ecologice$ precum "i acombaterii noilor ameninţări transnaţionale la a,resa securităţii$ între care terorismul "i proliferarea armelor ,e ,istrugere în masă$ traficul ilicit ,e ,roguri$ arme mici "i u"oare "imaterial nuclear fisionabil$ migraţia ilegală "i traficul ,e fiinţe umane ,eţin un loc precumpănitor.

„Sinergia Mării egre! sinteti'ea'ă vi'iunea ? asupra cooperării cu ţările regiunii Mării Negre. a trebuie privită ca o iniţiativă complementară politicilor e-istente în regiune care se vafocali'a pe nivelul regional$ în intenţia impulsionării cooperării at+t în ca,rul regiunii Mării Negre$ c+t "i între regiunea Mării Negre "i ?. %oto,ată$ iniţiativa va lua în consi,erare "i alte programe ,e cooperare regională susţinute ,e organi'aţii internaţionale sau ,e terţe ţări în 'onă.<ntr7o primă etapă$ Sinergia Mării egre î"i va în,repta atenţia spre acele aspecte "i sectoare ,ecooperare care reflectă priorităţi comune "i un,e pre'enţa "i spri0inul ? sunt ,e0a semnificativeBdemocraţie, respectarea drepturilor omului "i buna guvernare# gestionarea circulaţiei "i

ameliorarea securităţii# con$licte „îngheţate!# energie# transporturi# mediu# politica maritimă#

pescuit# comerţ# reţele de cercetare "i educaţie# "tiinţă "i tehnologie %S&T'# ocuparea $orţei de

muncă "i a$aceri sociale# dezvoltarea regională.



(omisia uropeană consi,eră că un rol ,eosebit ,e important în implementarea obiectivelor sale în regiunea Mării Negre revine cooperării transfrontaliere "i actorilor locali ai societăţiicivile.

<n con,iţiile în care aproape 0umătate ,in importurile ,e energie ale uropei urmea'ă să

traverse'e regiunea în anii ce vin$ Marea Neagră ,evine o 'onă ,e tran'it crucială pentru ?. Deaceea$ o provocare strategică ,eosebită pentru regiunea Mării Negre vi'ea'ă capacitatea acesteia,e a 0uca rolul ,e verigă ,e legătură în transportul resurselor energetice eurasiatice cătreconsumatorii ?niunii uropene.

Problema re,ucerii energiei obţinute ,in combustibilii fosili a ,evenit o provocare mon,ială.Ci ? a stabilit ţinte specifice pentru curentul electric regenerabil$ ce urmea'ă a alcătui 22$1,in totalul pro,ucţiei ,e electricitate p+nă în 2313. (u o ,eterminare mai mare sau mai mică$statele ,in 'ona Mării Negre au început "i ele să facă apel la sursele energetice regenerabile.

#om+nia se pronunţă pentru accelerarea ,e'voltării proceselor participative la nivelulregiunii e-tinse Mării Negre. Premisele pentru ,eclan"area unui asemenea proces ,e accelerareau fost create prin lansarea 8*orumului Mării Negre pentru Dialog "i Parteneriat9 ca platformăregională menită să ofere ca,rul pentru amplificarea interacţiunilor multi,imensionale între toatecategoriile ,e actori la nivel regional.

#om+nia ,ore"te reforma "i eficienti'area /(MN$ ,ar în acela"i timp consi,eră că o 8piaţăa cooperării regionale9 va ,uce la eficienti'area proceselor ,e cooperare e-istente. <n luptaîmpotriva criminalităţii transfrontaliere în plan regional$ 8(entrul #egional pentru (ombaterea

Infracţionalităţii %ransfrontaliere9 :(entrul S(I; ,e la ucure"ti poate avea un rol esenţial$ elfiin, un important contributor la securitatea statelor ,in Su,7stul uropei "i fiin, consi,eratinstrumentul a,ecvat pentru transferul ,e e-perienţă "i bune practici în regiunea Mării Negre.Pentru potenţarea impactului (entrului S(I în regiunea e-tinsă a Mării Negre se impuneconectarea sa "i cooperarea sa permanentă cu 8(entrul ,e Informare "i (oor,onare al *rontiereiMării Negre9 ,e la urgas$ ulgaria.

).(. Democrati0are *i cooperare n regiunea e4tins# a $#rii Negre

%ransformarea Mării Negre într7un spaţiu transfrontalier ,e securitate pentru N&%/ "i?niunea uropeană a ,eterminat (oman,amentul Statelor ?nite în uropa :?S?(/M; săreg+n,ească natura anga0amentului în regiunea ,e sub inci,enţa responsabilităţilor sale :&/#;$



care inclu,e (auca'ul "i &frica. Ha întrunirea sa la nivel înalt ,e la Istanbul în 233!$ N&%/ aacceptat oficial caracterul prioritar al regiunii (auca'ului "i &fricii în ca,rul activităţilor sale ,eviitor.

<n trecut$ statele ,in (auca' au folosit programe precum (arteneriatul pentru (ace "i

)ialogul Mediteranean ca instrumente importante în cooperarea lor cu N&%/. %otu"i$ ,e"i (arteneriatul pentru (ace s7a ,ove,it a fi un instrument ,e acţiune eficient$ )ialogul

Mediteranean a scos la lumină multe ,e'avanta0e.

*+tinderea T- spre estul continentului plasea'ă$ pentru prima ,ată$ cele "ase stateriverane Mării Negre :=eorgia$ #usia$ ?craina$ %urcia$ #om+nia$ ulgaria; într7o paritatenumericăB trei state membre N&%/ :%urcia$ #om+nia$ ulgaria; "i trei state nemembre :=eorgia$#usia$ ?craina;

<n acela"i timp , e+tinderea * intro,uce un nou factor ,e natură strategică în regiune$ prininclu,erea a trei state riverane Mării Negre în 'ona ,e prosperitate a pieţei unice "i în viitoarelearan0amente privin, politica e-ternă$ ,e securitate "i ,e apărare comună. &probarea ,e către ?a ca,rului conceptual al relaţiilor cu ţările vecine ,in st$ participante la /(MN$ repre'intă unin,iciu clar al interesului european cresc+n, faţă ,e regiunea Mării Negre.

Potenţialul economic al Aonei -tinse a Mării Negre este conturat ca 'onă ,e tran'it încircuitul economic ,intre ? "i statele est7europene "i ca racor, necesar spre sursele$ în specialenergetice$ "i pieţele în ascensiune ,in &sia (entrală "i /rientul Mi0lociu.

@orbin, ,espre ca,rul ,e cooperare regională ,in 'ona Mării Negre$ avem în ve,ere/rgani'aţia ,e (ooperare conomică în Marea Neagră :/(MN7S(;$ Măsurile ,e <ntărire a<ncre,erii "i Securităţii$ (entrul S(I "i$ nu în ultimul r+n,$ iniţiativa lac6seafor.

S(7ul este o organi'aţie ,in care fac parte 11 state "i care7"i propune să reali'e'e un ca,ru,e cooperare regională în ,omeniul securităţii$ al stabilităţii "i prosperităţii în regiune. &re ostructură organi'atorică cuprin'ătoare$ interguvernamentală$ interparlamentară$ beneficia'ă ,e 1grupuri ,e lucru "i ,esfă"oară relaţii cu /N?$ ?$ anca Mon,ială etc. (entrul S(I sauIniţiativa ,e (ooperare în Su,7stul uropei este un alt e-emplu al eforturilor ,epuse pentru ocooperare largă a statelor ,in 'ona Mării Negre. (onstituirea H&(4S&*/#$ iniţiativa ,e

cooperare navală care cuprin,e toate cele "ase state riverane Mării Negre$ are ca obiectivsporirea măsurilor ,e încre,ere "i ,e securitate în ba'inul Marii Negre$ cre"tereainteroperabilităţii forţelor navale ale statelor participante$ în măsură să ,esfă"oare în comunacţiuni umanitare$ ,e căutare – salvare împotriva minelor "i a poluării.

<n acest conte-t$ este ,e a"teptat o ,e'voltare a colaborării în ba'inul fluviului Dunărea careva avea ca re'ultat revitali'area comunicaţiei fluviale "i transformarea acesteia într7o veritabilă



magistrală europeană navigabilă care să contribuie la valorificarea căilor ,e transport maritime "ifluviale ,in întreaga 'onă a Mării Negre inclusiv racor,area la ba'inul Mării (aspice$ prinsistemul @olga – Don.

Conclu0ii

Importanţa geopolitică$ geoeconomică "i geostrategică a Mării Negre "i a fluviul Dunărea :ca principala legătură cu uropa /cci,entală "i /ceanul Planetar;$ a preocupat strategii statelor riverane Mării Negre "i ai altor puteri occi,entale încă ,in cele mai vec)i timpuri. &stă'i$ )arta politică a 'onei Mării Negre este influenţată ,e o fostă superputere$ #usia$ "i ,ouă puteriregionale ?craina "i %urcia. (a succesoare a ?#SS$ #usia este în continuare un factor ma0or înregiunea Mării Negre. După o foarte lungă perioa,ă ,e timp c+n, Moscova era cel mai importantactor în Marea Neagră$ aceasta caută să7"i menţină rolul ,e pivot pe care l7a 0ucat o,ată înconstruirea "i menţinerea 8ar)itecturii #ă'boiului #ece al ţărmurilor9. (oncepţia neo7imperială a#usiei în Marea Neagră î"i are originea în epocile ţaristă "i sovietică ,ar mai ales în nevoia ,e acontracara e-pansiunea în regiune a S?& "i ?.

Pe ,e altă parte$ ,atorită po'iţiei sale$ regiunea Mării Negre se află în epicentrul eforturilor statelor occi,entale ,e a7"i proiecta interesele spre (auca' "i /rientul Mi0lociu. Pe măsură ce N&%/ "i7a e-tins atribuţiile$ regiunea Mării Negre a început să fie privită într7o altă lumină.

%urcia$ un alt actor principal al statelor riverane Mării Negre$ este cel mai important pilonamerican la graniţa masei continentale "i culturale ruse"ti$ fiin, foarte activă în special în fostelerepublici sovietice ,e cultură islamică. &mbiţiile %urciei au la ba'ă în bună măsură convingerea

că în urma ,e'integrării ?#SS "i Iugoslaviei îi revine misiunea ,e a restabili influenţa politică$economică "i mai ales culturală asupra fostelor teritorii ale Imperiului /toman. De"i forţelenavale turce înregistrea'ă o anumită ,e'voltare$ ea trebuie pusă pe seama necesităţii ,e a păstraavanta0ul militar asupra =reciei în 'ona Mării gee "i a (iprului. &stfel$ ,e"i o pre'enţăsemnificativă în Marea Neagră$ flota turcă are ca principal obiectiv asigurarea securităţiiStr+mtorilor "i mai ales capacitatea ,e a opera în ca,rul strategiilor N&%/. Implicată în ,iversesc)eme ,e colaborare regională :/(MN$ H&(4S&*/#; %urcia are o serie ,e interese proprii pe care "i le promovea'ă nu întot,eauna în consonanţă cu acelea ale aliaţilor riverani ,in N&%/ :#om+nia "i ulgaria;$ con"tientă ,e faptul că nici o strategie regională nu va putea faceabstracţie ,e vi'iunea sa.

Po'iţia #om+niei "i ulgariei s7a sc)imbat o,ată cu intrarea în N&%/ :233!; "i ? :233;.Principalele interese ale #om+niei în conte-tul cooperării regionale în spaţiul Mării Negre suntBconstruirea unei infrastructuri mo,erne pentru livrările masive ,e petrol$ ga'e "i alte pro,use ,inAona Mării (aspice spre uropa ,e @est$ interconectarea reţelelor electrice$ combaterea poluăriiMării Negre$ ,e'voltarea turismului "i intensificarea actelor concrete pentru combatereaterorismului$ crimei organi'ate "i traficului ilicit ,e arme "i stupefiante.



Potenţialul #om+niei$ instrumentele "i ,orinţa ,e a contribui la transformarea regiunii într7o'onă ,e cooperare$ o în,reptăţesc să ,evină un pivot important cu "anse ,e a influenţa procesul,in 'ona Mării Negre. %otu"i trebuie avut în ve,ere că$ în acest moment$ #om+nia î"i poate promova interesele ,oar prin interme,iul actorilor regionali :N&%/ "i ?$ #usia$ %urcia;$singură av+n, "anse foarte mici in,iferent ,e intenţii$ ,orinţe sau instrumente.

Din punct ,e ve,ere energetic$ Marea Neagră ,evine o rută strategică$ o 'onă cu potenţialulcelei ,in =olfK iar simpla e-istenţă a unui obiectiv ,e importanţă internaţională$ cum este omagistrală petrolieră cu o capacitate ,e transport ,e 2373 ,e milioane tone pe an$ conferă ţăriicare o ,eţine "i un avanta0 strategic. &stfel$ importanţa Mării Negre pentru #om+nia ,evineesenţială. Hocurile "i reperele geografice nu au aceea"i valoare geopolitică în toate perioa,ele ,etimp. @aloarea geopolitică varia'ă în funcţie ,e evoluţiile ,in 'onă$ ,e intensitatea comerţului "ia vieţii economice. @aloarea geopolitică a Mării Negre cre"te în 'ilele noastre ,in mai multemotive.

<n urma atacurilor teroriste ,in 11 septembrie ,in S?& "i ulterior ,in Marea ritanie "iSpania$ s7a ,eclan"at campania împotriva terorismului internaţional$ ceea ce a mo,ificat esenţialabor,ările occi,entale faţă ,e 'ona strategică a mării Negre. <n acest moment e-istă o serie ,eorganisme care sunt preocupate ,e cre"terea securităţii în regiunea Mării Negre "i ,e luptăîmpotriva terorismului. &t+t N&%/$ cat "i ?niunea uropeană sunt con"tiente ,e importanţaMării Negre "i fac eforturi pentru sporirea cooperării ,intre statele riverane$ precum "i întreacestea "i celelalte state.

#olul *orţele Navale ale #om+niei este ,e a apăra "i promova interesele "i ,repturile

suverane ale #om+niei la mare "i fluviu$ in,epen,ent sau împreună cu alte forţe$ în ca,rul creat,e a,erarea la N&%/.

Prin misiunile care le e-ecută :misiuni ,e proiectare a forţei$ separarea 'onelor maritime "ifluviale ,e conflict$ transport naval "i asistenţă ,e specialitate$ lupta împotriva minelor$ asistenţăumanitară$ protecţia me,iului marin$ etc.;$ *orţele Navale rom+ne contribuie la promovarea at+t astabilităţii regionale$ c+t "i a celei globale$ în ca,rul ,e N&%/ "i iniţiativelor regionale. <n acestsens$ participarea ,e către *orţele Navale ale #om+niei la e-erciţiile regionale :H&(4S&P&#%N#SEIP$ S& #A$ ?N – #/N$ %?#4ISE MIN$ D/=? &4DNIA$H&(4S&*/# "i pe viitor la operaţia H&(4 S& E&#M/NO; a contribuit la stabilitatea$

pacea "i securitatea regiunii Mării Negre.

Marea Neagră este o regiune ,e convergenţă a intereselor marilor actori globali$ iar po'iţiileunor 0ucători mai mici trebuie să se configure'e prin raportarea permanentă la aceste interese.*aptul că #om+nia "i ulgaria sunt astă'i avanposturile N&%/ la Marea Neagră$ iar S?& ,ore"teamplasarea unor ba'e militare în aceste ţări$ arată foarte clar că 0ocul ,e "a) pentru stăp+nirea#imlan,ului este în ,esfă"urare$ iar #om+nia este o piesă importantă a acestuia.

Spatiuldanubiano Pontic Andrei Vocila

Documents

Transcript of Spatiuldanubiano Pontic Andrei Vocila