S T E N O G R A M A S U M A R...S T E N O G R A M A şedinţei Senatului din 17 mai 2010 S U M A R...
Transcript of S T E N O G R A M A S U M A R...S T E N O G R A M A şedinţei Senatului din 17 mai 2010 S U M A R...
S T E N O G R A M A şedinţei Senatului din 17 mai 2010
S U M A R
1. Declaraţii politice prezentate de doamna şi domnii senatori:
- Dumitru Oprea (PDL) – declaraţie politică având ca titlu ,,Criza financiară mondială, sfârşit al statului social”;
- Gheorghe Marcu (PSD+PC) – declaraţie politică având ca titlu „După 20 de ani”; - Paul Ichim (PNL) – declaraţie politică referitoare la mesaje din partea electoratului şi la
descentralizarea sistemului sanitar; - Grupul parlamentar al PDL – declaraţie politică prezentată de domnul senator Marian-Iulian
Rasaliu, având ca titlu ,,Manipularea fermierilor – un fel de a acţiona al opoziţiei”; - Adrian Ţuţuianu (PSD+PC) – declaraţie politică având ca titlu ,,Să nu mai vindem falsuri
românilor!”; - Emilian-Valentin Frâncu (PNL) – declaraţie politică având ca titlu ,,Guvernul Boc –
moartea speranţei”; - Gabriel Mutu (PDL) – declaraţie politică având ca titlu ,,PNL sau Programe Neracordate Logic”; - Valer Marian (PSD+PC) – declaraţie politică având ca titlu ,,Premierul Boc nu mai
răspunde nici la interpelări”; - Puiu Haşotti (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „De-a râsu’ plânsu’”; - Vasile Pintilie (PDL) – declaraţie politică având ca titlu „Mai puţin de 10 ani până la
dezastre ireversibile ale mediului”; - Alexandru Cordoş (PSD+PC) – declaraţie politică având ca titlu „Măsurile lui Băsescu
aduc genocidul social în România”; - Mircea Diaconu (PNL) – declaraţie politică referitoare la unele acuze aduse senatorilor în
mass-media şi luarea unei decizii în legătură cu acestea; - Traian-Constantin Igaş (PDL) – declaraţie politică având ca titlu ,,Legea lustraţiei –
niciodată nu e prea târziu”; - Petru Başa (PDL) – declaraţie politică având ca titlu ,,Trebuie să ne întoarcem către
consumul intern”; - Marius-Gerard Necula (PDL) – declaraţie politică având ca titlu ,,Criza nu are culoare politică”; - Iulian Urban (PDL) – declaraţie politică având ca titlu ,,De ce militez pentru desfiinţarea
tichetelor de masă dacă tot s-a decis impozitarea lor?”; - Mircea-Marius Banias (PDL) – declaraţie politică având ca titlu „Cine seamănă vânt culege
furtună”; - Doina Silistru (PSD+PC) – declaraţie politică având ca titlu ,,Impactul schimbărilor climatice”; - Sorin-Constantin Lazăr (PSD+PC) – declaraţie politică având ca titlu ,,Singura soluţie”;
9
- 2 -
- Gheorghe Pop (PSD+PC) – declaraţie politică având ca titlu ,,Lenea şi prostia guvernează România”;
- Cornel Popa (PNL) – declaraţie politică având ca titlu ,,Dialogul surzilor”.
2. Aprobarea ordinii de zi şi a programului de lucru. 44
3. Aprobarea dezbaterii în procedură de urgenţă a următoarelor iniţiative legislative: - Proiectul de lege pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 104/2001 privind
organizarea şi funcţionarea Poliţiei de Frontieră Române şi pentru abrogarea art. 4 alin.(4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 150/2001 privind frontiera de stat a României; (L306/2010)
- Proiectul de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe; (L310/2010) - Proiectul de lege pentru aprobarea Contractului de finanţare dintre România şi Banca Europeană
de Investiţii, aferent Proiectului de modernizare a metroului din Bucureşti – etapa a IV- a, magistrala 5 Drumul Taberei – Pantelimon, tronsonul Drumul Taberei – Universitate, semnat la Bucureşti la 12 noiembrie 2009. (L311/2010)
- Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 84/1995 - Legea învăţământului. (L316/2010)
- Propunerea legislativă pentru modificarea alineatului (2) al art. 56 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. (L321/2010)
44
4. Aprobarea retragerii din dezbaterea Senatului, la solicitarea iniţiatorului, a Propunerii legislative privind asigurarea desfăşurării procesului de creştere a performanţelor energetice pentru o anumită categorie de blocuri de locuinţe, în conexiune cu operaţiunea de construire a locuinţelor în regim A.N.L. deasupra planşeelor terasă aparţinând acestor blocuri. (L193/2010)
47
5. Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată: - Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2010 privind reglementarea
unor măsuri de protecţie socială pentru anul 2010; - Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 86/2007 pentru modificarea şi
completarea Ordonanţei Guvernului nr.22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, precum şi desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturi şi pe căi navigabile;
- Lege privind împădurirea terenurilor degradate; - Legea privind respingerea Ordonanţei Guvernului nr. 8/2009 pentru completarea art. 21 din
Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern şi controlul financiar preventiv; - Lege privind completarea art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 14/2007 pentru reglementarea
modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului.
47
6. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind cooperarea poliţienească transfrontalieră în materie penală, semnat la Vidin la 19 mai 2009, şi a Acordului între Guvernul României şi
48
- 3 -
Guvernul Republicii Bulgaria privind înfiinţarea şi funcţionarea Centrului Comun de Contact de cooperare poliţienească şi vamală, semnat la Vidin la 19 mai 2009. (L269/2010)
7. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane. (L633/2008) (Reexaminare la solicitarea Preşedintelui României)
49
8. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2010 privind exercitarea serviciilor de aerofotogrammetrie şi de realizare a ortofotoplanurilor pe teritoriul României pentru Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. (L178/2010)
50
9. Dezbateri asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 15/2010 pentru modificarea alin. (2) al art. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu. (L168/2010) (Retrimitere la Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului.)
54
10. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 25/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu. (L455/2008/2009) (Reexaminare la solicitarea Preşedintelui României)
76
11. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. (L143/2010)
77
12. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53 din 24 ianuarie 2003 – Codul muncii. (L135/2010)
78
13. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă. (L141/2010)
78
14. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative pentru modificarea alin.(2) al art. 135 din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat. (L142/2010)
79
15. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative de modificare şi completare a Legii nr. 317/2009 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura. (L138/2010)
83
16. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative pentru modificarea alin.(1) al art. 67 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura. (L140/2010)
84
17. Dezbaterea şi adoptarea Propunerii legislative privind modificarea şi completarea alineatului (6) al articolului 48 din Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, completarea articolului 33 din Ordonanţa Guvernului nr. 42/1995 privind producţia de produse alimentare destinate comercializării, modificarea şi completarea articolului 36 din Legea nr. 98/1994 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele legale de igienă şi sănătate publică. (L131/2010)
89
18. Dezbaterea şi adoptarea Propunerii legislative privind modificarea şi completarea alineatului (3) al articolului 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi
91
- 4 -
exploatarea jocurilor de noroc, completarea articolului 73 din Ordonanţa Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă, precum şi modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor. (L145/2010)
19. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2010 pentru modificarea art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 36/2007 privind efectuarea recensământului populaţiei şi al locuinţelor din România în anul 2011. (L165/2010)
93
20. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative privind modificarea articolului 40 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, a articolului 4 din Ordonanţa Guvernului nr. 63/2001 privind înfiinţarea Inspectoratului de Stat în Construcţii – I.S.C., precum şi modificarea articolului 30 din Legea nr. 50/1991, republicată, privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. (L133/2010)
94
21. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative privind completarea şi modificarea alineatului (4) al articolului 96 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, precum şi modificarea şi completarea alineatului (1) al articolului 26 din Legea nr. 360/2003 privind regimul substanţelor şi preparatelor chimice periculoase. (L132/2010)
95
22. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative de modificare şi completare a Legii nr. 571 privind Codul fiscal. (L137/2010)
96
23. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 329 din 5 noiembrie 2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. (L139/2010)
97
24. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative privind modificarea şi completarea Legii nr. 329/2003, republicată, privind exercitarea profesiei de detectiv particular. (L144/2010)
99
25. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative privind completarea articolului 8 al Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. (L130/2010)
100
26. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative pentru modificarea Legii 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, Titlul VI. (L146/2010)
101
27. Dezbaterea şi adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia. (L129/2010)
102
28. Întrebări şi interpelări depuse în scris la secretariatul şedinţei de doamnele şi domnii senatori: Dumitru Oprea, Petru Başa, Gheorghe David, Gheorghe Bîrlea, Doina Silistru, Dan Voiculescu, Laurenţiu Florian Coca, Emilian-Valentin Frâncu, Cornel Popa, Ion Ruşeţ, Iulian Urban, Orest Onofrei, Ovidiu Marian, Şerban Constantin Valeca, Valer Marian, Gheorghe Pop, Marius-Petre Nicoară, Minerva Boitan, Paul Ichim.
107
- 5 -
S T E N O G R A M A
şedinţei Senatului din 17 mai 2010
Şedinţa a început la ora 15.45.
Lucrările au fost conduse de domnul senator Mircea-Dan Geoană, preşedintele
Senatului, asistat de domnul senator Gheorghe David şi doamna senator Doina Silistru,
secretari ai Senatului.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Rog liderii grupurilor să-şi încurajeze colegii să vină în sala de plen, mai ales cei
care au declaraţii politice, pentru a putea declanşa această parte a şedinţei noastre de astăzi.
Îl rog pe domnul secretar David să facă un apel nominal ca să mobilizăm colegii
către sala de plen.
Domnul Gheorghe David:
1. Albert Álmos prezent
2. Andrei Florin-Mircea absent
3. Andronescu Ecaterina prezentă
4. Antonescu George-Crin-Laurenţiu absent
5. Arcaş Viorel prezent
6. Ariton Ion prezent
7. Badea Viorel-Riceard absent
8. Banias Mircea-Marius prezent
9. Bara Ion prezent
10. Başa Petru absent
11. Bădescu Iulian prezent
12. Bălan Gheorghe-Pavel prezent
13. Belacurencu Trifon prezent
14. Berca Gabriel prezent
15. Berceanu Radu-Mircea Guvern
16. Bîgiu Marian-Cristinel prezent
- 6 -
17. Bîrlea Gheorghe prezent
18. Blaga Vasile Guvern
19. Boagiu Anca-Daniela prezentă
20. Boitan Minerva concediu medical
21. Bokor Tiberiu prezent
22. Borza Dorel-Constantin-Vasile prezent
23. Bota Marius-Sorin-Ovidiu prezent
24. Calcan Valentin-Gigel prezent
25. Câmpanu Liviu absent
26. Chelaru Ioan prezent
27. Chirvăsuţă Laurenţiu prezent
28. Chivu Sorin-Serioja prezent
29. Cibu Constantin-Sever prezent
30. Cinteză Mircea absent
31. Coca Laurenţiu Florian prezent
32. Constantinescu Florin prezent
33. Constantinescu Viorel prezent
34. Cordoş Alexandru prezent
35. Corlăţean Titus prezent
36. Crăciun Avram prezent
37. Cseke Attila-Zoltán prezent
38. Daea Petre prezent
39. David Cristian prezent
40. David Gheorghe prezent
41. Diaconescu Cristian absent
42. Diaconu Mircea prezent
43. Dobra Nicolae prezent
44. Dumitru Constantin prezent
45. Fekete-Szabó András-Levente prezent
46. Feldman Radu-Alexandru prezent
47. Filip Petru prezent
48. Fodoreanu Sorin prezent
- 7 -
49. Frâncu Emilian-Valentin prezent
50. Frunda György absent
51. Găină Mihăiţă absent
52. Geoană Mircea-Dan prezent
53. Ghişe Ioan prezent
54. Greblă Toni prezent
55. Grosu Corneliu prezent
56. Günthner Tiberiu prezent
57. Gyerkó László prezent
58. Haşotti Puiu prezent
59. Hărdău Mihail prezent
60. Humelnicu Augustin-Daniel absent
61. Ichim Paul prezent
62. Igaş Traian-Constantin absent
63. Ion Vasile prezent
64. Iordănescu Anghel prezent
65. Jurcan Dorel prezent
P66. Lazăr Sorin-Constantin absent
6ay7. Luca Raymond prezent
68. Mang Ioan prezent
69. Marcu Gheorghe prezent
70 Mardare Radu-Cătălin prezent
71. Marian Ovidiu prezent
72. Marian Valer prezent
73. Markó Béla Guvern
74. Mazăre Alexandru prezent
75. Măgureanu Cezar-Mircea prezent
76. Mărcuţianu Ovidius prezent
77. Meleşcanu Teodor-Viorel prezent
78. Mihăilescu Petru-Şerban prezent
79. Mitrea Elena prezentă
80. Mitrea Miron-Tudor prezent
- 8 -
81. Mîrza Gavril prezent
82. Mocanu Alexandru prezent
83. Mocanu Toader prezent
84. Moga Nicolae absent
85. Mustăţea Vasile prezent
86. Mutu Gabriel prezent
87. Necula Marius-Gerard prezent
88. Nedelcu Vasile prezent
89. Nicoară Marius-Petre învoire
90. Nicoară Romeo-Florin prezent
91. Nicolaescu Sergiu-Florin prezent
92. Nicula Vasile-Cosmin prezent
93. Nistor Vasile absent
94. Niţă Mihai absent
95. Onofrei Orest absent
96. Oprea Dumitru prezent
97. Oprea Mario-Ovidiu prezent
98. Panţuru Tudor absent
99. Paşca Liviu-Titus prezent
100. Păran Dorin prezent
101. Pereş Alexandru prezent
102. Pintilie Vasile prezent
103. Plăcintă Sorina-Luminiţa prezentă
104. Pop Gheorghe prezent
104. Popa Cornel prezent
106. Popa Mihaela prezentă
107. Prodan Tiberiu-Aurelian prezent
108. Prunea Nicolae-Dănuţ prezent
109. Rasaliu Marian-Iulian prezent
110. Rădulescu Cristian prezent
111. Rădulescu Şerban prezent
112. Robu Nicolae prezent
- 9 -
113. Rotaru Ion prezent
114. Ruşanu Dan-Radu prezent
115. Ruşeţ Ion prezent
116. Saghian Gheorghe prezent
117. Savu Daniel prezent
118. Sârbu Ilie învoire
119. Sbîrciu Ioan prezent
120. Secăşan Iosif prezent
121. Severin Georgică prezent
122. Silistru Doina prezentă
123. Staicu Dumitru-Florian prezent
124. Stănişoară Mihai absent
125. Şova Dan-Coman prezent
126. Tămagă Constantin prezent
127. Toma Ion absent
128. Ţopescu Cristian-George prezent
129. Ţuţuianu Adrian prezent
130. Udriştoiu Tudor prezent
131. Urban Iulian prezent
132. Valeca Şerban Constantin absent
133. Vasilescu Lia-Olguţa prezentă
134. Verestóy Attila prezent
135. Voicu Cătălin absent
136. Voiculescu Dan absent
137. Vosganian Varujan prezent
Am să-i trec şi pe ceilalţi colegi care între timp au ajuns.
Mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc, domnule senator.
În aceste condiţii, daţi-mi voie să demarăm declaraţiile politice, invitându-l la
microfon pe domnul senator Dumitru Oprea, din partea Grupului parlamentar al PDL. Din
- 10 -
partea Grupului parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC se pregăteşte domnul senator
Gheorghe Marcu.
Vă rog să asiguraţi condiţii de linişte, de atenţie şi de curtoazie faţă de toţi cei care
vor lua cuvântul de la microfonul Senatului.
Vă mulţumesc.
Domnule senator, vă rog.
Domnul Dumitru Oprea:
Mulţumesc.
Domnule preşedinte al Senatului,
Doamnelor şi domnilor colegi,
Stimaţi invitaţi,
Declaraţia de astăzi are titlul „Criza financiară mondială, sfârşit al statului social”.
Odată cu izbucnirea crizei economice, curentul de gândire stângist, aflat până
atunci într-o profundă criză ideologică, a devenit din nou vehement. Imediat după
prăbuşirea burselor şi descoperirea lanţului de fraude ale unor mari instituţii financiare, s-a
invocat decesul capitalismului. Adversarii globalizării şi ai pieţelor libere au privit cu
satisfacţie la ceea ce părea o deschidere pentru revenirea la statul-providenţă. Ei nu
înţelegeau sau nu voiau să înţeleagă faptul că nu principiile capitalismului erau neapărat
greşite, ci tocmai neaplicarea lor. Mai precis, nu s-au respectat regulile de piaţă, nu au fost
supravegheate tranzacţiile financiare, s-au închis ochii la abuzuri, fraude şi comportamente
iresponsabile. Aşadar, s-au eludat bazele concurenţei loiale şi temeiul moral al competiţiei
economice libere.
Cu toate acestea, entuziasmul socialiştilor nu a durat mult. Chiar dacă economia
mondială dă semne de relansare, constatăm acum adevăratul fond toxic al problemei: o
profundă criză financiară a statelor. Guvernele lumii au produs ani în şir deficite colosale,
rostogolind datoriile până s-a ajuns într-un blocaj aproape fatal.
Exemplul grecesc, dar şi situaţiile din alte ţări, mai ales cele sud-europene, inclusiv
România, dovedesc din plin acest lucru. În multe din cazuri, analiza structurii deficitelor
arată o realitate cruntă: aceste state înregistrează cheltuieli sociale şi birocratice colosale.
În Grecia, o treime din cetăţenii cu drept de muncă lucrează la stat, cu lefuri şi privilegii
exagerate. În Spania, cheltuielile statului au împins deficitul bugetar la peste 11%. La rândul
său, România este campioană la abuzuri şi absurdităţi prin unele programe de asistenţă socială.
Din păcate, pentru statele cu deficite bugetare mari, trezirea la realitatea se face doar cu
ajutorul unui mare şoc financiar. Datoriile nu mai pot fi rostogolite la infinit şi iată că a venit
vremea reformelor brutale, adică momentul în care se constată coma statului social, a
- 11 -
nostalgiei şi speranţei de viitor a stângismului. Acum vedem ravagiile făcute de expandarea
aberantă a birocraţiei de stat, cea care-şi creează la infinit avantaje şi activităţi inutile.
Oriunde intervine statul, regăsim abuzuri şi privilegii discreţionare, toate crescute
sub protecţie sindicală. Astfel, o mare parte a populaţiei este inoculată cu credinţa că
bunăstarea apare doar prin grija şi bunăvoinţa unui anume guvern. Odată ajunse la putere,
partidele se întrec la acordarea de ajutoare pentru a atrage simpatia alegătorilor. Apoi
capotează la acelaşi joc absurd şi păgubos: eficientizarea unui colos birocratic care, prin
excelenţă, lăsat în aceeaşi stare, nu poate fi făcut niciodată eficient. În final, se apucă să
concureze împotriva capitalului privat pe piaţa liberă: construieşte drumuri, apartamente,
produce energie şi altele. Efectele acestui delir sunt clare: corupţie, imense datorii publice
şi îndatorarea galopantă a ţărilor.
Totuşi, trezirea în mijlocul acestei crude realităţi este şi o mare oportunitate. Statele
afectate au şansa să-şi remodeleze administraţia şi principiile de funcţionare pentru viitor.
Este un exerciţiu dificil, dureros şi care necesită foarte multă muncă şi eficienţă. Dar numai
aşa, peste câţiva ani, vom putea cu toţii să privim în urmă la statul social ca la o nefericită
rătăcire a iluziilor stângiste.
Vă mulţumesc. (Aplauze în sală)
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc.
Îi ofer cuvântul domnului senator Gheorghe Marcu, din partea Grupului
parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC. Se pregăteşte domnul senator Paul Ichim, din
partea Grupului parlamentar al PNL.
Domnul Gheorghe Marcu:
Declaraţia mea politică de astăzi este intitulată simplu: „După 20 de ani”.
Alegerile legislative din 20 mai 1990, urmare jertfei a peste o mie de tineri din
decembrie 1989, au pus temelia formării democraţiei de drept european.
Mă consider o persoană norocoasă, deoarece am făcut parte din primul parlament
postdecembrist, rezultat în urma alegerilor de acum 20 de ani. Atunci, viaţa politică era
confuză şi agitată, având poate ca argument principal existenţa a aproape 50 de ani de
totalitarism şi izolare a României.
Dar toate acestea erau dominate de uriaşa speranţă a tuturor românilor pentru
libertate, libera exprimare şi pentru o viaţă mai bună. În acele zile am acceptat cu toţii
ideea pluralismului ideologic, materializat în partidele născute.
Înţelepciunea, fairplay-ul, toleranţa ca schimb de opinii au constituit mijloace de
promovare a interesului naţional, fiind considerate cuceriri ale vieţii noastre parlamentare.
- 12 -
Atunci, am învăţat importanţa şi rigorile democraţiei acestei instituţii, precum şi o nouă
muncă, aceea de legiuitor.
Făcând o întoarcere în timp, dincolo de resentimente şi adversităţi, mi se pare moral
să recunoaştem că fiecare dintre cei care au lucrat în forul legiuitor al ţării în aceşti 20 de
ani şi-a zidit o parte din suflet la edificiul atât de preţios al democraţiei.
Atunci, mulţi dintre noi confruntam realitatea dură a noului sistem cu speranţele şi
visele noastre de mai bine. Credeam că numai simpla dorinţă era suficientă pentru făurirea
unui viitor lipsit de obstacole.
În decursul acestor ani, am constatat că democraţia şi progresul se cuceresc cu mari
sacrificii. De multe ori, falsele soluţii găsite de guvernanţi s-au răsfrânt asupra cetăţenilor,
îngreunându-le viaţa de zi cu zi, iar statul român a ajuns în incapacitatea de a le furniza
acestora servicii de educaţie, de sănătate, de asistenţă şi protecţie socială şi de garantare a
ordinii publice.
Odată cu apariţia crizei, nemulţumirile sunt mai evidente din cauza lipsei
dialogului, atât de necesar în aceste momente pentru găsirea unor soluţii comune.
Starea de spirit a populaţiei cunoaşte acum o puternică radicalizare, în contextul în
care oamenii sunt nevoiţi să adopte, brusc, un comportament de supravieţuire. Constat, cu
tot regretul, că nu învăţăm din greşelile trecutului şi că nu avem capacitatea să marcăm
evenimentele istorice care au avut o influenţă majoră în viaţa românilor.
Fie ca momentul aniversar, care va fi sărbătorit peste trei zile, să ne determine să
folosim, precum foştii noştri colegi de acum două decenii, înţelepciunea, toleranţa şi dialogul
pentru ca milioanele de români, care ne urmăresc cu mai multă speranţă, să aibă de câştigat.
Vă mulţumesc mult. (Aplauze în sală)
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc, domnule senator.
Îi ofer cuvântul domnului senator Paul Ichim, din partea Grupului parlamentar al PNL.
Se pregăteşte domnul senator Rasaliu Marian, din partea Grupului parlamentar al PDL.
Domnul Paul Ichim: Stimaţi colegi,
O să încerc să fiu cât mai scurt, deoarece sunt mai mulţi colegi care doresc să
transmită un mesaj şi pentru că am văzut că, de obicei, după primele trei, patru minute nu
prea mai este lumea atentă la mesajul care se transmite.
Consecvent celor transmise până acum, voi vorbi tot despre sănătate. Informaţia pe
care o voi transmite va avea două puncte:
1. mesaj de la electorat;
2. reformăm, că dă bine.
- 13 -
La sfârşit de săptămână am fost, cum îi stă bine unui parlamentar, să discut cu
electoratul. Am discutat cu electoratul din spitale, care este de două feluri: beneficiarii
sistemului de sănătate, cei mai numeroşi, şi furnizorii de servicii de sănătate, cei mai puţini.
Mesajul, trebuie să recunosc, a fost unanim, un pic cam… hard, ca să folosesc un
termen de specialitate, deoarece abunda în termeni un pic cam… anatomici.
Acum, n-oi fi eu foarte pudic în a transmite mesajul, dar nu se cuvine acest lucru în
incinta în care-l pronunţăm.
Toţi termenii aceştia se adresau tuturor parlamentarilor care activează, indiferent de
palat. Este adevărat, celor care sunt la Palatul Parlamentului mai puţin, gestionarilor de la
Palatul Victoria însă li s-au transmis „urări de bine”.
Şi acum, mesajul soft.
Vă transmit că în sistemul sanitar nu mai există – este un termen de specialitate –
sustenabilitate. Toţi s-au săturat de reforme, reorganizare, restructurare, implementare,
contractare, management, eficientizare şi nu se vede absolut nimic.
Nu mai este sustenabilitate economică, nu avem medicamente, materiale sanitare
dezinfectante, antiseptice, medicamente de anestezie.
Uşor-uşor se pare că nici viaţa nu o să mai aibă sustenabilitate!
Stau şi mă întreb dacă acest subiect nu ar trebui să devină un subiect important
pentru „şezătoarea” de la Cotroceni privind siguranţa naţională. Bănuiesc că sănătatea
populaţiei devine un subiect destul de important pentru a fi discutat şi acolo.
Zilele trecute urmăream mass-media – mai urmăresc şi eu mass-media, mai ales că
ei ne urmăresc şi râd de prostiile pe care le spunem noi – şi o treabă trăsnită am auzit-o şi
la ei. Unul dintre ziarişti spunea în felul următor: „Dacă tot nu merg lucrurile în sănătate,
de ce nu vă abţineţi voi în a acorda asistenţa medicală?”
Or, aici este o situaţie un pic conflictuală. Toată lumea, în ţara aceasta, depune tot
felul de jurăminte, dar cel mai important şi cunoscut jurământ, care este şi invocat de toată
lumea, este cel al lui Hipocrate.
Nu-i nimic că jurăm să respectăm legile ţării şi, pe ici, pe acolo, se respectă cum se
respectă, dar când este vorba de jurământul lui Hipocrate, toată lumea îl ştie şi toată lumea
îl invocă atunci când ajunge în faţa noastră.
Stăteam de vorbă cu colegii mei, care au început deja să găsească două alternative:
ori să plece din ţara aceasta şi să facă undeva medicină cum trebuie, ori să pună jos,
frumos, instrumentul cu care lucrează în medicină.
După 24 de ore în care lumea medicală ar sta pe tuşă, ar muri câteva mii de oameni
în ţara aceasta şi s-ar găsi imediat bani. Dar este normal să se întâmple acest lucru?
- 14 -
Totuşi, noi am depus un jurământ, dar nici să riscăm calitatea actului medical făcut
în faţa pacienţilor.
Stimaţi colegi,
Vă rog să reţineţi că nu toată lumea are bani să ajungă la Viena pentru a se trata.
Apropo de Viena, acolo sunt 2 000 de paturi de spital, 10 000 de angajaţi, buget de 90 000
de euro. Căutaţi în România şi vedeţi dacă găsiţi măcar la un sfert un astfel de spital.
Vă rog să reţineţi că urgenţele medicale, medico-chirurgicale, te pot apuca oriunde
în ţară şi, dacă nu ai baftă să zboare elicopterul lui Arafat şi dacă e să vii cu ambulanţa pe
infrastructura noastră rutieră „minunată”, rişti să capeţi o amnezie la viaţă.
Se pare că uşor-uşor tindem spre o medicină de tip spartan: cine poate trăi, trăieşte,
cine nu, înseamnă că nu şi-a ştiut interesul.
Şi acum, a doua parte – descentralizăm, pentru că aşa este la modă.
În materialul pe care nu am reuşit să-l citesc în şedinţa trecută, vorbeam ceva din
istoria medicinii, despre medicina din timpul regelui Carol I, atunci când a început
structurarea sistemului sanitar printr-o descentralizare. După ce au descentralizat ei bine
sistemul sanitar – pentru că acolo spuneam că cine nu-şi cunoaşte istoria riscă să-i repete
greşelile –, au văzut că sistemul sanitar era pe mâna politicienilor, care habar nu aveau ce
era în domeniu, nu ştiau cum să împartă bugetul şi nici nu ştiau organizare sanitară,
sistemul sanitar a fost organizat în alt fel.
La ora actuală, în mijlocul anului bugetar, căutăm să descentralizăm, pentru că aşa
este frumos, sună frumos: reformă. Nimeni nu se întreabă ce buget există la consiliile
locale sau judeţene sau de unde luăm bani.
Spunem că închidem paturi din spitale – dar am uitat să spunem că în 20 de ani am
închis mai bine de 30% din paturile de spital din România –, că facem unităţi medico-sanitare.
Dar cine ne-a împiedicat până acum să le facem şi cu ce buget le vom inventa? Noi
nu avem pentru asistenţa medicală normală, facem pentru unităţi medico-sanitare?! În 20
de ani ce am păzit?
Şi descentralizăm…
Este adevărat, s-ar putea ca eu să nu stăpânesc foarte bine termenii economici,
financiari, după cum economiştii sau juriştii se pricep foarte bine la medicină; s-a şi văzut.
Reducem paturile de boli interne, de dermatologie, de oftalmologie, dar nimeni nu
şi-a pus problema că aceste paturi sunt pline de pensionarii care nu mai au bani să-şi
plătească asistenţa medicală, un tratament cronic la domiciliu şi că se reîntorc în spitale.
Cu ei ce o să facem? Probabil în versiunea canalelor comunicante. Dacă avem un
sistem sanitar pus la pământ, înseamnă că rezolvăm problema pensionarilor, adică le
scădem uşor-uşor numărul şi atunci rezolvăm şi cu pensiile.
- 15 -
Tare mi-este frică de această reformă făcută de nişte funcţionari aflaţi în birou, care
au uitat reforma, funcţionari din aceştia care ghidonează şi miniştri pe care-i punem
sezonier pe acolo, funcţionari care stau doar la birouri şi care fac doar emisiuni din acestea,
aşa, care urmează seminarii făcute video şi care nu mai cunosc realitatea.
Am să dau un exemplu mai concludent de reformă făcută în sistemul sanitar, pentru
a vedea ce înseamnă funcţionarii noştri.
O idee bună, care a fost făcută prin 2008, a dat tehnică de calcul la medicii de
familie. Ideea a fost generoasă, să descarce ei, ca furnizori de servicii medicale, rapid
informaţiile cu casele de sănătate. Dar sistemul unic integrat informatic a uitat să fie pus în
funcţiune, cu soft cu tot, de un an şi ceva. Funcţionarii noştri au uitat să îl pună în
funcţiune, şi aşa tot sistemul de calculatoare, ca idee bună de pus în practică, a devenit doar
sistem de messenger, de flixster şi de alte chestii de genul acesta de socializare. Şi uite aşa,
ceea ce am vrut a rămas în drum, ceea ce se întâmplă la Ministerul Sănătăţii pe versiunea
„miniştrii trec funcţionarii rămân”. (Aplauze)
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc, domnule senator.
Urmează domnul senator Marian Rasaliu, din partea Grupului parlamentar al PDL.
Se pregăteşte domnul senator Adrian Ţuţuianu, din partea Grupului parlamentar al Alianţei
Politice PSD+PC.
Domnul Marian-Iulian Rasaliu:
Domnule preşedinte,
Stimaţi colegi,
Declaraţia noastră politică de astăzi se intitulează „Manipularea fermierilor, un fel
de a acţiona al opoziţiei”.
România traversează o perioadă dificilă din punct de vedere economic şi financiar.
Cu toate acestea, singurele partide politice care şi-au asumat o guvernare, în aceste
condiţii, sunt Partidul Democrat Liberal şi Uniunea Democrată a Maghiarilor din România,
partide cărora li s-a alăturat şi Grupul parlamentar al senatorilor independenţi.
Declaraţiile domnilor de la PSD sau de la PNL, care vin să critice actualul Executiv
şi măsurile pe care şi le asumă sau nu, stimaţi colegi, nu au niciun efect benefic, mai ales
când aceste declaraţii sunt făcute doar din raţiuni de imagine.
Nimeni nu face altceva decât să critice actuala guvernare, dar, totodată, nimeni nu
vine cu soluţii viabile care să poată contribui la scoaterea României din criză, pentru că ne
aducem aminte cum şi cei de la PSD au părăsit în anul 2009 guvernarea pentru a participa
în campania electorală din toamnă cât mai dezbăraţi de ceea ce presupunea o guvernare în
timp de criză.
- 16 -
De asemenea, nici colegii de la PNL nu au avut o altfel de atitudine faţă de
necesitatea unei guvernări stabile şi solide. Ne aducem aminte cum, între cele două tururi
ale campaniei prezidenţiale, PNL a refuzat oferta Partidului Democrat Liberal de a guverna
împreună în vederea scoaterii României din criza economică prin programe şi politici
susţinute de dreapta. În aceste condiţii, opoziţia nu încetează să ridice la rang de moţiune
simplă orice declaraţie politică, şi la Camera Deputaţilor, şi în plenul Senatului.
Nu facem altceva decât să îngreunăm procesul legislativ din cauza faptului că unii
înţeleg să mimeze preocuparea, prin depunerea de moţiuni.
Cel mai recent, Grupului parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC a depus o
moţiune simplă la Camera Deputaţilor pe tema agriculturii. Acum vin şi vă întreb, cât de
bine era gestionat acest minister anul trecut când fusese asumat de cei de la PSD? Oare s-
au schimbat lucrurile atât de radical în câteva luni de zile? Evident că protestele
fermierilor de săptămâna trecută au fost preambulul acestei moţiuni simple, proteste care,
din nefericire, au fost generate de manipulările grosolane pe care le face opoziţia în aceste
săptămâni şi pe care presa le întreţine cu foarte multă pricepere. În condiţiile actuale,
numai de dezinformări nu avem nevoie.
Este bine de ştiut faptul că oamenii sunt foarte vulnerabili în momentele de criză şi, din
păcate, opoziţia mimează din plin acest lucru. Am urmărit foarte recent şi foarte atent cum s-au
desfăşurat lucrurile în ultima perioadă şi cel puţin din punctul meu de vedere, consider că
acestea au fost regizate cu foarte mult tact. Un exemplu elocvent în acest sens este modul în
care actuala opoziţie a discutat problema sprijinului financiar, doar de suprafaţă. Oamenii au
fost dezinformaţi cu privire la acordarea acestor fonduri, deşi actuala conducere APIA a
gestionat foarte bine mecanismul în acest an, reuşind să plătească 82% din fondurile solicitate
de fermieri pentru anul 2009, în valoare de aproximativ un miliard de euro.
Ca atare, nu am nicio îndoială că politicile sănătoase pe care guvernarea noastră le
preconizează vor aduce beneficiile pe care agricultorii ce au ieşit zilele acestea în stradă le-
au clamat. Aşa cum şi-au primit banii de care vă spuneam mai sus, tot aşa, se vor convinge
că ceea ce se face este spre binele lor. Vor fi nemulţumiţi, dar vă asigur, că oamenii cei mai
vehemenţi sunt atunci când, prin manipulare, sunt atraşi în jocul murdar al opoziţiei. Vă
mulţumesc.(Aplauze)
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc domnului senator.
Dau cuvântul domnului senator Adrian Ţuţuianu, din partea Grupului parlamentar
al Alianţei Politice PSD+PC. Se pregăteşte, din partea Grupului parlamentar al PNL,
domnul senator Emilian Frâncu.
- 17 -
Domnul Adrian Ţuţuianu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Declaraţia politică de astăzi face parte dintr-un ciclu pe care l-am intitulat „Să nu
mai vindem falsuri românilor!”. Astăzi voi prezenta prima declaraţie din acest ciclu.
Stimaţi colegi,
De când aşteptam momentul acesta! Preşedintele şi-a revenit din simţiri. Este
obiectiv în analize, lucid în declaraţii, fair-play faţă de sine, faţă de camarilă şi, mai ales,
faţă de popor.
După ce ne-a anunţat cu zâmbetul pe buze că a dus ţara de râpă şi trebuie să-i pună pe
salariaţi, pensionari şi şomeri să plătească pentru asta, şeful statului s-a gândit că nu ar strica
puţină mea culpa, bărbătească, aşa cu îi stă bine unui luptător cu valurile. Nu de alta, dar nu
cumva românii – aliaţii de odinioară ai domnului preşedinte – să-şi facă vreo părere greşită cu
privire la vinovaţii dezastrului actual. Aşa se face că Traian Băsescu şi-a luat inima în dinţi şi,
aproape milităreşte, a decretat: „Nu trebuie să mai vindem falsuri românilor ori de câte ori ne
aflăm în campanie electorală sau premergător campaniei electorale!”
Stimaţi colegi,
Intrigat de sinceritatea prezidenţială şi în numele unui apel sincer la memorie, am
căutat şi eu în arhiva internautică niscaiva astfel de falsuri vândute românilor, altfel
declaraţii onorabile la vremea rostirii lor. În rolurile principale, Traian Băsescu şi
pechinezul său docil. Ascultaţi şi vă distraţi! Haz de necaz, desigur!
Traian Băsescu, octombrie 2008:
„Ideea că nu sunt bani pentru profesori nu este o realitate. Bugetul poate fi aşezat pe
priorităţi, ori, din acest punct de vedere, este doar o chestiune de voinţă politică.” La
aceeaşi dată spune: „Nu pot să cred că o lege în România ar putea să nu fie aplicată. Aici
discutăm despre o lege în ceea ce-i priveşte pe profesori şi a nu o aplica ar însemna că nu
mai suntem într-un stat de drept”.
Emil Boc, octombrie 2008:
„Sunt bani şi pentru profesori şi pentru celelalte categorii sociale”.
Emil Boc, ianuarie 2009:
„Salariile şi pensiile se vor mări proporţional cu rata inflaţiei, adică cu 5%”.
Traian Băsescu, ianuarie 2009:
„Ultimul lucru pe care îl va face România va fi să se împrumute de la Fondul Monetar
Internaţional. Ştiu că această idee este controversată, dar vom merge pe zonele practice”.
Emil Boc, mai 2009:
„Va avea loc o creştere accelerată a salariilor acelor categorii sociale care sunt la
baza piramidei: profesori, medici, funcţionari publici”.
- 18 -
Emil Boc, iunie 2009:
„Nicio persoană să nu înregistreze o diminuare a salariului brut de care
beneficiază. Este un principiu pe care îl avem asumat încă din anul 2008”.
Emil Boc, august 2009:
„Am decis să ne respectăm angajamentele faţă de pensionari în ceea ce priveşte
pensia minimă şi majorarea cu 2% a pensiei de la 1 octombrie, astfel încât, aceste
angajamente pentru persoanele care sunt cele mai afectate de criză să fie respectate”.
Traian Băsescu, noiembrie 2009: „Se pare că ieşim din recesiune”.
Vă amintiţi acest moment. Era pe vremea când preşedintele iubea TVR-ul şi se
milogea de moderatoarea emisiunii să-i mai dea 10 secunde pentru anunţul izbăvirii.
Traian Băsescu, decembrie 2009:
„În 2010 vom scăpa de criză. Va fi un an în care optimismul va fi cel care ne va
anima să depăşim momentul pe care l-am trăit în 2009”.
Rezumând, ce am înţeles până aici? „Se va reduce fondul de salarii pentru tot
aparatul bugetar din România cu 25%, se vor reduce pensiile cu 15%, se vor reduce masiv
subvenţiile, ajutorul de şomaj se reduce cu 15%.”( Traian Băsescu, 6 mai 2010).
Stimaţi colegi,
Ce ziceţi de aceşti băieţi? În virtutea demagogiei ieftine cu care au câştigat nişte
alegeri, Traian Băsescu şi Emil Boc s-au distrat pe spinarea unei ţări minţind, jucându-se
cu declaraţiile, promiţând verzi şi uscate. Vânzând falsuri, bunăoară. Iar acum vin şi ne
spun că Ponta şi Antonescu, mogulii şi minerii sunt vinovaţi pentru prăpastia în care ne-au
vârât ei. Mă minunez cum nu ne-a spus preşedintele şi că Tăriceanu este vinovat pentru
dispariţia flotei. Sau, mai abitir, Iliescu pentru casa din Mihăileanu. Nu e însă timpul
trecut. Vă mulţumesc mult. (Aplauze)
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc, domnule senator.
Dau cuvântul domnului senator Emilian Frâncu, din partea Grupului parlamentar al
PNL. Se pregăteşte domnul senator Gabriel Mutu, din partea Grupului parlamentar al PDL.
Domnul Emilian-Valentin Frâncu:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Declaraţia politică de astăzi am intitulat-o „Guvernul Boc –moartea speranţei”.
Ion I. C. Brătianu a spus odată, „Oricare ar fi vicisitudinile zilelor şi anilor, oricare
ar fi durata lor, vine şi ora răsplatei”.
Deşi nu vreau să fac aici apologia speranţei, mă tem că este singurul lucru real care
a rămas românilor, având în vedere contextul de împrejurări economice, sociale şi politice
- 19 -
pe care îl trăim. Avem un Guvern incompetent, un preşedinte care dă dovadă de lipsă de
responsabilitate şi o criză financiară care ne încolţeşte tot mai mult. Se iau măsuri severe
de scădere a cheltuielilor în dauna unei populaţii care nu o ducea bine nici înainte. Avem
anunţate proteste de dimensiuni pe care România nădăjduia să nu le mai experimenteze
după agitatul deceniu 1990 – 2000. Nu avem în schimb nimic de care să ne agăţăm în
viitorul apropiat pentru a putea spera într-o remediere a situaţiei.
Ce ne rămâne de făcut, nouă, celor din opoziţie, în aceste condiţii?
Să mai criticăm actul de guvernare pare redundant, pentru că oricine poate să
constate ineficienţa sa. Ne deranjează, totuşi, să auzim acuze la adresa guvernării liberale
care, chipurile, împărtăşeşte vina pentru problemele actuale când însuşi preşedintele
Băsescu lăuda în septembrie 2009 performanţele cabinetului anterior ale cărui realizări şi le
însuşea fără jenă în campania prezidenţială. Nu noi am introdus măsuri aberante de stânga
la începutul anului 2009, adică, impozit minim, zis forfetar, care a falimentat până acum
peste 120 000 de microîntreprinderi, şi nu noi am pus pe butuci economia României,
descurajând investiţiile şi alocând resursele pe criterii clientelare.
Partidul Naţional Liberal vorbeşte, deja, de multă vreme despre un set de măsuri
care trebuie aplicate pentru înviorarea economiei care pot fi de natură legislativă,
administrativă, economică şi fiscală.
În ceea ce priveşte reducerea cheltuielilor bugetare, ne pronunţăm ferm împotriva
reducerii salariilor unor categorii de bugetari care, oricum, sunt cel mai prost plătiţi din
Uniunea Europeană, personalul didactic, personalul sanitar, personalul din domeniul
apărării şi din ordinea publică etc. În acelaşi timp, nu putem să distrugem speranţa de
viaţă a celor în vârstă, acceptând ca acestora să li se reducă pensiile.
Închei această declaraţie politică cu un mesaj de încurajare transmis către întreaga
clasă politică, tot de Ion I. C. Brătianu, cu aproape un secol mai devreme. Citez: „Sunteţi,
domnilor, reprezentanţii unui popor care este mândru şi poate fi mândru de trecutul său şi
care trebuie să aibă mare încredere în viitorul său. Nu scădeţi rolul pe care el trebuie să-l
aibă în lume.”
Speranţa moare ultima! Mai bine să plece Guvernul Boc şi să încercăm să readucem
împreună încrederea cetăţenilor României în ziua de mâine. Mulţumesc. (Aplauze)
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc domnului senator.
Dau cuvântul domnului senator Gabriel Mutu, din partea Grupului parlamentar al
PDL. Din partea Grupului parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC se pregăteşte domnul
senator Valer Marian.
- 20 -
Domnul Gabriel Mutu:
Domnule preşedinte,
Stimaţi colegi,
Am intitulat declaraţia politică de astăzi „PNL sau Programe Neracordate Logic”.
Doresc să încep declaraţia politică printr-un joc de cuvinte. Am impresia, în ultimul
timp, că opoziţia înţelege etimologia acestui concept ca presupunerea asumării unei
poziţii. Altfel spus, dacă eşti în opoziţie, trebuie să ai o poziţie. La noi însă nu mai
contează dacă eşti îndrituit să exprimi idei asupra unui domeniu sau nu, nu mai contează
dacă în trecut ai gestionat prost un domeniu şi acum îţi critici cu aplomb succesorii şi nici
măcar nu mai contează dacă tu eşti generatorul situaţiei pentru care ai devenit acuzator.
Important este să ai o poziţie. Nu contează că este lipsită de substanţă, nu contează că nu
aduce nimic spaţiului public şi nici cetăţeanului, contează numai să apari în public şi să
capeţi notorietate. Poziţia, evident, pentru a fi cât mai diseminată nu va fi niciodată expusă
de la tribuna Parlamentului. În logica jocului actual poţi fi foarte uşor etichetat ca fiind
inadecvat, dacă preferi tribuna studioului de televiziune. Pentru că nu-i aşa, vedem cum
mari lideri ai opoziţiei se exprimă în Parlament numai în condiţiile în care sunt prezente
televiziunile. Şi tocmai de aici, apare şi efectul scontat. Cetăţeanul să poată vedea că eşti
sau, cel puţin, pari implicat.
Care este motivul pentru care mă lansez în această discuţie? Foarte simplu. Văd
cum, în ultimele zile, opoziţia a schimbat macazul şi preferă, mai nou, programe anticriză.
La fel, nu contează că aceste programe nu au substanţă, că nu vin cu propuneri
sustenabile din punct de vedere financiar, că implementarea lor este imposibilă din cauza
unor acorduri semnate de România cu Uniunea Europeană şi aşa mai departe. Opoziţia
actuală se manifestă însă puţin diferit decât în legislaturile anterioare. Nu pentru că sunt
partide politice, care, teoretic, au ideologii şi doctrine diametral opuse, ci pentru că atât
PSD, cât şi PNL doresc, în egală măsură, să fie percepute în ochii cetăţenilor ca lideri ai
opoziţiei. Evident că, după ce PSD a ieşit cu un program anticriză, cei de la PNL, luaţi
oarecum prin surprindere, au enunţat un astfel de program doar verbal, prin vocea liderului
Crin Antonescu. Ei bine, acum cei de la PNL au venit cu ceva serios, spun dumnealor, care
se intitulează pompos „Program de urgenţă, pentru ieşirea României din criză şi reluarea
creşterii economice”. Din păcate, acest program nu reuşeşte să-mi explice, nici mie, nici
celor interesaţi – şi aici mă refer în special la cetăţeni – ceea ce eu am denumit în
noiembrie 2008 „paradoxul PNL”. Să mă explic:
Dacă se cunoaşte foarte bine faptul că orice guvernare erodează partidul care se află
la putere, PNL a reuşit în 2008 să obţină cel mai bun scor electoral din istoria sa de după
- 21 -
1990, deşi s-a aflat patru ani la putere. Acest scor electoral se poate explica foarte uşor
numai dacă vedem programele pe care PNL le-a adoptat şi pus în aplicare în cursul anului
2008. Programe, care, la acea vreme, nu mai conta că încurajau asistenţa socială şi
augumentarea aparatului bugetar. Pentru că, atunci, pentru PNL cel mai important era
obţinerea unui scor electoral cât mai bun. Şi cu toate că primele efecte ale crizei economice
se făceau resimţite şi în România, PNL nu a contenit să mărească nejustificat
indemnizaţiile, ajutoarele de prestaţie socială, pensii şi aşa mai departe.
Acum, cei din PNL vin şi critică faptul că aparatul bugetar este prea numeros, deşi
am văzut şi din analizele Fondului Monetar Internaţional, care nu pot fi acuzate de
partizanat politic, faptul că, în ultimii doi ani ai guvernării PNL au fost angajaţi la stat
aproximativ 300 000 de bugetari, nejustificat. Acum, cei de la PNL susţin necesitatea
diminuării numărului de agenţii guvernamentale, deşi în guvernarea Tăriceanu numărul
acestora era dublu faţă de prezent.
Ne aducem aminte şi acum de nenumăratele agenţii guvernamentale, care aveau
competenţe similare şi, practic, funcţionau în paralel, contribuind la îngreunarea
funcţionării statului.
În finalul acestui program de urgenţă, PNL spune, citez: „În aceste momente grele
pentru România, PNL îşi afirmă opţiunile de dreapta.” Interesant, domnilor de la PNL,
pentru că, în momentul în care aţi guvernat, aţi dat dovadă mai degrabă de populism şi
demagogie şi v-aţi situat mai la stânga decât o făcuse PSD-ul în guvernarea Năstase. Ne
aflăm într-o situaţie, care, cel mai bine, se poate compara cu tabloul lui Goya „Saturn
devorându-şi fiii”, pentru că, stimaţi colegi de la PNL, acum nu faceţi altceva decât să
criticaţi consecinţele propriilor dumneavoastră acţiuni.
Vă mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc domnului senator. Domnul senator Valer Marian, din partea Grupului
parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC.
Se pregăteşte domnul senator Haşotti, din partea Grupului parlamentar al PNL.
Domnul Valer Marian:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Declaraţia mea politică este intitulată „Premierul Boc nu mai răspunde nici la
interpelări”.
În data de 29 martie, anul curent, am adresat prim-ministrului Guvernului României,
Emil Boc, o interpelare intitulată „Nerespectarea termenului de răspuns la interpelări”, prin care
îi semnalam că nerespectarea termenului de răspuns la interpelări prevăzut de art. 63 alin. (4) din
- 22 -
Regulamentul Senatului, de cel mult două săptămâni, a devenit o practică a membrilor
Guvernului României. Concret, am exemplificat cu ministrul apărării naţionale, Gabriel Oprea,
care mi-a răspuns după patru săptămâni şi o zi la o interpelare privind pensiile militare, cu
ministrul justiţiei Cătălin Predoiu, care mi-a răspuns după patru săptămâni şi două zile la o
interpelare privind respectarea Statutului şi al dreptului la apărare al arestaţilor preventiv şi cu
secretarul de stat pentru problemele revoluţionarilor din decembrie 1989, care mi-a răspuns
după trei săptămâni la o interpelare privind refuzul eliberării unui certificat de revoluţionar,
obţinut prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă pentru un rănit al Revoluţiei,
ulterior decedat. Deşi am solicitat să-mi comunice măsurile întreprinse şi sancţiunile aplicate în
vederea respectării de către membrii Guvernului a termenului de răspuns la interpelările
parlamentarilor, nu am fost onorat cu un răspuns de către premierul Emil Boc. După trei
săptămâni, încă un termen încălcat: am primit un răspuns evaziv la interpelare din partea
şefului Departamentului pentru Relaţia cu Parlamentul, Valentin Iliescu, care m-a informat că
instituţiile vizate fac eforturi susţinute în a prezenta răspunsuri concrete, fundamentate, la toate
întrebările şi interpelările, în condiţiile în care numărul acestora este foarte mare – de la
începutul actualei sesiuni parlamentare fiind înregistrate 2129 de întrebări şi interpelări.
Nu numai că ulterior nu am remarcat eforturi sporite din partea membrilor
Guvernului de a răspunde în termen regulamentar şi în mod fundamental la întrebări şi
interpelări, dar însuşi şeful Guvernului, Emil Boc, nu mi-a răspuns la trei interpelări pe
care i le-am adresat în zilele de 8 martie, 7 aprilie şi 12 aprilie anul curent, depăşind
termene de răspuns de la trei până la opt săptămâni. Astfel, printr-o interpelare pe care i-
am adresat-o în data de 8 Martie 2010 cu titlul „Motivele adoptării Memorandumului din
17 februarie 2010”, i-am solicitat, în principal, premierului Boc să-mi comunice motivele
care au stat la baza aprobării Memorandumului Guvernului nr. 398 din 17 februarie anul
curent, prin care s-a decis că, autorităţile publice nu vor mai încheia niciun contract de
publicitate şi/sau promovare în cursul anului 2010, decât în situaţii excepţionale, precum
şi temeiul juridic al măsurilor adoptate prin acesta şi ce economii se realizează la buget
prin aceste măsuri. În subsidiar, i-am solicitat prim-ministrului să-mi comunice dacă
actualul Guvern al României preconizează să adopte măsuri de sprijinire a presei
naţionale, în actualul context de criză economică, oferind exemplul Franţei, ţară în care, la
propunerea preşedintelui Nicolas Sarkozy, Guvernul a aprobat anul trecut un program de
sprijinire a presei naţionale cu suma de 600 de milioane de euro.
În data de 7 aprilie am adresat premierului Emil Boc o interpelare intitulată
„Revendicările organizaţiilor sindicale din judeţul Satu Mare”, prin care i-am solicitat să-
mi comunice punctul de vedere al Guvernului cu privire la soluţionarea următoarelor
- 23 -
probleme importante şi presante ale sindicaliştilor din România, cu precizarea măsurilor
concrete şi a termenelor de soluţionare: reaşezarea grilelor de salarizare, în conformitate cu
prevederile Legii nr. 330/2009 şi abrogarea în totalitate a Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 1/2010, ale cărei prevederi au generat diminuarea drepturilor salariale faţă
de luna decembrie 2009; anularea articolelor din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
114/2009 care privesc blocarea, eliminarea accesului la tichetele de masă, tichetele cadou
şi tichetele de vacanţă, prin anularea acestui drept marginal negociat; eliminarea din cadrul
legislativ a restricţiilor legate de libertatea de negociere, conform Convenţiei nr. 98 a
Organizaţiei Internaţionale a Muncii şi a art. 41 alin. (5) din Constituţia României;
respectarea acordurilor încheiate de Guvernul României cu partenerii sociali privind
majorarea graduală a salariului minim, astfel încât ponderea acestuia în salariul mediu
brut să reprezinte 50% , solicitându-se ca, pentru anul 2010 salariul minim garantat în
plată să fie de 705 lei lunar atât în sectorul bugetar, cât şi în cel privat; respectarea
prevederii legale privind valoarea punctului de pensie de 45% din salariul mediu brut.
În fine, în data de 12 aprilie i-am adresat premierului Emil Boc o interpelare
intitulată „ Reglementarea pensiilor militare”, prin care i-am solicitat că având în vedere
răspunsul pe care mi l-a transmis ministrul apărării naţionale Gabriel Oprea la o
interpelare pe această temă, să-mi răspundă la următoarele întrebări:
- dacă România nu încalcă actul comunitar în ce priveşte pensiile militare, prin
adoptarea Legii privind sistemul unitar de pensii publice.
- din legislaţia cărui stat membru al Uniunii Europene sau al NATO s-a inspirat
Guvernul României în elaborarea acestui proiect de lege, sub aspectul pensiilor militare.
- dacă acest proiect de lege nu încalcă principiul constituţional al neretroactivităţii
legii civile şi principiul cutumiar al dreptului câştigat.
- dacă pensiile militarilor din ţara noastră pot fi calificate , cum a făcut Domnia Sa,
în pensii privilegiate sau „pensii nesimţite”, în condiţiile în care 82% dintre acestea nu
depăşesc 3000 de lei pe lună. Totodată, având în vedere că ministrul apărării naţionale
Gabriel Oprea şi ministrul muncii şi protecţiei sociale Mihai Şeitan au exprimat puncte de
vedere diametral opuse cu privire la reducerea pensiilor militare după recalcularea
acestora. În baza Legii privind sistemul unitar de pensii publice, i-am solicitat premierului
Boc să-mi comunice care dintre cei doi miniştri a exprimat adevărul, respectiv punctul de
vedere al Guvernului Boc.
Stimaţi colegi, înţeleg că şeful Guvernului este foarte ocupat cu multiplele şi
gravele probleme cu care se confruntă ţara noastră, pe care, din păcate, nici nu ştie, nici nu
poate să le rezolve.
- 24 -
Dar nu pot să înţeleg faptul de a nu răspunde nici după două luni la o interpelare,
după ce ai fost tu însuţi parlamentar şi ai făcut tapaj pe această temă, decât ca pe o
impoliteţe şi rea-credinţă, alături de neştiinţă şi neputinţă. Mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc, domnule senator.
Domnul senator Puiu Haşotti, din partea Grupului parlamentar al PNL.
Se pregăteşte domnul senator Vasile Pintilie, din partea Grupului parlamentar al PDL.
Domnul Puiu Haşotti:
Vă mulţumesc, stimaţi colegi.
La început vă voi spune că doi colegi de la PDL au vorbit – domnul senator Mutu –
despre Partidul Naţional Liberal, vă voi spune şi eu, acum, că toate acestea nu demonstrază
decât că o guvernare PDL-PNL ar fi fost un dezastru, ar fi fost sinucidere curată pentru
Partidul Naţional Liberal. Că PSD-ul a făcut-o şi acum o trage şi a mai tras-o ...şi poate o va
mai trage... este treaba lor! Le-am spus de atunci să înveţe din greşelile altora. Poate
colegiilor de la PDL, dacă ar fi atenţi, le-ar folosi acestă declaraţie politică, care are titlul
„De-a râsu’plânsu’ ”.
Aşadar, voi face câteva scurte comentarii la o serie de declaraţii ale unor importanţi
membri PDL. Cred că unele sunt comice, altele penibile, să începem, cu cine altul, cu
domnul Traian Băsescu, o declaraţie mai veche, celelalte vor fi din anul 2010.
Aşadar, Traian Băsescu, 16 aprilie 2008 . Citez: “Dacă eu aş fi fost la cârma
Titanicului, acesta nu s-ar fi scufundat!”. Mă rog, nu prea cred, dar, în sfârşit... Numai că
România nu este Titanicul, dar totuşi, se scufundă! Dacă Titanicul a fost lovit de un
aisberg, România este lovită de incompetenţa, impostura, minciuna, corupţia şi demagogia
lui Traian Băsescu şi a Partidului Democrat Liberal. Nu mai putem guverna împreună, nici
nu trebuia, vedeţi?
Sever Voinescu, declaraţii – toate vin acum din anul 2010 –, 10 mai 2010. Citez:
„PDL trebuie să arate că este partidul proiectului lui Traian Băsescu şi nu partidul
deconcentratelor”. Am încheiat citatul. Bine, dar aceasta a făcut cu vârf şi îndesat PDL,
încă din anul 2005, a fost partidul proiectului lui Traian Băsescu. Deci din acest punct de
vedere, domnul Voinescu n-ar trebui să fie cuprins de vreun zbucium heideggerian. PDL
este partidul proiectului lui Traian Băsescu. În privinţa deconcentratelor, nu este decât o
declaraţie de formă, care nu păcăleşte pe nimeni. Cum altfel s-ar explica cele trei ordonanţe
neconstituţionale referitoare tocmai la deconcentrate!
Mircea Toader, 9 mai 2010 . Citez: „Este nevoie de remaniere la timp, în timp de
criză, pentru că măsurile nepopulare cer sânge!”. Ţi se face pielea ca de găină ... „Pe noi
- 25 -
nu ne-a anunţat premierul pană acum, dar ştiţi cum este, când vine tăvălugul, lucrurile nu
se anunţă”. Am încheiat citatul.
Îl întreabă Traian Băsescu pe domnul Toader cam când şi cum ar face remaniere?
Sau măcar să-l anunţe cineva, cumva pe domnul Toader. În privinţa vărsării se sânge, ce
să-i faci, acum trebuie să vă vărsaţi propriul sânge, că pe cel al ţărăniştilor, al liberalilor şi
al social-democraţilor l-aţi vărsat deja, cu cuţitu-n spate, dar nu de tot!
Mihai Dumitru, 5 mai 2010. Domnul Mihai Dumitru este ministru al agriculturii.
Eu, dacă mă întâlnesc pe stradă cu dânsul, nici nu ştiu cine este! Citez frumos: „În curând
vom introduce în şedinţa de Guvern încă două forme de sprijin, o hotărâre privind
bunăstarea porcinelor şi una cu bunăstarea păsărilor.” Am încheiat citatul. De bunăstarea
românilor se ocupă Traian Băsescu, Emil Boc, Guvernul şi PDL-ul. Vedem cum!
Şi acum două declaraţii ale doamnei Elenei Udrea. Nu putea să lipsească, vă daţi
seama! Din ele se degajă o uriaşă cantitate de cinism, proastă creştere şi incultură – separat
sau la un loc – rămâne la aprecierea dumneavoastră.
Elena Udrea, 7 aprilie 2010: „Din când în când ţara asta mai are nevoie de o
dictatură luminată”. Am încheiat citatul.
O fi avut România vreo dictatură luminată vreodată?…, există dictaturi luminate şi
democraţii stupide, şi dacă România ar fi acum o dictatură luminată, mă întreb: cine ar fi
Eva Braun sau Clara Petacchi de România? Pardon, întrebarea nu este potrivită astăzi
degeaba: Hitler şi Mussolini nu au practicat o dictatură luminată, concept politic de mare
fineţe şi de profunzime elaborat şi însuşit de doamna Udrea.
Tot doamna Elena Udrea, 14 martie 2010. Aici, mare atenţie, stimaţi colegi. Citez:
„O minciună repetată de un milion de ori devine adevăr.”
Presupun că este vorba despre incultură crasă. Altfel cine-şi însuşeşte spusele lui
Goebbels? Pentru că acest citat este din înţelepciunea lui Goebbels, stimaţi colegi. Ştia
doamna Udrea acest fapt, că-l citează pe Goebbels? Sigur nu. Şi apoi ce legătură are Mein
Kampf al lui Hitler, prietenul lui Goebbels, cu Louis Vuitton, Chanel, Armani, prietenii
doamnei Udrea? Niciuna.
Să nu-l uităm nici pe premierul României. Emil Boc, 31 martie 2010. Citez:
„Acum trebuie să fiu sindicalistul celor 22 de milioane de români şi mă gândesc la
ce este bine pentru toţi.”Am încheiat citatul.
Ce bine ar fi fost să fie aşa, deoarece ar fi trebuit să intre şi dânsul în grevă, evident,
pe termen nelimitat.
Emil Boc, 17 martie 2010. Citez:
„Eu nu o să apuc pensia. Dumneavoastră sigur o să o apucaţi”. Un fel de Mama
Omida pentru propriul destin, dar să nu fie nici chiar aşa.
- 26 -
Se cuvine ca la sfârşit să dau un citat din neasemuitul şi nepreţuitul nostru
preşedinte. Aşadar, Traian Băsescu, 3 martie 2010. Citez:
„Nu pledez pentru asimilare, pledez pentru păstrarea obiceiurilor şi cred că la 99%
dintre români, care nu sunt etnici romi, le plac cântecele romilor, nunţile făcute de romi, le
place să audă, poate nu la 99%, dar sunt atâţia solişti cântăreţi, dacă o luăm de la Adi
Minune până la oricine, cărora le plac manelele şi nu este o respingere de către societate a
ceea ce provine de la romi.” Am încheiat citatul.
Ei, aş. Să aparţin eu oare doar la 1%, aşa de puţini oameni normali şi cuviincioşi mai
are România? Nu cred. În privinţa gusturilor lui Traian Băsescu, îmi aduc aminte că în 2005 a
declarat că cel mai mult îi plac desenele animate. Fără comentarii! Doar este o chestiune de
gust şi gusturile nu se discută. Oare nici ale preşedintelui? Vă mulţumesc. (Aplauze)
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Vă mulţumesc, domnule senator.
Are cuvântul domnul senator Vasile Pintilie, Grupul parlamentar al PDL, urmat de
domnul senator Alexandru Cordoş, Grupul parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC.
Domnul Vasile Pintilie:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Stimaţi colegi,
Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează „Mai puţin de 10 ani până la
dezastre ireversibile ale mediului.”
„Progresul umanităţii nu este nici automatic, nici inevitabil. Suntem puşi în faţa
realităţii că viitorul este o reflecţie a prezentului. De-a lungul vieţii şi al istoriei există
conceptul de „prea târziu”. Putem ruga timpul să se oprească în loc, dar timpul este surd la
rugăminţile noastre şi merge nepăsător înainte. Pe ruinele şi rămăşiţele multor civilizaţii
ale lumii sunt scrise cuvintele prea târziu.” (Traducere personală a unui discurs ţinut de
Martin Luther King pe tema justiţiei sociale, acum patru decenii.)
Confruntaţi cu problema schimbării climei globale, putem să considerăm foarte
relevante cuvintele autorului care vorbeşte despre nevoia de acţiune imediată în faţa crizei.
Lumea are mai puţin de 10 ani pentru a pune în aplicare iniţiative menite să-i prelungească
existenţa şi niciun alt subiect nu merită mai multă atenţie. Semnale de alarmă timpurii sunt deja
vizibile. Astăzi, suntem martori oculari la un posibil revers al progresului omului. În ţările în
curs de dezvoltare din care face parte şi România, milioane de oameni din cei mai săraci din
lume sunt deja forţaţi să se adapteze condiţiilor schimbate de climă. Eforturile celor ce trăiesc
în penurie de a-şi construi un viitor pentru ei şi pentru copiii lor sunt anulate de expunerea
crescută la secetă, uragane, tsunami, inundaţii şi alte catastrofe naturale.
- 27 -
Încălzirea globală este o dovadă că stilul nostru de viaţă supraîncarcă atmosfera
Pământului. Stocuri de gaze de seră care captează căldura în atmosferă se acumulează cu o
viteză fără precedent. Concentraţiile curente au ajuns până la 380 de părţi pe milion CO2 e
(dioxid de carbon echivalent), depăşind nivelurile naturale din ultimii 650 000 de ani. Pe
parcursul secolului al XXI-lea, temperaturile globale medii ar putea să crească cu până la 5o C.
Poate părea o cifră mică pentru că este chiar mai mică decât fluctuaţiile cotidiene de la zi la
noapte, dar dacă media creşte, variaţiile vor avea loc în jurul altor valori mai ridicate, cu efecte
devastatoare asupra nu doar a oceanelor şi a reliefului glaciar, care se topeşte vizibil, ci direct
asupra stilului nostru de viaţă.
Pragul considerat periculos de climatologii de la Institutul Goddard pentru Ştiinţe
Spaţiale de la NASA este de 2oC şi acest nivel este foarte probabil că va fi depăşit în
următorii 20 de ani. Acest prag defineşte, în linii mari, punctul de la care va fi greu să mai
evităm schimbări radicale asupra degenerării dezvoltării umane.
România este o ţară care nu se află în prima linie. Ţări ca cele din nordul Africii
sau din sud-estul Asiei, deja aflate într-un sector anormal de subzistenţă, vor fi nevoite să
înfrunte lipsa surselor de hrană din cauza secetelor, inundaţiilor, în unele părţi cauzate de
creşterea debitelor unor fluvii şi catastrofe de genul celor din Filipine sau Haiti care sunt la
ordinea zilei.
În ţările dezvoltate, adaptarea la schimbarea climei a însemnat până acum reglarea
termostatelor şi pornirea aerului condiţionat. Dar până şi noi am observat creşterea
numărului accidentelor şi deceselor datorate căldurii excesive şi a lipsei echipamentelor de
urgenţă necesare.
În septembrie anul acesta, se va organiza un summit la New York pentru a accelera
progresul către scopul stabilit de ONU pentru 2015. Cele şapte obiective denumite Millennium
Development Goals sunt: sfârşitul sărăciei şi al foametei, educaţie universală, egalitatea între
sexe, sănătatea copiilor, sănătatea mamelor însărcinate, combaterea HIV/SIDA, parteneriat
global şi găsirea de soluţii pentru oprirea schimbării radicale a mediului înconjurător.
Aceasta din urmă este de departe cea mai importantă, pentru că schimbările din clima
globală ameninţă existenţa umanităţii, chiar dacă avem un nivel de trai predominant ridicat
sau educaţie universală.
Acţiunile necesare din partea fiecărui Guvern şi ale cetăţenilor fiecărei ţări sunt de
a reduce amprenta de carbon pe care o lăsăm prin intermediul acţiunilor noastre zilnice, de
la activităţile industriale, de la transportul cu avioane şi maşini ce consumă combustibili
fosili (benzină motorină), până la lăsarea televizorului în priză când nu avem nevoie de el.
Deşi unele dintre aceste activităţi nu pot fi reduse sau eliminate fără consecinţe drastice
- 28 -
asupra economiei, multe dintre ele ne sunt la îndemână. Ţările membre ale Uniunii
Europene sunt responsabile pentru 20% din emisiile curente de CO2 în atmosferă, iar
majoritatea statelor din Uniunea Europeană şi-au luat angajamentul de a reduce aceste
emisii cu până la 90% până în 2012, conform Protocolului de la Kyoto.
Aceste state realizează acum că planul este irealizabil într-un timp atât de scurt, dar
realizează, de asemenea, că este nevoie urgentă de acţiune în acest sens.
Propun ca ţara noastră să se preocupe în egală măsură de aceste probleme atât la
nivel guvernamental, cât şi la nivel individual.
Ca proaspăt acceptaţi în grupul Uniunii Europene, ne stă în putere să facem o
impresie bună prin adoptarea unor măsuri de eficientizare a proceselor industriale şi de
tranziţie către metode mai ecologie de transport şi de folosire a energiei.
O lipsă de iniţiativă în această direcţie ar putea duce la o datorie ecologică greu de
plătit, în primul rând pentru cei mai săraci dintre noi, dar poate mai important pentru
generaţiile viitoare. Vă mulţumesc. (Aplauze)
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Vă mulţumesc, domnule senator. Domnul senator Alexandru Cordoş. Se pregăteşte,
ultimul pe lista senatorilor PNL de astăzi la declaraţii politice, domnul Mircea Diaconu.
Domnul Alexandru Cordoş:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Am intitulat declaraţia politică de astăzi „Măsurile lui Băsescu aduc genocidul
social în România”.
Doamnelor şi domnilor senatori, nu pot să nu fiu îngrijorat de amploarea ultimelor
manifestări de protest din ţară, dar, mai ales, nu pot să nu fiu îngrozit de eventualitatea
apariţiei mişcărilor de stradă care ar putea veni în urma măsurilor de genocid social pe care
preşedintele Băsescu şi Guvernul Boc vor să le aplice. Evenimentele de marţi mi-au readus
în minte imaginea Revoluţiei din Decembrie 1989. Durerea pensionarilor strigată în stradă
cu atâta furie mă face să cred că populaţia nu vede altă ieşire din această situaţie decât o
nouă revoluţie. Dar ceea ce mă îngrozeşte şi mai tare este faptul că dacă Revoluţia din
1989 a fost nepregătită şi făcută de tineri lipsiţi de experienţă în acest sens, această nouă
revoluţie, la debutul căreia se pare că asistăm, va fi organizată şi făcută de oameni maturi,
de sindicalişti, de pensionari umiliţi (pentru a nu ştiu câta oară în viaţă), de oameni care,
probabil, trăiesc şi în clipa de faţă un sentiment de regret al faptului că nu au ieşit în stradă
pentru a scăpa de dictatură. Or, aceste mişcări ar putea lua o amploare mult mai mare decât
cele de acum 20 de ani.
- 29 -
Pe deplin conştient de gravitatea unui asemenea eveniment, eu consider că asistăm sau
am asistat deja la instaurarea regimului Băsescu de care nu se va putea scăpa cu uşurinţă.
Preşedintele Băsescu se foloseşte de pârghiile constituţionale tocmai în scop neconstituţional,
mă refer la încercarea de revizuire a Constituţiei, tocmai în scopul de a diminua la minim rolul
Parlamentului şi de a reveni la un Parlament monocameral, cu alte cuvinte, la ceea ce a fost
Marea Adunare Naţională. Acest regim Basescu, ce este pe cale să se instaureze, va duce la o
dictatură mult mai cruntă. Dacă Ceauşescu era doar un analfabet, care a dat dovadă de multă
viclenie, preşedintele Băsescu este o persoană extrem de inteligentă, care a pus la cale un plan
minuţios şi pervers pentru a deţine controlul absolut.
Am câştigat în 1989 un viitor pentru noi şi pentru copiii noştri, pentru ca acum să
pierdem totul din vina unor persoane şi personaje care joacă poker, cu nonşalanţă, cu
destinul nostru la masa istoriei. Eu cred că nu putem lăsa nesancţionată acum această mai
mult decât iresponsabilitate a guvernanţilor noştri, dar ar fi păcat să se ajungă la o soluţie,
poate, mai drastică decât în urmă cu 21 de ani.
Totodată, măsurile propuse de preşedintele Băsescu şi îmbrăţişate de Guvernul Boc
reprezintă un adevărat genocid social, un plan de exterminare în masă a populaţiei. Chiar
dacă măsurile în cauză se referă doar la pensionari şi bugetari, acestea vor afecta întreaga
populaţie. Oamenii vor crăpa de foame, iar la iarnă vor îngheţa de frig. Mamele vor naşte
copii rahitici, pensionarii vor sfârşi ca nişte cerşetori, iar morţii vor rămâne neîngropaţi
pentru că familiile nu vor avea bani de înmormântare.
Stimaţi colegi, nu am intenţionat să vă pun în faţa unei imagini apocaliptice, dar,
din păcate, sunt convins de dimensiunile catastrofei sociale care ne aşteaptă din cauza
inabilităţii şi relei guvernări. Din păcate, întreaga Românie va fi precum un lagăr nazist.
Pentru a nu ajunge în situaţia expusă mai sus, cât şi pentru a evita o posibilă revoltă a
întregii populaţii, PSD şi eu, în calitate de senator, solicităm preşedintelui României
organizarea unui referendum. De data aceasta însă, vrem nu un referendum care să-i
servească mănuşă intereselor personale, ci să le servească tuturor celor care vor avea de
suferit în urma reducerii salariilor şi a pensiilor.
Domnule preşedinte, noi, parlamentarii Grupului parlamentar al Alianţei Politice
PSD+PC, vă cerem, în numele acelora cărora le-aţi netezit drumul spre falimentul
personal, să supuneţi votului prin referendum problema reducerii salariilor cu 25% şi a
pensiilor cu 15%. De-abia atunci vă vom crede că aveţi insomnii din pricina sorţii „bietei
ţărişoare” pe care aţi condus-o, în mod sistematic, spre prăpastie! Sau acest instrument
democratic numit referendum, care, conform art. 90 din legea fundamentală, este apanajul
exclusiv al preşedintelui este scos precum asul din mânecă numai în scopuri distructive?
Vă mulţumesc.
- 30 -
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc, domnule senator.
Domnul senator Mircea Diaconu şi ultimul pe lista noastră, din partea Grupului
parlamentar al PDL, domnul senator Mircea Banias.
Domnul Mircea Diaconu:
Doamnelor şi domnilor,
Din păcate, suntem din nou atât de puţini, încât o să-mi permiteţi – vă rog din
suflet! – să mă adresez privitorilor de la balcon, care sunt mai mulţi decât noi, evident,
unor prieteni din sală şi presei.
De ce vă spun asta? Pentru că simt nevoia să mă descarc. De trei zile n-am linişte,
n-am pace, pentru că asist – şi, din păcate, asist – la o campanie fără precedent împotriva
acestei instituţii, la care continui să vin la toate programele sale. Cât pot, sunt prezent.
M-am mirat prima dată, când, senator proaspăt fiind, se comenta public bugetul
Senatului. Aici aflam o cifră şi un procent, în presă, cu totul altul. Nimeni nu reacţiona.
Vreau să spun instituţia ca atare. Am mers mai departe. Am aflat, tot din presă, că salariul
mediu în Senat era de 6 000 şi ceva de lei. Am fost mirat iarăşi, pentru că indemnizaţia de
senator, cel puţin aceea pe care eu o iau, este de 4 900 de lei. Atunci, de unde? Şi iarăşi,
nimeni nu a reacţionat. Vorbesc de instituţia ca atare.
Ajung în zilele noastre şi vă semnalez, dacă nu aţi observat... şi am senzaţia că,
nereacţionând fiecare dintre dumneavoastră şi noi, cu toţii, la un loc, la acest lucru, la
această unică campanie împotriva noastră, înţeleg că doar eu sunt mirat şi nervos.
Azi dimineaţă, am venit cu „Dacia” Senatului, „Loganul” Senatului la mâna a doua
– aceasta fiind „luxul” senatorului Mircea Diaconu! – am trecut pe la un service şi am
lăsat-o ca să fie pusă la punct, adusă la zi, cu revizii, cu tot ce trebuie, în speranţa că azi
după-amiază pot să predau cheile Senatului. Deci să predau „luxul” Senatului. Din păcate,
e cam mult de lucru la ea şi aceasta va fi mâine. În acelaşi timp, am venit calat, şi pornit, şi
nervos să predau, de asemenea, numita cotă forfetară.
De atâtea ori am auzit că aceasta înseamnă „luxul parlamentarului”, „luxul
senatorului”, din cauza căruia şi acum vreo patru luni de zile, se pare că ţara nu mergea
bine, acum, cu atât mai rău, ţara nu merge bine, criza se datorează, nu-i aşa, luxului pe care
parlamentarii şi-l permit, pe care îl vedem pe toate televizoarele, şi, mai zic o dată, la care
nimeni nu reacţionează.
Din păcate, azi-dimineaţă, vorbind cu alţi colegi, am înţeles ceva mai multe lucruri.
Iată un caz. Eu sunt preşedintele Grupului parlamentar de prietenie cu Cehia, am avut o
întâlnire deja cu ambasadorul Cehiei şi am făcut un fel de program, dacă vreţi, de relaţii
- 31 -
între cele două grupuri parlamentare. Va trebui să fac o hârtie cu ştampila mea de senator
şi să anunţ că nu pot să mai fac nicio relaţie, acel program cade pentru că nu mai am voie
sau nu mai e moral – ca să spun aşa – să fac nicio deplasare, să reprezint Senatul în terţe
întâlniri şi relaţii.
Acum vin şi vă spun ce am în cap. Solicit, cât mai repede, domnului preşedinte şi
Biroului permanent al Senatului o luare de poziţie, dacă vreţi, în raport cu acest atac, repet,
fără precedent asupra instituţiei numită Parlament. Ar însemna, dacă dăm curs sau dacă
reacţionăm aşa cum se doreşte, tăind şi închizând, şi respingând, aşa cum eu vreau să
predau cota forfetară, închizând toate relaţiile noastre cu teritoriul şi toate relaţiile noastre
ca instituţie, vreau să spun, cu exteriorul, ceea ce înseamnă că, dacă aşa vom face, dacă
Senatul, prin Biroul permanent, va decide acest lucru, în această luare de poziţie, eu, ca
senator, am să mă supun ei.
Spun acest lucru tuturor, ca să nu pară, nici măcar în ochii mei, un gest populist,
„eu, Diaconu, sunt curat şi cinstit şi eu nu am nevoie de niciun ban şi, pentru mine, a fi
senator este un hobby, aşa cum alţii joacă tenis, şi am să vin cu bicicleta la Senat şi, de
acum încolo, aşa să facem toţi”. Nu spun aceasta, de aceea, mă adresez tuturor şi aştept, cât
mai repede, un punct de vedere al Senatului. Mulţumesc. (Aplauze)
Domnul Mircea-Dan Geoană: Şi din partea tuturor grupurilor parlamentare.
Mulţumim domnului senator pentru această intervenţie.
Cu aceasta, închidem seria declaraţiilor politice. Aş dori, de asemenea, pentru a
putea fi în bună rânduială – şi îi mulţumesc doamnei senator Silistru – să citesc numele
colegilor care au depus în scris declaraţii politice şi, ca atare, fac parte din stenograma
şedinţei noastre de astăzi.
Din partea Grupului parlamentar al PDL, domnii senatori Traian-Constantin Igaş,
Petru Başa, Marius-Gerard Necula, Iulian Urban şi Mircea Banias.
Din partea Grupului parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC, domnii senatori
Doina Silistru, Sorin-Constantin Lazăr şi Gheorghe Pop. Şi domnul senator Cornel Popa,
din partea Grupului parlamentar al PNL, a depus în scris o declaraţie politică astăzi.
Declaraţii politice consemnate conform materialelor depuse în scris de către senatori:
Domnul Traian-Constantin Igaş: Declaraţia politică se intitulează ,,Legea lustraţiei – niciodată nu e prea târziu”.
Domnule preşedinte,
Stimaţi colegi,
Declaraţia mea politică de astăzi face referire la un subiect sensibil, tratat în presă
pe larg în ultima vreme: Legea lustraţiei.
- 32 -
Văzută de unii ca un act de dreptate, venită prea târziu, după alţii, eu văd această
lege ca fiind o întregire a sistemului legislativ, care, iată, după 20 de ani de la abolirea
comunismului încă are lacune.
Propusă pentru prima oară în paginile Proclamaţiei de la Timişoara, lustraţia a fost
evitată sub diverse pretexte de mai toate guvernele ce au condus România până în prezent.
Şi mai interesant mi se pare următorul fapt: urmând îndemnul liderilor revoluţiei române,
pe rând, mai multe ţări din fostul bloc comunist au adoptat lustraţia. Nu şi România.
În contextul aderării la Uniunea Europeană, trebuie să putem privi cu mândrie că
suntem o ţară cu conştiinţa împăcată, curăţată de obiceiurile pe care europenii le-ar putea
privi ca eventuale pericole la adresa democraţiei.
Prin adoptarea acestei legi nu facem decât să ne asigurăm că oameni cu formaţie de
activist comunist care au făcut parte din organele de represiune care au instrumentat cazuri
politice – Securitate, justiţie, procuratură – nu mai pot fi puşi la adăpost.
Chiar dacă timp de 15 ani această lege a fost înăbuşită, prin respingerea repetată sau
modificarea până la diluare a tuturor iniţiativelor legislative asociate sau legate de acest
domeniu, consider că a venit vremea să clarificăm pentru totdeauna situaţia clasei
conducătoare, ca nişte oameni responsabili, pentru a putea alunga fantomele trecutului ce
bântuie şi astăzi printre noi.
În ceea ce priveşte momentul în care va fi adoptată această lege, recunosc că ea
vine un pic cam târziu. Având în vedere timpul scurs din 1989 încoace, cu siguranţă că
legea nu va mai avea aceleaşi efect, mulţi dintre cei care puteau să intre sub incidenţa ei
fiind fie retraşi, fie în curs de retragere. Cu toate acestea, consider necesară adoptarea ei
chiar şi acum. E un act de dreptate pentru cei ce au crezut într-o Românie democratică,
pentru cei ce au ieşit în stradă pentru un ideal, nu în ultimul rând pentru cei ce au murit
pentru ca noi să avem şansa să vorbim astăzi de comunism la trecut.
Nu putem vindeca rănile provocate de comunism, la fel cum nu putem da timpul
înapoi. O viaţă curmată sau o nedreptate făcută de un regim este o dramă care poate nu va
fi uitată niciodată.
Prin actuala Lege a lustraţiei nu vom face decât să aducem o alinare tuturor ce au
suferit de pe urma comunismului. Le vom face dreptatea de a-i vedea aduşi în faţa opiniei
publice pe cei care le-au provocat suferinţe pe care nici chiar timpul nu le va şterge
vreodată. Legea lustraţiei vine ca o reparaţie morală a tot ce s-a întâmplat înainte de 1989,
iar pentru astfel de reparaţii niciodată nu e prea târziu. Vă mulţumesc.
Domnul Petru Başa:
Declaraţia politică este intitulată ,,Trebuie să ne întoarcem către consumul intern”.
- 33 -
Domnule preşedinte,
Dragi colegi,
Actuala criză prin care trecem trebuie să ne întoarcă privirea către consumul intern
şi necesitatea axării pe acesta. De ani de zile consumul intern a avut de suferit în faţa
consumului din import, iar mărfurile noastre încep să fie tot mai des refuzate la export.
Probabil aţi spune că acest fapt se datorează calităţii sau preţurilor practicate. Poate
şi asta, dar semnificativă în această direcţie a fost schimbarea de percepţie în rândul
consumatorului european.
Normele la care ne supunem odată cu integrarea nu ne impun să nu încurajăm
consumul intern, ne impun doar să nu interzicem consumul extern şi să nu aplicăm practici
protecţioniste anticoncurenţiale.
Dar noi ce facem? Consumăm aproape 70% din marfă din import. Astfel, banii
noştri au ajuns să meargă la producătorii externi, iar noi ajungem la măsuri drastice de
scădere a pensiilor şi salariilor.
Dragi colegi,
În Marea Britanie, spre exemplu, se desfăşoară o amplă campanie media de
încurajare a consumului intern. Televiziunea naţională prezintă avantajele pe care acest
consum intern, în special de mărfuri alimentare, le aduce pentru întreaga comunitate.
Se prezintă calitatea mărfii autohtone, care, chiar dacă în cazul lor este mai scumpă
decât cea de import, nu face rabat de calitate.
Se prezintă câte locuri de muncă pot fi menţinute sau chiar create prin intensificarea
consumului intern.
Se dau exemple negative de instituţii publice care importă produse externe pentru
protocol.
Croaţia, dragi colegi, a relansat o campanie ce încurajează populaţia să cumpere
produse naţionale. S-a lansat chiar şi un program intitulat „Fabricat în Croaţia”.
Nu spun să instituim o formă de protecţionism care să încalce principiile
concurenţei libere, dar trebuie să ne apărăm şi noi locurile de muncă, să dezvoltăm
producţia internă.
În tot acest timp, noi ce facem?
Cumpărăm maşini străine, chiar dacă străinii ajung să prefere maşinile noastre (vezi
cazul Dacia + comenzi Germania), preferăm excursii în străinătate în detrimentul industriei
de turism interne. Cumpărăm lapte de import, iar producătorii noştri dau laptele la animale
sau îl aruncă. Preferăm legumele din import, iar legumele noastre se strică la producători.
- 34 -
Încurajând consumul intern, încurajăm şi producţia autohtonă. Sprijinim acele
sectoare care acum sunt lovite nu doar de criză, ci şi de lipsa de comenzi. Facem ca roţile
economiei să se învârtă, ca mecanismul să repornească. Creăm noi locuri de muncă, care la
rândul lor aduc bani la bugetul de stat.
Oamenii de afaceri au atras atenţia că o creştere a consumului va sprijini ieşirea din
criză a economiei, dar numai dacă românii vor consuma produse romaneşti. Dacă se va
stimula consumul din importuri, nu vom obţine efectul scontat.
O campanie de conştientizare a necesităţii întoarcerii feţei şi către consumul intern
se constituie într-o pârghie suplimentară pentru relansarea economiei româneşti.
Vă mulţumesc.
Domnul Marius-Gerard Necula:
Declaraţia politică se intitulează ,,Criza nu are culoare politică”.
România străbate cea mai dură criză economică din istoria modernă. Măsurile de
austeritate luate de Guvernul Boc afectează o mare parte a populaţiei, iscând nemulţumiri
cvasiunanime. Dacă este de înţeles nemulţumirea pensionarilor, a celor angajaţi în sectorul
bugetar, a celor afectaţi direct de reducerea cheltuielilor bugetare, este mai puţin de înţeles
cerbicia şi caracterul instigator la dezordine publică al declaraţiilor politice.
Cu siguranţă că este un moment propice pentru adversarii politici de a aplica
lovituri directe celor aflaţi la guvernare şi în special reprezentanţilor PDL.
De înţeles poate fi şi amnezia cu care reprezentanţii PNL, autorii morali principali
ai actualei situaţii economice, explică, în rimă albă, cum ar trebui să ia actualul Guvern
modelul bugetului din 2008 şi să-l aplice fără mari modificări, cu pretenţia absurdă că
lucrurile ar putea funcţiona.
Mai anul trecut auzeam de la specialiştii urechişti ai fostului Guvern Tăriceanu cum
nu ar trebui să încheiem acordul cu Fondul Monetar Internaţional şi cum suficienţa
românească ar fi de ajuns să rezolve insuficienţa internaţională.
Tot specialiştii economiei „duduitoare” vin acum să ne prezinte efectele benefice
ale măsurilor peltice luate în speranţa adunării, cu roaba electorală, a voturilor cetăţenilor
paralizaţi de extazul pomenilor de stat.
Dintr-o singură frază sforăitoare, fostul ministru de finanţe al Guvernului
Tăriceanu, într-o emisiune în care se tot ridicau mingi la fileul anti-PDL-ist, a reuşit să
contrazică bunul-simţ a doi analişti economici de prestigiu, susţinând inepţii pe care doar
în satele neelectrificate mai poţi să le lansezi.
Alzheimerul politic de care dă dovadă acest fost ministru de finanţe, altminteri un poet
foarte talentat, când vine vorba de cele 4 miliarde de euro fituite, la finele anului 2008, din
- 35 -
fondul de rezervă al Guvernului, pe fanteziile bolnăvicioase ale primarilor PNL, mă conduce la
certitudinea unei cronicizări a mistificării adevărului ca mod de viaţă.
Avalanşa absurdă, din ultima vreme, a propunerilor PNL de facere de bine, în afara
continuării înţelepciunii populare, pare un concurs de proză fantastică sau de umor absurd,
fiecare în funcţie de talent. Tot din acest ciclu făceau parte şi programele miraculoase ale
vaccinului de col uterin, laptopuri pentru fiecare elev, screeningul medical, miere de albine
pentru fiecare elev din ciclul gimnazial şi pensii de peste 300 de milioane, lei vechi, pentru
fiecare pensionar (deocamdată începem cu Geică).
Liderii PNL, inventatorii mersului pe jos şi ai apei calde, ar trebui să manifeste,
dacă nu solidaritate, măcar reţinere în declaraţii şi atitudini, dacă nu jenă pentru
infantilismul cu care au guvernat ţara, măcar respect pentru cetăţenii afectaţi de criză.
Dorinţa bolnăvicioasă a liderilor PNL de a ne mesteca adevăruri stătute, cu iz de
cucută, şi a le îndesa cu forţa mediatică pe gâtul populaţiei seamănă cu acţiunea de tundere a
gazonului unui stadion cu forfecuţa de unghii când finala Ligii Campionilor se joacă mâine.
Săriturile cu coarda frazelor în care virgula este pusă, cu bună ştiinţă, între subiect şi
predicat nu numai că nu ajută, dar mai rău încurcă, aducând o perdea de vorbe destinată
năclăirii până la stagnare a legăturilor neuronale ale celor care mai pot crede în buna-credinţă,
inexistentă, a actualei camarile PNL-iste.
Domnul Iulian Urban:
Declaraţia politică este intitulată ,,De ce militez pentru desfiinţarea tichetelor de
masă dacă tot s-a decis impozitarea lor?”.
Autorităţile statului speră să încaseze 345 de milioane de lei în 6 luni ca urmare a
impozitării tichetelor de masă, se arată într-un document al Ministerului Finanţelor Publice
transmis sindicatelor.
Potrivit acestui document, tichetele de masă ar putea fi impozitate cu 16%. În
prezent, valoarea medie a unui tichet este de 8,72 lei. Anul trecut au fost distribuite
aproape 500 de milioane de tichete în valoare de circa 4,2 miliarde de lei.
Păi, dacă le vor impozita, ce patron le va mai da la angajaţi? Cu ce scop? Tocmai de
aceea se dădeau, pentru că nu se impozitau. Încasările vor fi zero barat. Ce le scapă
specialiştilor de la Ministerul Finanţelor Publice este că tichete de masă se dau, în general,
în mediul privat…
Patronii nu o să aibă nicio reţinere sa le taie… şi iubitul stat o să piardă şi impozitul
pe tichete, şi impozitele colaterale, plătite de firmele care emit tichete. Absolut toate
măsurile astea nu fac decât să ducă la creşterea procentului de „muncă la negru” şi salarii
mai mici pe cartea de muncă!
- 36 -
Dacă se vor impozita cu 16%, vor fi practic asimilate cheltuielilor nedeductibile ale
societăţii. Dacă suma respectiva s-ar utiliza pentru a majora salariul, pe lângă impozitul de
16%, ar trebui plătite şi toate contribuţiile (angajat şi angajator). Deci chiar şi aşa, tichetele
ar putea fi o soluţie pentru reducerea cheltuielilor salariale ale angajatorului.
Dar, ca de obicei, cineva pierde: ori angajatorul (dacă îşi mai permite), ori
angajatul, căruia i se va solicita să accepte fie reducerea salariului, fie acceptarea unei părţi
din salariu la negru, fie reducerea numărului de tichete.
În schimb, înţeleg, ca om de afaceri trecător, senator în Parlamentul naţional, să
spun că ar trebui să se renunţe la sistemul tichetelor de masă.
Este incorect ca pe teritoriul României să circule bilete cu valoare emise de două
instituţii diferite (LEI, de BNR şi tichete de masă emise de firmele clientelei politice).
Firmele care tipăresc tichetele percep 10% comision. Aceşti bani intră în
buzunarele unor „băieţi deştepţi” ce au ştiut să-şi facă o lege prejudiciind bugetul statului.
Corect ar fi ca pentru 150 de lei din salariu statul să nu perceapă niciun fel de taxe (CAS,
şomaj, impozit). E treaba salariatului dacă pe aceşti bani îşi cumpăra ţigări şi băutură.
Vă mulţumesc.
Domnul Mircea-Marius Banias:
Declaraţia politică se intitulează ,,Cine seamănă vânt culege furtună”.
Fac un apel la liderii opoziţiei să-şi asume rolurile pe care ar trebui să le aibă –
acelea de capete luminate ale partidelor pe care le conduc – şi să nu mai încerce
destabilizarea României de dragul unor câştiguri personale.
În aceste momente, în care situaţia economică impune măsuri de austeritate ce
nemulţumesc cetăţenii, a pune paie pe foc este o dovadă de gravă iresponsabilitate.
Desigur, în orice democraţie rolul opoziţiei este să critice puterea, să îşi reprezinte
electoratul cât mai bine şi să propună soluţii alternative. Din păcate, până în prezent, nici
PSD, nici PNL nu par dispuse să-şi asume integral acest rol, dedicându-şi toată energia
doar primului punct – criticarea puterii.
Altfel, când vine vorba despre grija faţă de electorat, opoziţia rămâne repetentă. Am
văzut zilele trecute cu stupoare pensionari scoşi în stradă şi îmbrâncindu-se cu jandarmii,
vegheaţi protector de pancarte cu sigla PSD. Sper că liderii acestui partid au avut măcar o
vagă mustrare de conştiinţă aflând că nouă persoane prezente la acel miting au ajuns la
spital din cauză că li s-a făcut rău.
Grija faţă de pensionari nu înseamnă să exploatezi disperarea oamenilor în folosul
propriu, cu egoism şi demagogie, incitând nişte oameni să facă manifestaţii de protest şi să-şi
pună sănătatea în pericol. Eu sper totuşi că PSD va reuşi să depăşească, în cele din urmă,
- 37 -
mentalitatea epocii Iliescu, aceea de a incita românii împotriva românilor până se ajunge la
lupte de stradă.
Cât despre PNL, partid care se consideră de dreapta, ar fi fost de aşteptat să susţină
măsurile Guvernului, care protejează clasa mijlocie şi mediul privat, singurele zone de
unde poate porni relansarea economiei. Preferând să recurgă la o demagogie lipsită de
soluţii, PNL şi-a abandonat însă complet identitatea de dreapta, demonstrând că
poziţionarea lui sistematică alături de PSD, în ultimii ani, este generată de afinităţi
ideologice şi nu e nicidecum circumstanţială.
Revenind la programul anticriză al opoziţiei, constat că acesta este unul simplu, în
două puncte: punctul întâi – jos Guvernul, punctul doi – alegeri anticipate.
Ar fi cazul ca PSD şi PNL să dea semne de maturizare şi să realizeze că nici
căderea Guvernului, nici organizarea de alegeri înainte de termen nu sunt soluţii la
problemele României, ci, dimpotrivă, vor genera noi probleme. România nu îşi permite să
stea neguvernată şi să transmită o senzaţie de provizorat nici în perioada scurtă cât ar dura
instalarea unui nou guvern şi, cu atât mai puţin, în cele trei luni cât ar dura eventualele
alegeri anticipate.
În plus, ţine de logica elementară că o ţară care ajunge să taie din pensii nu are bani
de irosit pe organizarea de alegeri anticipate.
Pe de altă parte, ideile economice de care vorbeşte opoziţia uimesc prin lipsa lor de
legătură cu realităţile economice şi sociale. Le sugerez domnilor de la PSD să ia contact cu
lumea reală înainte să propună fantezii utopice.
TVA-ul diferenţiat, aşa cum îl propune PSD, ar frâna economia, iar impozitul
progresiv ar face să intre din nou în economia subterană o parte din veniturile pe care cota
unică le-a scos la suprafaţă. Bugetul de stat nu ar câştiga nimic din aceste măsuri.
Mai remarc propunerea PNL de reducere a numărului ministerelor la şapte,
propunere pe care cred că o putem considera autoironică. Cei care ne propun asta sunt
aceiaşi oameni care au dublat cheltuielile administrative în cei patru ani în care au
guvernat. Este însă în spiritul actualului preşedinte al PNL să facă propuneri nepractice,
simpliste, dar care sună bine le televizor.
Îmi exprim speranţa că totuşi PSD şi PNL vor înţelege cât de serioasă este situaţia.
A specula în continuare nemulţumirea populară înseamnă un joc cu focul, din care nu riscă
să se ardă numai cei care îl înteţesc, ci întreaga Românie. Iar în ceea ce priveşte
eventualele câştiguri politice pentru opoziţie în urma stimulării nemulţumirilor sociale,
spun doar atât: cine seamănă vânt culege furtună.
Doamna Doina Silistru: Declaraţia politică se intitulează ,,Impactul schimbărilor climatice”.
- 38 -
Oamenii vorbesc foarte mult despre vreme, fapt deloc surprinzător dacă luăm în
considerare influenţa vremii asupra stării de spirit, a modului în care ne îmbrăcăm sau
chiar a alimentaţiei. Clima reprezintă dinamica tuturor fenomenelor meteorologice din
atmosferă dintr-un anumit loc sau regiune de pe glob, într-un interval de timp foarte mare.
Există numeroşi factori care influenţează clima. Dintre aceştia, cei mai importanţi
sunt: radiaţia solară şi variaţiile sale anuale; latitudinea; structura complexă a atmosferei;
altitudinea; apropierea de ocean sau de mare; formele de relief. Un alt factor foarte important
care poate influenţa clima este omul. Modurile prin care acesta afectează clima sunt:
modificarea scoarţei terestre, tăierea pădurilor, secarea lacurilor, bălţilor şi mlaştinilor şi
poluarea industrială. Dintre aceste activităţi, cea mai periculoasă este poluarea industrială.
Variaţiile climatice au existat şi vor exista mereu ca un rezultat al cauzelor naturale.
Aceste cauze naturale includ schimbări neînsemnate ale radiaţiei solare, erupţii vulcanice
care acoperă pământul de praf ce reflectă căldura solară înapoi în spaţiu şi fluctuaţii
naturale ale sistemului meteo în sine. Energia soarelui încălzeşte suprafaţa planetei şi, pe
măsură ce temperatura creşte, căldura este reflectată în atmosferă sub formă de energie
infraroşie. O parte a acestei energii este absorbită în atmosferă de „gazele cu efect de seră”.
Atmosfera are un rol asemănător pereţilor unei sere, permiţând accesul luminii vizibile şi
absorbind energia infraroşie înainte de a ieşi, menţinând căldura în interior. Acest proces
natural este denumit „efectul de seră”.
Principalele gaze cu efect de seră sunt: vaporii de apă, dioxidul de carbon, ozonul,
metanul şi gazele industriale. În afară de gazele industriale, toate celelalte gaze apar şi în
mod natural. În lipsa lui, temperatura medie globală a planetei ar fi de -18°C, faţă de
+15°C în momentul de faţă. Totuşi, activităţile umane cresc concentraţia atmosferică de
gaze cu efect de seră, dioxid de carbon, metan şi protoxid de azot în special, ceea ce
accelerează efectul de seră natural şi antrenează încălzirea planetei.
Schimbările climatice au deja un impact semnificativ asupra unor regiuni ale lumii,
în special asupra ţărilor în curs de dezvoltare şi asupra majorităţii ecosistemelor. Abordarea
schimbărilor climatice este o necesitate economică şi are menirea de a evita distrugerile
semnificative ale economiei şi activităţilor sociale globale şi naţionale. Problema actuală
constă în găsirea unei soluţii rezonabile şi eficiente pentru noua cerinţă globală. Având în
vedere faptul că schimbările climatice afectează deja locuitori din zone diferite, este tot
mai necesară găsirea unor metode care să permită oamenilor şi comunităţilor să se
adapteze noilor realităţi impuse de schimbările climatice. Ţările în curs de dezvoltare vor fi
cel mai puternic afectate, fiind totodată şi statele cu cele mai reduse resurse, o combinaţie
care va face apel la o abordare colectivă.
- 39 -
Procesul de încălzire globală este univoc şi în continuă dezvoltare. Dovezi în acest sens
sunt creşterile temperaturilor medii globale ale aerului şi ale apelor oceanelor, topirea extinsă a
zăpezii şi gheţii şi creşterea nivelului mediu al apei mărilor. Previziunile indică încălziri mult mai
accelerate. Schimbările climatice vor restrânge resursele de apă, deja suprasolicitate de cererea
din agricultură, industrie şi oraşe. Temperaturile în creştere vor micşora straturile de zăpadă de
pe vârfurile montane şi vor amplifica evaporarea, alterând astfel disponibilitatea sezonieră a
apei. În cele mai vulnerabile comunităţi, impactul schimbărilor climatice reprezintă o
ameninţare directă asupra înseşi supravieţuirii oamenilor. Efectele devastatoare ale
fenomenelor climatice extreme, creşterea temperaturii şi creşterea nivelului mării vor avea
repercusiuni pentru noi toţi, dar în special pentru cei săraci. Fauna şi biodiversitatea, deja
ameninţate de distrugerea habitatului şi de către alte presiuni ale factorului antropic, se vor
confrunta cu un pronunţat risc de extincţie. Cele mai vulnerabile ecosisteme includ recifurile
de corali, pădurile boreale (subarctice), habitatul montan şi zonele dependente de climatul
mediteranean. Oceanele vor suporta de asemenea temperaturi mai ridicate şi, pe măsură ce
absorb mai mult dioxid de carbon, viaţa marină va fi negativ afectată de către creşterea gradului
de aciditate. În toate regiunile, odată cu creşterea temperaturilor, creşte şi riscul daunelor.
România a resimţit, în ultimii ani, efectele încălzirii globale: temperaturi extreme,
inundaţii, furtuni violente. Structurile energetice şi modul în care folosim energia
reprezintă 80% din emisiile de gaze cu efect de seră. Trebuie să ne folosim de mijloacele pe
care deja le avem. Captarea şi stocarea carbonului pur şi simplu nu se va întâmpla la scară
largă sau, dacă se va întâmpla, vor fi necesare investiţii masive. Trebuie să utilizăm
tehnologiile disponibile astăzi. O altă problemă este dependenţa de importurile de energie, pe
care, în loc să o extindem, putem să o stopăm prin utilizarea energiei din surse regenerabile.
Adaptarea este un proces prin care societăţile învaţă să reacţioneze la riscurile
asociate schimbărilor climatice. Opţiunile de adaptare sunt multiple şi variază de la cele
tehnice – protejarea nivelului crescut al apelor sau case protejate de pericolul inundaţiilor
prin suspendarea pe pontoane până la schimbarea de tip comportamental la nivel
individual, precum reducerea consumului de apă sau a consumului energetic şi/sau un
consum mai eficient.
Totalul emisiilor de gaze cu efect de seră e în continuă creştere. În ultimele trei
decenii, aceste emisii au înregistrat o creştere cu o medie de 1,6% emisii de CO2 din
folosirea combustibilului fosil, ajungând la 1,9%/an. În absenţa unor politici de acţiune, se
aşteaptă ca aceste tipare de creştere a emisiilor să continue. Politicile climatice şi acţiunile
la nivel naţional şi internaţional sunt necesare în ,,ecologizarea” aprovizionării cu energie
şi a dezvoltării economice.
- 40 -
De asemenea, este extrem de important ca creşterea emisiilor să fie ruptă de
creşterea economică. Eforturile de temperare a acestora, din următoarele două, trei decenii,
vor determina, în mare parte, creşterea mediei temperaturii globale şi schimbările climatice
aferente, care pot fi astfel evitate. Există un enorm potenţial economic în următoarele
decenii, în toate sectoarele implicate în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Acest
potenţial este suficient pentru a compensa creşterea prevăzută a emisiilor globale şi chiar
pentru a reduce aceste emisii sub nivelul actual. Schimbările climatice prevăzute pot duce
la creşterea accentuată a gradului de sărăcie şi la subminarea dezvoltării durabile, în special
în ţările cel mai puţin dezvoltate. Eforturile de reducere a efectelor schimbărilor climatice
la nivel global pot întări parţial perspectivele de dezvoltare globală, prin scăderea riscului
de impact negativ al schimbărilor climatice.
Rolul sectorului privat, ca sursă a soluţiilor pentru combaterea schimbărilor
climatice la nivel global, este de acum recunoscut universal, iar interacţiunea acestuia cu
agenda publică este tot mai amplă. Comunitatea de afaceri poate oferi opţiuni noi şi
inovatoare, poate aplica cunoştinţele şi tehnologia în sectoare-problemă, pe care apoi le
poate transforma în oportunităţi. Tehnologiile nepoluante au un rol crucial în combaterea
schimbărilor climatice, multe fiind deja aplicabile. Eficienţa energetică şi tehnologiile
nepoluante pot asigura soluţii câştigătoare pentru toate părţile implicate, permiţând
creşterii economice şi luptei împotriva schimbărilor climatice să înregistreze acelaşi ritm.
Noi toţi trebuie să devenim mai responsabili şi să ne implicăm în dezvoltarea tehnologiilor
şi produselor nepoluante. Aceasta, pentru că piaţa funcţionează pe principul cererii şi
ofertei, iar dacă noi vom cere doar produse care nu afectează mediul, atunci marile
companii vor fi obligate să se axeze pe acest gen de producţie.
Domnul Sorin-Constantin Lazăr:
Declaraţia politică este intitulată ,,Singura soluţie”.
În ultimele zile, am auzit multe reproşuri la adresa PSD. Pentru a abate cât mai mult
atenţia populaţiei de la grava criză socială în care se afundă România, anumite voci afirmă
că toate partidele au contribuit la agravarea situaţiei economice a ţării, prin măsurile luate
în ultimii 20 de ani.
Despre Partidul Social Democrat se spune că a mărit nejustificat numărul de
pensionari, uitându-se că tocmai PSD, în vremea guvernării lui Adrian Năstase, a reuşit să
aducă economia naţională pe un trend ascendent. În 2005, PSD a lăsat o ţară cu o economie
sănătoasă, în care populaţia îşi recăpătase speranţa într-o viaţă mai bună!
Dar în 2005 au venit Traian Băsescu şi Alianţa DA, iar situaţia s-a schimbat radical.
În foarte rău!
- 41 -
Însuşi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a pus recent punctul pe i. Potrivit
propriilor sale declaraţii, din 2007 România a devenit un stat social şi de intervenţie. Acest
lucru s-a întâmplat exact în perioada în care reprezentanţii Alianţei DA se lăudau că
economia „duduia”.
Realitatea economică era însă alta. Aparenta bunăstare era dată doar de un consum
scăpat de sub control. În acea perioadă, nu s-au construit nici fabrici, nu s-au făcut nici
investiţii şi nici măcar nu s-au consumat fonduri europene, ci doar au apărut nenumărate
filiale de bănci care ofereau împrumuturi facile şi o mulţime de hipermarketuri. Banii care
se cheltuiau peste tot proveneau fie de la românii care munceau în străinătate, fie din
ultimele privatizări făcute de Guvernul de atunci. Şi au fost bani foarte mulţi. Zeci de
miliarde de euro!
În momentul în care nu au mai intrat bani în România, s-a văzut care era adevărata
forţă a economiei româneşti. Nu numai că nu eram tigrii Europei, aşa cum ne asigurau
guvernanţii, ci performanţa economică reală ne plasa pe penultimul loc din UE!
Aşadar, suntem melcii, dacă nu chiar racii Europei!
În acest moment plătim greşelile de atunci şi minciunile de astăzi! Lipsa reformelor
din ultimii ani sunt pe cale de a produce un genocid social.
Din nou, îi sacrificăm pe cei care au muncit o viaţă, nu pe cei care au greşit. Pentru a
salva privilegiile clientelei politice, Guvernul micşorează pensiile şi salariile românilor. Şi ni se
mai cere şi solidaritate! PSD refuză să fie părtaş la politica dusă de PDL şi Traian Băsescu.
Adevărul nu mai poate fi ascuns! Singurul partid capabil să modernizeze România
este PSD! Situaţia este cu atât mai ciudată cu cât aşa-zisele partide de dreapta, care
promiteau reforme peste reforme, se dovedesc neputincioase, în vreme ce PSD, căruia i se
reproşa prea marea apropiere de oameni, a schimbat în bine România. Fără să-i sacrifice pe
români în numele clientelei politice, dimpotrivă!
De aceea, adevărata soluţie pentru ieşirea din criză a României este un alt Guvern.
Un Guvern pentru români!
Vă mulţumesc.
Domnul Gheorghe Pop:
Declaraţia politică este intitulată ,,Lenea şi prostia guvernează România”.
Salvatorul naţiunii române apare pe un cal alb anunţând reducerea cheltuielilor cu
personalul bugetar, a cheltuielilor cu pensiile, a cheltuielilor cu plata şomajului. Asemeni
Sfântului Gheorghe, purtătorul de biruinţă, înfige suliţa reducerilor de 25% în inima balaurului.
Problema este că ar dori să credem că balaurul este FMI-ul, cum mai puţin inteligenţii
portocalii îndoctrinaţi proclamă pe la colţuri, dar de fapt balaurul este poporul român.
- 42 -
Se dovedeşte că am avut dreptate, Pilatul de la Cotroceni se spală pe mâini în public
de câte ori are ocazia, ba, mai mult, îşi ia şi straiele de martir, ca să-l compătimim.
Pentru ce îşi donează salariul Preşedintele României? Ca să dea un semnal? Cui?
Şi ce să înţelegem? Că oricum are din ce trăi?
Este o sfidare a bunului-simţ, este o declaraţie proclamativă a evaziunii fiscale. În
consecinţă, invitaţia de a dona salariul de parlamentar consider că îi vizează pe mai drepţii
portocalii, care, deşi se dovedeşte că oficial nu au alte venituri decât salariile de
parlamentari, în realitate… Rămâne ca fiecare român să realizeze cât de jignitoare este
această ofertă gen „cal troian”.
Şi ca să înţelegem cu toţii până unde merge lenea şi prostia, vă fac o traducere a
declaraţiilor belicoase:
„- Fraţi români, nu avem ce face, trebuie să reducem cheltuielile per cetăţean
bugetar cu 25%, dar nu pe cele cu externalizarea serviciilor către firmele noastre portocalii.
- Fraţi români, eu n-am nicio vină, mă spăl pe mâini cu apa şi
săpunul Guvernului şi iar vin să zic: n-am nicio vină decât că m-aţi ales, FMI-ul îi de vină
şi voi că sunteţi mulţi.
- Fraţi români, nu vom face cum zice PSD-ul, pentru aşa ceva este nevoie de
gândire, de calcul şi specialişti. Este prea complicat şi ne ia prea mult timp. Să-l pun pe
ministrul filozof în ale informaticii să-şi ia creionul chimic să facă o nouă grilă de calcul al
cheltuielilor cu bugetarii? Voi vreţi să ajungem în 2012 şi tot să nu avem calculele cu
reducerea diferenţiată a salariilor sau a pensiilor? Pentru că atât i-ar lua acestui Guvern să
gândească aşa ceva.
- Fraţi români, hai să fim realişti, suportaţi voi acuma repede reducerea asta,
eventual calculaţi-vă voi cât înseamnă 25% din venituri şi rugaţi-vă de noi să vă plătim
drepturile, pentru că noi suntem ocupaţi, noi nu stăm în salariul de la buget.
- Fraţi români, bucuraţi-vă şi aşa că am găsit soluţia de a plăti la ce v-am angajat
noi, cei care vă guvernăm, cei care vă decidem soarta!
Soluţiile justificate şi prognozarea rezultatului în urma aplicării lor sunt la
îndemâna noastră, însă Guvernul trebuie să-şi angajeze alt Guvern, adică să externalizeze
serviciile de guvernare unor firme acolite. Acele firme, la rândul lor, trebuie să dea în
subantrepriză altor firme prietene şi tot aşa până când, strânşi cu uşa termenului de
finalizare, va fi angajată o mână de specialişti. Specialiştii, după cum este normal, se vor
apleca asupra calculelor necesare ieşirii din nebuloasa lenei şi prostiei – a necunoaşterii şi,
după regula de acum devenită cutumă, vor fi plătiţi prost, în tranşe sau deloc.
- 43 -
Şi, uite aşa, am încălecat pe-o şa şi v-am spus povestea mea, ş-a Guvernului din
vers, ş-a neamului ce m-a ales.”
Vă mulţumesc.
Domnul Cornel Popa:
Declaraţia politică se intitulează ,,Dialogul surzilor”.
Este o săptămână dură, pe care România a început-o în forţă: mame cu bebeluşi în
braţe protestează în faţa Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, pensionarii
sunt şi ei în stradă, studenţii şi funcţionarii de asemenea… Ba aud că vor veni şi minerii în
capitală. În acelaşi timp, în instituţii, în şcoli şi în spitale, regii de transport şi alte
organizaţii domină o atmosferă de nemulţumire generală, chiar dacă oamenii de acolo nu
au ieşit încă la manifestaţii publice. Peste tot se discută acelaşi subiect: tăierile salariilor,
pensiilor şi a câtorva ajutoare de la stat. Parcă România s-a blocat aşteptând o rezoluţie,
care iată că întârzie, conform obiceiului pur românesc.
În toiul crizei şi al agitaţiei generale se organizează negocieri, discuţii cu sindicatele,
consilii sociale… dar interesant că nu se ajunge la niciun rezultat, este un clasic dialog al
surzilor, din care răzbat idei, propuneri de măsuri, dar nicio soluţie care să ducă la consens.
Subiectul ultimelor zile a fost scăderea indemnizaţiei de creştere a copilului, despre
care aflăm informaţii de pe blogul personal al unui consilier, că doar suntem o ţară
avansată digital… nu mai comunicăm firesc, oficial, prin căile obişnuite. Ba chiar ministrul
muncii şi al protecţiei familiei, culmea ironiei, pare că habar n-are de cifrele avansate de
doamna consilier de la Palatul Victoria.
Nu vreau să comentez declaraţiile jignitoare ale preşedintelui la adresa părinţilor
români, cum că ar face copii ca să primească ajutor de la stat, generalizând cazuri
particulare de acest fel. Vreau, în schimb, să îi adresez o întrebare simplă: a rezolvat toate
ajutoarele date de statul român, a tăiat de unde se putea tăia şi i-a rămas singura problemă
această indemnizaţie pentru creşterea copilului? Din cauza acestei indemnizaţii nu putem
face noi economie la bugetul de stat?
Permiteţi-mi, în această idee, să fiu de acord cu protestul celor care şi-au luat
pruncii în braţe şi s-au prezentat la poarta Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei
Sociale. Se pare că este nevoie de astfel de ieşiri ca să se înţeleagă ridicolul situaţiei.
Vă mulţumesc.
*
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Aş dori să urăm „La mulţi ani!” colegilor noştri Ion Rotaru şi Orest Onofrei, care,
astăzi, sărbătoresc ziua de naştere.
- 44 -
„La mulţi ani!”, cu multă sănătate şi putere de muncă. (Aplauze)
Stimaţi colegi,
Aş dori să vă supun atenţiei şi votului, în acest moment, ordinea noastră de zi de
astăzi. Este o ordine de zi destul de încărcată în plan de legiferare şi cu un număr important
de texte care se află în termenul scadent de aprobare tacită.
De aceea, supun votului dumneavoastră ordinea de zi de astăzi, după ce sistemul de
vot va fi pus în functiune şi vă rog să votaţi.
Cu 71 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere, ordinea de zi a fost
aprobată.
Vă supun atenţiei programul de lucru, cu o mică modificare. V-aş sugera să
legiferăm astăzi până la epuizarea programului de lucru. Nu sunt întrebări şi interpelări
radiodifuzate, dar uitaţi cât de masivă este mapa noastră de proiecte legislative pe care
trebuie să le analizăm şi v-aş sugera să putem să legiferăm astăzi, până la ora 19.30,
reamintindu-vă că mâine avem program de plen de la ora 9.00 dimineaţă.
Vă rog să votaţi această propunere de program de lucru pentru astăzi.
Cu 68 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă, nicio abţinere, programul de lucru a fost
aprobat. Dacă sistemul de vot funcţionează vă rog să votaţi.
*
La punctul 2 din ordinea de zi este înscrisă aprobarea procedurii de urgenţă pentru
dezbaterea şi adoptarea unor iniţiative legislative.
1. Proiectul de lege pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 104/2001
privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei de Frontieră Române şi pentru abrogarea art. 4
alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 150/2001 privind frontiera de stat a României.
Guvernul doreşte să susţină proiectul de lege?
Doamna secretar de stat Irina Alexe, microfonul 10. Pe scurt, doamna secretar de
stat. Toţi avem aceste puncte de vedere în mapele noastre.
Vă rog.
Doamna Irina Alexe – secretar de stat în Ministerul Administraţiei şi
Internelor:
Vă mulţumesc.
Aş spune atunci că acest proiect ne ajută în adoptarea legislaţiei pentru aderarea
României la spaţiul Schengen. Vă mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană: Mulţumesc.
Este un domeniu prioritar, evident. Vă rog să vă pronunţaţi cu privire la procedura
de urgenţă pentru acest proiect de lege.
- 45 -
Cu 76 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă, nicio abţinere, proiectul de lege se va
dezbate în procedură de urgenţă.
2. Proiectul de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe.
Domnule ministru Iliescu, microfonul 9.
Domnul Valentin Adrian Iliescu – şeful Departamentului pentru Relaţia cu
Parlamentul:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Bună ziua, doamnelor şi domnilor senatori!
Un demers perfect constituţional al Guvernului. Am solicitat dezbaterea în
procedură de urgenţă, având în vedere că aici, la Senat, cât şi la Camera Deputaţilor, este o
ordine de zi extrem de încărcată şi dorim, spre deosebire de sesiunea trecută, când numai în
vacanţa parlamentară am reuşit să trecem Proiectul de lege privind abilitarea Guvernului de
a emite ordonanţe, s-o facem din timp şi beneficiind de sprijinul dumneavoastră pentru
procedura de urgenţă.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc foarte mult.
Rog plenul Senatului să se pronunţe cu privire la această solicitare a Guvernului.
Vă rog să votaţi.
Cu 54 de voturi pentru, 29 de voturi împotrivă, 3 abţineri, s-a aprobat dezbaterea
acestui proiect de lege în procedură de urgenţă.
3. Proiectul de lege pentru aprobarea Contractului de finanţare dintre România şi
Banca Europeană de Investiţii aferent Proiectului de modernizare a metroului din Bucureşti
– etapa a IV-a, magistrala 5 Drumul Taberei – Pantelimon, tronsonul Drumul Taberei –
Universitate, semnat la Bucureşti, la 12 noiembrie 2009 – adoptat de Camera Deputaţilor.
Domnul ministru Iliescu.
Domnul Valentin Adrian Iliescu:
Nu vreau să aduc argumente în plus, sunt convins că aţi citit expunerea de motive.
Evident, cu cât legea va trece mai repede, cu atât va începe să funcţioneze această
finanţare. Este un proiect extrem de important şi de necesar şi vă mulţumesc pentru sprijin.
Domnul Mircea-Dan Geoană: Mulţumesc.
Supun votului dumneavoastră această propunere.
Cu 83 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă şi o abţinere, s-a aprobat dezbaterea în
procedură de urgenţă a acestui proiect de lege.
4. Proiectul de lege pentru modificarea Legii învăţământului nr. 84/1995, cu toate
modificările şi completările ulterioare.
- 46 -
Iniţiatorii nu sunt prezenţi.
5. Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 84/1995 – Legea
învăţământului.
Domnul senator Orest Onofrei, microfonul 3.
Domnul Orest Onofrei:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Sper că, fiind vorba despre două legi... La mine e trecut L 316/2010. Sper că
despre asta este vorba.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
L 316/11.05.2010.
Domnul Orest Onofrei:
Am susţinut dezbaterea în procedură de urgenţă, cu toate că iniţiativa este semnată
şi de senatori din Grupurile parlamentare ale PSD, PNL şi PDL, pentru că, dacă această
iniţiativă se adoptă, dorim să intre în vigoare de la începutul anului şcolar viitor, deci să fie
adoptată în sesiunea actuală.
Domnul Mircea-Dan Geoană: Mulţumesc.
(Discuţii în sală)
Este o iniţiativă legislativă. Cred că a fost o mică eroare în textul nostru, dar e vorba
de o iniţiativă...
(Discuţii la masa prezidiului)
A fost adoptată de Camera Deputaţilor şi s-a transformat într-un proiect de lege,
care se află în atenţia noastră. Deci este o propunere legislativă adoptată de Camera
Deputaţilor şi este acum în faţa noastră cu număr de proiect de lege.
Vă rog să vă pronunţaţi cu privire la această solicitare.
Vă rog să votaţi.
Domnul senator Onofrei a convins şi Grupul parlamentar al Alianţei Politice
PSD+PC, ceea ce este un lucru remarcabil.
Domnul Gheorghe David (de la masa prezidiului):
Numai să şi voteze.
Domnul Mircea-Dan Geoană: Dacă şi votează...
Cu 71 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă şi 7 abţineri, s-a aprobat dezbaterea în
procedură de urgenţă a acestui proiect de lege.
6. Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (2) al art. 56 din Legea nr. 571/2003
privind Codul fiscal.
- 47 -
Doamna senator Doina Silistru va susţine această propunere. (Doamna senator
Doina Silistru se deplasează la microfonul central.)
Doamna Doina Silistru:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Susţin dezaterea în procedură de urgenţă pentru această propunere legislativă care
se referă la deducerile pentru persoanele aflate în întreţinere, deduceri care nu au mai fost
actualizate din anul 2004.
Mulţumesc. (Doamna senator Doina Silistru revine la prezidiu.)
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc.
Votul dumneavoastră, vă rog.
Vă rog să votaţi.
Cu 83 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă, 4 abţineri, şi această propunere
legislativă va fi dezbătută în procedură de urgenţă.
*
La punctul 3 din ordinea de zi este înscrisă aprobarea solicitării de retragere a
următoarei iniţiative legislative: Propunerea legislativă privind asigurarea desfăşurării
procesului de creştere a performanţelor energetice pentru o anumită categorie de blocuri de
locuinţe, în conexiune cu operaţiunea de construire a locuinţelor în regim A.N.L. deasupra
planşeelor terasă aparţinând acestor blocuri.
Iniţiatorul solicită acest lucru şi vă rog să vă pronunţaţi cu privire la retragerea
acestei propuneri legislative.
Vă rog să votaţi.
Cu 87 de voturi pentru, un vot împotrivă şi o abţinere, propunerea legislativă a fost
retrasă din dezbaterea Senatului.
*
Înainte de a intra în partea de legiferare, vreau să vă informez cu privire nota pentru
exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale.
În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind
organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-au depus la secretarul general al
Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curţii
Constituţionale, următoarele legi:
- Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2010 privind
reglementarea unor măsuri de protecţie socială pentru anul 2010;
- 48 -
- Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 86/2007 pentru
modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 22/1999 privind
administrarea porturilor şi a căilor navigabile, precum şi desfăşurarea activităţilor de
transport naval în porturi şi pe căi navigabile;
- Lege privind împădurirea terenurilor degradate;
- Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 8/2009 pentru
completarea art. 21 din Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern şi
controlul financiar preventiv;
- Lege privind completarea art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 14/2007 pentru
reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în
proprietatea privată a statului.
*
La punctul 4 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea
Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind cooperarea
poliţienească transfrontalieră în materie penală, semnat la Vidin la 19 mai 2009, şi a
Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind înfiinţarea şi
funcţionarea Centrului Comun de Contact de cooperare poliţienească şi vamală, semnat la
Vidin la 19 mai 2009.
Doamna secretar de stat Irina Alexe, succint, punctul de vedere al Guvernului,
microfonul 10.
Doamna Irina Alexe:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Este vorba, de fapt, despre ratificarea a două acorduri, ambele semnate între
Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria la Vidin la 19 mai 2009.
Primul se referă la cooperarea poliţienească în materie penală, iar cel de-al doilea,
decurgând din primul, se referă la înfiinţarea şi funcţionarea Centrului Comun de Contact
şi de cooperarea poliţienească şi vamală.
Sunt documente care ne ajută în cooperarea cu partea bulgară, în scopul aderării
împreună la spaţiul Schengen.
Vă mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc.
Raportul comisiei, domnul preşedinte Petru Filip.
Domnul Petru Filip:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
- 49 -
Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului,
în şedinţa din 4 mai a.c., în prezenţa doamnei secretar de stat Irina Alexe, a analizat şi a
dezbătut acest proiect de lege, a constatat oportunitatea şi importanţa relaţiei între două ţări
intrate de curând în spaţiul Uniunii Europene, din punct de vedere al instituţiilor de
apărare, al liniştii şi ordinii publice în zona Poliţiei, şi a hotărât, cu unanimitate de voturi,
să adopte un raport de admitere.
S-au primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ şi de la Comisia pentru
politică externă. Vă mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Vă mulţumesc.
Sunt intervenţii pe fondul acestui text? Nu sunt.
Supun votului dumneavoastră raportul comisiei şi proiectul de lege. Este vorba de
un raport de admitere, fără amendamente.
Legea este ordinară, iar Senatul este Cameră decizională.
Vă rog să votaţi.
Cu 88 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi 2 abţineri, proiectul de lege a fost adoptat.
*
La punctul 5 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane.
Este vorba de o reexaminare la solicitarea Preşedintelui României.
O invit pe doamna secretar de stat Irina Alexe să prezinte punctul de vedere al
Guvernului. Microfonul 10, vă rog.
Doamna Irina Alexe:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Suntem de acord cu cererea de reexaminare şi cu amendamentele aduse de Comisia
juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări.
Vă mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Vă mulţumesc.
Vă rog, domnule preşedinte Toni Greblă, punctul de vedere al comisiei.
Domnul Toni Greblă:
Domnule preşedinte,
Stimaţi colegi,
Un raport de admitere, cu amendamente. Iniţial, legea fost adoptată cu o deficienţă
în ceea ce priveşte tehnica legislativă, în sensul că pentru o infracţiune în formă calificată,
- 50 -
era prevăzută o pedeapsă mai blândă decât pentru infracţiunea de bază, astfel încât Comisia
juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, în urma amendamentelor agreate şi de
Ministerul Administraţiei şi Internelor, cât şi de Ministerul Justiţiei, a adoptat un raport
favorabil, de admitere a cererii de reexaminare a preşedintelui. Vă supunem spre dezbatere
şi adoptare raportul de admitere, împreună cu amendamentul care urmează să fie adoptat
de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată.
Legea face parte din categoria legilor organice.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Vă mulţumesc foarte mult.
Sunt intervenţii pe fondul dezbaterii noastre? Nu sunt.
Supun votului dumneavoastră raportul comisiei, cu un amendament admis.
Vă rog să votaţi.
Cu 79 de voturi pentru, 10 voturi împotrivă şi 2 abţineri, raportul a fost adoptat.
Supun votului proiectul de lege.
Vă rog să votaţi.
Cu 79 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă şi 5 abţineri, proiectul de lege a fost
adoptat de plenul Senatului României.
*
La punctul 6 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2010 privind exercitarea serviciilor de
aerofotogrammetrie şi de realizare a ortofotoplanurilor pe teritoriul României pentru
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Mihail Vasile- Ozunu. Microfonul 9.
Vă rog, domnule ministru.
Domnul Mihail Vasile-Ozunu – secretar de stat în Ministerul Apărării Naţionale:
Vă mulţumesc.
Domnule preşedinte,
Doamnelor şi domnilor senatori,
Prin prezentul act normativ, se garantează ducerea la îndeplinire a obligaţiilor
României rezultate din prevederile Regulamentelor comunitare şi se elimină orice posibilitate
de întârziere în executarea activităţilor, precum şi a riscurilor determinate de aplicare a
penalităţilor sau a excluderii de la finanţarea comunitară a cheltuielilor alocate României.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Vă mulţumesc.
Punctul de vedere al comisiei, domnule preşedinte Meleşcanu.
- 51 -
Domnul Teodor-Viorel Meleşcanu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a dat un aviz
favorabil, cu amendamente. Unul dintre amendamentele importante este acela de a face ca
rezultatele operaţiunilor de fotogrammetrie desfăşurate de Ministerul Apărării Naţionale şi
toate drepturile de autor să revină şi Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului
Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi instituţiilor din subordine, stabilite potrivit
prevederilor art. 7 alin (4).
Procedura propusă face excepţie de la prevederile Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 34/2006 şi de la Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu
modificările şi completările ulterioare. Am apreciat însă că, în condiţiile în care este vorba
de o chestiune urgentă pentru România, putem recomanda, printr-un raport favorabil,
aprobarea acestei ordonanţe. Vă mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Vă mulţumesc.
Sunt intervenţii?
Vă rog, domnule senator Günthner, urmat de domnul senator Petre Daea.
Domnul Günthner Tiberiu: Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.
De la început, vreau să subliniez că susţinem fără rezerve această iniţiativă care
pare să fie o iniţiativă foarte bună.
Ce e de neînţeles? De ce nu s-a procedat în acelaşi mod şi până acum. Probabil că
sume importante ar fi rămas în ţară şi în anii trecuţi?
O singură întrebare aş avea către reprezentantul Guvernului.
Dacă aceste scheme de ajutor direct pe hectar se vor păstra şi anul viitor, pentru că
au fost discuţii că se vor modifica aceste scheme de ajutor.
Referitor la aceasta, ar putea să răspundă reprezentantul Guvernului?
Vă mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Sunt convins că a notat această întrebare.
Vă rog, domnule senator Petre Daea.
Domnul Petre Daea:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte al Senatului.
Doamnelor şi domnilor senatori,
Şi Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală a procesat această
ordonanţă de urgenţă şi cu imparţialitatea care ne caracterizează atunci când actul
- 52 -
decizional este valoros. Merită să spunem că, de data aceasta, Guvernul vine cu o
ordonanţă care limpezeşte în planul acesta de înregistrare a stării de fapt din teren şi pune
la dispoziţie ortofotoplanurile necesare atât de mult pentru acordarea subvenţiei la hectar.
Susţinem acest act normativ care are valoare, care are conţinut şi care este un plan
operativ bine pus la punct.
Aş vrea să vă spun, domnule preşedinte, că a fost pentru prima dată când, în
comisie, Guvernul României, prin reprezentanţii celor care au susţinut actul normativ, au
avut claritatea necesară pentru a susţine un act normativ şi am ţinut neapărat să prezint
Senatului României o atitudine a acelora care conduc sectorul respectiv.
Din punctul nostru de vedere, actul normativ are sorgintea realităţii şi şansa votului
pentru a fi aprobat.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Vă mulţumesc foarte mult.
Vă rog, domnule senator Prodan, dacă doriţi să interveniţi. Microfonul 2.
Domnul Tiberiu-Aurelian Prodan:
Am dorit, domnule preşedinte.
Vă mulţumesc. Probabil că nu aţi fost atent când am ridicat mâna.
Sigur că domnul preşedinte Daea spune că Guvernul vine cu o iniţiativă legislativă
care încearcă să limpezească o anumită situaţie din teritoriu.
Pot să precizez că noi avem parte de asemenea iniţiative legislative, în ultimul timp,
din ce în ce mai numeroase.
Subscriu la ce spune dumnealui şi celălalt coleg. Ce vreau să fac? Să fac o precizare.
Judeţul Suceava este unul dintre cele mai afectate judeţe din ţară care au suferit şi
suferă de pe urma realizării acestor planuri PROS de către firmele care au câştigat licitaţiile
cu ani în urmă.
Judeţul Neamţ este un alt judeţ care este foarte afectat.
În fiecare sfârşit de săptămână, ne întâlnim în teritoriu cu oameni care reclamă
faptul că nu şi-au primit de doi ani de zile subvenţia pe hectar şi nu şi-o mai primesc în
continuare.
Acordarea acestor măsuri prin Ministerul Apărării Naţionale astfel încât, din trei în
trei ani de zile, să se revină cu aceste planuri, sunt convins că va reglementa şi va sprijini
pe viitor toate aceste nereguli, ca ele să nu mai apară, în aşa fel încât să avem nişte planuri
care să fie la dispoziţia tuturor celor care au nevoie de ele. Şi planul de urbanism, şi pentru
construcţii de căi ferate şi drumuri, toate să fie un plan unitar.
Vă mulţumesc.
- 53 -
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Vă mulţumesc, domnule senator.
Cred că este o situaţie cu care ne-am întâlnit cu toţii atunci când discutăm cu
cetăţenii. Măcar acum să se poată remedia.
Dacă nu mai sunt alte intervenţii, vă rog, domnule secretar de stat, dacă doriţi să
răspundeţi punctual la întrebare.
Domnule secretar de stat Dănuţ Apetrei, domnul senator Günthner Tiberiu a adresat
o întrebare punctuală, dacă doriţi să răspundeţi.
Microfonul 10.
Domnul Dănuţ Apetrei – secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi
Dezvoltării Rurale:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Doamnelor şi domnilor senatori,
Îmi cer scuze pentru întârziere şi, cu permisiunea dumneavoastră, aş dori, dacă
domnul senator este amabil, să repete întrebarea.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Am crezut că aveţi un minim de sprijin din partea colegilor dumneavoastră.
Domnul Dănuţ Apetrei:
Mi-a spus domnul coleg ceva legat de condiţionalitate…
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Domnule senator Günthner Tiberiu, vă rog să adresaţi întrebarea domnului secretar
de stat, care a sosit puţin mai târziu.
Domnul Günthner Tiberiu:
Întrucât aceste planuri se întocmesc în legătură cu acele scheme directe de ajutor pe
hectar pentru agricultori, am întrebat dacă această modalitate de sprijin va continua şi anul
viitor, pentru că au fost discuţii că se vor schimba formele de ajutor în acest domeniu.
Domnul Dănuţ Apetrei:
Vă mulţumesc.
Domnule senator, să ştiţi că sprijinul direct pe suprafaţă se va continua şi
preconizăm ca, în anul 2015, să ajungă la media europeană.
Vizavi de discuţiile care au loc în cadrul viitoarei politici agricole comune,
România sprijină sau susţine aceleaşi norme de finanţare pe Pilonul I – Plăţi directe – şi pe
Pilonul II – Dezvoltare reală. Vă mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Vă rog, domnule senator Cibu. Microfonul 1, vă rog.
- 54 -
Domnul Constantin-Sever Cibu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Vreau să fac o singură remarcă. Dacă aprobăm acest proiect de lege, încredinţăm,
de fapt, fără licitaţie, Ministerului Apărării Naţionale o lucrare solicitată de Ministerul
Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Plata acestor lucrări se face de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale,
dar s-a solicitat, printr-un amendament, ca rezultatele acestor fotograme să fie puse la
dispoziţie gratuit şi altor ministere.
Nu mi se pare normal, pentru că cel care plăteşte trebuie să-şi recupereze într-un fel sau
altul cheltuielile făcute. Problema este cea pe care am spus-o de la bun început. Nu aş dori să
creăm un precedent prin acordarea unor lucrări fără licitaţie într-o economie de piaţă.
Vă mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Vă mulţumesc.
Mai sunt şi alte comentarii? Nu mai sunt.
Supun atenţiei şi votului dumneavoastră raportul comisiei, cu amendamentele admise.
Vă rog să votaţi.
Cu 92 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi o abţinere, raportul a fost adoptat.
Supun votului proiectul de lege.
Vă rog să votaţi.
Cu 87 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi o abţinere, proiectul de lege a fost
adoptat de plenul Senatului României.
*
La punctul 7 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 15/2010 pentru modificarea alin. (2) al art. 13 din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu.
Din partea Guvernului, participă preşedintele Administraţiei Fondului pentru
Mediu, domnul Gheorghe Popescu.
Microfonul 8, vă rog.
Domnul Gheorghe Popescu – preşedintele Administraţiei Fondului pentru Mediu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Doamnelor şi domnilor senatori,
Proiectul de lege care are ca obiect aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului
nr. 15/2010 vizează o serie de amendamente ale Guvernului cu privire, în primul rând, la
organizarea Administraţiei Fondului pentru Mediu, ca instituţie, cu privire la structurile sale de
- 55 -
decizie, componenţă, atribuţiuni, dar şi cu privire la atribuţiunile Administraţiei Fondului
pentru Mediu pe zona administrării fiscale, constituirea veniturilor, urmărirea, executarea
acestora şi, nu în ultimul rând, cu privire la derularea proiectelor care vizează utilizarea
Fondului pentru mediu cu destinaţie exclusivă în proiecte de protecţie a mediului.
Vă mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc.
Domnule preşedinte Petru Filip, vă rog.
Domnul Petru Filip:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului a
întocmit raport de admitere cu 31 de amendamente. De fapt, proiectul de ordonanţă de urgenţă
avea, într-adevăr, ca obiect de reglementare modificarea unui punct din Ordonanţa de urgenţă
a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul de mediu şi, de fapt, ea se referea în principal la
introducerea în lista lucrărilor finanţabile din Fondul de mediu a lucrărilor care privesc
alunecările de teren care pot duce, la rândul lor, la obturarea scurgerilor cursurilor de apă,
ţinând cont de ceea ce s-a întâmplat în primăvara acestui an sau în toamna anului trecut.
Pornind de la această analiză, a unui proiect de lege care avea ca obiect modificarea
unui articol, s-a intrat, până la urmă, pe fondul analizei acestui proiect de lege, a legii, de
fapt, care guvernează funcţionarea Fondului de mediu şi s-a ajuns, într-adevăr, la 31 de
amendamente care îmbunătăţesc, pe fond, atât organizarea, cât şi funcţionarea în sine a
Fondului de mediu, începând, într-adevăr, de la sursele de venituri până la modificarea şi
armonizarea Codului de procedură fiscală şi a Codului fiscal.
Credem că a ieşit o formă îmbunătăţită a proiectului, a legii, de fapt, a Ordonanţei
de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul de mediu, motiv pentru care şi
Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a dat un aviz favorabil
şi, de asemenea, aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ. Mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc foarte mult.
Sunt intervenţii pe fondul materiei?
Domnule senator Nicoară, vă rog. Microfonul 2.
Domnul Romeo-Florin Nicoară:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Stimaţi colegi, Grupul parlamentar al PNL din Senatul României nu poate să
susţină acest proiect de lege din câteva motive care sunt menţionate în proiect.
- 56 -
În primul rând, vreau să spun că apreciem activităţile şi programele Fondului de
mediu, programele care finanţează diverse proiecte referitoare la producţia de energie din
surse regenerabile sau proiecte care se preocupă de îmbunătăţirea calităţii mediului însă,
dacă ne uităm cu atenţie în amendamentele care au fost acceptate, o să vedem că sunt
câteva care, de fapt, cresc cheltuielile publice exact în această perioadă în care ne aflăm şi
pe care o vedem cu toţii.
O să vedem că există menţionată înfiinţarea unui post de vicepreşedinte cu rang de
subsecretar de stat, ceea ce înseamnă o cheltuială în plus. Asta înseamnă cabinet, asta
înseamnă cheltuieli în plus. De asemenea, veţi mai vedea, la art. 7, un amendament care
prevede creşterea cheltuielilor de capital cu 5%, de la 3% la 5%, şi, de asemenea, am
observat în amendamente că sunt câteva care aduc nişte creşteri de taxe şi contribuţii ale
operatorilor economici, care constituie venituri ale Fondului de mediu, de exemplu,
mărirea unor contribuţii de la 1 la 2% la veniturile realizate din vânzarea de masă lemnoasă
de către administratorul sau proprietarul pădurii. De asemenea, sunt creşteri ale taxei de la
1 leu la 2 lei contribuţii ale celor care operează şi introduc pe piaţă anvelope noi sau uzate.
Este introdus şi art. 9, o altă contribuţie de 2 lei pentru uleiurile care fac obiectul Hotărârii
Guvernului nr. 236/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate. Din aceste motive noi
considerăm că nu putem să susţinem acest proiect de lege şi Grupul parlamentar al PNL,
aşa cum am spus, va vota împotrivă. Vă mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc.
Domnule senator Haşotti, vă rog.
Domnul Puiu Haşotti :
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Aş vrea, la început, să-i adresez o întrebare domnului preşedinte Filip. Am în faţă
raportul comisiei. La punctul 3 s-a introdus, aşa cum a spus şi colegul meu Nicoară, funcţia
de vicepreşedinte, iar la punctul 4 s-a spus, fireşte, „vicepreşedintele este subordonat
preşedintelui şi înlocuitorului de drept”. Întrebare: este amendamentul propus de vreun
membru al comisiei sau propus de Guvern, de reprezentantul Guvernului? Păi, stimaţi
colegi, parcă ne aflăm într-o perioadă de reducere a personalului, o perioadă de economii
drastice. Cum putem să acceptăm încă o funcţie cu rang de subsecretar de stat? Facem
altfel decât spunem? Altfel decât spune Guvernul ? Altfel decât spun premierul şi
preşedintele ? Toată lumea s-a angajat la economii şi noi să fim de acord cu introducerea
unei funcţii de vicepreşedinte la administraţie, la administraţia Fondului de mediu?
- 57 -
Aşadar, stimaţi colegi, conform Regulamentului, eu propun să votăm împotriva
acestui amendament. Este o sugestie de eliminare a acestui amendament propus de Guvern
şi acceptat de comisie.
Mai departe, la punctul 20 al raportului, lăsăm la o parte textul Guvernului, am să
vă citesc amendamentul agreat de comisie, adică: „Administraţia fondului constituie lunar
fonduri pentru acordarea de stimulente personalului”. Stimulente, stimaţi colegi? Parcă
vorbeam de altceva în timpul declaraţiilor politice! Parcă vorbim de altceva atunci când
mergem pe la emisiuni televizate!
Propun aşadar şi eliminarea punctului 20 şi a punctului 21 din raport.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc.
Domnul senator Frâncu şi după aceea vom da cuvântul reprezentantului Guvernului
pentru a putea să ne prezinte reacţiile Domniei Sale la aceste comentarii şi propuneri.
Microfonul 2.
Domnul Emilian-Valentin Frâncu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Sunt absolut de acord cu propunerile făcute de colegul meu, domnul Puiu Haşotti.
Şi mie mi se pare, în acest moment, puţin exagerat să vorbim de stimulente şi de crearea
unor funcţii noi, să mărim aparatul, dar eu aş vrea să-l întreb o chestiune tehnică pe domnul
secretar de stat. Aş dori să-mi definească şi mie, cumva, dacă dânsul cunoaşte, cuvântul
„renaturarea”. Eu l-am căutat în DEX. N-am găsit o explicaţie pentru el şi poate comisia
sau domnul secretar de stat ar putea să găsească o altă formulare. Este grav să introducem
termeni noi în limba română şi cred că avem suficientă înţelepciune să putem defini
concret ceea ce se doreşte. Eu intuiesc clar ceea ce se doreşte acolo, dar ar putea să se
găsească o formulare mult mai clară, chiar dacă, să zicem, se tinde uneori în zona
legislativă să se creeze o conciziune, să zicem aşa, a termenilor. E mai bine să spunem pe
româneşte ceea ce vrem acolo. Mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc.
Domnule preşedinte Popescu, vă rog. Microfonul 8.
Domnul Gheorghe Popescu:
Mulţumesc, domnule preşedinte. Sigur, perioada este grea. O cunoaştem cu toţii.
Care sunt argumentele pentru care s-au făcut aceste amendamente în proiectul de lege?
Foarte pe scurt, această instituţie a fost înfiinţată când administra un buget cu puţin peste
200 de milioane de lei. Între timp, lucrurile au evoluat. Am ajuns ca în acest an să avem un
- 58 -
buget pe credite bugetare ale anului de un miliard opt sute de milioane şi credite de angajament
de peste trei miliarde. Probabil că n-ar însemna mare lucru, dar să ştiţi că a administra un buget
de nouă ori mai mare pe partea de credite bugetare şi în plus cele peste 3 miliarde pe
credite de angajament înseamnă să faci proiecte, să le gestionezi, să le administrezi.
În plus faţă de acestea, trebuie să reţinem că este pregătită toată legislaţia care
vizează vânzarea acelor unităţi atribuite conform Protocolului de la Kyoto. Aceasta
presupune că în partea a doua a anului, cel mai probabil, vor intra în cadrul Fondului de
mediu venituri de peste 1 miliard de euro care vor trebui gestionate şi vor trebui utilizate
conform destinaţiilor stabilite.
Dintre instituţiile naţionale este singura care nu are un înlocuitor pentru preşedinte.
Legat de partea de stimulente, dacă-mi este permis să continui, pe partea de
venituri, Administraţia Fondului de Mediu are atribuţiuni similare cu Administraţia
Naţională de Administrare Fiscală. Nu este nicio descoperire, nu este nicio noutate, aşa
cum chiar la nivel de Guvern s-a precizat, şi premierul a spus-o, în partea de activitate
fiscală la Ministerul Finanţelor se intenţionează o mărire a acestor stimulente. Noi n-am
propus nicio mărire, am rămas pe linia acordării liniare. Nu este nicio noutate. Ele
funcţionează ca şi până acum, ele există şi sunt în vigoare la această dată.
În legătură cu definiţia pe care ne-a cerut-o domnul senator Frâncu privind cuvântul
„renaturarea”, fără a mă declara autorul acestui cuvânt din textul proiectului de act
normativ, „renaturare” înseamnă să aducem în condiţii naturale un teren asupra căruia s-a
produs o serie de modificări prin intervenţia omului. În principal ne referim aici la
terenurile din Delta Dunării, unde, în urma desecărilor, s-au produs acele dezechilibre şi,
sigur, se încearcă prin lucrări de intervenţie să fie readusă zona în termenii naturali în care
a fost înainte de aceste intervenţii. Vă mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Domnule senator Haşotti, vă rog. Microfonul 2.
Domnul Puiu Haşotti :
Vă mulţumesc.
Stimaţi colegi, eu îmi menţin propunerea de eliminare a celor trei poziţii din raport,
implicit a articolelor din proiectul de lege. Nu am făcut decât să subliniez că dacă este să facem
sacrificii, să le facem cu toţii, inclusiv agenţia. Poate să fie mai dificil acum să administreze
mai multe fonduri. Şi acum mă leg de acest al doilea aspect: păi, dacă administrează atâtea şi
atâtea fonduri, milioane şi milioane de euro, înseamnă că aceste fonduri pentru acordarea de
stimulente pentru personal sunt şi ele destul de apreciabile. Foarte bine, reducem salariile
tuturor bugetarilor, dar haideţi să reducem şi acest stimulent. De ce nu?
- 59 -
Aşadar, în continuare propun amendament în plen pentru respingerea celor trei
puncte din raport. Să fim cu toţii solidari.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc.
Înainte de a proceda la vot, domnul preşedinte Filip. Microfonul 7.
Domnul Petru Filip:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Aş vrea să fac două comentarii la cele două amendamente. În primul rând, un
comentariu de fond: discutăm despre un proiect de lege care va funcţiona şi după ce
perioada dificilă prin care trece România…
(Replică neinteligibilă din sală)
Nu, nu, discutăm. Lăsaţi-mă că şi eu v-am ascultat pe dumneavoastră cu atenţie şi
cu respect.
Şi acum, punctual, legat de funcţia de vicepreşedinte. Am considerat că o instituţie
importantă sau a cărei importanţă va creşte are nevoie de această poziţie la nivelul
conducerii Agenţiei Fondului de Mediu.
Legat de fondul de stimulente, sigur că încap foarte multe comentarii dacă această
creştere de la 3 la 5% ,în acest moment, este oportună sau nu. Problema este dacă acest
fond pe anul 2010 sau 2011, funcţie de situaţia economică, se constituie sau nu se
constituie. Pentru că dacă nu se constituie, el rămâne o posibilitate teoretică în bugetul
Agenţiei Fondului de Mediu. Nu înseamnă că se şi constituie, aşa cum şi legislaţia privind
celelalte instituţii – mă refer la ANAF sau la celelalte – au în legislaţie posibilitatea
constituirii acestor fonduri de stimulente, dar ele nu se constituie, nu se formează ca atare
în bugetul anului respectiv. Deci este o parte teoretică şi o parte de aplicare. Acestea au
fost argumentele pentru care am luat în considerare în cadrul comisiei şi am dat un vot de
acceptare. Deci m-am văzut obligat să justific modalitatea sau motivul pentru care comisia
a dat un aviz favorabil. Sigur, fiecare senator are dreptul să propună, bineînţeles,
amendarea în plen, conform Regulamentului, a unuia dintre amendamente şi, sigur, plenul
va hotărî. Mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Acest lucru îl vom şi face.
Mai este un scurt comentariu din partea domnului senator Nedelcu şi domnului
senator Daea. După aceea voi supune votului propunerile care au fost avansate în plen. Am
rugămintea de a fi cât mai concişi, pentru a putea să parcurgem şi restul agendei de
legiferare de astăzi.
- 60 -
Domnul Vasile Nedelcu:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Stimaţi colegi,
Într-adevăr, atât art. 4, cât şi art. 12 sunt articole care în momentul de faţă nu pot fi
acceptate, având în vedere situaţia de criză în care se află ţara.
Propun retrimiterea la comisie pentru reformularea acestor articole: art. 4, art. 12 şi
art. 4 cu 1.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Este vorba de raport. Deci numai plenul Senatului poate, eventual, să opereze
asupra acestui text. (Discuţii la prezidiu)
19 mai 2010 este termenul de adoptare tacită. Am să solicit ca astăzi să tranşăm
acest subiect.
Domnule senator Daea, aveţi cuvântul, microfonul 4.
Domnul Petre Daea:
Mulţumesc, domnule preşedinte al Senatului.
Sigur, a escalada bunăvoinţa şi a introduce mărinimia în condiţiile în care cu toţii
înţelegem care este momentul, este o greşeală politică şi o decizie scandaloasă. Nu cred că
Senatul României va putea da girul unui asemenea amendament. Respect poziţia colegilor,
respect explicaţia dată, dar fondul problemei este eludarea realităţii. L-aş ruga pe domnul
secretar de stat să înţeleagă că vorbeşte un senator al României şi că obligaţia Domniei
Sale este să mă asculte, pentru că şi eu l-am ascultat.
V-aş ruga să reflectăm cu toţii, iar votul nu ne poate întuneca mintea cu niciun
argument, cu explicaţii care mai de care mai interpretative. Realitatea este una singură. O
cunoaştem, o şi acceptăm. Atunci s-o şi decidem prin vot. Nu posturi în plus, nu funcţii în
plus, nu salarii în plus, când barda deciziei taie astăzi pensiile celor care aşteaptă răspunsul
de la conducătorii statului.
Este greşit. Decizia politică nu poate fi alta decât aceea de respingere a acestui
amendament. (Aplauze în sală)
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc foarte mult.
Înainte de procedură, poate primim din partea domnului senator Frâncu o propunere
concretă pe text. Domnule senator Dumitru.
O secundă, domnule senator Frâncu. Îi ofer cuvântul domnului senator Dumitru şi,
după aceea, aveţi cuvântul, domnule senator Frâncu. Este pe procedură domnule senator
Dumitru, da?
- 61 -
Domnul Constantin Dumitru:
Pe procedură, domnule preşedinte.
Domnule preşedinte,
Procedural, este clar, îi dau dreptate domnului senator Haşotti. Putem stabili prin
vot clar dacă există sau nu există vicepreşedinte, acesta fiind amendament deja propus. De
asemenea, putem discuta asupra amendamentului din raport privind acordarea de
stimulente, dar în ceea ce priveşte articolul din lege nu mai avem ce discuta. Putem discuta
amendamentul, dar a face amendament în timpul dezbaterilor, trebuie să vină cu un alt
amendament, să ceară votul Parlamentului pentru amendamentul respectiv, chiar de
eliminare a acestui articol. Dacă discutăm numai de amendament, discutăm despre el şi
votăm pe el fără probleme. (Discuţii în sală)
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Domnul senator Frâncu are o propunere de modificare a textului dintr-un
amendament din raport.
Domnul Emilian-Valentin Frâncu: Discutând şi cu domnul secretar de stat şi ascultându-i explicaţia, la pct. 22 art. 13
lit. j) „Renaturarea terenurilor scoase din patrimoniul natural”, propun reformulare în plen
„Readucerea la forma iniţială a terenurilor scoase din patrimoniul natural” pentru a
respecta limba română. Mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană: Propunerea domnului senator Frâncu se referă la art. 13 pct. 22 lit. j), da? Domnia Sa
propune, practic, înlocuirea termenului „renaturare”. Înţeleg că Guvernul nu are obiecţii.
Dragi colegi, suntem în faţa a trei propuneri.
Domnule senator Oprea, vă rog, microfonul 2.
Domnul Dumitru Oprea: Ca formulare, cred că dacă s-ar adăuga „Readucerea la forma naturală iniţială”.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
„Readucerea la forma naturală iniţială”. Această formulare va fi reţinută pentru a
putea să operăm după aceea pe text.
Deci suntem în faţa a trei propuneri de modificare a raportului. O primă propunere
avansată a fost de eliminare a art. 4 alin. (1) cu privire la vicepreşedintele cu rang de
subsecretar de stat şi vă rog ca această propunere să … (Intervenţie neinteligibilă din sală
a domnului senator Constantin Dumitru)
Vă rog, domnule senator Dumitru Constantin, microfonul 3.
Domnul Constantin Dumitru:
Domnule preşedinte,
- 62 -
În plenul Senatului putem discuta orice amendament introdus, fie el adoptat, fie el
respins. Nu mai putem discuta, nu putem veni cu un amendament în plen, decât dacă
senatorul care doreşte să-l propună obţine votul Senatului. Altfel nu se poate umbla. Aşa
este regulamentar, îmi pare foarte rău. (Discuţii în sală)
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Suntem pe amendament admis.
Stimaţi colegi,
Suntem în faţa aceleaşi situaţii. V-am făcut o propunere. Aşa cum am procedat şi la
Legea sistemului unitar de pensii publice … (Discuţii în sală)
Este vorba de un amendament admis. Un amendament admis poate fi rediscutat în
plenul Senatului, aşa cum am procedat şi la Legea sistemului unitar de pensii publice şi
cum este şi regulamentar. De aceea nu mă refer la art. 4 alin. (1) din textul ordonanţei de
urgenţă a Guvernului, care este pe coloana din stânga din tabelul pe care-l avem în faţa
noastră, ci de amendamentul propriu-zis admis. Alin. (1) art. 4 se modifică şi va avea
următorul cuprins din coloana din centru. Este vorba, practic, de un vot pe un amendament
admis, nu pe formularea iniţială din textul ordonanţei de urgenţă a Guvernului.
Astfel suntem şi acoperiţi din punct de vedere al Regulamentului Senatului.
Evident, votul dumneavoastră va afecta conţinutul întregului text de la acel alineat.
Domnul Puiu Haşotti (din sală):
Poziţiile 3 şi 4.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Practic, este vorba de poziţiile 3 şi 4 din raport, care sunt legate. De aceea vi le
supun în bloc votului dumneavoastră. Rog toţi colegii să fie atenţi, pentru a putea să se
pronunţe prin vot. Îi rog pe toţi colegii să-şi ocupe locurile pentru a putea să votăm.
În condiţiile în care veţi vota în favoarea acestui amendament admis … (Intervenţie
neinteligibilă din sală a domnului senator Haşotti)
Deci ni s-a propus eliminarea amendamentul admis. Dacă votaţi „da”, înseamnă că
sunteţi în favoarea eliminării amendamentului admis. Dacă votaţi „nu”, sunteţi împotriva
eliminării amendamentului admis şi rămâne varianta din ordonanţa de urgenţă a Guvernului.
Vă rog să votaţi. (Rumoare în sală)
Cu 78 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă şi 11 abţineri, amendamentul a fost
eliminat din text.
Trecem la pct.crt. 20. Este, practic, vorba de art. 12 alin. (5). Domnul senator
Haşotti propune 12 alin.(5) şi 12.(6) la pachet, pentru că sunt, practic, interconectate în
mod natural.
- 63 -
Domnule senator Daea, doriţi să faceţi un comentariu înainte de vot, strict pe
dimensiunea procedurală? Aveţi cuvântul, microfonul 4.
Domnul Petre Daea:
Vreau să vă ajut, ca de obicei, domnule preşedinte.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Ajutaţi-mă ca de fiecare dată.
Domnul Petre Daea:
Cred că şi domnul senator Filip îmi dă o mână de ajutor.
În momentul în care am votat – şi bine am făcut că l-am scos pe vicepreşedinte – este
normal să punem de acord textul în continuare, pentru că sunt amendamente admise care
vorbesc de vicepreşedinte. În atare condiţii, să fiţi de acord prin vot ca, acolo unde se vorbeşte,
să lăsăm amendamentul comisiei, să nu retezăm, pur şi simplu, să le dăm girul construcţiei şi a
judecăţii în comisie, dar să eliminăm vicepreşedinte la toate celelalte alineate. Dacă sunteţi de
acord este în regulă. Tehnica legislativă ne obligă. (Discuţii la prezidiu)
Domnul Mircea-Dan Geoană: Evident, de acest lucru va ţine cont şi forma finală în care, pe parte de tehnică
legislativă de această dată, vor fi operate schimbările logice şi naturale care decurg din
votul nostru de astăzi.
Mulţumesc pentru precizare.
Mă reîntorc către a doua propunere făcută în plen, aceea de renunţare la
amendamentele admise de la pct.crt. 20 şi 21 referitoare la art. 12 alin. (5) şi (6). Ele sunt
legate şi vă propun un singur vot pentru eliminarea amendamentului … (Intervenţii
neinteligibile din sală)
Deocamdată, suntem în faza în care operăm pe raport.
Domnul Gheorghe David (de la prezidiu):
Pe amendamente admise.
Domnul Mircea-Dan Geoană: Pe amendamentele admise. Aceasta este propunerea pe care …(Intervenţie
neinteligibilă din sală a domnului senator Haşotti)
Ba da, pentru că dacă vreţi să interveniţi, într-adevăr, pe textul legii ca atare, trebuie
să dăm un vot în sine.
Domnule senator Haşotti, aveţi cuvântul, microfonul 2.
Domnul Puiu Haşotti:
Stimaţi colegi,
Amendamentul nu face decât să aducă unele modificări, sigur, în favoarea agenţiei.
Textului iniţial, am propus să nu existe aceste fonduri pentru acordarea de stimulente
- 64 -
personalului. Prin urmare, nu numai că eliminăm amendamentul comisiei, care modifică un
pic textul ordonanţei de urgenţă a Guvernului, modificăm şi Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 196/2005 la art. 12 alin. (5) şi (6), adică le eliminăm, domnule preşedinte.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Da, dar aici trebuie să fiu de acord cu domnul senator Dumitru Constantin, că va
cere plenului Senatului un vot pentru operarea pe textul iniţial al ordonanţei de urgenţă a
Guvernului. Dacă acest lucru se va întâmpla, mergem pe textul iniţial al ordonanţei de
urgenţă a Guvernului. Dacă nu, şi veţi susţine în continuare eliminarea amendamentului
admis, vom da un vot şi asupra acestui subiect.
Supun votului dumneavoastră dacă plenul Senatului este de acord cu operarea pe
textul ordonanţei de urgenţă a Guvernului a eliminării art. 12 alin. (5) şi (6) din textul
iniţial al ordonanţei de urgenţă a Guvernului, aceasta fiind propunerea făcută de domnul
senator Haşotti, de a se opera pe textul iniţial din ordonanţa de urgenţă a Guvernului. Nu se
referă la amendamentul admis. (Discuţii în sală)
Întrebarea este dacă plenul Senatului este de acord să operăm pe textul original al
ordonanţei de urgenţă a Guvernului.
Vă rog să votaţi.
Cu 44 de voturi pentru, 42 de voturi împotrivă şi 4 abţineri, mergem pe
amendamentele admise. (Discuţii la prezidiu şi în sală)
Domnul Gheorghe David (de la prezidiu):
Supunem la vot amendamentele admise.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Listă pentru liderii grupurilor parlamentare. (Discuţii la prezidiu)
Domnule senator Daea, aveţi cuvântul, microfonul 4.
Domnul Petre Daia:
Domnule preşedinte al Senatului,
Domnul senator Haşotti, ca de altfel toţi de aici, vrem să dăm o mână de ajutor
Guvernului. Vrem să-l prevenim, vrem să-l punem la adăpost, vrem să-l aşezăm acolo, în
locul responsabilităţii. Îi spunem în plenul Senatului că nu face bine. Că încă legiferează
sporuri, venituri suplimentare într-un domeniu bugetar care, după cum spuneam mai
devreme, este supus şi expus în această perioadă la intervenţii chirurgicale dureroase.
Întrebare: votul acela nu ne-a fost suficient să înţelegem că 44 de senatori doresc să facă
asemenea amendamente în plen şi să protejeze Guvernul.
Domnul Constantin Dumitru (din sală):
Nu are nicio legătură.
- 65 -
Domnul Petre Daea:
Are legătură, stimate coleg, şi îmi permit numai prin dumneavoastră, domnule
preşedinte, să dialoghez, şi o fac cu condescendenţa necesară şi cu respectul cuvenit faţă de
colegii din sală. Eu zic să ne oprim din marşul acesta rapid al legiferării pentru a elibera
actul normativ de greşeli politice. Vă rog, domnule preşedinte, să acceptaţi ca să facem
amendamente în plen, iar domnul senator Haşotti a făcut un amendament de conţinut,
pentru a elimina din corpul ordonanţei de urgenţă acele prevederi care se referă la sume
suplimentare într-o instituţie a statului. Vă mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc domnule senator.
Daţi-mi voie să vă interpretez acest vot. Aşa cum a fost solicitat din partea Grupului
parlamentar al PDL, am supus votului Senatului posibilitatea de a opera pe textul original
al proiectului de lege. Cu 44 de voturi pentru, 42 de voturi împotrivă, acest lucru a fost
aprobat de către plenul Senatului. (Discuţii aprinse între domnul senator Haşotti şi domnul
senator Pereş. Domnul senator Haşotti solicită cuvântul.)
Acum vă propun să ... vă rog, domnule senator, pe procedură. Microfonul 2.
Domnul Puiu Haşotti:
Îmi cer scuze!
Stimaţi colegi,
Poate nu aţi citit textul raportului. Dumneavoastră aţi votat ca agenţia să aibă la
dispoziţie fonduri şi mai mari. Vă dau un singur exemplu: la nr. crt. 21, comisia spune:
„Totalul fondului de stimulente constituit conform alin. (5) se repartizează astfel: o cotă de
60% pentru administrarea fondului şi 40 % pentru autoritatea publică centrală.”
Dumneavoastră aţi votat să rămânem pe textul iniţial care spune „ 85% pentru administraţia
fondului şi 15% pentru Autoritatea Publică Centrală pentru Protecţia Mediului”.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Îmi cer iertare domnule senator.
Plenul Senatului a fost întrebat şi a răspuns dacă aprobă modificarea textului iniţial.
Nu am supus votului niciun fel de amendament, plenul are dreptul suveran de a opera pe
textul iniţial.
Domnul Puiu Haşotti:
Eu am propus amendamentul de eliminare.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
După acest vot, pe care îl consider favorabil, pentru că nu se poate aplica o altă
logică, 44 de voturi pentru, 42 împotrivă ... (Domnul senator Verestóy solicită cuvântul)
- 66 -
Dau cuvântul domnului senator Verestóy. Microfonul 2.
Domnul Verestóy Attila: Domnule preşedinte,
Onoraţi colegi,
Este o hotărâre luată în ceea ce priveşte majoritatea voturilor exprimate. Aşa se
întâmplă acum când s-au exprimat în total 44, plus 4, plus 42. Atâţia senatori şi-au
exprimat votul. Majoritatea din aceştia, scuzaţi-mă, trebuia să fie 46, dacă nu mă înşel.
Domnul Mircea-Dan Geoană: Abţinerile la astfel de hotărâre ...
Domnul Verestóy Attila: Domnule preşedinte,
Abţinerile la orice hotărâre se consideră. Comisia pentru privatizare şi
administrarea activelor statului nu este de acord cu propunerea făcută.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Cum doriţi să interpretăm acest vot. Rog o lecturare din Regulament din partea staff-ului.
Domnul Verestóy Attila: Aici se cere votul pozitiv. Se cere a se exprima majoritatea, deci jumătate plus unu
din cei care s-au exprimat pentru ceva.
Domnul Mircea-Dan Geoană: Este o interpretare.
Domnul Verestóy Attila: Probabil că cei care s-au abţinut nu au dorit să ia o hotărâre.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Îl rog pe domnul secretar David să citească textul din Regulament, pentru a putea
avea o interpretare uniformă asupra acestui vot.
Domnul Gheorghe David: Domnule preşedinte,
Stimaţi colegi,
Art. 136 alin (3) spune în felul următor: „Legile ordinare şi hotărârile luate în
procesul legiferării se adoptă cu votul majorităţii senatorilor prezenţi”. Aşa că nu are cum
să fie altfel decât aşa. Cumulat cele trei voturi exprimate pentru abţineri şi împotrivă au un
număr care „pentru” a fost mai puţin.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Dacă aceasta este interpretarea regulamentară nu am nimic împotrivă. Aceasta
înseamnă că ne întoarcem la propunerea legată de amendamentul admis de la nr. crt. 20 şi
nr. crt. 21, referitor la alin (5) şi alin (6) de la art.12. (Domnul senator Daea solicită cuvântul).
- 67 -
Dau cuvântul donului senator Daea pentru un comentariu.
Domnul Petre Daea:
Domnule preşedinte,
Nu vreau să vă las să greşiţi. (Râsete în sală)
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Domnule senator, luaţi un Regulament în mâna stângă.
Domnul Petre Daea:
Nu vă las, vă protejez, domnule preşedinte, şi pe dumneavoastră şi spiritul de dreptate...
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Şi de adevăr.
Domnul Petre Daea:
... şi de Regulament al Senatului.
Domnul Attila, care este un senator vechi, cu judecata la dumnealui - dar acum este
imparţial - zice dumnealui, atenţie! Abţinerea ... o persoană se abţine. Nici nu votează, nici
pentru, nici împotrivă. (Discuţii aprinse în sală) Eu mă abţin să judec mai mult pe domnul
Attila acum. Plenul Senatului a dat un vot fără echivoc. „Pentru” au fost mai mulţi decât
„împotrivă”.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
În această speţă Regulamentul este suficient de clar. Este nevoie de o majoritate
din voturile senatorilor prezenţi. Este obligaţia celui care face o propunere să întrunească
numărul necesar de voturi. Din păcate sau din fericire, textul este suficient de clar, de
aceea, întrebarea pe care o adresez iniţiatorilor acestei conversaţii, domnului senator
Haşotti în principal, dacă mai susţineţi în plenul Senatului respingerea amendamentului
admis de la articolul cu pricina. Domnule senator Haşotti, veniţi la microfonul central sau
la microfonul 2. (Domnul senator Verestóy Attila solicită cuvântul).
Domnul Verestóy Attila:
Am solicitat cuvântul pe procedură.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Vă rog, o secundă, ca să putem clarifica cu totul.
Dau cuvântul domnului senator Verestóy Attila, penttu că este problemă de senioritate.
Domnul Verestóy Attila:
Domnule preşedinte, voi fi foarte scurt. Vreau să-i adresez o singură corectură
colegului meu Petrică sau Petre. Mă numesc Verestóy atât. Nicio problemă.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Domnului Petre.
- 68 -
Domnul Verestóy Attila:
Domnului Petre. Mulţumesc. (Râsete în sală)
Domnul Mircea-Dan Geoană: Dau cuvântul domnului senator Haşotti.
Domnul Puiu Haşotti: Stimaţi colegi,
Propunând eliminarea amendamentelor comisiei, evident s-a propus implicit,
explicit, eliminarea celor două paragrafe ale articolului amintit în precedenta luare de
cuvânt şi, vă repet, dacă lăsăm textul iniţial, greşeala noastră este şi mai mare, iar
dumneavoastră, domnule preşedinte, vă propun, în situaţia în care colegii sunt de acord să
se voteze separat, aşa cum este şi normal şi procedural, eliminarea aliniatelor 5 şi 6, din
proiectul Guvernului, le aveţi în faţă, domnule preşedinte. Eliminarea acelor bonusuri,
fiind stimulente pe care le poate da agenţia. Ele trebuie puse separat. Sigur că sunt legate,
dar procedural ele trebuie supuse votului separat.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Dau cuvântul domnului senator Frâncu.
Domnul Emilian-Valentin Frâncu:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Eu voiam să fiu puţin mai explicit şi de cinci minute vă semnalam că exist. Mereu
pe mine nu mă vedeţi, îmi pare rău, trebuie să mai cresc puţin.
Dacă la primul vot pe care l-am dat, ideea de a înfiinţa funcţia de vicepreşedinte şi apoi
de a-i acorda anumite atribuţiuni, deci cele două chestiuni se puteau supune împreună la vot,
aici sunt două chestiuni distincte: la nr. crt. 20 este vorba de aplicarea unor cote din fond
pentru încasări, executări silite etc, iar la nr. crt. 21 art. 12 alin (6) este vorba de o altă
chestiune, cum se repartizează spre administraţia centrală sau spre fond sumele respective.
Deci, consider că în mod normal, trebuie să întrebăm plenul Senatului - ca să fie corect, mai
ales că acum s-a clarificat conţinutul acestui articol – dacă se doreşte pe rând, fiecare din aceste
două idei să fie eliminate, şi atunci cred că, practic, se clarifică ce se doreşte. Vă mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană: Mulţumesc mult.
Dau cuvântul domnului senator Dumitru Constantin.
Rog colegii să-mi semnaleze dacă există dorinţă de intervenţie în zona respectivă.
Nu este nimic legat de înălţimea dumneavoastră, domnule senator Frâncu, este legat de
viziunea periferică.
Domnul Constantin Dumitru: Domnule preşedinte,
- 69 -
Indiferent ce s-ar spune după votul acordat, îmi pare foarte rău de colegii mei de la
PNL, trebuie să spun că a fost clară propunerea domnului senator Haşotti, a fost clară.
Eliminarea art. 12. Asta am discutat şi am dat un vot. Nefiind posibilă eliminarea acestui
articol, indiferent că alin (1), alin (2), toate aliniatele dispăreau, că art. 12 încorporează
aliniate. Nu mai discutam. Asupra art. 12 noi ne-am pronunţat. Rămâne să ne pronunţăm
acum, dacă Domniile Lor au pretenţii la amendamentele admise în raport. Altceva nu mai
avem să discutăm. Mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc.
Dau cuvântul domnului senator Daea.
Domnul Petre Daea: Domnule preşedinte,
Domnul senator Dumitru, chestorul Senatului României, a făcut o precizare utilă şi
regulamentară, de aceea, mi-a uşurat intervenţia să spun că la art. 12 – aici domnul senator
Haşotti a avut dreptate –amendamentul comisiei este mai bun decât textul legii. (Discuţii
aprinse în sală) Atunci ...
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Vă rog să-i ascultăm pe cei care iau cuvântul în plen.
Domnul Petre Daea: ... atunci, se poate vedea bine că Senatul României, în compoziţia sa politică, a ţinut
seama de realităţi. Stimată presă şi distinsă televiziune, mai daţi şi lucrurile bune pentru
Senatul României care lucrează pentru binele ţării şi corectează erorile Guvernului, pentru
că era o eroare impardonabilă ca 85% din acest fond să fie în administraţia fondului. El
trebuie să revină pe circuit pentru protecţia mediului. Aici împărtăşesc poziţia comisiei
care face distincţie clară şi stabileşte prin amendamentul 12 o altă repartiţie, de aceea voi
vota un astfel de amendament.
Domnul Mircea-Dan Geoană: Stimaţi colegi,
Am supus votului plenului Senatului posibilitatea modificării textului iniţial al
ordonanţei. În condiţiile în care amendamentul admis va fi considerat în continuare util de
către dumneavoastră, fiind considerat mai echilibrat de către unii vorbitori decât formula
iniţială a ordonanţei, înseamnă că adoptarea raportului cu amendamentul admis la punctul 12
alin. (5) şi alin. (6) este mai apropiată de ceea ce simte o parte a Senatului României, cel
puţin. În condiţiile în care votul Senatului, prin majoritate nu a permis operarea pe textul
iniţial, întrebarea este dacă Senatul consideră că amendamentul admis de la acelaşi punct
este mai util decât textul iniţial al ordonanţei, ceea ce înţeleg că este cazul.
- 70 -
În aceste condiţii, întreb iniţiatorii acestei discuţii – utile, fără îndoială – dacă mai
susţin eliminarea amendamentelor admise de la art.12 alin. (5), respectiv alin. (6) din
Anexa cu amendamente admise.
În condiţiile în care amendamentele admise vor fi în continuare păstrate, înseamnă
că avem 60% din aceste venituri mergând către Fond.
Domnule senator Ţuţuianu, dacă aveţi un comentariu.
Domnul Adrian Ţuţuianu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Vreau să dau o explicaţie, ca să înţelegem mai bine, pentru că mă deranjează
atitudinea unui grup parlamentar care tot timpul vorbeşte de reduceri de salarii, de pensii,
după cum mă deranjează faptul că de trei zile, senatorii şi deputaţii sunt făcuţi praf, sunt
îmbuibaţii României.
Hai să explicăm ce înseamnă acest amendament şi de ce a vrut domnul Puiu Haşotti
să-l elimine, inclusiv textul. La Casa de Asigurări de Sănătate, la direcţiile generale ale
finanţelor publice, la Garda Financiară, la Fondul de Mediu şi la alte asemenea instituţii
care iau stimulente, se ajunge, în fiecare lună, ca aceia care sunt în conducerea instituţiilor
respective să ia, pe lângă o leafă de 50 – 60 de milioane de lei, încă 50 – 60 de milioane de
lei cu titlu de stimulente. Asta este chestiunea de fond şi trebuie s-o spunem clar, şi trebuie
să spunem că Grupul parlamentar al PDL asta a susţinut astăzi, aici, ca aceia din
conducerea Fondului de Mediu să primească lunar 50 – 60 de milioane de lei cu titlu de
stimulente. Şi lucrurile astea trebuie să le tăiem aici, în Senat, pentru că nu cred că e corect
să tăiem pensiile cu 15% şi să lăsăm în continuare pe cei care au fost numiţi politic în
fruntea instituţiilor publice să primească asemenea sporuri. Şi asta este o chestiune de fond,
care cred că ne obligă pe toţi.
Vă mulţumesc mult.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc.
Domnul senator Dumitru Constantin. După aceea, o să-l invit şi pe domnul
preşedinte Popescu, pentru a putea să ascultăm şi opinia...
Domnul Constantin Dumitru:
Domnule preşedinte,
Vă promit că este ultima mea intervenţie dacă mă lasă domnul Haşotti.
Domnule coleg, am avut, de la ora 15.00 la ora 17.00, declaraţii politice. Puteaţi să
le faceţi. Pentru că eu vă întreb acum: acest proiect de lege a fost o lună de zile la
dispoziţia dumneavoastră şi a tuturor, cu termen de depunere a amendamentelor, cu termen
- 71 -
de avizare, cu termen de raport. Nu v-aţi înţeles în perioada asta? De ce nu aţi făcut un
amendament, aşa cum prevede Regulamentul, în această perioadă, să eliminăm în
întregime art. 12 sau numai cele două alineate, 5 şi 6, şi era O.K., şi discutam asupra
amendamentului acum decât să veniţi să faceţi demagogie că nu vrea PDL. Ce nu vrea
PDL? PDL nu vrea să încălcăm Regulamentul Senatului. E cu totul şi cu totul altceva. Aţi
avut la dispoziţie suficient timp să modificaţi proiectul de lege. Nu aţi vrut şi nu v-aţi uitat
pe el până astăzi şi v-aţi adus aminte că trebuie să mai daţi un picior PDL-ului. E problema
dumneavoastră, dar faceţi-o numai la timpul care vă este rezervat prin declaraţiile politice
şi nimic mai mult.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Doamna vicepreşedinte Boagiu.
Doamna Anca-Daniela Boagiu:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Puţin mai devreme, un coleg de-al nostru a ieşit şi ne acuza de demagogie. Acum,
eu aş vrea să definesc demagogia. În situaţia în care un număr de 31 de amendamente
propuse în cadrul unei comisii sunt votate în unanimitate, după ştiinţa şi cunoştinţa mea, în
comisii sunt reprezentate toate partidele politice. Nu ştiu unde este demagogia PDL-ului
sau a celor care fac astfel de afirmaţii, în condiţiile în care toţi colegii prezenţi în acea
comisie au votat aceste amendamente. Acesta era punctul nr. 1.
Punctul nr. 2. Ordonanţa transmisă de Guvern nu conţinea amendamentele care au fost
introduse în comisie. Dezbaterea care s-a născut acum este demagogică, pentru că tratăm, unii
dintre noi, cu două măsuri: o măsură în comisie şi o măsură în plenul Senatului. Câtă vreme în
comisie ridici mâna şi eşti de acord cu acele amendamente, eşti demagog când vii în plenul
Senatului şi dai vina numai pe ceilalţi care nu te reprezintă şi pe tine.
Domnule preşedinte,
Propunerea mea este foarte simplă. S-au născut foarte multe discuţii şi aici am un
sfat şi pentru reprezentantul Guvernului. Câtă vreme la nivel naţional spunem că reducem
posturile, vă rog frumos, când vă duceţi în comisii, nu mai acceptaţi, chiar şi dacă nu vă
aparţin amendamentele, propuneri de creştere a numărului de posturi în administraţie şi nu
veniţi, după aceea, la voturile noastre ca să validaţi anumite propuneri sau, mă rog, să fiţi
de acord cu anumite propuneri care, la nivel de interes mai mic decât cel guvernamental,
vă aduc unele beneficii sau vă plac! Da?
Propunerea mea concretă este, domnule preşedinte, ţinând cont că are dată de
adoptare tacită, ea să fie adoptată tacit pe 19 mai, adică peste două zile, exact în forma în
care a fost transmisă de Guvern, şi cine are de făcut modificări şi gândeşte astăzi pozitiv la
- 72 -
cum se vor repartiza fondurile, ce se întâmplă, care e distribuţia lor, procentele, cum vor fi
alocate să susţină aceste amendamente şi doar aceste amendamente în Camera Deputaţilor,
care va decide asupra proiectului de lege. Şi atunci, toată discuţia de mai mult de o oră de
până acum, care duce la prelungirea programului, se va finaliza pozitiv mergând într-o
linie foarte onestă, aşa cum am văzut că afirmă toată lumea de la microfon, dar nu se
manifestă la fel şi când votează în comisii. Mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc.
Domnul senator Frâncu. Ca să vedeţi că atunci când ridicaţi mâna insistent...
Domnul Emilian-Valentin Frâncu:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Nu înţeleg încrâncenarea colegilor noştri, dar asta e altă poveste.
Eu vă rog încă o dată, dacă se poate... vă propun o soluţie care are două variante.
Dacă nu veţi supune la vot, deşi e dreptul meu de senator să solicit supunerea la vot, pe
rând, a fiecărui punct, pentru că eliminarea art. 12 era o absurditate în sine. El conţine
foarte multe alineate care sunt benefice legii, evident, dar dacă, să zicem, nu se ajunge la
varianta de a reveni şi a supune la vot pe rând, există o singură variantă. Grupul
parlamentar al PNL susţine eliminarea alin. (5) al art. 12, care măreşte posibilitatea
creşterii, să zicem aşa, a cotelor pentru controlorii, pentru membrii, directorii Fondului şi
aşa mai departe şi renunţă, evident, la alin. (6) al art. 12 unde este acum o formulare mai
corectă, se pare, din partea comisiei.
Deci aţi reţinut cele două variante de propuneri? Din punctul meu de vedere, ca
senator, eu am dreptul să propun reluarea votului, respectând Regulamentul, adică votând
separat pe fiecare dintre cele două chestiuni dacă se permite modificarea lor... cu înţelepciunea
dumneavoastră şi a colegilor. Dacă nu veţi supune la vot această propunere, atunci reţineţi,
Grupul parlamentar al PNL îşi menţine propunerea de la alin. (5) şi renunţă la alin. (6).
Mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Domnule Haşotti... O secundă, domnule senator. Dacă din partea Grupului
parlamentar al PNL, pentru că aţi fost iniţiatorii acestor propuneri, aţi dori să concentraţi
propunerea dumneavoastră. Domnul senator Frâncu a făcut o propunere.
Microfonul 2.
Domnul Puiu Haşotti:
Dumneavoastră, domnule preşedinte, cu tot respectul, aţi cerut plenului să voteze ceva
care nu prea este conform Regulamentului. Anume, dacă plenul e de acord să facă sau să nu
- 73 -
facă amendamente în plen. Conform Regulamentului, eu am făcut un amendament de
eliminare a alin. (5) şi a alin. (6) de la art. 12. Şi cu asta trebuia să încheiem. Dumneavoastră
trebuia să luaţi separat, să puneţi la vot amendamentele mele de eliminare – art. 12
alin. (5), art. 12 alin. (6) – plenul este suveran şi cu asta se încheia toată discuţia.
Şi o rog pe doamna senator Boagiu să nu mai fie aşa nervoasă, pentru că, oricum,
noi suntem opoziţie, dânşii sunt la putere. Şi nu există opoziţie constructivă. Şi am să vă
spun de o mie de ori că nu există opoziţie constructivă. Există putere şi opoziţie. Punct. Şi
Grupul parlamentar al PNL votează, în principiu, împotriva tuturor proiectelor Guvernului.
În privinţa definiţiei demagogiei, eu o ştiu, doamna Boagiu. Are trei litere: P, D şi L.
(Aplauze)
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Doamna Boagiu, drept la replică.
După doamna Boagiu, care are un drept la replică, domnul senator Mocanu.
Doamna senator Boagiu, drept la replică.
Doamna Anca-Daniela Boagiu:
Am o replică foarte scurtă. Voi fi întotdeauna nervoasă, cum zice domnul Haşotti,
atunci când minţim, domnule Haşotti.
(Intervenţie neinteligibilă din sală)
Dumneavoastră minţiţi de la acest microfon. Aţi făcut nenumărate declaraţii, astăzi,
care nu sunt decât minciuni. Propuneţi concret, să se ducă înapoi proiectul la comisie şi
spuneţi acolo ce aveţi de spus, ce nu aţi spus până astăzi.
Eu înţeleg că îmi povestiţi despre opoziţie. Opoziţie distructivă se poate face
oricând, dar nu în criză. (Rumoare)
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc.
Domnul senator Mocanu, microfonul 2.
Domnul Toader Mocanu:
Domnule preşedinte, vă rog eu, haideţi să deblocăm situaţia asta. Ne-am blocat,
pierdem vremea... Vin cu propunerea să retrimitem la comisie şi acolo, colegii din Comisia
pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului vor dezbate, vor
face amendamente, vor discuta, de asemenea, şi colegii de la PSD. Haideţi, vă rog mult, să
deblocăm situaţia, pentru că pierdem vremea. Mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Domnule senator, termenul de aprobare tacită este peste două zile. Dacă dorim
aprobarea tacită...
- 74 -
Domnul senator Daea, o ultimă intervenţie, după aceea vom tranşa acest subiect.
Domnul Petre Daea:
Domnule preşedinte al Senatului,
Doamnelor şi domnilor senatori,
Când am spus că sunt atent să nu greşim, m-am gândit şi la plen şi nu trebuie să
greşim luându-ne după doamna senator Boagiu.
Doamna senator Boagiu spune un lucru care nu-mi convine, şi anume comisia a
lucrat, eu nu sunt membru în comisie. Senatul lucrează. Ce înseamnă că lucrează Senatul?
Nu doar votează. Pune în discuţie, analizează, are un Regulament, motiv pentru care
îndrăznesc, în Senatul României, să spun că niciodată cel ce vă vorbeşte nu se va duce la
Camera Deputaţilor ca să facă treaba Senatului. Problemele de la Senat se discută în plenul
Senatului, aici ne desfăşurăm activitatea, iar votul pe care îl vom da astăzi pe actul
normativ demonstrează acest lucru, că lucrăm şi decidem în Senatul României.
Vă mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc foarte mult.
Domnul senator Fekete-Szabó András-Levente, microfonul 2.
Domnul Fekete-Szabó András-Levente:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Propunerea făcută de viceliderul PDL pentru a retrimite la comisie o susţinem şi
noi. Mâine dimineaţă, la ora 9.00, comisia se poate întâlni fără nicio problemă – şi, aşa, noi
ştim foarte bine că mai devreme de ora 9.30 nu începem şedinţa de plen – punem mâine
dimineaţă pe locul 4 sau 5 pe ordinea de zi, până atunci, comisia poate lucra liniştită. Noi
stăm de o oră şi ceva aici discutând de un articolaş. Comisia, în înţelepciunea sa, cred că va
vota şi atunci noi iarăşi vom fi ori pentru, ori împotrivă, indiferent cum vom vota, cu sau
fără aceste sporuri sau stimulete sau ce sunt ele. Mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Avem în faţa noastră o propunere de retrimitere la comisie, care are prioritate.
Înţeleg că există disponibilitate din partea membrilor comisiei să se facă un efort mâine
dimineaţă, la prima oră, pentru a putea să revenim mâine cu o discuţie, poate, mai aşezată,
care să ne permită... Sunt convins că este interesul tuturor părţilor să existe o lege care să
nu provoace excese şi cheltuieli suplimentare.
De aceea, supun votului dv retrimiterea la comisie, cu înţelegerea că mâine
dimineaţă, pe poziţiile superioare ale agendei noastre, vom avea acest text din nou.
Vă rog să vă pronunţaţi cu privire la această propunere. Şi domnul Filip, bineînţeles.
- 75 -
60 de voturi pentru, 15 voturi împotrivă, 2 abţineri.
(Domnul senator Radu-Alexandru Feldman solicită cuvântul pe procedură.)
Pe procedură, domnul ... Nu, drept la replică, domnul senator Haşotti?
Domnul Puiu Haşotti:
Da.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Da. Microfonul 2 şi imediat domnul senator Feldman.
Domnul Puiu Haşotti:
Cred că nimeni nu poate dovedi afirmaţia doamnei senator Boagiu – vedeţi, eu sunt
foarte calm, pot să şi zâmbesc, doamnă – că eu aş fi spus o minciună. Partidul minte...,
vorba acelui banc de pe vremea lui Ceauşescu. Partidul minte. Ştiţi care partid. L-am spus
înainte: PDL. Şi nu numai el. Şi Băsescu, şi Boc, şi toată lumea.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Domnul senator Radu-Alexandru Feldman şi după aceea domnul preşedinte Filip.
Microfonul 2.
Domnul Radu-Alexandru Feldman:
Domnule preşedinte al Senatului,
Minunatul nostru coleg, domnul senator Daea, şi astăzi, în câteva rânduri, şi în
şedinţele anterioare a venit la microfon şi şi-a manifestat public grija să nu greşiţi. Ca
atare, mă simt îndreptăţit să vă întreb, cu tot respectul, dacă întâmpinaţi greutăţi în a lua
decizii corecte şi a conduce Senatul aşa cum se cuvinte sau este un exces de zel al
domnului senator? Vă mulţumesc. (Rumoare, discuţii, râsete)
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Dacă este o intervenţie pe procedură, domnule senator, întotdeauna cu plăcere.
Dacă sunt declaraţii politice, vreau să vă informez, aşa cum spunea un coleg de al
dumneavoastră, că s-au încheiat în urmă cu o oră.
Domnul preşedinte Filip, microfonul 7.
Domnul Radu Alexandru Feldman (din sală):
Nu este declaraţie politică, ci este o întrebare despre cum se desfăşoară şedinţele.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Domnule senator, faptul că avem un spirit colegial şi uneori mai glumeţ în Senat nu
înseamnă că voi permite fiecăruia să se pronunţe cu privire la subiecte de conducere a
acestei şedinţe. Această şedinţă o conduc cu bună-credinţă, în dorinţa de a scoate legi cât
mai bune pentru această ţară şi încercând să depăşim momente care sunt inevitabil mai
tensionate în lupta politică dintr-un Senat. Iar faptul că domnul senator Daea, pe care îl
- 76 -
cunosc de mulţi ani şi îl respect, îi ştim cu toţi un anumit spirit mai hâtru, nu înseamnă că
este un stil pe care îl voi tolera în Senatul României.
Domnule preşedinte Filip, aveţi cuvântul.
Domnul Petru Filip:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Aş vrea să fac, în urma tuturor acestor discuţii, care
sigur că au îmbrăcat şi partea politică, un simplu comentariu. Am recepţionat partea constructivă
a discuţiilor şi rediscutarea acestui raport în comisie mâine dimineaţă, deşi programul pe
care l-am votat este cu totul şi cu totul altul, dar, mă rog, ţinând cont de colaborarea bună
între colegii senatori, vom încerca mâine să facem această discuţie, deşi, repet, nu cred că
este procedural să se decidă de pe o oră pe alta având alt program al Senatului.
Ce aş vrea să vă spun? Cele 31 de amendamente reprezintă suficient de multă
muncă în comisie şi au fost trei întâlniri de dezbatere pe aceste amendamente. Rugămintea
mea ar fi, pentru ziua de mâine, ca aceia care, acum, în al 25-lea ceas, doresc să susţină şi
să discute aceste amendamente, îi rugăm să poftească la comisie şi să le susţină conform
procedurilor. Altfel, în plen, sigur, este mult mai complicat de susţinut şi de intrat pe
fondul subiectului despre care discutăm. Vă mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Vă mulţumesc. Cred că sunt îndreptăţite solicitările domnului preşedinte. Ne
reîntoarcem mâine la acest subiect cu prioritate.
*
Trecem la punctul 8 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea
Ordonanţei Guvernului nr. 25/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu.
Domnul preşedinte Popescu, microfonul 8.
Domnul Gheorghe Popescu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei
Guvernului nr. 25/2008 a mai fost odată în plenul Senatului. Atunci s-a întâmplat o chestiune
pe zona tehnicii legislative, din câte am înţeles, a ajuns la promulgare la preşedinte simultan
cu Legea nr. 329/2009 care viza modificarea aceloraşi articole şi erau nişte exprimări diferite în
cele două acte normative şi pe acest motiv a fost transmisă în Parlament.
Nu sunt lucruri de fond, pur şi simplu s-au eliminat articolele care vizau alte
articole modificate decât cele din Legea nr. 329/2009 şi au rămas numai cele din Legea
nr. 329/2009. Vă mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Vă mulţumesc. Domnul preşedinte Filip.
- 77 -
Domnul Petru Filip:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului a
hotărât să adopte în unanimitate un raport de admitere cererii de reexaminare cu 19
amendamente. Legea are caracter de lege ordinară. Vă mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană: Vă mulţumesc. Sunt intervenţii? Nu.
Supun votului dumneavoastră raportul de admitere cu amendamente a cererii de
reexaminare. Vă rog să vă exprimaţi prin vot.
Cu 44 de voturi pentru, 22 de voturi împotrivă şi 3 abţineri, raportul a fost adoptat.
Supun votului dumneavoastră proiectul de lege. Vă rog să votaţi.
Cu 53 de voturi pentru, 24 de voturi împotrivă şi 4 abţineri, proiectul de lege a fost
adoptat.
*
Trecem la punctul 9 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea şi
completarea Ordonanţei Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Domnul vicepreşedinte Calotă, microfonul 10.
Domnul Samuel Calotă – vicepreşedinte în Autoritatea Naţională pentru
Protecţia Consumatorilor: Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului
nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor are scopul de a reglementa exprimarea în lei a
preţurilor de vânzare, a preţurilor pe unitatea de măsură şi a tarifelor şi interzicerea
utilizării altor valute în indicarea acestora.
Indicarea completă, corectă şi precisă a preţului reprezintă un element de bază al
protecţiei consumatorilor şi totodată o activitate prioritară a Autorităţii Naţionale pentru
Protecţia Consumatorilor. Există prevederi clare în legislaţia românească, armonizată cu
cea europeană, privind modul de indicare a preţului pentru produsele şi serviciile oferite
consumatorilor, care se referă inclusiv la preţul pe unitatea de măsură şi preţul de vânzare.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Vă mulţumesc. Domnul senator Borza.
Domnul Dorel Constantin-Vasile Borza: Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Lege ordinară. Senatul este primă Cameră sesizată. Raport de respingere. Vă
mulţumesc.
- 78 -
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Vă mulţumesc. Intervenţii pe fond? Nu sunt.
Supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Vă rog să votaţi.
Cu 53 de voturi pentru, 13 voturi împotrivă şi 3 abţineri, raportul de respingere a
fost adoptat, propunerea legislativă a fost respinsă.
*
Trecem la punctul 10 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 53 din 24 ianuarie 2003 – Codul Muncii.
Iniţiatorii sunt prezenţi? Nu. Doamna preşedinte Pârcălabu, microfonul 9.
Doamna Domnica-Doina Pârcălabu – preşedintele Casei Naţionale de Pensii:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Bună seara, Doamnelor şi domnilor senatori.
Având în vedere obiectul de reglementare al acestui act normativ privind evidenţa
şi gestionarea orelor de muncă, în Codul muncii sunt prevăzute reglementări în ceea ce
priveşte Regulamentul intern şi posibilitatea Inspecţiei muncii de a verifica ori de câte ori
este nevoie această formă de evidenţă, fapt pentru care Guvernul nu susţine modificarea şi
instituirea obligativităţii fiecărui angajator de a ţine evidenţa orelor de muncă prestate
pentru fiecare salariat. Vă mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Vă mulţumesc. Domnul preşedinte Rădulescu.
Domnul Cristian Rădulescu:
Ceea ce propune iniţiatorul aici, de obicei, se reglementează prin regulamente
interne, deci nu este de nivelul legii. Sigur că iniţiativa ar fi lăudabilă în măsura în care ar
produce o developare a sectorului subteran şi nu ar produce o creştere a birocraţiei, dar s-a
apreciat de către toate structurile care au discutat această lege că nu va fi aşa.
Consiliul Economic şi Social a dat un aviz negativ. De asemenea, comisiile sesizate
pentru aviz au avut aceeaşi părere. În consecinţă, comisia sesizată pentru raport a dat un
raport de respingere.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Vă mulţumesc. Sunt intervenţii pe fond? Nu.
Supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Vă rog să vă exprimaţi prin vot.
Cu 64 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă şi nicio abţinere, raportul de respingere a
fost adoptat, iar propunerea legislativă a fost respinsă.
*
Trecem la punctul 11 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea
Legii nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă.
- 79 -
Iniţiatorii sunt prezenţi? Doamna preşedinte Pârcălabu, microfonul 9.
Doamna Domnica-Doina Pârcălabu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Introducerea în circuit a producătorilor agricoli individuali nu este posibilă, întrucât
unităţile emitente ar trebui să aibă contracte încheiate cu aceştia, or asociaţiile de producători
agricoli nu au personalitate juridică. Totodată, introducerea în circuit a tichetelor pentru
achiziţionarea de legume direct de la producătorii agricoli sau asociaţiile de producători ar
însemna apariţia unui beneficiar intermediar în circuitul utilizării tichetelor de masă, fapt
pentru care Guvernul nu susţine această iniţiativă legislativă. Vă mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Vă mulţumesc. Domnule preşedinte Rădulescu, aveţi cuvântul.
Domnul Cristian Rădulescu:
Această iniţiativă legislativă are o temă care se află la confluenţa a două trenduri,
un trend este acela de folosire a tichetelor de masă pentru din ce în ce mai multe şi
diversificate produse sau servicii. Un alt trend este acela de a încerca să stimulăm
consumul de legume şi fructe din producţia indigenă. Sunt vreo 6 iniţiative legislative pe
această temă.
Dacă stăm însă să vedem cum ar fi practic să aplicăm această idee, vedem că este
absolut imposibil în momentul de faţă pe considerentele prezentate de doamna secretar de
stat. Raportul este de respingere.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Vă mulţumesc. Intervenţii pe fond? Nu sunt.
Supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Vă rog să vă exprimaţi prin vot.
Cu 65 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă şi 3 abţineri, raportul de respingere a fost
adoptat, iar propunerea legislativă a fost respinsă.
*
Trecem la punctul 12 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea
alin.(2) al art. 135 din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat.
Iniţiatorii sunt prezenţi? Nu. Doamna preşedinte Pârcălabu, punctul de vedere al
Guvernului.
Doamna Domnica-Doina Pârcălabu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Legislaţia în vigoare privind funcţionarea sistemelor de pensii obligatorii
administrate privat are reglementări în ceea ce priveşte asigurarea unei garanţii absolute
minime pentru sistemul de pensii, dar şi o garanţie relativă bazată pe rata de rentabilitate a
- 80 -
fiecărui fond de pensii. Instituirea acestor reglementări privind menţinerea ratei inflaţiei ar
induce o protecţie şi o cheltuială a fondurilor private care să ducă la deprecierea valorii
activului personal, fapt pentru care Guvernul nu susţine această reglementare indusă de
actul normativ în discuţie. Vă mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Vă mulţumesc. Domnule preşedinte Rădulescu, punctul de vedere al comisiei.
Domnul Cristian Rădulescu:
La prima vedere pare acceptabil să se meargă pe această idee, adică să se dea înapoi
sumele, în cazul că deponentul renunţă la contribuţia lui şi nu mai vrea să fie parte a
sistemului, actualizate cu rata cumulată a inflaţiei, dar după aceea se vede că se face o
confuzie între depunerile la instituţii de tip bancar – CEC, să spunem – şi această instituţie
care este de tip fond de pensii.
Oricum, în nicio ţară din lume nu există legislaţie care să impună fondurilor de
pensii administrate privat o asemenea garanţie.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Vă mulţumesc. Intervenţii pe fond? Domnul senator Günthner Tiberiu.
Domnul Günthner Tiberiu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Stimaţi colegi, cred că nu ar trebui să trecem cu atâta uşurinţă peste o iniţiativă de
foarte mare importanţă, zic eu, pentru populaţia României, având în vedere că noi suntem
singurii susţinători ai intereselor populaţiei în această problemă. Într-adevăr, legea, în
forma sa iniţială, asigură o garanţie mai mică chiar decât suma depusă, o sumă scăzută cu
penalizări de transferuri şi comisioane.
Cred că undeva ar trebui să avem grijă de banii pe care îi depune cu atâta speranţă
populaţia ţării. Cred că ar trebui să tratăm cu mai multă responsabilitate treaba asta. Până la
urmă, suma depusă, ceea ce se solicită prin această iniţiativă, să fie primită când se ajunge
la vârsta de pensionare cu rata inflaţiei, mi se pare de bun-simţ, pentru că banii pe care îi
plăteşte populaţia la acest fond, ajung nişte bani de îngheţată peste 20-30 de ani. Nici
măcar atât. Deci sumele garantate sunt absolut mici şi se face o referire la fondul de stat de
pensii totuşi, prin acel sistem de punctaj, aceşti bani se actualizează într-o formă în
sistemul de pensii de stat.
De aceea, eu zic să ne aplecăm cu atenţie asupra acestui material, care este un
material de importanţă foarte mare pentru populaţie. Vă mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Vă mulţumesc. Domnul senator Ruşeţ.
- 81 -
Domnul Ion Ruşeţ:
Sigur, raportul este unul de respingere, dar explicaţiile şi motivaţiile pe care le-a dat
Casa Naţională de Pensii şi alte Drepturi de Asigurări Sociale nu sunt cele mai corecte.
Discutăm despre Pilonul II de pensii, pilon care este obligatoriu. Lucrătorul este
obligat să adere la un fond de pensii. El nu are opţiunea de a alege să nu adere sau să adere.
Dacă se angajează şi are sub 35 de ani, el este obligat să adere la un fond de pensii. Nu este
vorba de Pilonul III, în care lucrătorul are opţiunea: dacă vrea, aderă şi îşi asumă riscurile.
Pentru Pilonul II, de ce să-şi asume riscurile numai lucrătorul, iar fondul nu? Discutăm
despre un pilon care se bazează pe sistemul de acumulare, nu discutăm despre pilonul
public, când discutăm despre sistemul solidarităţii între generaţii, şi discutăm despre un
pilon în care lucrătorul, pe de o parte, este obligat să adere, pe de altă parte, suportă
riscurile în cazul unui eşec de administrare al fondului. De aceea, ar trebui să ne aplecăm
asupra acestui subiect.
Sigur, raportul este unul de respingere, eu, în calitate de co-iniţiator, voi vota
împotriva acestui raport, dar trebuie ca şi Senatul, dar şi Ministerul Muncii, Familiei şi
Protecţiei Sociale să se aplece în viitor asupra acestei probleme, care nu este una de neluat
în seamă. Vă mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc foarte mult.
Domnul senator Frâncu.
Domnul Emilian-Valentin Frâncu:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Consider că ideea, oricum, este foarte bună. Noi trebuie să dăm cetăţenilor
încredere în Pilonul II de pensii şi, în orice caz, ar trebui să protejăm investiţiile acestora.
Domnul preşedinte al comisiei a specificat că există în textul propus anumite
inadvertenţe. Consider că, probabil, are dreptate, dar atunci, după părerea mea, comisia ar
fi trebuit să rezolve atunci, în timpul dezbaterilor din comisie, aceste inadvertenţe.
Oricum, Grupul parlamentar al PNL va vota împotriva raportului. Mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc.
Domnul preşedinte Rădulescu.
Domnul Cristian Rădulescu:
Nu, n-am spus că există inadvertenţe. Aşa cum a venit iniţiativa, aşa a şi plecat de
la noi, cu raport de respingere. Nu am avut ce corecta. Ceea ce e scris aici este foarte clar.
De altfel, o iniţiativă cu exact acelaşi conţinut, de la cap la coadă, cu trei săptămâni în
- 82 -
urmă, a trecut prin comisia noastră, tot cu raport de respingere, deci nu aveam cum să
avem alt punct de vedere. În plus, iată că ne este procurat un argument de către Asociaţia
Asiguratorilor Privaţi, care face referire la un raport al Fondului Monetar Internaţional de
la începutul lunii martie şi care ne spune că... Numai o clipă. Este vorba de Raportul
„Romania: Financial Sector Stability Assessment” pe 2010, care afirmă în mod explicit:
„Garantarea inflaţiei pentru fondurile de pensii private obligatorii trebuie respinsă, întrucât,
în prezent, piaţa financiară din România nu oferă instrumente care să garanteze acoperirea
riscului de inflaţie”. Un argument în plus.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Poate revenim la sistemul public de pensii.
Domnul senator Ion Rotaru.
Domnul Ion Rotaru:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Eu cred că, dacă vom adopta această iniţiativă legislativă, o să punem în mare
dificultate sistemul public de pensii, pentru că se va ajunge la o situaţie în care acest sistem
Pilon II va fi un concurent foarte serios al sistemului public de pensii şi va genera
dezechilibre majore. Pe fond însă, vreau să subliniez că o asemenea iniţiativă este extrem
de bună, necesară, interesantă, pentru că se pare că avem întotdeauna tendinţa să protejăm
pe cei care adună, într-un fel sau altul, banii populaţiei şi să avem mult mai puţin grijă şi
respect faţă de cei care dau aceşti bani.
Este o obligaţie legală de a contribui în Pilonul II şi tot o obligaţie legală trebuie să
fie şi pentru cei care încasează aceşti bani şi îi gestionează să-i investească de aşa natură,
încât să nu ajungem la o situaţie pe care am trăit-o, sigur, din presă, cu un fond de pensii
din Statele Unite, care a ajuns într-o situaţie extrem de delicată.
Personal, cred că este o iniţiativă bună şi ar trebui s-o susţinem. Mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc.
Suntem în faţa unei legi organice, stimaţi colegi. Suntem primă Cameră sesizată şi
supun votului dumneavoastră raportul de respingere prezentat de comisie.
Vă rog... O secundă, să aşteptăm şi colegii care se îndreaptă către cartele. În regulă.
Vă rog să vă pronunţaţi cu privire la raportul de respingere.
Aş dori să reluăm votul, pentru că sunt câţiva colegi care erau în drum către locurile lor.
Vă rog să votaţi.
34 de voturi pentru, 39 de voturi împotrivă, 3 abţineri.
Raportul nu a întrunit numărul necesar de voturi.
- 83 -
Supun votului propunerea legislativă.
Vă rog să vă pronunţaţi.
39 de voturi pentru, 36 de voturi împotrivă, 3 abţineri.
Propunerea legislativă nu a întrunit numărul necesar de voturi, fiind vorba de o lege
organică.
*
Punctul 13 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea
Legii nr. 317/2009 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind
pescuitul şi acvacultura.
Iniţiatorii sunt prezenţi? Nu.
Îl invit pe domnul Marian Sorinel Mănăilă, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru
Pescuit şi Acvacultură, să prezinte punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 10.
Domnul Marian Sorinel Mănăilă – preşedintele Agenţiei Naţionale pentru
Pescuit şi Acvacultură:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Guvernul susţine adoptarea acestei propuneri legislative sub rezerva aprobării
amendamentelor de la punctul 2 din punctul de vedere al Guvernului.
Domnul Mircea-Dan Geoană: Mulţumesc.
Domnul preşedinte Daea.
Domnul Petre Daea: Domnule preşedinte,
O asemenea reglementare este în curs de finalizare la Camera Deputaţilor, motiv
pentru care comisia, cu voturile date, propune plenului Senatului un raport de respingere.
Senatul este primă Cameră sesizată. Legea are caracter de lege organică.
Domnul Mircea-Dan Geoană: Deci înţeleg că Guvernul este în favoarea propunerii legislative, iar comisia a
întocmit un raport de respingere?
Domnul Petre Daea: Domnule preşedinte, sigur... m-aţi obligat...
(Discuţii în sală)
Mi-aţi pus o întrebare, domnule preşedinte, şi vreau să răspund într-un mod foarte
serios şi exact. Guvernul a transmis un punct de vedere, dar nu a luat în seamă faptul că o
asemenea prevedere a parcurs...
Domnul Mircea-Dan Geoană: Înţeleg că este o altă iniţiativă legislativă care este deja către Camera Deputaţilor.
- 84 -
Domnul Petre Daea:
Exact.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
O.K.
Domnul Petre Daea:
Din acest punct de vedere, cred că am informat corect plenul Senatului.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc mult.
În aceste condiţii, dacă nu sunt şi alte intervenţii, supun votului dumneavoastră
raportul de respingere, aşa cum v-a fost prezentat de domnul preşedinte Daea.
Vă rog să vă pronunţaţi.
Cu 74 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă, 2 abţineri, raportul de respingere a fost
adoptat, iar iniţiativa legislativă a fost respinsă.
*
Punctul 14 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (1) al
art. 67 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura.
O speţă similară. Iniţiatorii nu sunt aici pentru a susţine.
Domnule preşedinte, punctul de vedere al Guvernului, microfonul 10.
Domnul Marian Sorinel Mănăilă:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Guvernul susţine adoptarea acestei propuneri sub rezerva aprobării amendamentelor
de la punctul 2 din punctul de vedere al Guvernului.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc.
Domnul preşedinte Daea.
Domnul Petre Daea:
N-am auzit ce a spus reprezentantul Guvernului, dar nu are importanţă.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Susţine sub rezerva aprobării amendamentelor de la punctul 2.
Domnul Petre Daea:
Da. Noi prezentăm un raport negativ, cu voturi în unanimitate în comisie. Un raport
de respingere. Suntem primă Cameră sesizată şi este lege organică.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc.
Sunt comentarii?
- 85 -
Domnul senator Urban, microfonul 2.
Domnul Iulian Urban:
Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.
La punctul 13, motivaţia comisiei a fost că există în procedură parlamentară mai
avansată un proiect de lege cu acelaşi subiect. La punctul 14, motivaţia comisiei este cu
totul alta, însă eu stau să mă întreb dacă există acoperire regulamentară pentru ca o
iniţiativă legislativă parlamentară să poată fi respinsă de către o comisie permanentă a
Parlamentului pe motiv că există pe circuitele parlamentare o altă iniţiativă legislativă. Eu
cred că nu există o acoperire regulamentară. Şi vă dau un exemplu: dacă vreau, pe un
anumit domeniu, să blochez orice posibilitate de legiferare, vin cu o iniţiativă legislativă şi
toţi cei din urma mea, care ar dori să reglementeze pe acel domeniu, nu o vor mai putea
face, chiar dacă, independent de voinţa lor, de exemplu, acest proiect de lege va rămâne la
Camera Deputaţilor blocat încă vreo doi-trei ani de zile. Asta înseamnă că orice iniţiativă
legislativă, care vine pe acel segment, va fi respinsă de comisiile permanente ale
Parlamentului, indiferent de faptul că, fie Senatul, fie Camera Deputaţilor este Cameră
decizională, doar pe considerentul că se află alta pe circuit parlamentar? Dar avem legi pe
circuit parlamentar care sunt de cinci-şase ani de zile în Parlamentul României!
Din punctul meu de vedere, nu există acoperire regulamentară pentru a se respinge
o iniţiativă legislativă a unui parlamentar sau a unor parlamentari cu această motivaţie, că
există pe circuitele parlamentare o altă iniţiativă mai avansată, şi acest lucru reprezintă o
cenzurare a dreptului de iniţiativă legislativă a parlamentarilor. Vă mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc.
Domnule preşedinte Daea, cred că domnul Urban face vorbire despre punctul 13.
Suntem deja la punctul 14.
Domnul Petre Daea:
Domnule preşedinte, sigur, domnul Urban face vorbire şi despre punctul 13, şi
despre punctul 14, şi despre Regulament, dar nu face vorbire despre Legea nr. 24/2000
privind normele de tehnică legislativă. Dacă am făcut…, pe linie... există un autobuz – ca
să înţelegem – care este deja trecut şi este în Camera Deputaţilor, fac altul în Senat numai
pentru a avea voinţă legislativă şi să opreşti voinţa legislativă? Nu. Această prevedere, care
există, la ora actuală, în proiectul de act normativ, ca iniţiativă legislativă, aceeaşi
prevedere a trecut prin comisie şi prin Senatul României.
Eu cred că aici nu dăm dovadă de obturare a iniţiativei, ci dăm dovadă de selecţie şi
de filtru, că nu poate trece orice prin Senatul României, chiar dacă voinţa politică este
- 86 -
nemăsurată şi, uneori, nelimitată, pentru că ne îndeamnă legiuitorul şi Legea nr. 24/2000
privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative să nu facem
exces de legiferare.
Ce ar însemna, stimaţi colegi, dacă am aplica acum aceeaşi prevedere într-o lege?...
Vine aceeaşi prevedere în alte legi?! Acestea sunt argumentele comisiei şi ele sunt
argumente pe care, cu siguranţă, le acceptă şi domnul senator Urban, în urma precizărilor
pe care eu le-am făcut acum.
Tehnica legislativă ne îndeamnă să intervenim în acest sens şi am făcut-o cu bună-
credinţă, fără a obtura iniţiativa vreunuia, mai cu seamă că o parte dintre ei sunt colegi de
partid cu mine. Vă mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Vă mulţumesc foarte mult.
Domnule senator Frâncu, microfonul 2, şi, imediat, domnul senator Bara.
Domnul Emilian-Valentin Frâncu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Cred că este prima oară când nu sunt de acord cu colegul meu, domnul senator
Petre Daea, pe care îl respect foarte mult, şi vreau să-i spun că, din punctul meu de vedere,
o propunere legislativă trebuie să-şi urmeze cursul aşa cum trebuie, deci după toate
procedurile, până când o altă propunere devine lege, publicată în Monitorul Oficial al
României, şi, atunci, îi este opozabilă. Abia atunci se poate vorbi de suprareglementare.
Vreau să-i aduc un alt argument, aşa cum a făcut şi colegul meu, domnul senator
Urban. De multe ori, ştiţi, o lege, o propunere legislativă, poate foarte bună, nu trece, fiind
organică, în Camera Deputaţilor sau la Senat. Dar noi, acum, vorbim de ce se va întâmpla la
Camera Deputaţilor cu acea propunere, ajunsă acolo pentru că nu este cvorum. Nu este cvorum
de şedinţă şi s-a terminat cu ea, este aruncată la gunoi. Vine o propunere legislativă care,
practic, are avize negative, toată lumea o vede acolo…, „Domnule, este respinsă de Senat,
respinsă de comisii”, nu-i mai dă atenţie, pe când aşa ea are toate şansele să fie promovată.
Dar eu am înţeles o altă motivaţie din partea domnului preşedinte al comisiei, care stă
în picioare, şi am vrut să precizez că numai pe acest aspect nu sunt de acord cu dânsul, dânsul a
spus altceva. Am avut o propunere similară şi – am înţeles eu, poate greşesc – a fost respinsă
de Senat. Deci noi, liberalii, am dat votul pe fondul problemei, nu pe formă, adică pentru că
mai este o propunere similară. Aşa am înţeles noi. Oricum, am studiat propunerea şi noi nu am
fost de acord cu ea, deci, pe fond, ne-am dat votul, ca să ştie acest lucru. Vă mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Vă mulţumesc.
- 87 -
Vă rog, domnule senator Bara. Microfonul 2.
Domnul Ion Bara:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Această iniţiativă are legătură cu o activitate care se desfăşoară larg în colegiul pe
care îl reprezint şi de aceea mă simt obligat să exprim un punct de vedere.
Nu cred că propunerea este bine-venită, în sensul că asigură competenţa de a
constata infracţiuni şi contravenţii personalului specializat din agenţiile de pază care au ca
obiect de activitate să păzească bunurile concesiunilor şi în niciun caz să constate dacă sunt
contravenţii sau infracţiuni în zona de pescuit.
Pe de altă parte, ştiu că în Delta Dunării sunt destule conflicte între concesionari şi
pescarii din zonă, din rândul locuitorilor din satele din Delta Dunării, şi cred că, dacă s-ar
da această atribuţie personalului specializat din agenţiile de pază, cu siguranţă, aceste
situaţii conflictuale s-ar dezvolta în detrimentul locuitorilor. Or, problemele din Delta
Dunării nu pot fi rezolvate fără a introduce în ecuaţie şi pescarii de acolo.
De aceea, cred că această propunere este bine-venită doar dintr-un punct de vedere
şi, aici, cred că Guvernul a explicat, dar, mă rog, reprezentantul prezent aici nu a dat toate
explicaţiile bine.
În punctul de vedere al Guvernului se specifică că este de acord cu lărgirea sferei
celor care au posibilitatea şi care au competenţa să stabilească, să constate infracţiuni şi
contravenţii, în afara organelor de urmărire penală, şi la nivelul Poliţiei Române, al Poliţiei
de frontieră, al Jandarmeriei Române, al Administraţiei Rezervaţiei Biosferei „Delta
Dunării”, al Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, ca şi la nivelul Gărzii
Naţionale de Mediu, dar, aşa am înţeles eu, Guvernul nu este de acord ca personalul de
bază, specializat, şcolarizat, care este angajat la o concesiune, să poată avea astfel de
atribuţii. Vă mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Suntem în faţa unui raport de respingere. Legea este organică.
Mai aveţi un comentariu, înainte de vot, domnule preşedinte Daea? Microfonul 7,
vă rog.
Domnul Petre Daea:
Domnule preşedinte,
Vreau să informez exact plenul. Când am avut intervenţia respectivă, am făcut
referire la ceea ce susţinea domnul senator Urban.
Dacă ne uităm la legi, ce se întâmplă? Guvernul are judecata dusă până la jumătate,
şi anume: iniţiatorul dorea ca în categoria celor care aplică contravenţii – şi colegul a spus
- 88 -
foarte clar – să intre şi personalul şcolarizat şi avizat în scopul pazei bunurilor şi
obiectivelor, potrivit Legii nr. 333/2003, inadmisibil acest lucru. În amendamentul
respectiv, în propunerea legislativă respectivă urmau şi alte categorii care erau acoperite de
lege. De aceea, am dat vot de respingere. Nu poate trece.
Partea cealaltă, bună, a legii, pe care o putem considera bună, este trecută în actele
normative pe care am dat votul şi, atenţie, mă văd obligat, domnule coleg de la PNL, să vă
spun că am dat votul pozitiv. Nu am respins. Dacă respingeam, judecata era alta. Ne obliga
modul nostru de lucru şi Legea nr. 24/2000 să interpretăm altfel, iar raportul comisiei nu putea
fi identic. Este aşa, pentru că a pornit la Camera Deputaţilor şi a trecut prin Senatul României
un raport favorabil. S-a adoptat în Senatul României modificarea respectivă. Vă mulţumesc.
Am considerat că aceste precizări sunt necesare pentru a completa discuţia, iar
Senatul să fie în cunoştinţă de cauză pentru votul final.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Vă mulţumesc.
Vă rog, domnule senator Urban.
Domnul Iulian Urban:
Domnule preşedinte,
Un proiect de lege este doar un proiect de lege. Până la momentul la care el nu este
publicat în Monitorul Oficial al României, rămâne un proiect de lege, el nu există. Nu
putem vorbi de suprareglementare.
Eu am dorit să dezbatem acest subiect, întrucât la Comisia juridică, de numiri,
disciplină, imunităţi şi validări ne-am lovit de o dilemă. Suntem confruntaţi cu o cerere de
reexaminare, pe care a făcut-o Preşedintele României, a unei iniţiative legislative
aparţinând unui coleg de-al nostru, pe motiv că există un aspect legat de
suprareglementare, întrucât, între timp, Guvernul a venit cu o ordonanţă de urgenţă. Şi o să
se vină cu cererea de reexaminare aici în plen. Nu se poate respinge o iniţiativă legislativă
pe acest motiv: că există pe circuit parlamentar altă iniţiativă legislativă. Ele nu există, din
punct de vedere al tehnicii legislative, până la momentul la care nu se nasc, şi acel moment
este data publicării lor în Monitorul Oficial al României. Până atunci, fiecare dintre
dumneavoastră poate să vină cu câte 500 de asemenea proiecte de lege. Nu se poate, pur şi
simplu! Citiţi legea! Aici este o chestiune de ordin juridic şi, măcar la atâta lucru, cred că
trebuie să înţelegem că un jurist se poate pricepe încă în ţara asta.
Am tot respectul, nu intru pe fondul acestei legi. Dumneavoastră ştiţi foarte bine ce
scrie acolo, însă nu se pot respinge iniţiative legislative pe motiv că pe circuitul
parlamentar se află altele. Vă mulţumesc.
- 89 -
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Vă mulţumesc.
Sunt convins că aceste motive nu sunt singurele motive care determină o comisie să
voteze într-un fel, ci sunt şi chestiuni de fond. Dar cred că este bine pentru dezbaterea
noastră generală să abordăm şi aceste subiecte.
Revin la vot şi rog toţi colegii, fiind vorba de o lege organică, să-şi ocupe locurile
pentru a se putea pronunţa.
Raport de respingere, lege organică, vă rog să votaţi.
Cu 74 de voturi pentru respingerea raportului, 2 voturi împotrivă şi 3 abţineri,
iniţiativa legislativă a fost respinsă.
*
La punctul 15 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea
şi completarea alineatului (6) al articolului 48 din Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind
organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, completarea articolului
33 din Ordonanţa Guvernului nr. 42/1995 privind producţia de produse alimentare destinate
comercializării, modificarea şi completarea articolului 36 din Legea nr. 98/1994 privind
stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele legale de igienă şi sănătate publică.
Iniţiator, domnul senator Paul Ichim.
Vă rog, domnule senator.
Domnul Paul Ichim:
Prezenta propunere legislativă are ca obiect regândirea modului de finanţare a
sistemului sanitar public pentru identificarea unor variante de finanţare şi, de ce nu,
transferul unor contribuţii din amenzi şi taxe de la bugetul către bugetul Fondului naţional
de asigurări de sănătate.
Contextul respectivei iniţiative îl reprezintă starea actuală a sistemului sanitar
românesc care funcţionează la limita de avarie.
Principala cauză o reprezintă subfinanţarea sistemului de sănătate. Banii pe care i-
am identificat noi că s-ar putea trimite către programele naţionale de sănătate privesc
următoarele programe: bolnavii oncologici, cardiaci, care necesită intervenţii chirurgicale,
transplant de organe.
Este cunoscut faptul că, în România, la ora actuală, mortalitatea este determinată,
pe primul loc, de bolile cardio-vasculare, după care, pe locul doi, urmează bolile
oncologice. Este o incidenţă a acestor afecţiuni deosebit de mare.
Tot la fel de adevărat este că, din 2008-2009-2010, procentul din PIB alocat
sănătăţii a scăzut.
- 90 -
Părerea noastră, nu ştiu dacă a fost neapărat o idee, noi am şi spus că mai bine, mai
acoperitor ar fi fost ca procentul din PIB, alocat sănătăţii să crească, şi atunci nu am fi
venit noi cu tot felul de subterfugii de acest fel, de a căuta, pe ici, pe acolo, bani pentru
sănătate, însă, în situaţia actuală, sincer să fiu, nu am găsit alte soluţii şi apelăm la
înţelegerea dumneavoastră, cu speranţa de a fi sănătoşi, de a nu ajunge în sistem şi a
înţelege ce dezastru este în sistemul sanitar actual. Vă mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Vă mulţumesc, domnule senator.
Domnule vicepreşedinte Corneliu Ceică, vă rog punctul de vedere al Autorităţii
Naţionale Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor.
Domnul Corneliu Ceică – vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale Sanitar -
Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Doamnelor şi domnilor senatori,
Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor nu susţine
propunerea legislativă în forma prezentată, întrucât, în acest moment, diminuarea
veniturilor proprii ale autorităţii ar afecta, în acelaşi timp, şi subvenţiile acordate de la
bugetul de stat. Probabil se ştie că, în acest moment, la nivel teritorial, avem probleme
deosebite legat de asigurarea fondurilor pentru colegii care sunt plătiţi din veniturile proprii
ale autorităţii. Vă mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Este vorba de un raport comun, susţinut de domnul preşedinte Daea.
Domnul Petre Daea:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Două comisii avizatoare au dat aviz favorabil, respectiv Comisia pentru buget,
finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital şi Comisia economică, industrii şi servicii.
Evident, punctul de vedere al Guvernului s-a consemnat. Cele două comisii raportoare
prezintă plenului un raport de admitere, cu amendamente prevăzute în anexă. Suntem
primă Cameră sesizată. Legea este ordinară.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Vă mulţumesc.
Sunt intervenţii?
Vă rog, domnule senator Günthner. Microfonul 2, vă rog.
Domnul Günthner Tiberiu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
- 91 -
Stimaţi colegi,
Vreau să vă spun că acest material, într-adevăr, cuprinde o mare doză de bună
intenţie de a rezolva o problemă de sănătate a populaţiei, nişte programe de sănătate
deosebit de importante, motiv pentru care a întrunit, într-adevăr, unanimitatea colegilor din
cele două comisii. Totuşi, vreau să vă spun că este dureros, pe undeva, că este nevoie ca,
pentru rezolvarea unor asemenea programe de sănătate din domeniul oncologiei sau al altor
boli deosebit de grave, să se recurgă la o asemenea colectă, cum avem în acest material.
Tot aşa ceva avem şi în materialul următor.
Mulţumesc frumos.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc. Alte intervenţii? Nu sunt.
Supun votului raportul comisiilor, cu amendamentele admise, prezentate de cei doi
coraportori. Vă rog să votaţi.
Cu 39 de voturi pentru, 29 de voturi împotrivă şi 3 abţineri, raportul a fost adoptat.
Supun votului propunerea legislativă. Vă rog să votaţi.
Cu 38 de voturi pentru, 28 de voturi împotrivă şi 4 abţineri, propunerea legislativă a
fost adoptată.
Listă pentru liderii grupurilor parlamentare.
*
Punctul 16 din ordinea de zi – Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea
alineatului (3) al articolului 13 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind
organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, completarea articolului 73 din Ordonanţa
Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă, precum şi
modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor.
Iniţiatorii ? Domnule senator Ichim, vă rog. Microfonul 5.
Domnul Paul Ichim:
În mare, susţinerea este aceeaşi de la punctul precedent. Căutăm resurse pentru
sistemul de sănătate, cu aceeaşi motivaţie. Am identificat ca posibil loc de unde am putea
să dirijăm o anumită sumă de bani, jocurile de noroc. În mare, nu avem altă expunere de
motive şi mizăm tot pe înţelegerea dumneavoastră asupra situaţiei din sistemul sanitar.
Mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc.
Domnule secretar de stat Drăgoi, de la Ministerul Finanţelor Publice, vă rog.
Microfonul 10.
- 92 -
Domnul Bogdan Alexandru Drăgoi – secretar de stat în Ministerul Finanţelor
Publice:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Odată cu intrarea în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009, au
fost abrogate din legislaţia aferentă organizării şi exploatării jocurilor de noroc o serie de
prevederi care reglementau constituirea unor surse de finanţare direct din activitatea de
jocuri de noroc a unor fonduri speciale sau activităţilor sportive şi a celor legate de
protejarea şi restaurarea monumentelor istorice.
Măsura menţionată anterior a vizat continuarea eforturilor de reducere a numărului
de taxe şi tarife din domeniul parafiscalităţii, acesta fiind, de altfel, unul dintre obiectivele
generale ale Programului economic al Guvernului, înscris în Memorandumul de înţelegere
încheiat între Comisia Europeană şi România, ratificat prin Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 82/2009.
În aceste condiţii, ne menţinem punctul de vedere transmis, în sensul că nu
considerăm oportună instituirea obligaţiei virării unor sume provenite din taxe percepute
pentru obţinerea licenţei de organizare a jocurilor de noroc şi a autorizaţiei de exploatare a
jocurilor de noroc către Fondul naţional unic de asigurări de sănătate. Vă mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc.
Punctul de vedere al comisiei, domnul senator Secăşan. Microfonul 6.
Domnul Iosif Secăşan:
Comisia pentru sănătate publică şi Comisia economică, industrii şi servicii au
întocmit raport comun. Acest raport comun este de admitere, cu amendamente.
Consiliul Legislativ a emis aviz favorabil, cu câteva observaţii şi propuneri.
Comisia pentru egalitate de şanse a emis aviz favorabil, iar Comisia pentru buget, finanţe,
activitate bancară şi piaţă de capital a emis aviz negativ.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc.
Intervenţii? Nu sunt.
Supun votului raportul comisiilor, cu amendamentele admise.
Vă rog să votaţi.
Cu 42 de voturi pentru, 27 de voturi împotrivă şi o abţinere, raportul a fost adoptat.
Listă pentru liderii grupurilor parlamentare.
Supun votului propunerea legislativă. Rog şi colegii care au intrat mai târziu în sală
să-şi ocupe locurile. Vă rog să votaţi.
- 93 -
Cu 38 de voturi pentru, 24 de voturi împotrivă şi 2 abţineri, propunerea legislativă a
fost adoptată.
Listă pentru liderii grupurilor parlamentare.
*
Punctul 17 din ordinea de zi – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă
a Guvernului nr. 20/2010 pentru modificarea art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 36/2007
privind efectuarea recensământului populaţiei şi al locuinţelor din România în anul 2011.
Domnul preşedinte al Institutului Naţional de Statistică Vergil Voineagu doreşte să
prezinte punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 8.
Vă salutăm, domnule preşedinte, în plenul Senatului.
Domnul Vergil Voineagu – preşedintele Institutului Naţional de Statistică:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Doamnelor şi domnilor senatori,
Vă informez că în anul 2011, Institutul Naţional de Statistică are obligaţia, în
conformitate cu prevederile legislaţiei comunitare, să efectueze două cercetări exhaustive, de
mare amploare: Recensământul general agricol şi Recensământul populaţiei şi locuinţelor.
Scopul acestui proiect de lege este acela de a elimina suprapunerea între recensământul
general agricol şi recensământul populaţiei şi locuinţelor, în felul acesta putând să afecteze
pozitiv calitatea datelor şi, în acelaşi timp, trebuie să recunoaştem, de a amâna efortul financiar
din martie în octombrie. Menţionez că se respectă anul de referinţă impus de legislaţia
europeană, 2011, doar se amână luna, din martie în octombrie. Vă mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc şi eu.
Domnule preşedinte Filip, vă rog.
Domnul Petru Filip:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului a
hotărât, în unanimitate, să adopte un raport de admitere. Într-adevăr, domnul preşedinte a
prezentat problematica pe care Institutul Naţional de Statistică o are de făcut în cursul
anului viitor, cele două activităţi de recensământ, şi s-a luat în considerare, de asemenea,
racordarea legislaţiei privind organizarea activităţii de statistică la legislaţia europeană.
S-au primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ şi Comisia pentru buget,
finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital. Mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc şi eu.
- 94 -
Intervenţii? Nu sunt.
Supun votului raportul comisiei şi proiectul de lege. Este vorba de o lege ordinară.
Vă rog să votaţi.
Cu 51 de voturi pentru, 21 de voturi împotrivă şi nicio abţinere, proiectul de lege a
fost adoptat.
*
Punctul 18 din ordinea de zi – Propunerea legislativă privind modificarea
articolului 40 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, a articolului 4 din
Ordonanţa Guvernului nr. 63/2001 privind înfiinţarea Inspectoratului de Stat în Construcţii
– I.S.C., precum şi modificarea articolului 30 din Legea nr. 50/1991, republicată, privind
autorizarea executării lucrărilor de construcţii.
Domnule senator Paul Ichim, vă rog. Microfonul 5.
Domnul Paul Ichim:
Expunerea de motive este, în mare, ca şi la punctele 15 şi 16 din ordinea de zi, în
acelaşi scop, de a creşte finanţarea sistemului de sănătate.
Sunt dator către dumneavoastră cu nişte informaţii: în 2007, sănătatea a avut alocat
3,9% din PIB, în 2008 – 4,5% şi a scăzut din nou la 3,2%, în 2009.
Să fiu cinstit, se cunoaşte. Orice ajutor este binevenit.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc.
Din partea Guvernului, doamna secretar de stat Irina Alexe.
Doamna Irina Alexe:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Guvernul nu susţine adoptarea propunerii legislative. Suntem de acord cu raportul
de respingere propus de comisie.
Vă mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc.
Raportul comisiei, domnule preşedinte Filip, vă rog.
Domnul Petru Filip:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Comisia a dezbătut propunerea legislativă în 23 martie 2010, împreună cu
reprezentantul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, şi a hotărât, în
unanimitate, adoptarea unui raport de respingere.
- 95 -
Nu am pus niciodată în discuţie necesitatea creşterii fondurilor pentru ceea ce
înseamnă sănătate, mai ales că propunerea legislativă se referă la un anumit tip de boli –
este vorba de bolile cardiovasculare. Realitatea, din punct de vedere tehnic, mă refer la
gestionarea bugetelor speciale, la modul în care sunt finanţate instituţiile publice, integral
de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale sau bugetul fondurilor speciale, ne-a făcut
să dăm acest raport de respingere.
S-au primit avize negative din partea Comisiei pentru buget, finanţe, activitate
bancară şi piaţă de capital. Aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ. Guvernul, aţi
văzut, nu susţine această propunere legislativă. Mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană: Mulţumesc.
Sunt intervenţii? Nu sunt.
Supun votului raportul de respingere, aşa cum v-a fost prezentat. Vă rog să votaţi.
Cu 43 de voturi pentru, 24 de voturi împotrivă şi 5 abţineri, raportul de respingere a
fost adoptat, iar propunerea legislativă a fost respinsă.
*
Punctul 19 din ordinea de zi – Propunerea legislativă privind completarea şi modificarea
alineatului (4) al articolului 96 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind
protecţia mediului, precum şi modificarea şi completarea alineatului (1) al articolului 26
din Legea nr. 360/2003 privind regimul substanţelor şi preparatelor chimice periculoase.
Domnule senator Ichim, doriţi să susţineţi propunerea, ca iniţiator?
Domnul Paul Ichim: Aceeaşi expunere de motive ca la precedentele.
Domnul Mircea-Dan Geoană: Mulţumesc.
Guvernul ? Guvernul este împotrivă, din câte văd. Are microfonul deschis şi nu
vorbeşte. Punctul de vedere al Guvernului? Doamna secretar de stat, la punctul 19 din
ordinea de zi.
Guvernul nu susţine această iniţiativă.
Comisia, domnule preşedinte Filip.
Domnul Petru Filip:
Mulţumesc.
Comisia a adoptat un raport de respingere în unanimitate.
De fapt, propunerea legislativă are acelaşi subiect, creşterea veniturilor pentru
Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, luându-se din partea de amenzi care
sunt aplicate pentru cei care utilizează substanţe şi preparate chimice periculoase.
- 96 -
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Am înţeles.
Este vorba de o lege organică, domnule preşedinte, nu?
Domnul Petru Filip:
Este vorba de o lege organică. Exact.
Sunt obţinute avize favorabile de la Consiliul Legislativ şi Comisia pentru
drepturile omului, culte şi minorităţi şi avize negative de la Comisia juridică, de numiri,
disciplină, imunităţi şi validări şi Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare
rurală. Mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc mult.
Intervenţii pe fond? Nu sunt.
Supun votului raportul de respingere. Reamintesc, are caracter de lege organică. Vă
rog să votaţi.
38 de voturi pentru, 31 de voturi împotrivă şi nicio abţinere. Nu a întrunit numărul
necesar de voturi.
Supun votului propunerea legislativă. Vă rog să votaţi.
Cu 34 de voturi pentru, 38 de voturi împotrivă şi o abţinere, propunerea legislativă
a fost respinsă, neîntrunind numărul necesar de voturi.
*
Punctul 20 din ordinea de zi – Propunerea legislativă de modificare şi completare a
Legii nr. 571 privind Codul fiscal.
Iniţiatorii nu sunt prezenţi.
Doamna secretar de stat Graţiela Iordache, punctul de vedere al Guvernului.
Doamna Graţiela Denisa Iordache – secretar de stat în Ministerul Finanţelor
Publice:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Doamnelor şi domnilor senatori,
Prezentul act normativ are ca obiect reglementarea creşterii plafonului lunar
neimpozabil pentru veniturile din pensii, practic, de la 1000 la 2000 de lei. Impactul
bugetar al acestei măsuri, pentru anul 2010, este de 377 milioane de lei, este negativ.
De asemenea, un alt element pe care trebuie să-l luăm în calcul este tratamentul
fiscal discriminatoriu care ar apărea faţă de impunerea veniturilor din salarii, unde i se
acordă salariatului, practic, un nivel al deducerii personale între 250 şi 650 de lei.
Impunerea numai a părţii din venituri din pensii care depăşeşte suma neimpozitată
lunară şi contribuţiile obligatorii calculate, reţinute şi suportate de persoana fizică a avut,
- 97 -
de altfel, în vedere şi actualul sistem de pensionare şi situaţia, ca nivel, a pensiilor
existente, precum şi protecţia unitară a tuturor contribuabililor pensionari.
Faţă de acestea, Ministerul Finanţelor Publice nu susţine, în numele Guvernului,
adoptarea actului normativ. Vă mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc.
Domnule senator Marian Ovidiu, din partea comisiei, vă rog, punctul de vedere.
Domnul Marian Ovidiu:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Propunerea legislativă reglementează majorarea plafonului pentru venitul
neimpozabil lunar din pensii de la 1 000 de lei, cât este în prezent, la 2 000 de lei.
În şedinţa din 23 martie 2010, comisia a hotărât, cu 6 voturi pentru, să adopte raport
de respingere.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc.
Sunt dezbateri pe fond? Sunt convins că acest subiect va reveni în atenţia noastră în
scurt timp.
Supun votului dumneavoastră raportul de respingere al comisiei. Legea are caracter
de lege ordinară. Vă rog să votaţi.
Cu 43 de voturi, 22 de voturi împotrivă şi 3 abţineri, raportul de respingere a fost
adoptat, iar propunerea legislativă a fost respinsă.
*
Trecem la punctul 21 din ordinea de zi, Propunere legislativă pentru modificarea
Legii nr. 329 din 5 noiembrie 2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii
publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea
acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. (Rumoare în sală)
Iniţiatorii nu sunt prezenţi.
Doamna preşedinte Pârcălabu, vă rog să prezentaţi punctul de vedere al Guvernului.
Doamna Doina Domnica Pârcălabu:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Având în vedere raţiunile pentru care …
Domnul Mircea-Dan Geoană:
O secundă, doamnă secretar de stat. Am rugămintea – domnul senator Onofrei poate fi
învoit, pentru că astăzi este ziua Domniei Sale – să facem un minimum de efort suplimentar
pentru a putea să parcurgem cele trei legi care au termen de adoptare tacită astăzi.
- 98 -
Vă rog foarte succint, doamna preşedinte Pârcălabu.
Doamna Doina Domnica Pârcălabu:
Având în vedere că au fost luate în considerare raţiuni de ordin bugetar în ceea ce
priveşte reducerea cheltuielilor bugetare în cazul persoanelor care cumulează pensia,
indiferent de sistemul din care se acordă, şi salariul, şi cuantumul acestuia, iar efortul
financiar este de 187 de milioane de lei pe an, Guvernul nu susţine propunerea de act
normativ în discuţie. Mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc.
Domnule senator, vă rog să prezentaţi raportul comisiei.
Domnul Ovidiu Marian:
Propunerea legislativă are ca obiect abrogarea Capitolului IV, respectiv art. 17, art. 26
din Legea nr. 329/2009. Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital
a dezbătut propunerea legislativă şi a hotărât să adopte raport de respingere.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc.
Sunt intervenţii pe fond? Nu sunt.
Vă rog, domnule senator Meleşcanu, microfonul 2.
Domnul Teodor-Viorel Meleşcanu:
Din aceleaşi motive de consecvenţă, întrucât PNL a propus un amendament la
Legea privind sistemul unitar de pensii, nu vom vota raportul de respingere.
Considerăm că dreptul la pensie este un drept separat. Dreptul la leafă şi-l câştigă
omul muncind. Vă mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumim foarte mult.
Dacă nu mai sunt alte intervenţii, supun votului dumneavoastră raportul de respingere.
Vă reamintesc că propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.
36 de voturi pentru, 32 de voturi împotrivă şi 2 abţineri, nu s-a întrunit numărul
necesar de voturi.
Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă. Vă rog să votaţi.
Din sală: Listă.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Listă pentru liderii grupurilor parlamentare la votul precedent.
Cu 34 de voturi pentru, 35 de voturi pentru şi 2 abţineri, propunerea legislativă a
fost respinsă.
- 99 -
*
La punctul 22 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind
modificarea şi completarea Legii nr. 329/2003, republicată, privind exercitarea profesiei de
detectiv particular.
Iniţiator este domnul senator Frâncu.
Aveţi cuvântul, microfonul 6.
Domnul Emilian-Valentin Frâncu:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Propunerea legislativă avea două teme importante. Prima restrângea dreptul
persoanelor care au desfăşurat activitate politică să practice activitatea de detectiv
particular. Motivaţia era că deţineau date pe care le puteau folosi apoi pentru şantaj şi era o
discriminare faţă de ceilalţi colegi de profesie.
A doua teză era aceea de a clarifica într-un fel posibilitatea detectivilor particulari
de a-şi desfăşura activitatea în condiţiile legii, în sensul de a nu săvârşi activităţi similare
abuzului în serviciu, dar, în acelaşi timp, nici să nu aibă anumite restricţii impuse, poate, în
mod arbitrar.
În discuţiile pe care le-am avut în comisie, s-a renunţat la prima teză, considerând
că ar exista o discriminare dacă s-ar propune, repet, ca anumite categorii de persoane să nu
poată să practice meseria, iar Guvernul şi-a modificat, după două runde de discuţii şi
primirea unui aviz de la Ministerul Justiţiei, punctul de vedere privind celelalte două
aspecte. Mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană: Doamna secretar de stat Irina Alexe, vă rog să prezentaţi punctul de vedere al Guvernului.
Doamna Irina Alexe: Mulţumesc, domnule preşedinte.
Guvernul a precizat, în punctul de vedere transmis în scris, că nu susţine adoptarea
propunerii legislative. În cadrul comisiei au fost eliminate acele texte care vizau fondul
reglementării.
Semnalez faptul că, prin propunerea legislativă, nu se aduc modificări substanţiale
textelor în vigoare, ci se explicitează doar două dintre normele existente. Mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Care este punctul de vedere al Guvernului în aceste condiţii?! Guvernul nu susţine.
Domnule senator Meleşcanu, vă rog.
Domnul Teodor-Viorel Meleşcanu:
Urmare discuţiilor pe care le-am avut în comisie, a fost eliminat amendamentul, dar
s-a introdus un amendament la art. 12, care, în opinia noastră, este foarte important: cere celor
- 100 -
care îşi desfăşoară activitatea în acest domeniu să nu uzeze de calitatea de detectiv particular
decât în interesul serviciului, şi nu în interesul propriu, prin şantaj, ameninţare şi alte practici
nelegale – termenul a fost convenit împreună cu colegii de la Ministerul Administraţiei şi
Internelor – cu scopul de a obţine un câştig material, profesional sau moral.
Considerând că acest amendament reprezintă totuşi o îmbunătăţire a textului actual,
comisia a întocmit un raport de admitere. Mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc.
Sunt intervenţii pe fond? Nu sunt.
Supun votului dumneavoastră raportul comisiei, cu amendamentele admise care v-
au fost prezentate. Vă rog să votaţi.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.
36 de voturi pentru, 33 de voturi împotrivă şi 2 abţineri, raportul nu a întrunit
numărul necesar de voturi.
Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă. Vă rog să votaţi.
Cu 35 de voturi pentru, 32 de voturi împotrivă şi 2 abţineri, propunerea legislativă a
fost respinsă.
*
La punctul 23 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind
completarea articolului 8 al Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al
contravenţiilor.
Îl invit la microfon pe domnul senator Ichim să prezinte, din partea iniţiatorilor, o
propunere legislativă aducătoare de resurse pentru sistemul de sănătate.
Vă rog, domnule senator, microfonul 5.
Domnul Paul Ichim:
Propunerea legislativă se încadrează în ideea precedentelor. Am să fac apel un pic la
răbdarea dumneavoastră. Ştiu că hipoglicemia îşi spune cuvântul şi nervozitatea este mare.
Vă rog să reţineţi că pentru sistemul de sănătate din România ar fi necesar un
minimum de 6% din produsul intern brut. Ne aflăm undeva la 3,2%. Ţările din jurul nostru
lucrează la minimum 8%.
Mă scuzaţi, acestea au fost datele pe care am vrut să vi le dau. Este un deficit foarte
mare în finanţarea sistemului de sănătate.
Dumneavoastră veţi hotărî prin vot dacă mai găsim ceva pentru sănătate.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc.
- 101 -
Doamna secretar de stat Alexe, vă rog să prezentaţi punctul de vedere al
Guvernului. Aveţi cuvântul, microfonul 9.
Doamna Irina Alexe:
Mulţumesc.
Guvernul nu susţine adoptarea propunerii legislative. Suntem de acord cu raportul
de respingere propus de comisie.
Vă mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc foarte mult.
Domnule senator Ţuţuianu, aveţi cuvântul.
Domnul Adrian Ţuţuianu:
Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi a transmis aviz favorabil, cu un
amendament care nu a fost însuşit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări.
Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a transmis aviz
negativ. Consiliul Legislativ a transmis aviz favorabil. Guvernul nu susţine, iar raportul întocmit
de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări este un raport de respingere.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Dacă nu sunt
intervenţii, supun votului dumneavoastră raportul de respingere.
Cu 37 de voturi pentru, 30 de voturi împotrivă şi 3 abţineri, raportul de respingere a
fost adoptat, iar propunerea legislativă a fost respinsă.
*
La punctul 24 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru
modificarea Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei,
precum şi unele măsuri adiacente, Titlul VI.
Iniţiatorul, domnul deputat Ganţ, nu este prezent.
Domnule vicepreşedinte Sergiu Diacomatu, vă rog să prezentaţi punctul de vedere
al Guvernului. Aveţi cuvântul, microfonul 8.
Domnul Sergiu Ionuţ Diacomatu – vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale
pentru Restituirea Proprietăţilor:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Iniţiativa legislativă doreşte, în primul rând, să înlăture interdicţia stabilită de lege
în actualul context privind înstrăinarea terenurilor aparţinând formelor asociative, respectiv
în cazul obştilor de cumpărare.
- 102 -
Având în vedere faptul că în interiorul acestor obşti au apărut numeroase situaţii
conflictuale de-a lungul timpului şi în virtutea protejării fondului forestier, acest regim de
proprietate fiind prevăzut şi recunoscut şi în Codul silvic, Guvernul nu susţine adoptarea
acestei propuneri legislative. Vă mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Vă mulţumesc.
Domnule senator Ţuţuianu, vă rog.
Domnul Adrian Ţuţuianu:
Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări este un raport
de respingere.
Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală, Comisia pentru drepturile
omului, culte şi minorităţi au transmis avize negative. Comisia pentru administraţie publică,
organizarea teritoriului şi protecţia mediului a transmis aviz favorabil.
Respingerea este motivată, în principal, pe ideea că intervenţia legislativă trebuia să
vizeze completarea art. 28 din Legea nr. 1/2000, şi nu modificarea Legii nr. 247/2005.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc.
Sunt intervenţii pe fond? Nu sunt.
Supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Propunerea legislativă face
parte din categoria legilor organice.
Vă rog să votaţi.
Cu 53 de voturi pentru, 16 voturi împotrivă şi 2 abţineri, raportul de respingere nu a
întrunit numărul necesar de voturi.
Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă.
Vă rog să votaţi.
Cu 18 voturi pentru, 51 de voturi împotrivă şi o abţinere, propunerea legislativă a
fost respinsă.
*
La punctul 25 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru
modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia.
Acest punct din ordinea de zi are termen de adoptare tacită azi şi este ultimul punct
pe care-l propun pentru dezbatere în această şedinţă de plen.
Domnul senator Sergiu Nicolaescu este iniţiator.
Aveţi cuvântul, microfonul 6.
Domnul Sergiu-Florin Nicolaescu:
Stimaţi colegi,
- 103 -
Domnule preşedinte, vă mulţumesc.
Trebuie să vă spun că este pentru prima dată în cadrul Senatului României când în
Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă se află trei cineaşti. Este vorba de
domnul senator Radu F. Alexandru, de domnul senator Mircea Diaconu şi de subsemnatul.
Vreau să-mi permiteţi să fac o foarte scurtă istorie. În perioada comunistă nu am avut o
Lege a cinematografiei, am avut un HCM nr. 1089/1970. Pe urmă, după revoluţie, în data de 8
februarie 1990 am făcut prima Lege a cinematografiei, împreună cu domnul Iorgovan. Câţiva
ani mai târziu, am făcut cea de-a treia lege, este vorba de Legea nr. 630/1994, şi iată-mă acum,
recidivist, în anul 2010, venind cu o nouă lege. Sunt iniţiatorul unei noi legi care este iscălită de
majoritatea membrilor comisiei şi cu niciun vot împotrivă.
Vreau să vă spun următorul lucru: mă ridic împotriva acestei legi care are o
grămadă de vinovăţii, începând cu Răzvan Theodorescu, continuând cu Mona Muscă, cu
Iorgulescu, cu domnul ministru Paleologu. În momentul de faţă există un ministru în care,
deocamdată, am încredere.
Vreau să încep cu cea mai absurdă încălcare de lege făcută de o lege în România.
Eu alt caz nu mai cunosc. Este vorba de încălcarea legii şi... mă iertaţi o secundă...
În momentul de faţă, finanţarea proiectelor de film se face prin intermediul unor
aşa-zise credite rambursabile, fără dobândă, acordate din Fondul cinematografic. Aceste
credite trebuie rambursate într-un interval de 10 ani, după care, dacă rambursarea nu este
încheiată, dreptul de exploatare a filmului finanţat, trece la Centrul Naţional al
Cinematografiei. În fapt, aceste credite nu pot fi rambursate niciodată şi de fiecare dată
filmul intră în posesia CNC-ului – CNC-ul este Centrul Naţional al Cinematografiei. Este o
situaţie similară unui credit imobiliar în care, dacă acesta nu este rambursat la timp, banca
îţi confiscă bunul ipotecat, respectiv casa.
Este adevărat că Tratatul Uniunii Europene de la Maastricht prevede la art. 87 că: „Sunt
incompatibile cu piaţa comună a ajutoarelor acordate de state sau prin intermediul resurselor de
stat, sub orice formă, care denaturează sau ameninţă să denatureze concurenţa, prin favorizarea
anumitor întreprinderi sau a producerii anumitor bunuri în măsura în care acestea afectează
schimburile comerciale dintre statele membre”. Dar, la art. 87 alin. 3 lit. d), se constituie o
excepţie de la această regulă: „Ajutoarele destinate să promoveze cultura şi conservarea
patrimoniului, în cazul în care acestea nu modifică în mod nefavorabil condiţiile schimburilor
comerciale şi de concurenţă în comunitate într-o măsură care contravine interesului comun”.
Or, producţiile cinematografice finanţate de statul român sunt încadrabile în această categorie.
Sumele investite prin Fondul cinematografic românesc sunt mai mult decât modeste, în
comparaţie cu cele ale altor state din Uniunea Europeană şi, în consecinţă, este greu de crezut
- 104 -
că pot modifica în mod nefavorabil condiţiile de concurenţă în spaţiul european. Acesta este
argumentul nr. 1 împotriva legii.
Sigur că cea mai gravă dintre încălcări este faptul că în Ministerul Culturii şi
Patrimoniului Naţional există două studiouri cinematografice de stat, finanţate de stat, şi
care produc filme cinematografice. Este un lucru interzis de aceeaşi lege dată de
Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional. Sunt curios să aflu ce argumente poate aduce
reprezentantul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional şi vă asigur că am în aceste
două pagini suficiente argumente ca să fiţi cu toţii de acord cu această lege. Vă mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Vă mulţumesc.
Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Vasile Timiş. Microfonul 10.
Domnul Vasile Timiş – secretar de stat în Ministerul Culturii şi Patrimoniului
Naţional:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Domnule preşedinte,
Doamnelor şi domnilor senatori,
Menţionăm că Ordonanţa Guvernului nr. 39/2005 este rezultatul colaborării cu
Consiliul Concurenţei şi Comisia Europeană, în cadrul mecanismului de preaderare a
României la Uniunea Europeană.
Vrem să precizăm că noţiunile şi modificările propuse prin intermediul acestei
iniţiative legislative nu au la bază directivele şi recomandările Uniunii Europene şi nici
practica europeană în domeniu.
Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional este conştient de importanţa
îmbunătăţirii Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005, drept pentru care am participat la
dezbaterile din comisia de specialitate. Dialogul rămâne deschis şi sperăm ca, în cadrul
dezbaterilor din Camera decizională, iniţiativa legislativă să prindă o formă care să fie în
concordanţă şi cu realităţile europene în domeniu. Drept pentru care, deocamdată,
Guvernul nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative în forma prezentată.
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Vă mulţumesc.
Dau cuvântul domnul senator Radu Feldman, microfonul 7.
Domnul Radu Alexandru Feldman:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Stimaţi colegi,
- 105 -
Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă a tratat cu toată
atenţia această propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei
Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia.
Iniţiativa legislativă pe care o supunem atenţiei dumneavoastră aparţine unui număr
de senatori din Grupul parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC, din Grupului parlamentar
al PDL şi din Grupului parlamentar al PNL.
Vreau să vă asigur că dezbaterile în cadrul comisiei au fost extrem-extrem de atent
duse. Am invitat un număr de personalităţi de prim rang din cinematografia românească, în
egală măsură realizatori, respectiv regizori şi producători. Am avut alături de noi, ca
interlocutor permanent, reprezentantul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional.
Aşa cum a spus şi domnul senator Sergiu Nicolaescu, prin iniţiativa legislativă se
încearcă corectarea unor deficienţe în funcţionarea sistemului de producţie, în speţă al CNC.
Propunerea legislativă a primit aviz favorabil, cu observaţii şi propuneri, din partea
Consiliului Legislativ. Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a
Senatului ne-a transmis, la fel, aviz favorabil, fără amendamente.
În urma dezbaterilor, Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă
a hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenţi – 7 voturi pentru şi două abţineri – să
adopte raport de admitere cu amendamente.
Este vorba despre o lege ordinară, care urmează să fie supusă votului
dumneavoastră şi să meargă mai departe în atenţia comisiei de specialitate din Camera
Deputaţilor şi, ulterior, a plenului Camerei Deputaţilor.
Vreau să vă spun că iniţiatorii, ca şi ceilalţi colegi, suntem pe deplin conştienţi că
este încă o iniţiativă legislativă perfectibilă. Cu siguranţă, dezbaterile din Camera
Deputaţilor vor aduce un aport benefic, dar, ca etapă de lucru, vă rog respectuos să aveţi
bunăvoinţa să daţi vot favorabil pentru această iniţiativă legislativă.
Vă mulţumesc foarte mult.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Vă mulţumesc.
Vă consult dacă sunt intervenţii. Dezbateri? Nu sunt. (Rumoare, discuţii) Ba da.
Doamna vicepreşedinte Boagiu. Legiunea de onoare pentru cinematografia...
Doamna Anca-Daniela Boagiu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Intervenţia mea este foarte simplă, foarte scurtă şi chiar critică, aşa cum fac de
obicei când am ceva de spus, indiferent de culoarea celor care au sau nu au intervenţii sau
care desconsideră, la un moment dat, munca parlamentarilor.
- 106 -
Cu tot respectul pentru punctul de vedere exprimat de reprezentantul Guvernului,
eu personal consider că, dacă era ceva de corectat, se putea corecta şi aici. Asta o spun din
experienţa dobândită de-a lungul timpului sau neplăcut dobândită în relaţia cu Ministerul
Culturii şi Patrimoniului Naţional, care întotdeauna este atotştiutor şi întotdeauna este mai
ştiutor decât ştiutorii şi mai ştiutor decât nişte oameni care vin din domeniu şi au lucrat o
viaţă întreagă în domeniu.
Nu mi se pare normal să vii în plenul Senatului să spui: „deocamdată avem un
punct de vedere...”. Am şi eu un proiect de lege care stă de vreo doi ani, fiindcă,
deocamdată, există un punct de vedere care va deveni un alt punct de vedere, care,
probabil, va avea o altă poziţie şi un alt punct de vedere.
Astfel de argumente nu stau în picioare, cel puţin în faţa senatorilor cu experienţă şi
printre iniţiatori se află oameni în faţa cărora se pleacă o întreagă Românie, nu este nevoie
să mai spunem că le recunoaştem şi noi experienţa.
Eu personal şi colegii mei vom susţine acest proiect de lege şi dacă, într-adevăr,
aveţi un punct de vedere exprimaţi-l mai departe pe circuitul legislativ, dar nu ne mai
blocaţi când avem idei care se mişcă mai rapid decât ale dumneavoastră.
Vă mulţumesc. (Aplauze)
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Vă mulţumesc, doamna senator Boagiu.
Dacă nu mai sunt alte intervenţii, vreau să precizez faptul că propunerea legislativă
face parte din categoria legilor ordinare.
Avem în faţa noastră un raport al comisiei cu amendamentele admise pe care vi-l
supun votului. Vă rog să votaţi.
Cu 65 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă şi 2 abţineri, raportul a fost adoptat.
Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă.
Vă rog să votaţi.
Doamna senator Mihaela Popa, vă rog să votaţi şi dumneavoastră.
Cu 64 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă şi 2 abţineri, propunerea legislativă a
fost adoptată. (Aplauze)
Am o rugăminte către domnul Gabriel Sandu, ministru al comunicaţiilor şi
societăţii informaţionale.
Mâine, vom avea pe agenda noastră Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei
de Urgenţă a Guvernului cu privire la Agenţia Naţională de Comunicaţii, o problemă legată
de relaţia noastră cu Comisia Europeană, şi domnul ministru s-a oferit să vină personal în
faţa noastră pentru a susţine importanţa acestui proiect.
- 107 -
Vă rog să-i transmiteţi să vină mâine la plenul nostru.
Doresc să vă informez că mâine, de dimineaţă, vom avea şedinţă în plen, iar următoarele
patru puncte din ordinea de zi de astăzi vor fi reprogramate pentru mâine dimineaţă.
*
Întrebările şi interpelările de astăzi vor fi transmise Guvernului în scris.
Au depus întrebări în scris, la secretariatul şedinţei: domnul senator Dumitru Oprea,
domnul senator Petru Başa, domnul senator Gheorghe David, domnul senator Gheorghe Bîrlea,
doamna senator Doina Silistru, domnul senator Dan Voiculescu, domnul senator Laurenţiu
Florian Coca, domnul senator Emilian-Valentin Frâncu, domnului senator Cornel Popa.
Au depus interpelări în scris, la secretariatul şedinţei: domnul senator Petru Başa,
domnul senator Ioan Ruşeţ, domnul senator Iulian Urban, domnul senator Orest Onofrei,
domnul senator Ovidiu Marian, domnul senator Şerban Constantin Valeca, domnul senator
Valer Marian, domnul senator Gheorghe Pop, domnul senator Emilian-Valentin Frâncu,
domnul senator Marius-Petre Nicoară, doamna senator Minerva Boitan, domnul senator
Paul Ichim.
Cu acestea închidem şedinţa noastră de plen de astăzi şi vă mulţumesc tuturor. O
seară plăcută!
Ne revedem mâine, la ora 9.00, pentru şedinţa de plen a Senatului din 18 mai 2010.
Şedinţa s-a încheiat la ora 20.05.