rădinile cu miresme îmbătătoare,presărate cu flori aprins coloratece contrastau cu verdele-închisal copacilor şi al ierbii, îşi etalau

covoarele mătăsoase, acoperite ici şi colode pete de umbră răcoroasă, ceconstituiau refugiul obişnuit al câinilor cublană deasă, ce umblau gâfâind, cu limbaumedă şi atârnândă. Păsările evitauspaţiul deschis şi încins, căutând avideadăpostul celor mai stufoase rămurele. Osomnolenţă dulce acoperea ca o negurăsidefie satul aţipit de-a lungul unui drumsinuos asemănător cu un şarpe tolănit lasoare. Această ambianţă tihnită înăbuşeagomotele familiare, cufundând natura întăcere.

!lorile îşi deschideau coroleleparfumate spre astrul ce-şi arunca ploaiade aur, uscată şi toridă, peste prafulchihlimbariu şi peste pomi. "in când încând, frunele dansau leneş pe muicadomoală a unui vânticel burdalnic care înfrunta dogoarea.

Pereţii spoiţi cu var ai caselor, cuuşi şi obloane de culori aprinse precum

G

 

cuburile pe care copiii le stivuiesc pelespeile de piatră, se întindeau de #ur- împre#urul bisericii înalte, încoronată deacoperişuri ascuţite cu cruci ce seconturau pe bolta imensă de un albastru-deschis ca al beriliului.

$a oarecare distantă de sat, hăţişuride iederă se cătărau pe idurile crenelateşi pe turnurile ce stră#uiau în cele patrucolţuri un mic castel fortificat. O grădină întinsă, inundată de trandafiri, ce atrăgeaalbinele şi fluturii din vecinătate, punea înlumină farmecul acestui castel, aşa cumperniţa catifelată a unui sipet cu bi#uteriiscoate în perfecţiunea unei perle cu apeschimbătoare ce reflectă #ocurile de luminăale ilei.

%n fluture de culoarea curcubeului se înălţă în aer si,

mai burdalnic şi mai îndrăneţ decâtsemenii lui, se strecură printr-o fereastrădeschisă într-o cameră cu pereţii acoperiţide tapiserii împodobite cu frunelu&uriante, ca şi cele din grădină. 'bură, încântat, pe deasupra părului de culoarea

 

aurului vechi, mătăsos şi strălucitor, alunei adolescente întinse pe pat, cu faţa înfundată într-o pernă albă garnisită cudantelă. (rupul plăpând, fermecător alfetei era guduit de suspine. Pumnii eiloveau cuvertura precum aripile uneipăsări rănite. )puiată de furie, Ale&andramai dădu o lovitură în pat, după carerămase nemişcată.

!luturele se aşeă pe una dintrebuclele parfumate, apoi, speriat demişcarea bruscă a adolescentei care seridică, îşi luă borul şi ieşi pe fereastră.

)ra frumoasă, şi suferinţele dindragoste nu reuşeau să o urâţească. *uun gest copilăresc, îşi şterse cu dosulpalmei lacrimile ce-i şiroiau pe obra#i. +ncercă să-şi stăpânească nervii, dar fărăsucces. "urerea, umilinţa şi furia ocopleşeau. Pentru prima dată, regretaliniştea, severitatea şi iolarea pensionuluide la oma, unde tatăl ei, episcopul osef $osos/i, o înscrisese să-şi continuestudiile. *u câtă bucurie şi nerăbdare

 

părăsise oma la încheierea şcolii ca săse întoarcă acasă, în Polonia0 1i-ar fi doritca trăsura să aibă aripi. *ălătoria era prea înceată, atât de grăbită era să a#ungăacasă, la mătuşa 2elena, sora tatălui ei, launchiul 3aimir, soţul 2elenei, care ofăcea să râdă, la numeroasele ei prieteneşi mai ales la 4tanislas 'amo5s/i, iubitul ei4tanislas. 6u bănuise nici o clipă ce festăavea să-i #oace viaţa.

  "e îndată ce sosise la castel, mătuşa2elena o strânsese în braţe, cu o dragoste

maternă, la pieptul ei masiv,o felicitase pentru notele bune de laşcoală, îi oferise un prân îmbelşugat şi încele din urmă îi mărturisise secretulpăstrat cu gri#ă până în ultima clipă7

8 Ale&andra, o să-i fii preentatăregelui, vrăbiuţamea0

!ata aproape că se înecase debucurie.

8 )u, să-i fiu preentată 9aiestăţii4ale :

 

8 "a, şi asta chiar săptămânaviitoare0 Ale&andra se ridicase de lamasă fără să mai ceară

voie şi începuse să se învârtă princameră, repetând ca într-un soi de transă7;O să-i fiu preentată regelui0 O să-i fiupreentată regelui0< "eodată, se oprise înfaţa #ilţului cu spătar înalt în care lua locde obicei tatăl ei, stând dreaptă, dar plinăde deferenţă, ca şi cum s-ar fi aflat în faţasuveranului. !ăcu o reverenţă adâncă sirosti cu o intonaţie comică7 ;9aiestate0...9aiestatea =oastră e prea bună0...Primesc cu bucurie porunca 9aiestăţii=oastre de-a ocupa rangul de domnişoarăde onoare a augustei noastre regine0<

 Aplaudată de 3aimir şi 2elena, Ale&andra se repei să-i sărute.

8 *u ce ocaie îi voi fi preentatăregelui :

8 Prinţul Adam ablonos/i ne-ainvitat la căsătoria fiicei sale Ana.

 

8 Ana se mărită : )&traordinar09inunat0 *u cine :

8 *u 4tanislas 'amo5s/i08 ăspunsul o lovise ca omăciucă.8 egele 4igismund, "umneeu

să-l ocrotească, va asista la ceremonie. Atunci îi vei fi preentată... 6u e minunat,vrăbiuţo :

4tupefiată, Ale&andra nu fuseseatentă la ultimele cuvinte ale mătusii sale.$umea se năruia si o înghiţea. +nainte dea ibucni în lacrimi, găsise puterea săurce în camera ei şi să se încuie. (imp dedouăeci şi patru de ore, refuă oricehrană şi se mulţumi cu apa ce rămăsese într-o carafă de pe noptieră.

 Ale&andra se frământa,neînţelegând ce i se întâmplase.4tanislas, acelaşi 4tanislas care cu un an în urmă îi #urase iubire veşnică şi credinţăneştirbită, o trădase... "e ce : "oar elfusese cel care o căutase0 )a nu îi cerusenimic0 "upă o vară întreagă petrecută

 

 împreună, după atâtea sărutări dulci şimângâieri tandre, după plimbărilenenumărate sub clar de lună, când4tanislas îi murmurase cele maifermecătoare cuvinte de dragoste şi îifăgăduise că îi va cere mânamonseniorului $osos/i, o părăsea fărăsă fi avut măcar delicateţea şi cura#ul de ao anunţa personal. "e ce o alesese pe Ana ablonos/a : "e ce :

 Ale&andra era rănită. Ana, carepretindea că este prietena ei0 %râtă,digraţioasă, greoaie, avea una dintre celemai mari averi din Polonia. Aşadar, el selăsase cumpărat ca vitele.

4e simţea singură, cumplit desingură. (atăl ei era departe. (reburilesale ecleiastice îl reţineau la oma,lângă 4fântul Părinte. "e altfel, ea nu-imărturisise niciodată problemele şinecaurile sale, şi cu atât mai puţinmătuşii 2elena. în ciuda bunătăţii şigentileţei sale, aceasta nu ar fi putut să o înţeleagă niciodată. 4ă i se confesee

 

unchiului 3aimir era în afara oricăreidiscuţii. =iolent, foarte conservator în cepriveşte principiile de onoare, el l-ar fiprovocat pe 4tanislas la duel.

 Afecţiunea, devotamentul,respectarea cuvântului dat, toate acestecuvinte îşi pierduseră oare rostul:!useseră inventate pentru a înşela, pentrua face rău, pentru a trăda : *umplită viaţămai e şi asta, care se #oacă nepăsătoarecu sufletul oamenilor ca #onglerii la bâlciuricu farfuriile. "acă vreuna se sparge, nu enici o nenorocire, se ia alta, şi spectacolulmerge mai departe. "ar sufletul nu sepoate înlocui...

(atăl ei îi dăduse totuşi un răspunsla întrebarea aceasta, cu doi ani în urmă, în urma unui incident penibil la pension,când o fată, care o ura nespus atât dinpricina frumuseţii, cât şi a inteligenţei sale,o numise bastardă. )ra o răutate, dar e&prima un adevăr. Pe când era tânăr prelat, osef $osos/i, tatăl ei, în ciudalegământului de celibat, se îndrăgostise

 

de Ale&andra 4u5s/a, domnişoara decompanie a mătuşii sale. ămânând însărcinată cu el, Ale&andra murise lanaştere. Printr-o minune, copilulsupravieţuise7 o fată care a primit numeletatălui ei. $osos/i a încredinţat-o suroriisale 2elena, care a crescut-o ca pepropria fiică.

osef $osos/i, a#uns între timp la înaltul rang de episcop, fusese informat demaica superioară despre ofensa adusă Ale&andrei. Prelatul îşi luase fiica pegenunchi şi îi e&plicase cu glasul său gravşi convingător7 ;4ingurele valori sigure alevieţii sunt naşterea şi moartea. estul esterelativ. *a să navighei între aceste douăporturi fără să te rătăceşti, trebuie să ai încredere în tine. *a să câştigi această încredere, trebuie să crei în "umneeu,să-$ iubeşti, să > te încredinţei. *aută-$pe "umneeu şi găseşte-$0 Aşa o să-ţiregăseşti echilibrul. "oar spri#inul"omnului 6ostru te poate salva. Oameniisunt slabi. $aşi, egoişti, meschini, mereu

 

gata să se vândă pentru un pumn degalbeni, ei nu răspund niciodată prieteniei,devotamentului şi încrederii cu aceleaşisentimente. în viaţă, importantă nu estepărerea pe care şi-o fac ceilalţi despretine, ci aceea pe care ţi-o faci tu însuţidespre tine.<

(atăl ei avea dreptate. 6u trebuie săte laşi niciodată doborât de răutateaoamenilor, de perfidia lor, de trădările lor. Ar fi fost greşit să nu accepte invitaţia lanunta Anei. (rebuia să înfrunte inamiculpe propriul teren.

?ândurile Ale&andrei fuseră întrerupte de bătăi în uşă şi aui glasul îngri#orat al mătuşii sale.

8Ale&andra, vrăbiuţă0 "e ce te-ai încuiat : 4pune-mi ce se întâmplă: 6u te-ai atins de micul-de#un... )şti bolnavă : Ale&andra, te rog... răspunde-mi0

9ătuşa 2elena cunoştea dispoiţiaschimbătoare a nepoatei sale. 9icuţa eraprea fermecătoare ca să nu i se ierte toate

 

capriciile. *u toate acestea, de fiecaredată când Ale&andra se îmbufna şi se încuia în camera ei, 2elena se alarma.

 +nainte chiar să apuce să punămâna pe clanţă, uşa se deschise şi fata seivi în prag, âmbitoare. "oar pungile desub ochii înroşiţi îi trădau frământărilesufletesti. 2elena era la curent cu idilafetei cu 4tanislas, dar nu-i dăduse preamare importanţă. ?lafira, #upâneasa casei,o pusese la curent după plecarea Ale&andrei la oma. !aptul că fata nu-imărturisise sentimentele faţă de 4tanislaso cam întristase.

4tând în faţa nepoatei sale, 2elenanu ştia cum să se comporte7 să se prefacăa nu şti nimic sau să-i vorbeascădeschis : în orice ca, faptul că Ale&andraieşise din cameră era un semn bun. !atao sărută.

8 @ună iua, mătuşă 2elena0!rumoasă i, nu-i aşa :

8 Asa-i, vrăbiuto0 (otul e bine :

 

8 8(otul e cât se poate de bine încea mai bună dintre lumi. 2elena începuprin a o flata, pentru a o face să se simtă în largul ei.

8Ale&andra, eşti frumoasă ca oregină, inteligentă ca 9inerva şi vicleanăca papa... ine minte doar sfatul ăsta7 niciun bărbat de pe lumea asta nu merită să-lplângi. *hiar dacă îl cheamă 4tanislas.

 Ale&andra âmbi, apoi o sărută dinnou.

8 1tiai, aşadar:8 "a, copila mea 08 1i nu ai is nimic...8 6ici tu.8 9i-era teamă că o să mă cerţi.>bucniră amândouă în râs şi se

 îmbrăţişară. 3aimir, care aştepta în #osulscării, se uită cu ochi umei la cele douăfemei îmbrătisate.

"e origine lituaniană, 3aimir 'ol/ies/i îşi pierduse de tânăr familia şi întreaga avere. +ntr-una din raiile lor,

 

tătarii îi uciseseră tatăl şi unul dintre fraţi.estul familiei sale pierise în timpulinvaiei trupelor marelui prinţ al9oscovei, >van al lll-lea. Pământurile ce-iaparţineau lui 'ol/ies/i au fostconfiscate şi date unuia dintre favoriţiiprinţului. 3aimir îşi află scăparea înPolonia. @ătrânul Bislav $osos/i, careera legat de familia 'ol/ies/i printr-ostrânsă prietenie, îl primise cu toateonorurile în familia sa şi îi dăduse mânafiicei sale 2elena. (inerii căsătoriţihotărâseră să aibă mulţi copii, dar "umneeu le refuase această bucurie.4osirea pe lume a Ale&andrei îl umplu defericire. "eşi era intransigent, dur şi tăioscu supuşii săi, se potolea ca prin farmec în preenţa ei. 6epoata sa era pe primulloc, chiar înaintea 2elenei.9ultumit că fata se linistise, se întoarse latreburile sale.

2elena se apropie de balustradapalierului şi strigă7

 

8 ?lafira0 ?lafira0O usă de serviciu care dădea în sala

cea mare se deschise şi #upâneasa caseiapăru. Obeă, cu faţa rotundă, ochiirotuni şi gura rotundă, gâfâia, legănându-se uşor la fiecare pas, ca o raţă.

8 "a, doamnă :8 *heamă-le pe Paras/a, 6atalia

şi $arisa şi veniţi repede să faceţibaga#ele domnişoarei0

8 @ine, doamnă0?lafira ieşi să îndeplinească

poruncile. în camera ei, Ale&andra se

 îndreptă spre cufărul pus lângă uşă. îladusese de la oma, dar, preocupată deproblemele ei sentimentale, nu avusesenici răgaul, nicidorinţa de a-l deschide.4ăltă capacul. "eodată, chipul i se lumină. "easuprahainelor, împăturite cu gri#ă, pe care le purtase lapension, se afla o cutie lunguiaţă din piele de *ordoba. Oluă din cufăr, o puse pe pat şi scoase din ea un tabloumicuţ. Pâna o înfăţişa pe ea, fiind pictată de ?iulioomano. Ale&andra îl cunoscuse la oma. însoţită detatăl ei, care o dusese să viitee *apela 4i&tină şi să

 

admire minunatul plafon picta

tde 9ichelangelo, tocmai părăsea=aticanul când se întâlniseră cu tânărulartist. 9are amator de artă, episcopul$osos/i îl stima pe omano de cândafael i-l preentase ca pe unul dintre ceimai buni discipoli ai săi. *opleşit decomenile 4fântului 4caun şi alenumeroşilor şi bogaţilor lui clienţi, afael îlpunea deseori pe omano să-l a#ute. Acolo, în faţa bailicii 4fântul Petru, ?iulioomano, fascinat de chipul Ale&andrei, îiceru respectuos prelatului îngăduinţa de aface portretul tinerei. !latat de interesularătat de omano, $osos/i acceptă. Această propunere îi făcu o plăcereimensă Ale&andrei, care poă subsupravegherea unei bătrâne guvernantespaniole.

8 9ătuşă 2elena, vino puţin, terog, să vei ceva0

2elena încremeni, cu răsuflareatăiată.

 

8 "umneeule, ce minunăţie0 "ar asta esti tu, vrăbiuto0

9ătuşa se grăbi să-şi cheme soţul,care se e&taie la rândul său în faţaportretului.

8 4plendid0 6-am mai văutniciodată un portret aşa frumos0 *ine l-afăcut :

 Ale&andra âmbi mândră.8 %n artist roman, foarte cunoscut

acolo.8 Pictura asta parcă te vră#eşte0

spuse mătuşa 2elena. 6u ţi se pare :3aimir se întoarse spre Ale&andra

şi îi făcu cu ochiul.8 !rumuseţea te vră#eşte

 întotdeauna, draga mea08 6u, nu asta vreau să spun... )

ceva ciudat... ceva misterios în pânaasta...

8 Adică : întrebă 3aimir.8 6-aş şti s-o spun...3aimir e&amină mai îndeaproape

tabloul.

 

8 Ai dreptate0 9i se pare ciudatăaceastă oglindă conve&ă pe care pictorula pus-o pe perete în faţa ta, Ale&andra. înloc să-ţi reflecte chipul, ea redă cevanedefinit... *urios, nu :

 Ale&andra se întoarse la cufărul ei.8 1i acum, uite ce cadouri v-am

adus 0"esfăcu o rochie de stofă scumpă

pentru 2elena şi o eşarfă brodată cu aur pentru 3aimir. în timp ce se e&taiau înfaţa cadourilor, în odaie intră ?lafira,urmată de Paras/a, 6atalia şi $arisa, treicameriste tinere şi drăguţe, care lăudarăşi ele portretul Ale&andrei.

8 Parcă ar fi o pictură italiană 0spuse $arisa.

Observaţia ei nu avea nimicsurprinător. $arisa, ca şi6atalia şi ?lafira, era de origine nobilă.Părinţii lor, sărăciţi de răboaie, de lu&uldesfrânat şi de pasiunea pentru #ocul decărţi, care făcea ravagii în rândularistocraţilor, îşi sileau odraslele să

 

accepte slu#be umilitoare, dar care măcar le asigurau e&istenţa.

6enumărate erau marile case nobile în care rudele sărace, scăpătate, mişunauca într-un furnicar. în unele castele e&istausute de servitori de origine nobilă sau nu,care îşi slu#eau stăpânii şi pe invitaţiiacestora. 9eseria armelor, caracteristicăvechii vasalităţi, degenerase în cea aservitului.

8 (e-ai hotărât unde îţi agăţiportretul : întrebă 3aimir.

8 încă nu 0 =reau să-l iau cu mine0) talismanul meu 0

8 !oarte bine0 aprobă mătuşa2elena.

 înţelesese intentia nemărturisită a Ale&andrei de a-şiimpresiona prietenele cu povesteatabloului. )ra totodată şio mică revanşă către cea care-i

furase bărbatul adorat.8Acum trebuie să ne grăbim0

continuă mătuşa 2elena.

 

*ameristele deschiseră cele douăşifoniere ale Ale&andrei, de unde scoaserărochiile, mantourile, şalurile şi pantofii pecare le aşeară cu gri#ă în cele douăcufere. ochiile de bal comandate laoma avură parte de un tratamentspecial. "oi servitori luară cuferele, dupăcare toată lumea se retrase.

ămasă singură, Ale&andra se maistudie o dată în oglindă şi îşi dădu cu ru#pe bue.

ochia de voia# îi venea de minune. Avea să facă furori la familia ablonos/i. +n sfârşit gata, se îndreptă spre

 

sufletul îi fu tulburat de otristete ine&plicabilă, fără nici o legătură cuproblemele ei sentimentale. *uprinse cu oprivire circulară întreaga odaie, patul cucoloane, masa de toaletă, oglinda deargint lustruit adusă de tatăl ei de laoma, cele câteva cărţi cu legăturămasivă, înşiruite pe un raft, fereastradeschisă ce dădea în grădina presăratăde trandafiri, apoi părăsi cu părere de răuaceastă cameră care fusese a ei vremede cincispreece ani. Pe palier, privi îndelung, de sus, vasta sală centrală acastelului. (ot ce se afla în această casă îlevoca pe tatăl ei7 masa lungă de nuc cudouă suporturi verticale, folosită labanchete, scaunele în & cu spătare pecare era sculptat blaonul familiei$osos/i, bufetul tipic florentin, de

 

proporţii riguroase şi cu decoraţiuni de omare fineţe. (ot acest ansamblu eradominat de portretul episcopului stând în #ilţ, cu toiagul pastoral în mână.

 Ale&andra se aui chemată.8 =in acum 0 strigă ea, şi coborî 

scara în fugă.

*onvoiul era gata să pornească. Ale&andra vău trăsura lucind în soare şiatela#ul ei de patru cai care băteau dincopite, apoi căruţa care le transporta pe?lafira şi pe cele trei cameriste, urmată deo alta, încărcată de saltele, cearşafuri,perne şi pături. %rmau căruţele cu baga#e,dintre care cuferele, de toate mărimile,erau atât de grele încât trebuiau trase decai mari şi puternici. *ăruţa cu proviii -cea din urmă - era plină de alimente, îndeosebi carne şi peşte sărate, să nu sestrice la căldură.

O escortă de patrueci de servitoricălare, cu toţi bine înarmaţi, veghea lasiguranţa stăpânilor, deoarece drumurile

 

erau pline de bandiţi, deertori şi hoardede tătari care pândeau prăile lipsite deapărare.

 Ale&andra se urcă în trăsurasuspendată pe curele groase, ce se afla înfruntea cortegiului, şi se instală pebanchetă, în faţa rudelor ei.

8 9ă întreb dacă losif o să poatăveni la nunta Anei...

8 *u siguranţă, răspunse 3aimir. în scurt timp, el adormi şi începu săsforăie gomotos. 6oaptea se lăsă în timpce pătrundeau într-un codru întins. ?ărilecălare aprinseră făclii ce aruncau o luminăroşiatică peste trunchiurile mestecenilor şiconturau umbre mişcătoare pe covorul defrune uscate. Acest spectacol feeric maidomoli puţin dispoiţia mohorâtă a Ale&andrei.

1tia că era aşteptată la familiaablonos/i cu o vie curioitate, căanumite persoane aveau să-i pândeascăreacţiile de îndrăgostită părăsită. Altelepariaseră că nici nu va veni. *ei mai mulţi

 

savurau cu anticipaţie o eventualăconfruntare dintre ea şi Ana sau măcar oscenă între ea şi 4tanislas. Ale&andraâmbi. 6imic din toate acestea nu avea săse întâmple, fiindcă alesese altă tactică.Înţelegea acum de ce o trimisese tatăl ei în >talia. Am-bianţa rafinată a omei, pensionul în care învăţasemanierele alese, saloanele elegante ale lumii aceleiaorgolioase şi e&clusiviste ce-şi dicta moda şi cultura)uropei Occidentale o căliseră. (ot acest antura# distinsşi pervers îi inculcase o perfidie şi o ipocriie care ofăceau invulnerabilă faţă de atacurile cele mai viclene, defalsele prietenii şi de cuvintele amăgitoare ce ascundeau în realitate veninul cel mai periculos. în Polonia,manierele ei păreau afectate, artificiale, impregnate de osuperioritate stân#enitoare pentru cei care o cunoşteau şio frecventau. 6u era acceptată decât pentru că era f iicaunui personaj care trebuia respectat

.2

reme de patru ile, convoiulstrăbătu sate, trecu prin vaduri

cursuri de apă, parcurse păduri,V

 

se întâlni cu alţi călători bogaţi şi mai puţinbogaţi, cu ţărani şi călugări, cu vagaboni

şi chiar cu soldaţi deertori, care se îndepărtau grăbiţi. 6umărul lor era prea

mic pentru a ataca un cortegiu atât debine apărat.

"rumul se aglomera acum cutrăsuri, căruţe, litiere şi nobili cavalericălare, încon#uraţi de suite numeroase şielegante. 9ulţimea aceasta dovedea căpână la locuinţa familiei ablonos/i numai era mult.

*ând castelul se profila în are, Ale&andra simţi o strângere de inimă. )raun imens edificiu medieval fortificat,dominat de un don#on gigantic ce părea săatingă cerul. Pe idurile impunătoare,stră#uite de turnuri flancate de crenelurifestonate, fluturau stindardele familieiablonos/i. 4pectacolul eraimpresionant.

%nchiul 3aimir contempla vastacitadelă.

 

8 (oate bastioanele şi fortificaţiileastea, ieri de necucerit, nu ar puteareista astăi la câteva salve de artilerie.9area putere a familiei ablonos/i ar filesne de atacat.

8 "e necucerit sau nu, idurileastea au în ele ceva semeţ, splendid0spuse mătuşa 2elena, care desluşiseinvidia ascunsă în spatele aprecierilor tehnice ale soţului ei.

9ulţimea invitatilor era atât de mare, încât convoiul lor fu nevoit să aştepte maimult de #umătate de oră până să treacăpodul mobil lăsat peste şanţurile cu apă.Pe apa negricioasă, încreţită uşor de unvânticel ce adia dinspre est, pluteau ici şicolo straturi de alge veri. >ntrarea în curtesemăna cu un tunel, atât de groase eraumetereele.

$a capătul curţii principale,'b5gnie, fiul mai mare al lui ablonos/i, îi întâmpina pe invitaţi la baa scării deonoare şi îi saluta în numele tatălui său, în

 

timp ce un ma#ordom, cu blaonul familieibrodat cu aur pe livrea, la piept, anunţanumele şi titlul fiecăruia. @ătrânul prinţablonos/i nu îi întâmpina personaldecât pe şefii caselor princiare şi pe cape-tele încoronate. 'b5gnie îi salută cu opoliteţe rece pe cei trei 'ol/iesi, dar, lavederea Ale&andrei, aerul său semeţ şi întrucâtva ţeapăn se îndulci. *ândma#ordomul anunţă numele tinerei, prinţulse înclină cu o admiraţie deloc ascunsă.

8 "omnişoară, i-am auit pe mulţilăudându-vă frumuseţea, dar constat cărealitatea le depăşeşte aprecierile. "acăas fi fost Paris, v-as fi ales în locul )lenei,si răboiul (roiei nu ar mai fi avut loc.

 încântată de o primire atât decălduroasă şi hotărâtă să profite de acestprile# neaşteptat, Ale&andra âmbi cu ograţie seducătoare, în timp ce mâna pecare i-o strângea tânărul ablonos/i făcusă freamăte sufletul acestuia.

8 Printe, mă flatati0

 

8 (rebuie oare să #ur în faţa lui"umneeu că vorbele mele nu fac decâtsă-mi e&prime cea mai sinceră convingere:

8 9ă copleşiţi, prinţe08 Prietenii îmi spun 'b5gnie. Aş fi

foarte fericit dacă m-aţi accepta printre ceicare vă sunt cât se poate de devotati.

"upă câteva complimente adresatemătuşii 2elena şi soţului ei, se întoarsedin nou spre Ale&andra.

8 Am plăcerea, domnişoară, să vădau o veste bună. 9onseniorul osef $osos/i este aşteptat dintr-o clipă într-alta.

 Apoi se adresă celor treiinterlocutori7

8 =ă rugăm să fiţi preenţi în salacea mare înainte de lăsarea serii pentru a-l întâmpina şi saluta pe rege0

9a#ordomul îi făcu semn unuiservitor, care îi rugă umil pe cei trei'ol/ies/i să-l urmee. %rcară scara cu

 

trepte de piatră tocite de nenumăraţi paşişi traversară o sală imensă cât naosulunei catedrale, apoi a#unseră la eta#ul întâişi străbătură un labirint de coridoare pelaturile cărora se aflau numeroase uşidecorate cu arabescuri de fier for#at. încele din urmă, se opriră în faţa a două uşi.

8 Această odaie este reervată înălţimii =oastre şi doamnei, soţiadumneavoastră, iar aceasta este adumneavoastră, domnişoară, adăugă el,adresându-i-se Ale&andrei. ) suficient sătrageţi acest cordon pentru ca personalulde serviciu să răspundă apeluluidumneavoastră.

=aleţi precedaţi de ?lafira şiParas/a aduseră cuferele Ale&andrei,după care se retraseră.

ămasă singură cu ?lafira, Ale&andra începu să se debrace.

8 O baie o să-ţi facă bine după totdrumul ăsta, scumpa mea, spuse ?lafira,care descheie corsa#ul tinerei.

 

8 @ună idee0 spuse Ale&andra.Porunceşte să aducă apă caldă0

Patru valeţi aduseră o cadă de lemnşi căldări cu apăcaldă.

8 *e rochie doreşte domnişoara înseara asta : între-

C C

bă Paras/a, aran#ând lucrurile stăpâneisale într-un şifonier masiv şi sculptat, ceeace constituia o noutate remarcabilă înPolonia, unde oamenii se mulţumeau cucufere de lemn mai mult sau mai puţin împodobite.

8 *ea mai frumoasă, fiindcă înseara asta vreau să strălucesc ca o stea,spuse Ale&andra cu vioiciune.

4e vedea de#a străbătând sala ceamare la braţul lui 'b5gnie, urmărită deprivirile invidioase ale tuturor.

 întinsă în cadă, lăsându-se în voiareveriei, Ale&andra se vedea de#a centrulde atracţie al invitaţilor. egele însuşi îisolicita un dans. %mbrită de strălucirea sa,

 

mireasa, e&asperată, se ascundea într-uncolţ, uitată de toţi. "oar 4tanislas, întunecat, rămânea alături de ea.

?lafira o smulse din reverie.8 ) vremea să te îmbraci, îi spuse

ea.?oală, Ale&andra trecu în faţa

oglinii de argint şlefuit agăţată între douăferestre. îşi studie silueta, rotun#imile,velteţea, tenul proaspăt, sânii mici şi tari,pântecele neted, picioarele lungi, perfectproporţionate.

$a pension era lipsită de aceastăplăcere, în primul rând fiindcă nu e&istauoglini, şi apoi pentru că regula o obligasă se spele păstrându-şi cămaşa pe ea.

8 4unt frumoasă0 spuse Ale&andra, cu ochi strălucitori. 6u-i aşa,?lafira :

8 4unteti cea mai frumoasă0 see&taie Paras/a.

8 *ea mai frumoasă dintre celemai frumoase0 supralicită ?lafira care, în

 

sinea ei, era geloasă pe cameristaaceasta tânără care se băga în toate fărăsă fie poftită.

8 (ot n-am înţeles ce rochie trebuiesă vă pregătesc pentru seara aceasta,domnişoară0 e&clamă Paras/a.

!ata nu reuşea să se hotărască.8 *ea galbenă0 6u... *ea verde0

"a 0 *ea verde0... 6u... *ea mov0... 6u 0 Ah, nu reuşesc să mă hotărăsc... A, da 0 Osă-mi pun rochia de tafta roşie în tonurischimbătoare, pe care mi-a adus-o tata dela oma0

8 ochia asta parcă arde ca ofăclie0 spuse ?lafira. O să atragă până şiprivirile regelui0

 Ale&andra âmbi, satisfăcută. )ragata când uşa se deschise şi mătuşa2elena, splendidă într-o toaletă verde deculoarea sticlei, purtând toate bi#uteriilefamiliei 'ol/ies/i, intră urmată de soţulei, îmbrăcat şi el în ţinută poloneă degală. "upă o modă lansată de nemţi,aceasta era alcătuită din două feluri de

 

robe de catifea, cu brandenburguri ţesutecu aur, care se suprapuneau, lungi pânăla genunchi.9ânecile largi cu nasturi de aur, despicatepână la coate, o eşarfă de mătaseacoperită parţial de o centură de piele decare era prinsă o sabie încovoiată îidădeau un aer marţial, subliniat demustaţa căută în colţuri.

8 )şti minunată, Ale&andra0 spusemătuşa 2elena, care o privi drăgăstos.

!ermecat, unchiul 3aimir îşi sorbeadin ochi nepoata, ca şi cum abia i-ar fidescoperit frumuseţea. O toaletă nouă, obi#uterie e&otică, un detaliu insignifiant otransformau, făcând-o şi mai frumoasă.

8 4ă coborâm0 spuse el. egeletrebuie să sosească dintr-o clipă într-alta.

3aimir o luă înainte, aşa cum secuvenea. Apariţia Ale&andrei, care cobora încet scara, fără a privi treptele, făcusenaţie. Printre toţi aceşti oameni,desluşea câteva chipuri cunoscute7

 

'b5gnie şi Ana ablonos/a, însoţită de4tanislas 'amo5s/i.

(recu pe lângă două prietene de-ale Anei, anina şi Antonia, pe care lecunoştea de multă vreme, dar pe care ledispreţuia din caua caracterului lor urât.*u o mişcare uşoară din cot, care nu-iscăpă Ale&andrei, anina îi făcu semnvecinei sale, adăugând totodată îndea#unsde tare pentru a fi auită7

8 Antonia, ia te uită cine a venit08 "ar ce caută aici: întrebă

 Antonia, şocată. *e tupeu0'b5gnie înaintă pentru a o

 întâmpina pe Ale&andra la baa scărilor şiea îl răsplăti cu cel mai frumos âmbet,punându-şi uşor mâna pe a lui.

 Ale&andra era conştientă de efectulpe care îl produsese intrarea ei teatrală.4tanislas 'amo5s/i o privea cuamărăciune, uitând de preenţa viitoareisale soţii aflate lângă el. @i#uteriile care o împodobeau pe Ana nu reuşeau decât să-i

 

subliniee banalitatea trăsăturilor,rigiditatea ţinutei şi silueta deformată deşoldurile prea largi şi de sânii prea grei

anina şi Antonia păliră de invidie.%rmat de 3aimir şi de 2elena,

'b5gnie o conduse pe Ale&andra cătreprinţul Adam ablonos/i, care se între-ţinea cu câţiva invitati.

8 (ată, dă-mi voie să ţi-o preintpe Ale&andra $osos/a, fiicamonseniorului $osos/i.

8 încântat, domnişoară0 ) oadevărată plăcere pentru mine să ocunosc pe fata unui mare patriot şi a unuimare prieten0

8 @ună seara, prinţe0 =orbeledumneavoastră mă impresioneaăprofund. in să vă mulţumesc pentruamabila dumneavoastră invitaţie şi să-mie&prim urările de bine pentru căsătoria Anei.

8 =ă mulţumesc, domnişoară0

 

8 $e cunoaşteţi, prinţe, pe rudelemele, domnul şi doamna 3aimir  'ol/ies/i :

Prinţul arboră un âmbet protocolar.8 @ineînţeles, domnişoară0!useră schimbate salutări şi

politeţuri de circumstanţă, în timp cevaleţii serveau cupe cu vin.

%n ofiţer de ordonanţă se apropie îngoană de prinţ şi îi transmise cu glasscăut o veste pe care acesta se grăbisă o dea invitatilor săi7

8 Prieteni, a sosit 9aiestatea 4a0%rmat de locotenenţii săi, se

 îndreptă spre ieşire pentru a-l întâmpinape suveran. 'b5gnie îi făgădui Ale&andrei că se vor reîntâlni în scurt timpşi se grăbi să se alăture tatălui său.3aimir şi 2elena se amestecară cuceilalţi musafiri, printre care descoperirăcu bucurie vechi cunoştinţe.

$a rândul ei, Ale&andra se vău încon#urată de trei prietene7 )va, Bandaşi "anuta. încântate, acestea o felicitară

 

pentru toaleta ei splendidă şi pentruintrarea impresionantă pe care şi-ofăcuse. )va îi lăudă cura#ul de a fi venit peun teren atât de ostil. "anuta nu se putu împiedica să-l condamne pe 4tanislaspentru comportamentul său deneiertat fată de Ale&andra.

4pre uluirea celor trei prietene alesale, Ale&andra se scuă şi, răsucindu-sepe călcâie, se apropie de Ana şi delogodnicul ei. Arborând cel mai afabilâmbet, ea îşi e&primă urările de bine. *uun aer superior, Ana îi mulţumi, schiţând ogrimasă vag ironică. enat, 4tanislas încerca disperat să-şi ascundă tulburarea.

%n cor răsunător de trompeteanunţă că suveranul sosise în sfârşit. însala cea mare, cu coloane împodobite cublaoanele şi stindardele familieiablonos/i, musafirii se dădură la oparte, formând un şir dublu de doamnefrumoase şi de nobili îmbrăcaţi lu&os, dela intrare şi până la o estradă unde trei

 

 #ilţuri cu spătar înalt îi aşteptau pesuverani.

9aestrul de ceremonii îşi făcuapariţia, lovi cu bastonul cu măciulie deaur lespeile de piatră şi anunţă7

8 egele şi regina04igismund >, regele Poloniei şi mare

duce de $ituania, având-o în dreapta peregina @ona, intră solemn. 4obrietateacostumului său nu şocă pe nimeni. (oatălumea cunoştea dispreţul pe care îl aveafaţă de lu&ul e&travagant şi de bi#uteriileprea stridente. "eşi trecuse cu mult decincieci de ani, nu-şi arăta vârsta. înschimb, tânăra regină nu era insensibilă larochiile frumoase şi la pietrele preţioase,fără a cădea totuşi în ridicolul doamnelor nobile ce se îmbrăcau e&cesiv şi îşi etalaupe pieptul masiv, ca nişte perne de catifea,/ilograme de bi#uterii. egina, care erafiica lui ?iani 4fora, ducele de 9ilano, îşidatora rafinamentul originii italieneşti.

 

$a trecerea lor, curtenii făceaureverenţe la care regele răspundea înclinând uşor capul, în timp ce tânăraregină îşi răsplătea supuşii cu un âmbetafabil.

9aestrul de ceremonii lovi din noucu bastonul în podea şi anunţă7

8 egele $udovic al ll-lea al%ngariei şi al @oemiei0)&celenţa 4a contele loan 'âpol5a,guvernatorul (ransilvaniei 0

(ânărul suveran al %ngariei, careera, ca şi unchiul său 4igismund, unagellon, purta haine magnifice ţesute cuaur. Orgolios şi emfatic, intră cu un pasalert, urmat îndeaproape de un persona#velt, arătos, cu chip aristocratic.

Prinţul Adam ablonos/i îsi urmafericit, satisfăcut simândru oaspeţii regali. )ra fericit că îioferă fiicei sale Ana o asemenea nuntăDera satisfăcut fiindcă niciodată casa lui numai adăpostise atâtea capete încoronate

 

laolaltă şi era mândru deoarece ştia că4igismund folosea nunta aceasta caparavan pentru o întâlnire la vârf cusuveranii şi prinţii )uropei *entrale.

4igismund, regina @ona şi $udovical ll-lea se aşeară în #ilţurile lor. ămas înpicioare, loan 'âpol5a se puse în dreaptaregelui Poloniei, care se adresămusafirilor7

8 6e aflăm aici ca să năşimuniunea a două familii pentru care avem omare preţuire, ablonos/i şi 'amo5s/i.*ăsătoria lui 4tanislas cu Ana ne faceplăcere şi ne umple inimile de încântare.

8 (răiască regele0 strigă Adamablonos/i.

8(răiască regele0 reluară curtenii încor. (răiască regele0

4igismund continuă78Augustul meu nepot, $udovic al ll-

lea, regele %ngariei, a avut amabilitateade a ne însoţi, ca şi contele 'âpol5a.

 

 Apoi, prinţul ablonos/i îi invită să înaintee unul câte unul pe tinerii nobilicare aveau privilegiul de a-i fi preentaţiregelui.

*ând veni rândul Ale&andrei,'b5gnie îi oferi braţul şi o conduse înfaţa suveranilor, după care se retrasepăşind cu spatele.

4igismund îi adresă cu bunăvoinţăcuvântul fiicei monseniorului $osos/i,punându-i chiar câteva întrebări despreoma, vrând să ştie dacă tavanul *apelei4i&tine era atât de e&traordinar pe cât sespunea. ?lasul blând al fetei, farmecul ei,limba#ul rafinat îl cuceriră pe rege. egina@ona asculta cu încântare cuvintele Ale&andrei care glorificau >talia, artiştii şicultura ei şi care e&primau o dragostepasionată pentru această tară.

 Ana era furioasă. Atenţia acordatăde suverani Ale&andrei, conversaţia lor,care dură câteva minute, ceea ceconstituia o onoare neobişnuită în cursul

 

unei ceremonii de preentare, făcură să ise urce sângele la cap. Aruncă o privire înfuriată în direcţia lui 'b5gnie care, fărăa se sinchisi de animoitatea ei, savurasuccesul prote#atei sale. $udovic al ll-lea,care părea să plesnească de orgoliu, nu-iadresă deloc cuvântul fetei. în schimb,loan 'âpol5a îi âmbi Ale&andrei cu osinceră simpatie.

!ata făcu o ultimă reverenţă şi îşireluă locul lângă 'b5gnie.

"in pricina orei târii şi a oboseliiprovocate de călătorie, îi e&plică tânărulprinţ, regele hotărâse să se retragă maidevreme, iar, în calitate de gadă, eltrebuia, ca şi tatăl său, să se pună ladispoiţia lui. egretând că nu-i mai poateţine companie, el îşi e&primă speranţa dea o revedea a doua i dimineaţă, în timpulpartidei de vânătoare cu hăitaşi oferite deablonos/i în cinstea suveranului lor. Apoi, după ce îi ură noapte bună,'b5gnie se retrase.

 

Primele luciri ale orilor luminau împre#urimile, scoţând 0a iveală pădureadin imediata apropiere, ceaţa ce adăstapeste câmpii şi vasta esplanadăamena#ată din faţa castelului, unde seadunau vânătorii. 9icul-de#un, servit pemese înşirate pe iarbă, era e&trem debogat.

 Ale&andra întâlni privirea Anei,aflată ceva mai departe, de cealaltă partea mesei, şi o salută, pentru a-şi sublinia odată în plus preenţa. Ana îi răspunse înclinând scurt din cap. @unăvoinţaafectată a Ale&andrei atâtă furia Anei, care regreta amarnic că refuase întotdeauna să înveţe să vânee. Oare4tanislas, care participa la aceastăvânătoare, nu va profita de ocaie pentrua se întâlni cu Ale&andra :

$ogodnicul ei stătea de vorbă culoan 'âpol5a şi cu câţiva tineri nobili aflaţi în #urul unui adolescent cu ţinuta semeaţă,chipul sever şi bărbia groasă şi

 

proeminentă ale 2absburgilor. Persoanalui emana o autoritate ce li se impuneatuturor.

"in când în când, 4tanislas aruncape furiş priviri scurte spre Ale&andra,având gri#ă să nu fie observat de Ana, pecare geloia o făcea să fie e&trem devigilentă.

'b5gnie se apropie de Ale&andra,aducând de căpăstru un pur-sânge arabcu o coamă bătând în roşu. "upă ceschimbară complimentele de rigoare, Ale&andra see&taie de frumuseţea calului.

8 $-am ales pentru dumneavoastră0spuse tânărul prinţ.

 încântată, Ale&andra îi mulţumipentru amabilitate.Prinţul ţinu să o pună în gardă la adresapericolelor ce îi pândeau pe vânători înaceastă pădure întinsă şi minunată demesteceni. 6umeroşii mistreţi caremişunau pe cuprinsul ei îi atacau uneori

 

pe hăitaşii şi pe vânătorii cei maie&perimentaţi şi îi ucideau spintecându-i.

 Ale&andra îl asigură că ştia la ce săse aştepte. (atăl şi unchiul ei o duseserăla numeroase vânători cu hăitaşi şi o învăţaseră chiar să urmărească cerbii,căprioarele şi chiar mistreţii.

 Apoi, îl întrebă pe 'b5gnie cineeste tânărul ce domina grupul în care seafla 4tanislas.

8 )ste Alteţa 4a >mperială,arhiducele !erdinand de 2absburg.

8 !ratele mai mic al împăratului*arol Euintul :

8 *hiar el0 A sosit aseară târiu.2ăitaşii care cercetaseră terenul şi

marcaseră traseul cu a#utorul crengilor rupte se întoarseră şi dădură raportulşefului lor. Acesta făcu o plecăciunesolemnă în faţa regelui şi îi dădu raportulfinal.

"upă ce duhovnicul familieiablonos/i binecuvântă grupulvânătorilor, la un semn al bătrânului prinţ

 

sunară goarnele. )liberaţi din lesă, câiniirăi, cu colţi puternici se puseră în mişcareo dată cu hăitaşii. *âinii mirosiseră de#aurmele vânatului. $ătrăturile lor, tropăitulcailor, strigătele vânătorilor aţâţaţi decavalcada frenetică, sunetele asuritoareale goarnelor se amestecau într-unvacarm amplificat de ecourile pădurii, cea#ungea până departe, răspândind panicaprintre sălbăticiunile mai mari sau maimici, stârnind stoluri întregi de păsărisperiate.

 Ale&andra îşi îndemna cu cravaşacalul care îi urma îndeaproape pe câini. întimp ce grupul vânătorilor pătrundea totmai adânc în inima codrului, 4tanislas seapropie ca din întâmplare de Ale&andra şi îi făcu semn să-l urmee, după care se îndepărtă treptat spre dreapta, pentru anu fi observat de camaraii săi, fiind sigur că fata îl va asculta. Ale&andra âmbirăutăcios şi continuă să înaintee petraseul marcat de crengile rupte.

 

"eamăgit, 4tanislas se întoarselângă ea.

8 Ale&andra, vreau să stăm devorbă0 strigă el îndea#uns de tare ca săacopere gomotul copitelor.

8 =iitoarea ta soţie e de acord :8 Ale&andra, te rog 0 (ermină cu

ironiile0 A#uns în dreptul fetei, 'b5gnie îl

 împiedică prin preenţa sa pe 4tanislassă-şi continue tentativele. Acesta dădupinteni calului şi se îndepărtă.

?oarnele sunară Volce l'est.'b5gnie e&clamă78 2aidem0 2ăitaşii au depistat

urmele animalului08 =ă urme0 răspunse Ale&andra

entuiasmată."eodată, dintr-un pâlc masiv şi

stufos de arbuşti cucrengi #oase ieşi un mistreţ înnebunit desunetul goarnelor şi de tumultul vânătoriişi, în goana sa oarbă, îi tăie calea

 

 Ale&andrei, al cărei cal făcu un salt bruscşi se cabră aproape la verticală. !atareuşi să se ţină în şa, dar calul îşi muşcăăbala şi, speriat, se năpusti ca o săgeată în tufişuri, părăsind traseul. Ale&andra încercă adarnic să-l strunească.

'b5gnie îşi dădu seama că Ale&andra pierduse controlul calului şi serepei după ea, dar nu fu singurul martor al întâmplării. 4tanislas şi contele loan'âpol5a se năpustiră şi ei pe urmelecalului care o luase rana.

 Ale&andra încercă să tragă dehăţuri, dar eforturile sale fură adarnice.*alul sări peste un tufiş şi ateriă departea cealaltă, continuându-şi goana.6işte rămurele o plesniră peste faţă,smulgându-i pălăria. *alul galopanebuneşte.

'b5gnie era măcinat de remuşcări,fiindcă îşi amintise că armăsarul pe care i-l alesese Ale&andrei fusese rănit în urmăcu doi ani de un mistreţ şi era deopotrivă

 

 îngroit la gândul că ramurile copacilor oputeau desfigura, deechilibra şi chiar schilodi. 9ai ştia că în direcţia în care oluase calul se afla o râpă adâncă. Preţ deo clipă, îşi imagină trupul plăpând al Ale&andrei pe fundul gropii, drobit subgreutatea calului.

'ărindu-> pe 'apol5a, care galopaalături de el, îi strigă7

8 (rebuie să ne grăbim 0 "rept înfaţă e o râpă0

'apol5a făcu semn că a înţeles.şidădu pinteni calului, care ţâşni înainte.

O clipă de neatenţie îl făcu pe'b5gnie să dea peste o creangă care îllovi în plin peste piept. *ălăreţul seprăbuşi la pământ. O durere cumplită înumăr îl făcu să se schimonosească. 9aimult ca sigur că îşi rupsese clavicula.

 Ale&andra, orbită de crengile care oplesneau peste obra#i, îi sfâşiau hainele şio loveau peste umeri, se aplecase peste

 

coama calului ca să evite o cădere ce i-ar fi fost fatală.

*avaler cu e&perienţă, loan 'âpol5ase strecura printre obstacole şi câştigateren văând cu ochii. *âteva clipe, şia#unse în dreptul Ale&andrei. "eodată,ări printre copaci râpa ce se căsca lavreo sută de metri. *aii goneau unul lângăcelălalt. *u iscusinţă şi supleţe, 'âpol5ase apropie de fată şi întinse braţul liber casă o prindă, dar armăsarul se smuci şi se îndepărtă. 'ăpol5a îşi repetă încercarea şiibuti să o cuprindă pe Ale&andra demi#loc şi să o tragă pe calul său,strângând-o la piept.

4căpat de povară, armăsarul îşicontinuă galopul şi se năpusti în gol.

'âpol5a îşi opri calul acoperit desudoare la marginea prăpăstiei. "ându-şiseama de pericolul prin care trecuse, Ale&andra îşi pierdu cunoştinţa. inând-o în braţe, contele descălecă şi o întinse peun strat de frune uscate. 4coţând de labrâu o ploscă, îşi înmuie batista şi

 

tamponă uşor fruntea şi obra#ii gâriaţi aifetei, după care apropie plosca de bueleei. )a îşi recăpătă cunoştinţa şi, încăbuimăcită, deschise ochii şi bău puţinăapă. înduioşat de frumuseţea ei, contelese aplecă şi o sărută pe frunte.

 A#ungând lângă ei, 4tanislas sări depe cal şi se apropie de Ale&andra.=ăându->, ea îl sărută tandru pe 'âpol5a.

8 9onseniore, mi-aţi salvat viaţa06u ştiu cum să vă mulţumesc0

8 "omnişoară, sunt de#a răsplătit. Asistând la această scenă, 4tanislas

simţi o strângere de inimă şi îşi dăduseama că sentimentele sale faţă de Ale&andra erau neschimbate.

8 =-aţi rănit : =ă pot a#uta cuceva :

8 9ulţumesc, sunt teafără şinevătămată graţie monseniorului.

8 Atunci mă duc să-l a#ut pe'b5gnie, care s-a accidentat.

os de geloie, 4tanislas încălecă şise îndepărtă în trap săltat.

 

tanislas nu fusese însă singurulmartor al acestei scenecavalereşti. Antonia, care încă dela începutul vânătorii îi #urase Anei

că îi va supraveghea viitorul soţ, sosi latimp pentru a surprinde sărutul dat de Ale&andra contelui 'âpol5a în semn derecunoştinţă şi totodată deamăgirea lui4tanislas. încântată, ea renunţă lavânătoare şi se grăbi să se întoarcă lacastel pentru a-i comunica Anei ce văuse.

 Astfel, cu rochia sfâşiată, cu părulrăvăşit şi picioarele încă tremurânde, Ale&andra se întoarse în odaia ei la destultimp după păţanie care, din caua Antoniei, a#unse deformată la urechilemătuşii 2elena. =ersiunea Antonieispunea că, sub prete&tul frivol căarmăsarul ei pornise în galop, fata s-ar fiiolat în pădure cu 'âpol5a, pentru a searunca în braţele sale. ?elos, 'b5gnie i-ar fi urmărit şi l-ar fi provocat la duel peguvernatorul (ransilvaniei. (emându-sepentru viitorul lui cumnat, 4tanislas sosisela faţa locului prea târiu pentru a evitarănirea gravă a lui 'b5gnie de către

S

 

conte. Adus la castel pe o targă, 'b5gniese bătea între viaţă şi moarte.9ătuşa 2elena stătea ca pe ghimpi. ?ata să ibuc-nească în lacrimi, ea îşi reproşa amarnic că îi permisese Ale&andrei să ia parte la vânătoare şi totodată erasupărată şi pe 3aimir, care, furat de aventuracavalcadei, uitase să mai aibă gri#ă de nepoata sa, aşacum promisese

.9ătuşa 2elena, care avea opreţuire deosebită pentru tânărulablonos/i, era sigură că acesta se îndrăgostise la prima vedere de Ale&andra. în schimb, 'âpol5a era unpersona# ambiţios, care râvnea la coroana%ngariei şi care #urase să rămânăcelibatar, pentru a se folosi de acest statutca de un atu pentru atingerea ţelului său.Orice fată care spera să cucerească inimacontelui se înşela cu desăvârşire. 4espunea că avea de#a pe conştiinţă treinefericite care se sinuciseseră. "ar cumsă-i e&plice Ale&andrei, o fată decincispreece ani, rănită în amorul propriu,că era o pradă uşoară pentru un individfără scrupule ca 'âpol5a :

 

"e cum strânse în braţe trupulplăpând al Ale&andrei, 2elena uită că îşifăgăduise să o admonestee. !ără a maipierde nici o clipă, fata îi povesti dintr-osuflare peripeţiile. 9ătuşa 2elena nu o întrerupse, păstrându-şi pentru eareticentele.

F

 Ale&andra era atât de satisfăcută, încât nici nu mai simţea durerea rănilor uşoare pe care le avea. întâmplarea oslu#ise dincolo de aşteptări.

4econdată de ?lafira, 2elena oa#ută pe Ale&andra să se debrace, îispălă cu gri#ă umerii şi spatele gâriat şi începu să o masee cu o pomadă a căreireţetă o ştia doar ea. 4imţea sub mâinitrupul delicat al Ale&andrei care, docilă şivisătoare, se lăsa în voia ei fără ţipeteleuşoare pe care obişnuia să le scoată cuasemenea prile#uri. 9ătuşa 2elenaconsideră momentul propice pentru a-ivorbi de prime#dia repreentată de loan'âpol5a şi era pe punctul de a aborda

 

subiectul, când )va, Banda şi "anuta,surescitate, dădură năvală în odaie.

 în faţa 2elenei, avântul lor setemperă brusc. Printr-o înţelegereimediată şi tacită, cele trei prietene semărginiră la cuvintele politicoase decircumstanţă.

1ireată, mătuşa 2elena găsimodalitatea de a întoarce situaţia înfolosul ei. "upă ce unse cu pomadăspatele nepoatei sale, o a#ută să se îmbrace, apoi se duse în camera ei,spunându-i ?lafirei să vină cu ea. 2elenalăsă uşa întredeschisă, pentru a auiconfidenţele Ale&andrei şi avu astfelconfirmarea faptului că nepoata sa îispusese adevărul şi totodată satisfacţia dea afla că Ale&andra nu simţea pentru'apol5a nimic altceva decât recunoştinţă.

8 9ai degrabă spune-ne dacăsărută bine : întrebă "anuta atâtată.

8 6-aş putea să-ţi spun. 9-a luat în braţe şi mi-a dat cel mai cast sărut pefrunte.

 

)va rosti visătoare78 4ărutul cast, cheia vră#ită care îi

deschide bărbatului calea spre misterulfemeii...

"anuta insistă78 Aş da ece ani din viaţă ca să

mă sărute măcar o dată pe gură...Pradă obsesiei sale, Ale&andra o

 întrerupse78 9erita să vedeţi ce figură a făcut

4tanislas când m-a văut sărutându-l pe'âpol5a. A plecat cu moartea în suflet.4unt sigură că încă mă iubeşte.

 Afirmaţia aceasta fu revelatoarepentru 2elena, care înţelese cu tristeţe cănepoata sa continua să-l iubească pe4tanislas. !irul gândurilor îi fu întrerupt deParas/a. )a intră anunţând, cu răsuflareatăiată7

8 9a... 9aiestatea 4a... regina04ilită să rămână la castel din pricina

sarcinii înaintate şi informată de păţania Ale&andrei, regina @ona îi făcu onoarea

 

de a o viita. ?estul acesta de bunăvoinţăo copleşi pe Ale&andra, care simţi cea mairăutăcioasă plăcere văân- du-le pe Anaşi pe Antonia printre doamnele care o însoţeau pe suverană.

>nteresul pe care regina îl acordafiecărui amănunt al povestirii, volubilitateaspirituală a Ale&andrei şi iscusinţa ei de aevidenţia cura#ul lui 'apol5a şi al lui'b5gnie, fără a uita să menţioneepreenţa lui 4tanislas, o e&asperau pe Ana, care îndura cu greutate acest chin.

egina păşi înainte şi, preţ de oclipă, Ana avu impresia că suverana vreasă-i vorbească. "ar @ona 4fora trecu pelângă ea fără a-i acorda nici o atenţie şi seopri în faţa portretului Ale&andrei. *uglasul ei melodios, identifică semnătura7

8 ?iulio omano0 !elicitări, Ale&andra 0 ) un portret foarte frumos,draga mea0 )&celent0

 Ale&andra îi spuse povesteatabloului. Amuată, regina mărturisi că

 

?iulio omano îi făcuse şi ei portretul. %nportret cu cheie...

8 %n portret cu cheie : se miră Ale&andra, interesată.

8 "a0 4-ar putea ca şi aldumneavoastră să aibă una...

!ără a părăsi tabloul din priviri, @ona4fora ceru maimultă lumină. >ntrigată de imagineaenigmatică reflectată în oglinda pe careartistul o pictase în faţa chipului Ale&andrei, suverana scoase din buunar o lupă cu ramă de aur şi comentă7

8 !ii atentă, mica mea Ale&andra,dacă vrei să te măriţi 0...

 Atât cele trei prietene ale Ale&andrei,cât şi Ana şi Antonia ciuliră urechile, în timp ce reginacontinua7

8 işti să dai peste un soţ geloscare te va închide într-un castel ca pe opasăre în colivie...

 

 Ale&andra simţi o strângere deinimă.

8 Pot să o întreb pe 9aiestatea=oastră ce o face să spună acest lucru :

8 Oglinda conve&ă pictată deomano... Pusă în faţa ta, ea îţioglindeşte viitorul în viiunea artistului...%ită-te şi tu0

 Ale&andra luă lupa pe care i-o întinse regina şi e&a- mină cu atenţiedetaliul indicat. "e data aceasta, văulimpede ceea ce nu desluşise cu ochiulliber. >maginea, neclară la prima vedere, îşi devăluia secretul7 în vârful unui turnrotund, în spatele unei ferestre ăbrelite,se desluşea chipul âmbitor al unei fete...cu trăsăturile Ale&andrei.

?lasul blând al reginei se făcu auitdin nou.

8 în ciuda captivităţii, âmbeşti. )semn de mulţumire. %ită-te la şanţuri,copila mea0

 

 încă tulburată de aceastădescoperire, Ale&andra îşi îndreptă privirilespre baa idurilor. Acolo, eci de oameni,cu chipurile de#a schimonosite de rictusulmorţii, încercau cu disperare să scape de înec.

8 omano te vede învingându-ţiduşmanii, continuă @ona 4fora. >ntriga vafi singura ta armă.

*uvintele reginei avură un efectstraniu asupra Ale&andrei. @ucuria i sespulberă brusc şi sufletul îi fu cuprins de oamărăciune grea, care îi umbri chipul.!ără a fi superstiţioasă, avu senaţia cădestinul îsi dăduse sentintaD cu ce drept îşi îngăduise pictorul acesta italian să-ipreică viitorul : "oar nu îl întrebasenimic... 1i regina, de ce se încăpăţânasesă descifree un mister care nu îiaparţinea : 1i încă de faţă cu atâţiaoameni... *u siguranţă că Ana #ubila... )a,care avea să se mărite cu bărbatul pe care Ale&andra îl iubea. O, "oamne0 "e cetrebuia să sufere atât : Ale&andra era pepunctul de a ibucni în plâns, dar pentrunimic în lume nu şi-ar fi devăluit

 

slăbiciunea în faţa reginei şi mai ales arivalei sale.

9ătuşa 2elena, care înţelesese dela bun început ce se petrecea în minteanepoatei sale, se rugă la "umneeu să-idea puterea de a se stăpâni. egina intuişi ea starea sufletească a Ale&andrei şi seapropie de ea pentru a o linişti. *u un gesttandru, luă în mâini chipul fetei şi o prividrept în ochi.

8 6u trebuie să interpretei greşitcuvintele mele, Ale&andra0 ?eloia este şiea o dovadă de dragoste. *u cât ungiuvaer e mai nepreţuit şi mai minunat, cuatât îl păeşti mai cu gri#ă. @ărbaţii fac lafel cu soţiile lor. *u cât femeia este maifrumoasă, cu atât o păesc mai abitir. 1isentimentul acesta cunoaşte o violenţăsporită când este vorba de o regină.

 Afirmaţia aceasta trei interesul Aneisi al doamnelor care o însoţeau pe suverană.

8 "e o regină, 9aiestate : întrebă Ale&andra surprinsă.

 

8 "a, draga mea 0 %ită-te bine ladetalii0 omano ţi-a pus pe cap o coroanăregală 0 (e vede suverană 0

 Apoi, regina @ona îi relată Ale&andrei povestea propriului portret,pictat de acelaşi ?iulio omano. Pevremea când artistul o imortaliase pepână, nici nu putea fi vorba de căsătoriaei cu regele 4igismund, din simplul motivcă regina @arbe, prima lui soţie şi sora lui'âpol5a, era încă în viată. Odată tabloulterminat, toată lumea lăudase talentultânărului pictor şi frumuseţea modelului,fără a observa totuşi un amănunt minusculcare atrăsese atentia lui !austo, astrologuloficial al lui 4fora, ducele de 9ilano, tatăl@onei. Augurul, care de altfel îi preisesede multă vreme tinerei prinţese că se vamărita cu un cap încoronat, fusesesingurul care descifrase misterul.!aimosul detaliu îi îngăduise sădescopere stema Poloniei.

 

"upă plecarea augustei musafire, Ale&andra rămase pe gânduri, în pofidapălăvrăgelii celor trei prietene care fabulau în #urul acestor profeţii stupefiante.

 Agasată de frivolitatea lor, mătuşa2elena le rugă cu amabilitate să o lase pe Ale&andra să se odihnească. "e dataaceasta, nepoata ei îi mulţumi cu o privirecomplice. =oia să rămână singură.

 +ntinsă pe pat, cu ochii închişi, Ale&andra fu cuprinsă de un cortegiuăpăcitor de imagini ce se întrepătrundeaufără o logică aparentă şi fără să le poatăcontrola. *hipul frumos al lui 4tanislas fualungat de apariţia capului blănos alcanişului ei, care se pierduse cu un an înurmă. 9ătuşa 2elena luă locul lui'b5gnie, care fu substituit la rândul lui debanda de tâlhari care atacaseră fărăsucces diligenţa în timpul drumului de întoarcere al Ale&andrei din >talia. Apoirevău pensionul, pe câteva novice, chipultatălui ei şi episodul încheiat în braţele lui'âpol5a. (avanul *apelei 4i&tine îi aminti

 

de ?iulio omano şi de portretul săuprofetic. "evăluirile făcute de regina@ona îi lăsaseră un gust amar.*e şansă avea să se mărite cu un rege :*um probabilităţile îndeplinirii uneiasemenea profeţii erau minime, risca săa#ungă bătaia de #oc a tuturor.

"eschiderea uşii, în pragul căreiaapăru silueta impunătoare a episcopului$osos/i, o făcu să deschidă ochii. Preţde o clipă, se întrebă dacă tatăl ei se aflacu adevărat acolo. ?lasul cald şi grav alprelatului îi spulberă însă ultimele îndoieli.

8 Ale&andra08 (ată, în sfârsit0 Ale&andra sări din pat şi îl îmbrăţişă.

Ochii i se umplură de lacrimi.8 (ată, tată drag0 "omnul fie

lăudat0 )şti aici0 =ai, tată, dacă ai şti...8 1tiu, copila mea, ştiu 0 2elena m-

a pus la curent. (e simţi bine : 6u te-ailovit prea rău :

 

8 6u, tată 0 !ii liniştit0 ăul care măarde e în sufletulmeu.

8 Acum, linisteste-te şi ascultă-măcu atentie0 O să-tidau o veste bună0

 Ale&andra se opri din plâns şi îl privicurioasă.

8 O veste bună : 9ai pot fi şi veştibune pentru mine :

8 4igur că da, Ale&andra0 (ocmai îţiaduc una care te va binedispune.

8 (e ascult, tată.8 Prinţul =ittorio *olonna mi-a

cerut mâna ta, şi eu am acceptat.

 Ale&andra îl întâlnise pe prinţ laoma, cu prile#ul unei slu#be de *răciun.*âteva luni după aceea, îl revăuse întimpul unei vânători organiate peproprietăţile sale în cinstea monseniorului$osos/i. )piscopul fusese rugat să-şiaducă şi fiica. în timpul şederii la castel,prinţul nu o slăbise din priviri pe

 

 Ale&andra. înalt, brunet, cu ochii veribătând în albastru, amfitrionul, caretrecuse de treieci de ani, i se păruseviolent şi prea gomotos. Ale&andraprefera romantismul, blândeţea şitandreţea lui 4tanislas.

@rusc, în mintea Ale&andrei răsăridin nou profeţia pe care tocmai i-o făcuseregina, referitoare la o căsătorie marcatăde cele trei trăsături pe care le ura cel maimult pe lume7 geloia, claustrarea şiintriga. (urnul în care o vedea închisă?iulio omano putea fi castelul prinţului*olonna. "esigur, temperamentul latin alprinţului conţinea germenii geloiei, aiposesivităţii maladive şi ai intrigii.

4pre marea lui surpriă, prelatul,care se aştepta la e&clamaţii de bucurie,vău că fiica sa era guduită de suspine.

8 Ale&andra, ce se întâmplă :*redeam că vei fi fericită la gândul că temăriţi...

!ata încerca să-şi stăpâneascălacrimile.

 

8 "a... nu... în fine, e prea greu să-ţi e&plic, tată...

)piscopul o sărută cu tandreţe şicăldură. 9âna samare şi puternică mângâie domol capul Ale&andrei. Apoi, cu umilinţă, începu să seroage şi-$ imploră pe "umneeu să-1i îndrepte chipul ceresc spre Ale&andra, să-iarate întotdeauna calea cea dreaptă şi să-i ierte capriciile copilăreşti.

 Apoi, îi e&plică Ale&andrei că îndatoririle îl chemau alături de regele4igismund. înainte de-a pleca, îi făgăduică va veni la ea seara să asculte povesteaperipeţiilor ei. !ata îi sărută mâna şicrucea de la piept şi îi mulţumi pentru înţelegere.Plecând, îi recomandă 2elenei să veghee asupra celeipe care în taină o numea flacăra sufletului său

.

 

eara a fost dat un banchet încinstea suveranilor. 9usafirii,

gătiţi de sărbătoare, se adunară în sala cea mare cu coloane.

@anchetul nu avea să seprelungească prea târiu,

deoarece vânătorii şi cavaleriicare participaseră la vânătoare erau

obosiţi. *eremonia nuntii urma să aibă loca doua i

ablonos/i planificase pentrununta fiicei sale o săptămână de petreceri,vânători, spectacole şi baluri. Amestecateprintre invitaţi, Ale&andra şi prietenele saleadmirau cadourile somptuoase e&puse peo masă mare vegheată de doi panici7vase de aur şi de argint, coliere de perle,diademe împodobite cu pietre preţioase,stofe ţesute cu aur, covoare preţioase şitablouri cu subiecte religioase pe caresuveranii, prietenii şi mai ales supuşiifamiliei ablonos/i se grăbiseră să le

S

 

aducă pentru a-şi asigura protecţiaprinţului.

9aestrul de ceremonii anunţă cuvocea sa gravă şi limpede intrareasuveranilor. în calitatea sa de amfitrion, Adam ablonos/i păşi în întâmpinarearegelui 4igismund.

8 O rog pe 9aiestatea =oastră săbinevoiască să preidee banchetul0

Precedat de maestrul de ceremoniişi de şase pa#i cu livrele galonate cu aur,care aveau la piept blaonul familieiablonos/i, regele se îndreptă spre salaspaţioasă, construită în formă de ogivă,unde fusese întinsă o masă în formă depotcoavă pentru două sute de persoane. Argintăria, luminată de miile de lumânărisuprapuse pe imensele candelabre de fier for#at, oferea un spectacol minunat. 9asaregelui şi a celor apropiaţi lui, dispusă peo estradă, domina întreaga sală.)piscopul $osos/i fu aşeat întrearhiducele !erdinand şi loan 'âpol5a.

 

*entrul sălii era liber, pentru a le îngădui saltimbancilor, muicienilor,dansatoarelor, bufonilor şi menestrelilor să-i înveselească pe meseni.

$a masa situată în dreapta estradei, Ale&andra avu plăcuta surpriă să sevadă aşeată între 'b5gnie, care îşirevenise după accident, şi prinţul Bislav4obies/i.

*ucerit de frumuseţea, farmecul şimintea sclipitoare a fetei, 4obies/i îi făceao curte frenetică. ?elos, 'b5gnie îiarunca priviri otrăvite şi amândoi o asaltaucu complimente. "ând impresia că îiascultă cu plăcere, Ale&andra observa cucoada ochiului ce se întâmpla la masaregelui, unde,alături de Adam ablonos/i si de soţialui, stăteau viitoriisoţi. emarcase cu satisfacţie secretă că4tanislas îşi negli#a vădit logodnica.

Pentru 4tanislas, banchetul era uncalvar în toată regula. 'elul comesenilor 

 

de lângă Ale&andra, ardoarea lor de a-iplăcea, graba lor de a o servi îiredeşteptaseră nu numai dragostea, ci şio geloie ce-i ardea măruntaiele.4tanislas se lăsa în voia unor gânduriamare. Privilegiile de care se bucura înpreent nu îi puteau fi suficiente. 9intea îiera străbătută de ideile cele mainebuneşti7 să o părăsească pe Ana, săfugă cu Ale&andra şi să ducă apoi o viaţăde pasiune şi vis. Pregătirile pentru nuntăerau însă prea înaintate ca să poată rupe în ultima clipă legăturile pe care avuseseimprudenţa şi slăbiciunea să le accepte.4ă o părăsească pe Ana acum, înpreenţa regelui 4igismund şi a întregiinobilimi polonee de rang înalt, ar fiechivalat cu o insultă de neiertat. !ratele Anei s-ar fi simţit obligat să-l provoace laduel şi, chiar dacă ar fi ibutit să-lţintuiască la pământ cu sabia, răbunareafamiliei ablonos/i l-ar fi urmărit toatăviaţa. Presupunând, împotriva oricăreiraţiuni, că eventuala fugă cu Ale&andra ar 

 

fi fost dusă la bun sfârşit, de ce mi#loaceavea să dispună pentru a-şi asigura oe&istenţă confortabilă : 4e spunea căepiscopul $osos/i îi pregătise fiicei saleo estre substanţială, dar avea el oare săaccepte - el, un prelat sever, apărător almoralei creştine - o căsătorie pângărită deun scandal de asemenea proporţii :6iciodată0 Ale&andra era o bastardă şiaceastă stare civilă îl forţa pe tatăl ei să-iasigure o alianţă matrimonială onorabilă,care să o pună la adăpost de oriceintenţie răuvoitoare.

 în acest timp, o orchestră de harpe,chitare şi tamburine încânta urechilecomesenilor, care îl văură în sfârşit pema#ordom apărând în fruntea şirului celor câteva sute de servitori care aduceau petăvi întinse de argint bucatele pregătitepentru această prestigioasă adunare.

)rau patru servicii ce cuprindeaupatrueci şi opt de feluri de mâncare,peşte şi vânat de toate soiurile. 4omonii,

 

homarii, păstrăvii, crevetele şi broaşteleerau servite într-un cadru decorativingenios. $ebedele, potârnichile, claponii,faanii şi bâtlanii erau preentaţi cu pena#cu tot, fiind #umuliţi la iuţeală, ceea ce îifăcea pe invitaţi să se minunee. *erbii,căprioarele, urşii şi mistreţii păreau vii."espuiată de pene sau păr, carnea îifăcea pe meseni să salivee. Pentru aa#uta aceste bucate suculente să alunecepe gâtle#, lacheii serveau băuturile celemai diverse7 vinuri fine aduse din %ngaria,?recia, >talia şi 9oldova, la care seadăugau hidromelul şi rachiul ce ardeaugâtul.

Pentru a-i înveseli pe convivi, îmblânitori de lei şi acrobaţi e&ecutaunumere de o mare îndrăneală. Pră#iturileşi dulciurile de tot felul, cu forme dintrecele mai biare, fură urmate de enormestive piramidale de fructe.

"e-a lungul întregii petrecerigastronomice, loan 'âpol5a, care avea unspirit fin de observaţie, urmărea cu o

 

privire amuată #ocul subtil al Ale&andrei,care îi manipula pe'b5gnie, pe prinţul 4obies/i şi pe viitorulmire ca pe nişte paiaţe. îşi dădea seamaacum cât de mult se înşelase în privinţasărutului pe care i-l dăduse fata îndimineaţa aceasta. 9icuţa nu făcusealtceva decât să se folosească de el. )raprima dată când o femeie îi #uca oasemenea festă. (rebui să admită că,pentru vârsta ei, era foarte subtilă şitotodată foarte puternică. 9aliţios, hotărî că Ale&andra merita întreaga sa atenţie."e ce să-i lase pe caraghioşii ăia trei săguste dintr-un fruct atât de rar, în loc să şi-l ofere el pe tot :

4pre cea mai mare plăcere aamatorilor de dans, regele 4igismund şiregina @ona deschiseră balul. 4e alcătuirăcupluri şi paşii bine ritmaţi formară unbalet armonios.

 Ale&andra era e&trem de solicitată.Primul dans îi reveni lui 'b5gnie, carepurtase la vânătoare culorile ei. în timp ce

 

dansa cu ea, o privea drăgăstos în ochi.4chimbarea partenerilor îl sili să opărăsească. Prinţul 4obies/i, tânăr, agil,curtenitor şi cu ochi languroşi, luă cu ungest duios mâna Ale&andrei.

8 "omnişoară, acordati-mi toatedansurile vieţii dum neavoastră şi vă voiface cea mai fericită femeie din lume0

8 lată o propunere la care merităsă mă gândesc0

"ansatorii se încrucişară şi Ale&andra avu surpria dea se pomeni faţă în faţă cu 4tanislas, care îi şopti7

8 Ale&andra, vreau să vorbim0)a răspunse sec78 6u mai avem nimic să ne

spunem04tanislas îi strânse mâna cu patimă.8 Ale&andra, te iubesc0!ata simţi cum palmele i se acoperă

de o transpiraţie uşoară. Atingerea lui4tanislas şi glasul său vibrant o făcură săretrăiască fugitiv vremurile fericite ale

 

iubirii lor. 6u voia însă ca 4tanislas să-şidea seama de tulburarea ei.

 Ale&andra simţi privirile Anei aţintiteasupra sa.

8 Păstreaă-ţi declaraţia astapentru viitoarea ta soţie0 (e urmăreşte cuochi furioşi de bufniţă.

4tanislas nu apucă să-i răspundă,fiindcă loan 'âpol5a îi luă locul. )moţiatinerei nu îi scăpă. 'âpol5a o privi cu îndrăneală în ochi şi âmbi, ca şi cumvoia să spună7 ;=ă cunosc taina.<

!ata e&clamă78 *um:8 6-am spus nimic, dar aţi înţeles

foarte bine0 Ale&andra avu senaţia că 'âpol5a

 îi pătrunsese gândurile cele mai intime. Apoi, 'âpol5a îi cedă locul lui 'b5gnie.

8 (erpsihora v-ar fi invidiat graţia 0spuse el.

8 >ar 9arte v-ar fi invidiatcuteanţa0 replică ea âmbind.

4obies/i urmă la rând.

 

8 Aştept în continuare răspunsuldumneavoastră0 insistă el galant.

8 4unteţi prea indulgent04tanislas reveni la atac.8 Ale&andra, nu pot trăi fără tine08 6u mai spune08 Aşa este0 i-o #ur0 Am făcut o

greşeală, dar aş putea s-o repar0 %nsingur cuvânt de-al tău, şi rup logodna 0

8 )şti nebun0!u rândul lui 'âpol5a să se

 încrucişee cu 4tanislas şisă intre în discuţie.

i

8 =oi fi întotdeauna lângădumneavoastră să vă salve de cei carevă atacă0

 Ale&andra avu sentimentul că tainaei era din nou devăluită.

8 )&celenţa =oastră e preaamabilă şi nu voi pregeta să-l chem lanevoie0

6u o arăta, dar vorbele lui 4tanislaso druncinaseră.

 

"upă 'b5gnie şi prinţul 4obies/i,care îşi continuară complimenteledrobitoare, se pomeni din nou în faţă cu4tanislas care, după o reverenţă în ritmulmuicii, îi spuse cu glas fierbinte7

8 2otărăşte-te, Ale&andra0 =orbescserios0 (e iubesc0 "umneeu mi-e martor0

8 6u huli, nefericitule0 spuse ea,făcând totodată un efort supraomenescpentru a-şi stăpâni lacrimile.

4imţea că vorbele lui 4tanislas erausincere, dar în acelaşi timp începea să-şidea seama de realitate. 4tanislas nu erasingurul vinovat. $ipsise prea mult dinPolonia. 4tanislas o aşteptase prea mult. Acum, totul era pierdut. "acă 4tanislasrupea logodna, regele avea să-l e&ilee.)ra o situaţie fără ieşire.

4pre marea ei uşurare, dansul luăsfârşit şi partenerii se despărţiră după oultimă reverenţă. 4pre surprinderea lui'b5gnie, Ale&andra ieşi din sala ceamare aproape alergând.

 

4tanislas aruncă o privire pe furiş în #ur, vrând să se asigure că Ana nu se uitala el, după care îşi croi drum printremusafiri şi ieşi pe urmele Ale&andrei.ăscolită, tânăra se simţea incapabilă săa#ungă în odaia ei. în pragul leşinului, seopri şi se spri#ini de perete.

"eodată, se simţi apucată de umerişi împinsă în prima cameră ce dădea încoridor. *andelabre cu lumânări aprinserăspândeau o lumină slabă.

4tanislas închise uşa şi o înlănţui pefată. $a început, Ale&andra se bătu, apoi, învinsă de ardoarea lui, se lăsă în voia sa.

8 (e iubesc, Ale&andra0 (e iubesccum n-am mai iubit pe nimeni vreodată 0 în noaptea asta fugim împreună0

8 6u vorbi prostii08 4-o ia naiba pe Ana şi pe toţi ai

ei0 6u vreau să mai aud de ei08 *e s-a făcut e bine făcut, l-ai dat

cuvântul08 Am creut că n-o să te mai

 întorci în Polonia, că o să te măriţi în >talia0

 

)ram disperat0 i-am scris mai multescrisori la care nu mi-ai răspuns niciodată0 Atunci, mi-am is că m-ai uitat0

 Ale&andra îl privi, tulburată deaceastă devăluire.

8 "ragostea mea0 4ărmanul meuiubit0 *um ţi-ai putut închipui aşa ceva :)u ţi-am scris patru scrisori, la care nu mi-ai răspuns0

8 "umneeule 0 6-am primit niciuna 0

8 Acum înţeleg0 9aica superioarăle-a oprit şi le-a distrus0 $a pension, toatăcorespondenţa era supravegheată şicenurată0

8 >ubito, lasă-mă să te ating, să tesimt, lasă-mă să regăsesc buele fierbinţicare ştiu aşa de bine să mă scoată dinminţi0

*u tandreţe, ea acoperi cu sărutăridin ce în ce mai pasionate fruntea, ochii,obra#ii şi bărbia lui 4tanislas, oprin- du-se în cele din urmă pe gura sa şi să-i soarbă

 

răsuflarea, ca şi cum ar fi alcătuit osingură fiinţă.

Paşii cadenţaţi ai mai multor soldaţifăcură să răsunelespeile coridorului. 4tanislas tresări,smuls din e&ta. 4pre neplăcuta luisurpriă, paşii se opriră în faţa uşii, însoţiţide gomotul sec al halebardelor puse înpoiţie de gardă.

4tanislas aruncă o privire în #ur. Atunci îşi dădu seama că se refugiaseră,prosteşte, în bibliotecă. 4e simţea cu atâtmai penibil cu cât ştia foarte bine de laviitorul lui socru că, în seara aceasta,regele 4igismund urma să se întâlneascătocmai în biblioteca aceea cu episcopul$osos/i, solul papei, şi să discute curegele $udovic al ll-lea, arhiducele!erdinand şi cu 'âpol5a despre situaţiapolitică a )uropei *entrale.

!ără un cuvânt, 4tanislas o luă pe Ale&andra de mână şi o trase după sine înspatele unei draperii ce acoperea ofereastră înaltă. 4trâns lipiţi în ambraura

 

ferestrei, cei doi auiră paşii câtorvaoameni care intrară în bibliotecă.

 Ale&andra interpretă gestul lui4tanislas ca pe o #oacă ce făcea careîntâlnirea lor să fie şi mai e&altantă.Pentru ea, draperiile grele de brocartrepreentau un id de netrecut care îisepara de ceilalţi.

(emându-se de ce putea fi mai rău,4tanislas îşi duse degetul la buele feteipentru a-i da de înţeles să tacă. Osudoare rece îi acoperi spinarea. *udelicateţe, Ale&andra prinse mâna iubituluiei şi începu să o acopere încet de sărutăritandre. Avea senaţia că pluteşte pe unnor care îi ducea pe culmile plăcerii. )radeparte, prea departe pentru a percepeglasurile care se aueau în bibliotecă.

4fâşiat între dorinţa de a o săruta pecea pe care o iubea şi teama de-a fidescoperit, 4tanislas se străduia săasculte ce se petrecea dincolo dedraperie. "e îndată ce înţelese că regele4igismund şi interlocutorii lui intraseră în

 

mieul discuţiei, fără ca nimeni să-şi fi luatprecauţia de a verifica restul camerei,uitându-se în spatele draperiilor, încor-darea îi scău şi se lăsă luat de vârte#ulfreneiei, fără a-şi slăbi totuşi vigilenţa.Penumbra ce-i încon#ura nu îl împiedicăsă găsească buele Ale&andrei şi să lepecetluiască printr-un sărut pasionat.

Paşi apropiindu-se de draperie îl întrerupseră. Precaut, 4tanislas îşi pusedin nou degetul pe buele Ale&andrei.$acomă ca un animal domestic, aceastalinse degetul şi palma tânărului, ca şi cumar fi vrut să adune cu limba toată sevablândeţii ce iradia din ea. "oamne, cât îliubea pe bărbatul acesta 0 )ra lumina ei,glasul ei, muica ei preferată, parfumul celmai îmbătător0

6erăbdătoare, fata se întrebă de ce îşi pierdeau vremea aici. "e ce nu fugeau,aşa cum propusese 4tanislas: $a naibacu Ana şi cu familia ei0 $a naiba cu regeleşi curtea lui de linguşitori şi intriganţi0 4e

 

simţea în stare să o înfrunte pe mătuşa2elena, pe unchiul 3aimir şi chiar petatăl ei, episcopul.

@rusc, Ale&andra tresări şi îşidesprinse buele. (ocmairecunoscuse cu groaă glasul tatălui ei.(ăria ei se spulberă caun vis în orii ilei. 4e simţi nea#utorată,vulnerabilă. Puterea aceasta a dragosteiputea fi măturată de o simplă pală devânt : !usese mintită sau înţelesese totulde-a-ndoaselea :

F i

8 9aiestate, mesa#ul personal pecare vi-l aduc din partea 4anctităţii 4alePapa $eon al G-lea este de o gravitatee&tremă. Agenţii noştri din *onstantinopolne-au semnalat că sultanul 4elim apregătit efective foarte importante pentru oviitoare invaie a )uropei. !iind gravbolnav, sultanul ar vrea să cucerească obună parte din continentul nostru înaintede-a muri. "oar o nouă cruciadă a

 

creştinătăţii ar putea îndigui formidabilulatac al >slamului care ne ameninţă.

?hemuită la pieptul lui 4tanislas, Ale&andra se simţi treptat întărită. ?lasulrăsunător al regelui 4igismund se făcuauit după cel al prelatului.

8 înţeleg îngri#orarea suveranuluipontif, care este şi a noastră, monseniore."ar, la ora actuală, o cruciadă contraotomanilor ni se pare o fanteieirealiabilă. *arol Euintul şi !rancisc > sepândesc precum câinele şi pisica. 2enrical =>ll-lea e preocupat mai degrabă deamantele sale şi de încăierările cu !ranţadecât de salvgardarea )uropei. )reia lui$uther, care ameninţă temeliile @isericii*atolice, revoltele ţăranilor şi rivalităţiledintre prinţi au adus ?ermania în pragulrăboiului civil. >talia este un viespar încare se înfruntă aproape toţi suveranii şiprinţii din )uropa Occidentală. *ât despre=eneţia, ea face un #oc dublu. Pe de oparte, nici nu concepe să rupă relaţiile

 

comerciale foarte bune cu turcii, iar pe dealta, se bate cu ei pentru a-şi păstrainsulele din 9area )gee şi din9editerana. egatul meu, Polonia, apărăflancul de est al )uropei de presiuneacrescândă a ruşilor şi tătarilor.

 Ale&andra recunoscu vocea subţirea regelui $udovic al ll-lea.

8 %ngaria, care se află în linia întâi în faţa pericolului turcesc, înţelege şi eafoarte bine temerile 4fântului Părinte. Aprobăm deopotrivă şi pe deplin analiafăcută de regele 4igismund, unchiulnostru. "in nefericire, )uropa este şi va fi întotdeauna debinată.

 Arhiducele interveni78 4unt trei ani de când 4finţia 4a

$eon al G-lea predică în adar un nourăboi sfânt. "e la ultima cruciadă s-auscurs două sute cincieci de ani.

$udovic al ll-lea replică pe un tonplin de vigoare şi de mândrie7

8 "e ce vă încăpăţânaţi să afirmaţică nu au fost decât opt cruciade, când în

 

realitate au fost ece : %itaţi cu bună-ştiinţă de cea mai recentă, de la 6icopoleşi =ama, a cărei povară principală a fostsuportată de noi, ungurii.

)piscopul vorbi din nou, calm78 4anctitatea 4a vă aminteşte si vă

avertieaă căocuparea de către turci a @alcanilor pânăla @elgrad, care e de#a înfăptuită, icdeschide acestora porţile )uropei *en-trale. încă o năvălire şi vor copleşi%ngaria, vor cuceri =iena şi se vor înfige în inima Occidentului. 4uveranul pontif seteme foarte rău că regii de ai, incapabilisă înţeleagă necesitatea de a se uni subsemnul crucii, vor avea prile#ul să-şiamintească de inconştienţa lor când sevor afla îndărătul gratiilor închisorilor turceşti.

$udovic al ll-lea răspunse cusuperioritate7

8 "upă părerea mea, nu trebuie sădramatiăm0 Puteţi să o liniştiţi pe

 

4anctitatea 4a. %ngaria poate opri singurăo eventuală invaie otomană.

8 4ubestimaţi forţele turceştiactuale, îl contraise episcopul cufermitate.

 Arhiducele !erdinand luă cuvântulcu autoritate7

8 %ngaria se poate oricând biuipe a#utorul nostru. egatul 4paniei şi4fântul >mperiu oman ?ermanic nu vor accepta niciodată ocuparea )uropei*entrale de către turci. 9aiestatea 4a*arol Euintul, fratele nostru, continuă săfie duşmanul cel mai necruţător al>mperiului Otoman.

 Ale&andrei îi părea rău pentru tatălei, care îşi cheltuia adarnic energia. Acest dialog al surilor, lipsit de interespentru ea, o plictisea de moarte. Pentrufată, centrul lumii era 4tanislas.

Prelatul încercă să-şi atingă ţelul peo cale ocolită.

 

8 Pe de altă parte, 4anctitatea 4aar dori foarte mult ca amândouă proiectelede alianţă matrimonială dintre *asele2absburg şi agellon să se împlinească.

*u acest prile#, Ale&andra şi4tanislas aflară că regele $udovic al ll-leaal %ngariei urma să se însoare cu prinţesa9aria, sora lui *arol Euintul si aarhiducelui !erdinand, si că acesta dinurmă avea intenţia de a se căsători cuprinţesa Ana, sora regelui $udovic al ll-leaşi nepoată a regelui 4igismund. )piscopuladăugă7

8 4uveranul pontif speră caaceastă dublă alianţă nu numai să întărească legăturile dintre cele două*ase ale dumneavoastră, ci şi săsporească în centrul )uropei coeiuneacreştină, ceea ce ar îngădui poate mailesne crearea unui front comunantiotoman.

 Ale&andra recunoscu timbrul vocii luiloan 'âpol5a.

 

8 "acă îmi este permis să-mie&prim părerea, găsesc mai reonabil ca Alteţa 4a, prinţesa Ana, să se mărite maidegrabă cu 9aiestatea 4a regele-împărat*arol Euintul, decât cu Alteţa 4aarhiducele !erdinand care nu posedă niciun teritoriu.

egele $udovic al ll-lea interveni78 Argumentul dumneavoastră pare

 întemeiat0"ar glasul arhiducelui vibra de#a de

o furie greu stăpânită78 =ă uitaţi rangul, conte 'âpol5a0

*a vasal al regelui $udovic al ll-lea şisimplu guvernator al (ransilvaniei, ar trebui să vă daţi seama de limitele poiţieidumneavoastră.4ubtilităţile dumneavoastră politice suntprea străveii. (oată

F

lumea ştie de visul iluoriu pe care îl aveţide a urca într-o bună i pe tronul %ngariei0

egele $udovic al ll-lea admisecandid7

 

8 4i asta e adevărat0 Arhiducele continuă, incitat de

e&clamaţia tânărului suveran78 "eşi răposatul rege =ladislav a

refuat să vă acorde mâna prinţesei Ana,continuaţi să vă agăţaţi de această idee.4i dacă informaţiile mele sunt corecte,moştenitorul său, aici de fată, v-a refuat siel.

 Astfel, Ale&andra află cu stupoarepovestea avatarurilor matrimoniale alesalvatorului ei. 6u ar fi creut vreodată căun bărbat atât de atrăgător poate suferiasemenea eşecuri. )ra însă vădit căaproape niciodată criteriile politice nucoincid cu cele feminine. (otuşi, în ochii ei,această tocmeală matrimonială le hărăeatinerelor prinţese, cărora nimeni nu lecerea părerea, rolul cel mai trist cu putinţă.

8 9onseniore, îl puteţi asigura pe4fântul Părinte că aceste două căsătoriivor avea loc aşa cum s-a stabilit, spusearhiducele pe un ton tăios, pentru a punecapăt discuţiei ce lua o turnură penibilă.

egele 4igismund declară pe un tonpompos7

 

8 înainte de a încheia aceastăconversaţie, vă rog să o asiguraţi pe4finţia 4a de respectul meu pentrupersoana sa şi de admiraţia mea pentrulupta pe care o duce. "acă regatulnepotului meu s-ar întâmpla să fie atacatde otomani, o să-i vin în a#utor, asta se înţelege de la sine. "upă cum a afirmatarhiducele !erdinand, *arol Euintul ar interveni şi el. întreprinderea unei cruciadear implica mari cheltuieli, foarte mari. *ineva suporta o asemenea operaţiune : latăcare este nodul nostru gordian0

?lasul episcopului e&primă o ironiemuşcătoare7

8 îi voi transmite suveranului pontif toate argumentele dumneavoastră, dar sunt sigur că 4anctitatea 4a va a#unge laconcluia că noi, creştinii, am apucat-o pecalea sinuciderii0

 Ale&andra nu se putu împiedica săse întrebe ce figură

 

ar face tatăl ei dacă ar sti că fiica sa seafla la câţiva metri de el, în spatele uneidraperii, în braţele lui 4tanislas.

8 Presupun, monseniore, căabsenţa noastră a început să se facăsimţită, spuse regele 4igismund. 4ă ne întoarcem la musafiri0 Petrecerea trebuiesă continue0

>eşiră din bibliotecă şi uşa se închise în urma lor. Pe coridor, paşiicadenţaţi ai soldaţilor din gardă se îndepărtară şi ei.

*u nenumărate precauţii, 4tanislasdădu la o parte draperia şi aruncă o privirecirculară în odaia spaţioasă, apoi se întoarse spre Ale&andra şi o luă de umeri.9omentul era crucial şi îşi dădea foartebine seama de acest lucru.

8 *alea e liberă, iubito0 Acumtrebuie să te hotărăşti repede0 =rei canimic să nu ne mai despartă :

 Ale&andra îl privi drept în ochi. *etrebuia să răspundă : aţiunea o îndemna

 

la înţelepciune, deci la refu. >nima, înschimb, îi poruncea să fugă cu iubitul ei.

8 (u eşti stăpânul0 "acă trebuie, teurme până la capătul lumii0

4tanislas o îmbrătisă.8 6-o să-ţi pară rău 0 Acum trebuie

să ne grăbim0inând-o pe Ale&andra de mână, ieşi

pe coridor. "upăce se asigură că nu se vedea nimeni prinprea#mă, se îndreptară spre una dintreieşirile din castel.*u chipul strălucind de bucurie, Ale&andra îl urma, con-vinsă că porneau pe un drum anevoios, dar cu siguranţăplin de dragoste, tandreţe şi romantism. 'arurile erauaruncate

 

idoma unor imense degeteluminoase răscolind benapădurii, raele argintii ale lunii

pline îndrumau galopul cailor. Pur-sângele Ale&andrei spinteca aerul suflând penările-i largi. 4tanislas îi deschideadrumul, lovindu-şi cu cravaşa calul roibpentru a merge mai repede. %n al treileacălăreţ - Bitold, valetul lui 4tanislas - îi

urma îndeaproape. A#ungând într-unluminiş, pe culmea unei pante pe care caiio urcau anevoios, 4tanislas se opri s-oaştepte pe fată. A#unsă în dreptul lui, Ale&andra îşi opri calul şi âmbi. (ânărul îşi apropie calul de al ei, se aplecă şi osărută. (ulburată, Ale&andra închise ochii. Acest gest tandru şi senual deopotrivă îiinsuflă energia care începea s-opărăsească.

0A

HI

 

Bitold sosi şi el. Ale&andra privi înapoi ca să se asigure că nu era nimenipe urmele lor, dar 4tanislas o linişti7

8 6u te teme, iubito0 Am luat-o peun drum forestier care se pierde în inimacodrului şi a#unge la un han iolat unde tevei putea odihni puţin, cât să luăm alţi cai.

 Ale&andra îi mulţumi fără a pomenide oboseala care începea să o cuprindă.

 Avea el destule gri#i şi aşa.*ei trei călăreţi se aşternură din nou

la drum. Parcurseseră o bucată bună dedrum, când orile începură să mi#ească,luminând cerul dinspre $evant."eodată, o săgeată se înfipse în pieptul lui 4tanislas,care icni şi se prăbuşi pe spate, inert, peste crupa calului.%n firicel de sânge i se scurgea din gura întredeschisă

HJ

 

.Bitold avu parte de aceeaşi soartăcu a stăpânului său.

 înainte ca Ale&andra să-şi poată daseama ce se întâmplă, se vău încon#urată de un pâlc de călăreţi tătaricare se iviră dintre trunchiurile albe alemestecenilor, scoţând strigăte stridente.4periat, calul fetei se cabră aproape laverticală, încât Ale&andra, deechilibrată,cău la pământ. "oi tătari săriră de pe cai,se repeiră la ea şi îi ridicară fusta, vrândsă-i verifice virginitatea.

4atisfăcuti, îsi anunţară şeful, untânăr călăreţ cu unaer semeţ, care purta la gât un lanţ de aur  împodobit cu un medalion cu blaonuldinastiei ?h#rei, familia suverană atătarilor din *rimeea.

 Aflată încă în stare de şoc, Ale&andra se bătea din toate puterile şistriga, îngroită7

8 Asasinilor0 @andiţilor0(ânărul o privi âmbind7

 

8 $inişteşte-te, frumoaso0 6-ai dece să te temi0 )u unul sunt cumsecade0!oarte cumsecade0 9ă numesc 3ubilai?hirei, şi sunt nepotul marelui-han al*rimeei0 "ar tu cum te numeşti :

 Ale&andra încetă să se bată şi îlprivi fără să răspundă.

(ătarul ibucni în râs.8 6u conteaă0 Oricum o să-l uiţi

şi tu0 $a noi, necredincioşii îşi schimbă întotdeauna numele. "e-acum, te vei numio&elana0 ) un nume foarte frumos. Amcunoscut odinioară pe cineva care senumea o&elana... 6u era chiar aşafrumoasă ca tine... "in păcate, a murit lanaştere... ) o poveste tare tristă...

 Această ultimă afirmaţie şi mai alestonul său o sur- prinseră pe Ale&andra.@arbarul acesta suferea pentru cineva...avea sentimente omeneşti. efuă să-sicreadă urechilor.

3ubilai le porunci oamenilor lui să-idea înapoi calul Ale&andrei şi să-l lege de

 

al său. %n călăreţ o a#ută să încalece, apoi îi legă mâinile de capătul şeii.*onducătorul tătarilor scoase un strigătsălbatic şi porni în galop prin pădure,trăgând după el calul Ale&andrei, urmat detoată hoarda.

!ata trebui să facă un efort ca sărămână în şa. >maginea lui 4tanislas ucis îi reveni dureros în memorie. învinsă, ea îşi blestema în clipa aceea propriapasiune. Ar fi preferat să-l vadă pe4tanislas în braţele Anei, dar viu."isperarea îi sfâşia sufletul. Preicereafăcută de regina @ona era departe de a se împlini7 ;=ei fi regină0 *aptivă în castelultău, îţi vei învinge toţi duşmanii0 4ingura taarmă va fi intriga0<

*alea pe care i-o impunea acumdestinul nu ducea cu siguranţă la tron.Obosită şi descumpănită, închise ochii.?alopul calului... vârte#ul gândurilor... numai ştia dacă adormise sau îşi pierduse

 

cunoştinţa... Pentru ea, cavalcada dură untimp nedefinit...

=reme de două luni, Ale&andra fusilită să urmee hoarda lui 3ubilai ?hirei şise pomeni martorul forţat al raiilor devastatoare ale tătarilor. (rebui să asiste, îngroită, la spectacole groanice7 #efuireabisericilor şi a locuinţelor, masacre, violuri,răpiri...

 în ciuda violenţei şi a sălbăticieisale, 3ubilai se arăta curtenitor faţă de Ale&andra. îi dădea de mâncare ce eramai bun şi se culca alături de ea pentru ao apăra de propriii oameni. încercase demai multe ori să o binedispună, dar fărăsucces. Ale&andra se închisese în sine şirefua orice dialog. efuă totodată şicadourile pe care voia să i le ofererăpitorul ei. în ochii ei, era în#ositor săaccepte fie şi cel mai neînsemnat dar dinpartea acestui barbar, cu atât mai mult cucât bi#uteriile şi hainele proveneau din #afuri.

 

6oaptea, când cerul înstelat seboltea deasupra lor ca un plafon împodobit cu oglini minuscule cereflectau lumina rece a lunii, Ale&andraplângea în culcuşul ei. în ciuda oboselii,somnul o ocolea. $acrimile erau singurultovarăş al singurătăţii, nefericirii şidisperării sale. >nstinctul o avertia că nuva putea scăpa de această brută careavea, fără îndoială, un plan anume cu ea."ar cum să-l afle: *u sufletul sfâşiat, se întreba ce îi mai rămânea de făcut. 4ă seomoare : 6u 0 *ât e viaţă, e şi speranţă...

 în fruntea numeroaselor căruţe plinecu pradă şi cu tineri prionieri - fete şibăieţi - la care se adăugau cireile de viteşi hergheliile de cai, 3ubilai intră în ţinutultătarilor. "upă câteva ile de drum, sosirăla @achci sarai, o vastă aglomerare decorturi, care era capitala 2anatului*rimeei.

 începând de a doua i, Ale&andra fuluată în gri#a a două bătrâne, care o

 

 îmbrăcară şi o machiară după modatătară. *ând fata îşi vău vechea rochiedrenţuită aruncată în foc, avu senaţia căi-a fost smulsă o parte din ea însăşi.Oricât de murdară şi de ruptă ar fi fost,rochia aceasta o însoţise în cele mai grelemomente ale vieţii sale. )ra ca şi cum, odată cu acest veşmânt, i-ar fi fost mistuităde flăcări însăşi copilăria.

 în aceeaşi seară, fu oferită de3ubilai marelui-han. >mpresionat defrumuseţea ei, bătrânul e&clamă, încântat78 9inunată marfă0 Ai mare gri#ă de ea şivei să nu ostrici0

%lterior, hotărî să o păstree pentrusueranul său, 4oliman, noul sultan alturcilor, fiul surorii sale 2afsa 2atun şi alrăposatului sultan 4elim >. 9arele-han îldesemnă pe nepotul lui 3ubilai pentru a fitrimis la padişah.

"upă trei ile de drum, convoiulcondus de 3ubilai ?hirei şi escortat de

 

cincieci de tătari înarmaţi a#unse la *affa.Patru căruţe pline cu fete şi băieţi, dintrecare Ale&andra era giuvaerul cel mai depreţ, împreună cu alte cinci umplute cunestemate, obiecte de aur şi argint,covoare şi stofe scumpe, la care seadăugau ece armăsari arabi de o marefrumuseţe, repreentau darurilee&cepţionale ce urmau să pecetluiascăbunele relaţii e&istente între 4oliman şiunchiul şi vasalul lui, 9ahmud 2an.

 Ale&andra se bucura de un regimpreferenţial. 3ubilai o ţinea mereu alăturide el, lua masa împreună cu ea şi dormeaalături de ea.

Pe corabia sub pavilion genove, cutrei catarge, numită  Dafne, Ale&andrabeneficie de aceleaşi privilegii7 îi furepartiată cabina secundului şi i sepregătiră mese speciale. *eilalţi sclavifură înghesuiţi, fetele separat de băieţi, îndouă cale. "e îndată ce lăile cu darurilepentru sultan, împreună cu cei ece

 

armăsari arabi fuseră urcate la bord,corabia îşi înălţă pânele şi se desprinsede chei. în larg, când portul *affa dispăru în are, toţi primiră îngăduinţa de a ieşi perând pe punte. 4upravegherea deveni maiblândă. (ătarii stăteau laolaltă la prova.

 Ale&andra se spri#ini de bastinga# şise uită la valurile ce păreau să goneascăde-a lungul corăbiei. *erul albastru şimarea ce accentuau singurătatea navei ofăcură să-şi dea seama de propria iolare.!ata contempla peisa#ul liniştit şi însorit cecontrasta cu frământarea ce îi chinuiasufletul.

 îi auea pe corăbieri vorbind îngenoveă şi se întreba cu perple&itate şiindignare cum de puteau accepta aceşticreştini să fie complicii unor asemeneapăgâni. !aptul de a transporta nişte captivicare împărtăşeau propria religie înschimbul unui pumn de galbeni îi depăşeaputerea de înţelegere.

 

 Ale&andra privi în #ur. (ătariipălăvrăgeau şi râdeau. !etele sestrânseseră ca o turmă de oi lângăcatargul din mi#loc. *orăbierii îşi vedeaude treburi fără grabă. 3ubilai nu se vedeape nicăieri.

Pe dunetă, căpitanul, stând înpicioare lângă timonierul care ţinea cârma,privea drept înainte. *u obra#ii bucă- laţi,pântecele proeminent şi picioarele scurteşi crăcănate, părea un cap de familierespectabil ce îşi îndeplineşte conştiinciosslu#ba.

 Ale&andra privi din nou valurile ce oatrăgeau ine&plicabil. Prin minte îi trecuideea sinuciderii. 4ă-şi sfârşească ilelepe fundul mării era poate mai bine decâtsă ducă mai departe o viaţă plină deumilinţe în haremul 9arelui (urc. *um nuştia să înoate, moartea avea să vinărepede. !u cuprinsă de ameţeală şiluciditatea i se tulbură. 9âinile i sedesprinseră de bastinga#.

 

@rusc, se aui un strigăt78 Om la apă 0 Ale&andra tresări, cu mintea

 înceţoşată. ;9-am şi aruncat în valuri :<se întrebă ea ăpăcită.

4imţi o mână pe umăr. îşi întoarsecapul şi îl vău pe 3ubilai ?hirei, care oprivea drept în ochi.

8 4ă nu faci aceeaşi prostie08 *e prostie : bâigui ea, încă

năucită.8 O fată... pleosc01i mimă cu un gest căderea unui

corp în valuri.8 4i nu o salvaţi :8 $a ce bun : "acă un sclav

evadeaă, e pedepsit cu moartea0 Aşa căşi-a primit de#a pedeapsa0 6-are rost săpierdem vremea0

3ubilai o invită să intre în cabinacare îi era reervată şi să nu o maipărăsească. (otodată, le trimise pe toate

 

fetele în cală, ca represalii pentrusinuciderea tinerei captive.

 în singurătatea cabinei sale, Ale&andra se agita ca un leu în cuşcă, încercând cu disperare să găsească unmi#loc de a-i transmite tatălui ei un mesa#.

*ând marinarul care o servea deobicei îi aduse masa, Ale&andra îşi încercă norocul. !ăgăduindu-i orecompensă mare, îl rugă să-i comuniceepiscopului osef $osos/i, la oma, căera în viaţă şi că ar putea să o găsească în haremul imperial de la *onstantinopol.?enoveul promise că va transmitemesa#ul. Ale&andra îi mulţumi, cu ochii înceţoşaţi de lacrimi.

Peste o oră, 3ubilai intră în cabină.8 9i-ai înşelat încrederea0

*orăbierul mi-a spus totul. Ale&andra se prăbuşi. >mpresionat

de disperarea ei,tătarul se îmblâni şi îi spuse că în lumea în care avea să intre trebuia să deadovadă de circumspecţie, prudenţă şi mai

 

ales suspiciune. în harem avea să fie încon#urată doar de duşmance. "evia eitrebuia să fie7 ;!iecare pentru sine<.

?ânditoare, Ale&andra privea prinhublou 9area 6eagră. 6umele nu sedatora culorii apei. "imineaţa, aceasta erade un verde-deschis, străveiu casmaraldul, iar după-amiaă devenea deun albastru asemănător cu acvamarinul.*ând cerul se acoperea de nori, apelecăpătau nuanţe cenuşii. 9area era neagrăca cerneala doar după căderea întuneri-cului, dar, chiar şi atunci, luna aşterneapeste valuri un covor întins, strălucitor, alecărui tonuri mergeau de la aurul vechipână la argintul topit. @olta cerească eraspuită de stele scânteietoare ca un focde artificii splendid îngheţat în neant.

 în cea de-a treia i, marea îşimanifestă capriciile care îi aduseserăporecla de ;6eagră<. "upă apusulsoarelui, se delănţui furtuna. Ale&andrafu treită de tanga#ul corăbiei asaltate de

 

valurile ce loveau violent coca. !ata seagăţa de mobilele prinse de pereţi şi depodea. *orabia gemea ca o fiară rănită."in fericire, Ale&andra nu suferea de răude mare.

"imineaţa - o dimineaţă tristă,mohorâtă şi agitată - veni fără ca furtunasă încetee. 4pre amiaă, marinarul aflatla postul de observaţie de pe catargstrigă7 ;Pământ0<. "upă vreo oră, corabiapătrunse într-o strâmtoare - @osforul -care făcea legătura între 9area 6eagră şi9area 9armara.

 Ale&andra învăţase ceva geografiela pension, ceea ce o a#ută să seorientee vag în lumea aceasta străină şiostilă.

=alurile se domoliră, dar ploaiacontinua să biciuiască pânele şi punteacorăbiei. Pe măsură ce Dafne înainta spresud, rafalele de vânt se îmblâneau, dar aversele se succedau cu violenţă. 9alurile@osforului abia se vedeau prin perdeauade ploaie. Apoi, stropii începură să se

 

rărească. Ale&andra întreărea malurilepline de vegetaţie şi presărate de case încon#urate de grădini cenuşii. emarcăruinele câtorva vile biantine, uşor derecunoscut după colonadele şi porticurilelor crăpate şi năpădite de iederă. 4ătucurise iveau ici şi colo, printre copacii ceacopereau parţial dealurile #oase, cupante dulci.

 Apoi @osforul se lărgi, şi corabiapătrunse în 9area 9armara.

$a tribordul lui Dafne apăru, dispusă în formă de amfiteatru, o enormăaglomerare de case urâte, roşii, galbene,violete, cenuşii şi albe, moschei dominatede minarete înalte şi subţiri, grădini şipalate, toate înecate de aversele deploaie.

!rumuseţea *onstantinopolului, atâtde mult cântată de poeţi, eradeamăgitoare. Ale&andra învăţase lapension despre lupta înverşunată dată decruciaţi pentru a împiedica invadarea

 

)uropei de către >slam. împreună cucolegele sale, ascultase îngroităpovestea groăviilor comise de hoardelelui 9ehmed al ll-lea *uceritorul care, dupăce îl e&ecutase pe ultimul împărat al@ianţului, înfipsese steagul cu semilunăpe domul bisericii 4fânta 4ofia. "e laacest eveniment se scursese mai puţin deun secol.

!etele îl ascultau cu atenţie pepărintele =inceno, care le povesteadeastrul pe un ton dramatic, se înfiorau,apoi, o dată lecţia încheiată, ieşeau înrecreaţie şi uitau totul sau aproape totul.4e vorbea adesea la oma despre aceştisultani care #urau pe barba lui 9ahomedcă le vor da cailor să mănânce ovă înbailica 4fântul Petru şi că papa îi vaşterge cu barba cimele celui care vacuceri Oraşul 4fânt.

Pe când comenta împreună cuprietenele sale italience isprăvile lui9ehmed al ll-lea şi căderea *onstanti-nopolului, Ale&andra nu ar fi bănuit

 

niciodată că avea să suporte pe pielea eiconsecinţele neplăcute ale acestei lupte înverşunate dintre creştinătate si >slam.

 Ale&andra îşi părăsi cabina când3ubilai îi ceru să urce pe punte, undecaptivii se aflau de#a, claie peste grămadă.6oaptea începea să-şi arunce vălul pesteoraş. Ale&andra uită să-şi acopere faţa.

3ubilai o admonesta78 (i-ai uitat vălul. Ascunde-ti fata

dacă nu vrei să mori.

!ata se supuse imediat. Ploaiarece, persistentă, amestecată cu grindină înmuiase hainele uşoare ale Ale&andrei. întimp ce corabia se îndrepta spre chei lalumina torţelor, 3ubilai dădu ordineoamenilor săi, care - spre mirarea Ale&andrei şi a tovarăşelor sale -desfăşurară în #urul lor o până neagră,lată, ţinută cu a#utorul unor lamele subţiride lemn, înalte de vreo doi metri. )ra unfel de paravan care le apăra de privirilecurioşilor care se îngrămădeau pe chei.

 

 îndată ce corabia trase la chei,3ubilai îşi trimise primul locotenent săanunţe sosirea transportului destinatseraiului imperial.

>olată de lumea e&terioară deaceastă barieră de stofă neagră, Ale&andra tremura de frig şi nelinişte. *ubraţele încrucişate la piept, îşi ridică ochiişi vău marginile superioare ale incintelor crenelate ale oraşului şi un turn pătrat împodobit cu un stindard roşu. ?uri de tunieşeau prin ambraurile idurilor.

*âteva fete ce se strângeau înfrigurate una într-alta în apropierea Ale&andrei aveau impresia că formeaă oturmă de vite închisă într-un ţarc de pânăce înlocuia parii şi scândurile. $a urechi lea#ungeau ordinele căpitanului, datemarinarilor care strângeau pânele, şi orumoare neclară ce venea dinspre chei.

 Apoi, incinta neagră se deschise să-i îngăduie lui 3ubilai să intre, urmat deşase negri înalţi, corpolenţi, purtând robe

 

de mătase albă pe sub mantii albe şi largi,tivite cu blană. Pe cap aveau turbane înalte şi albe. *el mai masiv, care îldepăşea cu un cap pe 3ubilai, o e&aminăpe Ale&andra cu atenţie, apoi îi ceru chiar să-şi ridice vălul ce-i acoperea faţa, şi oe&amină îndelung. 4atisfăcut, făcu un gestaprobator.

6egrul înalt le refuă pe celelaltefete, considerând că nu au suficientecalităţi. Apoi schimbă cu 3ubilai câtevacuvinte în turcă, iar acesta se întoarsespre Ale&andra şi îi vorbi în poloneă7

8 )unucul te acceptă în harem0 (epoţi considera norocoasă 0 *elelalte fetevor fi vândute la târgul de sclavi0

(ătarii făcură între paravanele destofă neagră un soi de coridor ce traversapuntea, cobora pasarela ce lega corabiade chei şi ducea la o litieră cu perdelelelăsate, trasă de doi catâri.

1eful eunucilor îi făcu semn Ale&andrei să urce în litieră. 3ubilai schiţăun gest discret de adio. !ata urcă în litieră.

 

)unucii lăsară să cadă perdelele şi închiseră uşile ăbrelite. 9icul cortegiu,escortat de halebardieri, se puse în sfârşit în mişcare. )unucii călare încon#uraulitiera.

 

ăvorâtă în spaţiul strâmt al litierei ce se legăna uşor, Ale&andra avea impresia că este o pasăre în cuşca închisă. Amintirea piţigoiului pe care unchiul 3aimir i-lfăcuse cadou în iua când împlinise ece ani îi năpădimintea. 6eputându-şi accepta condiţia de captiv, piţigoiul

se omorâse după câteva ile cu propriile gheare. $a aceavreme, Ale&andra, care îl hrănea, îl îngri#ea şi îl răsfăţa,nu putea înţelege de ce se omorâse. 6efiind conştientăde nevoia lui de libertate şi fericită că are o #ucărie, îi eraimposibil să-şi dea seama de nefericirea prionieruluisău. Astăi, a#unsă la rândul ei în cuşcă, Ale&andravedea lucrurile altfel, cu singura diferenţă că era hotărâtăsă scape cu viaţă. 6erăbdătoare şi curioasă, trase discretperdelele de piele ce acopereau ăbrelele litierei

KKJ

*u ochii scăldaţi în lacrimi, Ale&andra înţelese că

 începea un nou capitol al vieţii sale...Z

 

.*ortegiul, escortat de gările ce îi îmbrânceau pe curioşii care se apropiauprea mult de frumuseţea misterioasăhărăită plăcerii 9arelui 4enior, străbăteao stradă îngustă, întortocheată, mărginităpe o latură de case vechi de lemn, urâte şitriste, cu ferestre ăbrelite, iar pe cealaltăde un id înalt şi cenuşiu. în momentulcând litiera trecea prin faţa unui portal înalt de marmură albă şi neagră, luminatorţelor devălui privirilor Ale&andreicapete tăiate, uscate sau însângerate,aflate în nişe special construite în acestscop. ocul de lumini şi umbre al torţelor pâlpâitoare le făcea şi mai groteşti, ceeace o sperie pe Ale&andra. înainte de a fiapucat să-şi acopere ochii şi să-şi înăbuşeţipătul, avu ciudata impresie că acelecapete mişcau, că gurile le eraudeformate de rictusuri şi că pleoapele li sedeschideau.

)ra intrarea în Leni 4erai - noulpalat imperial construcţie începută de9ehmed al ll-lea *uceritorul, în urmă cuvreo şaieci de ani. 3ubilai îi vorbise de

 

această reşedinţă a 9arelui (urc, care îlimpresionase e&trem de mult în cursulcălătoriilor sale la *onstantinopol. îivorbise şi despre capetele tăiate, afirmândcă doar înalţii demnitari beneficiau deprivilegiul de a avea capetele astfele&puse după decapitare. )ra cumplit0 *ebarbarie0

 Acum, cortegiul urca spre )s/i 4erai- vechiul palat -, unde se afla haremulimperial şi unde Ale&andra avea, fără săştie, întâlnire cu propriul destin.

)unucii negri introduseră preţioasa încărcătură într-o curte imensă, unde, înciuda ploii şi a orei înaintate, Ale&andravău că se aflau numeroşi negri îmbrăcaţila fel ca aceia care o luaseră din port şinişte halebardieri însărcinaţi cu paa şicare, la apropierea litierei, îşi coborârăpudici privirile. %n bărbat care vedeachipul unei sclave a 9arelui 4enior erapedepsit cu moartea. )unucii negri nu îiputeau face însă nici un rău, îi e&plicase

 

3ubilai, făcându-i cu ochiul. Ale&andra nu înţelesese prea bine ce voise să spună.

 A#uns într-o a doua curte, mai maredecât prima, înfrumuseţată de straturi deflori şi de fântâni de marmură, modestulcortegiu se opri în faţa unei clădiriobişnuite, cu numeroase ferestre ăbrelite,ce i se păru hidos fetei obişnuite cuaspectul impecabil al palatelor, bisericilor şi monumentelor din oma.

%n negru deschise portiera litierei şi,cu un semn poruncitor, o invită pe Ale&andra să coboare şi să îl urmee,după care bătu la o uşă din fier for#at. Ovietă se deschise fără gomot şi nişteochi nevăuţi îi e&aminară pe nou-sosiţi.*u un scârtâit, usa se deschise.

M M M

 în prag se ivi un alt negru, cu oprivire semeaţă, îmbrăcat tot în alb şiavând pe cap un turban de o înălţimeimpresionantă.

)unucul care o adusese pe fată se înclină respectuos. "upă ce dădu raportul

 

 într-o limbă de neînţeles pentru Ale&andra, se retrase salutând de maimulte ori, încredin- ţând-o astfel pe nou-sosită superiorului său. Acesta o conduse într-un coridor luminat de torţe ce aruncaupe pereţi rae roşii tremurătoare. Poartagrea din fier for#at şi ăvoarele sale se închiseră cu gomot în urma Ale&andreicare fu străbătută de un fior. !rica şicurioitatea laolaltă îi dădeau o senaţieciudată. >nstinctul de conservare îi dictasă găsească o modalitate de a fugi, întimp ce ineditul şi e&otismul acestui loc îiinsuflau dorinţa de a rămâne, de adescoperi această lume tainică,misterioasă. ;2arem<, cuvântul magic care în Occident îi făcea pe bărbaţi să vibreede invidie şi pe femei să se înfioare,devenise acum pentru ea realitate.

*u un gest, negrul obe îi porunci Ale&andrei să-l urmee. $a capătulcoridorului, se opri şi lovi discret la o uşă."e îndată ce aceasta se deschise -

 

lăsând să apară alt eunuc negru obeulse prosternă în faţa lui cu o agilitate pecare nu i-ai fi bănuit-o şi îi dădu raportulfără a-şi ridica privirile.

$uată în gri#ă de acest al treileaeunuc, Ale&andra pătrunse într-alt coridor. Atentă la protocolul respectat de eunuciinegri care o aduseseră unul câte unul dinport până aici, ea înţelese ierarhia care îiguverna şi - baându-se pe e&perienţa eidin tabăra tătară - se aştepta să fie adusă în faţa sultanului însuşi. 6ecunoscânddeloc viaţa din harem, ea nu avea deunde să ştie că va trebui să aştepte un annumai ca să-l privească şi aproape doi anipentru a-i fi preentată.

>ndiferenţa pe care i-o arătă noua eicălăuă îi dădu Ale&andrei senaţia că etratată ca un animal. 4pre surprinderea ei,a#unse într-un fel de cămăruţă în careeunucul o făcu să înţeleagă prin semne căavea să doarmă pe #os, pe o saltea pecare trebui să o desfacă şi să o întindăsingură. )ra deamăgită. !astul,

 

cadânele, sultanul nu se vedeau nicăieri.O sclavă îi aduse pe o tavă o bucată depui fript, câteva fructe şi un urcior cu apă.

%şa se închise la loc, lăsând-o cusingurătatea, neliniştea şi deiluiile sale. Ar fi vrut să poată opri timpul în loc şi să îldea înapoi până în clipa când acceptasesă fugă cu 4tanislas. *e greşealăcumplită0 "e ce nu o ascultase pe mătuşa2elena, care o povăţuia să fie chibuită şi înţeleaptă : "e ce nu se supusesedeciiei tatălui ei de a se mărita cu prinţul*olonna : "e ce fiinţa omenească nu înţelege greutăţile vieţii decât din propriilee&perienţe : *um să iasă acum dinviesparul în care se vârâse :

Obosită de drum şi frământată degri#i, Ale&andra adormi târiu, fără săgăsească totuşi răspunsurile pe care lecăuta.

'gomotul uşii care se deschisesebrusc o trei. 4e făcuse iuă. Ale&andravău doi eunuci negri stând în faţa ei şi

 

privind-o cu un aer sever. %nul îi ceru, totprin semne, să se îmbrace şi să vină cu ei.Parcurseră un coridor nesfârşit, ce urmaun traseu întortocheat printre odăidisparate, ca un fel de labirint de coşmar. în drum, se întâlniră cu fete tinere, toatefoarte frumoase, înfăşurate în văluri demătase fină, ce lăsau să li se întreă-rească formele cele mai intime aletrupului. *âteva îi âmbiră prieteneşte,altele scoaseră limba la ea, iar două sautrei o ameninţară cu pumnii. Atmosferaaceasta biară o nelinişti. %nde oduceau : "e ce tăceau cu atâta încăpăţânare :

 în sfârşit, cei doi eunuci deschiserăcu deferenţă batantele unei uşi şi îi făcurăsemn Ale&andrei să intre. "upă atitudinealor servilă, fata înţelese că avea să fiepreentată unui persona# sus-pus. 4ă fiesultanul :

=ibrând de emoţie, cu mâinileumede, fata păşi într-o cameră spaţioasă.

 

"at fiind că ferestrele înguste abia lăsausă pătrundă lumina ilei, iluminatul eraasigurat de lămpi aurite încrustate culentile multicolore, ce iriau pereţii aco-periţi de faianţă cu motive florale şicovoarele groase, decorate cu desenefrumoase şi atât de moi, încât înăbuşeaugomotul paşilor.

 în fund, în penumbră, desluşi uncolos negru, uriaş, ce se lăfăia pe undivan tapiţat cu brocart. Purta o robă demătase imaculată, încheiată cu nasturi dediamant şi care îi acoperea parţial şalvarii- nişte pantaloni largi, strânşi pe glene.)ra încălţat cu papuci moi, cu vârf ascuţit, încovoiat în sus, şi împodobiţi cunestemate. "egetele groase erau încărcate de inele. $a urechea stângă îiatârna un smarald mare, în formă de pară.

;"umneeuie0 4ultanul e negru0< îşispuse ea surprinsă.

$ângă el era aşeată, cu picioarele încrucişate, o femeie între două vârste, încă frumoasă, semeaţă, împodobită cubi#uterii.

 

"oi negri tineri împrospătau aerulagitând încet două evantaie mari. Osclavă tânără servea, în genunchi, sorbetK

 în ceşti din porţelan de *hina aşeate pefarfurioare de aur. O a doua sclavă,blondă, îngenuncheată şi ea, păstra oatitudine plină de deferenţă. $a un gest alfemeii, se ridică şi se apropie în fugă de Ale&andra, care se oprise lângă uşă.

!ata îi spuse în poloneă78 @ună iua, o&elana0 Ai onoarea

să te afli în faţa )&celenţei 4ale 9ahmudPaşa,  kislaragasi , stăpânul fetelor dinharem şi şeful suprem al eunucilor negri,care asigură supravegherea şi protecţianoastră. îi datorei supunere şi respectneştirbit.

4urprinsă de faptul că fata îi vorbise în poloneă, Ale&andra privea curioasă în #ur.

8 Acum trebuie să-l saluţi pe kislar agasi , continuă fata blondă.

 Ale&andra schiţă o reverenţă scurtă.t   t 

K  Sorbet, sorbete  - băutură răcoritoare,preparată din suc de fructe, ahăr şi lichior sauapă. Nn. red.

 

8 6u, nu aşa0 %ită-te la mine şi făla fel.

Odalisca îngenunche şi se aplecăpână ce atinse cufruntea covorul.

 Ale&andra refuă.8 6u fac aşa ceva 0 ) umilitor0!ără a-şi pierde âmbetul de

circumstanţă, micuţa blondă îi şopti îngrabă7

8 "acă ai ceva minte în capul tăufrumos şi mai ales dacă vrei să rămâi înviaţă, fă ce ţi se spune. Asta o să tescutească de multe necauri si o să-ti înlesnească şedereaaici, în harem.

"upă o scurtă eitare, Ale&andra sesupuse şi îl salută pe colosul negru dupăprotocolul turcesc.

6ici un muşchi nu se clinti pe chipulbărbatului. *âteva picături de sudoare îistrăluceau pe frunte şi pe faţa adipoasă,ce părea sculptată în abanos. !ără să

 

deschidă gura, îşi înclină capul, abiaperceptibil, făcând să se legene smaraldulatârnat de ureche.

9icuţa poloneă continuă78 *ea care ne priveşte este

)&celenţa 4a doamna ebia,supraintendenta personalului feminin alharemului şi marea stăpână a ?arderobei. îi datorei aceeaşi supunere şi acelaşirespect desăvârşit. Acum, salut-o înacelaşi fel.

 Ale&andra se supuse încă o datăindicaţiilor primite.

"oamna ebia îi âmbi, apoi îi făcusemn să se ridice şi să se apropie. "e îndată ce Ale&andra se opri în faţa lor,negrul îi porunci să-şi scoată vălul. !ata sesupuse. Ovalul desăvârşit al feţei sale,ochii mari şi luminoşi, tenul fraged, părulde culoarea aurului vechi ce îi cădea înbucle mătăsoase pe umeri o făceau să fiee&trem de seducătoare.

 

Privirea colosului o cântări din cappână în picioare, cu o minuţie de e&pert cestudiaă o capodoperă. Ale&andrei nu-iplăcea deloc să fie scrutată astfel. însă, înainte de a apuca să-şi manifestenemulţumirea, doamna ebia îi făcu dinnou un semn.

8 "ebracă-te0 îi traduse micuţablondă.

i

8 6ici vorbă 0 ripostă Ale&andra.*u glasul ei calm şi blând, sclava îi

e&plică răbdătoare78 Kislaragasi   şi doamna ebia au

drept de viaţă şi de moarte asupranoastră, a tuturor. "orinţele lor suntporunci. *ine refuă să se supună îşisemneaă condamnarea la moarte. încearcă să ţii minte asta. Acumbeneficiei de indulgenţa acordatănovicelor. )şti iertată lesne fiindcă trebuiesă ţi se dea timp să înveţi regulamentulinterior. 6u abua însă de acest privilegiu,fiindcă răbdarea lor are limite0

 

8 ) umilitor0 se încăpăţână Ale&andra.

8 "upă mentalitatea creştină,poate0 Aici este umilitor dacă nu ai corpfrumos. 1i, crede-mă, nu e caul tău0 )ştifoarte frumoasă0 Arată-le că eşti o piesăde valoare ce merită întreaga lor atenţie.2aide, debracă-te0

4trăduindu-se să-şi stăpâneascălacrimile de ruşine, Ale&andra începu săse debrace, dar gesturile sale erau prea încete după gustul supraintendentei. $aordinul ei, cele două sclave se apropiarăde noua lor colegă şi o degoliră în câtevaclipe.

 Ale&andra îşi acoperi instinctiv sâniişi îşi plecă pudic privirile. 4upleţeaformelor sale şi graţia mişcărilor îisurprinseră plăcut atât pesupraintendentă, cât şi pe  kislar agasi.!ără a-şi da seama de ce i se întâmplă, Ale&andra se pomeni luată de cele două

 

sclave şi răsturnată pe divanul dinapropierea colosului.

*u o repeiciune şi o forţă cefăceau orice reistenţă inutilă, acesta îidesfăcu picioarele şi i le imobiliă, apoi, lalumina unei lămpi ţinute de sclava blondă, îi e&amină împreună cu doamna ebiaintimitatea şi se asigurară că e virgină.9ulţumit de reultatul e&amenului, negrul îi dădu drumul.

 Ale&andra plângea. ămaseghemuită pe divan, paraliată de ruşine.

)ra pentru a doua oară că suferea oasemenea umilire. 4cena din pădure,când tătarii lui 3ubilai o capturaseră, îireveni în memorie.

*ele două sclave o a#utară cu multădrăgălăşenie să se dea #os de pe divan.

Pătrunsă de frig, roşie la faţă deruşine, cu ochii plini de lacrimi, Ale&andrarămase în picioare în faţa inchiitorilor ei.?oală, părea vulnerabilă, dearmată.

 

)&pertă, supraintendenta îi studiaacum cu privirea-i pătrunătoare mâinilefine, albe şi moi, care nu cunoscuserăniciodată munca manuală, ţinuta, gesturileşi mai ales trăsăturile rasate ce trădau oorigine cu mult deasupra mediei. (rebuiesă fi primit o educaţie aleasă.

"oamna ebia se lăuda cărecunoaşte dintr-o singură privireparticularităţi ce scăpau persoanelor lipsitede e&perienţa ei, de capacităţile ei de aanalia natura umană, de a descoperitainele ascunse în adâncurile cele mainepătrunse ale sufletului. $a indicaţiiledoamnei ebia, cele două sclave oconduseră pe Ale&andra la hammam.

 Aflată încă sub socul brutalitătilor lacare fusese supusă, Ale&andra le urmă cahipnotiată pe cele două sclave. 6u vedeaşi nu auea nimic. 4e oprise din plâns şităcea. *u ochii măriţi de groaă, nu aveadecât un gând7 să evadee, să fugădeparte, cât mai departe de lumea aceastasălbatică ce ameninţa să o drobească.

 

?uel şi ?aali o conduseră îndiversele odăi ale hammam-ului unde, înpiscine alimentate cu apă caldă şi rece defântâni cu #et, numeroase odalisce sebenguiau în apă.$umina ilei pătrundeaprin vitalii rotunde, policrome, încastrate încupole. 2ohote de răs, ţipete surescitate şicântece se aueau din toate părţile.*ontaminate de ambianţa lascivă, celedouă tovarăşe ale Ale&andrei începură săse debrace şi să se hâr#onească,antrenând-o în #oaca lor.

eadusă la realitate de ghiduşiilelor, Ale&andra privi, surprinsă, spectacolulce se desfăşura în faţa ei. "escoperea cuo copilărească uimire, contrastele vieţii dinharem. "upă constrângeri şi umilinţăurmau distracţia şi rela&area. Perple&ă, sestrăduia să înţeleagă această lume atât dediferită de cea din care fusese smulsă.Putea oare să se încreadă în aceste două fete care îi arătauatâta simpatie : *u siguranţă că nu. 9aimult ca sigur, ele erau în subordineacolosului negru şi a supraintendentei.

?oale, ţinându-se de mână, cele treifete pătrunseră în ceaţa opacă a băii de

 

aburi. ătăcită - ineolitul locului îi sporeaneliniştea Ale&andra se agăţă de braţulcelei de alături, care o linişti7

8 6-are de ce să-ti fie teamă,o&elana0 Aici nimeni

i

nu-ti va face nici un rău... Poate doar bine... "acă doreşti...

"ar niciodată rău. Această ultimă replică, tradusă în

turceşte cu o anume intonaţie, provocărâsul şmecheresc al tinerei brunete.

 Ale&andra nu sesiă înţelesul real alacestor cuvinte. Aproape orbită de aburiifierbinţi, înainta bâ#bâind. "ădu în cele dinurmă peste băncile de lemn instalate de-alungul pereţilor. O apăsare uşoară peumăr o făcu să înţeleagă că putea să seaşee si chiar să se întindă. *ele douăodalisce îi dădură e&emplul. Ale&andraabia le vedea, însă le auea respiraţia şişuşoteala întreruptă de hohote slabe derâs. întinsă pe spate, cu o mână sub capşi cu cealaltă de-a lungul corpului, Ale&an-

 

dra privea în gol, mulţumită că e lăsată înpace.

>eşind din nori, soarele pătrunse subforma unor coloane imateriale luminoase,ca pilonii efemeri ai unei cupole inviibileprin vitraliile de diferite culori, făcând caperdelele de aburi să fie şi mai albe şilăptoase.

Picături de sudoare acopereaupielea Ale&andrei, încetul cu încetul, fucuprinsă de o senaţie plăcută. Aveaimpresia că fiecare val de sudoare lua cuel puţin câte puţindin neliniştea ei, eliberându-i sufletul.

 Alungate de nori, raele soareluidispărură. Ale&andra simţi un nou fior deangoasă. 4uspinul ei atrase atenţiaodaliscei blonde, care se apropie şi îşiscoase capul din aburii densi.

8 6u-ţi mai face sânge rău,o&elana0 1tiu ce simţi. 1i eu am trecutprin asta. (oate fetele de aici au trecut prinstările tale de acum. 6u te mai gândi la cea fost0 (recutul e mort0 6u trebuie să-l

 

readuci la viaţă. "oar viitorul conteaă, şinu trebuie să-l pieri. 2ai să fim prietene,vrei : Pe mine mă cheamă ?uel şi peprietena mea ?aali.

?uel îi spuse că, o dată ce ai intrat în harem, nu mai ieşeai decât cupicioarele înainte, când mureai. )unuciinegri erau peste tot, privind şi ascultândtotul. *ea mai mică tentativă de evadarete putea costa viaţa. *usută într-un sac,nefericita care voise să-şi afle libertatea îşigăsea moartea în apele @osforului.

>mpresionată de aceste cuvinte şiobosită de căldura de etuvă a băii turceşti, Ale&andra fu cât pe ce să-şi piardăcunostinta. ?uel îsi dădu seama cătrebuia să o scoatăimediat de acolo.

*u porii pielii curăţaţi de impurităţisub efectul aburilor fierbinţi, cele trei feteintrară în piscina rece. "eloc obişnuită cuacest fel de baie, Ale&andra avu senaţiacă îi îngheaţă sângele şi creu că moare.

 

 A#utată de ?uel şi ?aali, se cufundă înpiscina cu apă caldă. *irculaţia sângelui îireveni treptat la normal.

*ele două tovarăşe ale sale începură din nou să se hâr#onească. !ărăvoia ei, Ale&andra se lăsa antrenată în #oaca lor. >eşind din apă, cele două sclaveo duseră pe Ale&andra la masa#. *ua#utorul unui prosop moale, îi şterseră cudelicateţe corpul, tamponându-i uşor, ca într-o mângâiere, formele superbe. Ocuprinse un soi de toropeală, întinsă pe obancă, fu preluată de mâinile e&perte aleunei negrese nubiene, înaltă şi voinicăaidoma unei luptătoare de circ. Pieleafrecată cu ulei parfumat, spatele, braţele,picioarele şi corpul întreg îşi redobândirăprospeţimea.

"upă ce se îmbrăcară, ?uel ceablondă şi ?aali cea brunetă o duseră pe Ale&andra la garderobă, unde supra-veghetoarea, anunţată de doamna ebia, îi pregătise de#a noile veşminte. Ale&andra

 

primi nişte pantaloni de mătase fină, deculoare purpurie, largi şi lungi până lacălcâie, o cămaşă de mătase albă, otunică de catifea verde, brodată cu fir deaur şi papuci asortaţi.

 Admirativă, ?uel îi dădu ocol,lăudându-i frumuseţea şi graţia. Apoi,a#utată de ?aali, îşi puse la bătaie totmeşteşugul ca să o machiee.

*u o mână e&pertă, întinse ru#ul pebuele Ale&andrei, apoi îi făcu ochii şisprâncenele cu /hol. între timp, ?aali îidădea unghiile cu lac.

"upă un ultim retuş cu ru# de bue,?uel termină machia#ul Ale&andrei.'âmbitoare, ?aali scoase o oglindă şi îifăcu semn tinerei polonee să se uite.!ata pe care o descoperi în oglindă era cutotul alta faţă de cea pe care o răpise3ubilai. Avea senaţia clară că o&elanalua locul Ale&andrei, o Ale&andra ce seretrăgea din ce în ce mai mult în ea însăşi,ce-şi căuta refugiul în străfundurilesufletului.

 

*ălăuită de cele două odalisce, Ale&andra fu condusă din nou în faţa luikislar agasi  şi a doamnei ebia, care searătară mulţumiţi de noua ei înfăţişare.4upraintendenta îi puse o întrebare înturcă lui ?uel, care i-o traduse Ale&andrei.

8 "oamna ebia te întreabă dacămai vorbeşti şi alte limbi în afară depoloneă.

8 >taliana, răspunse Ale&andra.ăspunsul ei o satisfăcu pe

supraintendentă, care vorbi în italiană78 !oarte bine0 în felul ăsta ne

putem înţelege mai bine şi evităm oricegreşeală. "e la bun început, trebuie să ştiică te afli aici pentru bunul plac alstăpânului nostru venerat, sultanul4oliman.

Kislar agasi   făcu o strâmbătură dedegust. în afară de limba sa natală, nuştia decât turca. 4uperioritatea doamneiebia, care mai vorbea şi francea, îl

 

enerva. 6u putea face însă nimic împotriva ei. Protecţia sultanei oficiale ofăcea invulnerabilă.

"oamna ebia îşi goli ceaşca desorbet, apoi continuă7

8 9ai trebuie să ştii că haremul nuare decât o singură uşă, de la intrare, princare ai pătruns aici. %şă de ieşire nue&istă.

 Ale&andra înţelese că ?uel nue&agerase deloc în această privinţă.

8 )şti frumoasă, de acord, dar aicifrumuseţea nu este o e&cepţie, adăugăsupraintendenta. !rumuseţea singură nuaduce privilegii. *a să înţelegi bine cevreau să spun, o să-ţi dau un e&emplu."acă pui în faţa unui om o grămadă deaspri, de monede de argint, iar deasupra omonedă de aur, şi îi ceri să aleagă, el valua cu siguranţă moneda de aur. "acă însă pui pe masă o grămadă de ducaţi deaur şi îi spui să aleagă o singură monedă,el va lua una la întâmplare... *a să ai o

 

şansă să-i placi marelui nostru stăpân,trebuie să străluceşti ca o monedă de aur printre cele de argint.

!iecare cuvânt al supraintendenteise întipărea în mintea Ale&andrei, care îşiimpusese să reţină şi cel mai neînsemnatdetaliu. în această lume ciudată, plină decapcane, orice omisiune, la prima vederelipsită de importanţă, îi putea fi fatală...

8 !rumuseţea desăvârşitărepreintă un e&celent atu de pornire,continuă doamna ebia. Pentru a atrage însă atenţia înălţimii 4ale şi a-i provocaaugustul interes, frumuseţea trebuie să fieaccentuată de alte calităţi. >nteligenţă,umor, vivacitate, talente. 9ai ales talente.4ă ştii să cânţi din gură şi la uninstrument, să pregăteşti dulciuri,sorbeturi, să brodei la fel de delicat ca unpăian#en care-şi ţese pâna, să ştii să spuipoveşti. Pentru asta trebuie, bineînţeles,să înveţi limba turcă. O limbă turcă purătrebuie să fie presărată de e&presii

 

persane. *eva îmi spune că o să fii la înălţime, în acest ca, te vor aşteptarecompense frumoase. începând deacum, vei intra la o şcoală grea. =ei faceparte din odamea. 9ulte fete nu au reuşit să-si ascutămintea, să-şişlefuiască inteligenţa nativă şi îngroaşărândurile sclavelor folosite la cele mai deagreabile corvei.!iind trimisă de marele-han, tu beneficieide protecţia înălţimii 4ale sultana oficială,sora lui. Prin urmare, ţi se oferă toateposibilităţile de înaintare în rang. =ei şti săprofiţi de ele : 6u depinde decât de tinesă depăşeşti toate obstacolele0 *a săa#ungi însă aici, tine bine minte sfatulurmător7 nu trebuie să te încrei decât întine însăţi şi în nimeni altcineva0

*uvintele supraintendenteiconfirmau avertismentele lui 3ubilai. (oateaceste recomandări subliniau păien#enişulde intrigi care o pândeau.

 

"oamna ebia îşi reluă mascaimperturbabilă de o stranie frumuseţe,apoi la porunci lui ?aali şi lui ?uel sărămână alături de noua lor tovarăşă, să îipreinte haremul şi să mănânce împreunăcu ea. 9ai hotărî că o&elana va dormi cuele.

Odată a#unse pe coridor, înaintechiar de a începe să-i preinte Ale&andreicamerele, odăile de studiu, diversele sălide i şi de primire, ?aali, atât dereervată în faţa supraintendentei, se lăsăpradă e&uberanţei sale fireşti şi îşi e&pri-mă faţă de Ale&andra bucuria de a puteavorbi în italiană cu ea. 6ăscută pe coasta$iguriei, la Portofino, un sătuc de pescariaflat la est de ?enova, fusese răpită depiraţii algerieni în timpul uneia dintrenumeroasele lor raii. $a început,copleşită de nefericirea de a fi fostdespărţită de familia ei, nu făcea altcevadecât să plângă. "upă ce fusese însăvândută de răpitori la târgul de sclavi de la

 

*onstantinopol şi primită în harem, îşidăduse repede seama că noua viaţărepreenta pentru ea o mană cerească. Acasă, la Portofino, fiind singura femeie -după moartea mamei sale - într-o familiede ece bărbaţi, ?aali era silită sămuncească iua întreagă, să lepregătească mesele şi să le spele rufele. Aici, în harem, servită, hrănită şi spălată,nu avea decât o gri#ă7 să se gătească, să-şi îngri#ească trupul pentru a putea slu#ioricând plăcerii 9arelui 4enior. "orea dintoată inima ca o&elana să capeteaceeaşi bucurie de a trăi.

?uel, care o cunoştea bine pe?aali, deşi nu înţelegea nici o boabă deitaliană, ştia că era pe cale de a-şi povestiviaţa, îngri#orată de pălăvrăgeala fetei, ea îi aminti că regulamentul interior leintericea locatarelor să vorbească despretrecutul lor. )rau şi alte sclave carevorbeau italieneşte şi, cum invidia şi

 

delaţiunea mergeau mână în mână,prime#dia era mare.

4fidătoare, ?aali dădu din umeri.Puţin îi păsa de regulament şi de spioane.)ra bucuroasă că avea cui să-şipovestească viaţa. Ascultând-o, Ale&andragăsea contradicţiile lui ?aali tulburătoare.Pe de o parte, ea lăuda - cu multăsinceritate, de altfel - avanta#ele vieţii dinharem, iar pe de alta, cu o melancolieimpresionantă, îşi evoca ţinutul natal. înciuda siguranţei tonului lui ?aali, Ale&andra putu citi în ochii ei o mareamărăciune. 4periată, se gândi la propriasituaţie. *um să se opună chemăriipropriilor origini : 4au, în ca contrar, cumsă se rupă de rădăcinile ei ca să-şisuporte noua viaţă : >ar fără rădăcini şiruptă de originile sale, ce se va întâmplacu ea :

8 o&elana0?uel, care mergea cu câţiva paşi

 înaintea lor şi care

 

a#unsese prima în grădina cea mare, ochemă să-i aratenenumăraţii trandafiri care- ca o simfonie

de culori-inundau răoarele, se căţărau pe

coloanele de marmură, străbăteau pergolele, se strecurau pe sub porticuri şi se arcuiau

pestegrotele artificiale

du pe scuiau e&otici înotau în număr mare în Acest spectacol splendid o încântăgrădinPolonia.

"eodată, Ale&andra observă oagitaţie neobişnuită printre fetele care seplimbau pe alei.

8 *e se întâmplă : întrebă ea,curioasă.

?aali îi şopti, însufleţită78 ) sultana-valide 0 Are o grădină a

ei, dar din când în când se plimbă printrenoi, ca să ne arate că nu ne-a uitat.

 

 Ale&andra întrebă mirată78 *ine este sultana-valide :8 9ama sultanului0 Prima

doamnă a imperiului0 Pe deasupra, eprinţesă autentică, fiica marelui-han al*rimeei, şi nu o sclavă ca mine, fiicaunui biet pescar din Portofino0

Odaliscele se prosternară în faţabătrânei care păstra urmele frumuseţii deodinioară. îşi pierduse velteţea, dar ochii oblici oglindeau încă o anumităvioiciune. )ra plină de bi#uterii, ca osfântă relicvă dusă în procesiune pestrăile omei. )ra urmată, la o distanţărespectuoasă, de  kislar agasi şi decâteva doamne mature, printre care sedistingea, prin atitudinea ei semeaţă,aristocratică şi impasibilă,supraintendenta garderobei.

 Ale&andra o privi îndelung pesultana-valide care răspundea saluturilor respectuoase dând uşor din mâna ridată.

 

2afsa 2atun şi suita ei se îndreptară încet spre intrarea palatului.

8 *omedia s-a sfârşit0 e&clamă?aali, care adăugă, însufleţită7 )singura femeie din harem autoriată sădispună de o casă în care se aflăbărbaţi. ) drept că la vârsta ei nu are dece să se teamă de complicaţiinecuviincioase. 4ulta- na-valide are chiar dreptul la o gardă de corp alcătuită dintineri halebardieri în uniforme splendide.

?aali oftă, mângâindu-şi visătoarecolierul de perle.

8 4unt nişte băieţi foarte frumoşiprintre ei0 $ocuiesc în caarmă, în primacurte. Păcat că le este interis să intre înharem, cu e&cepţia anumitor cauri. "ee&emplu, să aducă lemne de foc sau săfacă muncile grele. Atunci însă feteletrebuie să se facă nevăute, fiindcăeunucii sunt de o vigilenţă diabolică.2alebardierii evită şi ei să se uite dupăfete, fiindcă asta le-ar aduce mari

 

neplăceri. 9ai sunt grădinarii carelucreaă numai la anumite ore, cândsuntem obligate să nu ieşim din harem.

 Apoi adăugă cu un aer trist78 (eama mea cea mai mare este

să mor fată bătrână0 "acă le-ai vedea pefetele bătrâne închise în ;puţul plângerilor<- o aripă iolată a palatului ţi-ai pierdesomnul şi pofta de mâncare. %râte, ştirbe,ridate, pline de fiere, îşi plâng cât e iuade lungă tinereţea pierdută, preentulmierabil şi viitorul lipsit de speranţă. $or lise dau muncile cele mai umilitoare.

?aali o luă prieteneşte de braţ.!etele o conduseră prin camerele

unde odaliscele dormeau noaptea şi îşipetreceau uneori peste i. *âte ecelaolaltă, ele dormeau pe nişte saltele pecare le desfăceau seara şi le strângeaudimineaţa.

8 *e-aţi făcut ca să fiţi pedepsiteaşa : întrebă Ale&andra.

?aali îi răspunse âmbind7

 

8 6u suntem pedepsite. Aşa sedoarme aici, în Orient. Pat propriu-is nue&istă.

 Ale&andra înţelegea acum mai binede ce fusese pusă în a#un să doarmă pe osaltea. îi părea bine că aflase că eravorba de un obicei, şi nu de o umilinţă înplus la adresa ei.

?aali îi spuse că, în funcţie depromovări, fetele beneficiau de avanta#emultiple şi de un confort mai mare.?ulbahar, prima cadână, de e&emplu,avea apartament separat, alcătuit dinpatru camere pe care le împărţea cu copiiiei, trei băieţi şi o fată.

?aali o invită în dormitorul lor,unde, după ce le preentă pe celelalteşapte odalisce - viitoarele colege decameră fu anunţat prânul.

(rei sclave aduseră tăvi de aramă,fin şlefuite, încărcate cu feluri de mâncarede o sobrietate spartană7 supă de vară, ofelie de friptură de vacă pe un strat de

 

pilaf şi câteva fructe desert. *um vinul erainteris de profet, fetele se mulţumiră cuapă proaspătă.

?aali, ?uel şi Ale&andra seaşeară turceşte pe covor, în #urul uneităvi. *u acest prile#, Ale&andra află că nici în harem, nici în palatul sultanului nue&ista sufragerie. "at fiind că furculiţa nuera cunoscută de turci, Ale&andra trebuisă mănânce cu o lingură şi cu mâna, cumfăceau şi celelalte fete.

"upă ce terminară masa, fetelecontinuară viitarea haremului, făcând încon#urul sălilor de studiu, undeodaliscele se initiau în arta cântatului lalăută, recitării sau dansului.

"ansul din buric trei interesul Ale&andrei. Amuată,stătu să observe mişcările unduitoare dinsolduri, e&ecutate

M iF

de fete şi de profesoara lor. *aptivată, sesimţea în stare să facă si ea la fel.

 

>mediat după viitarea bucătăriei şia infirmeriei, Ale&andra avu surpria de avedea întreg haremul încetându-şi oriceactivitate şi făcând o rugăciune cu unritual straniu şi complicat. ?uel îi spusecă, înaintea celor cinci rugăciuni ilnice,*oranul cerea ca fiecare musulman să-şifacă abdest-ul - adică să-şi spele mâinile,faţa şi picioarele. Aşa era legea.

 în timp ce îi arăta sala de primire,?aali îi spuse că aceeaşi lege îl obligape sultan să vină în fiecare vineri înharem, la ?ulbahar, prima cadână. Aceasta era sala în care, din când încând, înainte de a-şi petrece noaptea cu?ulbahar, 4oliman binevoia să asiste laspectacolul dat de fetele care sedistinseseră la cursurile de dans, muicăsi recitare.

 Ale&andra surprinse în glasul şi înochii lui ?aali şi?uel o emoţie, o dorinţă ce le ardeamăruntaiele7 cea de a

 

se produce în faţa 9arelui 4tăpân, de a seface remarcate şi, în sfârşit, de a fi primite în alcovul lui. "orinţa lor de a a#unge cuorice preţ în patul unui bărbat pe care nu îlvăuseră niciodată era pentru Ale&andra oabsurditate, o aberaţie. *um ar fi pututadmite o sentimentală ca ea intereselemeschine ce guvernau viaţa din harem :

"upă cină şi rugăciunile de seară, Ale&andra îşi încheie iua în dormitorulcomun, pe o saltea, între ?uel şi ?aali.

4ingură în întunericul şi linişteaodăii - din fericire, nici una dintre colegeleei nu sforăia -, obosită după această i de început atât de plină de evenimente şi delucruri noi, năpădită de angoasă şie&asperată de neputinţa de a găsi o ieşiredin condiţia sa de sclavă, Ale&andra îşisimţea ochii umplându-i-se treptat delacrimi. "ar voinţa de a nu-şi trădaslăbiciunea faţă de celelalte fete o a#ută sădepăşească momentul de criă. ;$acrimilecare nu curg devin gânduri.< *uvintele

 

tatălui său îi răsunară în urechi. ;*heamă-$ pe "umneeu şi îţi vei recăpăta încrederea în tine însăţi0< (atăl ei aveadreptate. (rebuia să se roage ca să-şirevină şi să chibuiască pentru a se salva.)&ista cu siguranţă o soluţie, dar,deocamdată, totul i se încâlcea în minte.6u reuşea să-şi pună ordine în idei. Plinăde amărăciune, îşi amintea de audienţaacordată de regele 4igismund tatălui ei înbiblioteca palatului ablonos/i. în searaaceea, în postura de martor involuntar,aflată în spatele draperiilor grele şi înbraţele lui 4tanislas, nu fusese în stare să înţeleagă oportunitatea şi #usteţea îndemnului papei la o nouă cruciadă. )ramândră de tatăl ei, de luciditatea şi defermitatea cu care susţinuse mesa#ulpontifical. *e ruşine pentru creştinătate sădea înapoi în faţa ideii unui răboi sfânt0

4omnul îi îngreună pleoapele. Ale&andra adormi, dar somnul îi fufrământat de vise ciudate. 4e făcea că era>oana dQArc înviată, călărind, în numele

 

*rucii, un armăsar alb înaripat alături de$eon al G-lea, care pornise răboiul sfântcu 4emiluna. în linia întâi, pe câmpul debătălie, însoţită de tatăl ei şi de 4tanislas,ea ataca armata sultanului 4oliman.4pintecându-şi duşmanii unul câte unul, Ale&andra îl căuta asiduu pe sultan. "e îndată ce se apropia de el, acesta îşischimba înfăţişarea, luând fiionomia luikislar aghasi   sau pe cea a arhiducelui!erdinand sau chiar pe cea a lui 3ubilai. în toiul încăierării, despărţită de ai ei,rătăcită, Ale&andra se pomeni deodatăfaţă în faţă cu 4oliman, transformat într-unbalaur ce vărsa flăcări. îndemnându-şisuperbul armăsar alb înaripat la galop, senăpusti asupra fiarei. Aidoma 4fântului?heorghe, îşi împlântă vârful lăncii îngrumaul balaurului, care se prăbuşi.*rucea învinsese...

 

7

oamna ebia nu e&agerasedeloc când îi făgăduise Ale&andrei că va avea parte de învăţătură susţinută. *hiar de a

doua i, intră pe mâna unei pleiade de învăţătoare. Prioritatea fu învăţarealimbilor turcă şi persană, care repreentaucheile ce aveau să-i deschidă porţilereligiei islamice, ale aritmeticii, istoriei şiliteraturii. Prin intermediul lui ?aali şi allui ?uel, care îi traduceau pe rând, Ale&andra începu imediat lecţiile de dans,de muică şi de lucru manual, respectivde broderie şi croitorie.

 în fiecare i, între primele douărugăciuni, într-o sală de studiu cu pereţiiacoperiţi de faianţă multicoloră, unmuderis, aflat în spatele unei draperii

D

 

grele de culoare verde care îl împiedicausă-şi vadă elevele, le preda *oranul.

 Astfel, Ale&andra începea sădescifree misterul unei religii, al uneiconcepţii despre viaţă ce treeau repulsiaşi spaima Occidentului. Ore în şir, i de i,muderis-u\  îi predă cele cinci principii debaă ale >slamului - profesiunea decredinţă, rugăciunile ilnice, postul,pomana şi pelerina#ul la 9ecca - cărora lise adăugau calendarul islamic, reguliledietetice, sărbătorile mahomedane, istoriaprofetului 9a- homed şi, bineînţeles,lectura *oranului.

"e fiecare dată când părăsea salade studiu, Ale&andra îşi oferea câtevaclipe de rela&are în hammam. !ericită, serefugia în norii de abur albi, opaci, carefăceau ca lumea încon#urătoare să devinăinviibilă şi care oascundeau de privirile prea curioase.

 Acolo, în ambianţaaceasta catifelată, se simţea liberă să

meditee. $ecţiileQ M M

repetate ale muderis-ului o obsedau şi îinăşteau în minte numeroase întrebări.

 

 într-o i, când o întâlni pe ?aali lahammam,  îi împărtăşi toate problemelecare o frământau.

?aali ibucni în râs78 6u te mai chinui0 *e rost are să

 încerci să înţelegi şi altceva decât ce ni sepredă : îţi pieri vremea. (rebuie să înveţitotul pe de rost. "acă eşti întrebată, reciţicuvânt cu cuvânt. Aici, în harem, idealultău, ca şi al meu, ca şi al tuturor celorlaltefete, nu este să a#ungi savantă, ci să facitotul ca să atragi atenţia sultanului, 9arelenostru 4tăpân, să-i placi, să-l ameţeşti, să-i faci un copil şi, în sfârşit, să te poţi instalaca o regină într-unui dintre apartamentelereervate cadânelor. *oranul îi îngăduiesă aibă patru cadâne şi deocamdatăsultanul nostru nu are decât una, pe?ulbahar, aşa că mai sunt trei locurilibere, iar noi suntem trei sute.

8 *oncurenţa e mare, spuse Ale&andra.

 

8 6u concurenţa asta mă îngri#oreaă, ci aceea a feselor lui >brahim.

8 A feselor lui >brahim : repetă Ale&andra intrigată.

8 "a, >brahim, favoritul său,marele şoim:Q<. 6u se despart niciodată.4e spune că mănâncă împreună şi cădorm împreună... înţelegi ce înseamnăasta :

8 "a, că sunt prieteni foarte buni0"in nou, ?aali ibucni în râs.8 =ai, o&elana dragă, mai ai

multe de învăţat. Ai auit de amorulgrecesc :

8 =rei să spui că sunt prieteniprecum *astor şi Pollu& sau ca Ahile siPatrocle :

H

8 )&act0 6e înşală cu >brahim, dacăpot să spun aşa."ar si noi i-o întoarcem. F

8 *um:8 Ascultă0 în liniştea băii de aburi, Ale&andra

percepu mici gomote semnificative,

 

scurte hohote de râs, gemete înăbuşite,şoapte ciudate.

?aali continuă78 Acolo, pe treptele cele mai de

sus, la adăpost de ochii pătrunători aieunucilor negri şi ai supraveghetoarelor,fetele cu sângele fierbinte îşi fac serviciireciproce. $imba ţine loc de altceva. Pedeasupra, ea nu strică marfa. !acemdragoste păstrându-ne în acelaşi timpvirginitatea pentru 9arele 4tăpân.

;6u strică marfa< - cuvintele acestea îi amintiră de 9arele 2an. (oate acestefete nu repreentau altceva decât obiectulunui negoţ e&ecrabil. %n râs amar îistrâmbă buele. >ronia sorţii eracopleşitoare. îşi păstrase intactă virtuteapentru plăcerea sultanului, un persona#odios ce risca să devină pentru ea orealitate respingătoare.

 Ale&andra simţi şoldul lui ?aalilipindu-se uşor de al ei. 6u 0 6u voia să seimplice într-o aventură #alnică. ?aali n-

 

avea decât să-şi caute o parteneră printrecelelalte odalisce. Ale&andra se făcu cănu înţelege gestul lui ?aali şi se ridică,adăugând7

8 (rebuie să plec. O să înceapăora de literatură, şi doamna ebia ţine lapunctualitate.

?aali urmări din ochi silueta Ale&andrei, care dispăru în perdeaua deaburi şi îşi ise7 ;ămâne pe altă dată,frumoaso0<

 Ale&andra părăsi  hammam-ulmulţumită. în mod sigur, ?aali avea să-ivorbească doamnei ebia despreinteresul ei pentru istoria >slamului. Ale&andra #uca singura carte care dupăpărerea ei putea să o facă să câştige încrederea doamnei ebia şi a lui  kislar agasi,  şi anume să se prefacă a-şiaccepta cu seninătate condiţia de sclavăşi să se străduiască din toate puterile săatingă un nivel înalt de cunoştinţe,satisfăcând astfel e&igenţele

 

 învăţătoarelor sale. (rebuia să deaimpresia că era o sclavă supusă şi căe&ecuta cu e&actitate poruncile cele maiabsurde. în acest fel, spera să adoarmăvigilenţa temnicerilor şi să pună la punctun plan de evadare. "acă ar fi stat îmbufnată, adoptând comportamentul uneirebele inadaptabile, nu ar fi obţinut nimic.)i dispuneau de toate atuurile7 timpul,mi#loacele şi forţa. Pe de altă parte, Ale&andra trebuia să recunoască faptul căera tratată corect şi cu moderaţie.Programul de studiu şi mai ales lecţiile dedans o interesau. "oar recluiunea forţatăla care trebuia să se supună o făcea săsufere, dându-i o senaţie apăsătoare declaustro- fobie, care o împiedica sărespire, amintindu-i de pension. *ând tatălei o dusese pentru prima oară la oma, lapension, ca internă, pentru a-şi continuastudiile, Ale&andrasimţise aceeaşi stare de claustrare. "acăstăteai să te gândeşti, pensionul şi

 

haremul aveau câteva puncte comune."oamna ebia, supraintendenta, ţinealocul maicii superioare, panicele şi învăţătoarele aveau rolul călugăritelor,odaliscele se substituiau novicelor sielevelor si, în   sfârşit, eunucii şi şefiilor ţineau locul preoţilor şi al demnitarilor =aticanului, care supravegheau totul."iferenţa fundamentală consta în faptulcă, la mănăstire, lisus 2ristos repreentasoţul sfânt al fiecărei călugăriţe, întruchipând o căsătorie castă, mentală,niciodată consumată, în timp ce în haremcăsătoria cu 9arele 4tăpân era carnală,dar numărul aleselor care a#ungeau înpatul său era infim.

*elelalte candidate virgine, cusimţurile nedomolite, care aşteptauadarnic să fie chemate pentru a-şi dăruifarmecele, se ofileau repede, ca nişte floricare nu erau stropite niciodată. >gnoratede sultan, ele se considerau fericite cândacesta le oferea în căsătorie vreunui paşă

 

pe care voia să-l cinstească. Ale&andra nuvoia pentru nimic în lume să treacă prinaşa ceva. îi era dor de familie, de prietenişi de Polonia şi era hotărâtă să facă totulspre a le regăsi cât mai curând cu putinţă. Astfel, iua, când haremul era ca un stup,ea studia mişcările eunucilor negri şi alehalebardierilor care aduceau lemne defoc, obiceiurile şi programul învăţătoarelor şi mişcările odaliscelor. 6oaptea,prete&tând indispoiţii subite, se ducea lainfirmerie şi în drum spre aceasta îşi întipărea în minte posturile de paă aleeunucilor negri şi orele când se schimbaugările.

 Ale&andra spera că toate acesteaaveau să-i folosească într-o bună i.

"acă lecţiile muderis-ului o oboseauprin ariditatea lor, cursurile de literaturăale doamnei ebia, în schimb, o captivaupe Ale&andra şi pe celelalte fete, careascultau, înfiorate de emoţie, cuvintelesale impresionante, patetice, despre

 

cântecele de dragoste arabe. Acesteaimortaliau imaginea senuală şi plină defarmec a sclavei cântăreţe, care îi tulburape cavalerii deşertului. *u glasul eimelodios şi cultivat, doamna ebiaglorifica echilibrul dintre dragosteasenuală şi dragostea castă, sublimată derespingerea tuturor ispitelor trupeşti.

Odaliscele urmăreau, emoţionatepână la lacrimi, povestea acestor curteane plăpânde şi nestatornicecântate de poeţi. !etele se recunoşteau înele, sufereau la fel ca ele, alergau ca şiele după o lumină ce se îndepărtanecontenit. !emei-obiecte, erau educatepentru a dărui dragostea. Aveau săreuşească oare - măcar câteva dintre ele -să iasă din anonimat atrăgând atenţiasultanului :

 Ale&andra înţelegea subtilitateadoamnei ebia. idicând în slăvidragostea castă, ea oferea o slabăconsolare fetelor negli#ate, uitate, care nuaveau să cunoască niciodată voluptăţile

 

care, parado&al, le #ustificau viaţa.*ântarea castităţii într-un harem imperialera o temeritate pe care Ale&andra oaprecia cu uimire.

Pentru doamna ebia, careurmărea cu atenţie progresele prote#atelor sale, o&elana constitui o revelaţie.eultatele sale îi depăşeau cele maicuteătoare aşteptări. Odaliscele opriveau cu o invidie abia mascată,deoarece ;nou-venita< o luase înainteatuturor ;veteranelor<.

 învăţătoarele îi lăudau calităţile78 "upă numai câteva luni de

studiu, fata asta se descurcă bine înpersană şi convenabil în turcă. ) uimitor0

8 o&elana danseaă cu uşurinţă,cu eleganţă. Are o graţie de nimfă0

8 *ântă de minune la lăută0 1iharpa nu mai are secrete pentru ea0 !ataasta e plină de talente0

8 ;6ou-venita< are voce deprivighetoare0

 

8 *unostintele sale de istorie sunte&traordinare0Poate înşira fără greşeală numele tuturor papilor, ale tuturor regilor )uropei şi lista întreagă a sultanilor noştri.

8 în ce priveşte gătitul şi croitoria,o&elana nu estela înălţime0 Păcat0

f 

8 6u e grav0 e&clamă doamnaebia. =reau s-o înveţi toate tainelemeseriei0 Am ales drumul pe care trebuiesă meargă fata asta0 $a momentuloportun, o s-o preint sultanei oficiale, dar nu înainte să fie şlefuită ca un diamant. )limpede :

 învăţătoarele înclinară capul. *inear fi îndrănit să discute ordinelesupraintendentei : înestrată cu oiscusinţă diabolică, ea îi strecura sugestiisultanei-mamă 2afsa 2atun, pe care leadopta ca şi cum ar fi fost ale sale...

 

 închisoare aurită, dar totuşi închisoare, haremul funcţiona dupăaceleaşi reguli nescrise. Astfel, în ciudasecretului ce învăluia întrunirile învăţătoarelor, discuţiile

i• i

purtate în cadrul lor şi mai ales deciiileluate acolo, vestea despre aprecierilee&celente obţinute de Ale&andra făcu laiuţeală încon#urul haremului.

Primele ecouri îi parveniră prinintermediul lui ?uel. Plină de efuiune,micuţa poloneă o sărută pe Ale&andra şio felicită pentru ibânda ei. "eodată, ea îşiluă un aer serios şi o sfătui să fieprudentă. în lumea lor mică, închisă şiheteroclită, o dată ce erau aţâţate, invidiileo e&puneau unui pericol foarte mare. *as-o convingă, ?uel îi povesti desprecâteva fete care fuseseră ucise fiindcă

voiseră să iasă preamult în evidentă.

 Ale&andra o asigură că nu încercasă iasă deloc înevidentă sau să ia locul altcuiva.

 

8 Poate, replică ?uel, dar  celelalte fete nu sunt de aceeaşi părere.9arele tău noroc este că faci parte dinoda doamnei ebia. Are o părere foartebună despre tine.

 Ale&andra răspunse cu ingenuitate78 1i cu ce mă poate a#uta asta : O

sclavă rămâne tot sclavă08 Ai încredere si ascultă-mă cu

atentie0?uel o informă că, de doi ani de

când se afla în harem, nici o fată nureuşise să se facă remarcată de doamnaebia într-un interval atât de scurt. Ale&andra avea de ce să fie mulţumită şimândră totodată. =iitorul ei depindea dedoamna ebia. Odată intrată în graţiilesale, putea fi sigură că va a#unge sus detot. 'ece odalisce beneficiau de#a deprotecţia ei. "eşi era dură şi foarte strictă în privinţa regulilor şi a protocolului, uneoridevenea apropiată şi chiar tandră şimărinimoasă. 6u reerva această laturăumană a personalităţii sale decât pentru

 

două sau trei alese. "upă părerea lui?uel, Ale&andra avea toate şansele să ocunoască sub acest aspect. *elelalte învăţătoare, toate arţăgoase, rele şi pedeasupra invidioase pe tinereţea elevelor,le făceau viaţa grea. Pentru aceste învăţătoare, în ma#oritate fete bătrâne,hărăite pentru totdeauna unor sarciniadministrative, nu mai putea fi vorba sănădă#duiască să fie remarcate de sultan.4ingura care conta era doamna ebia,superioara lor, careconducea haremul cu autoritate si

competentă.8 lată cum te poate a#uta protecţia

ei0 i se oferă toate perspectivele. Poţi sămă crei0 4ângele polone care curge prinvenele noastre ne întăreşte prietenia, nu-iaşa, o&elana :

8 @ineînţeles, ?uel0 *hiar foartemult0 minţi Ale&andra.

4uspicioasă, îşi #urase să nu se încreadă în nimeni.

 

8 1i eu am avut parte astăi de oveste bună, continuă ?uel. în curând îivoi fi preentată sultanei-valide."oamna ebia m-a anuntat acum câtevaminute si... marelemeu vis s-ar putea împlini0

!ericită, ?uel schiţă câţiva paşi dedans. >mpresionată de euforia colegeisale, Ale&andra îşi păstră gândurile pentruea7 nu era oare prea devreme să sebucure : !aptul de a fi preentatăsultanei-valide nu însemna că bătălia eradinainte câştigată. ?aali îi vorbise despreacest ultim e&amen. Pentru ca într-o bunăi să-i fie preentată sultanului, trebufa cafata, după ce satisfăcuse intransigenţadoamnei ebia, să treacă prin furcilecaudine ale sultanei- valide. "acă aceastanu era mulţumită, ceea ce se întâmplafrecvent, nefericita odaliscă risca să îngroaşe rândurile celor care îşi aşteptausfârşitul ilelor în puţul plângerilor.

 

?uel nu stia oare acest lucru saunu voia să-l stie :(otuşi, avea dreptate să se bucure.%neori, trebuie să ştii să savurei clipa defericire fără să te gândeşti prea mult laviitor. 'âmbitoare, Ale&andra o cuprinse înbraţe şi o felicită, urân- du-i să a#ungă câtmai repede în patul sultanului 4oliman.

4ensibilă la aceste cuvinte, ?uel osărută cu lacrimi în ochi.

8 9ulţumesc, o&elana0 )şti oprietenă adevărată0 4e întâmplă rareori înviaţă să dai peste cineva care, deşiurmăreşte acelaşi ţel ca tine, să aibăputerea de a se bucura de succesul altuia. Aici, în harem, e de-a dreptul o minune. Aio inimă mare0

 

o&elana trăia de aproape doi anila )s/i 4erai fără a-l fi ărit pesultan. *u toate acestea, 9arele4tăpân venea în viită în fiecarevineri la ?ulbahar, prima cadânăşi mama celor patru copii ai săi.=iitele săptămânale impuse delegea coranică erau respectate

de padişah, care nu lipsea decât cuprile#ul inspecţiilor făcute în regiunile îndepărtate sau al campaniilor militare. înrestul săptămânii, locuia la Leni 4erai, întovărăşia indispensabilului său prieten>brahim, mare-şoimar şi supraintendent,omnipreent în odaia sultanului. elaţiilelor echivoce erau condamnate de sultana-valide, de bătrânii turci conservatori şi deoamenii legii tradiţionaliste care urauamorul grecesc.

 Acest protocol care avanta#a Leni4erai, locuit de tineri şi frumoşi icioglani cese bucurau de toate favorurile, provocaindignarea fetelor din harem, leate deconcurenţa ilegală a băieţilor.

*ând  kislar agasi   anunţă sosireasultanului la )s/i 4erai, haremul fu cuprins

R

 

de emoţie. Pentru a elibera drumul9arelui 4tăpân, eunucii negri străbăturăsălile de curs, grădinile şi coridoarele,alungându-le pe fete şi înghesuindu-le înodăi.

 +mboldită de curioitate, Ale&andrase ascunse îndărătul unei draperii. )rahotărâtă ca în seara aceea să-l vadă pepadişah. @ătăile grăbite ale inimii ce-irăsunau în urechi aproape că îi făceaurău. "in caua eunucilor de pe coridoare,trebui să rămână nemişcată înascunătoarea ei. 4pre marele ei regret,sultanul trecu fără ca ea să-i poată vedeafaţa. 6u reuşi să întreărească, prinspaţiul îngust dintre două draperii, decâtspatele lui 4oliman care se îndepărta.

>mediat ce coridorul se goli, Ale&andra se repei în sala de studiualăturată marelui salon de recepţie unde în seara aceea avea loc un evenimentimportant.

"e data aceasta, emoţia ce domnea în harem se

 

datora nu numai preenţei sultanului, ci şifaptului că una dintre odalisce, care împlinise douăeci şi cinci de ani fără a fiavut onoarea de a a#unge în patulpadişahului, *amarige, fusese aleasăpentru a fi oferită de soţie unui paşă.4oliman urma să facă un anunţ oficial întimpul seratei.

 încon#urată de sultana-valide, deprinţesa 2adice, sora ei, de cadâna?ulbahar, de  kislar agasi   şi de doamnaebia, 4oliman se instală în salonul derecepţie, unde odalisce alese pesprânceană îi preentară cântece, poemeşi dansuri.

 în sala de studiu unde seascunsese, Ale&andra îşi imagina ce se întâmplă alături. )ra prima dată de laintrarea ei în harem când se simţeainteresată de această viată agitată.*urioitatea îi provocă brusc furia. "e cedoamna ebia o ţinea deoparte : !usesepregătită pentru a străluci în faţa sultanuluişi acum, când se ivea prile#ul de a-i

 

demonstra talentele, era ignorată. *ântala harpă mai bine decât oricare fată dinharem. =ocea ei catifelată, suplă, armo-nioasă era lăudată de maestra de muică.Putea purta o conversaţie elevată, puteasă vorbească limba#ul de la *urte, săpovestească minunat anecdote. *âtdespre frumuseţe, îşi dădea seama deputerea acesteia prin invidia şi ura pe carele provoca în mod firesc printre odalisce.

 Ale&andra nu voia să împărtăşească soarta lui *amarige care,după ce aspirase să a#ungă în patul9arelui 4tăpân, devenea nevasta unuipaşă oarecare. *e bat#ocură0...

Odată întoarsă în dormitor, observăcă ?aali, care era foarte tulburată denorocul lui *amarige, suferise oschimbare vădită a dispoiţiei.

8 O să ştie, în sfârşit, ce înseamnăsă fie iubită şi posedată de un bărbat0 9i-aş fi dat ece ani din viaţă ca să fiu înlocul ei. "ragostea ultimului halebardier care aduce lemne de foc este preferabilă

 

vieţii goale pe care o ducem în închisoarea asta.

Pălăvrăgeala veselă a micii italiencenu mai era decât o amintire. =orbea puţin,stătea abătută ore în şir, apoi cădea pradăunei agitaţii febrile. Ale&andra seobişnuise cu absenţele ei nocturne. Orarulescapadelor varia însă.

 Aproape în fiecare noapte, ?aalise scula în linişte, ca o somnambulă, şiieşea din cameră fără gomot. "upăcâteva ore, se întorcea şi se culca la loc. Ale&andra sau mai curând o&elana, cumtoată lumea trebuia să-i spună de-acum înainte, care avea un somn uşor, se mirade acest du-te-vino, cu atât maisurprinător cu cât relaţiile dintre ?aali şidoamna ebia se răciseră.

Pentru micile servicii de care aveauneori nevoie, supraintendenta garderobeio chema de la o vreme pe o&elana, pecare părea că o preferă în locul lui ?aali,devenită ciudată. o&elana ştia că

 

prietena ei îşi petrecea adesea noaptea ladoamna ebia, căreia îi era frică sădoarmă singură. $a piciorul patului ei -fiindcă doamna ebia îşi procurase un pat- fetele se culcau rând pe rând pe o salteacare în timpul ilei era strânsă şi băgată într-un dulap.

"ispariţiile lui ?aali, la ore atât dediferite şi în general de scurtă durată, ointrigau din ce în ce mai mult pe o&e-lana.

?aali mai repetă figura o ultimănoapte. 4pre mieul nopţii dispăru, tăcutăca un fluture. "e data aceasta, absenţa eise prelungi după ivirea orilor. "imineaţa,salteaua lui ?aali era goală. $a oradeşteptării, fetele îşi strânseră saltelele şise grăbiră să meargă la hammam.

o&elana privea cu îngri#oraresalteaua lui ?aali, de care nu se atingeanimeni. 4e pregătea să iasă şi ea din dor-mitor, când doi eunuci, urmaţi de  kislar agasi   în persoană, intrară şi se opriră în

 

faţa saltelei lui ?aali, fără a schimba ovorbă şi fără a pune întrebări. )unuciistrânseră salteaua şi o luară cu ei, dupăcare totul intră din nou în normal.

 în timpul ilei, o&elana nu o revăupe ?aali, nici la micul-de#un, nici lahammam, nici la diversele programe destudiu. "upă lăsarea serii, când fetele îşidesfăcură saltelele, ?aali nu apăruse şinu apăru nici a doua i, nici în ileleurmătoare. ?aali dispăruse fără urmă.

"ar în harem pereţii au urechi.Printre fete se răspândiră vonuri. ?aaliieşea pe furiş noaptea, se strecura îngrădina haremului, despărţit de curteagărilor de un id de piatră, pe care unhalebardier îl escalada cu a#utorul uneifrânghii. întâlnirile lor se repetară. Aventura aceasta disperată nu puteadura. 4upravegherea, spiona#ul şi intrigilepuseră capăt acestei poveşti de dragoste. într-o noapte, ?aali, vârâtă într-un sacvechi de cărbuni, cusut la gură, fu

 

aruncată de vie în apele negre ale mării,iar halebardierului îi fu reteat capul.

9ai-marii haremului, mâniaţi deacest incident, păstrară secretul, cu atâtmai mult cu cât asemenea cauri nu erauiolate. "in când în când, câte o fatădispărea. (otul se petrecea la iuţeală, caspulberarea unei năluciri.

o&elana fu e&trem de afectată dedispariţia lui ?aali.

"upă o lună, află îngroită că ?uelfusese devirginată în  hammam de nişteodalisce invidioase pe avansarea eirecentă, acordată de sultana-valide. Agresoarele, care o făcuseră astfel să numai poată fi folositoare sultanului, îşipăstrară anonimatul cu a#utorul aburilor fierbinţi şi opaci.

"upă acest incident, în harem începu să bată un vânt de nebunie. "ouăodalisce se bătură cu o asemenea furie, încât îşi scoaseră ochii. O fată fu găsită înecată în piscina cu apă rece.

 

6umeroasele vânătăi de pe corpdemonstrau că una sau mai multe fete ouciseseră asfi&iind-o. ivalităţi pânăatunci ascunse ibucneau la lumina ilei.

 Ancheta ordonată de kislar agasi   fudesfăşurată de eunuci, fără prea mareenergie. în acest mediu închis, pasiunile,disputele, certurile şi agresivitateae&plodau precum pulberea care, într-unspaţiu redus, îşi amplifică forţa. Asasinarea unei fete foarte frumoase,care fusese găsită în#unghiată la toaletă,spori frica, panica şi groaa.

Kislar agasi   hotărî să ia personalmăsuri care să pună capăt atrocităţilor ceriscau să-i compromită situaţia. Anchetaluă o turnură dramatică, întrucât sultana-valide, informată, ceru pedepsee&emplare. )unucii străbăteau i şinoapte ungherele şi colţurile haremuluilabirintic. Percheiţiile se înmulţeau. Avertismentul era clar7 ordinea şidisciplina trebuiau restabilite cu stricteţe.

 

Kislar agasi   le hărţuia pe odalisce, dar interogatoriile nu duseră la nimic7 toatetăceau cu încăpăţânare. Până şiiscoadele se temeau să vorbească,deoarece moartea le pândea la fiecarepas.

 Apoi se delănţui un potop dedenunţuri, ma#oritatea inventate, pentru că în acest fel urile şi rivalităţile îşi găseau unnou mi#loc de a se e&prima. "acă ar fi fostsă se ţină seama de aceste declaraţii - înmare parte contradictorii -, ar fi însemnatca aproape toate fetele să fie implicatemai mult sau mai puţin în cele maicumplite groăvii.

Kislar agasi  îi întruni într-un consiliue&traordinar pe demnitarii haremului, ca şipe unii membri ai *asei civile a sultanei-valide. "at fiind că doveile convingătoarelipseau, deoarece nu se putea da crearetuturor delaţiunilor, care prin absurditatealor le devinovăţeau chiar şi peadevăratele vinovate, consiliul hotărî să

 

dea un e&emplu. *âteva fete, însemnatecu cerneală roşie, pe o listă lungă desuspecte, suferiră aceeaşi pedeapsă ce-ifusese aplicată lui ?aali.

 în aceeaşi seară, doamna ebia ochemă pe o&elana la ea.

8 "e-acum înainte, fata mea, veiintra în serviciul meu. *hiar astăi am avuto lungă discuţie cu  kislar agasi   şi ama#uns la concluia că anumite odaliscedeosebit de frumoase si de înestrate sunttinta câtorva sclave roase de invidie. Amluat măsuri pentru a le asigura protecţia.!aci şi tu parte din acest grup. =reau să-ţidesăvârşesc educaţia.

o&elana îi mulţumi pentrubunăvoinţă.

8 4tai, n-am terminat0 continuădoamna ebia. =reau să-ţi ofer prile#ul dea fi remarcată de sultan. "acă îi treeşticurioitatea, vei putea primi un dar dinpartea sa, o haină de blană sau vreobi#uterie de mare valoare. =ei obţinepropria cameră şi sclave care să te

 

slu#ească. "acă te primeşte în alcovul luişi îi place tovărăşia ta, vei căpăta rangulde  ikbal. Această avansare îţi va aducenoi daruri şi tratamentul reervatfavoritelor imperiale. în sfârşit, dacă telasă însărcinată, viitorul îţi este asigurat.=ei primi un apartament şi titlul de haseki."acă îi dăruieşti un băiat, vei a#unge învârf. @ebeluşul tău va face parte dinfamilia imperială şi tu vei deveni cadână.

"oamna ebia o privi âmbind.8 "acă te a#ută norocul, ţi-ai putea

 împlini cele mainebuneşti ambiţii0 9-ai înţeles, fato :

Ochii o&elanei scânteiară."oamna ebia fusese e&plicită, cât sepoate de e&plicită. "acă ipotea ei se îndeplinea, ea, o&elana, ar răbunasuferinţele, umilinţele şi lacrimile Ale&andrei. =a şti să folosească armelecele mai eficiente7 frumuseţea si seducţia,farmecul si senualitatea, gratia sirafinamentul. =a simula dragostea,

 

adoraţia, idolatria faţă de bărbatul căut înmre#ele ei. *ine ar îndrăni să o acue deipocriie, de lipsă de scrupule : (ătariicare o răpiseră după ce îl asasinaseră pe4tanislas : (urcii care o ţineau încaptivitate, care îi violau dreptul cel maipreţios, libertatea :

8 Acum fă-mi un sorbet0 spusedoamna ebia cu bunătate. =reau să văddacă ai învăţat amestecul care e în staresă demierde cerul gurii şi mirosul înălţimii4ale.

 în timp ce o&elana manevra cude&teritate ustensilele şi prafurilearomatiate, la uşă se auiră câteva bătăiuşoare.

9iliclia, o odaliscă foarte frumoasăcare făcea parte din antura#ulsupraintendentei, intră, se apropie deaceasta, îi sărută tivul rochiei, apoi se îndreptă spre dulapul de unde scoase osaltea.

 

8 $asă salteaua aia, 9iliclia, spuseagale doamnaebia. o&elana îti va lua locul. )ducaţiata e încheiată. "e-acum vei fi în serviciul personal alsultanei-valide.

9iliclia o privi descumpănită. Această avansare echivala cu o digraţie.=iitele sultanului la )s/i 4erai se răreau.?ulbahar, cadâna, era de o geloie feroceşi le împiedica sistematic pe odalisce săse apropie de el.

9iliclia îi aruncă o privire neagrăo&elanei, apoi îngenunche la picioareledoamnei ebia.

8 =ă mulţumesc cu recunoştinţăpentru tot ce aţi făcut pentru mine.

?lasul îi era frânt de emoţie."eamăgirea o sugruma. 9ai făcu oultimă încercare.

8 6u mai aveţi nevoie de serviciilemele :

8 9i-ai înţeles greşit cuvintele,9iliclia0 !aci parte din oda mea. în timpul

 

ilei, mă vei slu#i ca şi până acum. %ite,a#ută-mă să mă debrac0

8 @ine, stăpână0 în timp ce 9iliclia scotea dintr-un

dulap o rochie de casădin mătase brodată, doamna ebia seaşeă la măsuţa detoaletă şi îşi studie câteva clipe tenul încăneted în pofida vârstei. 9iliclia puseveşmântul pe pat, apoi îşi a#ută stăpânasă-şi scoată bi#uteriile, vesta brodată cuaur, cămaşa şi pantalonii bufanţi. ămasăgoală, doamna ebia se privi cubunăvoinţă în oglindă. *orpul ei îşi păstraformele frumoase, sânii îi erau încă tari şişoldurile nu i se îngroşaseră, aşa cum se întâmplă la anumite femei tinere. îşi trasepe ea rochia de casă transparentă pe carei-o aduse 9iliclia.

4upraintendenta făcu o piruetă cu oagilitate surprinătoare.

8 4unt încă frumoasă, 9iliclia, nu-iaşa : @un, acum esti liberă0

 

Odalisca îşi încrucişă braţele lapiept, făcu o reverenţă profundă, apoi seretrase târându-şi picioarele.

8 4orbetul e gata :8 4per să fie pe placuldumneavoastră, stăpână0 o&elana îi aduse pe o tavă de argint şlefuitceaşca de porţelan chineesc dincare se înălţa o aromă delicioasă."oamna ebia gustă, apoi dădu dincap satisfăcută.8 )&celent0 *red că o să mai vreau

o ceaşcă 0 între timp, pregăteşte-ţisalteaua şi debracă-te0 6-ai decât să-ţialegi o rochie de casă din dulap0

)ra un privilegiu acordat unui număr redus de fete. ?aali si 9iliclia îlavuseseră si ele. *u toate acestea,o&elana se simţi stân#enită în faţa acesteifemei ai cărei ochi oglindeau o lucire decruime. 4e debrăcă şi simţi privireaaproape palpabilă care îi urmărearotun#imile trupului. *ând sosise în harem,

 

doamna ebia şi kislar agasi  o văuserăgoală. Atunci, pudoarea ei avusese desuferit, dar înţelesese că era vorba de unritual ce trebuia îndeplinit de toate fetelecare treceau prin acest e&amen. *ei doi ostudiaseră cu răceala unor e&perţi în faţaunui trup de femeie hărăit plăceriisultanului.

 Acum, instinctele ei la pândă îivesteau ceva diferit. )ra ca un avertismentmisterios. =enea oare din cer: "umneeunu o uita, deşi îşi rărise rugăciunile.o&elana îl considerase dacă nu vinovatde nenorocirile ei, cel puţin nesimţitor laceea ce îndura ea. Auise că, la romaniidin Antichitate, unii filosofi susţineau căeii păgâni erau indiferenţi la suferinţeleoamenilor, că destinele acestora nu îi interesau. Poate că divinitatea pe carecreştinii o numeau "umneeu nu dădeanici ea importanţă chinurilor bieţilor oameni : "umneeu conducea la o adicăuniversul, stelele, timpul, dar nu era

 

interesat de locuitorii acestui pământ, carenu repreentau pentru )l decât nişte firede nisip.

(oate aceste idei se învârte#eau înmintea o&elanei, tulburată de privirileciudate ale doamnei ebia.

(ânăra îşi acoperi trupul cu o rochiede casă din muselină, fină şi uşoară ca opână de păian#en, dar care nu aveatransparenţa celei îmbrăcate de doamnaebia. o&elana ar fi vrut să fiee&pansivă, e&uberantă, pentru a o cuceripe supraintendentă şi a profita deinfluenţa enormă a acesteia, dar nu aveacura#ul.

"oamna ebia scutură un clopoţelde argint şi imediat îşi făcu apariţia osclavă tânără.

8 *e doreşte stăpâna :8 "u-te la bucătărie şi adu-mi nişte

pră#iturele0*âteva minute mai târiu, fata se

 întoarse, puse pe o

 

măsuţă #oasă pră#iturile cerute, apoi sefăcu nevăută.

8 o&elana, meriţi o recompensăpentru sorbet. Am o surpriă pentru tine0

4coase dintr-un dulap o sticlă şidouă cupe din cristal de =eneţia, pe carele umplu cu un vin auriu.

8 4ă păstrei secretul0 spusedoamna ebia. ) un adevărat eli&ir. ) vindin 9oldova.

8 Aşa surpriă mai ic şi eu0e&clamă o&elana, râând. 6u am maigustat vin de secole.

8 âsul te face şi mai frumoasă0 )ca şi cum ţi-ar cădea pe faţă o raă desoare.

o&elana îşi înmuie buele în cupacu vin.

8 *e parfum 0 *e savoare0 e&clamăea încântată.

8 $a început, 9ahomed nuintericea vinul, îi e&plică doamna ebia.>nvitat la un ospăţ, el a constatat că vinul

 

 încăleşte inima, făcându-l pe om maivesel, mai comunicativ, dar că, băut încantitate mare, se urcă la cap şi îi face pemeseni certăreţi, agresivi, gata să seomoare între ei. Atunci, a hotărât săinterică băuturile alcoolice. $atinii aveauun dicton7 Quod licet o!i non licet bo!i. Adică ceea ce îi este îngăduit lui lupiter nule este îngăduit animalelor de povară.4ultanul bea vin şi aproape toţi demnitariibeau şi ei.>nterdicţia este pentru plevuşcă. "e acum înainte, vei face parte dintre cei importanţi.i-o făgăduiesc0

Pră#iturile sărate aţâţau setea. =inul încălea inimao&elanei care simţea nevoia să râdă sisă-si devăluievisurile si dorinţele.

8 (e-ai schimbat mult, micuţo, decând ai devenit de-a noastră. !eminitateaţi-a înflorit. "ar, ca să-l cucereşti pesultan, nu e suficient să cânţi din gură şi la

 

diverse instrumente şi să dansei. (rebuiesă-ţi îndeplineşti impecabil obligaţiile.(rebuie să-l a#uţi să se îmbrace şi maiales să se debrace, să-l însoţeşti la baie,să-l săpuneşti, să-l parfumei, să îndrăneşti să faci - ca din întâmplare -nişte gesturi care să-l e&cite, să-isugeree gândul de a te poseda...

"oamna ebia se urcă în patul eimare.

8 =ino lângă mine, o&elana0 4ă-ţiarăt ce trebuie să faci ca să obţii victoria. întinde-te pe pat0 închipuie-ţi că tu eştisultanul, că eşti preocupat de problemelepolitice şi că mintea îţi umblă în altă parte.)u sunt o&elana, adică îţi iau locul... îiscoţi papucii, îi mângâi tălpile, apoi leacoperi de sărutări...

"oamna ebia e&ecuta cu o încetineală studiată gesturilerecomandate.

8 Apoi îndrăneşti mai sus,plimbându-ţi buele pe picioarele lui, spre

 

genunchi. în acelaşi timp, cu mâinile îidelegi cordonul halatului... Aşa... Apoiurci mai departe, aproape imperceptibil,cu gura fierbinte deasupra genunchilor... )un ritual...

o&elana nu îndrănea să facă nicio mişcare. !iori de

H

voluptate îi urcau din tălpi, inundându-ifiinţa cu o plăcere intensă. 4imţea gurae&pertă a doamnei ebia străbătându-ipărţile cele mai tainice ale trupului. %ndeameţitoare o duceau spre culmilee&citaţiei. A#utată şi de efectele vinului, selăsă în voia buelor arătoare care oaruncau într-un vârte# senual, spre oe&ploie ce se anunţa de#a, şi care o făcu

să geamă, învinsă şi supusă...oaptea acoperea cu vălurile einegre Leni 4erai, reşedinţaimperială a lui 4oliman, supra-numit 4uveran al 4uveranilor,

 împărţitorul de *oroane 9onarhilor ?lobului, %mbră a lui "umneeu pepământ, împărat al Orientului şi al

N

 

Occidentului şi Augustă 9aiestate. (oateaceste titluri şi multe altele încă figurau pedocumentele oficiale şi pe scrisorile pecare padişahul le trimitea regilor şi împăraţilor )uropei, Asiei şi Africii.

$a ora aceea târie - când turcii se închideau în casele lor, întrucât circulaţianocturnă le era interisă oamenilor derând - ferestrele înalte de la dormitorul sul-tanului erau deschise si luminate. !luturiiatraşi de luminăse strecurau în odaia fastuoasă şidescriau cercuri în #urul celor patrucandelabre de aur cielate, păit fiecarede câte un icioglan.

Pereţii acoperiţi de faianţă cupeisa#e înflorate, stiliate, inspirate dingrădinile palatului creau un decor para-disiac. $espeile de marmură alepardoselii dispăreau sub covorul de (abri, în culori calde.

 în patul mare, cu coloane sculptateşi aurite, sultanul 4oliman dormea alăturide prietenul său >brahim. 4ub cearşafurilede mătase brodată, ambii erau goi.>cioglanii care vegheau somnul stăpânului

 

aveau sarcina de a stinge candelabrele delângă pat, pentru ca lumina să nu-i bată înfaţă. $ui 4oliman nu îi plăcea sădoarmă pe întuneric. "eseori, era bântuitde coşmaruri care îl făceau să setreească scăldat în sudoare şi gâfâind.

1i în noaptea aceasta, scoase bruscun strigăt gutural şi deschise ochii, cuprinsde o nelinişte care îl făcu să se înfioare.=isase că un mut din garda tatălui său îipetrecuse un laţ în #urul gâtului şi îlsugruma. >cioglanii stăteau nemişcaţi, cufrunţile plecate. Aveau consemnul de a nuse clinti din loc atâta vreme cât sultanul nule poruncea să o facă.

 Alarmat de strigătul padişahului,>brahim se ridică şi îngenunche lângă el.

8 *e-aţi păţit, înălţimea =oastră :4oliman îşi ridică ochii tulburi spre

prietenul său. !igura sa uscăţivă, cutrăsături marcate, nasul coroiat, gâtul lungşi subţire, trupul slab şi gol nu îi dădeau o înfăţişare prea impunătoare. ătăcit, îşiluă capul în mâini.

 

8 >ar începe0>brahim le făcu semn icioglanilor să

iasă. Apoi, chipul de o frumuseţefascinantă îi fu iluminat de un âmbet.

*ând rămaseră singuri, îşi tutuistăpânul, respectând- ca de obicei - dorinţa acestuia.

8 4tii bine că sunt doar niştefantasme0

R C

8 !antasme care pentru minecapătă consistenţa unor realităti0

8 =isuri, 4oliman0 =isuri rele, deacord0 "ar nu trebuie să uiţi că nimic nu temai poate ameninţa0 )şti stăpânulimperiului0

4ultanul gemu78 "eşi a murit, tatăl meu mă

urmăreşte pretutindeni0 6u numai în vis0%neori, nu reuşesc să cred că sunt sultan.4imt preenţa tatălui meu de parcă ar sta în spatele meu, ca şi cum mi-ar pânditoate mişcările, ca şi cum ar vrea să mă în#unghie pe la spate0

 

 îl vedea din nou pe cel care îlămislise, necruţătorul 4elim >, care îşiucisese trei dintre cei patru fii, doi fraţi şipatru nepoţi. (eoretic, 4elim voise săelimine concurenţa lui4oliman, moştenitorul pe care îl alesese,ca să-l scutească de răboaiele civilefratricide.

=iiunea chipului aspru şi rău al lui4elim, a ochilor săi plini de ură şi a guriistrâmbate de un rictus înspăimântător îlobseda. *e fantasme îl îmboldiseră pebătrânul sultan să vrea să-şi ucidă ultimulfiu : Probabil că-şi pierduse minţile,fiindcă, odată 4oliman otrăvit, dinastiaOsmanlî s-ar fi stins fatalmente. Onebunie lentă îi cuprindea treptat mintea.6u le poruncise el oare gărilor sale,postate în faţa patului în care agonia, sătaie cu iataganele capul 9arii "oamne înnegru când aceasta avea să vină să-l ia :

4oliman oftă. >brahim îl a#uta să-şidomolească angoasele, să-şi recapete

 

echilibrul. Prietenia lor se născuse de la începutul adolescenţei, iar pentru sultan,prietenia, adevărata prietenie, presupuneaafecţiunea, tandreţea şi sentimentul iubirii.6imic şi nimeni nu îi putea despărţi.4oliman îşi găsise în >brahim un alter ego. în timp ce în #urul său nu vedea decâtoameni respingători, prefăcuţi, lacomi debani şi de putere, >brahim întruchipadevotamentul şi detaşarea de orice interesegoist.

Padişahul ştia că mama sa, 2afsa2atun, deaproba intimitatea dintre el şiacest ;sclav<. în mai multe rânduri, ea îladmonestase, reproşându-i încrederea pecare i-o acorda lui >brahim şi repetându-ică poiţia sa înaltă nu îi îngăduia să aibăfavoriţi care să-l poată trăda. 4oliman oprivea cu indulgenţă. )a, care nu avuseseniciodată norocul de a cunoaşte adevărataprietenie, nu era în stare să înţeleagă. Avea convingerea că >brahim îi purtanoroc. *ând sultanul, tatăl lui, îi trimisese

 

cămaşa aceea otrăvită ce trebuia să-ipună capăt ilelor, prietenul său avuseseideea de a-l pune pe un pa# să o îmbrace,pentru a o verifica. =igilenţa sa dăduseroade. "upă ce e&ecutase ordinul, pa#ulse prăbuşise, ucis instantaneu de otravă.

 în ciuda acestei dovei de loialitate,2afsa 2atun persista să susţină că>brahim constituia un motiv de îngri#orare.)ra ridicol0 în realitate, el, 4oliman, setemea de propriile slăbiciuni. "e peste unan, îşi încinsese sabia lui Osman fără a-şifi trimis armatele împotriva duşmanilor 4emilunii, com- plăcându-se într-un soi dedolce farniente  ce încălca tradiţiilerăboinice ale osmanlâilor.

>deea că tatăl său e&tinsese imperiulane&ând )giptulsi 4iria îi dădea o senaţie de frustrare. înciuda testamen-tului lui 4elim, care îi lăsadrept sarcină atacarea creştinătăţii, nureuşea să stabilească momentul acţiunii.2otărî să pună capăt letargiei, să-şidemonstree capacităţile de suveran, de

 

cuceritor şi de demn urmaş al lui Osman, întemeietorul dinastiei lor victorioase.

 îşi întoarse capul spre >brahim, care îl privea cu înţelegere. Aprecia nespusdiscreţia acestuia şi ştiinţa de a nu-itulbura firul gândurilor. 4oliman âmbi şi îlbătu uşor pe umăr.

'orile luminau cerul senin. Prinferestre pătrundea aerul proaspăt aldimineţii. "eodată, liniştea fu tulburată deun marş oriental, cântat de fanfara militarăa gărilor seraiului.

8 A început o nouă i0 spusesultanul.

>brahim sări gol din pat şi îmbrăcăun halat.

8 Acum o şterg 0 "atoria înainte detoate0

>eşi pe o uşă laterală ca să facă obaie şi să-şi pună uniforma impunătoarede supraintendent al camerei particulare asultanului. *a de obicei, îşi începu iua

 

supraveghind ceremonialul de sculare apadişahului.

>brahim nutrea fată de 4oliman oveneraţie si un devo-tament neştirbite, ceea ce nu îl împiedicasă aibă o părere proastă faţă de turci.?rec de obârşie, el dispreţuia acest popor de crescători de oi şi de cămile venit din Asia *entrală, care maimuţărea #alnicrafinamentele culturii şi civiliaţiei milenareale unui imperiu cucerit prin forţa armelor.udecata aceasta nu se răsfrângea şiasupra lui 4oliman, al cărui sânge turcescse subţiase până la a-şi pierde orice urmăde autenticitate ca urmare a încrucişăriiaproape a tuturor strămosilor săi cu sclavecreştine.

H F

 în timp ce tinerii icioglani goi îlspălau, îl masau, îi râdeau capul, îl epilauşi îi tăiau unghiile în  hammam-u\  său,4oliman se gândea la toate capetele încoronate occidentale care îl tratau cudispreţ.

 

"in fericire, debinările lor politiceerau atât de accentuate, încât putea să-isurprindă separat şi să-i atace pe rând.9ai e&ista un factor care slu#ea scopurilor sale. Protestanţii subminau temeliilepropriilor guverne, şubreind creştinătatea în faţa e&pansiunii turceşti. $uther,schismaticul acela german, nu proclamaseoare că, luptând cu turcii, creştinii serevoltau împotriva "omnului, care lepedepsea păcatele prin intermediul>slamului :

 Aliaţi, regii Occidentului i-ar fi pututalunga pe turci din )uropa. 6oul papă, Adrian, de origine olandeă, se străduia înadar să organiee o cruciadă împotriva>slamului.

*u mintea plină de planuri decucerire, părăsi hammam-u\ şi se întoarse în apartamentul său, îmbrăcat încă înhalat. Acolo găsi masa pusă pentru micul-de#un7 pâine, salată, dulceaţă, fructe şisorbeturi. O mică armată de icioglani seagita în #urul său, condusă de primulpaharnic, asistat de maestrul sorbetului şide degustătorul-şef.

 

>brahim, protocolar, supravegheaactivitatea personalului, într-o odaie învecinată cânta în surdină o orchestră decoarde.

Odată micul-de#un încheiat, începuritualul toaletei împăratului. Panicul?arderobei îşi făcu apariţia, urmat de unşir de icioglani care aduceau numeroaseleveşminte potrivite cu programul ilei.9arele maestru al (urbanului şi panicul@i#uteriilor sosiră şi ei. înfăşurarea fesuluipadişahului cu metri de muselină albă cupliuri impecabile, pentru a da turbanuluiproporţii impunătoare, şi împodobirea sacu un mănunchi de pene şi cu bi#uterii înarmonie cu ansamblul vestimentar implicau o vastă e&perienţă.

 în timp ce doi tineri icioglaniumpleau două pungi - prima cu douăecide ducaţi de aur şi a doua cu o mie deaspri de argint - pe care le prinseră decingătoarea sultanului, intră un pa# care îlanunţă pe marele viir Piri Paşa. 4olimanfăcu o figură uimită.

 

8 Asa de dimineaţă :8 )&celenţa 4a cere o audienţă

urgentă, înălţimea =oastră.8 4ă intre0@ătrânul Piri Pasa, omul de

 încredere al sultanului siunul dintre ultimii mari demnitari deorigine turcă, reuşise ca prin minune să-şi păstree postul în faţa valului dede!şirmi 

- sclavi creştini educaţi la înaltele scoli aleseraiului - careacaparau treptat toate funcţiile importanteale >mperiului.

Piri Paşa intră şi se prosternă înfaţa tânărului său stăpân. înalt, subţire,ridat, cu ochi pătrunători şi scânteind deenergie, bătrânul emana un aer ascetic.>namicii săi nu-i puteau ierta că estesingurul mare viir al răposatului sultan4elim > care supravieţuise vechiuluiregim şi nu sfârşise cu capul pe butuc.

8 Piri, ai eşti foarte matinal0

 

9arele-viir îşi stăpânea cu greufuria. 9âinile îi tremurau şi ochii umbriţide sprâncenele stufoase aruncaufulgere.

8 înălţimea =oastră personal şi>mperiul Otoman au suferit un gravafront0

4oliman se întunecă la fată. 9arele-viir bătu din palme şi intră un pa#, ducândo boccea mică din piele.

8 "esfă-o0 porunci Piri.Pa#ul puse bocceaua pe covor şi o

deschise, dând la iveală două urechi şiun nas tăiate şi mân#ite de sânge închegat.

8 ) tot ce-a mai rămas dindiplomatul înălţimii =oastre, trimis laregele $udovic al ll-lea al %ngariei pentrua-i cere tributul anual pe care ni-ldatoreaă.

9âna 4ultanului se încleştă pemânerul săbiei sale încovoiate.

8 *onvoacă de urgenţă "ivanul,Piri Paşa 0 1i să tacă muica0

 

9ai aruncă o privire la conţinutulboccelei, apoi, scrâşnind din dinţi, iesi,urmat de >brahim si de marele şambelan.(raversă cu un pas alert cea de-a treiacurte, unde nu aveau acces decâtdemnitarii şi cei din *asa >mperială, trecupe sub bolta de marmură a Porţii !ericiriişi înaintă spre cea de-a doua curte, unde îl aştepta calul înveşmântat. 4oliman sări în şa.

8 $a )s/i 4erai0 porunci el pe unton imperios.

"e când primise bocceaua, buna-dispoiţie i se spulberase.

"ădu pinteni calului, apoi porni îngalop, cu întreaga escortă pe urmele sale.*avalcada străbătu la iuţeală prima curte, în timp ce o companie de ieniceri preentaarmele, iar trompetele sunau ;?loriesultanului<.

4oliman şi suita sa străbătură îngalop uliţele întortocheate care duceau la)s/i 4erai. (recătorii, căruţele, litierele selipeau de iduri să nu stân#enească înaintarea cortegiului imperial. 4osirea

 

inopinată a lui 4oliman aduse haremul înstare de efervescenţă. 4alutat cuslugărnicie de eunuci, care evacuau rapidcoridoarele, sultanul urcă direct la aparta-mentele sultanei-valide, care îl primibucuroasă, dar şi uşor îngri#orată deaceastă intrare neaşteptată.

4ultanul o sărută pe 2afsa 2atun.8 4unt tare bucuroasă că te văd 0

 Ai fost la ?ulbahar :8 6u 0 *u tine vreau să vorbesc,

mamă 08 ?ulbahar se va supăra de

 încălcarea protocolului08 "eocamdată, mamă, puţin îmi

pasă de protocol. 4unt în #oc problememai grave.

4oliman îi aduse la cunoştinţă cepăţise diplomatul turc trimis la regele$udovic al ll-lea.

8 Am convocat de#a "ivanul ca să-lanunţ că declar răboi %ngariei. Am vrutsă capăt mai întâi binecuvântarea ta. Osă-i fac să muşte ţărâna pe toţi aceştisuverani creştini care ne provoacă plini deobrănicie. O să îngenunche )uropa şi o

 

să transform toate catedralele ei înmoschei. *a şi (amerlan, strămoşul tău, osă-i vâr pe regi şi pe prinţi în cuşti de fier.i-o făgăduiesc0

*ău într-un genunchi în faţamamei sale, care îşi aşeă mâinile pecreştetul lui, făcu o scurtă rugăciune, dupăcare se aplecă şi îl sărută pe frunte.

8 Allah îţi va duce armatele lavictorie, fiule0

4e ridică şi îi sărută mâna ridată.8 Acum, du-te grabnic la ?ulbahar,

fiule0 *u siguranţă a fost înştiinţată devenirea ta şi se frământă aşteptân- du-te.O negli#ei0 O să te cert0 >brahim, omulăsta de nimic, e un obstacol între nevastata şi tine0

Privirea lui 4oliman se aspri.8 6u-i #udeca pripit şi părtinitor pe

cei care-mi suntdevotati si-mi e&ecută orbeşte ordinele0 Asta trebuie să-ti fie de a#uns0

O salută si iesi. *onflictul care seivise între ei dinpricina lui ?ulbahar îl irita. ecunoştea căatitudinea sa faţă de nevasta lui nu era

 

ireproşabilă. între datoria con#ugală şidragoste intervin uneori diferenţe. 4olimannu-şi putea e&plica schimbarea suferită desentimentele sale faţă de ?ulbahar, care îidevenise indiferentă. 1i totuşi, o iubise."ar criele ei de geloie şi faptul că seplângea necontenit că este negli#ată île&asperau. ?ulbahar voia să-l îndepărtee de >brahim, fără a înţelege căvoia imposibilul.

>ntră în silă la ?ulbahar. !emeia segătise cu cele mai frumoase veşminte."eşi se fardase cu gri#ă, chipul tras ourâţea. ?ura avea o e&presie amară.?ulbahar i se aruncă plângând la piept.

8 "e trei săptămâni n-ai mai venitsă mă vei, strigă ea cu glasul frânt. O,stăpâne mult-iubit, te aşteptam în fiecareseară, sperând că uşa se va deschide,lăsându-te să intri0 $acrimile îmi şiroiau peobra#i0 6u primeam nici un semn dinpartea ta, adoratul meu0

=ru să-i desfacă cingătoarea, dar elo opri cu un gest brutal.

8 $asă asta 0 Am venit să-ţi spuncă plec0 ) răboi0 =oiam să-mi iau rămas-

 

bun şi să-i sărut pe copii înainte de-apărăsi *onstantinopolul0

"eamăgită, ?ulbahar îşi plecă faţaca să-şi ascundă lacrimile.

8 4peram că...6u-si sfârsi cuvintele.8 2ai să-i vedem pe copii0 spuse

el, pentru a pune capăt scenei.8 *opiii dorm încă 0Posesivă, ?ulbahar i se agăţă de

braţ. >ntrară într-o odaie aflată înpenumbră, cu ferestrele acoperiteaproape complet de draperii, unde doibăieţi şi o fetiţă blondă dormeau. >nimasultanului se umplu de tandreţe.

8 1i 9ustafa : întrebă ea. "e cândmi l-ai luat, mi-e tare dor de el.

8 (rebuie să înţelegi că la vârstalui nu-i mai este îngăduit să stea agăţat defustele tale. Acum e bărbat. 9ustafa aplecat în ori împreună cu pa#ii la tabărade instrucţie militară. Primul meu născutva fi un bun soldat, adăugă el cu mândrie. A moştenit toate calităţile înaintaşilor săi...

 

*ât lipsesc, să ai gri#ă de copii. =reau să-igăsesc sănătoşi0

8 6u trăiesc decât pentru tine şipentru ei, stăpânul meu adorat0

*uprins de un sentiment devinovăţie, sultanul îşi repeta fără încetarecă ea era mama copiilor săi şi că îi datorarespect şi afecţiune. )ra oare adevărat că>brahim îl îndepărta de ea, aşa cum îireproşa sultana-valide : 6u 0 elaţiile salecu >brahim e&istau dinaintea intrării lui?ulbahar în viaţa lui. $a început, o iubisepe femeia-aceasta cu înflăcărareD săfi fost doar atractia fată de ceva nou :

O sărută cu o căldură afectată. Pedrumul de întoarcere, în timp ceparcurgea în galop străile foarte circulatela această oră, privirile îi căură asupratrecătorilor prost îmbrăcaţi, a caselor delemn, urâte, părăginite, cu tencuialacăută, şi îşi aminti o fraă a împăratuluiOctavian August7 ;Am găsit o omă făcutădin cărămidă şi am transformat-o într-unadin marmură.< !u cuprins de o ruşine maimare decât mândria. Osmanlâii cuceriseră

 

un @ianţ din marmură şi îl transformaseră într-unui din lemn.

%n ambasador îi dăruise, printrealte obiecte minunate, un album înfăţişândedificiile omei7 palate, biserici, temple,arcuri de triumf, fântâni monumentale.!usese frapat de opera lui 9ichelangelo şi îndeosebi de planurile sale arhitecturale. Ar trebui să-l invite la *onstantinopol şisă-i încredinţee transformarea acesteiaglomerări de cocioabe într-o metropolămai frumoasă decât oma. Pentru străini,*onstantinopol, văut îndeaproape, erae&trem de deamăgitor. *asele de lemn,sărace, mici şi lipsite de stil se deosebeaudoar prin culoarea lor, ale turcilor fiind roşiişi galbene, ale armenilor cenuşiu-deschis,ale grecilor, cenuşiu-închis, şi ale evreilor,mov. Palatele celor câtorva demnitari -aşa-i- sele palate - nu aveau nimicsomptuos sau solid. (oţi aceşti înalţidregători ştiau că, după moartea lor, toateavuţiile pe care le agonisiseră aveau săsporească teaurul sultanului. *opiii lor numoşteneau decât o parte infimă din acesteaveri, şi asta doar dacă aveau noroc,

 

 întrucât cei mai mulţi a#ungeau în stradăcând părintele lor îşi sfârşea ilelestrangulat de slugile mute ale 4ultanului,iar toată averea le era confiscată.

9oscheile, considera 4oliman, erausingurele clădiri ce meritau admirate."acă te gândeai bine, nici măcar palatulimperial nu putea fi considerat ocapodoperă arhitecturală. Lemi 4erai nuera alcătuit decât din câteva pavilioane şitrimitea mai degrabă cu gândul la o tabărămilitară. 'idurile întunecate şi înalte aleincintei împiedicau o privelişte deansamblu. Prima curte, mărginită declădiri utilitare, era lipsită de frumuseţe.*ea de-a doua, care includea şi bucă-tăriile, răspândea mirosuri ce a#ungeauuneori în sala "ivanului. Pavilioaneleimperiale ale celei de-a treia curţi erauconstruite la nimereală, fără nici un plan."e multă vreme, 4oliman îsi dorea sătransforme Leni 4erai si să-i redea*onstantinopolului fosta splendoare.

$a intrarea sultanului, demnitarii seprosternară cu umilinţă. !osta odaie, încare răposatul lui tată preida întrunirile

 

 înalţilor dregători, i se păruse întotdeaunameschină. 4oliman era mândru de nouasală a "ivanului, reconstruită la iniţiativasa. $ambriurile amplu sculptate şi încrustate cu nestemate, candelabrele deaur, tavanul ornat cu stucaturi, podeauacu lespei de marmură şi covoarelepersane ofereau o privelişte minunată.

 Actor e&perimentat, sultanulstrăbătu sala cu un pas lent, măsurat şi seaşeă pe tronul instalat în mi#locul uneiestrade acoperite cu un covor întins demătase. (ăcut, îşi plimbă peste adunareprivirea rece, severă, dominatoare, care îifăcea să se înfioare şi pe cei mai vechidregători ai săi.

*u glas puternic, enunţă solemnunul dintre preceptele tatălui său, sultanul4elim >7

8 "ominaţia este ca o nevastă,hărăită celui ale

M F

cărui bue nu pălesc sub sărutul muşcător al unei săbii. (răsnetele noastre trebuie săse abată asupra creştinătăţii occidentale.%ngaria este primul nostru ţel. O dată ce

 

această ţară va fi drobită, inima )uropeiva fi a noastră. (ânărul rege $udovic al ll-lea ar fi făcut mai bine să ne plăteascătributul pe care ni-l datora. Ar fi evitatastfel un răboi care o să-l coste scump0!oarte scump0 =om începe aceastăcampanie cu asediul @elgradului0

!erhat Paşa, general şi viir, luăcuvântul7

8 9ă alătur hotărârii voastre, înălţimea =oastră. (rebuie să adaug însăfaptul că gloriosul vostru înaintaş,9ehmed >, a fost înfrânt în faţa@elgradului.

4oliman nu-şi pierdu calmul. > sepărea că !erhat ua şi abua de calitateasa de cumnat. îl suspecta de mult că tragesfori pentru a-i submina autoritatea.4ultanul dispunea de informaţii conformcărora !erhat nu fusese străin deultima tentativă de asasinare comisă de4elim > la adresa lui. "in lipsă de dovei,cedase în faţa implorărilor surorii sale9alfiru si ale mamei lui si stersese totulcu buretele.

 "  M M

 

4oliman vorbi din înaltul tronuluisău7

8 (e temi cumvade o înfrângere :!erhat simţiprime#dia.8 4igur că nu0 Am vrut doar să

sublinie că forţelenoastre trebuie să fie suficient deimportante ca să nu netemem de un nou esec.

4oliman replică pe un ton ponderat78 Am studiat de mult toate

variantele. O înfrângere este, practic,imposibilă. 6u vor fi niciodată întrunitecondiţii mai bune pentru înfrângerea@elgradului.

"emnitarii aprobară fără eitareintrarea imediată în răboi. =oinţa lui4oliman întrunea întotdeauna ma#oritatea.*ine ar fi îndrănit să-l contraică :Ordon mobiliarea generală a armatelornoastre0 spuse sultanul. (rimiteţi fără întâriere poruncile mele tuturorguvernatorilor din provincie şi tuturor

 

vasalilor imperiului nostru 0 ăboiul 4fânte declarat

upă ce gândise mai multe planuride a părăsi haremul, toateirealiabile, o&elana a înţelescă şansele de a evada sau de a

fi răscumpărată erau nule. Atunci renunţă definitiv la identitatea

 Ale&andrei si intrăi F

 în pielea o&elanei. )ra hotărâtă săinterpretee acest nou persona# cu unsucces deplin. *omportamentul ei amabilfaţă de supraintendentă nu era reultatulunei simple întâmplări, nici al e&igenţeie&clusive a doamnei ebia, ci al unuiconcurs de împre#urări savant orchestratde o&elana.

0

D

 

"oamna ebia îi oferea câtevaavanta#e7 dreptul de a-şi alege cele maifrumoase rochii, parfumurile cele mai încântătoare, vinurile şi mâncărurile celemai rafinate şi ceva mai mulţi bani pentrua-şi cumpăra obiectele de lu& pe carefurniorii *urţii le e&puneau pe meseturnante dotate cu paravane care leascundeau privirilor.

 Aceste privilegii atrăgeau după sineşi inconveniente. *ele mai multe fete oocoleau. %nele pretindeau că era iscoadadoamnei ebia, deşi această părere nu sebaa pe nici o dovadă. o&elana profitade avanta#e şi nu lua în seamă criticile.Pentru ea, odaliscele nu mai e&istau. Amintirealui ?uel si a lui ?aali era încă vie înmemorie. 4fârşitul lor 

F i

tragic fusese pentru ea o lecţie vie care oa#uta să-şi croiască drumul prin această #unglă de femei.

 

"atorită spiritului ei de observaţie şicunoaşterii firiiumane, doamna ebia reuşise sădescopere personalitatea fetei, ambiţia şivoinţa sa de a-şi atinge scopul. >nteresulpe care i-l arăta o&elanei era nutrit deobsesia propriului viitor. "oamna agie,panica bi#uteriilor, câştigase simpatia lui?ulbahar, devenind omul ei de încredere."acă se întâmpla ca sultanul 4oliman sămoară subit, prinţul 9ustafa - fiul lui?ulbahar - îsi urma tatăl la tron, 2afsa2atun era îndepărtată şi actuala primăcadână îi lua locul. în ce o priveşte,doamna ebia şi-ar fi pierdut automatpoiţia, care i-ar fi fost luată de doamnaagie, şi chiar risca să-şi sfârşeascăilele în Puţul Plângerii, deoarece?ulbahar avea să o facă să plăteascăscump devotamentul faţă de 2afsa 2atun.

*a să nu a#ungă în această situaţie,trebuia să pregătească terenul pentru a sepune la adăpost. "e multă vreme căuta ofată care să poată deveni instrumentul de

 

realiare a planurilor ei. 4e părea căo&elana îndeplinea toate condiţiile.Pentru a pecetlui relaţiile lor afective, ovârâse în patul ei. 4pri#inul lui kislar agasi  îi îngăduia să ducă la bun sfârşit aceastăpolitică.

8 9ahmud, nu crei că ar fimomentul să ne gândim la o promovare ao&elanei :

8 9-am gândit şi eu la asta, spuseel.

8 ?eloia lui ?ulbahar ne-ar puteapune obstacole, adăugă ea, ştiind cărelaţiile dintre supraveghetorul general alfetelor şi prima cadână nu erau dintre celemai bune.

Kislar agasi   legănă uşor smaraldul în formă de pară.

8 ?ulbahar: 6u mai preintă niciun pericol. 4ultanul dă semne deoboseală sau tendinţele salehomose&uale sunt pe cale să prevalee.

8 ?reşeşti, 9ahmud0 4oliman este în realitate unafemeiat. 6u uita că a crescut sub ochiimei.

 

8 =rei să spui că e bărbatul uneisingure femei0 >sprăvile sale amoroase dinharem sunt practic nule, ebia. $asă-măsă mă gândesc, continuă kislar agasi. "a04ă o alegem pe o&elana este o ideee&celentă0 "oar că ?ulbahar o să se uitechiorâş la ea şi o să încerce să i se punăde-a curmeişul. "ar e&istă şi o cale maicomodă, sultana-valide0

8 *red că te înşeli. 4ultana-valideo spri#ină pe ?ulbahar pentru a-lcontracara pe >brahim.

8 "ar se gândeşte şi la plăcereafiului ei.

%n âmbet fin flutură pe bueledoamnei ebia.

8 !ata care îi pregăteşte sorbetul ebolnavă. "e ce să n-o înlocuim provioriucu o&elana : 4ă vedem ce ice bătrâna0

8 Are mare încredere în tine,ebia 0

8 @aeaă-te pe mine, kislar agasi 0O să te ţin la curent.

 în aceeaşi i, doamna ebia se înfăţişă sultanei- , ia-

iFK K

 

mă 2afsa 2atun şi o înştiinţă despre îmbolnăvirea celei care îi pregăteasorbetul.

8 Până când se face bine, îipropun înălţimii =oastre o înlocuitoarecare nădă#duiesc că o va satisface. Ameducat-o eu însămi.

4ultana-valide oftă.8 $a vârsta mea, nu îmi prea plac

schimbările. "ar dacă trebuie... *um ocheamă :

8 o&elana, înălţimea =oastră0 ) ofată mereu cu âmbetul pe bue.

2afsa 2atun dădu din cap.8 Puţină veselie o să-mi facă bine.

9ă frământ destul din pricina fiului meu.1tiu că se va întoarce victorios, dar nu potsă nu fiu îngri#orată0

"oamna ebia îi înţelegeaneliniştea.

 înainte de a o preenta noii salestăpâne, kislar agasi si doamna ebia îi dădură o&elaneiultimele instrucţiuni M Mlegate de noua ei însărcinare. în afară deatribuţiile domestice, avea datoria de a sta

 

cu ochii şi cu urechile la pândă, observândtotul, şi de a face rapoarte ilnice şefuluieunucilor negri şi doamnei ebia.

8 (rebuie să înţelegi, o&elana, cămai-marii acestui imperiu au în #urul lor prieteni, dar mai ales duşmani carepândesc din umbră, aşteptând sălovească.

Kislar agasi   îi vorbea cusolemnitate, privind-o în albul ochilor.o&elana asculta instrucţiunile, âmbindcu placiditate şi înclinând fruntea lasfârşitul fiecărei frae.

8 )şti pusă la încercare 0 adăugăel. *el mai mic pas greşit te poate costacapul0

"oamna ebia interveni pentru adestinde atmosfera7

8 o&elana n-o să nedeamăgească, 9ahmud 0

1efului eunucilor negri îi plăcea săle teroriee peodalisce cu ameninţările sale, făcând să le îngheţe sângele în vene şi să li se ridicepărul în cap, ca şi cum, din cauă căimpotenţa sa se&uală îl împiedica să se

 

bucure de fetele acestea frumoase carese aflau la discreţia lui, se bucura mentalde spaima lor. "e data aceasta răspunse însă cu amabilitate.

8 Aşa sper şi eu 0Pentru el, o&elana era o enigmă

vie. !ata îi arăta un respect neştirbit, îie&ecuta ordinele cu preciie şi îl privea cuveneraţie. *u toate acestea, simţeainstinctiv că această fată, docilă la primavedere, era alunecoasă ca un şarpe.

Prima întrevedere dintre sultana-valide şi o&elana se desfăşură înpreenţa doamnei ebia.

8 Pregăteşte-ne un sorbet, fetiţo0porunci simplu 2afsa 2atun. =reau să vădde ce esti în stare0

 în timp ce o&elana doa cu gri#ăingredientele unui sorbet ce trebuia săatingă culmile rafinamentului - doamnaebia o învăţase câteva formuleimbatabile -, fata o privea pe furiş pesultana-valide, pe care o vedea deaproape pentru prima oară.

!iica lui 9engli ?hirei se distingeaprin trăsăturile ei mongoloide. 4e ţinea

 

dreaptă, aproape rigidă. Preocupată derăboi, se temea ca fiul ei, din dispreţ faţăde moarte, să nu se e&pună e&cesivfocului inamic.

Pentru a-i alunga aceste gândurisumbre, doamna ebia îi vorbi deastrologul *urţii, care preisese o marevictorie turcă si un triumf răsunător alsultanului.

#

8 6-am deloc încredere înşarlatanii ăştia0 e&clamă sultana-valide. îiduc de nas pe suverani şi demnitari0

o&elana preentă pe o tavă de aur ceştile de porţelan chineesc. 2afsa2atun adulmecă parfumul, gustă băuturaşi îi aspiră aroma.

8 @un 0 !oarte bun 0 "e-acum,micuto, îti încredinţesarcina temporară de a servi sorbetul. *a întotdeauna, doamna ebia ştie să-şialeagă oamenii.

 Aşa cum fusese învăţată, o&elanasărută papucul sultanei-valide, care îiâmbi cu bunătate.

 

8 Poţi să pleci, fetiţo0o&elana se retrase de-a-

ndăratelea, sub privirile mulţumite aledoamnei ebia, şi închise încet uşa. Pecoridor, care era gol în clipa aceea, făcu opiruetă, învârtindu-se într-un picior, ca obalerină în faţa publicului. 9ai înaintasecu o treaptă. 4atisfacţia era totuşi destulde săracă. !uncţia de servitoare a uneifemei bătrâne, chiar dacă aceasta eramama 9arelui 4tăpân, nu repreentatocmai o situaţie strălucită. 6u era însădecât începutul.

$a )s/i 4erai, curierii aduceauaproape ilnic ultimele ştiri de pe câmpulde luptă, aşteptate cu nerăbdare desultana-valide şi de ?ulbahar. Astfel,o&elana află despre înaintareaireistibilă a marii armate spre @elgrad.*avalerii achingii, trupe neregulate careacopereau flancurile, #efuiau, incendiau şi îi alungau ca pe nişte animale sălbaticepe necredincioşii creştini. în timp cemarele-viir Piri Paşa, în fruntea ienicerilor şi a spahiilor, îşi continua marşul spre

 

@elgrad, Ahmed Paşa, al doilea viir, luacu asalt 4abacul, aflat pe 4ava, iar 9ehmed Paşa traversa (ransilvaniapentru a face #oncţiunea cu Piri Paşa.

)ntuiasmată de vite#iile fiului ei,2afsa 2atun le informă pe doamnele deonoare că asediul @elgradului începuseprintr-un intens bombardament al artilerieiinstalate la confluenţa 4avei şi a "unării. Asupra idurilor oraşului fuseserădeclanşate atacuri de o violenţă e&tremă.Pentru a asigura spatele frontului,4ultanul construise un pod peste 4ava,care fusese distrus după puţin timp deapele crescute din caua ploilor şireconstruit în opt ile. 4oliman îşi linişteamama şi nevasta afirmând că tabăra turcăera atât de bine organiată şi el însuşi atâtde ireproşabil servit, încât duceao viată liniştită si confortabilă, ca si cum s-ar fi aflat la*onstantinopol.

"upă câteva săptămâni, sosi însfârşit vestea cea mare. @elgradul - oraşul

 

fortificat care respinsese forţele lui 9urad,şi apoi pe ale lui 9ehmed al ll-lea - căuse în mâinile turcilor. 4oliman nu ascunsefaptul că această victorie fusese înlesnităde trădarea celor câţiva deertori unguri,care le indicaseră generalilor otomanipunctele slabe ale citadelei care avearenumele de a fi ine&pugnabilă. "upădouăeci de atacuri ucigătoare, ultimiipatru sute de supravieţuitori ai garnioaneise predaseră. în ciuda promisiuniisultanului, ei fuseseră masacraţi deienicerii cuprinşi de furie. 4oliman ar fipreferat să-i aducă în lanţuri la*onstantinopol pentru a-şi evidenţiavictoria, dar turcii, scria el, sunt niştecuceritori cu sânge fierbinte şi lipsiţi derăbdare.

$a )s/i 4erai, victoria padişahului fusărbătorită prin mari petreceri. 4ultana-valide făcu daruri costisitoare întreguluipersonal al casei. o&elana, servitoareade sorbet, primi un inel împodobit cu unrubin, iar doamna ebia, un mantou dinblană de #der.

 

 în schimb, în locuinţa cadânei?ulbahar domnea îngri#orarea, deoareceultimii trei copii ai sultanului se îmbolnăviseră. $a început, boala fuseseconsiderată de către medicii *urţii destulde uşoarăD febra, durerile de cap şi celemusculare păreau să indice o răcealăvindecabilă după câteva ile de odihnă. Apoi însă ibucni adevărul cumplit7 9urad,9ahmud şi surioara lor aveau variolă."upă bucuria care salutase căderea@elgradului, urmară consternarea,lacrimile şi disperarea.

 Anunţat de curieri speciali, sultanul îşi grăbi întoarcerea. Prima sa victorie fu îndoliată de moartea micilor bolnavi.

8Allah i-a chemat la el0 )rau nişte îngeri0 "ar mai ai un fiu0 spuse 2afsa2atun, încercând să-l îmbărbătee.9ustafa, fiul cel mare, e frumos ca soareleşi vitea ca tine. *ând am fost înştiinţatăcă micuţii erau contagioşi, i-am cerutmarelui şambelan de la Leni 4erai să-ltrimită pe 9ustafa la Adrianopol, ca să-l îndepărtee de capitala atinsă de

 

epidemie. 9i-era teamă ca palatul imperialsă nu devină un focar de infecţie.

8 Ai făcut foarte bine, mamă0 îtidatore viata singurului fiu care mi-a mairămas0

 Apoi 4oliman se duse la ?ulbahar."urerea împărtăşită îi apropie chiar şi pepărinţii cei mai debinaţi.

8 4untem încă tineri, porumbiţo0 Osă mai avem copii0 "in fericire, ne-arămas 9ustafa0

4oliman afişa un chip senin, în ciudasuferinţei care îi rodea inima. (rebuia săprimească oficial felicitările breslelor din*onstantinopol, ale clerului, aleprofesorilor şi studenţilor, ale comunităţilor religioase, ale corpurilor constituante, sărăspundă âmbind mulţimii ce îl aclamacând trecea pe străi, să treacă în revistătrupele, să-şi pregătească viitoarelecampanii şi să preidee întrunirile"ivanului, pe care Piri Paşa le prelungeaintenţionat, pentru a-i mai abate gândurilede la nenorocirea suferită.

 

4ultanul fu însă cuprins de orgoliucând delegaţiile diplomatice ale =eneţiei,Poloniei şi usiei îşi preentară felicitările.

8 Aceste trei ţări creştine nu suntdecât avangarda celor ce vor urma înviitorii ani, spuse >brahim. =ei fi stăpânullumii, 4oliman0

4ultanul se gândea şi el la viitor, îndeosebi la viitorul dinastiei. Pierdereacelor trei copii nu numai că îi provocaseun şoc afectiv serios, ci îi inspirase oteamă considerabilă în ce priveşte viitorulfamiliei sale.

$a ora actuală, el, 4oliman, ar fitrebuit să aibă, în afară de 9ustafa, maimulţi copii, pentru ca astfel perspectivaunui tron vacant să nu apară niciodată."ragostea lui e&clusivă pentru ?ulbahar crease această situaţie îngri#orătoare.

9ama sa avea dreptate. 6u ar fitrebuit să ocolească femeile pentru a nu oface pe ?ulbahar să sufere. Plăcerea erasecundară. Odaliscele aveau datoria de a-i face copii. 4oiiman hotărî să-şi schimbe

 

comportamentul. *u riscul de a oindispune pe ?ulbahar, se va culca şi cualte fete din haremul lui. Odaliscele fertilevor fi, aşa cum se cuvine, răsplătite. 6u vamai fi vorba de dragoste. )&perienţa sasentimentală cu ?ulbahar îi a#unsese.

"ispunea de o pepinieră ce includeacâteva sute de fete tinere, cele maifrumoase din lume. "e ce să nu profite :*ât despre ?ulbahar şi geloia eimaladivă, atâta pagubă...

"atorită iscusinţei sale, a veselieicontagioase şi a meşteşugului de a pregătisorbetul, o&elana devenise indis-pensabilă sultanei-valide. încon#urată dedemnitarii casei ei civile, care erau niştepersona#e grave, austere, rigide şisolemne, a#unse la o vârstă venerabilă,2afsa 2atun simţea nevoia de a respira unaer mai curat, de a aui râsete, de a-şidescreţi fruntea.  Kislar agasi   reervaseserviciului ei personalcâteva odalisce frumoase si tinere, dar mediocritatea mintii lor, ca şi timiditatea

 

e&plicabilă în faţa mamei maiestuoase şireci a sultanului le făcea să fie de-a dreptulplictisitoare.

2afsa 2atun îi era recunoscătoareo&elanei fiindcăaceasta o învăţase să râdă din nou.?lumele fetei erau atât

F

de nostime, încât persona#ele grave carediscutau cu sulta- na-valide uitau uneoride treburile lor importante şi ibucneau înrâs.

"ar, deşi râsul lumina aproape întotdeauna chipul o&elanei, inima îi era întunecată de tristeţe. îşi interpreta rolul pescena de la )s/i 4erai şi acest #oc dublu îichinuia sufletul. *ând treorierul, paniculsigiliului sau secretarul sultanei eraupreenţi, o&elana îşi acoperea faţa cu unvăl. 4ultana oficială comenta râând7

8 @ătrânii ăştia sunt atât dedecrepiţi că au uitat la ce e bună ofecioară tânără 0

 încon#urată de consilierii ei bătrâni,2afsa 2atun asculta un raport de-alcancelarului, în timp ce o&elana le pre-

 

gătea un sorbet. Kislar agasi  intră aferat şianunţă că înălţimea 4a tocmai sosise la)s/i 4erai şi cerea să fie primit desultana-valide.

2afsa 2atun se sculă cu vioiciuneaei obişnuită.

8 >eşiţi acum, dragii mei0"emnitarii părăsiră odaia cu o grabă

comică. o&elana ăbovi puţin să-şistrângă instrumentele. în clipa aceea,4oliman îşi făcu apariţia. 4tatura sa, nasulacvilin, ochii pătrunători, imensul turbanalb, caftanul de brocart cu fire de aur,aerul său maiestuos o speriară atât derău, încât scăpă obiectele puse pe tavă.

8 lertati-mă, înălţimea =oastră04e aplecă pentru a le strânge.

(ulburarea întipărită pe faţa ei, ochiifascinanţi, gura senuală, sânii rotuni şimici ce căură pradă privirilor sultanuluiprin decolteul corsa#ului îl făcură să seoprească în faţa ei.

8 (e sperii chiar atât de rău, fetiţo :o&elana îşi plecă fruntea, ăpăcită.8 O implor pe înălţimea =oastră să-

mi ierte stângăcia0

 

4pre surprinderea sultanei-valide,martor involuntar alacestei scene, 4oliman se aplecă, o luăpe o&elana de umeri şi o a#ută să seridice.

8 *um te cheamă : o întrebă el cubunăvoinţă.

8 o&elana, preaplecata voastrăslugă, înălţimea =oastră0

4oliman bătu de două ori din palmeşi un eunuc segrăbi să intre.

8 4trânge instrumentele astea0porunci padişahul.

 Apoi se întoarse spre o&elana,impresionat de timiditatea ei de căprioară înfiorată.

8 )şti frumoasă, o&elana, ştiai :)a îşi plecă fruntea.8 9i s-a spus, înălţimea =oastră0

"ar oamenilor le place să glumească0%n âmbet ciudat flutură pe buele

sultanului.8 )u însă nu glumesc0

 

4coase din buunar o batistă demătase şi o puse pe umărul fetei.

;) frumoasă, foarte frumoasă, fataasta<, îşi ise el. înainte să plece spre@elgrad nici nu ar fi băgat-o în seamă, dar acum, după moartea celor trei copii, nu îlatrăgea doar frumuseţea, ci şi frivolitateaei.

Kislar agasi   află de hotărâreasultanului şi răsuflă uşurată. o&elanaavea să-i fie cu siguranţă recunoscătoare.)ra convins că fata asta va a#ungedeparte... foarte departe... "ar... )&ista un;dar<0 @atista pusă pe umărul unei fete nu însemna că îi era asigurată neapărat onouă promovare. Kislar agasi   cunoscusenumeroase fete seduse de iluii flatante şifără urmare, care aşteptaseră în adar săfie chemate în alcovul sultanului. "ar ileletrecuseră şi speranţele li se ofileau. "upăun timp, li se luau înapoi odaia şi darurilecostisitoare şi li se cerea fără

 

mena#amente să se întoarcă în dormitorulcomun. Pentru aceste fete era maimult decât sfârsitul unui vis7 era umilinţade a reveni la nivelul

t f 

inferior al ierarhiei. în ceea ce o privea pe

supraintendentă, aceasta era preocupată.o&elana avea să-şi croiască în mod certdrumul, doar dacă nu survenea vreunaccident impreviibil. 1i doamna ebia setemea de aceste accidente, prea frecventepentru a părea naturale. 6u era e&clus cao&elana să repreinte pentru sultan unsimplu capriciu fără viitor, cu atât mai multcu cât ?ulbahar avea să facă imposibilulpentru ca lucrurile să fie aşa. "ar, dacărecenta hotărâre a 9arelui 4tăpân eraserioasă, atunci trebuia luate precauţii."acă noii favorite i se întâmpla vreonenorocire, pedeapsa avea să se abatăasupra conducătorilor haremului, care sedovediseră incapabili să-i asigureprotecţia.

"oi eunuci primiră ordinul de a ourma când se plimba prin grădină, cândse ducea la  hammam, când se #uca cu

 

prietenele sale - destul de puţine, de altfel- şi când se deplasa pe coridoarele întortocheate, luminate cu gârcenie, întimpul nopţii, eunucii stăteau de paă lauşa ei.

o&elana cunoştea riscurile la carese e&punea. 6u uitase ce i se întâmplaselui ?uel, dar avea încredere în steaua ei.Promovarea la rangul de tobaîi retrăgeaautomat apartenenţa la casa sultanei-valide, deoarece o sclavă nu poate slu#idoi stăpâni deodată. "ar o&elana refuăsă se supună acestei reguli. Protecţiabătrânei 2afsa 2atun îi era mai necesarăca oricând. *eru o audienţă la ea şi i searuncă la picioare.

8îndrănesc să implor o marefavoare înălţimii =oastre0

8 4pune, o&elana08 Aş fi foarte fericită să-mi continuu

slu#ba temporară de servitoare asorbetului înălţimii =oastre0

H

4ultana-valide se simţi flatată.8 1i dacă fiul meu, sultanul, te

cheamă atunci când

 

am nevoie de serviciile tale: 4tii că sunt omare consu-

C

matoare de sorbet0o&elana se prosternă din nou şi

sărută picioarele bătrânei.8 =ă implor să nu mă alungaţi,

 înălţimea =oastră04ultana-valide o bătu afectuos pe

umăr.8 @ine0 îţi vei păstra slu#ba0 îi voi

comunica fiului meu, sultanul, cererea taşi sunt sigură că nu se va opune0 Acum,pregăteşte-mi sorbetul0

8 Pentru înălţimea =oastră, măvoi strădui să pregătesc cel mai bunsorbet de pe lume0 Am descoperit onouă reţetă şi nişte ingrediente care facdin băutura asta eli&irul eilor0

?estul o&elanei îi tăie răsuflareadoamnei ebia.

8 ) groav de iscusită fata asta 0 îi spuse ea lui kislar agasi, în timp ce îşisavura sorbetul cu apă de trandafiri. Agăsit mi#locul de a-şi păstra câte un picior 

 

 în ambele tabere. i-am mai spus7 o săa#ungă departe0

8 1i o să-şi rupă gâtul0 îşi dăducu părerea kislar agasi,  încă temător. )iscusită, de acord, dar iscusinţa o să-i fiede a#uns să-l cucerească pe sultan : Autrecut şase ilede când înălţimea 4a i-a dat batistao&elanei, fără ca să se

t ' 

mai întâmple ceva.8Ai răbdare, prietene0 O să vei că

sultanul o s-o cheme.@ătu din palme şi intră o

adolescentă de o rară frumuseţe, cu uncorp superb, care se înclină cu respect, încrucişându-şi braţele la pieptul curotun#imi e&citante.

8 )a e 4orai, noua measervitoare de sorbet, e&plică doamnaebia. Adu-ţi ustensilele, fetiţo0 6e-amterminat sorbetul şi suntem cumplit de însetaţi0

4orai ieşi, salutând cu umilinţă.Kislar agasi  ibucni în râs.

 

8 Acum înţeleg de ce acest sorbetde trandafiri e atât de fad 0 Parie că tevegheaă când dormi, adăugă el cu unâmbet echivoc pe buele-i cărnoase.

8 6u sunt obligată să o educ : 4ăo forme :

8 !ireşte, fireşte0 spuse  kislar agasi  pe un ton sardonic.

 Apoi gândurile i se îndreptară dinnou spre o&elana. "oamna ebia îiobservă an&ietatea.

8 Pari contrariat, prietene :8 o&elana mă preocupă. 9ă tem

că sultanul a uitat de ea...

Kislar agasi  se înşela. 4oliman nuuitase de o&elana, dar începuse opartidă e&trem de dificilă, al cărei ţel eraalcătuit de @alcani, Orientul 9i#lociu şi Africa de 6ord. *ucerirea @elgradului nuera decât prima mutare dintr-un #oc binecalculat dinainte. @elgradul desăvârşiseocuparea Peninsulei @alcanice. Acum,4oliman îşi pregătea cea de-a doua

 

lovitură, îndreptată în direcţia opusă7cucerirea insulei hodos şi a capitaleiacesteia, care era o baă militară creştinăce perturba comunicaţiile dintre*onstantinopol şi Ale&andria şi stân#eneatraficul comercial turcesc din 9editeranaorientală, blocând transportul liber pemare al pelerinilor musulmani spre 9ecca.*avalerii din Ordinul Ospitalierilor 4fântului loan, care guvernau insula, acor-daseră întotdeauna a#utor guvernatorilor otomani ai 4iriei şi )giptului care serevoltau împotriva conducerii de la *on-stantinopol. Piraţii creştini, care devastauoraşele turceşti de coastă, #efuiau şiscufundau galerele otomane, eliberândprionierii creştini, găseau la hodosadăpost şi proviii.

9ehmed al ll-lea încercase săocupe insula, dar suferise o înfrângeregrea.

 Aşeat pe tron, 4oliman preida o întrunire a "ivanului. 4e hotărâse de#a,dar legea îl obliga să asculte şi opiniademnitarilor. 4oliman respecta legea şivoia ca şi poporul său să o respecte.

 

Politica pe care o inaugurase imediat ceurcase pe tron, denumită lapidar ;"reptateşi binefacere<, îi adusese supranumele de3anuni, adică ;$egiuitorul<.

 în timp ce urmărea distrat discursulacuator a mare- lui-amiral 3urdoglu9usliheddin la adresa cavalerilor 4fântuluiloan, 4oliman se uita cu coada ochiului laPiri Paşa, care stătea încovoiat, cu capulplecat, având întipărite pe chip semneleunei suferinţe pe care se străduia adarnicsă o ascundă.

;) bolnav0 4igur e bolnav0< îşi iceapadişahul cu compasiune. inea mult labătrânul acesta demn şi impunător care, încă de când trăia 4elim, îl apărase deduşmani, dintre care cea mai mare parteaparţinea familiei imperiale. (entativeleunchiului Ahmed de a-l asasina şi alevărului său 9ahmud de a-i strecura în patun şarpe veninos eşuaseră tot datorită luiPiri. 4oliman nutrea faţă de acest bătrân,care îi fusese şi preceptor, sentimenteleunui fiu faţă de tatăl lui.

*ând solul lui !erhat îi adusesevestea morţii sultanului 4elim >, 4oliman

 

fusese suspicios, temându-se de o nouăcapcană. !usese nevoie de preenţa luiPiri să se convingă că vestea eraautentică. (ot el avusese cuteanţa de a-l înfrunta pe 4elim >, care era în stare să-şiomoare viirii pentru un ;da< sau ;nu<. Piri îi ceruse de#a lui 4oliman îngăduinţa de ase retrage, dar acesta i-o refuase.

@ietul Piri, îmbătrânea. 1ifenomenul părea să se acceleree.(rebuia să se gândească la succesorullui. 4oliman îşi plimbă încet privirile pestedemnitarii preenţi7 viiri, beilerbei,generali, pretendenţi la funcţia de mare-viir. 6u simţea pentru aceşti intriganţidecât dispreţ. $ipsiţi de măsură, şireţi,desfrânaţi, oricând gata să trădee, ei îşicompensau defectele prin calităţi care îifăceau utili7 competenţă, ingenioitate,inteligenţă, diplomaţie. (uturor acestor candidaţi, 4oliman le pregătea o surpriăcu atât mai penibilă cu cât avea să le înşele toate socotelile.

4oliman studia atitudinea orgolioasăa celor trei cumnaţi, $ufti, 9ustafa şi

 

!erhat, care îşi manifestau cu ostentaţieapartenenţa la familia imperială.

!erhat ţesea cu voluptate intrigi,urind mai multe deodată. *u privirea luirea şi cu râsul prefăcut, el emanaimpostură şi perfidie.

$ufti Paşa scria cărţi de istorie,precum şi un tratat politic, $artea %arelui-Vi&ir,  un compendiu pentru uul şefuluiguvernului, demonstrându-şi în acest felcunoştinţele şi concepţiile, ceea ce, dinpunctul său de vedere, îl desemna ;dinoficiu< ca succesor al lui Piri Paşa.

9ustafa Paşa, cel de-al treilea, eraun bărbat de o frumuseţe insipidă, îngâmfat, un fanfaron care îşi dădea aerede răboinic şi pe care soţia sa îl adora.

Piri părea realmente să fie ultimulmare-viir de origine turcă. în >mperiulOtoman, numărul înalţilor demnitari sereducea din ce în ce. "oar muftiii şi ulema-  oamenii bisericii şi oamenii legii - eraurecrutaţi dintre turcii de baştină. =ârfurileierarhiei politice, militare şi administrativeincludeau e&clusiv sclavi creştiniislamiaţi. "atorită acestor renegaţi,

 

>mperiul Otoman poşeda cea maiputernică şi mai numeroasă armată din)uropa. între turcii de baştină şi cei deorigine creştină e&ista un conflict latent, orivalitate surdă, pe care o frâna doar autoritatea padişahului.

Privirea lui 4oliman se opri asupralui >brahim, care stătea, modest, mai la oparte. Acest sclav îi inspira mai multă încredere decât toţi turcii adevăraţi dinimperiu. ?lasul tunător al marelui amiraltulbură gândurile sultanului.

8 înălţimea =oastră, concluia meae limpede0 Pentru armata noastră,cucerirea hodosului va fi o #oacă decopil0

9ustafa Pasa interveni culăudăroşenie7

M M

8 6e vom socoti la iuţeală cubanda asta a cavalerilor 

M

4fântului loan. înălţimea =oastră, datiordinul de debarcare pe această insulă şivă garante că ne vor fi de a#uns douăecişi patru de ore pentru ca stindardul nostru

 

verde să fluture pe cel mai înalt turn alcetăţii din hodos.

4oliman se întoarse spre marele-viir.

8 6u te temi, Piri, că 4pania sau!ranţa le-ar veni în a#utor :

8 *arol Euintul are nişte problemeatât de greu de reolvat, încât la oraactuală 4fântul loan din hodos esteultima dintre preocupările lui. *ât despre!rancisc >, el i-a promis spri#inul mareluimaestru al ordinului, franceul =illiers de6sle-Adam, şi a strâns chiar o mică flotă,dar trebuie să o tină la 9arsilia, din caua unuiconflict iminent

i  ' 

 între regatul său şi 4pania. "oar papa seagită ca un nebun, dar el nu dispune nicide soldaţi, nici de bani. *avalerii 4fântuluiloan sunt, practic, abandonaţi de )uropacreştină. Asta nu înseamnă însă că insulava cădea în mâinile noastre ca un fructcopt. hodos este apărată de fortificaţiiimportante, şi cavalerii 4fântului loan nusunt nişte adversari de dispreţuit.

 

4oliman îşi scoase din buunar batista de mătase parfumată şi îşi ştersefruntea plină de sudoare. Parfumul acesta îi aminti de o fată. o&elana0 (ânără,proaspătă, ispititoare0 1i ce âmbet încântător avea0 ?lasul lui Piri îi a#ungeala urechi înăbuşit de reminiscenţeleacestea ameţitoare...

)ra pentru prima dată cândamintirea unei femei îl abătea de lapreocupările de ordin politic sau militar.4oliman avea sângele fierbinte. 4imţibrusc nevoia de a o avea pe fata aceea."e a o poseda imediat.

 încercă să-şi reia firul gândurilor despre cucerirea hodosului, dar dorinţa îiera mai puternică decât înţe- leptele-ihotărâri. 4oliman bătu din palme. =iirul Ahmed Paşa, care luase cuvântul, îşi întrerupse, îngri#orat, discursul. îşiindispusese cumva augustul stăpân :

8 *ontinuăm întrunirea mâine 0spuse sultanul.

4e ridică şi ieşi din sală, în timp cedemnitarii miraţi se prosternau la trecereasa. *âteva minute mai târiu, încăleca pe

 

armăsarul lui alb şi, urmat de o escortăredusă la număr, pornea în galop spre)s/i 4erai.

%n curier i-o luase înainte pentru a-lanunţa pe  kislar agasi   că înălţimea 4avoia să o primească pe  go&de o&elana

chiar în seara aceasta în alcovullui...oamna ebia îşi punea la bătaietot meşteşugul pentru a o oferipe o&elana pentru sacrificiu.

4upraintendenta suferea de fiecare datăcând pregătea o fecioară - cele mai divinefăpturi pe care le-au creat vreodată eii -pentru această acuplare brutală şi vulgarădenumită actul dragostei. "oamna ebia îi acoperea o&elanei frumosul corp cuvăluri transparente care îi subliniau graţiasiluetei şi formele voluptuoase.

"oamna ebia îi desfăcu părul curefle&e aurii şi îl lăsă să cadă în buclemătăsoase pe umeri.

8 )şti frumoasă, draga meao&elana0 9ai frumoasă decât cele trei

D

 

?raţii la un loc0 în faţa ta, Afrodita ar fi pălitde invidie0

"oamna ebia cunoştea binemitologia, deoarece o bună parte din banişi-o cheltuia pe cărţi. *ititoare avidă, ea îşicumpăra toate noutăţile apărute în !ranţaşi în >talia. îi plăcea literatura erotică şiavea câteva albume cu desene #aponeelicenţioase în care masculi cu membremonstruoase pătrundeau fete fragile şidelicate. Aceste imagini îi sporeaudegustul faţă de bărbaţi."e noaptea asta depinde viitorul tău,o&elana0 (rebuie să-l cucereşti pesultan 0 4ă devii prima lui favorită0 Prin el,vei deţine o putere nelimitată0 6u-mi preaplac bărbaţii, dar le cunosc forţa sislăbiciunile 0 (u ai toate armeletrebuincioase0 Aşa că foloseşte-le

0în timp ce doamna ebia se învârtea în #urul ei, făcând totul pentru a-ispori farmecul, o&elana se privea înoglinda ce reflecta o fată de o frumuseţefascinantă, plină de bi#uterii ce scânteiau,

 

conferindu-i o aură de eiţă. în noapteaaceasta avea să-şi piardă virginitatea.*uvintele reginei @ona i se întipăriseră înminte cu litere de foc7 ;=ei fi regină 0*aptivă în castelul tău, îţi vei învinge toţiduşmanii0 4ingura ta armă va fi intriga0<>maginea simbolică pictată de ?iulioomano se transforma oare în realitate:..."estinul o îndreptase încotro voise el. )lconducea #ocul. Acum, trebuia să-iaparţină unui bărbat pe care abia dacă îl întreărise în pragul unui salon. Acestbărbat era însă un suveran. "oamnaebia avea dreptate. 6u depindea decâtde ea, de o&elana, să-şi îndeplineascărolul strălucit. (recutul era mort şi îngropat. *oborâşul rămăsese în urmă şiacum începea suişul.

>ntră un eunuc negru, care spuseagitat7 -- +nălţimea 4a a sosit, doamnăebia0 ?răbiţi-vă0 4e îndreptă spre uşă,apoi se răgândi brusc şi, răsu- cindu-sepe călcâie, o salută cu respect peo&elana, după care ieşi...

 

)unucii negri, pântecoşi, adipoşi,rotuni ca un bulgăre de seu, alergau de-alungul coridoarelor din )s/i 4erai, bătânddin palme şi strigând cât îi ţineau plămânii7

8 !etelor, intraţi repede încamerele voastre0 4ă nu rămână nimenipe coridor0 4oseşte înălţimea 4a0

Odaliscele se împrăştiară ca un stolde vrăbii speriate şi se făcură nevăute îndormitoare.

 Abia goliseră eunucii culoarele, căsultanul apăru în capătul coridorului,precedat de  kislar agasi, care deschideacortegiul, urmat de doi eunuci negri,ducând făclii aprinse. !lăcările pâlpâitoarearuncau refle&e roşiatice pe pereţii îmbrăcaţi în marmură, pe caftanul debrocart cu tiv de hermină al sultanului, penestematele ce îi împodobeau turbanul şipe mantia lungă de catifea verdepresărată cu perle şi smaralde. Patrueunuci păşeau în spatele lui.

4ultanul străbătu cu un pas sprintenmai multe odăi de recepţie luminate decandelabre de aur, apoi  kislar agasi seopri în faţa unei uşi de bron cu două

 

canaturi somptuos sculptate, pe care ledeschise cu un gest teatral, după care sedădu la o parte, plecându-şi spinarea înfaţa padişahului, care intră în camera cupereţii îmbrăcaţi în plăci de faianţămulticoloră, încrustate cu pietresemipreţioase. Patul, cu aşternutul pus,avea cearşafuri de mătase purpurie.

"oamna agie, stăpâna @i#uteriilor, încadrată de patru sclave tinere şifrumoase, îl întâmpină pe sultanprosternată pe un covor afgan întins, cudesene geometrice pe fond roşu.*andelabre de aur puse pe piedestale demarmură trandafirie luminau odaia.

)unucii se opriră în vestibul, în afarăde  kislar agasi, care îl urmă pe sultan înăuntru. încrucişându-şi braţele la piept,se înclină cu umilinţă.

8 îi cer înălţimii =oastrepermisiunea de a-i înapoia batista0

8 Ai permisiunea să mi-o aduci0 în timp ce sclavii, sub

supravegherea stăpânei @i#uteriilor, segrăbeau să-i scoată sultanului turbanul şicaftanul, kislar agasi se retrase, închiând

 

canaturile grele după el. Apoi bătu dinpalme. într-o cameră alăturată, oorchestră începu să cânte în surdină omelodie orientală domoală.

 Apoi  kislar agasi , escortat de doieunuci cu făclii aprinse, se îndreptă cu unpas maiestuos spre camera o&elanei.*ând bătu la uşă, îi deschise doamnaebia. *ei doi schimbară reverenţe,conform ceremonialului, apoi eunuculuriaş şi negru se întoarse spre o&elana,care, cu inima bătând, aştepta în mi#loculcamerei. *u batista de mătase asultanului pusă pe umăr, ea se înclină înfaţa lui kislar agasi, care îi vorbi pe un tonsolemn7

8 (e rog să-i înapoiei batista înălţimii 4ale0

"oamna ebia făcu o nouăreverenţă, în timp ce o&elana ieşea,urmându-şi călăua impunătoare. )moţiao ăpăcea. "eşi protectoarea ei opregătise vreme îndelungată pentru acesteveniment, avea senaţia că păşeşte caprin nori. (otul i se învârtea în cap.

 

Kislar agasi   deschise de dataaceasta un singur canat al uşii de bron siintră în camera sultanului, urmat deo&elana, care mergea cu fruntea plecatăDi se spusese să nu privească niciodată înfaţă soarele.

 îmbrăcat în halatul său de casă dincatifea verde, 4oliman era singur. întins pepat, spri#inindu-se într-un cot, o aştepta curăbdare pe o&elana. %riaşul eunuc negruanunţă cu gravitate7

8 Am adus batista înălţimii =oastre0!ăcu o reverenţă, apoi se retrase şi

 închise uşa. o&elana se prosternă în faţastăpânului ei imperial. (rupul ei superb seghicea pe sub vălurile vaporoase.9işcările sale aveau o graţie felină.Odinioară, aştepta tremurând de emoţieacest moment, cel mai important din viaţaunei fete, când urma să se dăruiascăbărbatului iubit. Acum, frumosul ei vis setransforma în mascaradă. (rebuia să seofere unui persona# care, în afară de titlu,nu repreenta nimic pentru ea. o&elana îlvăuse o singură dată, la sultana-valide, învăluit în aura aceea de măreţie ţesută

 

de puderia de supuşi aflaţi la cheremulcapriciilor sale de autocrat căruia nimic nu îi reista. !usese impresionată deprestigiul său, de aspectul mândru, deprivirea lui magnetică impunând respectulşi teama. !aptul că acest bărbat o doreaar fi trebuit să o copleşească de bucuriesau cel puţin să-i satisfacă amorul propriu.!usese pregătită pentru acest moment, îifuseseră inculcate atâtea sfaturi privitoarela acuplarea solemnă, încât îşi pierdeaorice atracţie, devenind aproape oproblemă de stat. 6u #uca decât rolul uneiintermediare necesare continuităţiidinastiei - în caul în care avea să-i facăvreodată copii - şi al unui obiect deplăcere. o&elana ridică ochii şi privirile lise întâlniră. *iti pe

fata lui senualitatea si înflăcărareamasculului în călduri.

F F

;9arfa< era în sfârşit predată augustuluiclient, în faţa căruia toată lumea se închina, atingând podeaua cu fruntea.'eul întruchipat al turcilor binevoia sădorească trupul unei fete lipsite de

 

apărare. "ragostea nu e&ista decât înmintea odaliscelor îmbătate de tot ce ii sespunea i de i. 4evorbea că şahul Persiei, 2arun al-asid,avea în teaurul

i F MM

său o păpuşă cu chip de om care, pusă înmişcare de rotiţe, #uca şah. Acum deveneaşi ea, la rândul ei, un soi de păpuşăhărăită domolirii simţurilor înfierbântateale sultanului. "ragoste0 *e bătaie de #oc0(oate aceste gânduri i se învălmăşeau înmintea încinsă de un sacrificiu pe care tre-buia să-l îndeplinească, în timp ce atenţia întregului harem se concentra asupraapartamentului sultanului. (oţi eunucii, cukislar agasi   în frunte, toate odaliscele şitoate învăţătoarele şi supraveghetoarelenu se gândeau decât la scena ce trebuiasă aibă loc în alcovul imperial. Asistau înimaginaţie la acest spectacol pasionant,pe care fanteia lor desfrânată, înfierbântată la ma&imum, o înfrumuseţa,dându-i proporţii nebuneşti.

4oliman schiţă un gest debunăvoinţă.

 

8Apropie-te0 Apropie-te0 Aminteşte-mi cum te cheamă0

!ata făcu câţiva paşi spre pat.8 o&elana, înălţimea =oastră0 Aproape că se clătina sub povara

emoţiei care îi tăia răsuflarea. =oia să-şipăstree demnitatea, în ciuda umilinţei pecare trebuia să o sufere. ?lasul sultanuluirăsuna ca şi cum ar fi venit de departe, dela foarte mare distanţă.

8 o&elana0 o&ana0 îmi placenumele ăsta0

!ata avea o minte agilă şi preenţăde spiritD avea să-i arate ea turcului ăstuia încoronat că nu era o simplă ;marfă<, ci ofiinţă omenească în stare să gândească.O femeie nu este doar un obiect deplăcere, un animal cu chip de om pe care îl ţii într-o închisoare numită ;harem<.

8 4unt bucuroasă, înălţimea=oastră, că ati asociat

 # iQ M

numele meu cu cel al unei femei atât defrumoase, care a fost eroina uneia dintrecele mai impresionante poveşti dedragoste din lumea antică 0

 

4oliman o privi cu o uimire învecinată cu admiraţia. *ultura clasică nuera specialitatea învăţătoarelor din harem.

8 *unoşti viata o&anei : întrebăel încântat.

i i

!ata înţelese că pomenise de unsubiect preţuit de sultan. $a pension îlcitise pe Plutarh, pe care tatăl ei i-lrecomandase insistent. )ra o lectură maidegrabă grea, dar care o cucerise.

8 O cunosc şi nu aş vrea să împărtăşesc soarta tragică a acestei femeifascinante, diviniate de Ale&andrucel 9are, unul dintre iluştrii voştri înaintaşi,si care a fost

M i Fi

asasinată după moartea gloriosului ei soţ.4fârşitul o&anei este cu atât mai trist cucât ucigaşul ei, *asandru, se bucurase deprietenia şi încrederea lui Ale&andru.(rădarea unui prieten este întotdeaunadureroasă.

Pentru 4oliman, fata asta era orevelaţieD în ea se ascundea o comoară decunoştinţe, poeie şi înţelepciune, înmemorie îi reveni ?ulbahar. )a nu îi

 

vorbise niciodată de Ale&andru cel 9are şinici de altceva. 6u ştia decât să sedăruiască dorinţelor sale si să stea îmbufnată când eraroasă de geloie.?ulbahar nu era decât un gol îmbrăcat înveşminte de femeie.

4oliman se ridică, trecu în spateleo&elanei şi îi luă batista de pe umăr, pecare îl degoli şi-l sărută. Atingerea pieliimoi şi mătăsoase îi aprinse sângele.%itase întrucâtva cât de e&altantă, pateticăşi tulburătoare poate fi o femeie - unaadevărată.

 Apropierea lui 4oliman o tulbura peo&elana, deşi nuavea nici un sentiment fată de el. 2aremulo învăţase să-si

Ml S

păstree spiritul liber, să-şi ascundăadevăratele simţăminte şi să simuleesinceritatea. "eşi cunoştea putereaarmelor pe care le poseda - frumuseţea,inteligenţa şi voinţa era asaltată de ogroaă de întrebări. =a reuşi să-l farmece

 

pe sultan : 4ă-l domine : 4ă-l foloseascăpentru atingerea propriilor ţeluri : Aveasă-şi îndeplinească visurile : 4e prefăcu învăluită de o emoţie profundă.

8 @uele voastre îmi înfierbântătrupul0 6imeni nu ar reista unor asemenea sărutări0

o&elana învăţase bine lecţiiledoamnei ebia.

epetase, studiase si îmbunătăţisetotul cu sentimentul si înflăcărarea uneimari actriţe. 9ândria nu-i îngăduia săratee marele spectacol.

4oliman o privi, încântat.8 ?lasul tău are omuicalitate magică0 Osărută pe ceafă.8 Pielea îti miroase a crini0

M

4oliman mângâie umerii catifelaţi,apoi vru s-o cuprindă în braţe. o&elanase desprinse însă cu o supleţe felină şi începu să-şi unduiască trupul, într-undans lasciv, provocator, care urma ritmulorchestrei nevăute. )&altarea ocuprindea şi pe ea. 9işcările salesenuale aţâţau simţurile sultanului,

 

fascinat de âmbetul ei fermecător, de #ocul e&citant al soldurilor, sânilor siumerilor.

Patima îi creştea aidoma valurilor delavă ce se înaltădin măruntaiele pământului şi e&plodeaăla bua craterului. 4oliman era vră#it deaceastă făptură pe care i-o hărăise Allah.

*u un gest mângâietor, o&elanadesfăcu agrafa bătută cu nestemate de lacentura sultanului. "egetele sale prelungitrecură uşor peste fruntea lui.

8 Aş vrea să păstre pentrutotdeauna amprenta chipului tău pe mână.

 Apoi îi desfăcu halatul, i-l scoase şi îi descheie cămaşa. ;Acum, e marele salt în necunoscut0< îşi ise ea. O tulburarebiară o cuprinse când 4oliman o luă înbraţe şi o duse în pat. 4ângele începu să-ipulsee mai repede în vene. 4enaţiinecunoscute, o e&citaţie vie şi fiori devoluptate îi străbătură fiinţa. 4imţi oameţeală îmbătătoare si închise ochii.

 

4oliman o întinse pe pat şi, cu mâinifebrile, îi smulse vălurile ce-i acopereautrupul, degolind-o. *âteva clipe, ocontemplă cu încântare, apoi, îmboldit deo e&citaţie arătoare, nerăbdător să oposede, se lăsă peste ea gemând...

6ervoasă, ?ulbahar măsura cu paşimari odaia de la un cap la altul. =ălurile deun verde de smarald ale rochiei de casă îifluturau ca aripile unei păsări e&otice în #urul corpului de fiecare dată când serăsucea brusc pe călcâie. Părul şi pieleaei răspândeau un parfum tare, care îţi urcala cap.

 Auise trompetele sunând ;?loriesultanului<, dar de atunci trecuse mai multde o oră fără ca el să-şi fi făcut apariţia,aşa cum ar fi trebuit. 4ă se fi oprit lasultana-valide : (otuşi, nu o viita aproapeniciodată după lăsarea serii.

 A#ungând la capătul răbdării,?ulbahar trimise o sclavă să o cheme pedoamna agie, confidenta ei. (rebuiaoare să se ducă la sultana-valide ca să

 

afle e&plicaţia acestei întârieri şi să-şipotolească geloia de#a treită : Oasemenea intruiune în toiul nopţii nurisca oare să o indispună pe bătrână :

"oamna egie intră, tremurând deemoţie. 6u-i plăcea să aducă veştiproaste, mai ales lui ?ulbahar. *ând îşipierdea firea, aceasta putea fiimpreviibilă.

8 %nde-i sultanul : strigă primacadână, e&asperată. $a mama lui :

"oamna agie avu o e&presiedeolată.

8 =ai, stăpână 0 6u e la sultana-valide0

 îşi frânse mâinile oftând, apoiadăugă, copleşită7

8înălţimea 4a nu va veni ladumneavoastră în seara asta0

?ulbahar încremeni, stupefiată.>nima îi sări din piept.

8 *e:8 l-a ordonat lui  kislar agasi   să

pună să i se înapoiee batista de către oodaliscă.

 

8 O odaliscă : e&clamă ?ulbahar.*e odaliscă :

8 o&elana, înălţimea =oastră06oua servitoare de sorbet a sultanei-valide0

*adâna scrâsni din dinţi.8 Aşadar, urelile doamnei ebiaau dat roade0 Ochii îi aruncauflăcări.8 *odoaşa asta nenorocită o sămi-o plătească scump0 *hemă osclavă.8 'uleiha, du-te la doamna ebia

si i-i că vreau săvorbesc cu ea0 4ă nu mă facă s-o aştept0

 în timp ce sclava se făcea nevăută,doamna agie avu presimţirea căincidentul va căpăta în scurt timp proporţiineplăcute. !ără să vrea, era prinsă lastrâmtoare.

*âteva minute mai târiu, doamnaebia intră, demnă şi ţeapănă. )ra sigurăcă ?ulbahar avea să-i reproşeepromovarea o&elanei.

 

8 1tii cu ce târâtură îşi petrecenoaptea sultanul : "oamna ebianu era obişnuită cu un asemenea

limba#. $uată pe nepregătite de violenţaatacului, dădu un răspuns evaiv.

8 6u înţeleg... 6u ştiu despre cevorbiţi0

8 =orbesc de căţeaua pe care oregulei i şi noapte0 "oamna ebiarămase netulburată. "oamnaagie

o privea pe #umătate #enată, pe #umătatebat#ocoritoare.

4upraintendenta ?arderobei întreări norii negri ce se strângeau laoriont. 6u o putuse suferi niciodată pe?ulbahar, prea imperioasă şi prea violentădupă gustul ei. !emeia asta îi declaraserăboi. %n răboi #osnic. 1tia însă cum săse apere.

"oamna ebia răspunse calmă78 6u e treaba mea să cenure

preferinţele înălţimii4ale0

4e înclină şi se retrase fără săceară permisiunea, afront pe care

 

?ulbahar îl resimţi violent. 4iguranţamanifestată de doamna ebia devăluiae&istenţa unei conspiraţii ce se urea împotriva ei. =aluri de furie îi urcară lacap. Avu impresia că până şi agie,confidenta ei, o privea cu un aer ambiguu.

8 Poţi să pleci0 spuse ea cubruscheţe.

ămasă singură, ?ulbahar searuncă pe pat, îngro- pându-şi faţa înpernele de mătase. *u pumnii săi mici,lovi salteaua de parcă ar fi vrut să serăbune de trădarea lui 4oliman. Apoi seridică şi începu să măsoare din nou odaia în lung şi în lat. 9intea-i încinsă de geloiedădea frâu liber imaginaţiei. =edea, ca şicum ar fi fost de faţă, gesturilevoluptuoase ale sultanului şi ale târâturiiaceleia, suspinele de plăcere,mângâierile, împreunarea pătimaşă."eodată fu sugrumată de frică. !emeiaaceea voia să-i fure dragostea lui4oliman, locul ei de primă cadână,privilegiile sale.

 

Prietenia deosebită dintre sultan si>brahim nu îi ame- ninţase niciodatăpoiţia, dar apariţia pe scenă a unei rivalepreenta un pericol pe care trebuia să-l îndepărtee. ?ulbahar avu intuiţia bruscăa ceea ce se putea întâmpla. )ra însă înstare să lupte ca să-şi păstree fericirea.

'orile o găsiră pradă unei neliniştitumultuoase. "eschise larg ferestrele,simţind că se sufocă. Aerul proaspăt,matinal, înmiresmat de florile din grădină, îi mângâie fruntea înfierbântată, mâinileumede şi trupul înţepenit de oboseală şide tensiunea nervoasă.

Primele rae ale soarelui aureauidurile palatului, când aui trompetelesunând ;?lorie sultanului<. Asta însemnacă în momentul acela părăsea )s/i 4erai,fără să o fi viitat. 4perase până în ultimaclipă că 4oliman va veni să o vadă, pentrua-i mai îndulci suferinţa şi a-i spune că,orice ar fi, ea va rămâne singura şi marealui dragoste. Pe obra#i îi curgeau lacrimiamare...

 

efuă micul-de#un, se îmbrăcăfebrilă şi abia dacă se machie. ?ulbahar voia să o vadă pe sultana-valide, pentru a-i cere sfatul şi a#utorul.

2afsa 2atun îşi lua liniştită micul-de#un frugal, alcătuit din lapte cald,pră#iturele şi câteva fructe, când îi fuanunţată prima cadână. @ătrâna o primicu nelinişte. "e obicei, îi plăcea să steade vorbă în timp ce îşi bea laptele,recomandat pentru ulcerul de caresuferea, dar întrevederea aceasta nuvestea nimic bun. *hipul răvăşit al lui?ulbahar îi devălui că temerile sale erau întemeiate. (ânăra femeie i se aruncă lapicioare şi îi sărută papucii.

8 4unt nenorocită0 hohoti ea. *eamai nenorocită femeie0

4ultana-valide ştia despre ce eravorba. *u mâinile ei bătrâne, o a#ută pe?ulbahar să se ridice şi să se aşee lângăea pe divan.

8 6u trebuie să-ţi faci sânge răupentru o aventură de-a fiului meu, spuseea pe un ton calm. )şti prima cadână09ama prinţului moştenitor0 Asta conteaă.

 

4oliman are dreptul să se distree dincând în când cu fetele din haremul lui.Pentru asta e&istă haremul.

?ulbahar plângea fără să se poatăopri.

8 2aide, ?ulbahar, faci o tragediedin nimic, spuse 2afsa 2atun,impacientată.

(ânăra femeie plângea amarnic.8 "ar era vineri0 6oaptea care îmi

era reervată mie, cadâna lui0 6oapteamea0

4ultana-valide âmbi cu indulgenţă.8 6u e decât o mică încălcare a

ceremonialului. "ar tu eşti singura luidragoste. Aş fi vrut să-l văd şi eu, dar nu avenit la mine. 4unt convinsă că viitoarealui viită la )s/i 4erai va fi numai pentrutine.

?ulbahar nu ibutea să-şi opreascălacrimile. =orbele liniştitoare ale bătrâneidoamne nu o consolau.

8 aţiunea de stat îi porunceşte săse culce cu mai multe dintre femeile sale,continuă 2afsa 2atun. "in cei patru copiiai tăi, trei au murit aproape în acelaşi

 

timp. 1tiu că eşti tânără şi că ai putea să-imai faci o puderie de copii. Acum, linişteşte-te şi încearcă să #udeci cumaturitate şi înţelegere. "acă vrei,urmeaă-mi sfatul0 Acceptă un compromiscare n-o să-ţi dăunee. Poiţia ta actualănu va suferi nici o schimbare. îţi vei păstraintacte drepturile şi privilegiile.

8 6u pot suporta gândul de a-l împărţi pe 4oliman cu altă femeie0 6u pot0 înţelegi :

2afsa 2atun oftă. 6u era nimic defăcut. ?ulbahar era incorigibilă. 9ergeape marginea prăpastiei şi nu îşi dădeaseama.

8 @ea nişte lapte şi ronţăie câtevapră#iturele, îi spuse ea. Ai să vei că or săte facă să te simţi mai bine... Punrămăşag că nu ai mâncat nimic dedimineaţă0 (rebuie să te hrăneşti ca să-ifaci alţi copii stăpânului tău care, în ciudaacestor flecustete, te iubeşte mult...

o&elana era multumită că trecusecu succes cel mai

i

 

greu e&amen al vieţii ei7 de a #uca laperfecţie rolul unei femei îndrăgostite, dea-l seduce, fascina şi sub#uga pe stăpânulunui imperiu care impunea legea lumii întregi. 4imţise plăcere : în ciuda voinţeisale de a-şi păstra sângele rece, fusesestrăbătută de fiori de voluptate, dar primaei noapte de dragoste nu îi îndeplinisevisurile de adolescentă. Preafrumoaselesale iluii se spulberaseră. ;*e ridicolisunt bărbaţii goi0< îşi ise ea.

 în acelaşi timp, se simţea întrucâtvastân#enită. *eremonialul îi impuneasultanului să-i lase femeii cu care îşi împărţise patul toţi banii pe care îi aveaasupra lui. "e obicei, un pa# îi prindea lacentură o pungă cu o mie de aspri şi o altacu douăeci de ducaţi de aur. "e dataaceasta, lăsase pe noptieră două pungiumflate de câte o sută de ducaţi şi unpumn de smaralde. Această mărinimiefără precedent fusese remarcată desclavele care îl a#utaseră pe sultan să-şifacă baia rituală şi apoi să se îmbrace casă se întoarcă la Leni 4erai. !eteletrăgeau invidioase cu ochiul la mica avere

 

ce răsplătea talentele o&elanei. 4enăscuse o nouă stea.

 în timp ce îşi făcea toaleta matinală,a#utată de sclavele ;sale<, care segrăbeau să o servească pe cât puteaumai bine, o&elana se gândea cuperple&itate la cadoul primit. 1tia că baniicare îi fuseseră oferiţi aveau, la turci,semnificaţia unui dar întru totul onorabil,dar educaţia eioccidentală o învăţase că asemeneagesturi le remunerau pe curteanele care îşi vindeau farmecele. efuarea banilor şi a smaraldelor ar fi echivalat cu o crimăde lemaiestate.

"ucându-şi pungile, o&elana ieşi în vestibul, unde îl vău pe eunucul curegistre notând pe o filă data nopţiipetrecute de sultan împreună cu noua luialeasă. 4cribul o salută cu respect.

Prima viită a o&elanei fu ladoamna ebia, care o primi cu efuiune.

4upraintendenta observă cu mirarestân#eneala ce se întipări pe chipulmusafirei atunci când puse pungile pe o

 

masă. $e inspectă conţinutul şi îşimanifestă gomotos entuiasmul.

8 Ai învins, o&elana 0 Ai învins0?rămada asta de aur şi smaraldele asteadovedesc că ai dobândit o mare victorie0=or mai fi şi alte cadouri0 "in ce în ce maifrumoase0 O să vei0 Acum, du-te lasultana-valide0 ) sensibilă la semnele derespect ale noilor i/bale. !iindcă din clipaasta eşti o ikbal. 6u depinde decât de tinesă devii o haseki.

"oamna ebia se răsuci pe călcâie,râând în hohote.

8 Am reuşit0 Am reuşit0 !iindcăreuşita ta este şi amea0

 Apoi se opri brusc.8 "ar, înainte de a merge la

sultana-valide, fă-ţi baia0 (rebuie să tepurifici0 Asta-i legea0 $egea noastră0 $ahammam, toate privirile vor fi aţintiteasupra ta0 spuse ea, pufnind în râs.>nvidia te va urmări pretutindeni. "ar prima şi cea mai înverşunată duşmancă îţieste ?ulbahar0 ) periculoasă ca o leoaicărănită 0 Ocoleşte-o cât poţi0 "ar tu nu eşti

 

 în apele tale, o&elana0 e&clamă doamnaebia.

8 6-am nimic, sunt doar puţinobosită...

4upraintendenta o ameninţă cudegetul, râând.

8 =icleano0 înţeleg prea bine 0"upă o noapte aşa de agitată...

$a  hammam, sosirea o&elaneifăcu senaţie. Odaliscele o încon#urară,scoţând strigăte de bucurie, şi îi puserănenumărate întrebări. o&elana răspunseevaiv, fără a pomeni măcar o datănumele sultanului.

"upă baie, se retrase în camera eişi îşi făcu toaleta cu cea mai mare gri#ă. întimp ce îşi punea bi#uteriile, se e&amină îndelung în oglindă. între o&elanadevenită femeie şi o&elana cea virginănu era nici o diferenţă. *hipul îşi păstraaceeaşi prospeţime, acelaşi farmec şidrăgălăşenie.

?ândurile îi burară spre 4oliman,bărbatul care o făcuse să-şi piardăvirginitatea. 6u era nici frumos, nici urât,

 

nici un mascul musculos, nici un tânăr efeminat. 4ubţire si

M iM

 înalt, avea cu siguranţă o ţinută mândră.*hiar şi în timp ce fremăta culcat pesteea, îşi păstra o anumită demnitate. =oia săo domine, să o facă să-i simtăsuperioritatea, puterea virilă. "ar demonultrupesc îl învingea, făcându-l să fiecuprins de e&altare, şi avântul pasiunii îianihila stăpânirea de sine. "elirulvoluptăţii îl transforma în cele din urmă într- o paiaţă orbită de dragoste.

 în costum de ceremonie, o&elanase grăbi spre apartamentul sultanei-valide.(oate odaliscele întâlnite în cale o priveaucu invidie şi curioitate. $ocotenentul luikislar agasi o opri pentru a o felicita şipentru a-şi e&prima respectul şi admiraţia.o&elana îi mulţumi, după care îşi vău dedrum.

 A#ungând în vestibulul locuinţeisultanei-valide, o&elana abia avu timp săse ascundă după o coloană pentru a nuda peste ?ulbahar, care ieşea, întunecată

 

ca o noapte de iarnă. *ând drumul fu liber,bătu uşor la uşa masivă.

O sclavă îi deschise.8 Anunt-o pe înălţimea 4a că

o&elana doreşte să-siM i MM C

preinte omagiile08 Aşteptaţi, vă rog 0o&elana observă cu plăcere acest

;vă rog<, care sublinia noua ei avansare.4clava se întoarse şi făcu o

plecăciune.8 >ntraţi0 înălţimea 4a vă aşteaptă 0o&elana o găsi pe sultana-valide

singură, în camera de i. 4e aruncă lapicioarele ei, apoi îşi ridică ochii stră-lucitori, ce oglindeau veneraţia.

8 idică-te, o&elana0 îi spuse cubunătate 2afsa 2atun.

8 îndrănesc să vă amintesc cămi-aţi făgăduit că mă veţi păstra lângădumneavoastră. Pentru înălţimea =oastră,voi fi întotdeauna cea mai devotatăslu#nică.

*hipul, ochii şi buele o&elaneirâdeau, e&primând fericirea. "ucea

 

prefăcătoria tot mai departe, trăind în plinăminciună. (oată lumea din harem îşi #ucamai bine sau mai rău rolul. "e ce ar facetocmai ea e&cepţie :

8 )şti fericită cu adevărat,o&elana :

8 "a, înălţimea =oastră 0' t 

4ultana-valide o invită să se aşeealături de ea. Pre-

:

fera supunerea âmbitoare a acestei feteatât de deosebite decât morga şi duritatealui ?ulbahar. $ui 2afsa 2atun nu îi plăceasă-şi vadă fiul împărţit între >brahim şi?ulbahar, cei doi poli ai unei lumi din carese simţea e&clusă. >ntrarea în scenă ao&elanei distrugea acest echilibru pecare îl ura. )a avea să facă din aceastănouă favorită o unealtă docilă. "esigur,4oliman, care îşi adora mama, îi acordatoate onorurile şi îi respecta puterea. *utoate acestea, 2afsa 2atun se simţeadată din ce în ce mai mult deoparte.o&elana avea să aducă o adiere de aer proaspăt în haremul acesta prăfuit.

 

8 )sti tânără, frumoasă sisănătoasă, fetito0 l-ai

f ' t

putea face mulţi copii, mai ales băieţi06u fusese rostit nici un nume, dar 

cele două femei ştiau foarte bine desprecine era vorba.

8Am o rugăminte să vă fac, înălţimea =oastră 0 spuse umilă o&elana.

8 (e ascult, fata mea 0 =orbeştefără ocolişuri0

8 9-aţi putea primi pe viitor dacăvoi avea de înfruntat problemeimportante :

8 @ineînţeles, o&elana. As fifericită să-ti dau sfaturi.

i M ti

o&elana îi luă mâna si i-o sărută cuo cucernicieprefăcută.

8 =ă sunt nespus derecunoscătoare0

?lasul ei fermecător, e&presiaochilor plini de veneraţie, chipul radiose&primau un devotament fără margini. *u

 

un gest tandru, sultana-valide îi luă mânaşi i-o mângâie.

8 )şti o fată bună, o&elana 0 Ofată foarte bună 0

Poiţia o&elanei în harem căpătă în scurt timp o mare importanţă. "oamnaebia avea atenţii delicate la adresa ei."oamna agie îi âmbea amical când se întâlneau pe coridoare. într-o i, o invităsă privească giuvaeru- rile aflate în paaei. o&elana o urmă într-un şir de odăi cuferestre ăbrelite şi cu uşi având ăvoarecomplicate, păite i şi noapte de doieunuci negri. "omeniul doamnei agieincludea bi#uteriile purtate la ceremonii decătre sultana- valide şi de prinţesele desânge imperial, ca şi un număr imens depietre preţioase, de vase de aur şi deargint, de bi#uterii montate de o frumuseţee&traordinară şi de o strălucire fărăseamăn.

;*omoara asta va fi într-o bună i ladispoiţia mea, îşi ise o&elana. 1i toţioamenii ăştia se vor târî la picioarele

 

mele. Am visat dintotdeauna să dispun deo putere mare. $a optspreece ani,(heodora a a#uns împărăteasa @ianţului,se gândi ea. 4ă fiu eu mai nevolnică decâtea : lustinian i-a neteit calea. 4olimanmi-o va netei pe a mea.<

4oliman întâria să-şi repete viitala o&elana. Odaliscele care nuavuseseră privilegiul de a primi batistaimperială aşteptau, cu răsuflarea tăiată,continuarea a ceeace sperau să fie un simplu capriciu alsultanului. "oar o&elana nu se sinchisea deloc de agitaţiace domnea în #urul ei. Aşteptarea care îi aţâţa pe toţi,şuşotelile, privirilefurişe care o urmăreau pretutindeni oamuau. 1tia că4oliman se va întoarce, că o va chema, căpasiunea şinerăbdarea lui de a o revedea îl făceau săse perpelească.

 

 întârierea se datora campaniei pe care oplănuia împotrivacavalerilor din Ordinul 4fântului loan sicare avea să devină

i

 în scurt timp realitaten cabinetul său de lucru,4oliman asculta ar-gumentele lui Piri Paşa,care nu părea entuias-

mat de fanfaronada marelui-amiral3ortuglu şi a lui

9ustafa Pasa. Prudenta marelui-viir,refuul său de a se

pronunţa pentru un răboi imediat împotriva cavalerilor din insula hodos îiiritau pe toţi generalii.

Piri Paşa îşi continua e&punerea78 înălţimea =oastră trebuie să

meargă din victorie în victorie. $umea întreagă e cu ochii pe noi. %n singur eşec,şi teroarea pe care armatele noastre oinspiră duşmanilor şi prestigiul vostrupersonal ar fi grav afectate. %n răboi

.I

 

insuficient pregătit riscă să ne ducă la o înfrângere pe care trebuie să o evităm cuorice preţ.

8 Preconiei renunţarea laaceastă campanie: întrebă sultanul.

8 6u 0 "oar amânarea ei, ca să fie întrunite cele mai bune condiţii pentru a neasigura succesul.

8 9arele-amiral şi 9ustafa Paşasusţin că nu trebuie să negli#ămoportunitatea pe care o avem acum de adistruge cuibul ăsta de piraţi. omanii, alcăror imperiu îl moştenim, afirmau căşansa îi răsplăteşte pe cei care îndrănesc. "e ce să nu le urmăme&emplul: *ear nu şovăia să porneascăbătălii împotriva unor forţe militaresuperioare, dacă a#ungea la concluia cătrebuie să lupte.6orocul l-a a#utat de multe ori, înălţimea=oastră

8 .@ine, o să mă mai gândesc0 în ciuda opoiţiei marelui-viir, luase

o deciie. Argumentele marelui-amiral şi

 

ale lui 9ustafa Paşa i se păreau maipertinente decât recomandarea deamânare a lui Piri Paşa. Avea să-şi anunţefoarte curând intenţia de a grăbi pregătirilede răboi.

Privirile îi căură pe plăcile defaianţă cu crini stiliaţi ce îmbrăcau pereţiicabinetului său de lucru. (ulpinile delicateşi fle&ibile ale acestor flori îi amintiră dearmonia, eleganţa şi graţia #uvenilă ao&elanei. 4oliman era perple&. *reusecă a reuşit să devină impenetrabil faţă deispitele trupeşti şi să-şi păstree astfelmintea liberă să se dedice treburilor destat. îşi închipuise că ?ulbahar şi >brahim îi erau de a#uns pentru a înfăptui echilibruldesăvârşit la care visase dintotdeauna. Osingură noapte petrecută în braţeleo&elanei distrusese toate fortificaţiile pecare şi le înălţase. O dorea cu oasemenea intensitate, încât toatehotărârile sale de odinioară se năruiau.)ra oare vră#it sau simţurile sale îl trădauşi îl aruncau, legat de mâini şi de picioare,la discreţia acestei adolescente :

H

 

"e o săptămână, ocolea )s/i 4erai,şi deciia aceasta îl costa scump. îşiaminti de străbunicul lui, 9ehmed al ll-lea,care decapitase dintr-o lovitură de sabie oprinţesă biantină de o frumuseţenespusă, dar care îl sub#ugase într-atât, încât îşi negli#a treburile de stat. Acestsacrificiu, considerase el, se impunea înciuda durerii ce îi sfâşia inima. "ar oareel, 4oliman, ar fi capabil să o sacrifice peo&elana pentru binele imperiului :

*u ochii închişi, o revău peo&elana, goală, întinsă pe cearşafurilede mătase purpurie ale patului. )l unul nuavea forţa morală, hotărârea şiintransigenţa lui 9ehmed al ll-lea."eschise ochii şi privi ferestreleornamentate cu vitralii policrome. Amurgulle scădea luminoitatea.

@ătu din palme. 1ambelanul deserviciu se ivi în pragul uşii.

8 înşeuaţi-mi calul0 poruncisultanul. Plec la )s/i 4erai0

 

'ece minute mai târiu, 4oliman,urmat de escorta sa, părăsea în galopLeni 4erai.

 întoarcerea padişahului la o&elanaşi noaptea pe care o petrecură împreună în alcovul imperial puseră pe #ar haremul.*ei care miaseră pe fata cu părul de aur  îşi frecară mâinile, încântaţi, în timp cepartianii lui ?ulbahar simţiră în schimb unfior de spaimă.

>mpulsivă, ?ulbahar nu era în staresă se stăpânească şi să se concentreepentru a pune la punct un plan de bătăliecoerent. în săptămâna ce trecuse de laprima viită a sultanului la o&elana, seabţinuse să provoace un scandal. $a urmaurmei, poate presupunerile sultanei-validecorespundeau cu realitatea. !aptul că numai venise la )s/i 4erai după primanoapte petrecută în braţele ticăloasei ăleiade sclavă poloneă părea să confirmeaceastă ipoteă. "e acum însă, o&elanarepreenta o problemă gravă. "acăsultanul se ataşa de ea, urmările aveau să

 

fie deastruoase. >nstinctul cadânei îi ţinealoc de inteligentă si simţea că

> Bf H>

pătrunderea femeii acesteia în viaţasultanului avea să aducă schimbăripericuloase, nu numai pentru ea, ci şipentru fiul ei. în caul în care capriciulsultanului căpăta proporţiile unei pasiuni,complicaţiile nu vor întâria să apară. Aşa încât, de ce să nu înăbuşe răul încă dinfaşă :

?ulbahar primea frecvent viita4oniei, o ţigancă bătrână câre îi pregătealicori de dragoste, ştia să citească viitorul într-un glob de cristal şi chiar să facă vră#i.9odela figurine de ceară şi le înfigea unac în inimă, ceea ce avea drept urmaremoartea persona#ului desemnat. 9ai ştiasă facă otrăvuri cu efecte mai mult saumai puţin rapide.

4onia desluşi în globul ei de cristalun şarpe ce se strecura între cadână şipadişah. Alarmată, ?ulbahar hotărî să iamăsuri e&treme. în ciuda acului înfipt îninimă, figurina de ceară care o personificape rivala ei nu dădu reultatele scontate.

 

 Atunci, cadâna îi ceru 4oniei să-i prepareo otravă cu efect fulgerător. @iuindu-sepe autoritatea stăpânei sale, 4onia îie&ecută comanda. 'uleiha, sclavadevotată a lui ?ulbahar, luă fiola cu otravăşi dădu o raită pe la bucătărie, unde trecuca din întâmplare pe lângă =arta,bucătăreasa pusă în slu#ba o&elanei,care tocmai pregătea o mâncare deciuperci. Profitând de o clipă de neatenţiea lui =arta, 'uleiha vărsă continutul fiolei în cratita aburindă.

H H

?ulbahar nu ştia că doamna ebiao însărcinase pe Alcat, una dintre sclavelesale, să guste din toate mâncărurile care îierau servite o&elanei. Alcat plăti cu viaţatentativa de asasinat pusă la cale de?ulbahar.

"eşi problema era e&trem de gravă,kislar agasi   şi doamna ebia păstrarătăcerea. 6ici unul, nici celălalt nu îndrăniră să-i aducă la cunoştinţăsultanei-valide şi cu atât mai puţin fiului eitentativa de otrăvire căreia o&elanafusese cât pe ce să-i fie victimă. 4ingura

 

soluţie era să sporească măsurile desiguranţă în #urul noii favorite.

)&asperată de eşec şi temându-sede ce putea fi mai rău în caul în carefamilia imperială ar fi fost afectată de unscandal, 4onia, la sfatul lui ?ulbahar, ootrăvi pe sclava ghinionistă, pentru aelimina astfel singurul martor al acesteiafaceri. însă moartea sclavei ce gustamâncărurile, urmată de cea a lui 'uleihaguduiră haremul, şi şuşotelile cele maifanteiste începură să circule.

?ulbahar hotărî să loveascădravăn. "acă nu o putea elimina în tainăpe o&elana, avea să-i forţee mânasultanului.

O a treia viită pe care 4oliman ofăcu favoritei sale, fără a trece pe la?ulbahar, o tulbură pe sultana-valide, caregăsi de cuviinţă să intervină. 2afsa 2atun îl invită la ea pe fiul ei şi îl avertiă căatitudinea sa faţă de prima cadână eracriticabilă, că trebuia să respecte legea şisă o viitee în fiecare vineri pe ?ulbahar.

 

 în restul săptămânii era liber să se culcecu orice femeie din harem.

4ultanul răspunse că viaţa saparticulară îl privea. ?ulbahar trebuia săfie mulţumită cu rolul ei de primă cadânăcare îi acorda cele mai mari onoruri şiprivilegii. O va viita când va avea el chef. Apoi îşi sărută mama şi plecă cât se poatede bine dispus.

o&elana îşi sfârşea de făcuttoaleta, după baia matinală, când intră osclavă care îi transmise porunca de a sepreenta la prima cadână. înţelese cărăboiul fusese declarat. înainte de a seduce la ?ulbahar, o&elana o anunţă pedoamna ebia, care îi recomandă să selimitee la o atitudine umilă, deoarece unconflict pe faţă risca să o indispună pesultana-valide, care nu suporta certurile.

6oua favorită se îmbrăcă modest,se machie cu discreţie şi se duse la primacadână. Aceasta o aştepta, stând înpicioare în mi#locul salonului. ?ulbahar ofulgeră din priviri. %ra şi furia îi însufleţeau

 

trăsăturile şi îi făceau trupul rigid. *upumnii încleştaţi, înaintă spre o&elana şiibucni într-un potop de insulte7

8 2alcă de carne mierabilă, îndrăneşti să mă >

sfidei : =rei să-mi iei locul :4tăpânindu-şi nervii, o&elana

păstra un calm e&asperant.8 4clavă nenorocită 0 ?unoi ce eşti0

O să te distrug 0 strigă ?ulbahar, cu ochiiieşiţi din orbite.

>nsultele sale păreau să se ibeascăde un id de gheaţă. >mobilitateadispreţuitoare a o&elanei spori furiacadânei, care se năpusti la ea, o lovi, ogârie pe faţă, îi smulse părul şi îi rupserochia, ţipând7

8 (ârfă0 (ârâtură 0 6enorocita0 O săte strivesc ca pe o ploşniţă0

o&elana strânse din dinţi fără sărăspundă. Ochii ei e&primau o ironiemuşcătoare. O provoca pe faţă.

Pierându-si de tot firea, ?ulbahar  însfăcă un sfesnic

i Fi i

 

şi îl ridică, vrând să-şi lovească rivala încap, când doamnaagie - avertiată de doamna ebia -intră în goană şi o apucă pe cadână debraţ, oprindu-i gestul.

8 înălţimea =oastră 0 *almati-vă 0Poiţia voastră este

F  i   f 

prea importantă ca să vă dedaţi unor asemenea e&cese 0

?ulbahar se potoli. înţelese bruscefectul comportamentului ei. Orbită defurie, comisese ireparabilul. *adâna dădudrumul sfeşnicului pe podeaua demarmură.

8 4ă n-o mai văd0 strigă ea,stăpânindu-şi lacrimile. Altfel o omor0

"oamna agie o luă pe o&elanade braţ şi o scoase din cameră.

8 2aide0 2aide0 spuse ea încet.?ulbahar se prăbuşi pe un divan şi

 îşi îngropă faţa în mâini, întorcându-se încamera ei, noua favorită o găsi pedoamna ebia care o aştepta, neliniştită.$a vederea prote#atei sale,supraintendenta avu un gest de groaă.

 

8 A înnebunit0o&elana se privi în oglindă. @uele

 îi sângerau, iar pe faţă, gât şi piept aveacâteva vânătăi. încasase loviturile fără săschiţee cea mai mică mişcare de împotrivire şi fără să scoată o vorbă. Pebue îi înflori un âmbet.

8 ?ulbahar a făcut e&act ce n-ar fitrebuit să facă0 9i-a oferit cele mai bunearme0 Acum, eu o s-o distrug pe ea0

"oamna ebia se înfioră. o&elanaera prime#dioasă. !oarte prime#dioasă...

 în acelaşi moment, 4oliman leanunţa demnitarilor 

M M C

 întruniti în "ivan deciia sa de a le declararăboi cavalerilor 

F

4fântului loan. *omanda e&pediţiei i-o încredinţă marelui-vi- ir, care o acceptăfără tragere de inimă. 9ustafa, cumnatulsău, fu numit comandantul forţelor deuscat, si marele-amiral

F i M i

3ortuglu primi misiunea de a le asiguratransportul. 3assim Paşa, beilerbeiulumeliei, şi A5as Paşa, beilerbeiul Ana-

 

toliei, urmau să spri#ine cu armatele lor trupele lui 9ustafa Paşa, strânse la porţile*onstantinopolului.

4ultanul îl somă în scris pe =illiersde lQlsle-Adam să depună armele şi săpredea fortăreaţa hodosului forţelor otomane. *um era de aşteptat un răspunsnegativ, flota turcă urma să pornească ladrum la începutul lui iunie.

4oliman încheie debaterile"ivanului şi se retrase în apartamentulsău, unde prâni împreună cu >brahim.=oia să ştie părerea prietenului săudespre această campanie ce urma săadauge o nouă ibândă la activulimperiului osmanlâilor.

=illiers de lQlsle-Adam nu declaraseoare public că sultanul 4oliman nu eradecât un tânăr cu caş la gură, orgolios şirău, ceea ce era destul de surprinător lavârsta lui :

Pentru 4oliman, afrontul fuseseusturător.

8 evanşa ta va fi cu atât maistrălucită, îi spuse >brahim. îl văd de peacum îngenuncheat la picioarele tale.

 

4eara, 4oliman se duse din nou la)s/i 4erai. *u simţurile înfierbântate,aproape speriat de pasiunea pe care i-oinspira o&elana, el îi porunci lui  kislar agasi s(  i-o aducă, le ceru sclavelor să-ldebrace cât mai repede, apoi îmbrăcă unhalat de mătase, care îi mângâie plăcutpielea. )ra nerăbdător să o posede peo&elana, să o audă gemând de plăcere.

4oliman le dădu liber sclavelor şi se întinse pe pat, aşteptându-şi iubita. *umâinile sub cap, privea plafonul custucaturi aurii şi anticipa cu o plăcereintensă mângâierile acestei fetee&traordinare.

ămase însă interis când  kislar agasi , panicat, intră şi îi spuse căo&elana refua să vină. 4tupefiat,4oliman se ridică în şeut şi e&clamă, #ignit7

8 6u vrea să mi se supună, mie :04ultanul nu ar fi fost mai surprins

nici dacă soarele s-ar fi oprit pe cer.8 înălţimea =oastră, o&elana

susţine că e într-oR F i

 

asemenea stare, încât nu îndrăneşte săvi se înfăţişee 0

Q MK K

8 4pune-i că îi poruncesc să vinăoricum 0 2ai, du-te 0

Kislar agasi   se înclină umil şi seretrase, blestemând-o în sinea lui pe fataasta care îi complica viaţa.

Peste câteva minute, o&elana seivi în pragul uşii, escortată de mareleeunuc negru ce tremura de frică, sultanulse uită la ea uluit. *u faţa învineţită, cupieptul, umerii şi braţele goale brădate degârieturi, cu părul încâlcit şi rochiadrenţe, o&elana oferea un spectacolcopleşitor. Pe obra#i îi curgeau lacrimi.

8 *e s-a întâmplat : întrebăsultanul.

4ări din pat, în timp ce o&elana, cuochii plecaţi, umilă şi cu mâinile împreunate, îngenunche la picioarele sale.4oliman o a#ută să se ridice.

8 *ine a avut îndrăneala să telovească: 4ă te desfiguree :

!ata păru să şovăie, apoi răspunsecu glasul scăut, întretăiat de suspine.

8 6u cute să vă spun...

 

8 =orbeşte0 =reau să ştiu 08 Prima... prima cadână, înălţimea

=oastră.4oliman o strânse în braţe.8 *omoara mea0 "ragostea mea0

Porumbiţa mea0 îi sărută obra#ii, buele şi fruntea. O

duse în pat şi ocontemplă e&taiat.

8 4ărmana mea porumbiţă rănită0 Aşteaptă-mă aici şi odihneşte-te până mă întorc0

 îi adresă un âmbet cald, încura#ator, apoi, cu chipul aprins demânie, se întoarse spre kislar agasi.

8 =ino cu mine0>eşi în grabă, furia dându-i aripi.

ămasă singură, o&elana âmbi...?ulbahar auise trompetele sunând

pentru a anunţa sosirea sultanului şifusese străbătută de un fior. îi părea răude ibucnirea pe care o avusese, dar fireaei fusese mai puternică decât sfaturile înţelepte pe care i le dăduse de atâtea oride sultana-valide.

 

"eodată, aui un gomot de paşigrăbiţi ce traversau vestibulul, apoicanaturile uşii fură date în lături cu putere,şi 4oliman năvăli în odaie, urmat imediatde  kislar agasi. Ochii sultanului aveau olucire rea. 4e opri în faţa lui ?ulbahar. *upumnii strânşi, o măsură din priviri şi oapostrofă7

8 Ai avut neobrăarea să ridicimâna asupra unei femei pe care oalesesem 0

4ângele năvăli în obra#ii lui?ulbahar. =iolenţa patimii ei învinse dinnou.

8 6-am făcut decât să-i dau olecţie binemeritată0 Ar 

i

fi trebuit s-o biciuiesc, fiindcă nu e decât osclavă0 O târfă cumpărată0

4oliman tăcu câteva clipe, apoicuvintele sale căură grele, devastatoareca bolovanii într-o avalanşă.

8 (e alung pentru totdeauna dinochii mei0 =ei fi închisă într-un pavilioniolat de palat printr-un gard înalt0 !emeile

 

bolnave de nebunie furioasă trebuiee&cluse din haremul meu 0 6u vei maiavea îngăduinţa de a primi viite0 Kislar agasi  are porunca să e&ecute acest ordin 0

4oliman îşi recăpătă demnitatearece. îi aruncă o privire dispreţuitoare lui?ulbahar, care amuţise, şi apoi ieşi,călcând drept...

(riumful o&elanei era desăvârşit.!ără a avea titlul, ea devenea, practic,prima favorită a sultanului, ca urmare aeliminării rivalei sale învinse, ce seperpelea în închisoarea ei de aur.

?ulbahar era disperată, deoarece4oliman nu revenea niciodată asupradeciiilor sale. Obţinu o singură favoare7posibilitatea de a-l vedea o dată pe lunăpe prinţul 9ustafa, fiul ei. 4labă consolare0

4oliman îi atribui o&elaneiapartamentul lui ?ulbahar, împreună cutoate comorile din el. 4ultana-valideacceptă fără comentarii noua situaţie.(otul se petrecuse atât de repede, încât îiera greu să se familiariee cu această

 

nouă stare de lucruri. )ra de acord că?ulbahar întrecuse măsura şi căpedeapsa ei era meritată, dar intuiţia oavertia că o&elana, în pofida aparenteisale supuneri, nu va fi mai uşor demanevrat. =eselia şi e&uberanţacopilărească a noii favorite, dispoiţia ei împăciuitoare, gesturile de respect şi deafecţiune e&primate constant i se păreauuneori prefăcute. 2afsa 2atun bănuia căsub cenuşă mocnea un foc ascuns cugri#ă, dar nu dispunea de nici o dovadă.4ultana-valide spera că #udecata ei erapripită şi datorată în parte suspiciunii sale înnăscute.

)ra bucuroasă că fiul ei e fericit.Poate că o&elana avea să reuşească să-l scape de înclinaţiile sale nesănătoasepentru >brahim.

4oliman o viita pe o&elanaaproape în fiecare seară. *ând treburilepolitice îl împiedicau să-şi petreacănoaptea la )s/i 4erai, îl reţinea alături deel pe >brahim, faţă de care continua săaibă aceeaşi afecţiune. enunţarea la unobicei atât de vechi nu putea avea loc de

 

ai pe mâine. o&elana voia să-l eliminepe >brahim aşa cum o eliminase şi pe?ulbahar, dar lupta avea să fie mult maigrea, deoarece 4oliman înălţase un id între dragostea lui pentru noua sa favorităşi devotamentul faţă de credinciosul săuprieten. )ra un fel de prietenie pasională între doi bărbaţi, pe care nu o putea stingedecât moartea.

m

lota turcă transportând corpule&pediţionar porni spre insula

hodos fără padişah. 6eputândsă se despartă de o&elana,

4oliman îşi amână plecarea din*onstantinopol. !ocul ce îl mistuia nu eradecât la începuturile sale. 4imţea nevoia

să o aibă pe favorita sa mereu alături.

F

 

>brahim simţea dominaţia e&ercitată deo&elana asu-

i i

pra prietenului său. Putea fi oare sigur căpropria influenţă va dăinui : ?ulbahar nufusese îndea#uns de puternică şi de per-suasivă pentru a-l îndepărta pe 4olimande el, dar inteligenţa o&elanei consolidalegăturile dintre ea şi imperialul ei iubit.

"upă ce făceau dragoste,o&elana aborda cu subtilitate teme pecare le cunoştea bine7 oma, splendidelecolecţii artistice de la =atican, lumea închisă a nobilimii italiene, aspectelesemnificative ale vieţii ilnice apoloneilor, totul presărat de anecdotesavuroase, de comentarii pline de spirit şide umor şi de glume fine şi picante.4oliman o asculta, încântat, ca şi cum ar fi descoperit inima înţelepciunii omeneşti în trupul plăpând al unei adolescentenespus de frumoase.

o&elana fu primită oficial în sânulfamiliei imperiale şi avu în sfârşit prile#ul

 

să le cunoască pe surorile sultanului, pecare odaliscele le întreăreau în treacătatunci când străbăteau, semeţe şiinaccesibile, coridoarele de la )s/i 4erai,pentru a-şi viita mama.

9ăritate cu înalţi demnitari aiimperiului - cu e&cepţia lui 2adice, ceamai tânără ele ieşeau în evidenţă prinurâţenia ce contrasta cu frumuseţeafetelor închise în

# #

harem. (oate patru semănau cu 4oliman,având gâtul lung, nasul proeminent şicoroiat şi oasele feţei puternic reliefate, înalte, slabe şi uscăţive, ele păreau să fi întrunit toate trăsăturile digraţioase, împreună cu un vădit aer de familie.

(urhan era măritată cu $ufti PaşaD9alfiru îl primise de soţ pe !erhat Paşa,iar 3assem, soţia lui 9ustafa Paşa,comandantul secund al forţelor  e&pediţionare de la hodos, preentasemnele unei sarcini înaintate. Pânteceleei rotun#it părea lipit de trupul descărnat.2adice suspina, în aşteptarea unui soţ pecare augustul ei frate întâria să i-l ofere.

 

 Arţăgoase, aproape mereu certate,ele îşi sileau mama, căreia îi plăcealiniştea, să se dedea unor eforturinecontenite pentru a le reîmpăca. 2afsa2atun le oferea daruri scumpe7 bi#uterii,blănuri, obiecte de artă şi le trecea cuvederea toate capriciile. *ând îşi anunţauviita, sultana- valide le oferea distracţiidintre cele mai variate7 ghicitoare,negustori de poţiuni şi talismane,orchestre de muicanţi orbi care leacompaniau pe dansatoarele şicântăreţele din harem. epreentând unobicei preluat din Persia, muicanţii orbierau singurii bărbaţi autoriaţi să intre înharem şi să cânte în faţa doamnelor derang înalt. 4clavele aduceau pe tăvi deaur dulciuri, pră#ituri şi aharicale, cu carecele patru surori se îndopau fără săcapete acea rotun#ime a trupului atât deapreciată.

(urhan se plânse că $ufti, soţul ei,nu îi acorda atenţia ce i se cuvenea.

8 "ar ce face : întrebă mama ei.(e negli#eaă fiindcă preferă alte femei dinharemul lui :

 

8 Asta ar mai lipsi0 e&clamă (urhan.4ultana-valide oftă, e&asperată.8 6u-ţi acordă respect:8 @a da08 Atunci :8 îşi negli#eaă îndatoririle

con#ugale.8 *um asa :

H

8 $ipseşte des.8 "ar are obligaţii militare, draga

mea (urhan. )ste general şi are o funcţiede comandă. (rebuie să-şi inspecteetrupele, să se ocupe de instrucţia lor. 1tiibine că fratele tău nu glumeşte cu lucrurileastea0

(urhan dădu din umeri, #ignită.8 *hiar şi când e la

*onstantinopol, se închide toată noaptea în cabinetul de lucru.

8 4crie un nou tratat de istorie.8 9-am măritat ca să am un bărbat

alături0 Puţin îmii

pasă de soldaţii şi de hârţoagele lui0 =reausă primesc ce mi se cuvine0

 

8 Am auit că a bătut măr o sclavădin haremul lui, care s-a purtatnerespectuos cu tine, şi că aproape aomorât-o...

8 ) adevărat. "ar asta nu-i scuănegli#enţa 0

8 )i haide, draga mea (urhan, întimp, căsătoria toceşte dragostea şiafecţiunea ia locul pasiunii...

o&elana asculta aceste discuţii dincare trăgea învăţăminte. )&perienţa,considera ea, este mai instructivă decâtsfaturile. (rebuia să aprofundeeconcepţiile, obiceiurile şicurioităţile acestui nou univers

care devenise al ei. M3assem aştepta apropiata naştere a

celui de-al treilea copil. Primii doi, carefuseseră fete, muriseră de mici, îmbol-năvindu-se de varicelă.

8 @ebeluşul ăsta care mă loveştecu picioruşele în burtă mă face fericită. =oiavea în sfârşit un tovarăş, fiindcă 9ustafanu viseaă decât răboaie. înaintarea îngrad şi campaniile îl preocupă mai mult

 

decât propria familie. Presupun că vieaăla postul de mare-viir, deşi n-a recu-noscut-o niciodată.

4ultana-valide dădu din cap cu înţelegere.

8 (u şi surorile tale sunteţi măritatecu bărbaţi mistuiţide ambiţie. Ambiţia asta neînfrânată aămislit si continuă să

i i  t 

ămislească admirabilele cuceriri aleturcilor. "acă soţul tău ar fi un neisprăvit,tu ai fi prima care l-ar condamna. 9alfiruinterveni, impasibilă7

8 9ama are dreptate. (rebuie săne obişnuim cu asta. @i#uteriile şi blănurilemele, lu&ul din palatul meu,bunăstarea îmi aduc mai multă satisfactiedecât toate

i

avansările lui !erhat. 1i apoi, mă gândescla fiicele mele. (rebuie să le mărit cubărbaţi în stare să le asigure avanta#ele şiprivilegiile cuvenite rangului lor. 2adicespuse, visătoare7

 

8 4per că fratele meu nu mă vamărita cu un boşorog ca soţii voştri0

8 =ieţile noastre sunt conduse deraţiunea de stat,

C M ' 

răspunse sentenţios sultana-valide."eciia fiului meu va corespundeintereselor imperiului. (e asigur, 2adice,că în general bărbaţii maturi sunt nişte soţimai buni decât cei tineri.

2adice se întoarse spre o&elana,care urmărise conversaţia fără un cuvânt.

8 *e părere ai, o&elana : o întrebă ea. Pe bue îi apăru unâmbet maliţios.o&elana înţelegea perfect că, dacă

 îi dădea dreptate sultanei-valide, admiteaimplicit că tinereţea lui 4oliman îi diminuacalităţile de soţ bun. 4ă o contraică însăpe bătrână era de neconceput. o&elana înclină capul spre 2afsa 2atun.

8 înălţimea =oastră are întotdeauna dreptate. @ărbaţii maturi îidepăşesc pe cei tineri prin e&perienţa şi înţelepciunea lor. udecata aceasta nu seaplică însă e&cepţiilor. 9i-aş îngădui să vă

 

dau un e&emplu. în ciuda tinereţii sale, înălţimea 4a sultanul se deosebeşte debătrânii săi slu#itori precum luna de stele.?eniul lui înnăscut compenseaăavanta#ele pe care anii le aduc oamenilor de rând.

Ochii sultanei-valide scânteiară.@ătrâna îşi puse mâna ridată pe umărultinerei femei aşeate la picioarele sale.

8 *uvintele tale îmi încălesc inimaşi îmi fac aceeaşi plăcere ca muica ceamai dulce 0

o&elana îi sărută tivul rochiei, apoifăcu o reverenţă în faţa prinţeselor.

8 îi cer înălţimii =oastre îngăduinţade a mă retrage.

2afsa 2atun i-o acordă. "upăplecarea ei, vorbi din nou7

8 o&elana este o femeieremarcabilă, nu credeţi :

8 Are calităţi, spuse 9alfiru. "ar, în ce mă priveşte, nu pot s-o sufăr. îmiface pielea de găină0

8 *ând o văd, mă ia cu frig0e&clamă 3assem.

 

8 6u e chiar aşa, interveni 2adice.?ulbahar îi este inferioară sub toateaspectele.

8 o&elana nu e decât la începutul vieţii, adăugă (urhan. 4ă vedemce va mai fi0 =ai, făptura asta scumpă caremi se agită în burtă mi-a tras iarăşi unpicior0 e&clamă ea cu încântare.

4oliman şi >brahim călăreau alături,la pas, urmaţi de un cortegiu scânteietor de curteni, de o sută de şoimari, şi de oescortă puternică de gări îmbrăcate înuniforme de un roşu-aprins.

*ălăreţii ce străbăteau un şes întinsscrutau cerul, căutând prepeliţe în bor.>brahim şi demnitarii care îl însoţeau pepadişah erau atenţi să nu-şi trimită şoimiipe urmele păsărilor pe care le alesese el,fiindcă ar fi fost o greşeală de neiertat să i-o ia înainte.

>brahim era e&pert în arta de a sta în umbră, pentru a-i îngădui augustuluisău prieten să se bucure din plin deplăcerea vânătorii.

 

4ultanul răscolea cu privirea boltaaurie. O prepeliţă trecu pe deasupra unuitufiş din apropierea vânătorilor. 4oliman îşidescoperi la iuţeală şoimul şi îi arătăpasărea care se îndepărta.

8 Pe ea 0 Pe ea 0 strigă înflăcărat.1oimul îşi luă avânt şi se năpusti

 într-o clipită în urmărirea prăii, însoţit desunetul globiu al clopoţelului legat depicior. 4ultanul îşi îndemnă calul care senăpusti pe urmele şoimului. *ălăreţii segrăbiră să pornească în galop după ei.*uprinşi de elan, caii săreau cu uşurinţăpeste hăţişuri, hârtoape şi boscheţi.

>brahim, ţinându-şi şoimul acoperitpe braţ, galopa alături de stăpânul lui, fărăa da deloc atenţie vânătorii. ?ânditor, île&amina cu coada ochiului. *hipul radiosal lui 4oliman e&prima fericirea şi bucuriavieţii.

9arele-soimar simţea că euforiasultanului se datora R   i

nu atât isprăvilor şoimului său, cât evocăriiplăcerilor pe care i le dăruia o&elana.!ata asta blestemată îi răpea fiinţa care,după "umneeu, repreenta totul pentru

 

el. O angoasă surdă îl chinuia i şi noapte.4ultanul îi arăta aceeaşi prietenie, îiacorda cu aceeaşi mărinimie favorurilesale şi îl invita frecvent să-şi petreacănoaptea în patul său. "ar aceste semnee&terioare de bunăvoinţă nu îl împiedicausă se frământe. Avea în harem iscoadecare îi furniau informaţii despre tot ce sepetrecea în cuibul acela de intrigi. Aflaseastfel că sultanul, topit de dragoste pentruo&elana, o întrebase la un moment datce dar i-ar plăcea să primească7 cele maifrumoase perle din teaurul imperial, unmantou de ibelină, o sută de sclave sauveniturile unei provincii :

*u o modestie prefăcută, ea îirăspunsese că nimic nu i-ar face mai mareplăcere decât să obţină nişte cărţifranţueşti şi italieneşti. >brahim înţelesecă voia să strălucească nu numai prinfrumuseţe, ci şi prin spirit. )ra periculoasă,foarte periculoasă fata asta formată laşcoala doamnei ebia care, ca o bunăcodoaşă ce era, îşi cunoştea binemeseria. 1tia că supraintendenta nu îioferise a#utorul şi sfaturile fără să fi primit

 

 în schimb plăcerea pe care o dorea maimult decât orice altceva. !emeia aceastacare a#unsese pe culmile rafinamentuluiera o intrigantă de mare anvergură, înestrată cu o voinţă de neînfrânt.

*oncluiile lui >brahim nu erau denatură să-i calmee temerile. încura#at destrigătele sultanului, şoimul prinse pre-peliţa în bor şi, ţinându-şi prada îngheare, se întoarse şi se aşeă pe braţulsău. 4ângele păsării ucise îi pătă mănuşagroasă. %n şoimar se repei, luă prada şio strecură în tolbă.

4ultanul se întoarse spre >brahim.8 9inunată pasăre0 *um le alegi

atât de bine :8 %n şoim bun trebuie să aibă

gheare tari, încovoiate şi ascuţite, capulrotund, ciocul mic şi gros, şi aripile lungi şiputernice. (rebuie să poată reista fără săse clintească unui vânt puternic care-ibate din faţă.

%n curier sosi în galop, aducând unsul de pergament pe care i-l înmânăsultanului.

 

8 %n mesa# urgent de la )&celenţa4a marele-viir pentru înălţimea =oastră.

4ultanul îi trecu şoimul lui >brahim,luă pergamentul şi îl desfăcu grăbit. Pemăsură ce descifra rândurile scrise cucerneală purpurie, fruntea i se încreţea.

8 =eşti proaste, >brahim 0 !oarteproaste0 6e întoarcem la *onstantinopol0

 îşi întoarse calul şi-i dădu pinteni,pornind în galop spre idurile înalte şicrenelate ale oraşului, ce se profilau laoriont, aureolate de lumina răsăritului desoare.

>brahim şi întreg cortegiul porniră peurmele sale. *opitele cailor ridicau nori decolb. 4oliman intră în oraş în galop şi nu-şi încetini cavalcada, deşi străduţele îngusteerau pline de trecători îngroiţi. Alarmat şiros de curioitate, >brahim îşi urma îndeaproape stăpânul, care gonea în faţalui de parcă ar fi fost fugărit de duhuri rele.

4oliman pătrunse în prima curte apalatului, trecu pe sub bolţile Porţii de9i#loc în cea de-a doua, pătrunse prinPoarta !ericirii în cea de-a treia curte şi nuse opri decât în faţa uşii apartamentului

 

său. 4ări de pe calul plin de sudoare şi senăpusti în vestibul. Parcurse cu paşi mariun coridor lat şi intră în cabinetul de lucru. Agitaţia sa, contrastând cu calmul săuobişnuit, îl uimea pe >brahim, care îl urma,din ce în ce mai neliniştit. 4ultanul scoase dinbuunar sulul de

i

pergament şi îl aruncă, furios, pe masa încrustată cu sidef din mi#locul camerei.

8 $a hodos e deastru0 strigă elrăguşit de furie. 9arele-viir mi-a trimiscele mai rele veşti cu putinţă. Armata meabate pasul pe loc sub idurile oraşuluipăit de câteva sute de cavaleri şi de treisau patru mii de mercenari, orăşenisi ţărani înarmaţi. O sută de mii de turci nuibutesc să în-F i  ) 

frângă reistenţa câtorva necredincioşi. Ainoştri înregistreaă pierderi omeneşti şimateriale enorme. Am încredinţat elitaarmatei mele şi câteva sute de tunuri unor generali incapabili, şi care-i reultatul :6ul0

 

4oliman se postă în faţa lui >brahim.8 (rebuie să plecăm la hodos0 4ă

strângem întăriri şi să debarcăm cât mairepede pe insula asta blestemată.

8 Preenţa ta în mi#locul trupelor va fi de a#uns să-i înflăcăree pe oameni,să dărâme idurile şi să-i drobească peduşmani0

8 =orbele tale îmi fac bine,>brahim0 Ocupă-te de întăriri0 îţi încredinţe misiunea de a organiaarmata de a#utorare. ?eneralii mei îmi lingtălpile ca să obţină funcţii înalte decomandă şi, când le primesc, îşidemonstreaă incompetenţa şi nulitatea."u-te şi arată-mi de ce eşti în stare0

*u inima uşoară, >brahim părăsicabinetul de lucru. în lunile următoare, lahodos, îl va avea pe sultan numai pentruel. Prietenia lor se va întări. "ominaţia pecare o dobândise o&elana asupra lui4oliman se datora cu siguranţă unor poţiuni magice şi unor vră#itorii. (rebuia săprofite de acest prile# ca să recâştigeterenul pierdut.

 

ămas singur, sultanul se lăsă săcadă pe divan şi îşi îngropă faţa în palme.4e simţea vinovat că nu luase de la bun început comanda armatei. 4e lăsase învoia deliciilor haremului şi acum plăteapentru indolenţa sa. *ând îşi încinsesesabia lui Osman, #urase pe ce avea maisfânt că nu va a#unge niciodată ca aceisultani trândavi care transferă putereaconsilierilor şi îşi dedică timpul distracţiilor,voluptăţilor şi rafinamentelor simţurilor.=ră#it de o&elana, îşi negli#ase treburilede stat.

 în noaptea aceea, renunţă sămeargă la )s/i 4erai. (rebuia să înalţe unid între plăcere şi datorie.

 în timp ce 4oliman se frământa, rosde vinovăţie şi de umilinţa provocată de înfrângerile militare suferite în insulahodos, >brahim dădu măsuracapacităţilor sale. "eşi nu era decâtşoimar şi supraintendent al camereiimperiale, formă o nouă armată, o înestrăcu o artilerie puternică, alcătuită în mareparte din tunurile capturate după cucerirea@elgradului, şi armă o nouă flotă, gata să

 

ridice ancora sub comanda sultanului. Avudeopotrivă gri#ă să asigure apărareafrontierelor europene. $a sugestia lui,4oliman îi încredinţă această sarcină lui$ufti Paşa, care îşi părăsi cu părere de răumunca de istoric pentru a deveniguvernatorul *onstan- tinopolului şi alumeliei în timpul absenţei sultanului.

 în ciuda hotărârii de a nu mai cedaispitelor trupeşti în cursul acestor preparative febrile, padişahul făcu câtevaviite la )s/i 4erai, o&elana devenindu-iindispensabilă. 1tia că >brahim veghea labunul mers al tuturor treburilor, şi asta îlliniştea.

H

$a e&act două luni după plecareacorpului e&pediţio- nar comandat de PiriPaşa, noua armată se puse în mişcare.

"upă o ultimă noapte de dragostepetrecută în alcovul imperial, sultanul sedespărţi de o&elana, făgăduindu-i că seva întoarce cât mai curând. Ar fi preferatsă o ia cu el la hodos, dar nu îndrăneasă încalce tradiţiile milenare. (urcii nu i-ar 

 

fi iertat-o niciodată. !emeile aveau datoriade a sta închise în harem, a se ocupa decopii şi a i se ruga lui Allah. ăboiulrămânea domeniul bărbaţilor.

>mprudenţa lui @aiaid >, unul dintre înaintaşii săi, îi îngăduise lui (amerlan, învingătorul său, să-i capturee şi să-iultragiee soţia. O asemenea nenorocirenu trebuia să se mai repete.

Plecarea lui 4oliman în fruntea noiiarmate lăsa un gol uriaş în inimao&elanei. "acă se întâmpla să moară,ucisde duşmani, ?ulbahar avea să devinăautomat sultana-va-

t  ' 

lide şi revanşa i-ar fi fost nemiloasă. )a,o&elana, ar fi pierit aruncată în mare, într-un sac. 4omnul îi era chinuit decoşmaruri. *a să nu se treească înbenă, lăsa în odaie făclii aprinse, careardeau toată noaptea, şi sclavele ovegheau cu rândul. 'iua, spaimele einocturne se spulberau şi o&elana îşirecăpăta buna-dispoiţie şi âmbetul.

 

%neori, se întreba dacă nu cumva se îndrăgostise de 4oliman.

 Acesta îi inspira afecţiune şi chiar un fel de prietenie amoroasă. îi oferea totce îi sugerau visurile cele mai nebuneşti,transformând himerele în realităţi, ca şicum ar fi avut o baghetă vră#ită. "ar toateaceste minunăţii şi bogăţii nu puteau să ofacă să uite că se găsea într-o închisoare.Oamenii care se străduiau să o apereerau în realitate temnicerii ei. *ând trăieşti în spatele unei uşi ăvorâte, îţi vine să ospargi. *a să scape de această dorinţăutopică, îşi căuta ocupaţii care să-ieliberee mintea, chemând la eaghicitoare, negustorese de parfumuri,farduri şi stofe scumpe. *u toate acestea,se plictisea. 4e întreba dacă absenţasultanului nu o făcea să sufere. o&elanacomanda sute de cărţi de istorie, filosofieşi ştiinţă. 6u înţelegea chiar tot ce citea, dar se străduia să asimileecunostintele cele

M M i

mai diverse, pentru a i le transmite apoisultanului, avid de cunoaştere. 9ai

 

cumpăra romane şi volume de poeie careo făceau să respire, între idurile închisorii, aerul libertăţii.

 în harem aflase un adevăr e&tremde important. 4ingurul domeniu în careputea să se mişte în largul ei era celdelimitat de ambiţia ei înverşunată. 4ăa#ungă cât mai sus rămânea fatalmentesingurul ei obiectiv. "in interiorul închisoriisale, trebuia să reuşească, e&clusiv prinhotărârea ei, să controlee forţele dinafară, supunându-le voinţei sale,manipulându-le şi dispunând de ele dupăbunul plac. 4ultanul era prima ei armă.

$a câteva ile după plecarea celuide-al doilea corp e&pediţionar sprehodos, 3assem făcu o viită la )s/i4erai. îi aruncă o privire mohorâtăo&elanei, care pregătea sorbet pentrusultana-valide. Preenţa acestei femei oenerva, pentru că îi atribuia intenţiinecurate. "e obicei, aştepta să plece înainte de a discuta probleme personalecu mama ei. "e data aceasta însă,renunţă la aceste precauţii,

 

deoarece an&ietatea o făcea vorbăreaţă.F

8 9i se apropie timpul, mamă0$asă-mă să mă mut la tine câteva ile0=reau să nasc cu tine alături0

4ultana-valide îi mângâie obra#iipalii şi scobiţi.

8 @ineînţeles, micuţo. Poţi să temuţi când vrei, chiar astăi. O să trimit pecineva la tine să-ţi ia lucrurile de care ainevoie. Aici nu am tot ce trebuie. "ar infirmeria noastră...

8 6u0 răspunse 3assem cufermitate. =reau să nasc aici, înapartamentul tău0 4ub protecţia ta0

o&elana urmărea discuţia, intrigată.6u înţelegea ce înseamnă cuvintele;protecţia ta<, pe care le folosise 3assem.

8 *u atât mai mult cu cât 9ustafae plecat din *onstantinopol, adăugăprinţesa.

4ultana-valide oftă.8 Poţi să stai la mine cât doreşti. în

seara asta o să cinăm împreună, ca învremurile bune de demult.

 

o&elana servi sorbetul, pe caresultana-valide îl savura cu plăcere.3assem refuă ceaşca ce-i fusese oferită.

8 4cuă-mă, o&elana, dar nu potsă înghit nimic0

2adice intră în goană şi se opri,surprinsă, văând-ope 3assem.

8 *e vânt bun te aduce : întrebă2adice.

8 4ora ta o să stea câteva ile lanoi, îi e&plică 2afsa2atun. Are nevoie de tovărăşia noastră. Absenta lui 9ustafa

M i

nu-i face bine.2adice ibucni în râs.8 3assem, tot aşa îndrăgostită eşti

de soţul tău :4ultana-valide se întoarse spre

o&elana.8 =ii si tu diseară : O să vină si

(urhan.i T

 

8 6-aş vrea să deran#e adunareade familie, răspunse favorita cu omodestie prefăcută.

8 "ar faci şi tu parte din familie08 4unt nespus de fericită de

această onoare, înălţimea =oastră 0 Atunci, o să vin negreşit0

;lată o preenţă care n-o să-miplacă<, îşi ise 2adice.

8 =reau să mă odihnesc puţin,spuse 3assem. 4unt obosită0 ?roanic deobosită 0

8 !osta ta cameră te aşteaptă0 "u-te0

3assem continuă cu un glas stins78 *red că poţi s-o chemi pe *hira

)sther. 9i se pare că, din când în când,simt dureri ascuţite în burtă. O să mă întind pe pat.

8 @ine. 9ă ocup eu de *hira)sther. 6u-ţi face gri#i0

3assem se retrase, ţinându-şimâinile slabe pe pântecele proeminent.

8 O să te anunţ când e masa gata,o&elana, spuse sultana-valide, care voiasă rămână singură cu gândurile sale.

 

o&elana făcu o reverenţă şi seretrase. Apartamentul ei era aproape de alsultanei-valide. !erestrele lor dădeau spreo grădină interioară dispusă în #urul unuibain mare de marmură, cu fântâniarteiene. 4e instală pe divan, luă volumul întâi din  %emoriile  lui *omm5nes şi începu să citească atent. 4tilul cărţii eralipsit de vioiciune sau poate că o&elananu se putea concentra. ?ândurile îirătăceau fără ţintă.

%mbrele înserării cuprindeau treptataleile grădinii. Prin ferestrele deschisepătrundea răcoarea. "acă nu s-ar fi auitun lătrat în depărtare, liniştea ar fi fostdesăvârşită. O sclavă tânără intră în odaieşi aprinse sfeşnicele.

"eodată, se aui un ţipătpătrunător, ca al unei fiare rănite demoarte. 4tupefiată, o&elana vârli carteaşi se ridică în şeut. %rletele şi vaietele,care se aueau aproape fără întrerupere,veneau din apartamentul sultanei-valide.?răbită să-şi ofere a#utorul, o&elana sări în picioare şi se năpusti pe coridorul careducea la anticamera lui 2afsa 2atun.

 

4clavele care alergau speriate nici nu-iobservară preenţa. o&elana intră însalon şi constată cu mirare că, în ciudaţipetelor din ce în ce mai puternice,sultana-valide îşi păstra sângele rece.

8 3assem naşte mai devremedecât prevăusem, spuse bătrânadoamnă. "ar *hira )sther se ocupă deea. ) cea mai bună moaşă din*onstantinopol. (oţi nepoţii mei au venitpe lume fără probleme datorită ei. într-obună i, o să ai şi tu nevoie de a#utorul ei.

o&elana se înfioră. )ra pentruprima oară martorul acestui fenomennatural, dar atât de înspăimântător. Ar fivrut să intre în camera lui 3assem, dar nu îndrănea.

(urhan intră în salon, îşi sărutămama şi o salută rece pe o&elana, care îirăspunse cu deferenţă. Aceasta le detestape surorile sultanului, trufaşe şi obranice,dar îşi păstra o mină imperturbabilă,fiindcă încă nu venise vremea săripostee. olul ei, încă precar, de primăfavorită, îi recomanda să fie prudentă.*ând avea să-i facă un copil

 

sultanului, condiţiile aveau să se schimbeconsiderabil si M M C

atunci va putea să-şi impună regulile chiarşi prinţeselor.

*a şi mama ei, (urhan nu păruimpresionată de ţipetele lui 3assem. 4e

lăsă să cadă pe divan şi oftă.8 $ufti iar îşi face mendrele0 spuse

ea cu un aer necă#it. Aproape că nu-l maivăd. !uncţia de comandă pe care tocmai aprimit-o îl face să lipsească de acasă fărăsă-mi dea socoteală. Aproape că nu maiştie de mine.

2adice apăru şi ea şi îşi astupă urechile,impresionată de urletele lui 3assem.8 6-o să fac niciodată copii0

e&clamă ea.8 6u vorbi prostii0 o admonestă

sultana-valide. 6aşterea e prima noastrădatorie.

ipetele şi gemetele reîncepură cu ointensitate crescândă.

8 9ă duc să văd ce se petrece0spuse 2afsa 2atun.

8 $a ce bun : replică (urhan,indiferentă. *hira poate să se descurce

 

singură. Are o armată de sclave ladispoiţia ei. Preenţa ta o s-o deran#ee.

8 Poate că ai dreptate, recunoscumama ei. în seara asta vom cina în patru.9alfiru întârie0 adăugă ea contrariată.

 în aceeaşi clipă, uşa se deschise şiapăru 9alfiru, care se duse la mama ei şio sărută.

8 6u credeam că o să-i vinăsorocul asa devreme, spuse ea, surprinsăde ţipetele surorii sale.

*âteva sclave tinere aduseră patrumăsuţe #oase şi le aran#ară în faţasultanei-valide şi a celorlalte, apoi servirăfelii subţiri de somon cu garnitură de trufe,crutoane stropite cu sos de friptură depasăre, faani în sos de miere şi fructeaharisite cu fistic. 9eniul fu completat cusorbet.

2adice îşi alegea cele mai bunebucate.

8 ipetele lui 3assem îmi provoacănelinişte0

(urhan înghiţea mâncarea cu oplăcere nespusă, ca şi

 

cum în odaia alăturată nu se întâmplanimic. 4ultana-valide, în schimb, nu seatingea de nimic. o&elana mânca puţin,deoarece vaietele lui 3assem îi tăiaserăpofta de mâncare.

 Apoi, ţipetele şi gemetele încetară.*âteva minute mai târiu, moaşa apăru înpragul uşii.

8 Alteţa 4a a născut0 anunţă ea peun ton neutru.

*hipul sultanei-valide se întunecă.6ici ea şi nici fiicelesale nu întrebară ce se& avea nou-născutul. o&elana fu e&trem de surprinsăde comportarea lor ciudată. (oate patrupăreau să înţeleagă fără cuvinte desprece era vorba.

%şa ce dădea în vestibul sedeschise, şi "aud, primul locotenent al luikislar agasi,  intră, urmat de unul dintremuţii sultanului, un negru bine clădit, cumuşchi proeminenţi sub vesta fără mânecicare îi lăsa descoperiţi bicepşii rotun#iţi şimâinile puternice. Pe capul rotund, cu ochimici, duri şi răi, purta un fes mic, roşu, lafel ca tot restul veşmintelor sale.

 

6ou-veniţii se prosternară, fără aspune nimic, în faţa sultanei-valide, apoiintrară în camera lui 3assem, urmaţi demoaşă, care închise uşa după ei.

$iniştea apăsătoare era tulburatădoar de scâncetele slabe ale nou-născutului. *ele patru femei stăteau ne-mişcate şi amuţite. Apoi, scâncetele încetară. 6u se mai auea decât susurularteienelor. "eodată, ibucni un urletnebunesc de femeie, ascuţit şi dureros. Apoi, încetă şi el.

(recură câteva minute lungi câtveacurile. %şa camerei lui 3assem sedeschise din nou, şi "aud ieşi, ţinând înbraţe corpul unui nou-născut înfăşurat înscutece îmbibate de sânge. îşi înclinăcapul în faţa bătrânei doamne, care nicimăcar nu îl privi, apoi ieşi, însoţit de mut.

o&elana urmărise, îngroită,spectacolul acesta halucinant. *u ochiiholbaţi de spaimă, o privea pe sultana-va-lide, al cărei chip împietrise. Până şi(urhan îşi pierduse calmul. 9alfiru stăteanemişcată. 2adice plângea în tăcere.

 

2afsa 2atun se ridică şi anunţă cuun glas abia auit7

8 *ina s-a încheiat0"upă care se îndreptă spre odaia lui

3assem.o&elana se prosternă, apoi ieşi din

salon cu un mers nesigur. (recu de uşaapartamentului ei şi îşi continuă drumulpână la doamna ebia, care o primi,uimită de această viită neaşteptată.!avorita îi descrise cu un glas tremurător scena la care fusese martoră. 4tăpâna?arderobei dădu din cap.

8 Obiceiurile noastre, o&elana,sunt crude, dar întemeiate politic.Prinţesele imperiale nu au dreptul săaducă pe lume băieţi, fiindcă ar putea săa#ungă într-o bună i pretendenţi la tron.$egea fratricidului se aplică asupra întregiifamilii imperiale, fără e&cepţie.

8 *ând abia s-au născut :8 "a. $i se taie cordonul ombilical

fără să le fie înnodat şi tot sângele li sescurge, încet, fără a provoca nicio suferinţă. 3assem cunoştea legea. Afăcut un băiat care trebuia să moară. O

 

fată ar fi fost salvată. "e asta prinţeselenu au decât fete. 4oţii lor cunosc regula #ocului şi i se supun fără să crâcnească.

8 ) cumplit0"oamna ebia dădu din umeri.8 $egea e aspră, dar e lege0

o&elana se întoarse în apartamentul ei,răvăşită. "acă avea să aducă pe lume unfiu, urma să i se aplice şi lui legeafratricidului0 9ustafa, fiul lui ?ulbahar, eraprimul născut şi, ca să poată moştenitronul, trebuia ca toţi fraţii, buni sau vitregi,să fie făcuţi să dispară... "oar dacă nudispărea el primul... "a0 "oar dacă nu

dispărea el primul..a sfârşitul lunii august, 4olimandebarcă în fruntea armatei sale îninsula hodos, într-un golf 

suficient de îndepărtat de citadelă pentruca ghiulelele de tun trase de creştini sănu-l poată atinge. Pe mica pla#ă mărginităde pereţi stâncoşi îl aşteptau, îngri#oraţi,Piri Paşa şi generalii săi din armata deuscat şi maritimă. 4labele reultateobţinute după două luni de asediu nu erau

.L

 

de natură să-i linistească. întâlnirea cusultanul se anunţa furtunoasă.

#

H

"e îndată ce puse piciorul pepământ, încon#urat de suita sa, privirilesultanului se aţintiră cu severitate asuprageneralilor care îşi lipiră, în semn deumilinţă, fruntea de nisip. 6emişcat ca ostâncă, 4oliman păstra o tăcere încărcatăde ameninţări. Aşteptarea se prelungea,copleşitoare. *u faţa întunecată, ochiiscânteind de mânie şi pumnii încleştaţi,sultanul catadicsi în cele din urmă să lespună să se ridice. ?eneralii se supuserătremurând. "efunctul sultan 4elim i-ar fidecapitat pe loc. Oare fiul lui avea să sedovedească mai milostiv :

Piri Paşa înaintă, şovăitor, spresultan.

8 *ortul înălţimii =oastre a fostridicat în vârful acestei

#

coline.%rmat de Piri, >brahim şi de întregul său

 

stat-ma#or, 4oliman urcă pe un drumeagsăpat în versantul colinei, cu un pas rapid,punând la grea încercare inimile bătrânilorgenerali care gâfâiau

.*ortul imperial era un palat depână, de dimensiuni impresionante.4ultanul dispunea, pe lângă camera sa,de odăi de recepţie, de lucru, dedistracţie, ca şi de un  hammam şi de ogarderobă cuprinătoare. !uncţionarii*asei sale, şambelani, maeştri deceremonii, secretari, medici şi pa#i erauadăpostiţi sub acelaşi acoperiş pentru casă poată răspunde oricând la chemarea înălţimii 4ale. Alte corturi, mai mici, eraureervate statului-ma#or, gării salepersonale şi bucătăriilor imperiale.?ră#darii şi hăitaşii îşi aveau propriilecorturi.

 Amplasamentul, aflat la o înălţimedestul de mare, oferea o amplăperspectivă asupra oraşului, citadelei, por-tului şi taberei turceşti cu mii de corturi.4oliman putea urmări de pe aceastăpoiţie bine aleasă mişcările trupelor şimanevrele flotei sale. 4pectacolul ce i se

 

 înfăţişă privirilor îi spori nemulţumirea.'idurile citadelei şi turnurile ei înalte,deasupra cărora fluturau stindardele cuemblema Ordinului 4fântului loan, păreauintacte. otocoale de fum se înălţau dinambrauri, de unde tunurile inamicetrăgeau în atacatori.

4oliman se întoarse spre marele-viir.

8 9âine, în ori, convoci consiliulde răboi. !iecare general îmi va preentaun raport amănunţit despre operaţiunilee&ecutate în sectorul său. înainte de asta însă vreau t

să le vorbesc soldaţilor. )şti liber04oliman îi întoarse spatele şi intră în

cortul său, urmat de >brahim. "upă ce luăcina, sultanul îi porunci şambelanului deserviciu să-l cheme pe Ahmed Paşa.

 Acest persona# e&ercita, în afară deatribuţiile sale militare, funcţia de ministrual poliţiei. "atorită înclinaţiei sale spreintrigă, ştiuse întotdeauna să tragă sforilenecesare propriei ascensiuni şi să câştige încrederea sultanului. Acesta îl trimisesela hodos nu atât pentru calităţile sale de

 

strateg, cât pentru talentele sale de spion în cadrul înaltului comandament.

*ând pâna de la intrarea în cort sedădu la o parte, lăsându-l pe Ahmed Paşasă se preinte în faţa suveranului, oduhoare sufocantă năpădi încăperea.

4oliman e&clamă, iritat78 *e miros pestilenţial04ervil, ministrul poliţiei sărută

cimele stăpânului său.8 9ehmed Paşa a găsit o soluţie

ca să acceleree munca groparilor. Ardecadavrele pe un rug mare. "e aici vineduhoarea.

8 "ar e o încălcare a legii coranice0e&clamă sultanul.

8 1tiu, înălţimea =oastră0 *hiar săptămâna trecută am fost siliţi să luămmăsuri severe pentru a înăbuşi un începutde rebeliune. >ncinerarea cadavrelor lerepugnă soldaţilor, care se văd vitregiţi dedreptul de a urca în paradis după moarteape câmpul de bătălie.

8 Au dreptate0 9arele-viir nu s-aopus măsurii ăsteia nechibuite :

 

8 îi cer cu umilinţă iertare înălţimii=oastre, dar Piri

M f ) 

Paşa pare să-şi fi pierdut vechea energie.9ă întreb dacă din pricina vârstei... "ăordine, apoi contraordine care nu slu#escnici disciplinei, nici eficienţei trupelor sale. A5as Paşa îşi depăşeşte drepturile, iar 3assim Paşa pare molipsit de amânărilemarelui-viir. *ât despre 3ortuglu eis, cesă mai vorbim 0 îşi ţine flota în afara bătăiiartileriei inamice şi stă în aşteptare. *e-ofi aşteptând, numai Allah ştie0

(onul ferm şi calmul îngheţat al lui Ahmed Paşa erau mai convingătoaredecât nişte critici aprinse. 9inistrul poliţieisubmina cu meşteşug autoritatea marelui-viir şi a tuturor generalilor care i-ar fiputut sta în cale.

 Ahmed Paşa avea impresia că>brahim era mai puţin receptiv la opiniilesale. Acest tânăr favorit devenea peri-culos. "e multă vreme îl antipatia, dar îşi

 

masca sentimentele, deoarece >brahimera un obstacol greu de înlăturat.

8 *red că trupele resimt starea despirit a generalilor, slăbiciunea şinehotărârea lor. A5as Paşa nu epreocupat decât de haremul său şi de ceio sută de copii ai lui, spuse Ahmed.

8 "ar ăsta nu e general, ciarmăsar0 e&clamă sultanul.

8 în curând, o să poată constituiun regiment alcătuit numai din odraslelelui, adăugă >brahim, râând.

 Ahmed făcu o pauă, apoicontinuă, după o eitare bine #ucată.

8 6u îndrănesc să atac unsubiect spinos, înălţimea =oastră.

8 =orbeşte0 îi porunci sultanul.8 ) vorba de cumnatul înălţimii

=oastre...8 6u te mai învârti în #urul coii,

 Ahmed 0 'i o dată08 9ustafa Paşa a primit de la

*onstantinopol un mesa# care l-atulburat... "espre moartea fiului său... la

 

puţin timp după naştere... şi asta l-aşocat...

 Ahmed marca un punct important.9ustafa râvnea de mult postul lui PiriPaşa. 4emănând îndoiala în minteasultanului în privinţa intenţiilor ascunseale cumnatului său, el com- promiteaşansele acestuia de a obţine funcţia demare-viir.

8Am fost informat de aceastămoarte, spuse sultanul pe un ton tăios.9ă mir că 9ustafa e atât de copleşit.6imeni nu are dreptul să se ridice împotriva voinţei lui Allah.

 Ahmed îşi ridică ochii spre cer.*hipul său e&prima o cucerniciee&emplară.

8 4unt primul care să mă închin înfaţa voinţei sale0 *u îngăduinţa înălţimii=oastre, voi a#unge la ultima parte araportului meu7 activitatea agenţilor noştriinfiltraţi în hodos. $a ora actuală mă potbiui pe o sclavă turcăD a#utată de ungrup de trepăduşi bine plătiţi, aceasta apus la punct un plan de incendiere aoraşului. Al doilea agent, un medic evreu

 

stabilit la hodos în timpul domnieirăposatului vostru tată, ne-a adus serviciipreţioase. în timpul nopţii, aruncă întabăra noastră săgeţi cu mesa#e. "atorităindicaţiilor lui, am îndreptat tirul artilerieinoastre asupra punctelor-cheie aleapărării inamice. %n e&emplu7 clopotniţabisericii 4fântul loan, folosită ca post deobservaţie de către duşman, a fostdistrusă de tunurile noastre în urmă cucâteva ile... "ar peştele cel mare - îi cer iertare înălţimii =oastre pentru acesttermen vulgar...

8 *ontinuă, Ahmed08 )i bine, peştele cel mare este

dQAmaral, cancelarul Ordinului 4fântulloan. 9i l-a trimis în taină pe unul dintresclavii lui, oferindu-mi serviciile sale. $a început, asta mi s-a părut atâtde incredibil, încât am şovăit multă vremesă mă încred în el.

F M

>nformaţiile ulterioare m-au convins desinceritatea lui.

8 %n recrut de prima mână0e&clamă sultanul.

 

8 $a ultimele alegeri ale mareluimaestru al ordinului, a fost înlăturat de=illiers de lQlsle-Adam şi, ros de acesteşec, a hotărât să facă tot ce poate ca săruinee prestigiul şi puterea rivalului său. în foarte scurt timp, îmi va trimite planul lor defensiv.

4oliman îşi ise că ministrul poliţieiera un om remarcabil. *ând, după ce seurcase pe tron, Ahmed îi preentaseprimul raport despre activitatea spionilor din Occident, îl privise cu suspiciune.Printre agenţii săi era până şi unul dinsecretarii papei. "ar >brahim, printre aicărui prieteni se număra şi un anume ?ritti- copilul din flori al dogelui =eneţiei stabilitde multă vreme la *onstantinopol, îi con-firmase destule informaţii furniate deagenţii lui Ahmed.

Puţin după mieul nopţii, sultanul,edificat, îi îngădui lui Ahmed să se retragă. Acesta părăsi cortul, conştient că făcuse otreabă e&celentă.

*ufundat în gândurile sale, copleşitde tot ce văuse şi auise de când

 

debarcase pe insulă, 4oliman se închisesingur în camera sa. esentimentele salela adresa generalilor sporeau. "iscuţiareferitoare la A5as Paşa îi reveni înmemorie. >mbecilul ăsta îşi umplea palatulde copii, în timp ce el, sultanul, nu aveadecât un singur moştenitor. "in fericire,o&elana era tânără şi sănătoasă şi aveasă-i facă destui copii. 4oliman adormi cugândul la femeia aceasta minunată şi ladragostea pe care i-o purta.

4omnul îi fu bântuit de coşmaruri.*avalerii din hodos e&ecutau un atacviolent asupra frontului turc şi se înmulţeau la nesfârşit, ca o invaie delăcuste, copleşind liniile otomane ca unval uriaş ce mătură totul din calea sa. Pesuprafaţa acestui torent gigantic pluteaucadavrele soldaţilor turci. 4oliman se treiscăldat în sudoare. !ăcliile ardeau,aruncând o lumină roşie asupra patului şia pereţilor din până ai cortului. @ătu dinpalme.

 

>brahim, şambelanii şi pa#ii se ivirăca din pământ.

8 Aduceţi-mi hainele0 porunci4oliman.

$a oriont, dincolo de citadelă, olucire roşiatică vestea orii. $ângă uşacortului imperial, Piri Paşa şi generalii săiaşteptau apariţia sultanului. $a poalelecolinei, eci de mii de soldaţi, înşiruiţi,formau un imens careu. Piri lăsase în #urulcitadelei forţe suficiente pentru a împiedica un eventual atac al celor asediaţi.

 întunericul se risipise cândpadişahul ieşi în pragul cortului. înaceeaşi clipă, soarele îşi făcu apariţia,salutându-l pe împărat. 4e înălţară uraleasuritoare, cinstindu-l pe sultanul ce întruchipa soarele musulmanilor. !ără a-iarunca vreo privire lui Piri şi generalilor săi, 4oliman coborî panta colinei şi se îndreptă spre centrul careului, unde îlaştepta o estradă acoperită cu un covor de mari dimensiuni. %rcă pe platformă şi,cu un glas limpede şi puternic, începu să

 

le vorbească soldaţilor care, văuţi deaproape, păreau îmbrăcaţi în drenţepământii. îndelungatul asediu îi încercasedin greu.

*uvintele sultanului fură transcrisecu e&actitate de cronicarii turci de la faţalocului7

8 4clavi, fiindcă nu mă pot hotărî să vă spun soldaţi, ce s-a întâmplat cuvoi: *hiar sunteţi turci, adică nişteoameni însufleţiţi de voinţa de a lupta şi învinge : =ăd în #urul meu corpurile,ţinuta, echipamentul şi uniformelesoldaţilor mei, dar, în realitate, mă găsesc în mi#locul unor trădători, unor laşi, unor vicleni şi unor indivii care nu merită decâtdispreţul meu 0 9-aţi deamăgit amarnic0 Acest bârlog infam ce se înalţă în faţavoastră este plin de fiare feroce0!ără a îndura multe suferinţe şi fără avărsa sânge din belşug, nu veţi reuşi să le învingeţi reistenţa şi nici să le cuceriţicitadela0 1i dacă nu sunteţi în stare săa#ungeţi repede la acest reultat, mi-am #urat să-mi petrec aici ilele şi să mor,

 

dacă trebuie, pentru a-mi atinge ţelul, careeste şi al vostru7 cucerirea hodosului0

Predica sultanului fu întâmpinată cuurale. 4oldaţii îngenuncheară şi #urarăcredinţă şi supunere.

 Adăpostiţi în spatele crenelurilor,cavalerii, surprinşi de ovaţiile otomanilor,urmăriră plini de curioitate spectacolul cese desfăşura sub ochii lor. "in sfidare,traseră câteva lovituri de tun asuprapoiţiilor turceşti.

8 !iarele îşi arată colţii0 e&clamăsultanul. 6u ne mai rămâne decât să li-ismulgem0

9arele-viir şi generalii săi îngenuncheară la picioarele lui.

8 îi cerem cu umilinţă iertare înălţimii =oastre şi îi implorăm îngăduinţade-a ne spăla păcatele în sângele nostruşi în cel al duşmanilor0 îl rugă Piri Paşa,ridicându-şi ochii umei spre sultan.

 Acesta le arătă cu un gest imperioscitadela.

8 9ergeţi să vă găsiţi iertarea înbastioanele şi pe metereele duşmane0

 

4oldaţii rupseră rândurile şi,comandaţi de ofiţeri, se îndreptară în bătăide tobe spre fostele lor poiţii.

 Artileria turcă reîncepu cu vigoarebombardamentul citadelei. (unuri,mortiere, catapulte şi bombarde îşi revăr-sară proiectilele asupra idurilor, carereistau împotriva tuturor aşteptărilor acestui potop neîncetat. @ateriileasediaţilor răspundeau cu o eficienţă ce lelipsea artileriştilor turci. ăboiul minelor şicontraminelor făcea ravagii printreotomani. Aceştia săpau galerii subterane, încercând să a#ungă sub idurile cetăţii,pentru a putea amplasa acolo butoaie cupraf de puşcă pe care să le detonee.)&ploiile ar fi provocat năruireafortificaţiilor, îngăduindu-le turcilor săpătrundă prin breşă şi să drobească,datorită superiorităţii lor numericeabsolute, reistenţa garnioanei creştine. Apărătorii săpau însă şi ei alte tuneluri şipuneau contramine care e&plodaudistrugând galeriile turceşti, strivindcârtiţele omeneşti şi nimicind planurilegeneralilor e&asperaţi.

 

%n asalt ordonat de sultan esuă, înciuda forţelor 

C M M

considerabile trimise în luptă. (urciisuferiră pierderi grele. 4oliman încasă ca pe o palmă acest noueşec.8 4unt deonorat0 uşinea îmi

 înroşeşte fata 0 "acăM C C M

tatăl meu ar fi fost în viaţă, m-ar fisugrumat cu mâinile sale 0 >brahim încercă să-l liniştească.8 ) un esec, de acord. "ar toti

marii conducători auM F i

pierdut bătălii. )senţialul e să câştigirăboiul0

8 6u-ţi împărtăşesc optimismul08 *avalerii din hodos se

străduiesc să ne impună un răboi deuură. )l este însă o armă cu două tăişuri.?arnioana, localnicii şi refugiaţii înghesuiţi claie peste grămadă au nevoiede hrană, muniţii şi întăriri. (oate căile lor de acces sunt însă tăiate. Ai toate cărţile

 

 în mână, 4oliman 0 =ei câştiga răboiulacesta0

4eara, retras în cortul său, îi scrise oepistolă o&elanei7

 *Dragostea mea, nu m( g+ndesc dec+t la tine, nu tr(iesc dec+t entru tine.Datorit( iubirii tale, am cunoscut cele mai  ure delicii ale cerului. ş !rea s( le o!estesc obiectelor din "urul meu,armelor mele t(ioase şi nesimitoare,armurii mele at+t de aroiate de inimamea, dar at+t 

de indiferent( la b(t(ile ei, stelelor reci si /ncremenite. $+nd 

) 0

sunt l+ng( tine, nu e1ist( e (m+ntul (sta o bucurie mai mare ca a mea. $+nd sunt dearte de tine, nu e1ist(

suferine care s( stea al(turi de chinul meu. $u c+t ne

f 

 

desart mai multe obstacole, cu at+t dragostea mea entru tine e mai arins(.2+n( la aariia ta cereasc( /n !iaa mea,

tr(iam /n be&n(. cum, lumina stelei talem( c(l(u&eşte.

) t 

Sunt ca marinarii care ri!esc steauastr(lucitoare 34erion ca s( se oriente&e/n noate. 5e iubesc, 6o1elana, teiubesc7...8 

4oliman se opri, nemaigăsindcuvinte care să-i e&prime ardoarea. Apoi,brusc, fruntea i se încreţi. 4cria o scrisoarede dragoste în timp ce soldaţii mureau înfaţa duşmanului. %n sentiment devinovăţie îl făcu să rupă scrisoareaneterminată. *u toate acestea, voia să-itrimită un mesa# în care să-i dea veştidespre el, să-i descrie condiţiile grele aleasediului hodosului, dar îndulcindu-le,fiindcă un padişah nu trebuie să insisteniciodată asupra stărilor sale sufleteşti.

)ra de a#uns să aleagă câtevapagini din #urnalul de campanie, în care îşi

 

nota evenimentele importante ale fiecăreiile, şi să le dea o formă epistolară. 4epuse pe treabă şi scrise cu mâna lui oscrisoare de trei pagini. "upă ce otermină, se întrebă dacă o&elanastăpânea destul de bine limba turcă pentrua o putea citi. Avea să o afle însă curând,deoarece ea se va simţi obligată să îirăspundă.

'âmbi înduioşat. *hiar şi greşelilede accent sau de gramatică ale o&elanei îl amuau. Parcă te poţi aştepta ca oprivighetoare să cânte după regulile unuiprofesor de muică :...

 A doua i, Ahmed Paşa se preentă în faţa sultanului şi îi dădu cu un aer triumfător un raport senaţional. în cursulnopţii precedente, un sclav strecurat peascuns în afara idurilor cetăţii îi aduseseinformaţiile făgăduite de dQAmaral desprepoiţiile ocupate de trupele creştine şidespre dotarea lor de luptă. *ele şaptebastioane care asigurau apărarea citadeleierau puse sub comanda cavalerilor ordinului, grupaţi după naţionalitatea lor.

 

$a nord erau bastioanele 4paniei,?ermaniei, !ranţei şi provinciei Auvergne,la est, bastionul engle, la sud, bastionulProvenţei, iar la vest, bastionul italian."QAmaral precia că bastionul engle eracel mai afectat de artileria otomană.)forturile atacatorilor trebuiau concentrateasupra acestui sector. "e altfel, înma#oritate, idurile erau fisurate şi stăteausă se prăbuşească. (otodată, el maisemnala şi grele pierderi omeneşti. 2ranaşi muniţiile a#ungeau pentru patru sau cinciluni, dar =illiers de lQlsle-Adam spera catoamna să-i silească pe atacatori săpărăsească insula. "QAmaral adăuga că osclavă turcă acuată de spiona# fusesespânurată împreună cu complicii ei. %nmedic evreu surprins în timp ce sepregătea să trimită un mesa# în tabăraturcă cu a#utorul unei săgeţi fusesearestat, supus torturilor şi sfâşiat de cai."QAmaral anunţa că avea să mai trimită întimp util altă scrisoare.

8 4ă sperăm că dQAmaral nu vacădea în capcanele întinse de partianii lui>sle-Adam, adăugă Ahmed Paşa.

 

6erăbdător să se folosească deaceste informaţii, 4oliman poruncipregătirea unui atac general. )fortul prin-cipal avea să fie îndreptat asuprabastionului engle, care se afla în sectorullui 9ustafa Paşa.

 înaintea atacului, sultanul inspectăpostul de comandă al marelui-viir. *hipulbătrânului, brădat de riduri şi oboseală, îiprovocă o impresie penibilă.

8 )şti abătut, Piri08 6u aştept decât îngăduinţa

voastră pentru a părăsi cu demnitatescena.

(ermenul ;cu demnitate< îl indispusepe sultan. Ahmed Paşa îi repetase într-obună i cuvintele lui Piri7 ;(urcul s-anăscut liber ca sultanul şi dreptul acesta îisporeşte demnitatea.< ;=iitorul meu mare-viir va fi un sclav supus, care nu va îndrăni niciodată să-mi vorbească deUdemnitateaM lui<, îşi ise 4oliman.

8 =a veni şi iua când te veiretrage, Piri. "ar mai am nevoie dee&perienţa şi înţelepciunea ta. 1i, maiales, fii ;demn< de încrederea mea. Ai

 

putea să te odihneşti în timp ce suveranultău şi soldaţii lui luptă cu creştinii : 9âineeste iua cea mare0 4per că citadelahodosului va fi în sfârşit cucerită0

 Ahmed Paşa apăru, radiind demulţumire.

8 %n deertor creştin tocmai mi-adat o informaţie îmbucurătoare, înălţimea=oastră. 9artinengo, comandantulartileriei inamice, a fost ucis. în timp ceţintea tabăra noastră printr-o ambraură, afost lovit de un glonţ în ochi. ) o pierderegrea pentru cavalerii din hodos.*ontraminele lui 9artinengo nu ne vor maideran#a de-acum înainte.

8 6efericirea păgânilor îmi umpleinima de bucurie0e&clamă 4oliman. Puneţi minele, Ahmed0 Aruncaţi în aer 

R Mi

cuibul ăsta de bandiţi0C

4eara, padişahul se întoarse încortul său, obosit, dar satisfăcut. )raleoarcă de sudoare. "eşi erau înseptembrie, insula era copleşită de o

 

căldură sufocantă. 4tăpânul ?arderobei îiscoase turbanul umeit de sudoare şi pa#ii îl debrăcară.

8 O să fac o baie0 spuse el. =ii şitu, >brahim :

8 @ucuros, 4oliman04e cufundară goi în marele bain cu

apă caldă. 4ultanul nu suporta apa rece.6işte pa#i, goi şi ei, îi săpuniră. )rauadolescenţi aleşi pentru perfecţiunea lor trupească şi frumuseţea chipurilor, carepurtau părul lung până la optspreece ani,când li se rădea capul, în semn dematuritate şi bărbăţie.

8 îţi mai aduci aminte, >brahim, devremea când eram împreună la şcoala depa#i :

8 *e vremuri groave0 Alţii îşifăceau gri#i pentru noi, se ocupau de noi,gândeau pentru noi... iar singura noastrăgri#ă era învăţătura... şi visurile despreviitor...

4oliman spuse înduioşat78 Ai uitat de grădina noastră

secretă...

 

8 4ecretul ăsta mi-e foarte scump,aşa că îl păstre în adâncul inimii,răspunse >brahim cu simplitate, ca şi cumar fi vorbit de un adevăr etern.

6u era deloc nemulţumit deprelungirea acestui răboi. *u cât sultanulavea să se bucure mai mult de tovărăşialui,cu atât influenta o&elanei avea să scadă.

M

>brahim îşi dădu brusc seama că4oliman îl contempla cu o e&presie dee&ta.

8 )şti frumos, >brahim0 )şti frumosca un vis primă- văratic0

8 1i tu, 4oliman, străluceşti casoarele pe un cer încins de vară0 Aripilecelor care se apropie prea mult de tineriscă să ia foc0 6u uit nici o clipă ce a păţit>car0

4ultanul îşi puse mâna pe umărulprietenului său.

8 i-am spus mereu, şi îţi repet şiacum, că, atâta vreme cât trăiesc eu, nu aide ce să te temi0 6imeni nu-ţi va clinti unfir de păr de pe cap0 ur în faţa lui Allah 0

 

 Acest dialog fu auit de cei patrupa#i care se ocupau de sultan şi deprietenul lui. Printre ei era un băiat cupărul blond şi ondulat. 6umele său eraustem, dar colegii îi iceau ;!loarea<,fiindcă avea supleţea unei trestii şi frumu-seţea unui crin. în memoria lui ustem se întipăriseră poveştile ce se spuneaudespre ascensiunea rapidă a pa#ilor carese supuneau plăcerii lui 9ehmed al ll-leaşi unora dintre urmaşii acestuia. Avea înfaţa ochilor e&emplul lui >brahim, care sebucura de favoarea împăratului şiprietenului său. Atâta vreme cât omulacesta trăia, băieţii din serai nu aveau nicio şansă să atragă atenţia padişahului.ustem aştepta nerăbdător. )ra frumos, şio ştia.

>brahim îl privise insistent de douăsau trei ori, dar ;!loarea< ţintea mai sus.9ult mai sus. $a cincispreece ani, erasuperb. înţelesese acest lucru dupăsenualitatea ce înflăcăra privirileanumitor demnitari ai imperiului cândtrecea prin faţa lor. "oar sultanul nu îidădea nici o atenţie, şi asta îl făcea să

 

turbee. >brahim cucerise spiritul şisimţurile lui 4oliman şi, cum era primulcare îi înrobise inima, avea să fie greu de îndepărtat. "ar ustem era încăpăţânat...

 A doua i, când era stabilit atacul,4oliman se trei cu un ceas înainte derevărsarea orilor, se îmbăie, se îmbrăcă,apoi părăsi cortul, urmat de >brahim, destatul său ma#or şi de ofiţerii de ordonanţă.%ltimele neguri ale nopţii mai pluteauasupra insulei când urcă la bordul galereiimperiale, care ieşi în larg. >nstalat lapupa, pe duhetă, putea cuprinde cuprivirea citadela şi o mare parte din tabăraturcească. Acest post de observaţieprivilegiat îi îngăduia să se deplaseedupă bunul plac şi în funcţie de luptele cese desfăşurau în diverse sectoare.

4oliman dăduse uitării dragostea,frământările sufleteşti şi gri#ile ilnice. 4au,cel puţin, aşa credea. *u mâinile spri#initede balustrada de lemn lustruit şi aurit,contempla metereele ce se profilau pecerul abia luminat de primele luciri aleorilor. O linişte adâncă domnea peste

 

tabăra turcă. Ochii sultanului erau aţintiţiasupra bastionului engle.

8 $a ora asta somnul creştinilor este dulce ca o mângâiere. *u cât e maitihnit, cu atât treirea va fi mai brutală şimai cumplită0 îi spuse el lui >brahim, carestătea nemişcat lângă el.

%n vuiet subteran, ce părea săvestească un cutremur, fu urmat de oe&ploie ce ibucni sub bastionul engle şi îl aruncă în aerD turnul şi o parte dinmeteree se prăbuşiră, ridicând un nor depraf. !ără a mai aştepta ca acesta să serisipească, 9ustafa Paşa se năpusti,urmat de soldaţii lui, spre breşa deschisă.4trigătele răboinice, bătăile tobelor,sunetul trompetelor, detunăturilemuschetelor şi salvelede artilerie se înăltară dintr-o dată, însotitede uralele tru-

M F i

pelor turceşti ce porniră la asaltul celorlaltebastioane, pentru a-i împiedica pe creştinisă se concentree asupra breşei. "ar marele maestru al ordinului stătea deveghe. $a comanda lui, cavalerii şi câteva

 

sute de oameni din corpul de reervăinterveniră în a#utorul soldaţilor decimaţide e&ploie. =alurile de asalt, conduse de9ustafa Paşa în toiul bătăliei, urcau pantapentru a ataca idurile. $oviţi de moarte,combatanţii cădeau în moloul înroşit desânge. 4ub privirile lui 9ustafa, turbat defurie, soldaţii săi se retraseră în deordine.*âteva mii dintre ei ăceau neînsufleţiţi înbreşă si în

iMMM

şanţurile umplute parţial cu fragmente deid.

"in postul său de observaţie,4oliman, livid şi furios, urmărea peripeţiileacestei lupte pierdute de cumnatul lui.>nactivitatea flotei, care se menţinea înafara bătăii artileriei inamice, îi spori furia.

4ultanul îşi scoase din buunar obatistă ca să se şteargă de sudoarea ce îiscălda faţa. "eodată, parfumul batistei demătase îi aminti de o&elana, pentru căera parfumul ei preferat. îi revău în mintetrupul gol, superb, fascinant, întins pecearşafurile de mătase purpurie, sânii tari,

 

rotuni şi atât de semeţi, pântecele neted,comorile ei de senualitate şi voluptate.

(irul tunurilor inamice îl readuse larealitate. îşi luă batista de pe faţă şi oavârli în mare. >maginea o&elanei seestompă. 'ăpăcit, îşi acoperi ochii cumâna.

8 (e simţi rău : întrebă >brahim îngri#orat.

8 *ăldura0 "a, căldura e de vină01i scârba pe care mi-o inspiră oameniimei0...

$a ceasul când soarele în amurg îşiarunca ultimele rae, 4oliman se întoarsela cartierul său general. !uriei îi luă locul odeprimare profundă. Această campanie, adoua din timpul domniei sale, era oaresortită eşecului: *e pierdere de prestigiu0*avalerii 4fântului loan se aliaseră cuforţele infernului. *um altfel se puteae&plica reistenţa lor:

4osirea la )s/i 4erai a curieruluiimperial care aducea o scrisoare pentruo&elana făcu senaţie. *ă sultana-

 

valide primise un mesa# de la fiul ei era unlucru normal, dar ca această onoaredeosebită să fie împărtăşită de o favorităcare nu îi făcuse încă un copil sultanuluidepăşea puterea de înţelegere a tuturor.

Obişnuită să analiee şi săinterpretee cele mai mici incidente dinlumea închisă şi plină de capcane aharemului, o&elana descifră fără preamare greutate descumpănirea sultanului, în ciuda frumoaselor sale frae. Aceastăimpresie se accentuă după viita pe carei-o făcu sultanei-valide.4oliman îşi permitea să-i devăluie mameisale frustrarea şi descura#area. *hipul tristal bătrânei doamne fu pentru o&elanamai e&plicit decât o mărturisire prin viugrai.

*ând se oferi să-i facă un sorbet,2afsa 2atun îi mulţumi cu o clătinare acapului.

8 Ai nu mă simt bine. As vrea sămă odihnesc. =ino

i

mâine-dimineată.C

 

 Acest refu nu o îngri#oră pe tânărafemeie, deoarece ştia despre ce estevorba. în aceeaşi i, în viaţa o&elaneisurveni un eveniment cu urmări decisive.*u ochii scânteind de bucurie, îi făcu oviită neanunţată doamnei ebia, pe careo găsi într-o discuţie intimă cu tânărasclavă 4orai, noua ei favorită.4upraintendenta îi făcu semn prote#ateisale să plece, îşi aran#ă ţinutavestimentară şi o sărută tandru.

8 *e vânt bun te aduce pe la mine,păsărico : )şti mai frumoasă decât 4fânta4ofia, draga mea o&elana0 adăugă ea.

*omplimentul părea e&agerat, dar linguşirea celor mari era monedă curentă.

8 "oamnă ebia, am o vestee&traordinară să vă dau.

8 !oarte bine0 începe prin a-mispune pe nume0 4untem de-acumprietene vechi. (ot haremul e la curent cuscrisoarea pe care ai primit-o.

o&elana o întrerupse cu un gest,apoi îi dădu vestea7

8 *red că sunt însărcinată0

 

"oamna ebia îşi împreună mâinile, încântată.

8 lată o veste bună, foarte bună0 Oaşteptam cu nerăbdare, turtureaua meadragă 0

O sărută din nou.8 (rebuie să sărbătorim

evenimentul. !iindcă este un foarte mareeveniment, crede-mă, mă pricep0

4coase din tainiţa ei o sticlă cu vinde *hios şi umplu două pahare, apoi seasigură că uşa era bine închisă.

8 4ă bem în sănătatea viitoruluiprinţ imperial0 spuse ea, radioasă.

?oliră paharele dintr-o înghiţitură.8 ebia, roagă-te lui "umneeu

să-mi dea un băiat08 O să-l ai, draga mea0 O să-l ai0

Pun rămăşag pe cel mai mare diamant pecare îl am 0

8 Acum, mă întorc acasă. (rebuiesă-i răspund înălţimii 4ale.

#

8 "acă vrei, pot să-ţi corecte eugreşelile de stil.

8 9ulţumesc0 O să mă descurc0

 

8 @ine, bine0 "acă ai nevoie demine, indiferent pentru ce, îţi stau ladispoiţie.

"oamna ebia îşi ascunsedecepţia. Ar fi vrut să aibă acces lacorespondenţa o&elanei, dar favorita îşipăstra cu geloie independenţa,eschivându-se cu iscusinţă.

8 ebia, ce ţi-am spus eu acumeste deocamdată un secret al nostru0

8 !ireşte, porumbiţo0 !ireşte0o&elana se întoarse acasă la ea

 într-o stare de e&altare şi euforie. Acum,putea nutri cele mai e&travagante spe-ranţe, să dea frâu liber celor mai îndrăneţe visuri. @ucuria de a avea uncopil, miracolul de a aduce pe lume ofiinţă dragă, rod al iubirii pe care i-o purta4oliman, o îmbătau mai ceva decât vinulcel mai tare. "acă avea să fie un băiat,poate că va moşteni imperiul tatălui său,deoarece 9ustafa, fiul cel mai vârstnic, nuera nemuritor. @olile şi accidentele potscurta viaţa unui tânăr. "igraţiată,?ulbahar nu avea să-i mai facă alţi copiilui 4oliman, în timp ce ea, o&elana, va fi

 

mereu alături de el0 (ânără şi sănătoasăcum era, va putea naşte destui copii0Pântecele ei era rodnic... "ar dacă aveasă fie o fată : 6u 0 îi va dărui sultanului unfiu.

*opilul pe care îl purta în pânteceavea să adâncească abisul ce odespărţea de lumea occidentală, pe carenu o va mai vedea niciodată. 4e contopeacu noul ei univers, un microcosmos redusla spaţiul dintre pereţii câtorva camere,saloane, coridoare şi grădini minuscule.(otuşi, cuşca aceasta ascundea forţeobscure capabile să răstoarne lumea.o&elana deţinea de#a o parte din aceastăputere ocultă, dar ea aspira să oacaparee în totalitate şi să o folosească în propriul avanta#. 4ultanul îi va furniaarmele necesare fără măcar săbănuiască. Pentru a atinge însă acesttel, o&elana trebuia să manevree cuiscusinţă si tena-C Q i M

citate, speculând dragostea pe caresultanul o simţea pentru ea, stimulându-lnecontenit şi făcându-l să ardă ca o făclie.

 

4e aşeă la o măsuţă de argint, fincielată, dăruită de kislar agasi   - altădovadă a ascensiunii ei - şi, cu o mânăsigură, începu să alcătuiască scrisoareacătre sultan. ?reşelile de gramatică :4lăbiciunile fiinţei iubite, sublimate dedragoste, devin nişte calităţi adorabile.Pana de gâscă bine ascuţită trasa custângăcie litere complicate7

 *Soarele meu, cerul meu /nstelat, /i aştet /ntoarcerea cu o ner(bdare lin(de /nfl(c(rare. 5e iubesc, /ngerul meuadorat7 bsenta ta /mi roade inima. $+nd m( tre&esc dimi-

#

neaa şi m( g+ndesc c( eşti dearte demine, lacrimile /mi ard leoaele.9oatea, sunt fericit(, fiindc( /n !is eşti /ntotdeauna al(turi de mine. :r(sc r(&boiul acesta fiindc( m( desarte detine. %( rog lui Dumne&eu s( c+ştigi c+t mai reede ca s( te oi /ntoarce !ictorios/n fruntea armatei tale. /ntoarce-te reede

 

la mine7 5e aştet, ar&+nd de ner(bdareade-a m( d(rui tie. 5e iubesc7 5e iubesc ;8 

t 

)&ploia unei mine dislocă bastionulitalian, care se nărui. 4oldaţii lui Piri Paşase năpustiră la atac. O nouă e&ploiedistruse bastionul spaniol. $a rândul lor,trupele lui Ahmed Paşa invadară ruinelerămase fără apărători, aceştia fiind îngropaţi sub dărâmături. A5as Paşa şi9ustafa Paşa înaintară în pas alergător spre meteree, îşi spri#iniră scările deidurile crăpate şi se căţărară ca niştemaimuţe uriaşe spre creneluri, sub oploaie de săgeţi, pietre şi apă clocotită.Oamenii lui 3assim Paşa se puseră larândul lor în mişcare, stimulaţi de bătăiletobelor şi de strigătele ofiţerilor7 ;2aideţi02aideţi0 $a atac0 $a atac0<

"ar valurile de asalt se spărgeau dedigurile vii ale inamicului. !emeile, copiii şibătrânii din hodos luptau şi piereaualături de soldaţi şi de cavaleri. Pentrugeneralii turci, această reistenţă depăşealogica militară.

 

>nstalat pe o platformă montată de>brahim pe catargele galerei imperiale,sultanul, nebun de furie, nu pierdea nimicdin confruntările corp-la-corp ce sedesfăşurau înbreşele în care turcii, de ece si dedouăeci de ori mai nu-

f F M

meroşi decât creştinii, nu reuşeau sătreacă de idurile năruite. (oată armataotomană, inclusiv trupele de reervă,garda imperială şi flota de răboi erauanga#ate în bătălia aceasta gigantică. "inori, asalturile se succedau într-un ritmdrăcesc. %mbrele amurgului nu puserăcapăt măcelului. (unurile flotei revărsaumii de ghiulele asupra citadelei, fără aface prea multe pagube. în schimb,artileria inamică lovi câteva galere care sescufundară pe loc, provocând moarteavâslaşilor înlănţuiţi de băncile lor. Peuscat, doar întunericul nopţii, care îi împiedica pe combatanţi să mai facădeosebirea între prieteni şi duşmani, îisiliră pe generalii turci să ordoneretragerea.

 

Odată debarcat la ţărm, 4oliman îşivărsă furia pe generalii chemaţi în faţacortului său. !ăcliile ţinute de pa#iinemişcaţi aruncau o lumină roşie casângele asupra sultanului şi a generalilor care îi aşteptau tremurând hotărârile.

*u trăsăturile descompuse de furie,4oliman îşi ridică pumnii spre cer.

8 !iţi blestemaţi, ticăloşilor0Padişahul îşi dădea frâu liber 

mâniei, potopindu-i pe generali cu in#urii.!uria sa se concentră asupra lui 9ustafaPaşa şi a marelui-amiral 3ortoglu.

8 ăspunderea acestei e&pediţiiapasă pe umeriivoştri. =-ati lăudat că veti cuceri insula încâteva ile. 9-ati

M i F M

implorat să ordon asediul acestei citadele.1i uite care-i reultatul 0 strigă el, arătândspre idurile întunecate, abia viibile.*avalerii 4fântului loan au răspunsprovocării voastre şi au nimicit pestecincieci de mii din oamenii mei. Adică #umătate din armată0 *a nişte fanfaroni, v-aţi împăunat cu vite#ia voastră, cu ştiinţa

 

militară şi marile voastre victorii. hodosulv-a demascat prefăcătoria, nevolnicia,nulitatea. =ă condamn, smintiţi nenorociţice sunteţi, la pedeapsa cu moartea0 =eţi fidecapitaţi ca şi cei mai #osnici criminali.1ireturile de mătase ale muţilor mei ar fi oprea mare cinste pentru voi0

4e întoarse spre călău, un colosnegru, care îi aştepta, netulburat, ordinele.

8 !ă-ţi datoria, călău 0%riaşul îşi scoase iataganul din

teacă şi păşi spre 9ustafa, care era lividde frică.

"emn, palid ca un mort, Piri Paşa îşiridică fruntea.

8 îi cer cu umilinţă înălţimii =oastresă-i ierte pe aceşti doi oameni. Au făcutgreşeli, e drept, dar trecutul pledeaă înspri#inul lor. 4unt nişte soldaţi vite#i care şi-au făcut strălucit datoria sub domniatatălui vostru, 4elim >, şi în cursul cam-paniei @elgradului.

4oliman fremătă. 9oşneagul ăstacutea să se pună de-a curmeişulporuncilor sale :

 

8 4ă i se taie şi neobrăatuluiăstuia capul0 ?eneralii, sfetnicii militari şiofiţerii casei imperiale căură în genunchi în faţa sultanului şi îi implorară iertarea.

>brahim, care se temea de o nouărebeliune, se prosternă şi el şi făcu apel laclemenţa sa.

8 A curs prea mult sânge, înălţimea=oastră 0 *ălăul, cu iataganulridicat, îl privea întrebător pe

padişah. Acesta, tulburat de intervenţiafavoritului său, înţelese că ar fi fost mai cuminte săamâne această e&ecuţie

C M

care ar fi semănat revolta printre soldaţiisăi. "at fiind că erau e&asperaţi de toateaceste eşecuri succesive, o singurăscânteie ar fi fost de a#uns să declanşeeo răscoală.

*u un glas ferm şi puternic, i seadresă marelui-viir7

8 6u vreau să uit că ai fost pentrumine un sfetnic înţelept şi bun. îţi acordiertarea. îţi vei păstra funcţia şi deplinamea încredere.

 

 Apoi le aruncă o priviredispreţuitoare lui 9ustafa Paşasi marelui-amiral.C

8 =ă dăruiesc viaţa, dar vă iaucomanda. 9ustafa, îţi iau şi funcţia deviir. =ei primi o misiune în )gipt. "emâine chiar vei pleca la Ale&andria, undevei aştepta ordinele mele.

9ustafa simţi că i se frânge inima. în ciuda legăturilor sale de rudenie cufamilia imperială, sultanul îl surghiunea,punând capăt unei cariere strălucite.

8 >ar pe tine, 3ortuglu, continuăpadişahul, te destitui din funcţie. $egat decatargul cel mare, vei primi o sută delovituri de bici în faţa echipa#ului galerei-amiral. "upă aceea, piei din ochii mei0$uaţi->0 le porunci soldaţilor.

2ohotind, 3ortuglu se lăsă dus.4oliman îl înlocui provioriu pe

marele-amiral cu 4uleiman Paşa, unpersona# obe, lacom, dar înestrat cucalităţi de organiator.

 Apoi le dădu liber generalilor şi intră în cort, unde aştepta curierul de la

 

*onstantinopol. 9esa#ul o&elanei îialungă amărăciunea şi îi umplu inima de omare bucurie. Ardea de dorinţa să o vadă. îi citi şi îi reciti scrisoarea, fericit ca untânăr îmbătat de prima dragoste. 4osireaneaşteptată a lui Ahmed Paşa, caresolicita o audienţă în ciuda orei târii, îi întrerupse visarea.

8 *e veşti îmi aduci, Ahmed : începe cu cele proaste0

8 *ancelarul dQAmaral a fostsurprins în timp ce ne trimitea un mesa#.udecarea şi e&ecuţia lui au avut loc îndimineaţa aceasta.

8 2m 0 *ine ti-a dat informaţia asta:

M M

8 %n deertor08 4i care-s veştile bune :

H =

8Acelaşi deertor a declarat căapărătorii hodosului sunt la capătulputerilor. "oar voinţa înverşunată a lui=illiers de lQlsle-Adam mai menţine ridicatmoralul combatanţilor.

>

H

"ar sfârşitul este de-acum aproape...

 

n timp ce era îmbrăcată de sclave,o&elana se studia în oglinda cea

mare. !rumuseţea ei sporise. ?ătităcu giuvaerele care îi împodobeautoca de mătase - urechile mici şi

trandafirii, gâtul delicat şi rochia de catifeaţesută cu aur - ea atingea desăvârşirea.

"at fiind că sultana-valide îi făcuse cinsteade a o invita la aniversarea

ilei sale de naştere, arborase tinuta deceremonie. "atorită

M M M

manevrelor ei savante şi a laudelor perfectcalculate pentru a nu degenera înservilism, reuşise să câştige simpatia bă-trânei doamne. înţelegea însă că, fărăspri#inul sultanului, ascensiunea ei ar fifost e&trem de dificilă. (ăria ei de caracter,spiritul diplomatic şi talentul de a alegecele mai bune mi#loace pentru a-şi atingeţelul i-ar fi îngăduit cel mult să a#ungă la opoiţie relativ importantă în ierarhia hare-mului, ca doamna ebia sau doamnaagie, dar ar fi fost supusă capriciilor luikislar agasi  şi ale locotenenţilor săi.

I

 

 îi era recunoscătoare sultanuluipentru tot ce făcuse pentru ea şi aceastărecunoştinţă se umplea treptat de o maretandreţe. $a începutul legăturii lor, serevoltase împotriva moravurilor turceşticare o aruncau legată de mâini şi depicioare în patul sultanului. )ra oproblemă comple&ă. o&elana îl cucerisepentru a-şi apăra şi ameliora poiţiapenibilă şi e&trem de precară, dar,dăruindu-i virginitatea,constatase că în ea se naşte un sentiment

de ataşamentC i

faţă de acest bărbat încă foarte tânăr, care îi dăruise inimaşi încrederea. Actul dragostei, care la început i se păruse o corvoadă, îi făceaacum plăcere. (ânăra femeie nu maivedea în sultan pe despotul care o posedae&clusiv pentru a-şi domoli simţurile.4oliman devenise nu numai protectorul ei,ci îi oferea satisfacţii morale şi materialepe care nici 4tanislas, nici 'b5gnie şi niciprinţul *olonna nu i le-ar fi putut davreodată. >ar în schimb, nu îi cerea decât

 

afecţiunea. îşi cunoştea valoareafrumuseţii, dar, fără 4oliman, aceastăcomoară ar fi rămas îngropată în harem.

O sclavă intră în odaie şi o anunţăcă  kislar agasi   ar dori să-i vorbească.!avorita âmbi. 9arele  kislar agasi   îifăcea o viită. )ra un demers neobişnuit,dar care sublinia importanţa pe care ocăpătase mica sclavă poloneă. >mens,magnific, cu cercelul de smarald scânteindca o stea, kislar agasi  umplu tot pragul uşiicând pătrunse în cameră. 'âmbind, osalută pe o&elana, care îi răspunse. Apoile făcu semn sclavelor să plece.

8 "oamna ebia tocmai mi-a spusdespre marele eveniment.

8 "ar îmi promisese...8 6u o condamna0 4e ocupă mult

de tine şi îţi apără interesele. (rebuie să teavertie că te pândesc mari prime#dii. %neunuc care avea sarcina să-ţi gustemâncărurile a murit ai-dimineaţă otrăvit,după ce a gustat din dulceaţa demandarine pe care urma să o mănânci. )a doua tentativă. Ai duşmani, o&elana0)ra uşor de prevăut.

 

(ânăra femeie fu străbătută de unfior. Kislar agasi continuă7

8 (rebuie să ştii că supravegheatent sclavii care, într-un fel sau altul, vin în contact cu tine. Până şi eunucii negri nusunt la adăpost de bănuială.

8 =ă mulţumesc...t

8 6u-mi fac decât datoria,o&elana. în altă ordine de idei, te previncă la sultana-valide te vei întâlni cu gineriiei.

8 =oi întâlni bărbaţi : e&clamă ea, în culmea mirării. 6işte străini :

8 4trăini : 6ici vorbă0 4untmembrii noii tale familii. Poţi să-i vei, săle vorbeşti. (rebuie doar să-ţi ascuni faţasub un văl nu prea gros. Asta-i tot0

8 înălţimea 4a nu ar avea nimic despus :

8 Preenţa sultanei-valide te punela adăpost de orice critică... 6imeni nu te-ar putea blama că ai participat la această întrunire de familie, şi înălţimea 4a cu atâtmai puţin. ) totuşi un lucru despre carevreau să vorbim. îl vei întâlni pe 9ustafa

 

Paşa, care tocmai s-a întors din hodos într-un mod... cum să spun... mai degrabăneaşteptat.

8 !iţi mai e&act08 A fost alungat de înălţimea 4a.

 Asta însă nu înseamnă că nu va mairecăpăta niciodată favoarea imperială.4uişurile şi coborâşurile sunt curente lanoi, otomanii. (rebuie să sesiei nuanţa.6u am spus ;turc<, termen care nu seaplică decât celor cu sânge turcescadevărat. *asa imperială este alcătuităe&clusiv din sclavi de origine creştină saudin negri originari din $ibia. )u însumi suntunul dintre ei.

o&elana înţelpse că interlocutorulei voia să subliniee cu subtilitate caualor comună.

8 "esigur că nu o să-ţi dicte olinie de conduită faţă de 9ustafa Paşa,continuă el. )şti inteligentă şi ştii să tedescurci. (rebuie totuşi să te informe că9ustafa este rău văut de înălţimea 4a.*u toate acestea, este căsătorit cu oprinţesă imperială şi sultana-valide nu îieste ostilă. Profită de aceste indicaţii

 

pentru a evita obstacolele. îl vei mai întâlnişi pe $ufti Paşa, savantul, şi pe !erhatPaşa, marele maestru al intrigilor. !iiatentă0 6isipurile mişcătoare sunt maipuţin periculoase decât lumea pe care ofrecventei.

4inceritatea lui kislar agasi a!ea unmobil încă ascuns pentru o&elana. =oiaoare să-i ofere prietenia sa : 4ă ofolosească :

8 2aide0 spuse el. 6u trebuie să olăsăm pe sultana-va- lide să aştepte şi nicisă a#ungi la ea după prinţese.espectarea protocolului este o regulăcăreia trebuie să i se supună cu deosebiremai-marii imperiului. angul înalt leconferă toate privilegiile, până la a fisugrumaţi de muţii padişahului.

o&elana îi adresă un âmbetseducător.

8 înainte de a pleca, aş vrea să vămulţumesc încă o dată pentru sfaturiledumneavoastră preţioase. 6-o să le uitniciodată. Pe curând0

1i ieşi, mergând cu un pasunduitor...

 

 Aşeat pe un divan din apropiereaferestrei deschise, 9ustafa Paşa privea cuun aer trist copacii cu frunele aurite desoarele în amurg. în ciuda toamnei, îngrădină domnea o căldură blândă si înmiresmată. !ântânile arteiene susurau

H

 în surdină.8 *ând mă gândesc că trebuie să

părăsesc *onstantinopolul şi toateminunăţiile lui ca să mă îngrop la Ale&andria, printre mamelucii ăia barbaricare nu ne cunosc stilul de viaţă,rafinamentele, dragostea pentrufrumuseţe şi artă, îmi vine să gem ca unleu rănit de moarte.

Prinţesa 3assem se apropie de el, îimângâie tandru obra#ii, apoi se întoarsespre sultana-valide, tulburată de scenaaceasta de familie.

8 9amă, nu vreau să-l las pe9ustafa singur printre egipteni. 9ă întrebcum a putut 4oliman să-i aducă unasemenea afront. 9ustafa plăteşte pentruincapacitatea lui Piri şi a lui Ahmed,intrigantul ăsta de cea mai #oasă speţă.

 

8 O să intervin eu pentru el, dar sălăsăm patimile să se mai răcească, osfătui sultana-valide.

8 O să plec cu el0 continuăprinţesa 3assem. O să-i împărtăşesce&ilul0 ) datoria mea de soţie0

 Aşeată într-un colt, modestă sităcută, o&elana

R i M iF

asculta lamentaţiile lui 3assem. îi înţelegea angoasele. 4ingur în )gipt,9ustafa risca să se îndrăgostească devreuna dintre femeile acelea pierdute carese agaţă ca nişte lipitori de prada lor.$egenda *leopatrei dăinuia încă în*onstantinopolul otoman.

3assem, obişnuită să trateesclavele ca pe nişte obiecte, nu lua înseamă preenţa o&elanei. 9ai lucid,9ustafa schimbă subiectul. !avoritasultanului era o iscoadă virtuală. Părearece şi calculată.

8 4unt cel mai devotat slu#itor al lui4oliman, spuse

 

9ustafa. "acă mi-ar ordona, m-as omorî fără să crâcnesc.

F M

4unt necă#it că i-am adus neplăceri. Plec în e&il, înălţimea =oastră, dar asta nu mă împiedică să-i binecuvânte numele.

> se adresa sultanei-valide, dar vorbea pentru urechile o&elanei.

8 O să te urme până la capătullumii, dragostea mea0 e&clamă 3assem.

8 6u te pot obliga să-mi împărtăşeşti e&ilul amarnic0 4unt gata să înfrunt suferinţele singurătăţii0 adăugă elpe un ton teatral.

o&elanei îi veni să râdă. înţelegeafrământarea lui 3assem, dar şi dorinţa lui9ustafa de a pleca singur. *ând eşti legatde o femeie atât de urâtă, sari pârleaul înogrăi străine. 9ustafa plătea scumpprivilegiul de a fi cumnatul sultanului.3assem, ca şi celelalte surori ale sale,pretindea să monopoliee dreptul de ase.culca cu soţul ei. 9ustafa trebuia să sesupună voinţei sale pentru a nu o ofensaşi a provoca indirect mânia soacrei. 2afsa2atun încura#a poligamia la fiul ei, dar nu

 

şi la gineri. Aventurile e&tracon#ugale trăite în taină aveau pentru 9ustafa atracţiafructului oprit.

 în momentul acela îşi făcură apariţia9alfiru şi !erhat Paşa, urmaţi de $uftiPaşa şi de soţia lui, prinţesa (urhan.!erhat răspunse cu un salut respectuos lareverenţa o&elanei, sub privirile iritate alenevestei. 9alfiru ar fi vrut ca favoritafratelui ei să nu fie invitată la întrunirile defamilie, dar mama ei îi răspunsesefilosofic7

8 "e ce să atât mânia lui 4oliman închiându-i usa în

U M M

nas femeii pe care o iubeşte : 4tatutul lui?ulbahar sau alo&elanei nu e chiar atât de diferit de alvostru. (radiţia îi

i

interice sultanului să se însoare cusclavele din harem, dar, de fapt, primacadână are toate drepturile unei neveste.6imeni nu îţi cere să-i arăţi afecţiuneo&elanei, dar o comportare politicoasăva crea armonie.

 

!erhat Paşa îi âmbi cu bunăvoinţăfavoritei.

8 (ot *onstantinopolul susţine căeşti a opta minune a lumii0

9alfiru îi aruncă o privire plină defiere soţului ei. *omplimentul i se părue&travagant şi pe deasupra de prost-gust.o&elana âmbi, plecându-şi capul cugraţie.

8 4unteţi prea bun, )&celenţă08 Părinţii îmi spun !erhat. 4untem

 în familie, aşa că trebuie să mă tutuieşti.8 *u plăcere, !erhat. îmi acori ocinste prea mare. o&elana îşiaminti de recomandarea lui kislaragasi 

de a se feri de !erhat. Oare acesta voiasă se facă plăcut pentru a o avea printreprietenii săi şi a-i cere ulterior servicii :9alfiru găsea comportamentul soţului einepotrivit. $a urma urmei, o&elana nuera decât o sclavă. 4tatutul ei privilegiatputea dispărea de la o i la alta. $uftiPaşa consideră potrivit să-şi avansee şiel pionii.

 

8 1i eu eram curios să te cunosc,o&elana. "upă cum poate ştii, scriucronica imperiului nostru. "e-acum înainte, numele tău va figura în paginilesale. i-ai făcut intrarea în istoria ţăriinoastre0 9-am întrebat întotdeauna de cetradiţiile vor ca numele nevestelor să fietrecute sub tăcere. în ceea ce te priveşte,voi face o e&cepţie.

 Atitudinea cumnaţilor săi fată deo&elana îi aminti lui

M F

9ustafa că făcuse o greşeală abiaadresându-i-se. "acă însă ar fi arătat mai mult interes fată deea, 3assem i-ar fi

i  i 

făcut o scenă penibilă la întoarcereaacasă. *u toate acestea, el era cel careavea cea mai grabnică nevoie de ointervenţie a o&elanei în favoarea sa pelângă sultan. 2otărî, aşadar, să se aratemai atent faţă de ea.

4ultana-valide urmărea cu atenţiemanevrele ginerilor ei. O dată în plus,admiră atitudinea reervată a o&elanei.

 

3assem o privea pe favorită cu oantipatie deloc ascunsă. ;) iscusită,nemernica asta0 !oarte iscusită0< îşi iseea. ?eloia şi mânia clocoteau în ea."acă târâtura fratelui ei năştea un băiat,avea să fie sărbătorită, răsfăţată şionorată ca o regină, în timp ce ea,3assem, prinţesă de sânge imperial, nuavea dreptul să nască un fiu care să poată într-o bună i să moştenească numeletatălui său şi sângele imperial al mamei,fcra nedrept şi ruşinos0 (rebuia să tacă însă şi să se supună acestei reguliabsurde.

8 9amă, cheamă orchestra0 spuseea. Am nevoie să mă destind. 4per căorbii tăi şi-au schimbat repertoriul. %ltimulera destul de anost.

8 9i-e foame0 interveni (urhan.6e-ai promis un ospăţ pe cinste.

o&elana înţelese motivele agitaţieilui (urhan. Ar fi făcut orice ca să întrerupădialogul pe care îl începuse cu soţul ei.;într-o bună i, îşi ise o&elana, o să tepun eu cu botul pe labe, pe tine şi pe

 

surorile tale. O să instaure ordinea încuibul vostru de vipere.<

=ânturile din nord se abăteauasupra *onstantino- polului, împingândnorii întunecaţi şi #oşi spre 9area 9ar-mara, umflată de valuri cu creste tivite despumă veruie. *ei mai friguroşi se închideau în casă şi se strângeau în #urulcaanelor umplute cu tăciuni.

o&elana era îngri#orată. Pestecincieci de mii de soldaţi fuseserăsacrificaţi pe giganticul altar la hodosului.>nformată că sultanul inspecta primele liniişi nu şovăia să-şi pună viaţa în pericol, setemea, plină de nelinişte, de undenodământ fatal care i-ar fi ruinat toateplanurile. 9oartea lui 4oliman înainte caea să fi născut ar fi avârlit-o în infernulfemeilor dispreţuite. Propria e&istenţă ar fifost ameninţată, deoarece duşmanii ei ar fiparticipat cu o satisfacţie morbidă lacăderea sa. !rica aceasta o urmărea i şinoapte.

%n mesa# de la 4oliman, sosit spresfârşitul lui decembrie, îi spulberă

 

neliniştea. 4ultanul o anunţa că obţinusevictoria ce încorona eforturile si sacrificiilearmatei sale. =illiers de lQlsle-Adam,orgoliosul maestru al ordinului, sepreentase la cartierul general al sultanuluipentru a afla condiţiile capitulării.

 *<-am l(sat s( aştete toat( &iua /n loaie /nainte de a-l rimi, scria sultanul.%(rturisesc c( b(tr+nul (sta /nco!oiat, cubarba şi (rul albe, care /şi (strea&(/nc( /ntreaga demnitate /n ciuda sorii cese /n!erşunase /motri!a lui, mi-a ro!ocat admiraia şi resectul. %i-adeclarat c( se red( entru a une ca(t suferinelor inutile ale localnicilor, mai alesale femeilor şi coiilor. =mresionat decu!intele sale, i-am oferit un mantou de&ibelin( şi i-am rous o slu"b( /n imeriul meu. %i-a r(suns cu noblee c( /nfr+n-gerea face arte din ha&ardurile r(&boiului şi c( abandonarea alor s(i ar fi fost olaşitate rusinoas( si o tr(dare.

M iC

 

/ngenuncheat /n faa mea şi mi-a s(rutat m+na. l-am acordat condiii de redaregeneroase. <e-am /ng(duit ca!alerilor s( (r(seasc( 6hodosul lu+ndu-şi cu ei tot ce au şi le-am acordat aceeaşi autori&aielocuitorilor 6hodosului, care doreau s( lece de e insul(. /n &iua care este$r(ciunul lor, am intrat triumfal /n oraş, /nfruntea ienicerilor mei. m !rut s( le ar(t c( Dumne&eul lor este neutincios /n faaforei =slamului. 6hodos, sinul (sta dintala noastr(, face acum arte dinuni!ersul otoman. 5rebuie s( recunosc c(genero&itatea mea nu este /ntru totul de&interesat(. Vreau s( le dau une1emlu de clemen( creştinilor. $ei carese !or suune !or tr(i fericii /n umbrastindardului !erde al 2rofetului, iar 

cei care !or /ndr(&ni s(-mi re&iste !or fi &drobii. 2este

 

c+te!a &ile, m( !oi /ntoarce la$onstantinool. /nainte de c(derea6hodosului, c+nd eram urm(rit deghinion, m( g+ndeam adesea la tine.

 

=maginea ta /mi /nt(rea cura"ul şi hot(r+rea. >iecare cli( care m( desarte/nc( de tine durea&( un !eac. Dar dragostea mea entru tine este mai  uternic( dec+t timul, soarta şi moartea.8 

4oliman se întoarse incognito la*onstantinopol, luând-o înainteacoloanelor trupelor sale. Purta o mantiemaronie şi un turban de dimensiunimodeste, ca un turc obişnuit. *âţivacavaleri care îşi schimbaseră uniformelecu haine civile îl escortau. =ântul violentcare bătea din stepele ruseşti spulberaăpada fină şi biciuia feţele, orbindu-l pesultan şi pe oamenii săi. Pe străile întortocheate, casele de lemn gemeau,trosnind sub loviturile furtunii. =ârte#uri se înălţau pe alocuri, şuierând ca mii deşerpi.

%n şambelan merse înainteastăpânului său la )s/i 4erai şi, vorbind înnumele acestuia, le ordonă gărilor să nucânte ;?lorie sultanului< când acesta aveasă intre în curte.

4oliman voia să-i facă o surpriăo&elanei şi să-şi petreacă la ea prima

 

noapte la *onstantinopol. 6erăbdător să orevadă, se strecură, discret şi tăcut, prinpalatul cu coridoarele goale până laapartamentul favoritei. "oar   kislar agasi fusese informat de această viităneaşteptată.

 Apariţia iui 4oliman fu pentruo&elana o surpriă minunată. $e dăduliber sclavelor, care dispărură ca un roi delăcuste.

8 =oiam să fim singuri, spuse eacu ochii strălucind de fericire, ca să-ţi dauvestea...

4oliman o luă în braţe şi îşi apăsăbuele peste ale sale pentru a o împiedicasă vorbească. Apoi, mâinile sale puternice îi desfăcură rochia, care cău la picioarelelor, degolindu-i trupul vibrând de dorinţă.inând-o strâns la piept, palmelesultanului coborâră de-a lungul spatelui,oprindu-se câteva clipe pe rotun#imilefeselor şi îi mângâiară apoi şoldurile. 4imţiun val de voluptate urcând în el şiinundându-i întreaga făptură. *u virilitateaaţâţată, o duse pe o&elana în pat, o întinse pe spate şi îi contemplă emoţionat

 

pântecele care căpătase de#a rotun#imeamaternităţii, apoi o sărută cu o plăcerenespusă.

8 *opilul meu 0 şopti el. *opilulnostru 0 9ă faci fericit, o&elana0

8 1tiai de#a : e&clamă ea,deamăgită. Aş fi vrut să fiu prima care ţi-o spune0

8 =estea despre copil mi-a venit în iua când hodosul a capitulat. A fostmai mult decât o coincidenţă fericită, afost o prevestire care anunţa un viitor strălucit pentru fiul nostru0

4ărutările sale atinseră sânii care seumflaseră, apoi coborâră încet spre parteade #os a pântecelui. îşi plimbă gura pestetriunghiul mătăsos şi ăbovi în locul acelatainic şi fierbinte.

8 Pe aici o să iasă băieţelul nostru0spuse el e&taiat. !iindcă sunt sigur că vafi un băiat frumos0 (rebuie să-i alegem unnume drăguţ0

4oliman nu mai putu reista multchemării trupului o&elanei, care searcuia, gata să i se dăruiască. 4e de-brăcă singur şi, gol, se aplecă tulburat

 

peste ea. *ând trupurile li se atinseră,simţi un val de căldură şi de voluptatenăpădindu-l. 6erăbdător, o posedă cudelicateţe, deoarece trebuia să fie atent cufăptura micuţă pe care o purta în ea.Pasionat cum era, făcu dragoste cu ea demai multe ori, la fel de tandru.

O dată ce primele elanuri pasionalese domoliră, 4oliman îşi e&primă din noubucuria şi recunoştinţa pentru copil.

8 $a hodos, acum câteva luni,astrologiil mi-a preis două mari bucurii.)ram atât de contrariat, de înfuriat dereistenţa nebunească a cavalerilor, încâtl-am trimis la plimbare, spunându-i chiar câteva vorbe grele. "ar văd că aveadreptate. O să-i fac un cadou frumos casă-l răsplătesc.

)&altat, acoperi cu sărutăripântecele fertil.

8 4ă fie binecuvântat. Oh,dragostea mea, îngerul meu, comoaramea0

*uprinsă de o tandreţe nemărginită,o&elana se gliemui la pieptul său.

 

8 (e iubesc, 4oliman 0 9-ai făcutmamă0 ) cea maimare fericire pentru o femeie care iubeşteşi este iubită0

@rusc îngri#orată, îşi încreţi fruntea.8 4per că i-ai făcut mai întâi o

viită sultanei-valide08 Am venit direct la tine. 6-am

putut reista ispitei.8 (e rog, 4oliman 0 "u-te la mama

ta0 "e ce vrei să o aţâţi împotriva mea : ) îndreptăţită să creadă că beneficiaă de întâietate în ce priveşte preferinţele tale0

V 8 9odestia ta mă tulbură0 "ar tueşti pe primul loc în viaţa mea0 (u eştio&elana, frumoasa mea, divina meao&elana0 !ără tine, viaţa mea şi-ar pierde orice sens0

 îi acoperi goliciunea cWa un pled decatifea, căptuşit cu blană de hermină.

8 !ocul ăsta nu dă destulăcăldură. 6u vreau să răceşti... *e ai făcut în lipsa mea :

8Am fost invitată la înălţimea 4a,sultana-valide, care mi-a arătat o marebunăvoinţă. *u prile#ul acesta, le-am

 

reîntâlnit pe surorile tale şi i-am cunoscutpe cumnaţii tăi.

8 1i ce impresie ţi-au făcut :)a eită o clipă78 6u prea groavă04ultanul ibucni în râs.8 4unt nişte idioţi0 9ă întreb cum

de i-a ales tatăl meu0 6u a fost preainspirat0

8 Păcat că >brahim, în ciudacapacităţilor lui, nu a avut şansa lor de a fiacceptat în familia imperială.

4ultanul o privi lung. "escoperea cusatisfacţie că ea nu încerca să-l îndepărtee de prietenul lui. 1i apoi,o&elana îi dăduse o idee care nu erachiar atât de rea. îşi aminti că trebuia să-igăsească un soţ lui 2adice. "e ce nu ar fi>brahim :

8 9erită să mă gândesc la toateastea0... 9ă duc la mama. "ar întâi o săfac baie.

O sărută pe o&elana pe frunte şiintră în  hammam. "upă plecarea sa,favorita âmbi, încântată de scânteia pe

 

care o surprinsese în ochii sultanului.4ămânţa pe care oaruncase avea să încolţească, fără îndoială. "atorită acestei

i F

manevre, reuşise o triplă lovitură7 intrarealui >brahim în familia imperială îi făceaplăcere sultanului, e&acerba geloiamembrilor ei şi o făcea să câştige simpatialui 2adice...

6eliniştea o&elanei legată dereacţia sultanei-valide fu confirmată.2afsa 2atun îşi primi fiul fără a-şimanifesta indignarea, dar în sufletul ei era #ignită de moarte. îl felicită pentruglorioasa victorie. "upă un schimb banalde complimente, 4oliman îi ceru îngăduinţa să se retragă, deoarece trebuiasă se alăture trupelor sale, dat fiind că adoua i urma să-şi facă intrarea oficială încapitala împodobită de sărbătoare.

ămasă singură, sultana-valide îşirumegă vreme îndelungată resentimentul.Pe vremea lui ?ulbahar, fiul ei nu şi-ar fi

 

permis niciodată să intre la )s/i 4erai, lasfârşitul unei campanii, fără a-şi viita - înainte de orice altceva - mama. 4emeaţadoamnă nu admitea să treacă pe planulsecundar. "ragostea fiului ei pentruo&elana nu îi scua lipsa de respect faţăde mama lui.

;4clava asta, îşi ise ea, capătăprea mare influenţă asupra lui 4oliman. înciuda aparenţelor, e un om slab. 1i-apierdut mândria, independenţa. !etelemele au dreptate. o&elana nu e decât oparvenită însetată de putere. "atorităcopilului, dominaţia ei asupra fiului meu vaspori. (rebuie să o împiedic să îltransforme într-un manechin lipsit devoinţă şi personalitate. %n bărbat dominatde soţia lui nu e decât o fiinţă vrednică dedispreţ. (atăl lui nu ar fi acceptat niciodatăsă decadă în aşa hal.<

 în aceeaşi i, sultana-valide îlconvocă pe  kislar agasi, care sosi de îndată.

8 9ahmud, am cea mai maresolicitudine pentru o&elana, care poartă în pântecele ei un copil de la fiul meu.

 

=reau să fie prote#ată şi supravegheată işi noapte. =reau să fiu înştiinţată ilnicdespre tot ce se petrece la ea acasă.

Kislar agasi   cunoştea prea binemoravurile haremului ca să nu-şi deaseama că bunăvoinţa manifestată de2afsa2atun la adresa o&elanei ascundea oură latentă. Prevăuse ciocnirea aceasta între cele două femei. Pe viitor, trebuia sămanevree cu o prudenţă e&tremă ca sănu fie drobit între aceste forţe deopotrivăde periculoase.

!ăcu o reverenţă adâncă si seretrase.

i U

4ultana-valide oftă. 4oliman oneliniştea. ;>eri, >brahim, astăi o&elana, îşi ise ea. *e va mai fi mâine :<

>ntrarea triumfală a lui 4oliman în*onstantinopol, în fruntea unei armatereduse la patrueci de mii de oameni, nufu lipsită de amărăciune. *âştigase ovictorie â la Pirus. Aproape şaieci de mii

 

de ofiţeri şi soldaţi căuseră submetereele hodosului. "ar resurseleumane ale imperiului erau aproapenelimitate. *reştinii islamiaţi aveau săcompletee golurile lăsate. >enicerii şispahiii dispăruţi pe câmpul de luptă nufăceau pe nimeni să sufere. *elibatari învederaţi, ei nu lăsau pe nimeni în urmalor. 4pahiii nu erau legaţi nici depământurile lor -  timar  - acordate cu titluviager, nici de căminele lor. $ipsiţi defamilie, ei trăiau în concubina# când cu ofemeie, când cu alta. 6evestele lor temporare cunoşteau riscul şi îl acceptauca atare. 4pahiii erau deseori transferaţipe alte  timar-uri. *e rost ar fi avut să se împovăree cu femei care îmbătrâneau şicu copii pe care nu îi doriseră : îsi găseaucu uşurinţă alte tinere care

M ii

luau locul fostelor amante."atorită unui mecanism

administrativ comple& şi e&trem defuncţional, 4oliman putea dispune de noiarmate alcătuite din recruţi care primeau oinstrucţie militară completă şi o educaţie

 

religioasă destul de limitată, dar care îi învăţa cel puţin că, dacă aveau să moarăluptând cu inamicul, paradisul le va dăruicele mai mari bucurii7 fete sau băieţi ladiscreţie, râuri de miere şi munţi de pilaf.

"upă câteva ile de la întoarcereala *onstantinopol,Piri Pasa se retrase din funcţie. @ătrânul îimulţumi sultanului

i   i t 

care îi îngăduia să se retragă şi să-şitrăiască restul ilelor departe de treburilede stat, apoi îi înmână sigiliul imperiuluişi, după un schimb de politeţuri, părăsidefinitiv Leni 4erai.

4oliman îi încredinţă funcţia demare-viir lui Ahmed Paşa, devenit aldoilea viir după destituirea lui 9ustafaPaşa, cumnatul său. 4pre deosebire dePiri, care era turc de origine, Ahmed eraun sclav creştin renegat.

Prinţesa 3assem avu o criă denervi când află de

H

 

numirea lui Ahmed într-un post care înmod normal i s-ar fi cuvenit soţului ei şi seplânse mamei sale7

8 în urmă cu câteva luni mi-a fostasasinat copilul. Acum îmi este asasinatmoral soţul, şi tu stai cu braţele încrucişate0

4ultana-valide se arătăcompătimitoare.

8 îţi înţeleg suferinţa, dar ce vreisă fac : (reburile de stat le revinbărbaţilor, soţilor noştri şi fiului meu.$asă-i să se descurce singuri. 4elim numi-arfi permis niciodată să-i dau sfaturireferitoare la ginerii noştri, la fraţii săi şichiar la copiii noştri. Aş putea cel mult să-lrog pe 4oliman să fie mai indulgent cusoţul tău, dar nu aş îndrăni niciodată să-idicte ce să facă.

8 *rei că o promisiune vagă m-ar putea linişti: strigă 3assem. 9ustafa ar fi trebuit să fie mare-viir. 1i o să aibă

 

postul ăsta, chiar de va trebui să calc pecadavre0

>eşi mânioasă, trântind uşa după ea.4ultana-valide fu năpădită de o

mare tristeţe. =oise întotdeauna sămenţină armonia printre ai săi. "upăveşnica agitaţie şi frământărilesângeroase ce marcaseră domniarăposatului ei soţ, primii ani ai întronării lui4oliman i se păruseră o oaă de linişte şide cuviinţă. Acum, edificiul familial,reechilibrat cu atâta trudă, se prăbuşeasub ochii ei. )&pularea lui ?ulbahar,căderea lui 9ustafa nu semnalau decât începutul unor noP tulburări. 2afsa 2atun îi dădea dreptate lui 9alfiru. Aceastăsituaţie nu era decât consecinţa intrăriio&elanei în viaţa fiului ei şi a ascensiuniiireistibile a lui >brahim.

1i totuşi, la început, fata asta îiinspirase simpatie. 4perase că o&elanava neutralia influenţa lui >brahim, dar mare îi fusese deamăgirea când  kislar 

 

agasi  o informase că, după avansarea lui Ahmed Paşa, >brahim primise postul de altreilea viir şi conducerea poliţiei secrete.4ultana-va- lide îşi ise că, în pofidareervei sale obişnuite, trebuia săintervină, să reacţionee, deschiându-iochii fiului ei şi avertiându-l desprepericolul care îl ameninţa. >ntuiţia ei nu eralipsită de temei. ;4oliman a inaugurat cuinconştienţă epoca favoriţilor, se gândi ea.4lăbiciunea asta va avea consecinţegrave pentru imperiul nostru, carestăpâneşte regatele învecinate aşa cum9untele Ararat domină câmpiile din #ur.=iitorul mă sperie. 4e adună norii. "upă>brahim şi o&elana, se vor mai ridica şialţi favoriţi, spre nenorocirea ţării noastre.9ă întorc spre tine, Allah, şi te implor săluminei mintea fiului meu, fiindcă maidevreme sau mai târiu nebunia lui îşi vaarăta roadele, şi ţara noastră va fi lovităde nenorocire...<

 

>brahim dădu un mare ospăţ pentrua sărbători ascensiunea la rangul de altreilea viir. )ra mândru şi fericit. 9ândru,deoarece sultanul îi îngăduise să-şipăstree funcţia de mare-maestru al *asei>mperiale, ceea ce însemna că voia să-lţină lângă el, şi fericit, fiindcă dragosteapasionată pe care 4oliman o avea pentruo&elana nu îi răcise afecţiunea pentrufostul său favorit.

9usafirii se înghesuiau în a-lcopleşi cu laude, deoarece prieteniasultanului îi conferea o aură ce provocarespectul şi adulaţia. Printre oaspeţii săiera un persona# care contrasta pe deplincu antura#ul lui >brahim. (ânăr, frumos şi îmbrăcat italieneşte, el emana eleganţă,rafinament şi distincţie. Ochii săioglindeau un plictis adânc. $odovico Alois?ritti era fiul din flori al dogelui Andrea?ritti, fostul delegat al =eneţiei la*onstantinopol, care avusese ghinionul

 

să-i displacă 9arelui (urc şi să steacâteva luni în închisoarea)dicule sau a *elor 1apte (urnuri, cum onumeau creştinii, între >brahim şi Alois?ritti e&ista o veche şi trainică prietenie.?urile rele susţineau că afecţiunea dintrecei doi tineri ascundea nişte relaţii aparte.4enin, >brahim manifesta un dispreţprofund faţă de aceşti răuvoitori.

 Ahmed Paşa, invitatul său deonoare, sosi ultimul şi îşi sărută gada,aşa cum cerea eticheta. Apoi se aşearăcu toţii, şi sclavii, îmbrăcaţi somptuos,aduseră măsuţe rotunde individuale, încărcate cu bucate rare şi scumpe şi cufeluri de mâncare rafinate, gătite dupătratatele culinare cele mai savante.

Ospăţul acesta mai sărbătoreainaugurarea unei frumoase reşedinţe pecare >brahim şi-o cumpărase nu atâtpentru a locui în ea, cât pentru a oferirecepţii şi petreceri. în calitatea sa demare maestru al *asei >mperiale,

 

dispunea de un apartament la Leni 4erai,pe care îl păstra pentru a fi oricând gatasă răspundă chemării augustului săuprieten.

9uicanţii cântau piese vesele,ciupind coardele alăutelor, suflând înflaute şi bătând în tamburineD dansatoarepe #umătate goale îşi legănau şoldurile, îşiroteau pântecele şi se învârteau într-unritm drăcescD acrobaţi agili ca nişte mai-muţe se rostogoleau, formau piramideomeneşti, se avântau la înălţimivertiginoase şi apoi cădeau în picioareDprestidigitatorii îi uluiau pe oaspeţi cuscamatoriile lor.

 în timpul pauelor, mesenii închinautoasturi şi îşi goleau cupele umplute cusorbet sau vin. @eţişoare parfumate răs-pândeau miresme plăcute. 4e povesteauanecdote, se făceau glume, se bârfea şise comenta.

9arele viir Ahmed îi făcucomplimente gadei, apoi se retrase,

 

 însoţit de 4uleiman Paşa, al patrulea viir. Ahmed era înalt, subţire şi drept ca unlu#er. @uhăit, de o obeitate maladivă,4uleiman trimitea cu gândul, dimpotrivă, lao minge de carne flască, urcată pe niştepicioare scurte şi strâmbe. 4ub aspectulbinevoitor şi chefliu se ascundeauisteţimea şi perfidia unui şarpe cu clopoţei.

 A#uns în curte, Ahmed sări în şa caun tânăr. 4uleiman trebui să se spri#ine petrei dintre sclavii lui, care îşi înco- voiarăspinările ca să-i slu#ească drept scară vie.*alul său, singurul în stare să-l ducă, eraun cal masiv de tracţiune, cu gambeacoperite de păr abundent. *ei doi ieşirădin curte escortaţi de un detaşament degări.

8 Ai văut, frate, spuse 4uleiman,rostind formula folosită între înalţiidemnitari, că la începutul mesei nu a rostitcuvintele ritualice, ;în numele lui Allah<.

8 O fi uitat, spuse Ahmed pe un tonneutru.

 

8 1i a uitat deopotrivă să spună lasfârşit7 ;îi mulţumesc lui Allah< : continuă4uleiman. 1i apoi, vinul ăla servit fără nicio #enă...

8 ecunoaşte că era e&celent0âmbi marele-viir. înălţimea 4aobişnuieşte şi el să bea.

"econcertat de replicileinterlocutorului său, 4uleiman nu maiinsistă. A#unse la concluia că Ahmed nuavea încredere în el, ceea ce îl indispuse.6u era oare mai bine să se apropie de>brahim : Ahmed nu era în stare să seeliberee de obiceiurile lui şi bănuia petoată lumea...

"upă mieul nopţii, toţi musafirii seretraseră, cu e&cepţia lui Alois ?ritti, caresavura vinul de *hios.

8 (e întorci la Leni 4erai : întrebătânărul veneţian.

8 6u cred. "acă vrei să rămâi aicipeste noapte, stau şi eu cu tine.

 

8 9-am gândit mult la tine ileleastea, spuse Alois. în trecut, mi-ai făcutmari servicii fără să-mi ceri nimic înschimb. "atorită influentei tale, sultanul amentinut relaţii

U MM i

bune cu 4erenissima epublică. 1i, la=eneţia, *onsiliul celor 'ece este convinscă aceste reultate au fost obţinutedatorită mie. în cursul ultimei noastre întrevederi, tatăl meu mi-a mărturisit cumândrie că sunt considerat drept cel maibun repreentant al său la *onstantinopol.

8 "ar aşa şi este, Alois.8 1tiu ce-ţi datore, >brahim.8 4ă icem că am o oarecare

simpatie faţă de vene- ţieni. 4unt grec deorigine, dar mama mea era veneţiană. Oadoram. $egăturile de sânge, Alois, suntmai tari decât educaţia.

8 ) rândul meu să-ţi fac unserviciu.

8 *um aşa :

 

8 Ahmed vinde informaţii foartescump plătite înţelepţilor din *onsiliul=eneţiei. @ineînţeles, sunt la curent cuaceste operaţiuni. Poimâine, la mieulnopţii, un agent veneţian îi va aduce osumă mare de bani şi va pleca înapoi,ducând un mesa# din partea lui Ahmedcătre )nrico da 9olin, care se ocupă lanoi de Afacerile )&terne. Poliţia voastră nutrebuie decât să se postee în #urullocuinţei sale şi pasărea va cădea înplasă.

>brahim umplu cu vin cupaprietenului său.

8 îmi faci un mare serviciu. îmi voiinaugura activitatea de şef al poliţieisecrete printr-o lovitură de proporţii.

%n âmbet frumos îi lumină faţa. Adăugă7

8 9ă roade curioitatea0 "e ce îldai de gol :

8 )i bine, n-o să te mint. %nuldintre micii mei sclavi a fost răpit acum

 

câteva săptămâni, şi mie nu-mi place sămi se fure ceea ce-mi aparţine. Am făcutinvestigaţii discrete şi la ora actuală ştiucă el este autorul răpirii... 9icile caue auuneori efecte mari. Ai înţeles :...

8 "a0 1i nu te condamn. =ei firăbunat, dragul meu Alois, fiindcă te

iubesc şi interesele noastre coincid...ntinsă pe o saltea groasă de catifearoşie, acoperită cu cearşafuri dinmătase chineească de un galben-deschis, o&elana se bătea,

torturată de dureri sfâşietoare care îimăcinau pântecele. *u chipul scăldat însudoare, cu trupul năduşit tot şi cu ochiiplini de lacrimi, se agăţă cu mâinile desaltea. %nghiile sfâşiau spasmodiccearşafurile.

*hira )sther, moaşa evreică, îitampona cu blândeţe chipul cu o batistă.

8 (rece, porumbiţo0 (rece0?ândeşte-te la fericirea care te aşteaptă04ă aduci pe lume o făptură a "omnului,

 Î 

 

plăpândă şi drăgălaşă, o fiinţă micuţă careva a#unge cândva un mare prinţ. *hiar şi ofată ar fi binevenită, comoara mea. O fatăcuminte şi la locul ei are mai multă gri#ă depărinţii ei decât un băiat care nu viseaădecât la răboi, care aleargă după femei şi îşi negli#eaă mama.

*hira )sther îi vorbea încet şi cublândeţe, ca să o facă să uite de suferinţă.

o&elana scoase un ţipăt ascuţit,sfâşietor, care o făcu să tresară pedoamna ebia, aflată la căpătâiul ei. *u omână tremurândă, ea îi mângâia părulrevărsat pe pernă. 6u avusese niciodatăcopii, şi spectacolul oferit de o&elana,care se vârcolea şi urla ca în chinurileiadului, îi tăia răsuflarea.O domolire trecătoare a durerilor îi îngăduifavoritei să deschidă ochii şi să privească,rătăcită, în #ur. O vău pemoaşă aplecată peste pântecele ei, pedoamna ebia care plângea, sclavelecare se agitau, aducând apă caldă,

 

prosoape şi tot soiul de amulete hărăitesă o apere de rău.

8 %n fiu0... =reau un fiu0 murmurăea. înălţimea 4a are nevoie de un fiu0

o&elana scrâşni din dinţi. %n nou #unghi, de o violenţă e&tremă, o făcu săurle. îndura un martiriu.

8 !ă ceva, )sther0 6u mai pot08 6u mai e mult, îngeraşule0 i-o

 #ur0 1i mai ales să nu-ţi fie frică0 4untlângă tine0 Am adus pe lume milioane decopii fără nici un accident0

%şa se deschise şi siluetacorpolentă a lui kislar agasi se ivi în prag.O privi îndelung pe o&elana, după carese apropie de ea şi îi âmbi cu bunătate.

8 Puţină răbdare, prinţesa meafrumoasă0 (otul va fi bine0 Puţină răbdare0

o&elana îi prinse cu un gestconvulsiv mâna cu degete groase, împodobite cu inele.

 

8 ură-mi c-o să-i înnoi cordonulombilical0 6u-> lăsa să-şi piardă sângele,ca pe nou-născutul lui 3assem0

8 )i haide, micuţa mea o&elana,am venit ca să veghe asupra ta şi acopilului tău0 6imeni, în afară de mine şide *hira )sther, nu va îndrăni să-latingă0 6imeni0 (rebuia să particip îndimineaţa asta la o întrunire a "ivanului,dar am lipsit ca să veghe asupra ta şi acopilului tău0

1i, spunând acestea, se lăsă săcadă pe un scaun.

%n strigăt strident, #alnic răsună dinnou. $ividă, o&elana îşi muşcă buele.

8 A#ută-mă, )sther0 A#ută-mă0

4ultanul preida întrunirea"ivanului, dar abia reuşea să-şi ascundăneliniştea. Ar fi preferat să fie la )s/i4erai, alături de o&elana, să o încura#ee, să-i spună că o iubeşte, să oţină de mână şi să-i vorbească de copilul

 

lor. Preenţa lui ar fi fost însă nepotrivită.6aşterea era o treabă a femeilor.

"omul acoperit cu aur oglindealumina sfeşnicelor. Pereţii lambrisaţi culemn preţios încrustat cu nestematescânteiau. !ântâna arteiană de cristal de9urano răspândea o răcoare înmiresmată. în ambianţa aceasta tăcutăşi somptuoasă, urma să se producă olovitură de teatru.

 Aşeat pe tron, 4oliman îl priveacurios pe Ahmed Paşa, care citea unraport despre aproviionarea oraşului.)&punerea seacă şi plină de cifre îlinteresa prea puţin. "e la înaintarea sa larangul de mare-viir, Ahmed dobândise ostrălucire care îi sporea orgoliul şiaroganţa. !ostul şef al poliţiei savuraimensa putere pe care o căpătase înultima vreme.

4oliman uită pentru câteva clipe deo&elana. Anticipa cu un soi de voluptatereacţiile lui Ahmed când avea să i se

 

smulgă masca. 4ultanul îl pândea ca unleu care îşi pândeşte prada, ştiind căaceasta nu are cum să-i scape.

*a să-şi susţină argumentele, Ahmed îşi deschise portofelul din pieleroşie de *ordoba, pentru a scoate undocument.

4oliman îşi ridică mâna împodobităcu inele ce scânteiau puternic.

8 A#unge, Ahmed0 Apoi îi făcu semn lui >brahim, care

se apropie de el şi, după ce făcu oreverenţă adâncă, îi înmână unpergament. $a vederea sa, chipul marelui-viir fu cuprins de o paloare nespusă.4oliman luă mesa#ul, îl desfăcu şi îl pusesub ochii lui Ahmed.

8 ecunoşti scrisul ăsta :9arele-viir făcu un efort de-a se

stăpâni.8 )u l-am scris. 6-am nimic de

ascuns. =reau să câştig încrederea

 

9arilor înţelepţi, care ne-au făcut de#a întrecut servicii importante.

8 1i banii pe care i-ai primit :*almul îngheţat al sultanului era mai

 înspăimântător decât o e&ploie de mânie."emnitarii simţiră că îi trec fiorii. *ei maimulţi dintre ei primeau cadouri scumpe,dar aveau gri#ă să nu fie prinşi cu mâţa însac. (oţi cunoşteau iscusinţa lui Ahmed,care îşi ascundea operaţiunile dubioasesub o respectabilitate aparentă. Abia a#uns în vârful administraţiei, cădea ca unnovice.

9arele-viir continuă pe un ton ferm78 O rog pe înălţimea =oastră să-mi

 îngăduie să-i dau e&plicaţiile care îmi #ustifică purtarea. in la dispoiţia înălţimii=oastre toată corespondenţa pe care ampurtat-o cu 9arii înţelepţi ai =eneţiei. Activitatea mea din trecut, pe care înălţimea =oastră a apreciat-o mult, este ogaranţie...

 

4oliman îl întrerupse cu un gest.*uvintele sale căură grele şi seci ca niştepalme.

8 9i-ai înşelat încrederea, Ahmed0Pedeapsa hărăită demnitarilor care vândsecretele ţării lor şi primesc subsidii dinstrăinătate este simplă şi e&peditivă7 Xîşipun capul pe butuc0

!erhat Paşa urmărea stupefiatscena. *ăderea lui Ahmed îi răpea unprieten. 6umit de puţin timp beilerbeiul Anatoliei, el se biuia pe protecţia marelui-viir pentru a putea #efui în voie populaţiape care o guverna.

4ultanul vorbi cu severitate78 Ahmed, dă-mi sigiliul imperiului0

6u mai eşti demn să-l ţii0*u o mână tremurătoare, paşa

scoase sigiliul din teaca prinsă lacingătoare, apoi îngenunche la picioarelesultanului şi îi înmână semnulatotputerniciei sale. îşi pierduse toatătrufia.

 

8 4unt nevinovat, înălţimea=oastră0 "umneeu mi-e martor0 6-amavut decât un ţel în viaţă7 să lucre spregloria înălţimii =oastre şi pentru bineleimperiului0 spuse el cu un glas frânt dedurere.

Padişahul se întoarse spre prietenulsău care aştepta, nemişcat.

8 >brahim, îţi încredinţe sigiliulimperiului şi funcţia de mare-viir. (oţisupuşii mei, de la cei mai mari şi până lacei mai umili, trebuie să dea ascultarevoinţei tale ca şi cum ar fi a mea0

9embrii "ivanului păliră. ?estul dea atribui unui persona# tânăr şi mediocru al*asei >mperiale cea mai mare demnitatedin stat echivala cu o insultă deliberată laadresa sfetnicilor cu vechime. (ânărulacesta cu caş la gură nu avea alt meritdecât acela de a fi răsfăţatul sultanului.

>brahim se prosternă la picioarele lui4oliman.

 

8 9ă tem, înălţimea =oastră, căaceastă funcţie e prea grea pentru mine.

8 9odestia ta îti face cinste,>brahim0 =ei fi la înăl-

i F

timea încrederii mele0 i

4oliman îi aruncă o priviredispreţuitoare lui Ahmed, apoi făcu semnla doi ofiţeri din gardă care stăteau de oparte şi de alta a uşii.

8 $uati->0i

Ofiţerii se apropiară de fostul mare-viir să-l arestee, când uşa se deschiseşi, cu faţa luminată de un âmbet larg,kislar agasi   intră, gâfâind şi înaintăaproape alergând spre sultanul căruia îisărută tivul mantiei.

8 O veste fericită, înălţimea=oastră 0 Allah v-a binecuvântat cu un fiu0(răiască augustul nostru padişah0(răiască micul prinţ0

4oliman avu senaţia că cerul sedeschidea si că sala

C  t 

 

este inundată de o lumină divină."emnitarii îl aclamară.

8 =iaţă lungă împăratului nostrumult-iubit0 strigă Ahmed, cu un entuiasmsuspect. (răiască micul prinţ urmaş al luiOsman, gloriosul întemeietor al dinastieinoastre0

4oliman îşi coborî privirea spre el.8 6aşterea fiului meu va fi

sărbătorită asa cum seM M

cuvine0 (oţi supuşii mei sunt invitaţi să-mi împărtăşească bucuria0 (e iert, Ahmed09ulţumeşte-i micului prinţ pentru clemenţamea0 "uceţi-vă0 le porunci ofiţerilor, carese întoarseră la locul lor. îţi acord o nouămisiune, guvernarea )giptului. 4per că veişti să-ţi răscumperi păcatele. 6u vei maiputea să te întorci însă la *onstantinopolfără permisiunea mea specială. 9âine, tevei preenta la noul tău post0 Acum, du-te0

 Ahmed făcu o reverenţă şi apoi seretrase rumegân- du-şi furia. 4olimanpuse mâna pe umărul favoritului său.

 

8 Plec la )s/i 4erai, >brahim. $a întoarcerea mea, vreau să fie pregătit unmare ospăţ0 (oţi demnitarii preenţi la*onstantinopol vor fi musafirii mei0 9aivreau şi ca poporul şi armata să sedistree şi să-mi împărtăşească bucuria0 începutul noii tale funcţii coincide cunaşterea fiului meu 0 ) o întâmplarefericită sau un semn al destinului :

4oliman coborî de pe tron şi, cu unpas rapid, străbătu sala, aclamat dedemnitarii care în adâncul inimii lor eraucât se poate de mohorâţi.

Kislar agasi   însoţea escortasultanului, cravaşându-şi întruna calul alean care nu era obişnuit cuo asemenea

M

alură. (rupul său obe tresălta în ritmulgalopului, încât era nevoit să se agaţe degrumaul calului, suferind chinurile iadului.!aptul de a fi preent când stăpânul luiavea să intre în odaia favoritei sale,

 

devenită în sfârşit mamă, era privilegiulsău. Kislar agasi  era din ce în ce mai sigur că făcuse o afacere bună asociindu-şipropriile sale interese cu ale o&elanei.

 A#uns la )s/i 4erai, 4oliman sări depe cal şi, renunţând la mersul săuobişnuit, grav şi maiestuos, urcă douăcâte două treptele de la intrare şi senăpusti în goană pe coridoarele goale. îşidomoli pasul când se apropie de odaiao&elanei, ca să nu o sperie. 4clavelecare se aflau în vestibul se prosternară,surprinse de viita aceasta neaşteptată.4oliman se strecură neauit la o&elana şi îngenunche lângă pat. adiind de bucurie, îi luă tandru mâinile şi i le sărută.

8 9-ai făcut cel mai fericit muritor,steaua mea de dimineaţă0

#

$acrimi de fericire aburiră ochiio&elanei.

8 %nde e : =reau să-l văd 0 strigă4oliman.

 

*hira )sther luă cu delicatete nou-născutul din lea-

F

gănul lui de argint şi i-l arătă sultanului,care vru să-l ia în braţeD se abţinu însă, deteamă să nu-i facă vreun rău făpturiiadesteia plăpânde, de o urâţenieadorabilă. înfăşat în mătase, micul prinţţipa cu un glas subţire, dar strident.

8 Are o personalitate puternică 0e&clamă sultanul încântat. 1tie ce vrea şio cere imperativ0

4oliman se întoarse spre o&elana.8 în noaptea asta, oraşul va fi

iluminat de focuri de artificii. (oţi locuitoriicapitalei ne vor împărtăşi bucuria şi vor cinsti ridicarea ta la rangul de mamă aunui prinţ imperial. "e acum înainte, veipurta titlul de cadână-sultană, deoarece îmi recunosc fiul şi îi acord toate drepturileşi privilegiile cuvenite poiţiei lui.

4ărută fruntea şi obra#ii o&elanei.8 =a purta numele de 9ehmed, în

amintirea gloriosului său înaintaş care acucerit *onstantinopolul0 !ie ca Allah să-l

 

binecuvântee pe fiul nostru 9ehmed, aşacum eu te binecuvânte pe tine, o&elana,pentru marea bucurie pe care mi-ai făcut-o0 4pune-mi ce vrei0 9eriţi tot ce e maifrumos, mai nepreţuit0 4pune0 îţi voi împlinivisurile cele mai nebuneşti0

)ra atât de fragilă, de vulnerabilă şi în acelaşi timp atât de fascinantă, încâtsimţi nevoia să o strângă în braţe. îşi înfrână însă înflăcărarea. o&elana îiâmbi cu o drăgălăşenie care îl tulbură.

H

8 6u îndrănesc să-ti cer ofavoare...

M

8 =rei luna de pe cer: i-o aduc peo tipsie de aur0

)ită câteva clipe, apoi continuă cuo voce slabă7

8Aş vrea să ies puţin din palat. 4ăvăd din nou area, spaţiile întinse, râurilecu ape şopotitoare, pădurile cu arboridrepţi ca nişte coloane. 4ă răscolesc cupaşii mei pământul acoperit de fruneuscate, să le aud foşnetul blând. 4ă

 

urmăresc cu privirile cerbii şi căprioarelecare aleargă în libertate, mistreţii caregonesc printre tufişuri, lupii şi iepurii,veveriţele care se caţără cu agilitate pecrengi...

4oliman o asculta, perple&, ca şicum nu ar fi înţeles sensul vorbelor ei.

8 Poporul meu a părăsit ţinuturilesălbatice din Asiastrămosilor noştri si a cucerit lumeaciviliată si rafinată a

C   i    ii

biantinilor ca să se bucure de Qu&ul,somptuoitatea şi bogăţiile occidentale.)şti stăpâna acestui palat0 în grădinileacestea superbe cu alei perfect aliniate şi împodobite cu arteiene frumoase demarmură sunt căprioare şi păuni, lebedeşi gaele, păsări tropicale şi câini derasă... "acă vrei, o să-ţi fac un parc cuelefanţi, lei şi tigri...

8 $ei şi tigri lipsiţi de libertate,care, vai, vor pieri în custile lor...

H

 

4oliman sărută din nou mânao&elanei.

8 O să mă gândesc la ce mi-aispus. Aş fi preferat să-mi ceri comorilereginei din 4aba sau veniturile uneiprovincii bogate...

Ochii o&elanei se umplură delacrimi.

8 6u te mai gândi0 )ra doar unmoft, o copilărie0 4ă vorbim mai degrabăde fiul nostru 0

4oliman se însenină. Privirile i seopriră cu tandreţe asupra chipului atât defrumos şi de pur al o&elanei. )a îi înţelese încurcătura. $ibertatea pe care odorea cu înflăcărare provoca dificultăţi denereolvat. O simplă plimbare în e&teriorulharemului căpăta proporţiile unei afaceride stat. "ar sămânţa sădită avea să dearoade. )ra sigură de asta...

4oliman rămase până la amiaă lacăpătâiul soţiei sale, apoi se întoarse,

 

euforic, la Leni 4erai, unde prâni împreună cu >brahim, care era nerăbdător să-i vorbească despre primele salee&perienţe de mare viir, să-i raporteedebaterile "ivanului şi deciiile luate."upă câteva frae însă îsi dădu seama că sultanul nu îlasculta. Absorbit de

i

gândurile sale, acesta devora felurile demâncare care îi erau puse unul câte unul în faţă.

8 *e spuneai : e&clamă 4oliman,tresărind de parcă >brahim îl treise dintr-un vis.

8 4puneam de întrunirea de astăişi...

4ultanul îl întrerupse cu un gest.8 6u-i nici o grabă 0 4unt sigurcă te-ai descurcat bine. ustem,frumosul pa#, le turnă vin în cupelede aur 

 

 încrustate cu diamante. ?enele-i lungi,plecate cu modestie, îi dădeau un aervirginal.

8 *um te cheamă: îl întrebă4oliman, după ce îşi bău vinul cu înghiţituri mici.

8 ustem, înălţimea =oastră 0 întrebarea pusă de stăpânul său îi

provocă lui ibrahim o oarecaredeamăgire. 4oliman se interesa rareoride pa#i. Prietenul său din copilărie păreasă îi fie de a#uns.

 Adolescentul umplu din nou cupasultanului. >nima îi bătea nebuneşte. însfârşit, padişahul îl băgase în seamă.)ra un început. "ar începutul acestatrebuia să aibă o urmare. 6u depindeadecât de el să facă imposibilul ca săiasă din rândul slu#başilor umili şi sădevină un persona# important ca>brahim. Pentru aceasta însă trebuia săfie primit în patul sultanului. 1i avea să

 

a#ungă acolo, chiar de-ar fi trebuit sămute munţii din loc.

#

8 %n sorbet0 porunci 4oliman.ustem se năpusti în oficiu şi se

 întoarse cu o tavă pe care se aflau douăceşti de porţelan chineesc. @ăuturarăspândea o mireasmă pătrunătoare.!runtea lui >brahim se întunecă. ustemuurpase atribuţiile servitorului desorbeturi. încălcarea acestei reguli ar fitrebuit pedepsită, dar sultanul, careobservase manevra, âmbi amuat.

8 *e el08 Aş ice mai degrabă e&ces de

el0 replică >brahim,nemultumit.

i

8 6u trebuie să te superi pe el.$a vârsta lui, şi noi am făcut destuleprostii. Ai dat ordinele pentru petrecereade diseară :

8 @ineînţeles0 =or fi focuri deartificii si sărbătoare

i M

 

publică. 9âine dimineaţă, slu#ba religioasăva avea loc la 4fânta 4ofia în preenţatuturor demnitarilor *urţii. "esfă-şurare de trupe, paradă militară, însfârşit, tot ceremonialul. O să-ţi arătprogramul după-masă.

8 9ă biui pe tine. Acum o să măodihnesc puţin. )moţiile din dimineaţaasta m-au cam druncinat. 6u aicunoscut niciodată bucuria de a fi tată. (i-o doresc cât mal

i

curând. Acum, că eşti mare-viir, emomentul să-ţi întemeiei o familie. 9-amgândit de#a la o căsătorie potrivită pentrutine.

8 4ingura mea familie eşti tu,4oliman 0

8 îţi cunosc sentimentele, >brahim.4ultanul se ridică şi se îndreptă

spre camera lui, precedat de patru pa#i însărcinaţi să-l debrace. Printre aceştia,se afla si frumosul ustem.

 

;Puştiul ăsta şi-a ales prostmomentul, îşi ise >brahim. Acum 4olimanare alte gri#i pe cap.<

4ultanului îi plăcea să facă o micăsiestă după-amiaa. "e data aceasta însă, nu putea adormi. 4e gândea lao&elana, la fiul lor. îi mulţumi lui Allah căi-a dăruit o bucurie atât de mare. 4imţeanevoia să se mişte, să-şi cheltuiască prea-plinul de energie. O mică plimbare călare în împre#urimileoraşului avea să-i facă bine. Printr-oasociaţie de idei, îsi

M i F i

aminti de dorinţa o&elanei de a iesi dinharem. ;!emeia

M M MM

asta nu e lipsită de îndrăneală, se gândiel. 6u s-a adaptat încă la datinile noastre."ar o să vină şi asta. )i, dar toategândurile astea mi-au alungat de totsomnul.<

 în timp ce pa#ii îl a#utau să-şi îmbrace mantia căptuşită cu lână dehermină, îşi aminti că nu mai inspectase

 

şcoala de icioglani de dinaintea plecăriispre hodos. în mod normal, le dedica înfiecare săptămână câteva ore. Acorda întregul său interes tinerilor pa#i careconstituiau pepiniera demnitarilor imperiului. "in rândurile or ieşeau marii-viiri, generalii, beilerbeii si totodatăfavoriţii anumitor înalţi funcţionari M   i

M i M

cu gusturi aparte. 4oliman nu găsea nimiccondamnabil în privinţa acestor preferinţepe care ulema moralişti le stigmatiau cuseveritate. Adoptând moravurile şiceremonialul @ianţului, căpeteniileotomane se ataşaseră în mod deosebit deaceste distracţii rafinate, necunoscutefoştilor nomai turcomani, grosolani şiprimitivi. "oar o&elana fusese în staresă-i devăluie padişahului voluptăţile şiplăcerile pe care le poate oferi o femeie împlinită. însă, în pofida dragostei pe careo avea pentru ea, trupurile proaspete aleadolescenţilor continuau să-l aţâţe. 6uconsidera că o înşală pe o&elana când

 

se deda amorului grecesc. Aceste relaţiidintre bărbaţi păstrau un caracter viril,răboinic şi nu uurpau cu nimic drepturilecon#ugale.

8 Aduceţi-mi calul0 îi poruncişambelanului. )scorta mea va fi redusă laminimum 0 înainte să plec, voi inspectaşcoala0H

 Apariţia sultanului printre pa#ii carese aflau în sala de sport provocă ooarecare tulburare. )unucii albi careasigurau instruirea şi disciplina icioglanilor erau a#utaţi de militari, #urişti şi oameni delitere. Pa#ii primeau o educaţie completăcare le permitea să facă o bună impresie în lumea în care urmau să ocupe cele mai înalte posturi. *ei care nu reuşeau să seridice la un nivel satisfăcător erautransferaţi în corpul ienicerilor sau alspahiilor. Acei care treceau de cele maigrele e&amene erau admişi în *asa>mperială, fapt care le deschidea cele maiatrăgătoare perspective.

 

4oliman se aşeă pe un tron auritpus pe o estradă, care îi oferea o privirede ansamblu asupra pa#ilor care e&ecutaue&erciţiile de gimnastică. $e admirăpriceperea, agilitatea şi frumuseţeasiluetei. în partea dreaptă a sălii, cei maitineri îşi cultivau musculatura la bareleparalele.

>nima lui 4oliman se bucură lavederea lui 9ustafa, micul prinţmoştenitor, care, la ece ani, e&ecuta cupreciie e&erciţiile cele mai dificile.

H

8 !iul meu e bine înestrat, apreciesultanul, încântat.

 îşi reproşă faptul că îl negli#ase. )raprima oară când îl vedea de la întoarcerea din hodos. Acaparat de o&elana, aproape că uitasede e&istenţa lui. "egustul faţă de?ulbahar nu trebuie să îl influenţee înprivinţa lui 9ustafa.

 Apoi âmbetul care îi lumina faţadispăru. $egea fratricidului îi reveni în

 

memorie. *a să-şi păstree puterea care îi revenea de drept, 9ustafa va trebui să-şi ucidă fratele vitreg mai mic. O sudoarerece îi năpădi fruntea. ecunoştea temeiulfratricidului, dar de data aceasta era vorbade F Ffiul o&elanei. >maginaţia îi ămisli oviiune oribilă. 9ehmed, adolescent, sebătea în mâinile muţilor seraiului, care îipetreceau şiretul în #urul gâtului. 4olimanse forţă să alungeaceastă halucinaţie. 9ustafa nu eradeocamdată decât un

i

copil nevinovat care se antrena la bareparalele, iar 9ehmed un sugar care abiadeschidea ochii într-o lume crudă.

4e uită din nou la 9ustafa, careevolua suplu la bare, vrând să fie demn detatăl lui. )forturile băiatului îl înduioşară. îşi propuse să-l ia la ospăţul din searaaceasta, în ciuda vârstei sale fragede. Apoi se întrebă dacă nu era necuviinciosca fiul său să participe la o ceremonie

 

care sărbătorea naşterea fratelui său maimic, pe care cândva va fi obligat să-le&ecute. )ra o fatalitate pe care nu oputea împiedica nimeni, şi cu atât maipuţin el, sultanul.

 înainte de a pleca, 4oliman îl chemăpe 9ustafa, îl mângâie pe obra şi îlsărută pe frunte.

8 4unt mândru de tine, fiule0 în ochii micului prinţ se citea

 încântarea. 9ustafa era frumos şi binefăcut. 4olimanQdescoperi o oarecareasemănare cu ?ulbahar, ceea ce îi mairăci entuiasmul. 6u, hotărât lucru 09oştenitorul său nu va participa la ospăţ.$a ece ani, trebuia să se culce devreme. îsi dădu seama cu

)  :

o uşoară stân#eneală că voise săgăsească un prete&t ca să îl îndepărtee.

8 Pe curând, 9ustafa 04oliman plecă. 9âine dimineaţă,

devreme, se va duce să îi vadă pe

 

o&elana şi pe micul 9ehmed, şi ea îl vaa#uta să uite de problema lui deconştiinţă.entru 4oliman, ilele şi nopţile sescurgeau senine, blânde şiliniştite. !ericirea sa înfrumuseţa

urâţenia iernii, negurile şi viscolele sale.*eaţa densă căpăta nuanţe sidefii,ăpada devenea un strat de argint,viscolele şi vântul cântau, lungimeanopţilor prelungea plăcerile şi voluptăţile,iar ilele scurte, strivite între umbreleorilor şi cele ale serii, i se păreau cu atâtmai preţioase.

*ăpătase obiceiurile unui orăşean înstărit, care nu avea nevoie sămuncească şi care îşi petrecea mareaparte a timpului lângă soţia unică şiadorată. "ragostea lor e&clusivă eraasemănătoare unui văl luminos şi diafancare îi punea la adăpost de restul lumii.Kislar agasi  veghea să nu fie deran#aţi."ar, în afara cercului lor magic, fericirea

P

 

aceasta neumbrită de nimic provoca critici.Padişahul îşi negli#a treburile de stat. încetase să mai preidee întrunirile"ivanului. (recuseră luni întregi fără ca elsă mai fi inspectat unităţile militare sau săfi viitat oraşele din apropierea capitalei,ceea ce tatăl său nu uitase niciodată săfacă. "oar vineri, i de sărbătoare pentrumusulmani, se ducea cu mare pompă săse roage la moscheea 4fânta 4ofia,defilând în mi#locul unui cortegiu alcătuitdin trupe în ţinută de gală şi încadrat desoldaţi din gardă cu căşti împodobite cupene înalte. Aceştia alcătuiau un fel de id în mişcare care îi împiedica pe oameniistrânşi de fiecare parte a străii să-şi vadăsuveranul, întors la Leni 4erai, sultanuloferea, conform protocolului, unospăţ demnitarilor imperiului. !iindmereu nerăbdător să se întoarcă la )s/i4erai, lângă o&elana, renunţase să maidea banchete.

$a *onstantinopol, oamenii de rând,care nu îi cruţau pe înalţii demnitari atuncicând aceştia nu se conformau tradiţiilor, îl

 

numeau în bat#ocură ;bărbatul cu osingură femeie<. Pentru turci, care aveauun cult al virilităţii, al superiorităţiimasculului asupra femeii, comportamentullui 4oliman faţă de o&elana friasacrilegiul. )i nu concepeau ca un sultancare are la dispoiţia sa sute de odaliscetinere şi frumoase poate să le negli#eedin dragoste pentru o femeie, oricare ar ficalităţile acesteia. Până şi ienicerii, ceimai disciplinaţi soldaţi ai imperiului, începeau să murmure.

Orbit de pasiunea lui pentruo&elana, 4oliman îi cedase practicputerea marelui-viir, care beneficia de întreaga sa încredere. *olegii lui >brahim,roşi de invidie, îi condamnau tinereţea şilipsa de e&perienţă, dar nu îndrăneau să îlcritice în fata sultanului.

i

4pre surprinderea tuturor celor care îl pândeau în aşteptarea unui pas greşit,

 

noul mare-viir conducea treburileimperiului cu o siguranţă uluitoare.

 înainte de plecarea lui Ahmed în)gipt, !erhat Paşa îi făcuse o viităsecretă şi îl asigurase că beneficiaă pemai departe de tot spri#inul lui.

8 *a şi tine, frate, sunt ultragiat desuficienţa şi de trufia acestui homose&ualimperial, care îşi arogă puterile unuivicesultan. în tinereţea mea, am învăţat căputerea otomană se baeaă pe treistâlpi7 armata, administraţia şi religia. Astăi, cei trei stâlpi sunt7 o&elana,>brahim şi 4oliman. Observă, te rog, frate,că sultanul e ultimul de pe listă0

 Apoi adăugase78 îţi înţeleg amărăciunea, Ahmed.

"ar timpul lucreaă în favoarea noastră.>brahim şi turma lui de intriganţi vor fimăturati de furtuna mâniei noastre.

H

!erhat îşi coborâse glasul78 Pereţii au urechi. Ascultă-mă

bine, frate0 Aici, la *onstantinopol, se

 

pregătesc evenimente importante. >eniceriisunt prelucraţi de oamenii mei. Aga lor îmieste prieten. *ând roadele vor fi coapte,vom trece la acţiune. >enicerii se vor ridica împotriva lui 4oliman. în )gipt, tu trebuiesă-ţi pregăteşti trupele să se revoltesimultan cu ale noastre. 4imultaneitateamişcărilor ne va asigura victoria asupra lui4oliman şi a drăgălaşului său. O dată cesultanul va fi răsturnat de la putere şi noi îivom lua locul, ne vom împărţi domeniile.(u vei lua )giptul şi Orientul 9i#lociu, iar eu voi păstra Anatolia şi umelia. )echitabil, nu-i aşa :

>brahim auise despre acestconciliabul, fără a-i cunoaşte subiectul.=echea prietenie dintre cei doi demnitariputea furnia o e&plicaţie plauibilă7 odiscuţie inofensivă de rămas-bun înainteaunei despărţiri îndelungate.

"ar tânărul >brahim era înestrat cuo intuitie care avea

i

 

să-l slu#ească din nou. *unoscândreputaţia lui !erhat, el puse pe urmele luicâteva ;umbre< care nu îl mai slăbiră.*umnatul sultanului observă că eraurmărit si reactionă în

Ci

consecinţă. "iscuţiile lui !erhat cuprietenii săi, demnitari ca şi el, sedesfăşurară în sala "ivanului şi în cursulunor recepţii oficiale. *uvintele schimbatecu aceste prile#uri nu puteau fi auite.Prevăător, >brahim îi propuse sultanului îndepărtarea lui !erhat din*onstantinopol. 4oliman, care îl detestape acest cumnat renumit pentru perfidiasa, îi acceptă sugestia.

8 Ocupă-te de problema asta,>brahim 0 Ai mână liberă0 9arele-viir găsi o soluţie elegantă. îlrechemă la

*onstantinopol pe 3assim Paşa,beilerbeiul Anatoliei, şi îl înlocui cu !erhat."esi înfuriat de această avansare care îi

H

 

strica socotelile, !erhat se supuse şi seinstală la Amasia, unde se afla reşedinţamisiunii sale.

 încreător în >brahim, care preluaenergic frâiele guvernării, sultanul se lăsă în voia plăcerilor pe care i le dăruiao&elana. îşi petrecea aproape fiecare ila )s/i 4erai. Pentru a-şi ascundeabsenţele de la Leni 4erai, puse ca însala "ivanului, în partea superioară aperetelui opus intrării, să se facă ofereastră ăbrelită de unde putea urmări întrunirile consiliului fără a fi văut.6imeni nu se lăsă păcălit, dar aparenţeleerau astfel salvate.

9arele-viir era copleşit deonoruri. "eţinea sigiliul imperial - fapte&cepţional un stindardF cu şase coi decal, cu una mai puţin decât al sultanului.4angiacbeii - sau coloneii - aveaudreptul la o coadă, beilerbeii - saugeneralii- colonei - arborau două sau treicoi, iar viirii, patru.

 

>brahim dispunea de o autoritateconsiderabilă. în aceeaşi calitate cusultanul, el putea să comande armatele,să ordone e&ecutarea miniştrilor,ambasadorilor si crimina-

M '  M

>ilor, să promulge legi, să facă dreptatecu a#utorul acelor ulema, #urişti de mareprestigiu, să tratee cu puterile străine şisă-l repreinte pe sultan în timpulabsenţei acestuia.

4e întreba deseori dacă, prinacest val de promovări, onoruri şi înestrări, 4oliman nu încerca să serăscumpere pentru locul din ce în ce maimare pe care i-l acorda în inima luio&elanei, în detrimentul prietenului său.

4pre deosebire de predecesorii lui însă, el nu se temea de destituire, nicide condamnarea la moarte, deoarecesultanul #urase în faţa lui "umneeu că îiacordă imunitate absolută7 ;Atâta vremecât trăiesc eu, tu nu vei fi ucis, indiferentde împre#urări...<

 

9ehmed, bebeluşul vioi, delicat şifermecător, îl încânta pe 4oliman, care îlaşea pe genunchii săi şi îl mângâia.

8 ) blând ca un miel, băieţelulăsta al meu0 îi lipseşte ferocitateastrămoşului său 9ehmed al ll-lea0spunea el râând.

8 Are tot timpul să a#ungă aşa,răspundea o&elana, privind cu mândrieşi dragoste micuţa făptură care îidăruise, pe

F Pierându-şi în cursul unei bătălii stindardul, unuldintre primii sultani ai dinastiei Osman tăiase cusabia coada unui cal, o legase de vârful lăncii saleşi le strigase soldaţilor să-l urmee Nn.a..lângă bucuria de a fi mamă, poiţia deinvidiat de cadână-sul- tană. =a fi mare,puternic şi strălucitor ca tine0 adăugă ea.

4oliman descoperise în fiul lui o #ucărie de care nu reuşea să se sature. înschimb, o&elana încetase să mai fie #ucăria sultanului şi îşi devăluia treptattemperamentul aprins şi combativ. 4piritul

 

de independenţă şi francheţea ei aveau dece să descumpănească. 4chimbătoare cao i de primăvară, ea trecea de la tristeţela veselia unei copile. "ispoiţia ei biară îl încânta pe sultan. Obişnuit să nu vadă în #urul său decât spinări încovoiate,descoperise în o&elana o fiinţă care nu înfrumuseţa realitatea ca să îi facă M   i

plăcere şi care îndrănea chiar să îlcontraică. )a avea însă şi simţulechilibrului, asociat cu un talent diplomaticcare îi îngăduia să se e&prime liber, fără adepăşi măsura. !elul ei de a vorbi pe faţă îl şoca frecvent pe sultan, care însă înţe-legea că sub aparenţa aceasta denesupunere se ascundeau o dragoste şi oloialitate neştirbite.

 într-o i de vară, se plimbau pealeile grădinii reervate membrilor familieiimperiale. *ăprioare domesticite se apro-piau de o&elana, o priveau cu ochii lor umei şi adulmecau cu botul mâncarea pecare nu uita niciodată să le-o aducă.

 

 Această inactivitate fericită îl apăsadin când în când pe sultan, care simţeanevoia să-şi cheltuiască energia într-unmod mai brutal.

8 Aş avea chef de o vânătoare demistreţi, spuse el visător. în împre#urimile Adrianopolului sunt păduri pline de vânat.*red că o să merg într-una din ileleastea.

8 As fi asa de fericită să te însoţesc0 e&clamă o&e-

H HH

lana. în Polonia am vânat deseori mistreti.H

4oliman se opri, uluit.8 (u, ai vânat mistreti : ?lumeşti0

Q H H

8 +n cursul unei vânători din astea,calul meu s-a speriat şi a luat-o la galop,loan 'âpol5a, guvernatorul (ransilvaniei,m-a salvat de la o moarte sigură.

8 6u-mi vine să cred 08 1i totuşi, aşa a fost0 =iaţa ar fi

destul de monotonă fără unele peripeţii.

 

8 O femeie să meargă lavânătoare de mistreţi :

8 "e ce nu : replică ea, sfidătoare.8 !iindcă legile noastre islamice

le interic femeilor asemenea fanteii."acă te-as lua la vânătoare, as atâta

>

Q H K K

tăciunii revoltei0 4ă nu mai vorbim deabsurditatea asta0

)ra prima dată când o&elanavedea chipul stăpânului ei înroşindu-sede mânie. *a să-l îmblânească, eaibucni în râs.

8 6u te supăra, soarele meu0=oiam doar să fiu mereu lângă tine. 1tiucă e o dorinţă irealiabilă, că locul meu eaici, între pereţii acestui palat0

(risteţea ce se ghicea din plin subaceastă aparenţă de bună-dispoiţie nu îi scăpă sultanului. Pentru a-şirăscumpăra brutalitatea, îi făcu oconcesie.

 

8 "upă ce mă întorc de la Adrianopol, îţi promit că ne plimbăm cubarca pe @osfor.

*hipul o&elanei se lumină. Ameţită de bucurie, bătu din palme.

8 )ram sigură că într-o bună i osă te înduri să mă iei cu tine0 4unt atâtde fericită că-mi vine să sărut urmelepaşilor tăi0

)&altarea ei îl impresionă. "e lafereastra ce dădea spre grădină,sultana-valide observase scena cuiritare. *ând 4oliman îi făcu viitailnică, obicei pe care şi-l luase de când,practic, se stabilise la )s/i 4erai, mamalui îl primi cu un âmbet amar pe buele-i subţiri şi strânse.

8 4unt decepţionată 0 Profunddecepţionată 0

4oliman intuia motivul supărării ei,dar se prefăcu mirat.

8 6u te înţeleg, mamă.

 

8 Ai a#uns unul dintre sultaniiaceia trândavi care merg pe urmelefoştilor regi ai Persiei. )i şi-au pierduttronul şi viaţa fiindcă s-au dedatplăcerilor haremului, negli#ând datoriilesuveranităţii. ?ândeşte-te la parvenitulăla de >smail 4avafi care a smulssceptrul din mâna regelui 1irvan, uitatastăi de toţi. =rei să-i împărtăşeştisoarta :

8 (emerile tale sunt deşarte şireproşurile nemeritate. >mperiul este binecondus şi treburile de stat nu au de suferit. Aş vrea să-ţi pun o întrebare, mamă.!ericirea mea te întristeaă :

8O fericire construită pe ruinaprestigiului tău mă doboară0

8 9amă, primul meu viir este unom de stat înţelept şi conştiincios.*omportarea lui îmi depăşeşte cele maimari aşteptări. îngăduie-mi să mă retrag,mamă0

 

4oliman o salută cu respect şi ieşi.Optimismul lui nu era în întregime #ustificat. 4e pregăteau evenimente grave.$a suprafaţă, imperiul se bucura de operioadă de pace cântată de poeţi, dar deloc apreciată de militarii care nu visaudecât la răboaie şi la #afuri.

>brahim e&ercita de un an funcţia deşef al guvernului, când sultanul, mulţumitde eminentele sale servicii, hotărî să-iacorde mâna surorii sale mai mici, 2adice. Aceasta primi vestea cu bucurie, deoarecereputaţia frumuseţii bărbăteşti a lui >brahim îi a#unsese de mult la urechi. 4olimanhotărî ca nunta să fie sărbătorită cu marepompă. >ntrarea răsunătoare a lui >brahim în familia imperială îi consolida poiţia şispulbera cu totul speranţele celor carescontaseră pe uura rapidă a puterii sale.*eremonia nunţii fu precedată de petrecerioficiale şi populare care durară nouă ile.9ai multe petreceri de o splendoare

 

nemaivăută avură loc la palatul marelui-vi- ir, la hipodrom, în piaţa din faţa 4fintei4ofia, în faţa baarurilor şi în principalelepieţe ale capitalei. Ospeţele se ţineau lanţ.Populaţia şi garnioana *onstantinopolului îşi primiră partea lor de mâncăruri, dulciuri,fructe şi băuturi dulci. 9ulţimea fu distratăcu spectacole în plină stradă. "ansatori,muicanţi, dresori de urşi, povestitori deistorioare halii, înghi- ţitori de săbii,scamatori şi  karaghio&i)   recoltau aplauefrenetice.

F 4pectacol foarte apreciat în (urcia,alcătuit din teatre de păpuşi şi din umbrechineeşti Nn.a..

>brahim voia să-şi sporeascăpopularitatea. 6evestele înalţilor demnitarisărbătoreau fericitul eveniment în spaţiul închis al haremului.

$a ultimul banchet, preidat de 4oliman -cinste pe care nu o acorda decât în mod

e&cepţional -, >brahim îi servi un sorbet într-o cupă făcută dintr-un singur turcoa.

 

 în preenţa sultanului si a tuturor invitatilor săi, marele-viir declară cu emfaă7 t

M M

8 6u a mai fost niciodată vreopetrecere la fel de măreaţă ca la nuntamea0

=

"escumpănit de lăudăroşenia aceasta,4oliman îl întrebă7

8 *um adică :Preenţa de spirit a marelui-viir se dovedi

la înălţime78 O, venerate padişah, nunta mea

a fost onorată de preenţa lui 4oliman, împăratul-împăraţilor, apărătorul >slamului,stăpânul 9eccăi şi al 9edinei, al"amascului şi Ale&andriei şi 9are *alif.$a petrecerile tale nu o să-ţi poţi invitaniciodată un persona# de rangul tău,fiindcă aşa ceva nu e&istă0

4ultanul âmbi, amuat de replică.8 >brahim, e&plicaţiile tale m-au

satisfăcut pe deplin 0

 

"uşmanii marelui-viir oftară deamăgiţi.4e mai

pierduse un prile# de a asista la căderealui.

 în cea de-a noua i, >brahim sepreentă cu mare pompă la )s/i 4eraipentru a-şi întâlni soţia. O festivitate demari proporţii îi strânse laolaltă pe poeţiicei mai renumiţi, care recitară versuri,cinstindu-l pe sultan şi pe tinerii căsătoriţi. Apoi 4oliman îi căsători pe 2adice 2anumşi pe favoritul lui. *uplul, încon#urat de uncortegiu minunat, se întoarse la palatulmarelui-viir. Astfel luară sfârşitceremoniile de nuntă.

 A doua i, 4oliman şi >brahimplecară la Adrianopol. Pentru a se odihnidupă aceste sărbători îndelungate, orga-niară o vânătoare de mistreţi. într-oseară, în timpul unei cine în doi, un curier epuiat sosi de la *onstantinopol pentrua-l anunţa pe 9arele 4enior că o&elana,

 

cadâna-sul- tană, născuse un al doileabăiat.

4trălucind de bucurie, 4oliman pusesă se înşeuee caii şi, urmat de >brahim,porni în galop spre capitală. "upă ocavalcadă frenetică, sosi la )s/i 4erai înori. >brahim îşi continuă drumul, în timpce 4oliman se năpustea spreapartamentul o&elanei...

6aşterea micului 4elim, deşi îmbucurătoare pentru cuplul imperial,trecu aproape neobservată de locuitorii*onstan- tinopolului. !iind al treilea fiu alsultanului, el nu avea nici o şansă de a încinge sabia lui Osman, deoarece fraţii luimai mari, 9ustafa şi 9ehmed, se bucuraude o sănătate dătătoare de siguranţă în cepriveşte continuitatea dinastiei.

o&elana învinse în sfârşit împotrivirea sultanului de a o lăsa să iasădin harem. "upă cum făgăduise şi dupămulte eitări, o duse la palatul lui de varăde la %s/udari - fostul 2risopolis -,

 

localitate estivală aşeată pe ţărmulasiatic al @osforului. 4eraiul imperial se înălţa în mi#locul unei grădini paradiiace.!erestrele ofereau o privelişte magnificăasupra *onstantinopolului. =ile frumoasese înşirau ca nişte perle pe malul mării.Partea comercială a oraşului, locuită deoamenii de rând - turci, armeni, iranieni şisirieni era iolată de cartierul reidenţial.

(raversarea @osforului cu barcaimperială, pusă în mişcare de doispreecevâslaşi îmbrăcaţi în staco#iu, îi făcu onespusă plăcere o&elanei. Aventura însăse opri aici, deoarece, abia ieşită din )s/i4erai, trebui să se închidă între pereţiialtui harem, iolat, lu&os şi monoton.Pentru o&elana, această plimbare eratotuşi începutul unei libertăţi de mişcarepe care era hotărâtă să o obţină cu oricepreţ. =iata ei se desfăsura, tihnită si idilică, între un bărbat care o

K F Q t ) 

 

idolatria şi doi copii adoraţi. "ar ambianţamohorâtă a seraiului o apăsa din ce în cemai rău.

 Avea să împlinească douăeci deani. !rumuseţea ei căpătase o strălucirecare îi atrăsese o reputaţie considerabilă. >se spunea de#a ;"ivina o&elana<.!avoarea crescândă de care se bucuraprovocă interesul curţilor străine. 4evorbea de ea la oma şi la Paris, la9adrid şi la Praga, la *airo şi la @elgrad."emnitarii imperiului îi trimiteau cadouriscumpe. 4oliman îi lăsa în pace, deoarecereputaţia o&elanei dădea strălucirepropriei glorii.

"upă două luni petrecute la%s/udari, se întoarseră la *onstantinopol.4oliman voia să asiste la recepţia pe caresultana-valide o dădea în cinstea ginereluiei >brahim. 4oliman insistase mult pentru aobţine consimţământul mamei sale, carese arăta reervată în privinţa admiteriimarelui-viir în antura#ul ei. @ătrâna

 

doamnă ceru ca toţi ginerii ei împreună cusoţiile să fie preenţi la această reuniunede familie. în acest fel, voia să-i dea a înţelege favoritului fiului ei că îl trateaăpe picior de egalitate cu cumnaţii lui.

"eşi, în calitate de sultan şi de capde familie, 4oliman ar fi trebuit să a#ungăultimul la petrecere, preferă să îi cedeeaceastă onoare prietenului său, deoarecese temea ca bătrâna lui mamă să nu îifacă o primire mai curând rece. Pentru a osili să-l tratee cu bunăvoinţă, 4oliman sestrădui să fie amabil cu cumnaţii lui, cutoate că îi dispreţuia. elaţiile dintreo&elana si sultana-valide seamelioraseră de la naşterea lui

M :

4elim. 2afsa 2atun acorda maternităţii oimportanţă deosebită. încercase de maimulte ori să înmoaie intransigenţa fiului eifaţă de ?ulbahar, dar se lovise de un refucategoric.

 Apariţia lui >brahim, însoţit de2adice, făcu senaţie. Prinţesele

 

imperiale cunoşteau renumele de bărbatfrumos al favoritului, ceea ce e&plicapasiunea fratelui lor, dar realitateadepăşea de departe cele mai măgulitoareaşteptări.

;Are frumuseţea diavolului<, îşi isesultana-valide, frapată de înfăţişareaultimului ei ginere, ce părea să fi întrunittoate perfecţiunile naturii umane, cărora lise adăuga un farmec ireistibil. ;Acum înţeleg de ce mi-a sub#ugat fiul.<

9alfiru şi (urhan îl contemplau,ăpăcite de preenţasa strălucitoare. Până si 3assem, care îsiidolatria soţul,

M Q M F F

constată că 9ustafa făcea figură #alnică pelângă marele-viir.

*ea mai tulburată fu însă o&elana,care, după ce trăise câţiva ani la oma şiadmirase capodoperele sculpturii greceşti,găsea termeni de comparaţie în acestsens. >brahim semăna surprinător de multcu o statuie a lui Apolo, una dintre celemai admirabile piese ale colecţiei prinţului*olonna. 4pre deosebire de acest eu

 

grec imobiliat în marmură, marele-viir emana un farmec prestigios. "upă ce îşipetrecuse anii din urmă la )s/i 4erai,printre eunucii degustători şi cunoscuseun singur bărbat sub trăsăturile lui4oliman, >brahim îi făcu impresia unui eu întruchipat care se distra provocândnăuceala femeilor. Pentru o&elana, fu unşoc emoţional, pe care ibuti doar cu greusă îl depăşească si să îl controlee. 6umai simţise niciodată asaM M

; ;

ceva. Oare se îndrăgostise :!aţă de soţul ei, 2adice era de o

mediocritate #alnică.*ă 4oliman fusese vră#it de >brahim

nu era, aşadar, deloc de mirare. "atorităprivilegiilor şi puterii sale, el îşi putuseoferi acest e&emplar de rasă, aceastăminune.

>maginaţia o&elanei se înfierbânta. Apolo, sub trăsăturile lui >brahim, fusesee&ilat în acest colţ al (urciei, deoarece încercase să i-o răpească eului eilor pe?animede. >poteă romanescă, inspirată

 

de basmele mitologice ce hrăneau adeseavisurile o&elanei.

>brahim simţea instinctiv intensitateaprivirii favoritei aţintită asupra lui, dar sefăcu că nu observă nimic. înţelese că îldorea. evelaţia aceasta îl îngroi. "acă4oliman descoperea că prietenul luistârnise pasiunea în inima o&elanei,această întâlnire ar avea un sfârşit tragic."in fericire, sultanul şi cumnaţii săipresupuneau că interesul suscitat de>brahim printre nevestele lor se datorae&clusiv curioităţii provocate de intrareaunui nou membru în familia lor.

o&elana era înspăimântată decomple&itatea şi violenţa sentimentelor ei.4e învăţase să-l urască pe acest bărbat înainte de a-l fi cunoscut personal, şiacum, că se afla în apropierea lui, cădeapradă farmecului său. 4e vedea strânsă lapieptul lui în timp ce el o poseda. ;9ai alesasta nu 0< îşi ise ea, îngroită. "ragostealor ar fi atras după sine o avalanşă de

 

nenorociri. o&elana refua chiar şi să segândească la urmările unei intrigisentimentale. (rebuia să-l alunge pe>brahim din mintea, inima şi imaginaţia ei,să refulee, să înăbuşe efuiunile, săstingă incendiul înainte ca el să ia proporţiiprea mari. (rebuia să îl urască pe acestbărbat, care nu îi putea aduce decâtnefericire şi ruină. >nstinctul o împingeaspre el, în timp ce raţiunea îi poruncea să-l îndepărtee de ea, de gândurile şi visurileei.

 între timp, conversaţia banală şidelânată se învârtea în #urul vremii, agrădinăritului, a pietrelor preţioase şi aliteraturii. 2adice recită câteva poeii de!ali, @â/i şi !ighani.

"ar, din spatele âmbetelor politicoase, mesenii se pândeau, seobservau şi se spionau. "eşi #enat depreenţa neliniştitoare a o&elanei,>brahim arunca pe ascuns priviri spre!erhat Paşa, ca şi cum ar fi vrut să

 

descifree pe figura acestuia sumbrelesale planuri. 9ustafa l-ar fi sugrumat,dacă ar fi putut, cu propriile mâini pefavoritul imperial care îi furase postul demare-viir. 4urorile sultanului, cu e&cepţialui 2adice, care îşi adora soţul, îi uraudeopotrivă pe o&elana şi pe >brahim,aceşti doi intruşi care acaparaserăafecţiunea fratelui lor. !in cunoscător alfirii umane, 4oliman ;simţea< pasiunile şifuria ce mocneau sub măştile placide alemesenilor.

4clavii aduceau dulciuri, aharicale, îngheţate parfumate, fructe şi sorbeturi.*a să îi facă plăcere fiului ei, sulta- na-valide îi âmbea lui >brahim, dar îi vorbeapuţin şi abia de îi răspundea. o&elana se întrebă cum resimţea marele-viir aceastăostilitate prost deghiată. *u siguranţă căera sensibil la ea, dar afişa o seninătatedesăvârsită. (oată seara,

Q >Y#

 

nu schimbă cu cadâna-sultană decâtcâteva cuvinte fără însemnătate. Aceastăindiferenţă o enervă pe o&elana, care ar fi vrut să ştie dacă era reală sauprefăcută.

=iita marelui-viir si a soţiei saledură două ceasuri,

i tt 

apoi cei doi se retraseră înaintea lui4oliman, aşa cum le recomandaseacesta. "upă plecarea lor, 2afsa 2atunprivi cu răceală somptuoasele cadourioferite de tânărul cuplu - tăvi de aur,mătăsuri, bibelouri chineeşti -, etalate peo masă veneţiană de lângă uşă şi, fără ale atinge, de parcă ar fi fost otrăvite, le împărţi fiicelor ei şi o&elanei.

ecepţia aceasta o obosise.Preenţa lui >brahim, oaspete nedorit, îilăsase un gust amar. 2afsa 2atun regretacă dăduse ascultare capriciilor fiului eiacceptând viita aceasta deonorantă.

 

8 "eschideţi ferestrele0 le poruncisclavelor sale. 4-a făcut înăbuşitor aici0spuse ea, privindu-l fi& pe sultan.

4oliman se făcu a nu înţelege aluia #ignitoare a mamei sale.

8 4ă mergem, o&elana, spuse el.) târiu.

4e retraseră în apartamentulsultanului, unde ea îşi petrecea nopţilecând acesta se afla la )s/i 4erai. Ambianţa apăsătoare a serateidruncinase buna-dispoiţie a lui 4oliman,care se lăsă debrăcat în tăcere.

 în timp ce îşi scotea podoabele,aşeată la măsuţa de toaletă, o&elanaprivea în oglindă silueta înaltă şi subţire asultanului. 1i-> imagină îmbrăţişându-şifavoritul. !u cuprinsă de un val brusc degeloie şi ură faţă de >brahim, care i sedăruia sultanului. în loc să le facă fericitepe femei, acesta se deda unor practici

 

respingătoare. )&perienţa ei personală cudoamna ebia nu îi schimbase gusturile.

(otul o îndepărta de acest bărbat pecare l-ar fi vrut numai pentru ea. *um ar fireacţionat 4oliman, dacă ar fi bănuitsentimentele pe care le nutrea soţia luifaţă de favoritul său : Ar fi poruncit oaree&ecuţia acestor două fiinţe pe care leadora deopotrivă, dar pe fiecare în felulei :

o&elana înţelese în clipa aceea cerepreenta haremul pentru turci. )ldesfiinţa toate ispitele capabile săprovoace complicaţii în sânul familiilor lor sau, cel puţin, aşa îşi închipuiau ei.4ultana-valide îşi asuma riscuri mariprimindu-şi ginerii în apartamentul ei înpreenţa fiicelor sale. Apariţia unui bărbatce întrunea calităţile e&traordinare ale lui>brahim ar fi tulburat apele cele mailiniştite.

?ândurile o&elanei fuseră întrerupte de intrarea lui kislar agasi  care

 

aducea un mesa# urgent din partea mare-lui-viir. 4oliman desfăcu în grabăpergamentul şi, de la primele rânduricitite, se încruntă.

8 *e: 0 e&clamă el.o&elana şi  kislar agasi   îl priveau,

intrigaţi, dar fără a îndrăni să-i pună întrebări.

4ultanul fu cel care sparse tăcerea.8 >brahim mă anunţă că Ahmed

Pasa s-a revoltatM

>

 împotriva autorităţii mele şi s-a proclamatsultanul )giptului0 >brahim a luat de#amăsurile necesare ca să-l neutraliee.

4oliman avârli pergamentul pe omăsuţă.

8 Agenţii lui >brahim îisupravegheaă îndeaproape pe anumiţimembri ai "ivanului pe care îi bănuia căsunt înţeleşi cu Ahmed. >brahim a strâns indiciicare dovedesc că

C F

 

!erhat Paşa #oacă un rol suspect înafacerea asta.

4oliman se uită la kislar agasi   şi île&pedie. 6u voia ca ;şeful fetelor< să fiepus la curent cu ceea ce avea să urmee. Apoi continuă, adresându-i-se o&elanei7

8 *a să-l iolee pe !erhat deacoliţii săi, >brahim propune ca funcţia debeilerbei al Anatoliei să-i fie luată şi să i se încredinţee administraţia unui oraş demai mică importanţă din umelia, dee&emplu 4emendria. în târgul ăsta i-ar putea controla mai uşor mişcările.Prete&tul l-a şi găsit7 abuurile şi măsurilenedrepte ale lui !erhat au provocatplângeri din partea supuşilor săi. >brahimnu a dat dispoiţii împotriva lui înainte dea-mi cere autoriaţia, deoarece !erhatface parte din familia imperială. *e părereai, o&elana, despre afacerea asta :

)a fu plăcut surprinsă auindu-l pesultan cerându-i părerea.

 

8 înţelepciunea ta va găsi o soluţiemai bună acestei probleme, răspunse eacu modestie, pentru a nu da impresia căvoia să se amestece în treburile de stat.

4ultanul insistă78 >ntuiţia ta, o&elana, nu-ţi spune

nimic despre ce se va întâmpla :4oliman abia îşi stăpânea furia.8 4ă-i ierţi pe demnitarii prinşi

asupra faptului e cea mai proastă politică,o&elana. Ar fi trebuit să-l e&ecut pe Ahmed după ce căpătasem doveilelegăturilor lui cu =eneţia.

8 6u e niciodată prea târiu ca să-ipedepseşti pe trădători0 spuse o&elanacu fermitate.

8 Zsta-i răspunsul pe care-laşteptam de la tine 0 4oliman îitrimise un mesa# lui >brahim7  *cionea&(

cum cre&i c( e mai bine. m /ncredere /n

tine.8 

 

 în ilele următoare, din )gipt sosirăştiri îngri#orătoare. >ntrigile lui Ahmeddădeau roade. $a *airo, mamelucii îmbră-ţişară în masă caua sa şi îi masacrară peienicerii din gardă. ebelul trimise soli lapapă, la marele maestru al Ordinului4fântului loan şi şahului >smail al Persiei,cerându-le a#utorul, oferindu-le în schimbconcesii teritoriale şi politice importante.@ătu monedă cu numele lui şi îi înştiinţăpe suveranii străini de ridicarea lui larangul de sultan.

*almul afişat de >brahim în cursul întrunirilor "ivanului i

 îl surprindea pe padişah. 9arele viir îşifăcea însă #ocul cu virtuoitate. în timp ceorgania un corp e&pediţionar ce urma săatace forţele armate ale lui Ahmed, elpregătea în taină o lovitură de teatrumenită să pună rapid capăt rebeliunii.

$a *onstantinopol, revolta lui Ahmed avu repercusiuni ce a#unseră până în sânul familiei imperiale. !urtuna ibucni

 

când sultana-valide, de obicei e&trem deponderată, îi trimise un mesa# evident fiuluiei, invitându-l la ea.

@ătrâna doamnă îl primi cu răceală.$ângă ea, 9alfiru, soţia lui !erhat, cuochii în lacrimi, îl aţintea cu o privireacuatoare. $a început, 2afsa 2atun see&primă pe un ton moderat.

8 >nfluenţat de alţii, ai început să-ipersecuţi sistematic pe membrii familieitale. "igraţierea lui !erhat a urmat-o pecea a lui 9ustafa. 4ituatia lui $ufti nu e niciea mai strălucită.

F

) transferat de la un post la altul, ca opersoană negli#abilă.

4ultanul o ascultă răbdător, dupăcare îi puse o întrebare7

8 "e asta m-ai chemat :8 "a 0 =oiam să-ţi vorbesc de

!erhat. "eonoarea sa se răsfrângeasupra familiei0 Asupra nevestei lui,asupra mea şi asupra ta însuţi. 4upuşii tăiau început de#a să murmure.

 

8 Pari să fii la curent cu agitaţiaopiniei publice.

8 =eştile se răspândesc repede,4oliman. îţi cer să-l pui la loc pe !erhat înfuncţia de guvernator al Anatoliei.

)&presia lui 4oliman se înăspri.8 6ici vorbă 0 îi voi acorda venituri

mari, dar nu va mai părăsi 4emendria.9alfiru interveni cu violentă7

i

8 9ama are dreptate0 Aduciatingere prestigiului propriei familii0

4oliman înălţă capul şi o pironi pe9alfiru cu privirile.

8 6u0 îi pedepsesc pe cei care auabuat de încrederea mea0

8 !aci o greşeală, fiule0 îi aduci oacuaţie gravă cumnatului tău0

4oliman îşi salută mama şi părăsiodaia fără a le răspunde.

 întors la o&elana, se plânse deatitudinea adoptată de mama lui.

8 la apărarea unui trădător0

 

8 (rebuie să o ierţi, dragosteamea0 )a nu cunoaşte substratul acesteihotărâri0

8 6ici măcar nu s-a gândit să mă întrebe despre motivele care m-au făcutsă procede aşa. %rmeaă orbeştesfaturile lui 9alfiru.

o&elana âmbi cu indulgenţă.8 (rebuie să o ierţi. =ârsta îi

slăbeste mintea de la oM M

vreme încoace. Aruncase de#a prima săgeată

 împotriva lui 2afsa 2atun. 4ultanul chibui îndelung.

8 Ai dreptate. îşi pierde pe i cetrece luciditatea, nu e chiar asabătrână.8 !enomenul ăsta se manifestă

uneori prematur, spuse o&elana. )a econvinsă că procedeaă bine, dar mintea ei e rătăcită.

8 ) trist0 4ă asişti ladecrepitudinea propriei mame... în afară

 

de tine, o&elana, şi de >brahim, nu măpot biui pe nici un membru al familieimele. *opiii sunt prea mici... Am mare încredere în tine, o&elana 0

*ând a#unse la Leni 4erai, îl găsipe >brahim care îl aştepta nerăbdător, cufaţa luminată de un âmbet.

8 O veste bună, 4oliman 0 Ahmede mort0

8 )şti sigur:8 Absolut0 *ei pe care i-am trimis

 în taină la *airo s-au strecurat în palatullui Ahmed în toiul nopţii şi l-au surprins în pat. "upă o luptă scurtă, i-au tăiatcapul. $ipsiţi de şeful lor, mamelucii audepus armele. %ită-te0

 înălţă capacul cielat al unuiplatou mare din aur pus pe o masă deeben #oasă şi rotundă şi în faţa ochilor sultanului apăru capul decapitat şi golitde sânge al lui Ahmed. @ine păstrat substraturile de fard, părea viu.

 

%n âmbet satisfăcut ilumină chipulsultanului.

8 lată un spectacol care îmi bucurăvederea0

8 Zsta-i sfârşitul pe care îlhărăesc duşmanilor tăi, indiferent căsunt regi sau ţărani0 6u am îndrănit să-ţi pomenesc de acţiunea asta riscantă înainte de a fi sigur de succesul ei.

4ultanul îl îmbrătisă, e&uberant.R i) 

8 îti mulţumesc, >brahim 0 Asta nu înseamnă însă că

•  t ) 

)giptul e pacificat. 9amelucii şiconducătorii lor tot mai sunt capabili săridice capul. Acţiunea ta trebuiedesăvârşită la faţa locului, în )gipt.evolta lui Ahmed devăluie e&istenţacâtorva focare ce trebuie lichidate. 4untispitit să debarc la Ale&andria în fruntea ostii si să nimicesctoate forţele ina-

C M R

 

mice care se opun mai mult sau maipuţin pe faţă autorităţii mele.

8 A#unge să-mi dai ordinul să atacduşmanul, să luptcu el si să obţin victoria 0

M i

4oliman îşi puse mâinile pe umeriiprietenului său şi răspunse cuseninătate7

8 Aşa să fie0 îţi încredinţecomanda corpului e&pe- diţionar. "ispuide puteri discreţionare.

*u puţin timp înaintea plecării lui>brahim, alte două revolte ibucniră la Ale&andria si la "amasc. Politia secretă

M

H

semnala totodată o efervescenţăsuspectă în sânul populaţiei*onstantinopolului.

8 Pacea îi înnebuneşte pe turci0spuse >brahim, luân- du-şi rămas-bun dela sultan. Pregăteşte o nouă campanie.) o necesitate absolută.ămas singur, 4oliman chibui îndelung la

 

acest sfat. Absenţa marelui-viir îl sili să iadin nou frâiele guvernului. A5as Paşa,numit al doilea viir, era un e&celente&ecutant, dar îi lipseau spiritul de iniţiativăşi anvergura lui >brahim. 4ingur, eraincapabil să se descurce în fruntea

guvernuluicaparat de afacerile de stat,4oliman îşi petrecea de-acumcea mai mare parte a timpului la

Leni 4erai. în pofida iubirii pentruo&elana şi copiii săi, viitele lui la )s/i4erai se răreau. eţinut la palatul imperial,s-a apropiat pe nesimţite, aproape fără săvrea, de 9ustafa, fiul său cel mare, caresuplinea lipsa lui 9ehmed şi 4elim.o&elana era conştientă de acest pericol,iar neliniştea ei nu înceta să sporească. O împăcare între 4oliman şi ?ulbahar, deşipuţin probabilă, nu trebuia e&clusă. o&e-lana nu se mai biuia pe spri#inul sultanei-valide. Atunci când îşi privea copiii,neliniştea îi strângea inima şi lacrimile onăpădeau. *ând 4oliman venea la )s/i

.A

 

4erai să-i mărturisească dragostea lui, sesimţea liniştită. însă era suficient ca el săplece pentru ca senaţia de nesiguranţăsă o asaltee din nou.

 Acum îsi dorea ca >brahim să se întoarcă. Preenta lui

HH

avea să restabilească vechiul echilibru, îngăduindu-i lui 4oliman să-şi petreacăcele mai multe ile la )s/i 4erai. 4e întreba uneori dacă dorinţa ei de a-l vedeape marele-viir revenind la *onstantinopolnu ascundea în realitate sentimente maitulburi. îşi amintea de prima lor întâlnire şide impresia puternică pe care i-oprovocase acesta. >brahim îi apăreadeseori în vis. )rau vise delirante, erotice,care-i puneau simţurile pe #ar. într-onoapte, când 4oliman făcea dragoste cuea, imaginea lui >brahim s-a suprapus pestechipul padişahului. "e atunci o bântuia ospaimă îngroitoare7 să nu rosteascănumele lui >brahim în somn. *ăci raţiunease pierde în labirintul viselor, iar dinadâncurile minţii ţâşnesc în somn tdate

 

spectrele ascunse. îl iubea pe >brahim :"e multe ori, dragostea înăbuşită naşte şihrăneşte ura. Ar fi vrut să ştie adevărul, însă confuia simţurilor o împiedica săafle ce se petrecea în adâncul sufletuluiei...

O veste o înnebuni pe o&elana.4ultana-valide îşi e&primase dorinţa de a-lvedea pe nepotul ei, 9ustafa. Pentru a-iface plăcere, sultanul îl duse în faţa lui2afsa 2atun. @ătrâna doamnă îmbrăţişăcopilul, stân#enit de manifestările acesteaneobişnuite de tandreţe. îndepărtat demama lui, înrolat în şcoala pa#ilor, iolatde lumea e&terioară, băiatul era uneoriinvitat la mesele sultanului. 9ustafa îşiadora mama şi suferea cumplit din cauatratamentului pe care i-l acorda sultanul.Primirea călduroasă a sultanei-valide i-afăcut totuşi plăcere. 2afsa 2atun l-a ţinut în prea#ma ei până seara, când a fostnevoit să se întoarcă la Leni 4erai.

 

 Această întâlnire a fost comentată îndelung la *urte. "eşi 2afsa 2atun îichema deseori la ea pe micii 9ehmed şi4elim, se mărginea la a-i privi cu plăcere,să-i îmbrăţişee, apoi să-i trimită înapoi lamama lor. Poate că e&ista totuşi oe&plicaţie. *a toate persoanele vârstnice,suporta cu greu preenţa gălăgioasă a doibăieţei. 4ultana-valide detesta tot ce-itulbura liniştea. *hiar şi plângerilecontinue ale fiicelor sale o plictiseau.

 Absenţa lui >brahim îi oferi tânăruluiicioglan ustem ocaia visată de a seapropia de sultan şi de a face o tentativă îndrăneaţă pentru a-i cuceri favorurile.*unoştea regulile #ocului. >niţiativa îiaparţinea padişahului. )l era cel carealegea pa#ul care trebuia să i se oferepentru o noapte sau chiar pentru maimultă vreme. în primul ca, capriciul, uitatrepede, nu avea urmări. A doua variantă

 

implica o favoare constantă, foarteinvidiată, căci îi îngăduia fericitului ales săurce treptele puterii, să obţină titlul depaşă şi o funcţie importantă la *urte. Ascensiune clasică, de care doar >brahimbeneficiase sub domnia lui 4oliman.

6oaptea, întins pe salteaua luialături de alţi douăeci de pa#i, ustemvisa cu ochii deschişi. =isa la eforturile pecare trebuia să le facă şi la treptele princare trebuia să le urce pentru a a#unge învârful ierarhiei. 4ă primească încă detânăr titlul de paşă era tot ce-şi dorea. Ar obţine pe loc privilegii importante7 dreptulde a îmbrăca veşmintele somptuoase pecare sultanul nu le purta decât o singurădatăD ar primi daruri ce i-ar permite sătrăiască decent, chiar dacă veniturile per-sonale nu erau suficienteD ar fi invitat lafestinurile oferite de sultanD ar avea accesla funcţiile cele mai înalteD ar participa laanumite întruniri ale "ivanuluiD ar primiilnic ece pâini albe de cea mai bună

 

calitate, dintre cele preparate de cei douăsute de brutari ai sultanuluiD ar aveadreptul la onoruri militareD eventual s-ar putea căsători cu o odaliscă imperialăD ar fi răsplătit cu un flacon de apă sfinţită încare şi-a înmuiat sultanul pulpana mantieisfinte în timpul amadanului.

"ar, pentru a obţine toate acesteape calea normală, i-ar fi trebuit douăecide ani de eforturi neîncetate, înfruntareapericolelor mai multor campanii militare şiar fi trebuit să se distingă ca administrator. în vreme ce împărţind patul cu sultanul ar obţine toate avanta#ele fără să mai aştepteatât de mult.

*u prile#ul băii de aburi şi-a pus înaplicare planul conceput cu atâta gri#ă. întimp ce-l masa, îl săpunea şi-l spăla pesultan împreună cu alţi trei tovarăşi, începu să-şi frece trupul gol de cel al lui4oliman. Acesta observă, amuat,e&citaţia adolescentului. Pentru el era onoutate să fie asaltat în felul acesta, dar 

 

nu-i displăcea deloc. 4ângele i se încălirepede. *ând a ieşit din baia călduţă,băieţii s-au apucat să-i usuce corpulmusculos cu prosoape moi. ustem a îngenuncheat în faţa lui să-i usucepicioarele. "eodată, sultanul simţimângâierea limbii lui, un du-te-vino albuelor lui calde, care întâriau pe părţilecele mai sensibile ale trupului său.4imţurile lui, biciuite de mişcările repetateale adolescentului îngenuncheat lapicioarele lui, îl aduseră într-o asemeneastare de e&citare, încât valurile devoluptate, însoţite de frisoane delănţuite,i-au inundat întreaga fiinţă. 4loboindsubstanţa vie, puse mâna pe capul blond,transpirat şi cârlionţat al lui ustem.*eilalţi trei pa#i îşi continuară treaba deparcă nu s-ar fi întâmplat nimic.

 în noaptea aceea, ustem acunoscut aşternutul împărătesc. 9areleeunuc alb era încântat. Până la urmă, unuldintre pa#ii lui reuşise să se facă remarcat

 

de padişah0 *a de obicei, mulţumirea9arelui 4tăpân se traducea printr-o întărire a propriei influenţe. "e-acum îiputea ţine piept lui  kislar agasi, carepretindea că e singurul furnior de cameproaspătă al sultanului. 9onopolul lui>brahim era, în sfârşit, eliminat.

4oliman îşi împărţea acum nopţile între)s/i 4erai şi Leni 4erai. Pasiunea sarecentă pentru tânărul ustem a fost

observată cu mare interes. =estea s-a împrăştiat repede. "uşmanii lui >brahim

erau în culmea fericirii. Prevedeau Mcrepusculul influenţei lui asupra sultanului.*hiar şi sulta- na-valide a fost înştiinţată,pe ocolite, despre ceea ce se petrecea lapalatul imperial. "eşi nu fusese niciodatăde acord cu asemenea relaţii, a aflatvestea cu o oarecare satisfacţie,amestecată cu presimţiri sumbre. 4fârşituldomniei lui >brahim n-ar putea fi urmat detirania sentimentală a acestui pa# de ofrumuseţe atât de ameţitoare încât

 

cunoscătorii o atribuiau puterilor prinţului>nfernului : 4ultana-valide spera ca vârstafragedă a noului favorit şi lipsa lui dee&perienţă să nu-i îngăduie să recurgă laartificii capabile să-l sub#uge pe fiul ei, aşacum făcuse >brahim.

 Aşteptarea febrilă a curtenilor a fostpotolită de măsura luată de sultan. Acestas-a gândit că marele-maestru al ?ra#-durilor imperiale merita o promovare. $-anumit beilerbei în 4iria şi l-a instalat înlocul lui pe ustem. $a şaptespreece ani,pa#ul a avut bucuria neînchipuită de aprimi titlul de paşă şi o demnitate în *asa>mperială. îndrăneala îi folosise.

o&elana a aflat ultima de pasiuneasultanului pentru ustem, copilul acestaa#uns printr-o atingere de baghetă magicămarele-maestru al ?ra#durilor. 6oulcapriciu al lui 4oliman a consternat-o si aalarmat-o, dovedindu-i nesta- torniciaacestuia. A înţeles că nimic nu e câştigatpentru totdeauna.

 

>ntrarea lui ustem în #oc risca săcompromită echilibrul instabil de#a e&istentşi să introducă o nouă necunoscută înecuaţia relaţiei lor. )&ista de asemeneapericolul ca sultanul să poată fi atras departianii lui ?ulbahar.

"oamna ebia şi  kislar agasi   oinformaseră, separat, pe o&elana deaceastă nouă complicaţie pe care sultana-valide o cunoştea de#a. !avorita ainterpretat tăcerea lui 2afsa 2atun înaceastă afacere ca pe o încuviinţare. Aceasta spera ca ustemsă contribuie nu numai la stăvilireaascensiunii lui >brahim, ci si

't 

la diminuarea influenţei o&elanei asuprapadişahului.

(ânăra se gândi să profite deaceastă încurcătură. îi trimise în taină oscrisoare marelui viir, înştiinţându-ldespre ce se petrecea la *urte. "emersulei putea avea două urmări. !ie să-l

 

determine pe >brahim să revină furios la*onstantinopol, ca să-i reproşeesultanului infidelitatea sa. !ie, împins degeloie, marele-viir să porunceascăasasinarea lui ustem. în oriceca, un conflict între >brahim si sultandevenea inevitabil. 4i o

K#  t   M

astfel de situaţie nu putea decât să-i fie defolos.

)&pediţia militară a lui >brahim acăpătat aspectul unui mars triumfal.9arele-viir a debarcat în Antiohia, atrecut prin Alep şi "amasc, semănândgroaa printre beilerbeii din Orientul9i#lociu, care se nărăviseră să considerepartea aceea a imperiului ca fiinddomeniul lor personal şi îi e&tor- cau pesupuşi de bani şi bunuri. în )gipt,mamelucii s-au prosternat la picioarele lui,salvele de tun i-au salutat intrarea în*airo, iar poporul, adunat pe străi, l-aaclamat călduros. Apoi >brahim pedepsi

 

căpeteniile arabe care susţinuseră revoltalui Ahmed. (oate au fost decapitate sauspânurate.$eşurile lor, e&puse în faţa palatuluiguvernamental, înspăimântară populaţiaarabă. >brahim porunci restaurareamoscheilor şi a şcolilor căute în ruină,precum şi eliberarea câtorva sute dedatornici întemnitati de mulţi ani.

#;t 

Primi mesa#ul o&elanei la *airo.=estea înălţării lui ustem la rangul demare-maestru al ?ra#durilor, ca urmare alegăturii lui amoroase cu sultanul, îl înfurieteribil. "ând dovadă de diplomaţie, seprefăcu că aprobă această alegere ;carerăsplătea meritele unui slu#itor devotat alsultanului<. Pentru a fi mai convingător, îiacordă tânărului o nouă promovare, aceeade beilerbei în 4iria, care îl plasa automatprintre cei mai înalţi demnitari ai imperiuluişi, totodată, îl îndepărta de *onstantinopolşi de sultan.

 

ustem se plânse 9arelui 4tăpân,care îi răspunse binevoitor7

8 *ând îl voi vedea pe >brahim, voiface totul pentru a te aduce înapoi.

ustem plecă mânios în 4iria, #urând să se răbune. 4oliman apreciegestul lui >brahim ca o nouă dovadă adragostei pe care acesta i-o purta. îi iertăgeloia, fără a se hotărî totuşi să renunţedefinitiv la tânărul său favorit.

o&elana urmărea de departevalurile pe care le stârnise. Kislar agasi  şidoamna ebia continuau să o ţină lacurent cu evoluţia evenimentelor. încă nustia dacă aceste

#

#

schimbări erau de folos în planurile ei.Perspectiva unei eventuale căderi îndigraţie a lui >brahim o mulţumea şi, înacelaşi timp, o întrista. "acă era e&pulatdin familia imperială, nu-l va mai revedeaniciodată. Pentru a nu-şi compromiteplanurile, supravieţuirea ei şi pe cea a

 

copiilor ei, era dispusă să-şi înăbuşesentimentele. >brahim o deamăgise. Alesese o cale de mi#loc, care nu eradecât un paliativ. eacţia lui dovedea cănu era asa de înfricoşător cum bănuise.

# #

$a *airo, >brahim îşi manifestăproasta dispoiţie criticând virulentactivitatea  defterdar-ului >s/ender *elebi,ministrul de !inanţe, ataşat prin ordinulsultanului la această e&pediţie, caretrebuia să aducă teaurului imperial omare cantitate de aur şi argint. 9arele-viir  îi reproşă că nu grăbeşte strângereaimpoitelor şi recuperarea comorilor ascunse de Ahmed înainte de a fiasasinat. 2otărî să se ocupe el însuşi deafacere. îi tortură pe compliciiguvernatorului e&ecutat, care mărturisirăe&istenta câtorva locuri secrete, în caresoldaţii otomani au descoperit cufere plinede monede şi vase de aur. "isputele dintre>brahim şi >s/ender luau uneori proporţii gi-

 

gantice. *olaboratorii lor se întrebau cumputuse sultanul să asociee doi bărbaţiatât de nepotriviţi unul cu celălalt.

 însă puţini oameni cunoşteauadevăratul motiv al neînţelegerilor lor. încopilăria sa, >brahim fusese sclavul lui>s/ender *elebi, care îl supusese unuitratament barbar. >niţiaţii susţineau căministrul !inanţelor îl violase, provo-cându-i suferinţe fiice înfiorătoare pentrua-şi satisface poftele perverse. Apoi, sătul,i-l cedase prinţului 4oliman, încântat de frumuseţea si de talentele saleartistice. >brahim

F :

avea o voce caldă şi cânta minunat lalăută. "e atunci, o ură feroce înveninarelaţiile dintre >brahim şi fostul săustăpân...

 într-o dimineaţă cu brumă si întunecată de martie,

; ;

' 

o&elana se sculă, treită de un vacarm îndepărtat, însoţit de un gomot ciudat, de

 

parcă cineva ar fi ciocnit puternic maimulte cratiţe şi oale. (remurând, îşi aruncăun şal pe umeri şi se duse în cameraalăturată, unde dormeau copiii ei, vegheaţi încă de doică. Apoi doamna ebia, îmbrăcată cu o rochie de interior, cu obonetă pătrată din mătase roşie aşeatăpeste părul nepieptănat, intră în grabă.

8 *e se întâmplă : întrebăo&elana speriată.

4upraintendenta o îmbrăţişătremurând.

8 >enicerii s-au răsculat, o&elana.?ălăgia asta se aude din caarma lor. 9i-e frică. Atunci când se răvrătesc ienicerii,nimic nu le stă în cale, e îngroitor0 îmbracă-te repede, ia-ţi câteva bi#uterii şifii gata. "oica o să-i pregătească pe copii. Aşteaptă-mă 0 9ă întorc0

>eşi ca o furtună.o&elana se strădui să-şi adune

gândurile şi să-şi învingă teama. Aveadatoria de a-şi păstra capul limpede, cu

 

atât mai mult cu cât tot haremul căusepradă panicii. 4ă fugă cu copiii : "ar unde: 6u cunoştea oraşul. "oica i-ar fi pututservi de ghid, găsindu-i eventual unadăpost.

%şa se deschise din nou şi  kislar 

agasi   intră fără să respecte ceremonialul.Purta un turban înalt şi rotund precumcupola unei moschei şi o mantie largă, îmblănită. *um putea să fugă înfofolitaşa : 4maraldul care-i împodobeaurechea se agita puternic. *hipul buhăit,congestionat, îşi pierduse aerul flegmatic.%n tic nervos făcea să-i vâcneascăspasmodic colţul gurii.

8 Am fost la înălţimea 4a sultana-valide. 4peră ca ienicerii să nu facăgesturi necugetate. )s/i 4erai este binepăit de două companii de halebardieridevotaţi înălţimii 4ale.

6u era sigur că slabele unităţimilitare puteau reista

 

 în fata a două mii de ieniceri revoltati,dacă aceştia s-ar fi

M i Mi

hotărât să ia cu asalt )s/i 4erai. îsialeseseră bine mo-

F

mentul0 4ultanul vâna mistreţi departe decapitală, iar >brahim se afla în )gipt.Profitând de absenţa lor, rebelii ţineau*onstantinopolul la mila lor. 6umai întoarcerea padişahului putea salvasituaţia.

Pentru moment, kislar agasi  nu sesimţea deloc în largul lui. 1tia că oamenii îl urau şi că pielea lui nu făcea nici câthoitul unei mârţoage.

8 =ă voi ţine la curent, sultanăo&elana, pe măsură ce primesc maimulte informaţii. 6u avem ce face, trebuiesă vedem ce urmeaă. îngăduiţi-mi să măretrag 0

o&elana înţelese că îi era frică sică toată armata

C C

 

aceea de eunuci care teroria haremulputea fi măturată în câteva clipe derăsculaţi.

 Ar fi trebuit să-şi preinte omagiilesultanei-valide şi să o asigure dedevotamentul său, însă nu îndrănea să-şiabandonee copiii. o&elana a cerutpărerea doicii, care i-a sugerat să se îmbrace modest, atât ea, cât şi micii prinţi.

"oamna ebia se întoarse împreună cu odalisca 4orai. Purta cea maifrumoasă blană şi avea un săculeţ plin cubi#uterii.

8 4peri să te strecori aşaneobservată printre soldaţii delănţuiţi : o întrebă o&elana. 'oroanele astea mirosa palat de la o poştă.

8 "ar n-am nimic mai modest0 seplânse doamna ebia. NApoi chipul i selumină. 1tiu0 O să mă deghie înveşmintele de doliu pe care le-am purtat lamoartea sultanului 4elim. "u-te să lecauţi, 4orai0

i F

 

!ata ieşi în fugă, în vreme ceo&elana se plimba în sus şi-n #os,neliniştită de vacarmul confu şi de împuşcăturile îndepărtate.

!avorita se plângea că în interiorulharemului nu pătrundea nici o veste.

8 *um vrei să ai nouăti : e&clamădoamna ebia.

#

?ările noastre sunt pe baricade. Porţilepalatului sunt ăvorâte. 1tim că revolta e în plină desfăşurare0 *e vrei să ştii maimult de atât:

8 O să mă duc la sultana-valide.Poate că stie mai

F

multe. Preenţa ta alături de copii m-a mailiniştit.

o&elana ieşi în grabă. Pe culoaredomnea haosul. !etele, eunucii alergau,se încrucişau, ţipau.

o&elana o găsi pe 2afsa 2atundemnă, afişând un aer senin.

 

8 Pe vremea soţului meu, ieniceriin-ar fi îndrănit niciodată să se revolte0 1ifiul meu se distreaă la vânătoare0...

*uvintele ei fură întrerupte deintrarea lui 2adice, deghiată în femeie derând. îşi scoase vălul care îi acopereapartea de #os a feţei. $acrimile i serostogoleau pe obra#i.

4ultana-valide, o&elana si cei doibătrâni care se

C

aflau acolo o primiră stupefiaţi78 "e unde vii, mica mea 2adice :

strigă 2afsa 2atun, strângând-o la piept."e ce ai drenţele astea oribile pe tine :adăugă ea, respingându-şi uşor fiicapentru a o e&amina din cap până-npicioare.

8 >enicerii ne-au #efuit palatul0hohoti prinţesa. Am fost silită să fug pepoarta de serviciu, urmată de o singurăsclavă, care mi-a împrumutat straieleastea0 !ără ea, brutele m-ar fi sfârtecat.

 

Plânsetele se înteţiră. %n tremur nervos îi gâlţâia tot trupul.

8 $inisteste-te, micuţa mea0$inisteste-te0 ise cu

M R FC i i

tandrete sultana-valide. =ino0i

O apucă de mână şi o trase pedivan, lângă ea.

8 *e-o să spună >brahim când seva întoarce : plângea 2adice. (otul edistrus0

8 !ata mea, atâta vreme câtsuntem în viată nimic nu

'   i

este pierdut02adice îşi acoperi faţa cu mâinile.8 *a să a#ung la voi am cutreierat

străile pustii0 6egustorii trăgeauobloanele prăvăliilor, dar ienicerii le forţau, îi loveau pe nefericiţii care li se împotriveau şi furau mărfurile. 4părgeauuşile caselor care le stârneau lăcomia,năvăleau înăuntru, aruncau mobilele înstradă şi fugăreau femeile şi copiii care

 

scoteau ţipete sfâşietoare0 Am văut toateacestea cu ochii mei0 !ugeam, măascundeam, apoi fugeam din nou0 6ici nuştiu cum am reuşit să-mi croiesc drumpână aici0 A fost mai rău ca un coşmar0

2adice îşi reemă capul de pieptulmamei sale, care e&clamă7

8 Am prevăut totul0 1tiam căaşa se va întâmpla0 2adicecontinuă, printre hohote de plâns78Am văut şi ieniceri beţi, care

spărgeau totul în calea lor şi strigau, ţipauca nebunii7 ;(răiască 9ustafa0<, apoi7;9oarte lui . >brahim0<, ;9oarte lui A5asPaşa0<, ;9oarte lui

4oliman si târfei lui0<... C*hipul o&elanei deveni livid.

2adice îşi dădu seama de gafă şi îşi privistân#enită cumnata7

8 lartă-mă, o&elana 0 4unt înnebunită de tot ce am văut si amauit...

 

8 "e ce să te iert : 6-ai făcutdecât să repeţi vorbele smintitilor acelora0

#

 Apoi se întoarse către sultana-valide.

8 înălţimea =oastră, vă cer  permisiunea să mă retrag 0 (rebuie să măduc la copiii mei0

8 "u-te, o&elana0 "u-te0 Allah săvă aibă în paă pe tine şi pe ai tăi0 (rebuiesă ne rugăm0 4ă cerem milă şi iertareapăcatelor noastre...

o&elana iesi. îsi simţea tâmplele înflăcări. Ameninţă-

U i i i

M

rile rebelilor, repetate de 2adice, îi veneaumereu în minte. !rica si furia o sufocau.)ra dorită moartea ei si a lui

#f 

4oliman. Oare îşi cheltuise energia, îndurase atâtea umilinţe, atâtea sacrificii, îşi pregătise cu atâta gri#ă calea triumfală,aproape îşi atinsese scopul, ca să piardătotul din pricina câtorva e&altaţi apucaţi deo criă de nebunie colectivă:... 2oardele

 

acestea indisciplinate erau gata să-lrecunoască sultan pe 9ustafa şi să-icondamne la moarte pe copiii ei, aio&elanei. (oate visurile ei se puteauprăbuşi, măturate de suflul unei revoltenebuneşti.

4oliman era la vânătoare de mistreţi în pădurile care se întindeau cât vedeai cuochii în #urul Adrianopolului atunci când asosit la el aghiotantul lui A5as Paşa, ca să-l anunţe de revolta ienicerilor şi dedeordinea care domnea în capitala #efuită. =iirii se retrăseseră la Leni 4erai,iar "ivanul se întrunise. A5as Paşa îlimplora pe padişah să se întoarcă la*onstantinopol fără ăbavă, pentru asalva ce mai putea fi salvat.

9esagerul trimis de Aii Paşa, şefulad#unct al poliţiei secrete, îi dăduamănunte despre rebeliune, care, prinibucnirea bruscă şi amploarea ei, păreasă fi fost pregătită cu gri#ă. "in trei caărmi

 

de ieniceri, devenite tot atâtea cuiburi deinsurgenţi, aceştia se împrăştiau în oraş,prădau baarele, devastau palatelebogătaşilor, incendiau casele celor care încercau să li se împotrivească. $ocuinţelelui>brahim, A5as Paşa şi 4uleiman Paşafuseseră #efuite. *artierele creştine Pera şi?alata avuseseră cel mai mult de suferit.Leni 4erai şi )s/i 4erai erau, practic, subasediu. "in fericire, stră#ile imperiale îşifăcea datoria. >enicerii nu le atacaseră încă. Aii Paşa conchidea că aceste revoltenu fuseseră spontane şi că erau implicatemai multe persoane importante. încheiarugându-l, ca şi A5as Paşa, să se întoarcăla *onstantinopol, să apară în faţarăsculaţilor şi să-şi folosească autoritateapentru a-i supune.

?ândurile lui 4oliman burară lao&elana şi la copiii ei, la sultana-valide şila micul prinţ moştenitor care se aflau înpericol de moarte. înainte de a se întoarce

 

la *onstantinopol, îi trimise un mesa# lui>brahim, poruncindu-i să vină cât mai iute în capitală, în fruntea trupelor sale.4oliman reţinu bănuielile lui Aii Paşaprivind implicarea anumitor demnitari înpregătirea acestei tentative de lovitură destat. încon#urat de o escortă puternică,alcătuită din trupele de la Adrianopolerămase fidele, se repei la*onstantinopol, cufuria si neliniştea în suflet.

C C

>ntră în capitală prin poarta Adrianopolului, fără să întâmpine vreoreistenţă. $a periferie, deastrul provocatde ieniceri nu era foarte viibil. însă pemăsură ce se apropia de centru,distrugerile - prăvălii şi case cu porţileforţate, ferestre sparte, clădiri arse străilepustii, pieţele goale, focurile iolate îireamintiră că se găsea într-un oraş cecăuse pradă vandalismului. "eşi eranerăbdător să-şi revadă familia, se opri la

 

prima caarmă a ienicerilor şi intră cu paşihotărâţi în curtea mare, mărginită din treipărţi de o clădire în formă de potcoavă, cuaspect respingător. 6umeroşi soldaţi aiacestui corp de elită se adunaseră în #urulcaanului de supă, răsturnat în semn derevoltă.

 Apariţia neaşteptată a sultanului nu-idescumpăni. 4e strânseră în faţa lui,privindu-l ameninţător. (oţi purtau la gâtlanţuri de aur şi aveau degetele pline deinele luate din casele #efuite.

4oliman îşi lăsă escorta în spate şi,cu ochii sclipind de furie, înaintă cătrerăsculaţi, oprindu-se la doar câţiva paşi deei.

8 Aruncaţi armele0 porunci el cuvoce tunătoare. (oate căpeteniile acesteirevolte vor fi pedepsite sever0

%n colos cu umerii pătraţi şi mâinilemari şi puternice ca nişte măciuci făcucâţiva paşi în faţă.

 

8 6u primim ordine de la tine 0 "u-te la curva tâ 0

4oliman înţelese că trebuia săacţionee repede. îşiaminti de duritatea lui 9ehmed al ll-lea,care nu eitase să- i decapitee cupropriul iatagan pe trei şefi nesupuşi.>ncitat de acest e&emplu, îşi smulse sabiadin teacă şi, dintr-o lovitură, reteă capulrebelului. "oi prieteni ai acestuia senăpustiră furioşi, cu armele în mâini,asupra sultanului care repetă isprava. Arcurile şi muschetele ienicerilor se în-dreptară spre padişah. Acesta le înfruntăcu ochi sfredelitori, îndrăneala lui îiimpresionă şi pe cei mai nechibuiţirăsculaţi, stârnindu-le admiraţia. $ăsarăarmele #os.

8 (răiască sultanul, stăpânulnostru 0 strigă un ienicer.

Ovaţiile, la început iolate, au fostreluate în cor.

 

4oliman câştigase partida. %rmat deoamenii pe care ştiuse să-i atragă departea lui, se îndreptă spre Leni 4erai. Ar fi preferat să se oprească la )s/i 4erai, însă trebuia mai întâi să înăbuşe revolta.>enicerii întâlniţi pe drum, uimiţi deaceastă gomotoasă manifestare decredinţă, se alăturară după scurte eităricortegiului lui 4oliman, care îşi făcuintrarea triumfală în palatul imperial. =iiriişi demnitarii, întruniţi în "ivan, îl întâmpinară bucuroşi pe sultan, îngenuncheară în praf şi îi sărutară încălţările. evolta fusese reprimată.

"ar 4oliman voia capetele şefilor. Aii Paşa îi aduse dovei privind implicarealui Abdulrahman, aga ienicerilor, a lui9ahmud Paşa, ministrul Afacerilor )&terne, şi a lui !erhat Paşa, cumnatul lui. Aceştia complotaseră răsturnarea lui4oliman şi instalarea tânărului prinţ9ustafa la putere. $ovitura de stat eşuatăfu urmată de o represiune sângeroasă.

 

 Abdulrahman, 9ahmud şi !erhat, precumşi numeroşi ofiţeri complici au fostdecapitaţi fără #udecată.

 în pofida dorinţei sale arătoare dea o îmbrăţişa pe o&elana, sultanulanunţă că-şi va petrece noaptea la Leni4erai, sediul guvernului, pentru a dovedisupuşilor săi că a preluat frâiele puterii. Apoi se grăbi să le trimită mesa#eliniştitoare o&elanei si mamei lui. "ar nuse debrăcă. în

i C

toiul nopţii se duse la )s/i 4erai. îi făcumai întâi o viită mamei sale, pentru a-imena#a susceptibilitatea. 2afsa 2atun îl întâmpină râând şi plângând în acelaşitimp. âdea pentru că fiul ei înăbuşise înmod strălucit răscoala şi plângea moartealui !erhat, despre care aflase cu o oră maidevreme.

8 1tiu că ţi-ai făcut doar datoria, îispuse printre sughiţuri. (otuşi, nu mă pot împiedica să n-o compătimesc pe 9alfirupentru nenorocirea care a lovit-o. 4ă-şi

 

piardă soţul în împre#urări atât de înfiorătoare...

 Atunci usa se deschise brusc si9alfiru intră ca o

R i

furtună. *hipul ei răvăşit amintea devechile măşti tragice. $acrimile îi curgeaupe obra#i, stricându-i machia#ul, care că-pătase un aspect grotesc. *u ochii înroşiţi, gura schimonosită, părul şihainele în deordine, semăna cu o eroinădintr-o tragedie antică.

=ăându-şi fratele, îndreptăacuator degetul spre el.

8 (u mi-ai asasinat soţul0 "e multăvreme îi purtai pică0 !ără să-l #udeci, l-aidat pe mâna călăului0 i-a fost frică de o #udecată care l-ar fi putut găsi nevinovat0!ii blestemat, 4oliman0

 Acesta asculta, înnegurat, cu pumniistrânşi, stăpânin- du-se, căci îi înţelegeadurerea şi îi ierta furia.

!emeia continuă, delăntuită7F t

 

8 $-ai asasinat pentru că ar fi vrutsă-l urce pe tron pe fiul tău, 9ustafa. 6ucred că a avut într-adevăr intenţiaaceasta, dar, dacă acesta a fost planul lui,acum îl aprob din toată inima0 !iul tău ar fifost un sultan mai bun ca tine0 "e o miede ori mai bun0 Acum asasineaă-mă şipe mine, pentru că te-am insultat, aşacum l-ai asasinat pe soţul meu 0 îţi ure să-ţi vei fiii urcând pe eşafod 0 (eblestem, 4oliman 0 4ă ari în flăcărileiadului, tu, cu copiii tăi şi cu târfa ta 0

4ultanul simţi că i se urcă sângelela cap. idică mâna şi o pălmui pe9alfiru, care se prăbuşi.

8 4oliman, eşti nebun : strigăsultana-valide, apucân- du-l de braţ.6enorocirea surorii tale nu-ţi a#unge : %iţică a ieşit din acelaşi pântece ca şi tine :*hiar dacă soţul ei şi-a meritat moartea,nu ai dreptul să o loveşti0 încearcă săpricepi motivele acestei răscoale0 6uvreau să-i găsesc scue, dar îndrănesc

 

să-ţi spun, la rândul meu, că înţeleg furiacelor care se ridică împotriva favoritei taleşi a puştiului cu care te culci0

4oliman se sufoca de furie.8 6u vorbeşti cum ar trebui să

vorbească o mamă cu fiul ei0 îmi eştiduşmancă 0

9alfiru se ridică greoi, îşi apropiechipul de al frateluiei si îi scrâsni în fată7

t    t   i 

8Asasinule0 "e ce n-o ucii şi pemama ta : Asasinule0

4oliman le întoarse spatele şi ieşitrântind uşa.

*u paşi repei se îndreptă spreapartamentul o&elanei, singura oaă delinişte în mi#locul furtunii delănţuite.evolta pe care tocmai o înfrânsese îidovedise că era încon#urat de duşmani şică toţi îi doreau pierania. *hiar şiienicerii, soldaţii lui cei mai credincioşi, îltrădaseră. "oar o&elana îi rămânealoială.

 

>ntră la ea, lacom să regăseascăfemeia pe care o iubea, surâsul şidragostea ei. =ăându->, o&elana scoaseun ţipăt de bucurie şi, cu braţele deschise,se repei spre el. Plângea, însă lacrimileei erau de fericire. 4e sărutară. Aveaunevoie unul de celălalt.

!ără 4oliman, ea n-ar fi fost decât ofugară. ?loata ar fi omorât-o şi i-ar fimăcelărit copiii. 4oliman o apăra, îi ofereabogăţie şi glorie, împlinindu-i visurile celemai năstruşnice.

Padişahul o debrăcă, înnebunit dedragoste, şoptind fără încetare7 ;(eiubesc0 (e iubesc0 (e iubesc0 (e iubesc0< O întinse pe covor, beat de dorinţă...

 A doua i, înainte de ivirea orilor,se întoarse la Leni 4erai.

4trigătele răvrătiţilor care ceruserăplecarea lui 4oliman şi suirea micului prinţ9ustafa pe tron avură totuşi urmări.6eîncrederea fiindu-i deşteptată, sultanulhotărî să-i încredinţee fiului său cel mai

 

mare guvernarea unei provincii cât mai îndepărtate de *onstantinopol. "in cauavârstei fragede, nu putea fi bănuit că ar ficomplotat înlăturarea tatălui său. 6ufusese decât o unealtă în mâinile conspi-ratorilor. "ar tentaţia de a-l folosi puteaademeni alţi amatori.

%n sfetnic bătrân avea să-l a#ute pemicul 9ustafa să-şi administreeguvernul. 4oliman se întreba dacă, maitâriu, fiul lui cel mare nu-l va ucide, aşacum îşi ucisese 4elim > tatăl. $upta pentruputere nu cunoaşte milă.

*ând >brahim sosi la*onstantinopol, revolta era de#areprimată. *u ocaia unei recepţii oficialela Leni 4erai, sultanul îi oferi o sabie încrustată cu nestemate, o egretă dindiamante şi o mantie de ibelină. îl felicităpentru pacificarea şi reorganiarea)giptului şi 4iriei, îi dublă veniturile şi îidărui o sumă considerabilă, pentru a-şi

 

reface palatul. "upă care îi măripersonalul civil şi militar şi îi acordăonoruri aproape egale cu ale lui. 4eara auluat cina împreună, în apartamentul lui4oliman de la Leni 4erai.

9ulţumiţi de finalul fericit al acestor evenimente tulburi,

F M Q

au reluat tonul familiar de pe vremuri şivechile glume. âdeau ca nişte copii,uitând că stăteau în fruntea unui imperiu.

 Abia la desert pomeni 4oliman dee&ecutarea lui !erhat si a acoliţilor săi.

# t 

8 @ănuielile tale în privinţa lor erau îndreptăţite, >brahim. "acă i-aş fi lichidatmai devreme, răscoala ienicerilor n-ar maifi avut loc.

9arele-viir clătină din cap.8 6u cred că doar şefii trebuie

 învinuiţi pentru această răscoală. (erenulera prielnic. înainte de a pleca, ţi-ampovestit despre energia răboinică aturcilor. Ar fi trebuit să mai adaug şi seteade pradă. $upta şi #aful sunt singurele lor 

 

scopuri în viaţă. "acă nu-i trimiţi la luptă -şi asta cât mai repede vei avea pe cap unnou val de violenţe. lartă-mă dacăadevărul este crud uneori. )şti mândru căţi se spune 4oliman $egiuitorul. $egilesunt îndatorirea #uriştilor şi a  ulema.

Predecesorii tăi adăugau alte calificativela numele lor7 ;*uceritorul<, ;ăboinicul<,;îndrăneţul<, ;@iciul lui "umneeu<.>storia trebuie să te cunoască sub altnume, care să combine caracterul tăuluptător şi iubirea ta pentru dreptate.;4oliman 9agnificul< ar fi mai potrivit cupersonalitatea ta.

>brahim repetă solemn78 )i, da 0 ;4oliman 9agnificul<04ultanul âmbi.8 "ar merit :8 9eriţi pe deplin 0 =ite#ia ta în faţa

ienicerilor n-a fost inspirată de strămoşultău 9ehmed al ll-lea. 6-ai făcut decât să-ţiurmei propriul impuls, propriul instinct. 1i,aş adăuga, instinctul tău sângeros. Atunci

 

când sultanii îşi vor pierde această însuşire, imperiul se va prăbuşi. Armatavrea răboi, iar tu trebuie să i-l dai0

6ici 4oliman, nici >brahim nu făcurăvreo aluie la ustem, care se perpelea înfruntea guvernului său din 4iria.

"upă o partidă pasionată de amor,4oliman şi o&elana se odihneau, încă înlănţuiţi. *ulcat pe spate, cu braţul în #urul umerilor iubitei sale, care se spri#ineacu capul de pieptul lui, 4oliman se gândeala cuvintele lui >brahim.

%neori luciditatea rece şi spiritul luicritic îl deran#au. >brahim rămânea totuşiacelaşi prieten devotat, gata să-i satisfacătoate naurile. *hiar dacă discuţia aluneca în

#

domeniul politicii, omul de stat era la fel dedevotat ca prietenul. în faţa o&elanei,4oliman putea vorbi cu inimadeschisă. >ar acesteia raţionamentelemarelui-viir nu i se

i

 

părură lipsite de bun-simţ. >storia poporuluiotoman, pe care o studiase sârguincios, o învăţase că răboaiele erau strâns legatede trecutul ei.

8 4-ar părea că pacea a duratdestul, ise 4oliman. Am creut că, dupărăboaiele interminabile duse de tatălmeu, turcii vor fi mulţumiţi să seodihnească puţin. însă m-am înşelat. 6u-mi mai rămâne decât să pregătesc ţarapentru un nou răboi.

8 Oare este absolut necesar: întrebă ea. %ltimii doiani au fost cei mai fericiţi din viaţa mea.!emeilor le place

să-si aibă alături soţii si fiii. i R

M

8 $a noi nu femeile sunt cele caredicteaă legile, o&elana.

8 "ar şi ele fac parte din lumeaotomană0 Au un rol important ca soţii şimame.

8 Asta se si cere de la ele. 6imicmai mult.

f 

 

8 ?ândeşte-te, 4oliman, lafemeile din popor, care gătesc, educă odroaie de copii, muncesc pământul, faccurat în casă, în vreme ce bărbaţii serăboiesc. *ând îsi

M i C

pierd soţii sau fiii în luptă, e un deastru."ar nimeni nu le cere părerea.

8 iscurile meseriei, îngerul meu 04ingura îndatorire a femeii este să aducăpe lume soldaţii de mâine, care vor luptapentru e&pansiunea imperiului nostru.

8 1i anii aceştia frumoşi de pace...8 O e&perienţă destul de

nereuşită. Am cura#ul să-mi recunoscgreşelile şi datoria să aleg direcţiaurmătoarei mele campanii. 4pre est sauspre vest. în Persia, şahul >smail, întemeietorul dinastiei 4avafiilor, a murit.!iul lui, (hamasp, ne oferă prietenia lui."ar prietenia perşilor este un dar otrăvit.4untem diferiţi de ei din toate punctele devedere, atât pe plan politic, cât şi pe planreligios. în vest, regele !rancisc >, căut

 

prionier la Pavia, se perpeleşte într-otemniţă spaniolă. 9i-a trimis de curând unmesa#, cerându-mi umil a#utorul împotrivalui *arol Euintul. îmi recunoaşte putereaşi nu eită să-mi scrie că este sclavul meusupus.Până acum, toată )uropa creştină seunea împotriva noastră. Au organiatcruciade, însă noi le-am drobit. Acum,regele !ranţei îmi cere a#utorul. *erevanşă frumoasă 0

4oliman desfăcu pe pernă hărţile derăboi. o&elana îi urmărea planurile cuatenţie sporită.

8 =oi ataca %ngaria, reluă el.egele 4paniei are prea multe problemepe cap ca să intervină. >ar arhiducele!erdinand nu e decât umbra fratelui săumai mare. %n incapabil care viseaă lacoroana regală. O să-l strivesc ca pe unpurice.

8 4i Polonia : întrebă o&elana cusfială.

M

 

8 "e ce mă întrebi asta :)ită câteva clipe, apoi răspunse cu

voce #oasă78 9-am născut în Polonia.4oliman ibucni în râs.8 %ită Polonia. Astăi eşti

turcoaică, eşti cadâna unui turc, sultan pedeasupra, iar copiii tăi sunt turci. Prinţiturci. Ar trebui să te consideri fericită şimândră că eşti iubita împăratuluiotomanilor. 1tii că =eneţia şi marele duceal 9oscovei, agusa şi tătarii din *rimeea îmi cerşesc bunăvoinţa : *ă până şi4igismund al Poloniei, fostul tău rege,caută prietenia mea : $-ai văutvreodată :

o&elana se hotărî să renunţe laatitudinea reervată.

8 l-am fost preentată la orecepţie. $ui şi soţiei sale, regina @ona.

Ochii sultanului sclipiră decurioitate.

8 4erios : Arăta impunător :

 

8 "a0 în ciuda vârstei. )ra trecutde patrueci de ani. în schimb, regina erafrumoasă ca soarele. 1i foarte tânără. $abanchetul acela i-am cunoscut şi pearhiducele !erdinand şi pe $udovic al ll-lea al %ngariei.

4oliman clătină din cap, gânditor.8 Povesteşte-mi despre regele

acesta0 Părea un bărbat hotărât :8 (rufaş, superb, plin de el0 %n

munte de orgoliu 08 2m 0 9ă aşteptam. 1i arhiducele

:8 2otărât şi dominator0 ?enul de

om care îşi urmeaă scopul cuperseverenţă 0

8 Aşadar, periculos08 2absburgii sunt convinşi de

superioritatea lor faţă de toţi ceilalţisuverani din )uropa. eginele şiprinţesele acestei familii împărtăşescaceeaşi concepţie.

 

8 Acum tu eşti mai presus de toatereginele şi prinţesele din întreaga lume.

8 4unt fericită şi mândră că suntiubită de tine. *ă am doi copii frumoşi,dar...

8 "ar ce :4e ridică pe #umătate, reemându-

se într-un cot.8 în Polonia eram o femeie liberă.eplica lui o ului.8 în >mperiul Otoman, libertatea

este o noţiune perimată. >brahim, unsimplu sclav, a a#uns la rangul de mare-vi-ir. )&istă părinţi care îşi vând fiii şi fiiceleca sclavi pentru a le dărui o sansă-de a se înălţa, de a se bucura de o viată

# ? t  

care să le ofere toate plăcerile posibile

.m

 

oliman se simţea deprimat laideea că o va părăsi pe o&elana,fie şi pe durata unei campanii. )raconştient de dubla sa

personalitate7 bărbat şi împărat. Pe de oparte, bărbatul, cu emoţiile şi slăbiciunilesale, cu iubirile şi greşelile saleD pe de altăparte, împăratul, dur şi implacabil, cel care împărţea daruri şi pedepse, umbra lui Allah.

O armată de două sute de mii deoameni, întărită de hoardele marelui-hanal *rimeei, se îndrepta către %ngaria. (reisute de tunuri - o putere de focconsiderabilă - susţineau trupele călitecare mergeau la luptă manifestând obucurie vecină cu nebunia.

4oliman comanda impoanta masăumană, secondat de >brahim şi degeneralul A5as şi generalul 9ustafa, cum-natul său, rechemat din Ale&andria sinumit viir.  i

eintrarea în graţii a lui 9ustafa afost singura concesie pe care i-o făcuse

S

 

4oliman mamei lui. =ăduvirea surorii sale,9alfiru, îl afecta prea puţin.

 Armata otomană se întinse pe pustaungară ca un nor de lăcuste.

*ălărind alături de sultan, >brahimvorbea cu optimism7

8 *ampania noastră începe bine.$udovic, regele, se bate ca un nevolnicsă capete a#utoare de la vecini. însă n-aprimit decât cuvinte de încura#are. Până şipropriii supuşi, boierii unguri, suntdebinaţi de certuri meschine.$udovic nu dispune decât de treieci demii de oameni. *avaleria grea estedepăşită, ineficientă.

8 *rei că ne putem biui pe'âpol5a :

>brahim surâse ironic.8 4oldaţii guvernatorului

(ransilvaniei nu vor îngroşa armatastăpânului său. A fost plătit bine să-ltrădee.

4oliman răspunse cu degust7

 

8 îi dispreţuiesc pe trădători, chiar dacă le accept serviciile.

8 'âpol5a este un trădător carecaută să a#ungă sus. Pe tronul %ngariei.*oroana regală aşeată pe fruntea lui vaşterge urmele ruşinii şi îi va întemeiadinastia.

8 "acă îşi trădeaă regele, nu tetemi că ne va trăda şi pe noi :

8 6u 0 Pentru că va fi surghiunit decreştinătate. =a fi un rege-marionetă.9arioneta noastr(.

6oaptea, când trupele instalaubivuacurile, şi miile de focuri aprinsestrăluceau ca stelele, sultanul se retrăgea în cortul său şi nota în #urnal faptele care îireţinuseră atenţia, apoi îi scria epistolelungi o&elanei.

 *$+nd !ei citi aceste r+nduri,

/nchiuie-i c( eu sunt cel care le rosteşte,

c( sunt aroae de tine şi c( simi e

 

ceaf( m+ng+ierea r(sufl(rii mele.

/nchiuie-i c( m+na mea se aşa&(este a

ta şi c( bu&ele mele caut( bu&ele tale...8 

Pana alerga pe hârtie în vreme cechipul o&elanei îi urmărea gesturile ca şicum ar fi fost acolo. 'iua, visa la ea cuochii deschişi. 6oaptea, adormeagândindu-se la ea, la trupul ei, la pielea eidulce, la farmecele ei. %neori, se întrebauimit cum reuşise o&elana să punăstăpânire pe simţurile lui, să-l modeleecum vrea ea: )l, 9arele 4tăpân, îngenunchea supus în faţa acestei femeivenite din Polonia. îl făcuse sclavul ei. însă lanţurile care-lţineau erau atât de

C f 

uşoare, tirania ei atât de plăcută, încât i sepăreau o binecuvântare. 6u putea şi nuvoia să se sustragă acestei dependenţe.*ând chemarea cărnii îi făcea sângele săclocotească, îmbrăţişa trupul gol al lui>brahim. Acesta simţea că devine treptat

 

un înlocuitor şi că, încet-încet, 4oliman se îndepărteaă de el. "ar nu se îngri#ora dincale-afară. "iminuarea influenţei lui peplan afectiv îşi găsea compensaţia înpolitică, unde rolul lui era din ce în ce maiimportant.

"ragostea neţărmurită pe care i-opurta 4oliman o&elanei nu-l împiedica săse consacre afacerilor de stat. însuşirilesale intelectuale, luciditatea sa politică, înceţoşate pentru o vreme, îşi regăseauvechea claritate. îşi dădea seama, cuoarecare întâriere, că, abandonându-seplăcerilor alcovului în detrimentul îndatoririlor sale de sef al statului, îsi

i M M

micşora prestigiul nu numai în ochiisupuşilor săi, ci şi în cei ai o&elanei."ragostea nu reistă în faţa timpului. *as-o faci să duree, trebuie să păstreiadmiraţia femeii iubite, trebuie s-o uimeşti,să-i hrăneşti veneraţia, cultul pentrubărbatul care constituie universul ei.

 

 într-o seară, cercetasii trimişi de>brahim anunţară o

' t t t  

concentrare de trupe inamice pe câmpia9ohâcs. Acolo, chiar lângă confluenţa"ravei cu "unărea, regele $udovic alll-lea voia să înalte un obstacol de netrecut în calea înaintării

i

lui 4oliman către @uda, capitala regatului.$a căderea nopţii, marea armată

otomană înălţă tabăra nu departe depoiţiile duşmane. !ocurile bivuacurilor ungureşti sclipeau în întuneric. în faţacortului imperial, 4oliman reuni consiliulde răboi. >brahim devălui informaţiileprimite cu a#utorul porumbeilor călători dintabăra adversă7

8 $udovic se străduieşte în adar să-i împace pe partianii grupărilor lui@athor5 şi =erboec5, care se urăsc demoarte. A treia grupare, cea a lui 'âpol5a, îşi aşteaptă ceasul. )piscopul (omoi,comandant-şef al armatei ungare, esteneutru. 4tatul său ma#or cuprinde şase

 

sau şapte episcopi. ?eneralii lui călugărisau călugări-generali au o e&perienţămilitară foarte slabă. "isperat de certurilemai-ma- rilor, a declarat că se teme maimult de turcii din %ngaria decât de cei din(urcia. )piscopul Peren5, aghiotantulcoman- dantului-şef, a preis că douăecide mii de răboinici unguri vor căpăta înparadis coroana sfântă a martirilor. )ucred căse însală. (oată armata va fi nimicită. înfine, $udovic tocmai

C M

a primit a#utoare din partea noului papă*lement al =ll-lea.

8 6e-ai asigurat că papa e atât deneputincios încât nu-i va putea a#uta înnici un fel pe unguri0 strigă A5as Paşa.

8 6-am terminat încă, frate0răspunse >brahim. A#utorul lui se reduce laun observator pe lângă rege. %n anumitepiscop $osos/i, care va îmbrăcaarmura, se va sui pe un armăsar şi va

 

participa la luptă. %n a#utor substanţial,trebuie să recunoasteti.

# #

4ultanul şi generalii săi ibucniră înrâs.

8Acum să ne întoarcem la lucruriserioase0 reluă ma- rele-viir. "upăinformaţiile noastre, $udovic al ll-lea ne vaataca poiţiile în fruntea cavaleriei grele.Propun să depărtăm rândurile, să-i lăsămsă treacă pe cavalerii unguri, apoi să-iasaltăm din flancuri. O dată prinşi încapcană, îi vom nimici.

4oliman aprobă acest plan. în noaptea aceea se aşeă la masa

de lucru şi luă pana să-i scrie o&elanei. Apoi se răgândi. )forturile lui trebuiau săse concentree asupra grelei încercăricare îl aştepta în ori. )ra prima lui bătălieadevărată. =aloarea lui personală deluptător avea să fie în #oc. 4uperioritateadrobitoare a turcilor nu e&cludeasurpriele. 4e culcă târiu, însă nu reuşisă închidă ochii toată noaptea. $a prima

 

geană de lumină, se ridică din pat, făcu obaie, apoi luă micul-de#un singur, căci>brahim inspecta de#a trupele instalate pepoiţiile de luptă.

4oliman iesi în cele din urmă dincortul său si fu

= 

#

 +ntâmpinat de >brahim şi de generali.9arele-viir îi arătă soarele care îşi făceaapariţia la oriont.

8 Astrul răsare ca să salute venireaperechii sale0

*omplimentul îl făcu pe sultan săâmbească.

8 4ă sperăm că apusul va salutavictoria noastră0 răspunse el.

8 (riumful domniei voastre îl vabucura pe regele !ranţei şi-l va face săplângă pe regele 4paniei, ise >brahim.

4oliman şi generalii săi trecură înrevistă trupele. $inia întâi cuprindea ecemii de spahii şi regimentele din u- melia,

 

sub comanda marelui-viir. *avaleria lui A5as Paşa,ienicerii si artileria lui 9ustafa Pasa seaseaseră în linia a

F C M

doua. ?arda imperială, condusă de sultan,şi trupele de reervă asigurau ariergarda.!erocii cavaleri achingii, vestiţi pentruagilitatea lor, ţineau flancurile armateiturce.

*avaleria grea, comandată deregele $udovic, s-a avântat în luptă. 6obiliiunguri cu armuri sclipitoare făceaupământul să se cutremure sub copitelecailor bogat împodobiţi. 4teagurile şistindardele fluturau în vânt, încoronândaceste valuri omeneşti. Prima linieotomană se deschise în

F

faţa şar#ei care, purtată de elan, se afundă în linia a doua. în clipa aceea turcii s-auaruncat în flancurile cavaleriei ungare,bombardată în acelaşi timp de artileria lui A5as Paşa. =alul de maghiari a fost

 

copleşit. >enicerii reteau picioarele cailor,care se prăbuşeau, strivind sub greutatealor pe cavalerii blocaţi în armurile însângerate. egele $udovic şi cam o sutăde nobili unguri au reuşit să scape dinstrânsoarea care-i drobea pe tovarăşii lor. Agitând săbiile şi armele, şi-au croit drumprintre turci.

4oliman vău acest vârte# ce seapropia periculos. îşi scoase iataganul dinteacă, gata să se avânte în luptă direct curegele $udovic. însă gările imperiale -fantasini şi cavaleri - îi încolţiră pe nobiliimaghiari, care au priceput că încercarealor de a a#unge la 4oliman dăduse greş. Au făcut cale întoarsă, încercând să scapedin capcană. 4oliman îi vău pe cavaleriiinamici înghiţiţi de masa colcăitoare deturci. "ebandada cavaleriei ungareprovocă panică în rândul infanteriei.(unarii îşi părăsiră tunurile. !iecare încerca să-şi

 

scape pielea în faţa achingiilor care-imăcelăreau pe fugari.

$ui 4oliman i-ar fi plăcut să searunce în gloată, însă se abţinu, conştientcă un comandant suprem nu are dreptulsă-şi rişte viaţa fără rost. >brahim şi toţigeneralii se băteau cu vite#ie alături desoldaţii lor. (oţi turcii ştiau că ochii sulta-nului erau aţintiţi asupra lor şi că răsplatava fi pe măsura vite#iei lor.

%ngurii cunoscură astfel cea maidureroasă înfrângere din toate timpurile.*u inima plină de bucurie, 4oliman îiscrise o&elanei7

 *Dragostea mea, /i dau o !este

care te !a bucura. llah totuternicul a

bine!oit s( !in( /n a"utorul coiilor lui 

%ahomed. Datorit( lui, am obinut o

i&b+nd( str(lucit(. rmata lui <udo!ic,

regele :ngariei şi al @oemiei, tocmai a

fost nimicit(. Al /nsuşi a ierit /necat, c+nd 

/ncerca s( treac( /not r+ul $sele, umflat 

 

de loi. %i-am amintit c( l-ai cunoscut la

un banchet /n 2olonia şi c( mi-ai !orbit 

desre tinereea şi frumuseea lui. Din

nefericire entru el, sfetnicii r(i au rofitat 

de lisa lui de e1erien( şi l-au t+r+t /ntr-

o a!entur( nefast(, care l-a costat !iaa.

<eşurile celor dou(&eci de mii de infan-

terişti şi atru mii de ca!aleri unguri au

r(mas s( utre&easc( e c+mul de

lut(. 2ri&onierii au fost decaitai. <+ng(

cortul meu se /nal( o iramid( de trei mii 

de caete, /ncununat( de cele ale lui 

@athor4 şi Verboec&4. m oruncit s( fie

 use deoarte, e trete de lemn,

caetele celor şate eiscoi care cu fost 

caturai cu armele /n m+ini. m (strat 

un loc de cinste entru caul eiscoului 

<osoBski, trimisul aei. %( g+ndesc s(-l 

trimit la Vatican, dar nu sunt sigur c( du(

o c(l(torie at+t de lung( !a a"unge /n

stare bun(. cum m( /ndret sre @uda.

 m cerut s( se redea. Dar s( uit(m de

 olitic( şi de r(&boi entru o cli( şi s( ne

 

g+ndim la noi. /mi liseşti mult, 6o1elana.

 ştet sf+rşitul acestei camanii ca s( m(

/ntorc triumf(tor la $onstantinool şi s( te

str+ng la ietul meu. /mi amintesc 

deseori de rinişorii noştri şi-mi fac 

gri"i entru educaia lor. /n fiecare

noate, /nainte de a adormi, !ise& la

tine. 5otul a !rut s( ne uneasc(,

di!initatea, natura şi oamenii. %(

g+ndesc la tine şi la iubirea noastr(,

care !a tr(i este secole. 5rubadurii o

!or c+nta, oeii o !or ridica /n sl(!i,

istoria !a omeni numele t(u al(turi de

al meu şi numele meu al(turi de al t(u.

Voi cere astrologilor mei s( caute o

constelaie-fecioar(, care s( (stre&e

 entru !ecie iubirea dintre Di!ina

6o1elana şi Soliman %agnificul.8 

o&elana privi în #ur. în acestinterior somptuos, cu suprafeţeleacoperite de faianţă multicoloră, simţea

 

că se sufocă. O bântuiau coşmarurile.(avanul se lăsa în #os, podeaua se înălţa, pereţii se apropiau. *opleşită, întindea braţele, încercând să opreascăaceastă mişcare continuă, ireistibilă, pecare trebuia să o strivească. Atunci ţipaşi se treea cu inima bătând să-i sarădin piept, răsuflând greu, cu corpulscăldat în sudoare. încăperea care îiapărea în vis era în vârful unui turn înclinat. Avea gratii la ferestre, însă nue&istau uşi. o&elana ibea cu pumnii înpereţi, fără să capete răspuns.

 Acum regăsea senaţia aceea deneputinţă. >olată de lume în palatulacesta, imensă colivie de fecioare şicastraţi, în care 4oliman era singurulmascul care avea dreptul să pătrundă,era obsedată de imaginea bărbaţilor tineri şi frumoşi care, de la o vreme, împrumutau chipul, trupul şi surâsul lui>brahim. o&elana se întreba dacă nucumva îsi

#

 

pierdea minţile. Apoi criele acestea treceau. îşi

regăsea echilibrul, dorinţa de a trăi, de ase bate pentru copiii ei, pentru iubireaei, pentru planurile ei.

Kislar agasi /ş\ anunţă sosirea printr-o sclavă.

8 %n mesa# de la înălţimea 4apentru domnia voastră, cadână-sultană,ise el umil.

4ărută cu respect sulul pe care îlţinea în mână, apoi i-l înmână o&elaneisi se retrase.

# încântată, aceasta desfăcu peceteaimperială, derulă misiva şi citi cu aviditate. A#ungând la pasa#ul care pomeneadecapitarea episcopului $osos/i, închiseochii şi clătină din cap, necreând ochilor.*iti şi reciti rândurile cu pricina. o&elana îşi închipui că nu desluşise bine numele,nu văuse bine literele turceşti. în cele dinurmă, fu silită să admită adevărul. 4ultanul

 

 îi ucisese tatăl, poruncise cu sânge recesă fie omorât. (ăierea capului unuiprionier de răboi era o crimă. "ar, pe dealtă parte, de unde să fi bănuit căepiscopul $osos/i era tatăl soţiei lui :$ăsă scrisoareasă-i cadă din mâinile tremurătoare. $acrimifierbinţi îi

i

inundară chipul. efăcea în închipuirecapetele însângerate înşiruite cu gri#ă. 4estrădui să alunge această viiunegroanică. Anii petrecuţi în lumeaotomană o obişnuiseră de bine-de rău cuaceste obiceiuri. 9onstruoitatea lor reieşea acum mai clar ca oricând. Amintirile trecutului ei îndepărtat îireveniră în minte. 4e gândi înduioşată lachipul dur, însă atât de drag al tatălui ei şila atmosfera micului castel în care văuselumina ilei.

o&elana vărsă lacrimi care nu-iuşurau cu nimic durerea. 9oartea atroce a

 

tatălui ei nu trebuia să rămânănepedepsită.

 în ilele următoare, epistolelepadişahului către o&elana anunţară noiletriumfuri ale armatei otomane.

i

 *@uda este la mila mea. 2esta s-a

suus f(r( s( oun( re&isten(. m

 romis s( nu m( ating de locuitori şi de

bunurile lor. Din (cate, o arte din

soldaii mei n-a resectat romisiunea. 9-

am utut s(-i edesesc. Cbiceiurile

noastre /ncu!iinea&( şi /ncura"ea&(

 r(darea bunurilor duşmanilor. tiu,

6o1elana, că  inima ta lin( de bun(tate

disre-

tuieste !iolenta. /mi amintesc &iua aceea

frumoas( c+nd ami ? t 

trecut @osforul ca s( mergem la :skudari.

 i !(&ut un c(ruaş care /si lo!ea cu

s(lb(ticie caii. %-am /ngro&it c+nd 

 

t t t < E 

ai s(rit din litier( şi te-ai aruncat asuraacestui indi!id ca s(-i smulgi biciul dinm+n(. Ara un gest nechib&uit din arteaunei turcoaice. $u toate acestea,imresionat de mila e care ai ar(tat-ofa( de animalele chinuite, am hot(r+t s(dau o lege entru rotecia animalelor.Dar s( ne /ntoarcem la e1cesele soldailor mei. /n afar( de truele ermanente, care/şi /ncasea&( solda, truele au1iliare -/ndeosebi infanteriştii şi achingiii- trebuies(-şi asigure traiul de e urma oulaiei b(ştinaşe inamice. <egile r(&boiului sunt dure, 6o1elana. 2este o sut( de mii de(rani unguri au fost m(cel(rii sau f(cui scla!i, iar bunurile lor au fost luate rad(de r(&boi. /i e1lic toate acestea entruc( acum eşti turcoaic(, iar urtarea tatrebuie s( se suun( cerinelor legilor noastre. 9u te l(sa curins( de tristee.Dac( /i dau aceste sfaturi, o fac srebinele t(u. Vreau s( fii demn( de rangul de mam( a micilor mei rini. Sunt con!insc( nu m( !ei de&am(gi niciodat(. Vreaus( te /ncredine& /nc( o dat( c( sunt 

#

 

m+ndru de tine şi c( dragostea e care i-

o ort este mai uternic( dec+t moartea.8 

Qo&elana desluşi printre rândurilescrise de sultan o stare de spirit care osurprinse şi o îngri#oră. (onul lui 4olimanera grav şi chibuit. !raele lui ascundeauo uşoară do#ană. *ineva urea intrigilegate de ea : (uturor acestor gri#i li seadăuga suferinţa provocată de moarteatatălui ei. "urere sfâşietoare, pe caretrebuia să o ascundă în adâncul inimii.

O nouă scrisoare de la @udae&prima în termeni lirici bucuria lui4oliman, care ibutise în sfârşit să devină #udecătorul lumii apusene. !raele luisupraîncărcate de ad#ective reflectau stiluloficial7

 */n faa tronului meu str(lucitor au

/ngenuncheat umil /ntr-o arte

rere&entanii nobilimii maghiare, care

cereau coroana regal( entru loan

 

F+ol4a, iar /n cealalt( arte nobilii care

/mbr(işaser( cau&a ierdut( din start a

lui >erdinand de ustria şi care imlorau

bun(!oina mea. ş fi utut (stra

:ngaria. S( instale& la @uda un gu!ern

turc şi s( desfiine& regimul regal 

comromis. /ns( mi-am amintit c( F+ol4a

i-a sal!at !iaa. =ar !iaa ta !alorea&( un

tron. şadarG l-am r(sl(tit e F+ol4a şi i-

am /ncredinat regatul. >ireşte, am (strat 

secretul nostru scum. 2oate c( !a !eni 

&iua /n care /i !oi de&!(lui lui F+ol4a

moti!ul entru care l-am ales e el.

:ngaria !a r(m+ne sub aria imeriului 

meu. Sal!atorul t(u !a domni sub

 rotecia armatelor mele. Dac( !reodat(

>erdinand de ustria !a /ndr(&ni s( lute

 entru tron, !a cunoaşte furia mea. /n

cur+nd m( !oi /ntoarce la $onstantinool,

/nc(rcat de daruri entru tine şi entru

coiii noştri. 5e iubesc, 6o1elana7 Sunt 

gelos e aerul e care /l resiri /n timul 

lisei mele78 

 

4ultana-valide hotărî săsărbătorească în familie victoria fiului ei.6-a uitat să o invite pe o&elana, în ciuda împotrivirii fiicelor ei. !avorita îşi puse orochie lu&oasă, dar sumbră şi alesebi#uterii cât mai discrete - un fel de a purtadoliu fără a atrage atenţia celorlalţi. Pentrua-şi arăta respectul, sosi prima, amănuntremarcat cu mulţumire de sultana-valide.

Prinţesa 9alfiru, toată în doliu, cuochii înroşiţi, cu figura lugubră, îşi făcu şiea apariţia. $ocuia într-un apartament din)s/i 4erai de la confiscarea averii soţuluiei. 4ul-

M

tanul îi propusese o casă mare şi un venitsubstanţial pentru a o despăgubi, dar îirefuase oferta cu dispreţ. 9alfirususţinea că viaţa ei era în pericol.

 Apoi apăru prinţesa (urhan, însoţităde soţul ei, $ufti Paşa, care îndeplinea la*onstantinopol funcţia de şef alguvernului în lipsa lui >brahim.

 

Prinţesa 3assem sosi cu paşi siguri."e la reintrarea în graţii a soţului ei,9ustafa, îşi recăpătase aerele desuperioritate. îşi sărută mama şi surorile,iar o&elanei, care se grăbi să facă oplecăciune respectuoasă în faţa ei, îiaruncă un salut abia schiţat.

(urhan o scrută pe o&elana dincap până-n picioare.

8 "oliul lui 9alfiru e îndreptăţit,ise ea, dar nu pricep de ce te-ai îmbrăcatatât de sobru. *a să-ţi arăţi bucuria, n-ar fifost mai potrivite veşmintele de sărbătoare:

*uvintele înveninate ale lui (urhann-o descumpăniră pe o&elana.

8 Păstre bucuria în inimă.9odestia înfăţişării mele

= #

aduce omagiu celor care şi-au dat viaţapentru o cauă dreaptă şi mamelor careşi-au pierdut fiii pe câmpul de bătălie."oar 

 

soldaţii care au adus victoria sunt demnisă îmbrace haine

M

de sărbătoare.3assem se înnegri.8 Pricep unde baţi, o&elana0 6oi,

prinţesele împărăteşti, nu vom aveaniciodată fii care să poarte arme.

8 Ai limba prea ascuţită, o&elana0reluă (urhan.

8 Pace0 Pace0 strigă sultana-valide.

>maginea tatălui ei decapitat ofăcea pe o&elana agresivă, aproapenechibuită.

 în momentul acela, poporul turc nu însemna pentru ea decât un cancer întrupul )uropei. %ciderea tatălui ei atârnamai greu în balanţă decât educaţia şiinfluenţa căpătate înharem în aceşti ultimi ani.

i

>ntrarea gomotoasă a lui 2adice înfrână cria începută. )&altată de

 

succesul lui >brahim, aceasta anunţă cumândrie că sultanul prinsese cu mâinile luio pană de bâtlan şi o broşă de diamantepe turbanul primului său sfetnic şi prieten,ceea ce repreenta o răsplată importantă.

8 $a sugestia lui >brahim, fratelemeu a hotărât să aducă la *onstantinopolmarea bibliotecă a lui 9atei *orvin, douăcandelabre enorme din bron, tunurilepalatului regal şi ale cetăţii, precum şi treistatui gigantice înfăţişând divinităţipăgâne7 Apolo, "iana şi 2ercule.

2adice vorbea... vorbea... vorbea...9alfiru îşi privea cu ură sora mai mică, acărei fericire îi insulta doliul. "eodatăibucni7

8 A#unge 0 A#unge 0 Ai puţinădecenţă, 2adice 0 *apul tăiat al lui !erhateste încă e&pus insultelor trecătorilor înfaţa intrării în Leni 4erai. 6u i-a fost îngropat decât trupul. 6u ţi-e teamă că într-o i >brahim al tău va avea aceeaşisoartă :

 

2adice se opri, uluită, apoi strigăfurioasă7

8 @ufnită blestemată0 Ar trebui să-ti scot ochii0

i M

>brahim este invulnerabil08 4ărmană neghioabă0 e&clamă

9alfiru.8 6u vă mai certaţi0 porunci

sultana-valide. 6u mai sunteţi copii0 Arătaţi respect măcar faţă de părul meualbit0

8 l-am spus ce cred, mamă 0 isevăduva. 6imeni nu e la adăpost decapriciile lui 4oliman.

8 >nima ta e plină de fiere0 urlă2adice.

4e întoarse către mama ei.8 "acă fericirea mea i se pare

insuportabilă, n-are decât să plece09alfiru se ridică şi porni cu paşi

mari spre uşă.

 

8 *u plăcere0 Preenţa ta măomoară0

"upă plecarea ei, sultana-valide omustră pe 2adice7

8 Ar trebui să-i respecţi durerea04ă fii mai compătimitoare 0 "e ce nu încerci să o înţelegi :

8 9ama are dreptate, interveni3assem, care îşi amintea de neliniştea pecare o simţise când 9ustafa fusese e&ilatla Ale&andria. (rebuie să o mena#ăm 0

o&elana urmări cearta cu inimaplină de amărăciune. 9alfiru purta doliudupă un soţ care şi-a trădat patria şipretindea respect. )a, o&elana, trebuiasă plângă în taină moartea eroică a tatăluiei şi să afişee un aer bucuros pentru anu indispune familia imperială. )ra tentatăsă se ridice şi să-şi strige durerea şidisperarea.

"ar era osândită să păstreesecretul toată viaţa. =iitorul fiilor ei ar fifost compromis dacă turcii aflau că

 

bunicul natural al celor doi prinţi era unepiscop polone, decapitat după ce aluptat cu armele în mână împotrivaarmatei sultanului la 9ohâcs.

"ornică să înveselească atmosfera,sultana-valide porunci să intre orchestrade orbi. însă nici muica, nici ospăţul îndestulat, nici dansatoarele unduioase nureuşiră să destindă atmosfera. 4upărată,2adice păstra o tăcere încăpăţânată.Pentru a-i face plăcere mamei sale,3assem începu să povestească anecdotela care nu râdea nimeni.

$a încheierea cinei, $ufti Pasa îimulţumi sultanei-vali-

H  H>

de pentru seara frumoasă, apoi cerupermisiunea să se retragă.

8 în noaptea asta trebuie să fac oinspecţie inopinată în ona portului. =reausă mă încredinţe că poliţia îşi îndeplineşte mulţumitor îndatoririle.

2afsa 2atun înclină capul.

 

8 "u-te, $ufti0 !ă-ţi datoria0 4ocrultău, răposatul sultan 4elim al ll-lea, ieşeadeseori deghiat în derviş sărman sau înpelerin pentru a lua pulsul oraşului.

2adice părăsi la rândul eireuniunea, urmată de 3assem şi (urhan,indispusă de plecarea soţului ei.o&elana se retrase ultima. înainte de a olăsa să plece, sultana-valide o îmbrăţişă. întoarcerea fiului său se apropia şi voia săintermediee o împăcare între el şi9alfiru. 4ă-i arate bunăvoinţă favoritei lui

era cea mai înţeleaptă politicăntoarcerea lui 4oliman la

*onstantinopol întărea putereao&elanei în pofida tuturor piedicilor 

care se înălţau în faţa ei. 2afsa2atun îi ghicise #ocul. 6u pierdea nici o

ocaie de a lăuda în faţa fiului ei calităţileo&elanei, cu o subtilitate perversă.8 ) o fată deosebită. >ngenuitatea

şi graţia ei se unesc cu o inteligenţă fărăpereche, cu o vioiciune a spiritului, o

. Î 

 

clarviiune şi o diplomaţie care impunrespect. 6u e niciodată luată penepregătite. udecata ei este sigură,abilitatea inspirată. îşi duce viaţa după opolitică foarte fină.

)logii ambigue, care puteau fi uşor interpretate e&act pe dos7 o tânărădiabolică, gata să apelee la orice metodepentru a obţine ceea ce voia.4oliman clătina din cap şi răspundea cu un

aer convins78Ai dreptate, mamă0 o&elana este o

femeie e&traordinară0"upă plecarea fiului ei, 2afsa 2atun

 îşi ascundea fruntea în palme şi medita,e&asperată7 ;*e naivitate îngroitoare 0o&elana îl #oacă pe degete0 6u pricepecă a a#uns #ucăria acestei femei viclene şicalculate :<

4oliman îşi împărţea timpul întrefavorită şi ceea ce el considera operacapitală a vieţii sale7 crearea unuiansamblu de norme #uridice care trebuia

 

să-i asigure un nume pentru posteritate,cel de ;4oliman $egiuitorul<.*ând se întorcea, obosit, de la Leni 4erai,după o i de muncă, o&elana îl primeastrălucind de bucurie

8 .@ine ai venit, iubirea mea,luceafărul meu 0

 îl îmbrăţişa, îl mângâia pe ceafă cudegetele ei fine, îl muşca uşor de lobulurechii şi îi acoperea buele cu sărutări.

 îşi trimitea sclavele afară şi îi scoteamantia acoperită cu blană, turbanul şiveşmintele strălucitoare, îi scotea încălţările, apoi îi aducea halatul de casăşi papucii de catifea, îndatoriri carereveneau sclavelor, dar pe care o&elanale îndeplinea cu o plăcere care îl încântape 4oliman. !emeia îi icea,entuiasmată7

8 Aş vrea să fiu singură cu tine peo insulă pierdută în mi#locul mării. Aceastăinsulă să fie leagănul iubirii noastre mari şi

 

unice. 4ă fiu sclava şi amanta ta, o,soarele meu triumfător0

"ar starea de spirit a o&elanei eraschimbătoare. %neori o găsea pierdută îngânduri, tristă şi melancolică. Atunci,sultanul era cel care încerca să-i redeabucuria de a trăi. îngenunchea lapicioarele ei şi i le săruta, apoi îi desfăceapulpanele halatului şi buele lui urcau sprepărţile cele mai secrete ale trupului ei.

 Anii treceau, dar pentru 4olimanfrumuseţea, farmecul, graţia o&elaneisporeau şi se împrospătau mereu. "ra-gostea pe care o simţea pentru ea îicuprindea simţurile, delănţuindu-ipasiunea.

9oartea tatălui ei rupsese ultimalegătură a o&elanei cu trecutul. Oibucnire din partea ei n-ar fi reparat nimic.1i apoi mai erau copiii, visurile, scopurileei, pe care trebuia să le ducă la bun sfârşit în ciuda tuturor piedicilor. 4ă-l urască pe4oliman : 4ă-l ierte : )l era ca un uragan

 

care ucide, distruge totul în cale. Putem înfrâna, îmblâni uraganul : 9anifestărilenaturii nu cunosc sentimente omeneşti.o&elana şi 4oliman erau mai presus delegile care se aplică muritorilor de rând.>ubirea lor, dramele lor, pasiunile lor depăşeau limitele normalului. (răiau înpropriul Olimp, căci locuinţa eilor era pemăsura lor.

4ultanul porunci ca biblioteca lui9atei *orvin să fie instalată la Leni 4erai,iar candelabrele de bron la 4fânta4ofia. >brahim aşeă cele trei statui pehipodrom, care, datorită acestei împodobiri, îşi recăpătă vechiul aspectmonumental. "ar iniţiativa lui indignăpopulaţia musulmană din *onstantinopol.

>brahim se pomeni hulit pe străi,ceea ce îl umplu de amărăciune. Aflat într-o viită la prietenul lui Alois ?ritti, i seplânse de ostilitatea pe care i-o arătauturcii.

 

8 Am urmat întotdeauna politica lui9ehmed al ll-lea. Acesta se considera moştenitorulciviliaţiei biantine si voia

t C i

să-i apropie pe învingătorii musulmani de învinşii creştini. "in nefericire, subinfluenţa turcilor ortodocşi, musulmaniiresping orice compromis cu creştinii şidispreţuiesc vechea lor cultură.

8 (e-am avertiat, >brahim. "uci obătălie de#a pierdută. *onstantinopoluleste un oraş cosmopolit, în careautorităţile au dat comunităţilor de greci,veneţieni, genovei sau armeni cartiereseparate. Aminteşte-ţi de sultanul 4elim,care voia să-i treacă prin tăişul săbiei petoţi creştinii din *onstantinopol. 9ă tem că4oliman ar putea încerca să reia ideiletatălui său în viitorul apropiat.

8Atât cât voi trăi eu, 4oliman nu-iva oprima pe creştini.

8 Atât cât vei trăi...

 

8 *e vrei să spui :8 6-am avut niciodată încredere

 în #urămintele prinţilor. Ai uitat de9achiavelli :

8 (e înşeli. Pentru mine, 4olimaneste mai mult decât un prieten.

8 4tiu, stiu 0 9i-ai is de o sută deori0 Pentru tine e

M M i

ca un frate, mai mult decât un frate 0>brahim âmbi indiferent.8 4oliman n-ar face nimic fără să-

mi ceară părerea.8 +ncet-încet, această dependenţă

va a#unge să-l apese.8 6iciodată 0 6iciodată 0 Alois oftă.8 4ă sperăm0 1i statuile : *e vrei

să faci cu ele : $e scoţi :8 6ici gând0 !uria fanaticilor şi a

gloatei care îi urmeaă orbeşte se vadomoli şi, încet-încet, statuile se vor integra în peisa#ul hipodromului.

 

8 9ă tem că previiunile taleoptimiste vor fi în scurt timp contraise.

 într-o dimineaţă, doamna ebia intrăsurescitată la

i ) 

o&elana, agitând o foaie de hârtie.8 *onstantinopolul e în fierbere08 >ar: întrebă cadâna, nervoasă.8 l-a sunat ceasul marelui-viir0

 Ascultă, preascumpa mea, satira pe carea scris-o poetul !ighani *elebi împotrivalui >brahim, protectorul lui.

 începu să citească7

 *Doi !raami au /nf(işat aceast(

lumeG

/nelet, cel dint+i a r(sturnat idolii,

 bsurd, al doilea i-a reinstalat8 

o&elana surâse.

 

8 *ând nava se scufundă,şobolanii fug primii.

"oamna ebia continuă cu însufleţire7

i

8 Atacarea marelui-viir >brahimeste echivalentă cu crima delemaiestateD cu-atât mai mult cu cât înălţimea 4a a încuviinţat personaliniţiativa prim-ministrului său. ) o probăde forţă între >brahim si duşmanii lui."acă marele-viir 

t t

câştigă din nou partida, !ighani *elebiva plăti cu viaţa cuteanta luinebunească.

H

Previiunea doamnei ebia seadeveri. Pentru a le închide guradefăimătorilor săi, >brahim dădu une&emplu7 poetul fu condamnat la moarteşi e&ecutat.!ighani abia fusese înmormântat când unnou scandal ibucni. întreg haremul aflăcă, un ulema foarte vestit pentru inter-

 

pretările sale docte ale *oranului, 3abi, îndrănise să proclame superioritatea luilisus 2ristos faţă de 9ahomed. "oamnaebiao înştiinţa pe o&elana că tea lui 3abi îi scandaliase pe adevăraţii credincioşi şică populaţia constantinopolitană, mereugata să se înfurie, provocase deordine, #efuise baarurile, dăduse foc palatelor şi îiagresase pe creştini.

=acarmul mulţimii, violenţele,fuioarele de fum care se înălţau deasupracapitalei o impresionară pe o&elana. Amintirea revoltei ienicerilor, asociată cuaceastă mişcare

' f 

populară, o şocă şi o înspăimântă.Kislar agasi o  asigură că trupele

erau gata să intervină. 6umeroşiscandalagii fuseseră arestaţi şi spânuraţi.

8 Pedepsele e&emplare calmeaăspiritele, de regulă, ise el.

"e data aceasta,  kislar agasi   se înşela. Agitaţia nu se potoli deloc. O gloată

 

gomotoasă se strânse pe hipodrom,cerând moartea lui 3abi şi distrugereastatuilor păgâne, întrucât 3abi era cauaacestor necauri, #udecătorul armatei îlbăgă în temniţă.

$a )s/i 4erai, sultana-validecondamna vehement ereia acelui ulema.

 în preenţa ei, o&elana îşi arăta indigna-rea, pentru a-i face plăcere, dar, după ceieşea din apartamentul bătrânei, îşi încetăprotestele. =oia să fie de aceeaşi părerecu 4oliman, care avea să fie silit, în celedin urmă, să taie nodul gordian. însăsultanul păstra tăcerea.

 în faţa unui tribunal militar, acuareal-a declarat pe 3abi vinovat de ;eroarepericuloasă<, de ;abatere de la glorioasacale a adevărului< şi de ;ereie gravă, careameninţă unitatea >slamului şi siguranţaimperiului<. 3abi, care nu şi-a retrasspusele, a fost condamnat la moarte.

 în harem era repetată ultima luideclaraţie7 ;*u cinci secole înainte ca

 

9ahomed, tânărul conducător de cămile,să plece din 9ecca, un tânăr dulgher răspândise de#a în ?alileea )vanghelia"omnului Atotputernic.< în inimaodaliscelor, toate creştine convertite forţatla >slam, cuvintele lui 3abi şi-au găsit unanume ecou. în sinea ei, o&elana nu-lputea contraice.

 în schimb, n-a fost surprinsă să aflepoiţia lui >brahim. Acesta a pronunţatanularea sentinţei. (ribunalul militar,declarase el, ar fi trebuit să încerce să-lconvingă pe 3abi de greşeala lui înaintede a-l condamna la pedeapsa capitală.Prin urmare, ulema trebuia să compară înfaţa "ivanului, care avea să îl #udece înultimă instanţă.

 înştiinţată de kislar agasi   în privinţahotărârii marelui-viir, 2afsa 2atun îşichemă fiul.

8 îi îngădui lui >brahim, acestuisclav cocoţat în fruntea guvernului, acestuiindivid a#uns maestru al înşelăciunii,

 

acestui creştin deghiat în musulman, săne insulte sfânta lege : )l a adoptataceastă atitudine fiindcă, în timpul proce-sului, martorii au legat ereia lui 3abi deinstalarea statuilor păgâne pe hipodrom.(e laşi orbit de nişte oameni care numerită încrederea pe care le-o arăţi0

4oliman pricepu că mama lui făceaaluie şi la o&elana, ceea ce-l determinăsă se încăpăţânee de la bun început înfaţa sfaturilor ei.

8 9amă, te previn 0 ise el prostdispus.

8 "eschide ochii0 upe-ţi lanţurile0strigă ea indignată.

4ultanul se crispă şi scrâşni printredinţi7

8 9amă, te previn 0 Apoi ieşi, trântind uşa cu gomot

după el. în vreme ce traversa coridoarelepentru a a#unge la o&elana, furia se maidomoli puţin. "acă mama lui îi deplângeainerţia, îşi putea închipui comentariile pline

 

de venin ale tuturor celor care condamnauslăbiciunea lui pentru >brahim şi o&elana. în ciuda puterii sale, se temea de furiagloatei. "acă ienicerii găseau de cuviinţăsă se aliee cu aceasta, e&ploia îl puteamătura de pe tron.

=echea e&presie romană anem et 

circenses  îşi păstra actualitatea.*onstantinopolitanii primeau pâine ilnic,datorită unei perfecte organiăriadministrative. însă aveau nevoie să le fieoferite şi spectacole. Procesul lui 3abi îidădea ocaia de a-şi reface prestigiul.

o&elana îl primi devorată decurioitate. )ra sigură că îl preocupaprocesul lui 3abi. "ar 4oliman, atât devorbăreţ de obicei, nu suflă nici o vorbădespre întrevederea lui cu sultana-valide.o&elana îi respectă tăcerea.

 A doua i, "ivanul se reuni subconducerea lui >brahim. în calitate de*urte supremă de #ustiţie, trebuia să cla-

 

rifice caul lui 3abi. =iirii şi demnitariicare participau la această adunare aleasăluară loc în #ilţuri, în ordinea funcţiilor.(urbanele lor mari, împodobite cu penetremurătoare, se clătinau în ritmulconversaţiilor şoptite închegate înainte de începerea debaterilor. )rau neliniştiţi, dar aparent calmi. >s/ender *elebi, membrupermanent al "ivanului, îşi avertiase oparte din colegi, care se bucurau de încrederea lui, că >brahim căuta să leforţee mâna pentru a obţine achitareaereticului. Ar fi putut s-o facă singur, fără acere părerea sfetnicilor săi, căci dispunea- ca şi sultanul - de drept de viaţă şi demoarte asupra tuturor supuşilor imperiului. însă voia să asociee "ivanul cu deciialui nedreaptă, care încerca să-l absolve pe3abi şi să-i umilească pe apărătorii legiiislamice.

 în sfârşit, 3abi se preentă în faţa #udecătorilor, cu faţa palidă, ascetică, ochiilui de iluminat fi&ând un punct din spaţiu,

 

peste capetele demnitarilor, ca şi cum ar fivrut să comunice cu "umneeu.

>brahim studie cu simpatie straniulpersona# care stătea în picioare în faţa lui.=oia să-i acorde dreptul de a se apăra, dea-şi susţine doctrina. %rmărea cu atenţieevenimentele care tulburau ?ermania si)lveţia. Oamenii căutau

F F

noi mi#loace de a-şi e&prima fervoarea,voinţa de a crea o lume mai bună. $uther,)rasmus, 'ingli cereau reformareavechii @iserici *atolice şi propovăduiaudoctrine religioase care răscoleau gloatalacomă să găsească o morală capabilă sărăspundă dorinţelor sale. ;3abi era unreformator, se gândea >brahim. "e ce sănu-l ascultăm:Poate că va reuşi să-i convingă pemusulmani că "umneeu este unic şi căsepararea celor două religii esteartificială.< 3abi deschidea poate

 

perspectivele unei renaşteri a lumiiorientale.

(ăcerea lui >brahim îi uimi pedemnitari, care aşteptau începereadebaterilor. 9arele-viir îşi întrerupsemeditaţia şi îi arătă lui 3abi trei persona#ecu bărbi lungi albe, grave, ţepene, îmbrăcate în negru, cu frunţile acoperitede turbane albe.

8 3abi, în faţa ta se află #udecătorii tăi, precum şi un ulema  vestitpentru pioşenia sa şi profunda cunoaşterea legilor *oranului, asistat de doi muderis,profesori eminenţi lamedresa de la 4fânta 4ofia. îti vor ascultateoriile eretice si

i i

vor încerca să le combată. Acum e&pune-ne doctrina ta, ca să putem #udeca încunoştinţă de cauă. (e ascultăm, 3abi0

eformatorul vorbi mai întâi cu voce #oasă, monotonă. Apoi vorbele lui căpătarătot mai multă căldură, ridică tonul, devenisolemn, din ce în ce mai elocvent.

 

4uperioritatea lui lisus 2ristos, proclamatăcu tărie şi susţinută de argumentereligioase şi filosofice, îi tulbură pemembrii "ivanului, care schimbau priviristân#enite, apoi înspăimântate.

"eodată, grila#ul care prote#afereastra sultanului fu guduit de lovituriviolente, apoi se aui vocea lui tunătoare7

8 *um este permis ca un eretic săhulească în voie numele sfântului nostruprofet 9ahomed şi să invoce preeminenţalui lisus 2ristos, acest fals "umneeu alcreştinilor, în faţa întregului "ivan :@lestematul acesta trebuie să fie convinscă greşeşte şi pedepsit0

>brahim tresări, întoarse ochii sprefereastra aşeată deasupra capului său,făcu o plecăciune adâncă, apoi răspunsecu demnitate7

8 (ribunalul militar l-a condamnatla moarte fără să-i îngăduie să se apere.O sentinţă dată ca rod al furiei estenedreaptă şi se impune anularea ei0

 

=iirii şi demnitarii plecară capetele,ca nişte copii prinşi făcând năbâtii,coborâră din #ilţurile lor şi îngenuncheară în faţa grila#ului care ascundea chipulpreamăritului lor stăpân.

4oliman reluă sever78 *unoaşterea sfintei legi a

*oranului nu ţine de tribunal militar. Acesteretic va fi dat pe mâna #udecătorului de la*onstantinopol şi a muftiilor, care vor ştisă-şi facă datoria.

*u mâhnire în suflet, >brahim se înclină, umilit.

8Aşa să fie, înălţimea (a0 $uaţiprionierul0 le porunci el celor doi ofiţericare păeau uşa sălii.

*hiar şi după ce vocea sultanuluiamuţi, demnitarii rămaseră prosternaţi."upă o vreme, se ridicară, uşuraţi.Procesul lui 3abi se întorsese împotrivalui >brahim. 4oarta ereticului nu-i maiinteresa. "eciia sultanului îi eliberase deorice responsabilitate. "uşmanii marelui-

 

viir îşi ascundeau bucuria, privindu-l cu ocompasiune bine mimată.

*u fruntea sus, cu chipul împietrit,>brahim se îndreptă spre uşă. $a trecerealui, demnitarii se înclinară în tăcere. "upăplecarea sa, se strânseră în #urul lui>s/ender *elebi, care declară triumfător7

8 4impatiile creştine ale lui >brahims-au arătat în faţa tuturor.

=iirii schimbară priviri nedumerite.4e întrebau nelinistiti care dintre ei va finumit în locul lui >brahim. întrucât

H >

căderea lui părea sigură. A#uns acasă, >brahim scrise o cerere

de demisie şi i-o trimise stăpânului său.4oliman ar fi trebuit să o primească încursul după-amieei la Leni 4erai, dar aceasta a#unse după plecarea lui la )s/i4erai.

4ultana-valide îşi întâmpină fiulradiind de fericire.

 

8 9i s-a comunicat deciia ta.(atăl tău ar fi fost mândru de tine0

*ând se retrase, mama lui îl privi cutristeţe.

8 9ă părăseşti de#a : îi înţelegea şi îi suporta

sentimentele. Posesivă, sultana-valide oura pe o&elana care, bănuia ea, o înstrăina de fiul său. *ând intră în cameracadânei, aceasta studia *oranul. %nvolum frumos, cu paginile din hârtie demătase împodobite cu miniaturi minunate.*apul ei plecat graţios asupra cărţii sfinte,buclele de culoarea aurului vechi care îicădeau în valuri pe umeri, trăsăturileuimitor de tinere ofereau un tablouseducător.

4urprinsă, o&elana ridică ochiiluminoşi şi clari ca apele însorite ale uneifântâni arteiene. Prospeţimea ei şidragostea care i se citea în privire îlemoţionară.

 

8 "omnul şi stăpânul meu, fiibinevenit0 strigă ea bucuroasă, sărind depe divan.

o&elana făcu o plecăciune.4oliman o a#ută să seridice si o îmbrătisă.

i C C

8 *e făceai : întrebă el. 4tudiai*oranul sau te uitai la miniaturi :

8 încerc să pricep spiritul şi înţelepciunea preceptelor sale. 6u vreausă cad în greşeala lui 3abi şi a celor caregândesc ca el, răspunse ea.

8 *rei că e&istă oameni care îi împărtăşesc ideile : întrebă el.

8 *u siguranţă are protectori, iseea, plecând ochii cu modestie.

8 (e referi la >brahim : Aprobă din cap, cu o blândeţe

 întristată.8 6u mi-aş permite niciodată să

mă amestec în treburi care depăsescatributiile unei soţii iubitoare siascultătoare.

 

> > H >H

4oliman o strânse la piept.o&elana îi aui inima bătând.

8 înţelepciunea însăşi vorbeşteprin vocea ta, porumbiţa mea dulce0 Aş fifericit dacă sfetnicii mei ar avea bunul tăusimţ şi fermitatea #udecăţii tale.

8 Aprecierile tale mă fac săroşesc. 6u sunt decât o femeie care îşicunoaşte limitele.

8 6u eşti o femeie ca oricare. Aidovedit-o de nenumărate ori. îl condamnipe 3abi:

8 *red că atitudinea lui este cuatât mai condamnabilă cu cât, în calitatede  ulema, ar trebui să cunoascăprofunimea legii *oranului. 6oi, creştiniicare am îmbrăţişat religia islamică fără săfim constrânşi, dispreţuim slăbiciuneaacelora dintre noi care n-au rupt legăturilecu fostele lor credinţe.

o&elana nu rostise numele lui>brahim, dar aluiile ei erau clare. îl

 

trădase pe omul pe care îl iubea şi-l ura înacelaşi timp. ?raniţa dintre dragoste şi urăeste uşor de trecut. (rădase de asemeneaamintirea tatălui ei, îşi renegase sângele,tradiţiile. "ar voinţa ei de a urca pantelecele mai abrupte pentru a a#unge în vârf impunea asemenea sacrificii. !iul ei aveasă fie sultan. în momentul acela, ea va ficea care va avea ultimul cuvânt. înmomentul acesta însă, arăta un el deneofită, ceea ce îl încânta pe 4oliman.

 în noaptea aceea, după ce făcurădragoste, sultanul avu bucuria de a afla căva fi tatăl unui al treilea copil.

 A doua i dimineaţă, pe drumul spreLeni 4erai, 4oliman medită îndelung lacaul 3abi. )ra mulţumit că pusese capătcriei. "ar e&altarea simţită în iuaprecedentă se domolise. "upă cemanifestarea puterii sale se potolise, îşidădu seama că practic îl desfiinţase pe>brahim în faţa viirilor. %milindu->, îl

 

lăsase în ghearele fiarelor din "ivan, carese repeiseră să-l sfâşie. Ar fi trebuit să-lpună la punct în particular, să-i e&plicecalm ce greşeală făcea şi să-i ceară să orepare. "ar voise să ofere un spectacol.4ă mulţumească gloata.

(rebuia să-l înscăunee din nou pe>brahim, fără să-i distrugă imaginea. A#unsla palatul imperial, se grăbi să urce în lo#alui cu gratii, ca să asiste la debaterile"ivanului şi să observe comportamentulminiştrilor faţă de prietenul său. Privind în #os la demnitarii cu panaşuri, avu mareasurpriă de a-l vedea pe A5as Paşapreidând reuniunea. $ipsa lui>brahim îl intrigă. îşi părăsi postul deobservaţie şi coborî încabinetul de lucru. Aii Paşa, pântecosulşef al cancelariei şisecretarul general al guvernului, îşi încovoie spinarea în faţastăpânului său şi îi înmână mesa#ulpecetluit al marelui-viir si o cutiută de aur. i i

 

%imit, 4oliman deschise scrisoarea.(e&tul clar şi sobru îl ului.

 */n(limea 5a,

/ntruc+t am ro!ocat nel(ceri 

/n(limii 5ale şi am ierdut /ncrederea e

care Domnia Voastr( mi-a ar(tat-o /n

trecut, nu-mi mai r(m+ne dec+t s( suort 

urm(rile şi s(-mi re&int demisia. /naoie& 

/n(limii 5ale sigiliul imeriului. V( rog s(

accetai e1resia ad+ncului resect al 

scla!ului Domniei Voastre,

=brahim.

4ultanul observă că omisese titlulde paşă care, în mod normal, ar fi trebuitadăugat numelui său. 4crisoarea îi stârniiniţial furia. "eschise cutia şi găsi sigiliulimperial. 9arele-viir are, mai mult caoricine, dreptul de a cere permisiunea să

 

se retragă. "ar să-şi trimită demisiaechivala cu o insultă.

 Apoi iritarea lui se potoli. 6u trebuiasă-l #udece pe >brahim după misiva aceea.$ui nu i se aplicau normele obişnuite. 6uera un mare-viir ca oricare altul. )l,4oliman, avea obligaţia de a renunţa lapre#udecăţi atunci când era vorba de>brahim, singurul lui prieten.

8 Aii, trimite un mesager acasă lamarele-viir... 6u 0 "u-te chiar tu şi spune-i că este chemat de urgenţă la serai0

4urprins că fusese redus la rolulunui simplu mesager, Aii Pasa se înclină, ascunându-si ciuda.

i F i

4e scurse o #umătate de oră până lasosirea lui >brahim, însoţit de şefulcancelariei. >brahim făcu o plecăciune fărăsă rostească vreun cuvânt. 4oliman seaşeă pe divan.

8 la loc lângă mine, mare-viir0ise el solemn.

 

>mpasibil, >brahim se supuse.4ultanul se întoarse către şefulcancelariei.

H

8 Adu-mi scrisoarea adresatăguvernatorilor din provincii, care trebuiecitită în toate moscheile, şcolile si baa-

Q

Q HM

rurile pentru ca turcii din satele şi oraşelecele mai îndepărtate ale imperiului săpoată cunoaşte faptele de arme aleluptătorilor noştri în răboiul purtat împotriva %ngariei.

 Aii ieşi cât de repede îi îngăduiaupicioarele scurte şi burta grea şi bombatăca a unei femei însărcinate. 4e întoarsecu scrisoarea aşeată pe o tavă de aur şii-o preentă sultanului. Acesta porunci7

8 *iteşte pasa#ul despre marele-viir0

1eful cancelariei tuşi, ca să-şidreagă vocea, apoi începu să citească7

8 =ictoria noastră se datoreaă înmare parte celui care întruchipeaă

 

puterea şi valoarea, temeritatea leopardu-lui, cura#ul tigrului, elul apărătorului4fintei noastre *redinţe, invincibilitateaeroului învestit de Allah cu o forţă fărăseamăn,

H

Q

frumuseţea unei perle culese din oceanulvite#iei, preaiubitului nostru viir, beilerbeial umeliei, >brahim Paşa, pe care Allah îlţine în viaţă spre gloria imperiului nostru.

 Aii Paşa se întrerupse o clipă ca să întrebe7

8 (rec la cea de-a douamenţionare a numelui )&ce-

H

lentei 4ale marele-viir :H

=ocea lui e&prima un respectnemărginit pentru leopardul, leul şi eroulreintrat în graţii.

8 A#unge0 ise sultanul. Poţi pleca0 Aii Paşa se retrase de-a-ndărătelea.

;>s/ender *elebi şi prietenii lui vor fi taredeamăgiţi<, se gândi el, închiând uşor uşa în urma lui. ămas singur cu >brahim,

 

padişahul luă scrisoarea de demisie şi orupse, apoi îi înapoie sigiliul imperiului.

8 Primeşte-> înapoi, >brahim,prietene0 ise el, âmbind. 6u vreau sămă despart de tine. *aul lui 3abi nueste decât un incident. Poporul este ca ofiară sălbatică adormită, cu instinctesângeroase. "in când în când, îi trebuieofrande menite să-i cucerească favorurile.3abi este o victimă #ertfită acestui moloh.

8 Am vrut doar să-i asigur o #udecată dreaptă, spuse >brahim.

8 1i să-ţi pui viaţa şi opera înpericol... 3abi va fi condamnat la moartede #udecătorul *onstantinopolului. 6u esteun preţ prea mare dacă, prin osândirea lui,putem obţine potolirea bestiei. "ar mă temcă nu va fi de a#uns. ) mai uşor sălinişteşti câteva mii de ieniceri, decât săpotoleşti milioane de oameni delănţuiţi.

> M

4ultanul puse mâinile pe umerii lui>brahim şi îl trase către el.

 

8 6u lăsa certurile altora săintervină între noi0

 îl îmbrătisă cu căldură.M i

8 (u eşti prietenul meu, >brahim, şivei rămâne aşa atât cât vom trăi0

*ineva bătu la uşă, apoi intră unşambelan.

8 înălţimea (a, #udecătorul*onstantinopolului şiulema  au dat sentinta. 3abi a fostcondamnat la moarte.

F

4oliman răspunse răspicat78 4ă fie e&ecutat mâine-

dimineată0 )şafodul va fii F

 înălţat în piaţa mare, în faţa baaruluiacoperit0

 în seara care urmă decapitării lui3abi, constantino- politanii aprinserăfocuri de bucurie, cu riscul de a incendiaoraşul. "ar vâlvătaia populară, abiapotolită, fu aţâţată din nou, de aceastădată de o crimă. în cartierul !anar, lângă

 

moscheea lui 4elim, un musulman a fostasasinat în propria casă. Anchetademarată la porunca cadiului capitalei şidesfăşurată cu surle şi trâmbiţe desubachi   - şeful poliţiei - atribui vina unuialbane creştin, fără însă a-i putea stabiliidentitatea. *onform legii, dacă autorulunei crime scăpa de anchetatori, locuitoriicartierului erau siliţi să plătească patruecide mii de aspri, ;preţul sângelui<. "eaceastă dată, autorităţile a#unseră laconcluia că incidentului avea conotaţiireligioase. 9usulmanii fanatici asmuţirăpopulaţia. 6umeroşi creştini au fost linşaţi în plină stradă sau în casele lor. %nii grecicu sânge iute ripostară la violenţă prinviolenţă.

4ultana-valide, scandaliată deaceastă nouă e&ploie de furie, îşiavertiă fiul7

8 (rebuie să pui capăt o datăpentru totdeauna acestor neînţelegeridintre creştini şi musulmani. (atăl tău -

 

 Allah să aibă milă de sufletul lui0 - a avutde gând să treacă prin foc şi sabie toatăpopulaţia creştină a capitalei, l-a pus chiar o întrebare în acest sens marelui muftiu7;6u este normal să omori două treimi dinpopulaţia imperiului spre binele celeilaltetreimi :< 1i ar fi făcut-o, dacă nu-l doboraboala. (rebuie să acţionei cu aceeaşitărie împotriva creştinilor care caută tottimpul gâlceavă. =rei să fii martorulneputincios al unui răboi civil : 4tingefocul înainte să cuprindă imperiul0

*uvintele mamei sale nu erau lipsitede înţelepciune. 4oliman îşi aminti dehaosul însângerat care sfâşia ?ermania, împărţită între protestanţii şi catoliciifanatici.

8 9amă, voi lua măsuri0 îţi promit0 îi încredinţă lui >brahim misiunea de

a inspecta trupele din )gipt şi, în lipsa lui,degropă o lege veche, care prevedeapedepse e&trem de severe împotriva întregii colectivităţi, dacă un membru al

 

acesteia, vinovat de crimă, nu se preda el însuşi #ustiţiei. *a urmare a revigorăriiacestei legi, opt mii de albanei au fostdecapitaţi pe hipodrom, sub ochii mulţimiide musulmani care alergau, beţi defericire, să vadă spectacolul.

 Aclamaţiile gloatei a#unseră, purtatede vânt, la )s/i 4erai. "ulce muicăpentru urechile sultanei-valide, dar maipuţin apreciată de o&elana care, înpofida elului aparent pentru noua eireligie, se aruncă pe divan şi îşi acopericapul cu perne pentru a nu mai auigomotul.

>mpresionat de paloarea ei, pe careo atribui închiderii în harem, 4olimanhotărî să o ia pe o&elana cu el la Adrianopol, favoare neobişnuită, care o încântă. )ra prima ei călătorie lungă de laintrarea în )s/i 4erai. 4pre deosebire deviitele ei la %s/udari - un fel de suburbiea *onstantinopolului - avea să plece din

 

capitală, pentru a cuceri orionturi noi.*uprinsă de euforie, îl rugă pe sultan să îi îngăduie să călărească alături de el.

4oliman se îngroi.8 O cadână pe cal : *ine a mai

văut una ca asta :8 Am citit în C mie şi una de noi 

că prinţesele persane urcau pe cal08 (u nu trăieşti în Persia,

o&elana0 Obiceiurilenoastre nu sunt deloc asemănătoare cuale lor0 *hiar si

M

credinţa este diferită 0 !oarte diferită.M

(risteţea care se aşternu pe chipultinerei îl înduioşă pe 4oliman, foartesensibil la schimbările ei de dispoiţie.

8 1i, în plus, eşti însărcinată 0adăugă el, mulţumit că găsise un prete&tinfailibil. O cădere de pe cal ar pune înpericol atât viaţa ta, cât şi pe cea acopilului.

 

 Argumentul, care căpătă o forţădeosebită pe buele lui 4oliman, o făcu săâmbească pe o&elana, dearmată.

8 9ă înclin în faţa înţelepciuniitale, iubirea mea 0

8 =ei avea la dispoiţie o litierămoale, purtată de doi catâri blâni, care tevor face să te simţi ca şi cum ai pluti penori.

o&elana era atât de fericită că iesedin )s/i 4erai, încât acceptă bucuroasăacest mi#loc de locomoţie, deşi gratiile şidraperiile din piele o împiedicau să admire în voie peisa#ul.

 

marginea divanului, arăta ca o cioarăcocoţată pe o cracă. 6u-i ierta fratelui eiinterdicţia de a pune pe mormântul lui!erhat o coloană cu un turban de piatră învârf, care ar fi trebuit să aminteascărangul înalt al defunctului. *ondamnat lapedeapsa capitală pentru trădare, nu aveanici măcar dreptul la înscrierea numelui pemormânt. 9alfiru îi adresă mamei sale o întrebare care trebuia să pună sare perană7

8 (ata te-a dus vreodată la Adrianopol :

8 6iciodată 0 răspunse 2afsa2atun, furibundă. $ocul unei cadâne este în harem 0 "e altfel, 4elim n-ar fi avuttimp, pentru că era tot timpul plecat larăboi...

 într-o frumoasă dimineaţă deprimăvară, cortegiul imperial părăsi )s/i4erai şi ieşi din capitală pe poarta dinspre AdrianopolD 4oliman şi suita lui călare,

 

o&elana şi celelalte femei în litiere. $avreo douăeci de /ilometri de *onstanti-nopol, coloana tocmai pătrundea într-opădure cu fruniş stufos când deodatăibucni o furtună cu tunete şi fulgere.!ulgerul cău pe un copac care seprăbuşi în flăcări peste unul dintre catâriicare purtau litiera o&elanei. $itiera serăsturnă şi se demembră, favorita serostogoli printre bucăţile de lemn şi metal,sub privirile consternate ale lui4oliman si ale suitei sale. o&elana,leşinată, fu aşeată în

i ? ? '  i

litiera uneia dintre însoţitoarele sale, apoicortegiul se întoarse în grabă la*onstantinopol. "isperat, sultanul călăreala galop alături de litiera o&elanei, care încă nu-şi recăpătase cunoştinţa. îşireproşa faptul că refuase să o lase pesoţia sa să călărească, aşa cum îşi dorea.4clav al tradiţiilor, o silise să călătorească în litieră. 4e pare că o&elana presimţisenenorocirea şi încercase să o evite.

 

*onvoiul sosi la )s/i 4erai, undeera de#a aşteptat de medicul *urţii, >srael9ordecai, care fusese prevenit demesageri. *hira )sther îl a#uta.

o&elana fu instalată într-o sală dinapartamentul său şi întinsă pe un divande către *hira )sther, care se agita în #urul ei. încăperea era împărţită în douăde o draperie grea din catifea. Pe parteacealaltă se afla medicul, căci erainteris oricărui bărbat relativ tânăr sinecastrat - fie el si

F F

doctor - să vadă vreo femeie din harem.*hira )sther o e&amina pe

o&elana, obsena simptomele şi i lecomunica lui 9ordecai cu voce tare, carelua notiţe şi dădea indicaţii pe care moaşaşi a#utoarele ei le e&ecutau imediat.

(oată această operaţiune sedesfăşura sub ochii îngri#oraţi ai sultanului,care îşi frângea mâinile de disperare. (re-cea într-o parte a draperiei pentru a-şi privisoţia, care gemea, cu ochii închişi, apoi se

 

ducea în partea cealaltă, unde se aflamedicul care îşi trata pacienta fără să ovadă. 4oliman îl asalta cu întrebări, împiedicându-l uneori pe 9ordecai săaudă cuvintele *hirei )sther.

 Acest e&amen medical biar, subforma dialogului dintre medic şi moaşă,dură aproape o oră. în cele din urmă,9ordecai dădu verdictul7

8 9ama şi copilul vor trăi. ) unadevărat miracol, dacă ar fi să #udecămdupă vânătăile rămase pe trupul ilustreipaciente după cădere. 9ă tem totuşi căfătul ar putea suferi leiuni de pe urmaacestui accident nefericit.

8 îmi poţi garanta, >srael, că soţiamea este în afara pericolului :

8 =ă garante, înălţimea =oastră 0Prinţesele, care speraseră că

o&elana va muri, aflară cu deamăgirecă starea ei de sănătate nu mai eraneliniştitoare. "ar călătoria la Adrianopolfu anulată, căci 4oliman se temea de un

 

nou accident. 2otărârea lui frânse inimao&elanei, dar nu îndrăni să protestee.

4orocul o&elanei se apropia. *hira)sther şi >srael 9ordecai - despărţiţi denelipsita draperie - o e&aminau în fiecarei. 4ultanul poruncise să fie încon#urată detoate îngri#irile pe care le îngăduia ştiinţamedicală. 9ordecai îl asigură că sarcinaevolua normal şi că, în afara unor complicaţii neprevăute, naşterea avea săse producă în cele mai bunecondiţii.

M

*ăutând ocupaţii care să-l poatărela&a puţin în această stare de aşteptare,4oliman îşi împărţea timpul între partidelede vânătoare de mistreti sau cu şoimii siredactarea unui cod

M M M

de legi care să înlocuiască haosul cedomnea în domeniul #uridic. "e-acum înainte mărturiile smulse suspecţilor subtortură trebuiau coroborate cu alte mărturiipentru a #ustifica o condamnare.

 

!alsificatorii, hoţii şi sper#urii aveau să fiepedepsiţi prin amputarea mâinii drepte.=iolatorii aveau să fie castraţi. Adulterulatrăgea pedepse severe. în caulmutilărilor, se aplica legea talionului.4oliman hotărî pedepse grele împotrivafalsificatorilor de mărfuri, profiturilor e&agerate şi speculanţilor. *ei careconsumau băuturi alcoolice aveau să fie i

pedepsiţi, deşi sultanul, marele-viir şi ceamai mare parte a demnitarilor beau peascuns. O ma&imă arabă pretindea că;vinul era mama tuturor viciilor<. însămusulmanii nu se abţineau să-l savuree.Poeţii îl cântau. 9arele 2afi ridica în slăvivinul, ;această mamă a viciilor mai dulceca săruturile unei fecioare<. 6ici 2afi, nicicei din antura#ul lui care elogiau ;băuturilesfinte< şi ;beţia divină< n-au fost acuaţipentru părerile lor.

4oliman, preocupat de opera luilegislativă, o consulta deseori peo&elana, care îi dădea sfaturi pline debun-simţ.

 

8 *adâna este o minune0 îi declarael euforic mamei sale. =iaţa noastră împreună se desfăşoară sub un cer senin,binecuvântat de "umneeu 0 >ubesc sisunt iubit de o femeie

i 

 înestrată cu mii de haruri, cu care amnişte copii adorabili. >mperiul meu facelumea întreagă să tremure. 6ici un nor nu-mi întunecă oriontul. 4unt fericit0... %neorifericirea aceasta mă sperie, fiindcă nu ştiuce-mi reervă viitorul0

"ar dacă temerile sultanului aveauun caracter abstract, presimţirileo&elanei erau legate de realitate. %ltimaei sarcină nu-i dădea deloc o înfăţişareplăcută. Paloarea chipului presărat depete cafenii, buele îngroşate, burtadiformă, picioarele umflate o înspăimântaude fiecare dată când se privea în oglindă.O femeie însărcinată îsi înduioşeaă soţulcare - ca să o mena#ee - îşi cautăconsolarea în afara familiei.

 

*a din întâmplare, sultana-valide îşi înlocuise fostele sclave cu odalisce alesepentru frumuseţea, graţia şi talentele lor artistice. Atunci când fiul ei venea în viită, îşi etala fetele cu o grabă suspectă.enunţase la tradiţia care cerea caodaliscele sultanei să nu poată fi dăruitesultanului.

;4ultana-valide a început să sepoarte ca o codoaşă, se gândea o&elanaalarmată. ese intrigi amoroase pentru4oliman.<

"in când în când, o&elana îl însoţea la 2afsa 2atun, pentru a-lsupraveghea discret şi pentru a de#ucamanevrele acestor adolescenteapetisante, dornice să câştige favorurile9arelui 4tăpân. "ar îşi asuma un risc.4oliman putea fi tentat să comparefrumuseţea ei veşte#ită şi prospeţimeaseducătoare a tinerelor.

4ultana-valide urmărea cubunăvoinţă reacţiile fiului ei

i M

 

 în faţa prote#atelor sale. înţelegea foartebine că preenţa o&elanei alături de el îlinhiba şi căuta prete&te ca să o îndepărtee fără a stârni bănuieli.

o&elana era torturată de spaimă.6aşterea care se apropia, viitorul încănesigur, duşmănia crescândă a sultanei-valide şi a fiicelor ei, concurenţa renăscutăa lui >brahim, moartea tatălui ei, accidentulcare ar fi putut-o costa viaţa, toate acestea îi amplificau gândurile negre. *ând4oliman era plecat din *onstantinopol setreea singură în toiul nopţii şi plângea.4lăbise. (risteţea îi acoperea chipulmarcat de o oboseală ine&plicabilă."oamna ebia urmărea îngri#orată acesteschimbări.

84pune-mi ce te supără, dragamea : întrebă ea neliniştită.

8 6imic, ebia 0 6imic0>ntrigată de răceala ei,

supraintendenta nu insistă. *a să o

 

distree, începu să-i povestească ultimelebârfe de la *urte, care de obicei o amuaupe o&elana.

8 *ând căderea lui >brahim păreasigură, >s/ender *elebi şi prietenii lui l-auchemat pe ustem la *onstantinopol, înideea că-l va înlocui pe favoritul decăut."ar reintrarea în graţii a marelui-viir le-adistrus planurile, aşa că ustem a fost silitsă se întoarcă.

 Acest episod discret o intrigă peo&elana.

8 ustem chiar este atât de frumoscum se spune :

8 întruchiparea lui Antinous08 $-a impresionat pe 4oliman : întrebă o&elana. "oamna ebia sesperie, văând ce întorsătură luase

discuţia.i

8 4e ice că e un băiat deosebit.*ă frumuseţea lui e

i

 însoţită de o inteligenţă fără pereche. înălţimea 4a a fost cucerit de spiritul lui

 

deschis, de calităţile lui intelectuale, maipresus de vârsta lui...

8 6u mă refeream la calitătile luiintelectuale0 o

i

 întrerupse o&elana nerăbdătoare.%n surâs fin se desenă pe buele

doamnei ebia.8 )i bine, cred că ustem ar putearivalia cu >brahim. "upă o scurtăeitare, adăugă78 4-ar părea că lucrurile au început bine. "oamna ebia intrădin nou în cochilia ei şi puse

capăt acestei conversaţii, printr-o fraădubitativă7

8 Poate nu sunt decât poveşti...o&elana nu băgă în seamă

ultimele ei cuvinte. 9edită îndelung înaintede a reînnoda firul discuţiei7

8Acest tânăr mă intereseaă. "acăici că e într-ade- văr deosebit, l-am puteaa#uta să facă o carieră frumoasă. "a, dece nu : >mperiul are nevoie de tineri,

 

capabili să-l slu#ească fidel şi competentpe sultanul nostru preaiubit.

"oamna ebia avu deodatăimpresia că viitorul anumitor demnitari era în #oc şi că destinul o chema să-i fieinstrument.

8 o&elana, dacă doreşti, aşputea să-ţi dauinformaţii mai ample despre acestpersona#.

>ntrarea unei sclave anunţândsosirea lui >srael

i

9ordecai şi a *hirei )sther întrerupseaceastă conversaţie care avea să apesegreu asupra imperiului. *a în fiecare i,medicul, aşeat în spatele draperiei, oe&amină pe o&elana prin intermediul*hirei )sther.

8 înălţimea =oastră, ise9ordecai, mângâindu-şi barba cenuşie,vocea domniei voastre trădeaă onelinişte care mă îngri#oreaă. *hira)sther ice că aţi slăbit. "e ce : (otul

 

merge de minune. *opilul se mişcă de#acu o energie care prevesteşte un răboinicdestoinic. =ă implor, înălţimea =oastră0*opilaşul "omniei =oastre simtenecaurile care vă tulbură. A#utaţi-> să sedevolte armonios0 Asta nu ţine decât de"omnia =oastră0

o&elana înclină capul în semn de încuviinţare.

8 @ine0 =oi ciripi toată iua, ca oprivighetoare0 ise ea ironică.

"upă plecarea lui 9ordecai, *hira)sther trase draperia. *u chipul încordat,cu buele strânse, se mişca în tăcere."urerea moaşei îi atrase atenţiao&elanei, care i se adresă doamneiebia.

8 )sther arată mult mai rău decâtmine.

9oaşa tresări.8=ă cer iertare, înălţimea =oastră,

dar nu mă simt bine.

 

8 6u ştii să minţi0 *eva techinuieşte0 "espre ce este vorba : *e potface pentru tine :

"oamna ebia interveni78 *red că ascunde veştile proaste

ca să nu vă indispună.o&elana âmbi cu bunătate.8 )sther, l-ai văut pe lupul cel rău

şi hain :*hira ibucni în plâns. o&elana se

 îmbrăcă, a#utată de sclavele ei, apoi seapropie de moaşă şi o mângâie peobraul scăldat în lacrimi.

8 6u ai încredere în mine, )sther: Aceasta nu se mai abţinu.8 *er dreptate înălţimii =oastre0

 Ai-noapte nepoata mea, 4arah, carelocuieşte aproape de casa mea, a murit în#unghiată de mai multe ori. $-am înştiinţat pe prefectul oraşului. Poliţia adeschis o anchetă, care n-a dat roade.

 

8 =reţi reultate atât de repede: Anchetatorii au nevoie de timp, isedoamna ebia.

8 1eful poliţiei mi-a is pe faţă căs-a ocupat de mai multe cauriasemănătoare, fără să găsească ucigaşul.

o&elana se încruntă.8Atunci când ucigaşul unui

musulman nu a fost găsit, au foste&ecutaţi opt mii de albanei0

8 6epoata mea este evreică, înălţimea =oastră0 1i celelalte feteasasinate erau creştine.

"oamna ebia e&clamă agasată78 )sther, n-ar fi trebuit să o

plictiseşti pe înălţimea 4a cu afacereaaceasta nefericită care, de fapt, nu opriveşte0

8 6-o mustra, ebia0 îi înţelegdurerea0 $as-o să-şi uşuree sufletul0

o&elana scoase o batistă din corsa#şi îi ştersemoaşei lacrimile.

F

 

)sther, voi face tot ce-mi stă în puteripentru a-l pedepsi pe asasinul nepoateitale0 Ai bănuieli: >ndicii: 4pune-mi tot

a insistenţele o&elanei de a-iface dreptate *hirei )sther,sultanul o asigură că va porunci ca

vinovatul să fie găsit şi pedepsit. "ar îşiuită repede promisiunea, pentru că înaceeaşi i o veste tulburătoare îi stârnifuria. Arhiducele !erdinand profitase deretragerea otomanilor în sudul "unării casă trimită o armată împotriva lui loan'âpol5a, proaspăt instalat pe tronulfostului rege $udovic al ll-lea. O mareparte din nobilimea ungară - voind săpedepsească trădarea fostului guvernator al (ransilvaniei, devenit instrument al

0

L

 

turcilor - îngroşase rândurile austriecilor.@ătălia dată la (o/ai se încheie prin înfrângerea lui 'âpol5a, care fugi împreună cu o mână de însoţitori mânaţinu atât de fidelitate, cât de teama de a fi #udecaţi şi e&ecutaţi de învingători.

Pentru 'âpol5a, căderea era cu atâtmai umilitoare cu cât papa *lement al =ll-lea, regele 2enric al =lll-lea al Angliei şi!rancisc > al !ranţei îi recunoscuserălegitimitatea domniei.

'âpol5a nu se opri din călărit decât în Polonia, unde un vechi prieten, contelepalatin leronim $as/i, îi oferi adăpost.>mpresionat de necaurile oaspetelui săuregal şi ademenit de promisiunile acestuia,nobilul polone se hotărî să-l a#ute. Avearelaţii preţioase la *onstantinopol. )l şi Alois ?ritti îşi făcuseră servicii reciproce,schimbaseră informaţii politice şi militarerentabile. $as/i plecă spre ţărmurile*ornului de Aur în calitate de ambasador e&traordinar ai regelui decăut, care cerea

 

a#utorul turcilor peritai a-l alunga pearhiduce de la [uda. Acesta avusose îndrăneala de a -şi aşea pe fruntecoroana regală a %ngariei.

 în acest timp, o&elana aduse pelume al treilea fiu, "#ihangir. "ar bucuria einu era deplină, căci nou-născutu0 erapalid, firav şi infirm7 piciorul drept erastrâmb. (emerile lui 9ordecai privindaccidentul suferit de o&elana seadeveriseră. 4oliman încercă să îndulcească durerea favoritei sale.

8 (rebuie să-i mulţumim lui Allahpentru că ţi-a salvat viaţa0 "#ihangir estefiul nostru. îl vom iubi fără să ţinem seamade infirmitatea lui.

4oliman mângâie cu privirea siluetao&elanei.

8 )şti veltă ca o copilă0 *ine ar putea ghici că eşti marna a trei copii : "eobicei, sarcinile repetate îngreuneaăsânii, şoldurile, pântecele... (u însă întinereşti0 )şti mai frumoasă ca oricând0

 

O trase la piept., îi cuprinse talia cumâinile, atinse cu buele gura o&elanei,care îi răspunse la îmbrăţişare 0ipindu\sede el până când îi simţi dorinţa. )l se opribrusc.

8 (rebuie să mă abţin 0 ise el cupărere de rău. 6ici nu te-ai ridicat încă dinpat. 6u vreau să-ţi fac rău0 "acă te-aşpierde, aş fi cel mai nefericit om din lui ne0

O contemplă âmbind, apoi bătu dinpalme.

8 Aşteaptă0 adăugă el.%şa se deschise şi un eunuc negru

care ducea o casetă de aur îngenunche înfaţa o&elanei.

8 "eschide-o, sufletul meu0 ise4oliman.

4ăltă capacul. Ochii ei frumoşi serotun#iră, e&primând o surpriă plăcută.*aseta, căptuşită pe dinăuntru cu catifeaalbastră, dădu la iveală un colier, inele,cercei şi o diademă încrustate cu rubine

 

de o mărime şi ae o frumuseţecopleşitoare.

8 4unt superbe0 e&clamă eae&tatică, împreunând mâinile.

!ericit că îi făcuse o plăcere,4oliman luă colierul şi i-0 petrecu uşor în #urul gâtului. Apoi îi aşeă diadema pe capşi îi puse inelele pe degete.

8 *erceii ţi-i pui singură 0o&eiana şi-i puse, apoi se privi în

oglindă. încântată, lăsă să-i scape un micţipăt, de bucurie. ubinele se potriveau cupărul ei de culoarea aurului vechi, cubuele ei staco#ii, cu rochia din mătasepurpurie prinsă cu agrafe pe umeri. Aerulei maiestuos, frumuseţea triumfătoare,scoase în evidenţă de bi#uterii, îl minunaupe sultan.

8 Am văut într-o biserică din(rebionda, lângă intrare, portretul dinmoaic a0 unei impărătese biantine. )raatât de vie, încât mă aşteptam să înceapăsă vorbească. Acum ea se află în faţa

 

mea0 o&elana, tu eşti minunata împărăteasă biantină0

O sărută pasional.8 2ai să-l vedem pe "#ihangir0

propuse o&elana. înlănţuiţi, trecură în camera

 învecinată. @ebeluşul,culcat într-un leagăn din argint erasupravegheat îndeaproape de o doicăenormă, cu obra#i bucălaţi şi sâni grei. înpartea cealaltă a leagănului, *hira )sther  îl privea cu drag pe micuţul care îiâmbea. o&elana se obişnuise atât demult să o aibă în prea#mă, încât nu seputea hotărî să o lase să plece. îipropusese să o integree printreslu#itoarele ei şi să-i ofere o platăgeneroasă, însă moaşa, mulţumindu-i, îirăspunsese că dorea să-şi păstreelibertatea. ;6-aş putea trăi închisă întreidurile acestui palat, înălţimea =oastră.Prefer căsuţa mea de lângă *ornul de Aur.

 

 însă nimic nu mă va împiedica să răspundchemării "omniei =oastre, ori de

câte ori veti avea nevoie de mine.<o&elana înţelese setea : C

de libertate a *hirei )sther.4ultanul se apropie de leagăn şi se

aplecă spre micuţul care întinse mânuţeledrăgălaşe spre e$

8 =ei cum mă cheamă0 e&clamăel mândru. Asta este vocea sângelui0 Potsă-l iau în braţe :

8 @ineînţeles, înălţimea (a0răspunse doica, apucând cu gri#ă copilul şipunându-l în braţele padişahului.

 Acesta îl cântări în mână, fermecat.8 ) greu0 *ând o să crească, va fi

un răboinic bun 0"eodată îşi aminti de infirmitatea lui

"#ihangir. !runteai se întunecă puţin, dar se înseninăimediat.

8 *opii mici, puţine gri#iD copiimari, gri#i mari, murmură el gânditor.

 

 Auindu-i cuvintele, o&elana simţică i se strânge inima7 ;*e vrea să spună :*ă va avea necauri din caua copiilor mei : 4-a gândit la sultanul 4elim, care şi-a otrăvit tatăl : 4e teme că unul dintrecopiii lui - 9ustafa, 9ehmed sau 4elim - încearcă să-i fure tronul : 6u cred că i-ar putea atribui vreodată lui "#ihangir, unolog, intenţii rele0 Aş vrea să trăiesc o sutăde ani ca să-mi prote#e fiii0 9ustafa, odată instalat pe tron, o să încerce să-lucidă: $egea i-ar îngădui s-o facă. "acănu cumva 9ehmed sau 4elim i-o vor lua înainte.<

(uşea discretă a *hirei )sther îi întrerupse gândurile. Aceasta o privi, şidisperarea care se citea în ochii ei îiinspiră o&elanei un sentiment devinovăţie. A doua i, după plecareasultanului la Leni 4erai, îl chemă pe kislar 

agasi şi  îi vorbi despre *hira )sther şiproblema ei.

 

8 înălţimea =oastră, chiar astăi îlvoi convoca pe şeful poliţiei, ise el. =ăvoi informa despre desfăşurarea anchetei."acă bate pasul pe loc, îmi voi folosi toatăinfluenţa ca să se facă dreptate. )stesuficient ca înălţimea =oastră să doreascăacest lucru.

4e retrase, plecându-şi servilspinarea. espectul pe care i-l arăta îidevălui o&elanei creşterea treptată aputerii şi prestigiului ei. $a puţin timp dupăieşirea lui  kislar agasi,  o sclavă anunţăviita prinţesei 2adice.

8 Prinţesa aşteaptă în vestibul. Potsă o las să intre :

"acă luna ar fi picat din cer,o&elana nu ar fi fost atâtde surprinsă. *âteva clipe mai târiu,prinţesa apăru în pragul uşii. 'âmbitoare, împodobită cu bi#uteriile ei cele maifrumoase, îmbrăcată în haine desărbătoare, se repei la favorită şi o îmbrăţişă cu efuiune.

 

8 o&elana, am venit să te felicit04oliman mi-a spus că ai dat naştere unuifiu frumos ca un înger. 4unt nerăbdătoaresă îl strâng la piept0

8 2adice, cuvintele tale pline debunătate îmi fac nespusă plăcere. =ino săţi-l arăt0

>ntrară în camera lui "#ihangir."oica tocmai îl alăpta. =oi să ia copilul dela sân, dar 2adice îi făcu semn săcontinue.

8 6u te deran#a pentru mine0 Amtot timpul din lume.

 îl contemplă admirativă pe micuţulcare sugea cu lăcomie.

8 *ât e de mic şi drăguţ04uspină78 *e fericită aş fi să am un băiat

frumos şi sănătos ca al tău0o&elana îi înţelese amărăciunea.

>nterdictia de aF

 

avea băiat o îndurera pe prinţesă. @ăieţiisultanului, cu e&cepţia moştenitoruluitronului, se bucurau de o amânareprecară, care putea lua sfârşit în oricemoment.

8 4ă vorbim despre lucruri maiplăcute0 ise 2adice, apucând-o neliniştităpe cumnata ei de braţ.

>ntrară din nou în salon. *ontinuă cutristeţe7

8 (radiţiile poporului nostru pretindcă un băiat este un dar al cerului, iar ofată nu aduce decât necauri. Pentru mineşi surorile mele, e e&act pe dos. Orice ar fi, aş fi fericită să am un copil. 9-aşmulţumi şi cu o fată0 însă se pare că suntstearpă0

8 6u spune asta, 2adice0 =or venişi copiii, nu te teme0

Prinţesa alunecă pe pantaconfidenţelor.

8 *red că un copil mi-ar întăricăsnicia. îl ador pe >brahim0 "ar am

 

impresia că el nu-mi împărtăşeştedragostea...

o&elana îi ascultă cu plăcereconfesiunea. >brahim nu era decât unegoist, un sodomit care ura femeile.!rumuseţea acestui bărbat i se urca lacap ca un parfum îmbătător. $ui nu-iplăceau copiii. Această trăsătură decaracter îi displăcu o&elanei. 6-ar fimeritat dragostea ei >brahim ar fi făcut-onefericită, ar fi dispreţuit-o, aşa cum odispreţuia pe 2adice. *ăsătoria pe care i-o impusese prietenul lui, sultanul, nu eradecât o corvoadă pentru un bărbatsuperficial, ca 6arcis. *a şi eiţa )cho, eaar fi dat orice ca să-l aibă. Acum (> ura.2adice continuă7

8 >brahim e foarte atent... 9ăacoperă cu cadouri. "ar sub acest învelişde politeţe simt o răceală care mă doare.

Ochii i se umplură de lacrimi.2adice şi le şterse cu batista vaporoasăca un minuscul nor alb. 6u voia să-şi

 

strice machia#ul. =iita dură peste o oră. înainte de a se retrage, prinţesa lansă oinvitaţie.

8 $unea viitoare ofer un supeu înonoarea ta, dragă o&elana. (oateprietenele mele doresc să te cunoască şisă-şi arate respectul. 4per că nu veirefua0

8 6u ştiu dacă îmi pot permite... Ar fi prima mea viită în afara haremului...

8 *ine te-ar putea împiedica să teduci în casa cumnatei tale : "in câte ştiueu, 4oliman nu s-ar opune. *hiar dincontră0... =rei să vorbesc cu el :

8 6u0 =orbesc eu.8 *um vrei.*ele două femei se îmbrăţişară,

apoi 2adice ieşi."upă îndelungi meditaţii, o&elana

a#unse la o concluie îmbucurătoare. *otaei socială şi politică era în plinăascensiune. 6u credea că 4oliman îiimpusese surorii sale această manifestare

 

de simpatie. "acă ar fi vrut, ar fi făcut-ode mult. ?estul lui 2adice se datorapropriei iniţiative sau fusese inspirat de>brahim : >nteligent şi oportunist, să fi înţeles el marile avanta#e ale unei prietenii între cadâ- na-sultană şi soţia marelui-viir: O alianţă capabilă să dărâmepiedicile şi să întărească poiţia prim-ministrului.

 înainte de a părăsi )s/i 4erai,2adice se opri la mama ei. 4ultana-valideşi 9alfiru, îmbrăcată toată în negru, con-versau cu voce #oasă. $a intrarea lui2adice, îşi încetară discuţia. 9alfiru îiaruncă o privire plină de reproş. 2adicesimţi că se înroşeşte. împietrită,impenetrabilă, sultana-valide bea cu înghiţituri mici o băutură cu gheaţă.

8 Ai fost în viită la târfa aia :şuieră 9alfiru. ) ruşinos 0 (u, o prinţesăimperială, să te cobori într-atât : 6umaigândul îmi dă fiori0

 

4ultana-valide adăugă pe un tonmai calm7

8 înainte de a te umili în faţaacestei creaturi, ar fi trebuit să te sfătuieşticu noi. i-aş fi e&plicat de ce ar fi trebuitsă te abţii.

*hipul fiicei sale rămase denepătruns.

8 "in câte ştiu eu, n-am făcut răunimănui.

8 @a da0 o contraise 9alfiru. (e-ai purtat ca o idioată.

8 9ai bine te abţii să-mi dai lecţii0ripostă 2adice.

"eodată, furia o făcu sărăbufnească7

8 9ai bine ti-ai vedea de treburiletale, bufnită neno-

C F M

rocită04ultana-valide încercă să le

liniştească.

 

8 2ai, 2adice, nu sări calul09alfiru nu-ţi vrea decât binele.

2adice se strâmbă dispreţuitor.8 @inele: 9alfiru mă urăşte

pentru că sunt soţia marelui-viir, în vremece ea nu este decât văduva unui trădător0

9alfiru se ridică brusc. !uria ofăcea să se bâlbâie.

8 (rădător: înghite-ţi cuvintele0!erhat a fost doar o victimă nevinovată afratelui şi a soţului tău0

8 1i ca să mă pedepsiţi uneltiţi împotriva mea :

8 2adice0 ţipă 2afsa 2atunconsternată. )ur   mama ta, să uneltesc împotriva ta : )şti nebună0

8 *redeţi că n-am fost informatădespre manevrele voastre: îl susţineţi pe>s/ender *elebi pentru că e duşmanulsoţului meu0 Ar trebui să vă fie ruşine0

4ultanei-valide i se urcă sângele înobra#i. !aţa ei congestionată deveniviolacee.

 

8 9ă omori, 2adice.8 Prefer adevărurile neplăcute

minciunilor frumoase0 $a revedere, mamă08 !ii blestemată, 2adice0 strigă

9alfiru, furioasă.2adice ridică din umeri şi ieşi.o&elana proba o mantie de

ibelină, sub ochii admirativi ai doamneiebia, când  kislar agasi   intră cu chipulluminat de un âmbet radios.

8 *hira )sther va fi răbunată, înălţimea =oastră0

M i

 Asasinul nepoatei sale a fost descoperit,arestat, #udecat şi condamnat la moarte.9âine-dimineaţă, în ori, va fi e&ecutat.*riminalul, un cimar grec beţiv şiscandalagiu, s-a lăudat, la o beţie, că aomorât o prostituată evreică pentru că încercase să-i fure banii. ) undenodământ fericit, care aratăeficacitatea poliţiei şi promptitudinea #ustiţiei noastre.

 

8 Ai acţionat cu o iuţealăremarcabilă, kislar agasi.

8 4unt doar umilul slu#itor al înălţimii =oastre. în altă ordine de idei,soţiile marilor demnitari ai imperiului cer permisiunea să vă preinte personalfelicitările ior cu ocaia naşterii prinţului"#ihangir. îngăduiţi-mi să vă supun atenţieilista acestor doamne. înălţimea =oastrăpoate bifa numele care nu îi sunt pe plac.

8 4oţiile demnitarilor care sebucură de încrederea înălţimii 4ale vor fi întotdeauna binevenite.

o&elana se simţi triumfătoare."epăşise obstacolele şi se impusese înmod strălucit. =ictoria se profila la oriont."ar mai avea încă un drum lung deparcurs. în pofida prestigiului ei, nu eradecât o sclavă. 4oliman pretindea căsclavii lui sunt fiinţe privilegiate. "inrândurile lor se înălţau demnitariiimperiului, soţiile şi mamele sultanilor. înaceste condiţii, sclavul îşi pierdea

 

caracterul umilitor şi devenea o simplăficţiune. însă o&elana dorea să fie ofemeie liberă, soţia sultanului de fapt şi dedrept, nu favorita lui. 4ă împartă cu elpatul şi să poarte titlul de cadână nu erasuficient pentru ea. 4oliman o comparasecu o împărăteasă biantină. 4tudiulpasionat al istoriei @ianţului o învăţase că împăraţii şi soţiile lor încoronate sebucurau de drepturi egale. ămasevăduve, ele conduceau imperiul în numelemoştenitorului tronului sau chiar în numelelor. )a, o&elana, trebuia să cucereascăprin lupte aprige titlul şi prerogativele unei împărătese.

4eara, retrasă în apartamentul ei,doamna ebia îl invită pe kislar agasi  săbea un pahar cu vin.

8 !elicitările mele, 9ahmud0 Aireuşit o lovitură de

M i

 

maestru. în câteva ile ai găsit cheia unuimister pe care poliţia caută în adar să-ldelege de atâta vreme.

@ărbatul duse paharul la buelecărnoase, gustă vinul catifelat şi generosşi plescăi din limbă, satisfăcut.

8 )&celent0 )&celent04maraldul care îi atârna la ureche

sclipea în lumina lumânărilor. "upă oscurtă pauă, 9ahmud reluă7

8 =oi fi sincer cu tine, ebia0 Adevăratul asasin al tinerei evreice n-afost descoperit. Poliţia a luat, pur şisimplu, un beţiv amărât, căruia i-a smulsmărturia sub tortură, doi aşa-numiţi martoriau confirmat-o şi gata. >ndividul acesta eradoar un sărăntoc chefliu. 9ai devreme saumai târiu, ar fi murit în#unghiat într-unscandal. Ai fi uluită să afli câte crime suntcomise pe străile frumoasei noastrecapitale după apusul soarelui. Poliţia nicimăcar nu le mai înregistreaă, ca să nu fieacuată de ineficienţă.

 

"oamna ebia simţi că o trece unfior.

M

8 9ă sperii, 9ahmud 0 Aici, în spatele idurilor palatului nostru,suntem bine apăraţi. 1eful poliţiei îmi iceacă în cartierele dinspre port au fost ucisedouăspreece prostituate în ultimii ani, fărăca asasinii să fie descoperiţi. 6ici nu maivorbesc despre cerşetori, hoţii debuunare, netrebnicii gata oricând să ucidăpentru bani, femeile de condiţie #oasă care îşi smulg părul şi îşi scot ochii. Oficial,circulaţia este interisă de lamieul nopţii până în ori. "ar cinerespectă aceste reguli : Patruleleevită punctele fierbinţi, ain prudenţă.Poliţiştii nu sunt siguri că pot câştiga întotdeauna.

8 4oluţia întâmplării desprecare mi-ai vorbit mă sperie. *e s-ar  întâmpla dacă o&elana ar afla căadevăratul asasin se plimbă în voiepe străi :

 

8 6u va afla niciodată, pentrucă toţi părtaşii la această operaţiuneau buele pecetluite. ) în interesullor. Afacerea e îngropată o datăpentru totdeauna0

 în orii ilei stabilite pentruprimirea felicitărilor, o&elana primi onouă dovadă a dragostei pe care i -opurta sultanul. Kislar agasi  îi preentăpe o tavă de aur decretul imperialcare îi atribuia o casă civilă 4olimanprecia în preambul că sultana-valide îşi păstra preeminenţă şi că sultaria-cadână va ocupa din momentul acelalocul al doilea în ierarhia imperială,trecând înaintea cumnatelor eiprinţese.

 în #urul lui 2afsa 2atun, reacţiilenu întâriară să apară7

 

8 ) o ofensă gravă la adresanoastră, strigă 9alfiru, susţinută desurorile ei .

8 ) de neînchipuit ca noi,prinţese de sânge, născute libere, săfim obligate să-i acordăm întâietateunei sclave cumpărate0 adăugă(urhan.

3assem fu mai delicată, căci nuuita că poiţia soţului ei era încăprecară7

8Ar trebui să ne formulămprotestele în termeni moderaţi, pentrucă fratele nostru este cel care deţineputerea.

8 6u ţii cont de autoritateamamei noastre, care va şti să punălucrurile la punct0 strigă (urhan.

%n âmbet amar schimonosigurX lui 9alfiru.

8 Autoritate bat#ocorită de celcare ar fi trebuit să fie primul care săo respecte0

 

2adice, care se împăcase cumama ei, păstră o atitudine neutră."eşi era cea mai mică, beneficia, încalitate de soţie a marelui-viir, de unstatut superior celui al surorilor ei. 1iapoi, >brahim o sfătuise în modspecîă(sa nu se aliee niciodată cuduşmanii o&elanei, pentru a nu-lindispune pe padişah. ;9alfiru îşipoate permite să-l bălăcărească, nuare nimic de pierdut<, îi spusese el.%itase să preciee că el o detestape o&elana. 6u-şi devăluianiciodată gândurile intime în faţa lui2adice, întrucât ştia că femeilepărăsite se transformă în cei mai înverşunaţi duşmani ai foştilor soţisau amanţi. 1i, întrucât sentimentelelui faţă de soţie erau destul demoderate, se arăta prudent.

Protestele mamei sale, ale lui9alfiru şi ale lui (urhan nu avură nici

 

o influenţă asupra hotărârii sultanului. Acesta i se adresă chiar cu duritateiuD 9alfiru7

8 (e previn, îţi pot închideclanţa0 6u te consola cu iluia căpoiţia ta te face de neatins0 întemniţa 1apte (urnuri mai sunt celulelibere0

"upă o penibilă reuniune defamilie, 4oliman îşi salută mama, îifăcu un semn prietenesc lui 2adice,care se ţinuse deoparte în aceastăceartă, apoi plecă, nebăgându-ie înseamă pe (urhan şi 3assem.

$ividă, 9alfiru îşi vărsă furiape sora mai mică.

8 (rădătoareo0 Ai trecut întabăra târfei0 Ar trebui să-ţi fie ruşine06u i-a a#uns că l-a ucis pe soţul meu, în cârdăşie cu >brahim. Acum vrea sămă îngroape de vie. ) singurul modde a face să tacă un martor  

 

stân#enitor. *hiar şi dumneata,mamă, m-ai abandonat.

8 *e-ai vrea să fac : 4ă învenine atmosfera : 6-am depus încă armele0 *ât despre ameninţarealui, nu-ţi face gri#i0 Atâta timp cât voitrăi eu, nu-ţi va face nimeni rău0

 în schimb, la o&elanasărbătoarea era în toi. @ucuria ei îlfăcu fericit pe 4oliman. O iubea cuatâta ardoare încât avea impresia căvenise pe lume cu singurul scop de a-i face plăcere acestei femei. %neori îigăsea mici defecte care, culmea, o înfrumuseţau. Apoi dispăreau şirămâneau doar calităţile. Pentru a omulţumi şi pentru a o aşea pepiedesta->ul pe care îl merita, semănasegâlceava printre musulmaniitradiţionalişti şi intrase în conflict cupropria familie. Pe vremuri,

 

neînţelegerile între sultana-valide şifiul ei ar fi fost de neînchipuit.9amele sunt stâlpii care susţinpodeaua Paradisului, spune *oranul.

"ar scrupulele care îi tulburauconştiinţa se risipeau când a#ungea înfaţa o&elanei. 6umai un nebunacceptă să devină sclavul unei femeifrumoaseD cunoştea dictonul stră-vechi, "ar acest lucru nu se puteaaplica în caul o&elanei. 4olimanera conştient că imperiul dragostei,tiranic prin definiţie, este însoţit de ofericire mărginită de cele mai groani-ce prăpăstii. !iindcă dragostea,dragostea adevărată, cea maitriumfătoare, cea mai arătoare dintretoate pasiunile, întâlneşte întotdeauna piedici. 4oliman îidispreţuia pe cei care afirmau cădragostea este un #oc pentru bărbaţi

 

şi că doar femeile o iau în serios.4entimentele lui pentru o&elana seidentificau cu însăşi viaţa lui.

 îi vorbi o&elanei despre noulei statut şi despre viitorul ei.

8 îţi cunosc înţelepciunea şiprudenţa, comoara mea, dar cred căeste necesar să-ţi dau câteva sfaturi,să te previn în legătură cu răuvoitorii."e-acum, vei avea şi bărbaţi înantura#. %n secretar, un gardian alsigiliului, un vistiernic, de o anumităvârstă, bineînţeles. 1tiu că deciiarnea a agitat de#a opinia publică. "ar am făcut-o după o reflecţie înde-lungată şi fără să mă tem că mi-aiputea înşela încrederea. >brahim mi-aspus că 2adice vrea să organieeun banchet în cinstea ta. Ai putea săte duci, însoţită de femeile tale şiescortată de halebardieri. =ei avea

 

dreptul să ieşi, să te plimbi, sărăspuni invitaţiilor făcute de soţiile înalţilor demnitari, să acori audienţe, însă respectând cu stricteţeceremonialul *urţii. =ei primi carteade protocol, ca să te pui la curent cudrepturile şi îndatoririle tale. =reau săfiu primul care te felicită pentruaceastă avansare binemeritată.

O îmbrăţişă cu nespusăblândeţe.

8 o&elana 0 o&elana 06u rosti decât numele ei, însă

vocea lui e&prima tot avântul inimii.$ipită de pieptul lui, o&elanaplângea fără gomot. $acrimi debucurie, mai elocvente decât oricediscurs.

o&elana şi doamna ebia sesfătuiră îndelung. (rebuia să aleagă,

 

dintre femeile haremului, pe cele maidemne să îndeplineascănumeroasele funcţii ale casei salecivile. în afara marii-maestre a?arderobei, o&elana nu avea, şi nicinu voise să-şi facă prietene. >olareaei orgolioasă o obliga acum săaccepte sfaturile doamnei ebia.*onştientă că era indispensabilă,aceasta se grăbi să-şi strecoare înpersonalul o&elanei propriileprote#ate. )rau peste o sută deposturi de ocupat. 4orai, favoritasupraintendentei, obţinu funcţia bineplătită de responsabilă cu sorbetul.o&elana ştia că, încon#urându-se defăpturile doamnei ebia, acceptaimplicit o dependenţă care se puteadovedi stân#enitoare pe termen lung.

4orai se aruncă ia picioarele eişi îi mulţumi că fusese aleasă. Abia

 

 împlinise douăeci de ani şi nu-şipierduse încă prospeţimeaadolescenţei. "oamna ebia o maipăstra tocmai datorită acestei tinereti înveselitoare, însotită de caii-

?

) 

#

tăţi pe care şi le punea în valoare înalcovul ei.

4oţiile marilor demnitari au fostprimite de o&elana în cadrul uneirecepţii oficiale. 2adice şi 3assem sepreentară printre primele. Preenţalor făcu mare impresie. 3assem seresemnase cu această concesie, împinsă de soţul ei. "oar (urhan şi9alfiru lipsiră de la reuniune. (urhanpentru că se considera #ignită dehotărârea fratelui ei, care le plasa peprinţesele imperiale mai pre#os deo&elana. 9alfiru din simplul motivcă o ura pe ;parvenită<. (oate

 

doamnele aduseră cadouri scumpe.=iitatoarele se târau în faţao&elanei, îi vorbeau cu deferenţă,aproape umil, făceau e&ces decomplimente şi linguşeli şi căutau să-ifacă pe plac cu orice preţ.

 în ilele următoare, la )s/i4erai, cadourile bogate curseră învaluri, primite de la guvernatoriiprovinciilor. 1i acesta era doar  începutul. $a scurt timp după aceea,soţia dogelui de =eneţia îi trimiseo&elanei mătăsuri, stofe grele,brodate cu aur şi cristale de 9urano.egele Angliei îi trimise o diademă împodobită cu perle şi smaralde,precum şi două candelabre minunatedin argint. O scrisoare de omagiu dela !rancisc > însoţi tapiseriile cusubiecte mitologice, mobilele de lu& şio perlă e&traordinar de mare. egele

 

4igismund al Poloniei, ţarul de la9oscova, 9ahmud ?hirei, marelehan al *rimeei, şi regele fugar loan'âpol5a îi trimiseră cadourile lor7blănuri, covoare, giuvaeruri, păsărie&otice, mătăsuri, ofrande caresimboliau ascensiunea ei.o&elana se simţea cuprinsă de o fericire euforică, totuşio încerca o vagă amărăciune. 4fârşitul cumplit al tatăluiei era prea recent pentru a nu lăsa urme. îri plus, în ciudamarilor satisfacţii pe care i le dăduse 4oliman, nu încetasă repete ca un laitmotiv7 ;6u sunt o femeie liberă0 6usunt decât o sclavă0

 

"

11

n *onstantinopol ningea cândkislar agasi, încadrat de escorta

sa, coborî de pe cal în faţa scăriide onoare a locuinţei lui A5as

Paşa, al doilea viir si ministru de>nterne. întrucât şeful eunucilor ne]ri

eraK

=-M

I

 

al treilea persona# al imperiului şi îldepăşea în rang pe A5as Paşa,acesta îl aştepta în #osul scării, cumâinile întinse în semn de respect şibucurie.

8 !ii binevenit, frate, submodestul meu acoperiş0 iseministrul, încrucişând braţele pe pieptşi înclinându-se.

;9odesta< reşedinţă a lui A5asPaşa era un palat somptuos,reconstruit şi înfrumuseţat după cefusese prădat şi incendiat în timpulrăscoalei ienicerilor.

Kislar agasi   îl salută în acelaşimod. "upă acest schimb de politeţuri,intrară împreună în vestibulul din mar-mură, unde un sclav plin de podoabestrălucitoare scutură cu un pămătuf din pene ăpada care se aşease pe

 

turbanul alb şi pe umerii lui  kislar 

agasi.  Apoi cele două înaltepersona#e traversară un şir desaloane şi pătrunseră într-o serăvastă, cu plante e&otice ale căror flori îmbălsămau atmosfera.

 A5as Paşa îi arătă oaspeteluiun divan.

8 la loc, frate0 Acesta estecolţul meu preferat0 Priveşte florileacestea minunate0 =ară în plinăiarnă 0

;?eneralul< fetelor avu impresiacă se găsea într-un cimitir inundat deflori. 4e aşeară pe divanul moale,care gemu sub greutatea lor. 4claviiaduseră două măsuţe încărcate cupră#iturele.  Kislar agasi   era mareamator de dulciuri, iar A5as îicunoştea gusturile.

 

8 =reau să-ţi vorbesc întrepatru ochi, frate, spusekislar agasi,  alegând o baclavadelicioasă pe care o savurămestecând-o cu dinţii lui stricati.

C i

 A5as Paşa făcu un semn şisclavii dispărură.

8 Acum suntem singuri, iseel.

Kislar agasi   goli un pahar desorbet pentru a-şi clăti gura.

8 =reau să-ţi vorbesc despreun tânăr demnitar care pare a aveacalităţi însemnate7 ustem Paşa.

!aţa âmbitoare a lui A5asPaşa îşi pierdu orice urmă deveselie. O e&presie #enată i sedesenă pe chip.

8 lată un subiect delicat, frate,bolborosi viirul. ustem suscită

 

opinii foarte divergente. 6u ştiu dacăai fost informat..

8 4unt foarte bine informat.(ocmai de aceea îţi cer să-i acori opromovare. Ai la dispoiţie un postvacant de ministru ad#unct.

8 "a0 "e şef al poliţiei08 )i bine, i-ar conveni de

minune0 A5as Paşa îşi şterse cu batista

sudoarea care începuse să-i picurede pe frunte, pătându-i veşmântul.

8 =oi fi sincer cu tine, dragăfrate, ise el. ustemPaşa are prieteni, dar şi duşmanifoarte puternici. 6u vreausă mă treesc între doi munţi care seciocnesc...

i

 

8 (emerile tale nu sunt întemeiate, frate0 "e ce să prelungime&ilul sărmanului ustem în 4iria :

8 6-as îndrăni...Kislar /şi privi gada cu

bunăvoinţă prietenească.8 ustem Pasa trebuie să

revină cât mai curând lat

*onstantinopol0 %n persona#, unpersona# foarte înalt se intereseaăde cariera lui0

 A5as Paşa pricepu că n-ar putea afla niciodată numele acestui înalt persona#.  Kislar agasi   nu eratrimisul sultanului, care ar fi putut luael însuşi această măsură în favoarealui ustem dacă ar fi dorit. Atunci,cine se ascundea în spatele acestui înalt persona# anonim: 4ultana-valide sau... cadâna o&elana:

 

 A5as Paşa simţi un fior pe şiraspinării. 4e vedea antrenat fără voialui într-o intrigă care îl putea ducedirect în iad. "acă îl transfera peustem la *onstantinopol, îlnemulţumea pe marele-viir, care nul-ar fi iertat niciodată.

Kislar agasi 5\ citi gândurile.8 (i

-efricăde>brahim:M8 "a0 (rebuie să mărturisesc0

 în calitate de prim- ministru are mânăliberă asupra membrilor guvernului.)l aprobă sau respinge numirile. "oar sultanul poate trece peste puterea lui.

 

6u uita că marele-viir l-a e&pediat peustem în 4iria fără ca sultanul să seopună.

 A5as intrase în panică. 6u îndrănea să refue, dar nici nu îndrănea să dea un răspunsafirmativ.

8 "ragul meu frate, spusekislar agasi,  te sfătuiesc să nu dai înapoi în faţa responsabilităţilor pecare le ai. înaltului persona# desprecare ţi-am vorbit nu-i place săaştepte.

8 "e ce ai venit la mine : întrebă A5as Paşa, e&asperat.

8 Pentru că tu ai putea primi, într-un viitor foarte apropiat, funcţiamarelui-viir. =rei să renunţi pentrutotdeauna la această şansă :

9inistrul lăsă capul în piept,copleşit.

 

8 înţeleg. )u voi plăti oalelesparte...

8 4au vei dobândi rangul demare-viir0

Kislar agasi  se ridică.8 îţi pot asigura un spri#in

ascuns, dar eficient. Am spus ceaveam de spus0

 A5as Paşa oftă.8 =oi cere "ivanului numirea

lui ustem Pasa în acestt 

post. ) bine :8 ) perfect0Kislar agasi   îşi părăsi gada

foarte mulţumit. îi putea raportacadânei o&elana reultatul poitiv aldemersului său. *ălărind în frunteaescortei sale, clătina din cap, agitân-du-şi cercelul de smarald. o&elana îşi punea amprenta pe politica internăa imperiului. Pe drumul spre )s/i4erai, kislar agasi  se încrucişă cu un

 

grup de cavaleri care urma unpersona# înveşmântat într-o mantiepoloneă grea, împodobită cugaloane de aur şi tivită cu blană devion, asortată cu toca trasă pefrunte. Persona#ul îl salutăceremonios pe kislar agasi,  carerăspunse cu o politeţe superioară.

Poloneul, contele palatinleronim $as/i, agent şi ambasador al lui loan 'âpol5a, bătu la poarta lui Alois ?ritti. îi aducea daruri bogate şio scrisoare de recomandare dinpartea regelui fugar, care îl ruga săintervină în favoarea lui pe lângămarele-viir. "acă îşi recupera tronuldatorită a#utorului său, 'âpol5a îipromitea lui ?ritti domenii vaste în%ngaria şi funcţia de sfetnic regal.Pentru ?ritti, afacerea era tentantă.

 

(raficul de influenţă îl îmbogăţise."acă ar fi dispus de putere politicăproprie, ca prietenul lui, >brahim, şi-ar fi împlinit un vis care sălăşluia demult în mintea lui.

 Alois îi făcu o viită lui>brahim. Acesta îi ascultă cererea cuun aer distrat.

8 Adu-ţi prote#atul0 "ar nu înainte de sfârşitul săptămâniiacesteia. Pentru moment, suntfoarte ocupat.

$as/i se preentă în prima luiviită la >brahim însotit de un cufăr plin de nestemate de o frumuseţerară pe care i-l oferi în dar. înaintede a fugi din @uda, loan 'âpol5aluase cu el bi#uteriile *oroanei şivistieria statului, precauţie înţeleaptă, căci cadourile scumpe îideschideau toate porţile.

 

>brahim ascultă fără preamultă atenţie relatarea lui $as/idespre răsturnarea lui 'âpol5a,printr-o lovitură de stat urită de ungrup de nobili unguri partiani aiarhiducelui !erdinand. )ra absorbit în probleme mai importante.

>deea lui A5as Paşa de a-i încredinţa lui ustem conducereapoliţiei îl tulbura foarte tare. )ra sigur că A5as, un persona# şters, fărăiniţiativă, era doar unealta unor persoane suspuse, care voiau să-isape propria poiţie. 4ăfie vorba de grupul lui >s/ender  *elebi,care voia să-şi sporească forţele cuabilităţile de intrigant ale lui ustem :

)l, unul, se opusese numirii luiustem în postul de ministru-ad#unctcare ar fi dus automat la intrarea lui în"ivan. "ar era de faţă când A5as

 

Paşa îi preentase propunereasultanului. Acesta păruse surprins şimulţumit de această iniţiativă şi oaprobase fără dificultate.

>brahim căuta o e&plicaţieplauibilă. O singură persoană arfiavut destulă influenţă pentru a ducela bun sfârşit această operaţiune.4ultana-valide trebuia e&clusă, fiindcănu se amesteca în afacerile de stat.@ănuielile sau mai degrabăcertitudinile lui >brahim se îndreptarăcătre o&elana. *u toate acestea,simţise instinctiv că femeia aceastaera atrasă de el. Atunci, de ce acestneaşteptat atac ascuns :

(oate întrebările se îmbuleau în capul lui în vreme ce $as/i îivorbea despre loan 'âpol5a. Pentrumoment, soarta regelui-marionetă îllăsa nepăsător. Pentru a nu-l supăra

 

pe prietenul lui, Alois, îi promise lui$as/i că-i vaobţine o audientă la sultan.

i M

4oliman îl lăsă pe ambasadorullui 'âpol5a să se perpelească îndelung înainte de a fi primit la Leni4erai. îi e&plică o&elanei atitudineasa.

8 =reau să-i arăt acestuiagent polone că stăpânul lui nu estepentru mine decât un sărăntocprăpădit, care trebuie să aşteptebunăvoinţa mea înainte de a-mie&pune caul lui, pe care de altfel îlcunosc foarte bine. 'âpol5a îşi vapăstra regatul, dar totul va fi doar formal. %ngaria este a mea, şi varămâne a mea pentru totdeauna.*onflictul lui 'âpol5a cu arhiducele!erdinand n-a făcut decât să neslu#ească nouă. =oi pune mâna pe

 

coroana regală pe care acest2absburg mărunţel a îndrănit să i-osmulgă vasalului meu. Acestgermano-spaniol sau hispano-german ar fi trebuit să ştie că,atacându-mi câinele, mă atacă pemine.

8 înţelepciunea vorbeşte pringura ta, iubirea mea, stăpânul meuadorat, ise o&elana. >ntereseleimperiului au întâietate. "acă 'âpol5amerită să poarte această coroană,atunci să o poarte. "acă nu, să plece.

8 Ai cap de politician,porumbiţa mea dulce. *inismul tău epe măsura îndemânării de care daidovadă. 1tii, ideile noastre politicesunt foarte asemănătoare.

"emierdă cu tandreţe chipulo&elanei.

8 !rumuseţea şi înţelepciunease întâlnesc rareori la aceeaşi

 

persoană. "ar, când se întâmplă unaca asta, reultatul este sclipitor. Aminstalat ai în funcţie un nou şef alpoliţiei, ustem Paşa. Ai auit de el,nu-i aşa :

8 *a toată lumea. ) unpersona# remarcabil, din câte mi s-aspus.

8 4i un duşman declarat al lui>brahim. Acum vom

M H

avea poliţii paralele, de o eficacitatenemaipomenită. Poliţia secretă a lui>brahim şi poliţia de stat a lui ustem."omeniile lor se vor întâlni deseori.

8 4pre binele imperiului,4oliman. "oi controlori sunt mai bunidecât unul singur.

8 $a începutul săptămâniiviitoare, îl voi primi pe acest $as/i.>brahim mi-a vorbit despre el întermeni foarte vagi.

 

8 >brahim este el însuşi unpersona# ambiguu.

8 Acesta e un compliment:8 Pentru un om de stat, e

 întotdeauna un compliment, răspunseo&elana.

$a data stabilită, conteleleronim $as/i se preentă la palatulimperial, urmat de o suităstrălucitoare şi de numeroşi slu#itori,purtând darurile lui loan 'âpol5a, pecare trimisul său e&traordinar trebuiasă i le ofere umil sultanului.

*ortegiul ambasadorului,escortat de o escadrilă de găricălare, pătrunse prin Poarta >mperială în prima curte a palatului. Aceastaera mărginită de pavilioanele gărilor imperiale, de o fostă bisericăbiantină transformată în moschee şide clădirea monetăriei. 4oldaţi,

 

demnitari, solicitanţi, sclavi şi eunucigraşi şi fălcoşi treceau în toatedirecţiile, într-un du- te-vino continuu. în faţa Porţii de 9i#loc, care dădea încea de-a doua curte, $as/i şioamenii lui, precum şi escortacoborâră din şei. îndrumătorul oficia0care îl însoţea îi povesti că în curteaaceea erau decapitaţi trădătorii şitrimişii străini care îl nemulţumiserăpe sultan. $as/i simţi că gulerultunicii sale brodate cu aur devenisedeodată foarte strâmt.

(recură apoi pe #os pe subbolta Porţii de 9i#loc,flancată de două turnuri înălţate dupăbătălia de la 9ohâcs."acă accesul în prima curte fuseserelativ uşor, intrarea încurtea următoare se făcu numai dupăcontroale severe,

 

e&ecutate de uşierii aflaţi subresponsabilitatea preatemu-tului 4elim Aga. Acesta ie aducea lacunostintă celor viaţi

M t i

promovările, distincţiile şicondamnările la moarte hotărâte de"ivan. îndrumătorul îi arătă lui $as/i- după cum se obişnuia - bucătăriile în care mMi de bucătari, patiseri şiucenici preparau mesele ilnicepentru cincispreece mii depersoane. $as/i viită apoi vistieriaimperială, care depăşea în bogăţie totce şi-ar fi putut închipui. în schimb, funeplăcut impresionat de sala detortură, camera de e&ecuţii şibainele de înec. Asistă la câtevae&erciţii militare, îndeplinite cupreciie de ienicerii gării. "upăaceste e&puneri ale câtorva faţete ale

 

puterii imperiale, $as/i fu invitat laun banchet somptuos, apoi condus înanticamera ambasadorilor, undetrebuia să aştepte audienţa solemnă.'idurile şi pardoseala din marmurăverde, tavanul împodobit cu stucaturiaurite, uşile încrustate cu pietrepreţioase îi dădeau ameţeli. "oi pa#i îiaşeară pe umeri o mantie largă,tivită cu vion. %şa dublă a sălii"ivanului se deschise şi voceasultanului răsună, plină de autoritate,rostind formula sacramentală7

8 2răneşte câinele, îmbracă-lşi adu-l în faţa mea0

9arele-viir răspunse cugravitate7

8 6ecredinciosul e hrănit şi îmbrăcat şi acum cere umilpermisiunea de a linge praful de lapicioarele tronului

 

 înălţimii

(ale0 C

8 $ăsaţi câinele să intre0porunci 4oliman.

"oi şambelani îl apucară debraţ pe $as/i şi îl introduseră în sala"ivanului. Acest spri#in binevenittrebuia să-l împiedice să comită oeventuală agresiune împotriva sulta-nului. 9ăsură de precauţie adoptatădupă asasinarea lui 9urad > de către

 

sârbul 9iloş Obilici şi respectată deatunci în cadrul ceremoniilor oficiale.

Ofiţerii gării aduseră darurilelui 'âpol5a şi le aşeară lângăestrada imperială.

 Aşeat pe tronul lui de aur,sultanul purta un turban încins cu treitiare de diamant şi împodobit cu opană de bâtlan. Pe veşmintele luibrodate cu aur sclipeau diamante şiperle.

>brahim şi viirii, toţi în ţinută deceremonie, rămăseseră în picioare şiaşteptau cu religioitate cuvintelestăpânului lor.

$as/i se prosternă lapicioarele tronului, apoi se ridică,a#utat de şambelani. )ra impresionatde atitudinea hieratică a padişahului,de ochii lui cenuşii, pătrunători şiduri. loan 'âpol5a îi căuta a#utorul, nu

 

avea de ales. "ar, mai devreme saumai târiu, sultanul turcilor urma să-şi înghită prote#atul, aşa cum *ronos şi-a înghiţit copiii.

8 9arele meu viir mi-a vorbitmult despre stăpânul tău, ise4oliman. Primesc cu bunăvoinţăsupunerea lui, cu atât mai mult cu cât%ngaria este un regat pe care l-amdobândit prin dreptul răboiului. îl voiaşea din nou pe stăpânul tău petronul pe care !erdinand de Austria il-a răpit. ur pe profetul 9ahomed că îl voi alunga din %ngaria peuurpatorul !erdinand0

$a puţin timp după aceea,contele palatin şi marele- viir iscălirăun tratat prin care sultanul se anga#asă acorde asistenţă militară aliatuluişi vasalului său, precum şi cinciecide tunuri şi o sută de chintale de praf 

 

de puşcă. în schimb, regele loanavea să-i plătească aliatului său untribut în aur şi vieţi umane a căruivaloare urma să fie stabilită ulterior.)l recunoştea sueranitateapadişahului şi se anga#a să susţinămilitar trupele otomane care aveau sălupte împotriva armatei lui !erdinandde Austria.

*u tratatul în buunar, conteleleronim $as/i părăsi*onstantinopolul. înainte de a pleca, îi încredinţă lui Alois ?ritti funcţia derepreentant permanent al %ngarieipe lângă sultan.

%rmările semnării acestui tratat îi dădură satisfactie lui 4oliman."eseori, îi făcea confidenţe politiceo&elanei şi îi cerea sfatul. *umodestia obişnuită, aceasta e&prima

 

păreri pe care sultanul le îmbrăţişa încântat.

8 (ratatul pe care l-am semnatcu 'âpol5a nu numai că i-a legatmâinile şi picioarele, dar a şi stârnitoprobriul creştinătăţii, spuse elfrecându-şi mâinile (oate curţile apu-sene sunt scandaliate. Papa*lement al =ll-lea l-a e&comunicat."oar !rancisc >, inamicul ereditar al*asei de Austria, se preface că n-aauit nimic.

o&elana, care urmărise cuinteres negocierile diplomatice cu'âpol5a, il felicită pe sultan pentrusuccesul său, dar se grăbi să adauge7

8 Prietenii de astăi suntdeseori duşmanii de mâine. 6u ştiiicala: 6imeni nu trădeaă mai bineca prietenii. 'âpol5a şi arhiducele de

 

 Austria ar putea încheia o înţelegerepe ascuns într-o bună i.

8 *e interes ar putea avea'âpol5a să treacă în tabăra cealaltă :

8 (otul trebuie luat în calcul,4oliman. 9intea omenească estecomplicată şi are de multe ori reacţiiimpreviibile. "eocamdată, atitudinealui !rancisc > este benefică pentruinteresele noastre. (rebuie sămenţinem şi să adâncim debinarea Apusului.

o&elana îl îmbrăţişă pe sultan,apoi făcu o piruetă.

8 4ultanul meu preaiubittrebuie să fie arbitrul )uropei, înaintede a-i deveni stăpân 0

8 Ai dreptate. "omnia lui'âpol5a nu este decât un episod.)&pediţia noastră împotrivaarhiducelui va fi îndreptăţită în ochii

 

 întregii lumi. 6u vom mai fi invadatorii%ngariei. îi vom acorda spri#in unuisuveran creştin alungat din regatul luişi care ne-a implorat să-l a#utăm. Acum am să-ţi mărturisesc ceva,o&elana. (u şi >brahim veţi fi singuriicare stiu asta.

F

Pomenirea numelui marelui-viir nu-i făcu plăcere favoritei.

8 ecucerirea %ngariei nueste decât primul act din piesa carese desfăşoară pe scena )uropei. Actul al doilea va fi cucerirea =eneţieişi supunerea Austriei. (u ai artaghicitului, o&elana. =oi fi stăpânulacestui continent vechi şi prodigios.9ehmed al ll-lea a cucerit*onstantinopolul. )u voi cucerioma. Attila a a#uns până la in şi aasediat Orleans. ;*âmpurile

 

*ataloniei< nu mă vor împiedica săane&e !ranţa şi 4pania, te asigur.(rebuie să refac >mperiul oman subsemnul >slamului0

4e iăsă să cadă pe divan şi îşişterse cu batista sudoarea de pefrunte.

-- "ă-mi ceva de băut0o&elana bătu din palme.

4orai, frumoasa responsabilă cuprepararea sorbetului, intră cu paşiiuţi, unduindu-şi trupul. Aduse pe unplatou din aur mai multe pahare plinecu suc de fructe rece ca gheaţa.!uncţia ei nu era o formalitate. o&e-lana dorea să aibă întotdeauna la îndemână băuturi păstrate sub unstrat de ăpadă, care se menţineauproaspete.

 

4oliman îşi stinse setea, apoi înmână paharul go0 îui 4orai, care îlluă roşind.

8 *um te numeşti, fata mea : întrebă el.

8 4orai, înălţimea (a 0inea privirea în pământ, cu

modestie. în sinea ei, simţea o marebucurie. 4ultanul o remarcase. Aveasă-i arunce batista lui : 4trecură oprivire furişă spre stăpână. o&elananu-şi arăta geloia ca ?ulbahar. 1i-oascundea, pentru a le demasca maiuşor pe odaliscele care îndrăneausă ridice ochii la 4oliman.

 în noaptea aceea 4orai visă oviaţă nouă Avea să se culce cusultanul, să devină favorita lui, săprimească bi#uterii şi blănuri, să-i facăun copii şi să obţină poiţia invidiatăde cadână. )ventual să-i ia locul

 

o&elanei, aşa cum aceasta o înlocuise pe ?ulbahar. 1ansa îisurâdea. "ar, pentru a o apuca,trebuia să-l seducă pe sultan fără cao&elana să-şi dea seama.

 în ilele următoare, 4olimanporunci să fie servit de mai multe oride 4orai. îi făcu complimente, cu oblândeţe care o încântă.

!ata îl fermeca prin modestia eifeciorelnică, prin tăcerea ei maielocventă decât vorbele şi prin grabacu care îl servea. Părea înestrată cuo intuiţie care îi îngăduia să presimtăcele mai mici dorinţe ale sultanului.(ânăra simţea când era obosit şicând îi era sete. îi aducea atunciplatoul mare încărcat cu băuturi reci.

o&elana era iritată în taină demanevrele lui 4orai, dar îşi păstra

 

seninătatea, aşteptând momentulpotrivit pentru a contraataca.

 în fiecare an, imperiulsărbătorea naşterea lui 4olimanprintr-o serie întreagă de manifestări7banchete, defilări militare, împărţirede bani, ofrande şi delicatese, focuride bucurie, procesiuni la 4fânta4ofia, promovări şi daruri pentru me-rituoşi. ?uvernatorii celor mai îndepărtate provincii soseau la*onstantinopol şi îşi depuneauumilele omagii la picioareleputernicului lor suveran. !estivităţilese succedau o săptămână întreagă, încununate de o mare vânătoare demistreţi.

"e această dată, evenimentultrebuia sărbătorit cu o pompădeosebită pentru că arhiducele!erdinand al Austriei îşi trimitearepreentanţii la *onstantinopol.

 

2absburgii se plecau în faţasultanului şi cereau o înţelegere care,sperau ei, avea să deschidă o lungăperioadă de pace.Primul banchet îi reuni la palat pe toţimarii demnitari civili, militari şireligioşi. 9ustafa, prinţul moştenitor,venit din 9anisia pentru a-şi felicitatatăl, şedea în dreapta lui. îşipărăsise oraşul chinuit de presimţirisumbre. ?ulbahar îl lăsase să pleceneliniştită de ameninţarea vagă şiconfuă care atârna deasupra capuluifiului ei. 1tia că o&elana n-ar da înapoi de la nimic pentru a-l eliminape 9ustafa şi a-i asigura tronulpropriului ei fiu, 9ehmed.

 Aşeat lângă tatăl lui, prinţulmoştenitor tremura la fiecare îmbucătură pe care o înghiţea. învreme ce se întreba dacă farfuria din

 

aur aşeată în fata lui conţinea saunu

MiM

bucate otrăvite, îi âmbea cuafecţiune sultanului si îi asculta

F iM

cu interes prefăcut cuvintele. $amarile festinuri, 4oliman nu râdeaniciodată. *hipul lui impasibil de sfin&inspira veneraţie, dar şi o spaimăatroce, care rodea măruntaieletuturor celor care îi displăcuserăvreodată.

*onform protocolului, marele-viir închină primul pahar în cinsteasultanului şi a prinţului moştenitor. îiură tânărului 9ustafa să urmeee&emplul gloriosului său tată.4oliman îşi privi cu mândrie copilul,care întrunea toate calităţile pentru aa#unge un mare sultan. 9ustafa era

 

un adolescent frumos, inteligent şiputernic.

$a defilarea militară, care sedesfăşură pe câmpul de manevră,trupele îi aclamară pe sultan şi petânărul prinţ. Pe străile capitalei,trecerea lui 9ustafa era salutată cuovaţii. (oţi cei care o detestau peo&elana şi deplângeau influenţa pecare o e&ercita aceasta asuprapadişahului îl ridicau în slăvi petânărul prinţ. Amintirea lui ?ulbahar,suferinţele ei, e&ilarea ei îi înduioşarăpe constantinopolitani.

"in apartamentul ei, o&elanaauea ovaţiile care făceau să secutremure idurile palatului. "oamnaebia îidescrise manifestările entuiaste alemulţimii. "ar multu-

Ti

 

mirea o&elanei se,risipi repede cândaflă că elogiile îi erau adresate şiprinţului moştenitor )nervarea eispori când fu înştiinţată că >brahimţinuse un toast în cinstea lui 9ustafa.4entimentele ei faţă de marele-viir căpătară proporţiile unei aversiuni încrâncenate. "ar îşi stăpâni nervii,pentru a nu-şi arăta tulburarea.

4eara, sultanul se întoarse la)s/i 4erai obosit, dar strălucind defericire. Poporul şi armata îl diviniau,declarăel cu satisfactie.

M

*a de obicei, 4orai îi servisultanului vestitele ei sorbeturi. Acesta bău cu plăcere un suc deportocale preparat cu ingredientecare îi dădeau o savoare aparte, apoilăudă amestecul. 4orai roşi până învârful urechilor ei micuţe, apoi seretrase.

 

8 ) o fată bună0 iseo&elana. 9erită o răsplată, întrucâtse apropie de douăeci şi cinci deani, aş putea să i-odau ca soţie unuia dintre ofiţerii tăi. Asa se obişnuieşte, nu-i

T i iM M M

aşa : 4-a părea că procedura estesimplă. O eliberăm, ca să poată ieşidin casa imperială, apoi nunta poateavea loc. 4oliman âmbi.

8 *a de obicei, esti bineinformată.

Q t 

*unoştea adevăratul motiv alacestei propuneri şiadmira abilitatea o&elanei. Avea să încuviinţee această

t

căsătorie, cu atât mai mult cu cât nuse gândise niciodată să se culce cu4orai.

4orai leşină când află vesteaviitoarei sale căsătorii,

i M

 

care avea să fie oficiată înainte de încheierea sărbătorilor pentru casoţul ei: un colonel de spahii, să opoată lua cu el la întoarcerea acasă.

 în schimb, cea mai afectată deaceastă deciie fu doamna ebia,care îşi pierdea favorita. O numise încasa civilă a o&elanei pentru a aveaia îndemână un agent capabil să-iofere informaţii de prima mână. Acum, aceste manevre se întorceau împotriva ei. 4orai îşi petrecu ultimanoapte la )s/i 4erai în braţeledoamnei ebia. !ăcură dragoste şiplânseră până în ori, când sclavelede la garderobă se preentară pentrua o îmbrăca pe tânăra soţie.

H

4orai părăsi haremul înestratăcu bi#uterii, veşminte, blănuri şi osumă mare de bani. Padişahul ştia să

 

se arate generos. "ar doamna ebian-avea să-i ierte niciodată o&elaneiacest gest, care pentru ea echivalacu o trădare.

4ultana-valide îi ceru iui4oliman să i-l aducă pe 9ustafa. =oiasă-şi revadă nepotul preferat,moştenitorul tronului. )ra deasemenea un nou gest dereconciliere, o mână întinsă de mamăfiului ei, 4oliman se grăbi să-i înde-plinească cererea. 2afsa 2atunorganiă o petrecere în onoareanepotului ei. în feiul acesta, luapoiţie în favoarea lui 9ustafa,lansându-i o sfidare mută o&elanei.

@anchetul somptuos,cântecele, dansurile nu însemnaudecât începutul unui răboi surd,nemilos, între două tabere la fel deostile vreunui compromis. Apoi

 

sultana-valide schimbă tactica.9arele-viir >brahim îl salutase public, în persoana prinţului 9ustafa, pemoştenitorul legitim al imperiului, îiplătea astfel o poliţă o&elanei pentruspri#inul acordat de aceasta luiustem Paşa, noul lui mare rival. înfelul acesta, avea să o iolee peo&elana, făcându-i viaţa grea şi, încele din urmă, avea să provoacealunecarea ei în uitare.

4fătuită de mama ei, 9alfiruse resemnă pentru ovreme să nu-şi mai arate ghearele. Această sărbătoare defamilie în cinstea lui 9ustafa o înfuriepe o&elana, careafişă însă cea mai mare seninătate.4ărută cu afecţiunemâna ridată a bătrânei 2afsa 2atun si îi arătă o bunăvoinţă

 

it 

deosebită tânărului prinţ, oferindu-iun #oc de şah din fildeş. ?estul ei îlsurprinse plăcut pe 4oliman, care segândi că vechile neînţelegeri luaserăsfârşit, până la urmă. @unătateao&elanei nu îi înşelă însă nici pebătrână, nici pe adolescent. 9ustafao privi âmbind pe favorita care luaselocul mamei sale în inima sultanului.O ura, dar chipul lui nu reflecta decâto e&presie placidă, aparent naivă.

o&elana studie pe furişmăştile tuturor persona#elor caregravitau în #urul lui 4oliman.*onflictele de interese, ura, nimic nuapărea la suprafaţă. *almul şimisterul acopereau ca un văl aceastăcolcăială de şerpi. Otrava afecta la*onstantinopol mai multe persoanedecât toate bolile la un loc.

 

$a serbarea sultanei-valide, între meseni domnea armonia.*umnaţii sultanului afişau chipurivesele. 4oliman îl felicită pe $uftiPaşa pentru elul său. >nspecţiilenocturne, neanunţate dădeaureultate bune. 6umărul crimelor era în scădere. Preţul mărfurilor nudepăşea limitele impuse de guvern,iar curăţenia oraşului nu mai lăsa dedorit.

8 6u-mi place să discut înfamilie chestiuni de stat, spusesultanul, dar meritele trebuierecunoscute.

$ufti Paşa cunoştea realitatea7rapoarte trucate, date falsificate,omoruri, violuri, agresiuni, deturnăride fonduri acoperite. 6u se temea căpoliţiştii şi #udecătorii aveau să

 

denunţe abuurile, fiindcă erau directinteresaţi să ie ascundă.

>brahim asculta, amuat şilucid, elogiile adresate de sultancumnatului său, care îşi pleca modestcapul lunguieţ cu trăsături accentuate,cu ochii pe #umătate închişi pentru a-şi disimula e&presia şireată. ;"acăevenimentele descrise în istoriaimperiului sunt la fel de falsificate carapoartele lui despre siguranţaimperiului, atunci posteritatea nu vaavea nici o şansă să cunoascăadevărul despre epoca noastră<, segândi >brahim.

*u toate acestea, alura nobilă,fruntea înaltă a lui $ufti impuneaurespect şi încredere, >brahim nu încerca să-i refue rapoartele, pentrucă asta ar fi însemnat să recunoascăineficacitatea propriului guvern privind

 

administrarea *onstantinopolului.9arile afaceri politice rămâneaudomeniul său e&clusiv, ceea ce eraesenţial.

9arele viir ştia că, pentrumoment, steaua lui strălucea cel maiputernic. înţelesese că sultana-validevoia să-l atragă în tabăra ei. 1iacceptase această răsturnare dealianţe, pentru că bătrâna 2afsa2atun îi împărtăşea cu ardoareinteresele atunci când acestea eraulegate de soarta micului prinţmoştenitor.

 

23

ărbătorile ilei de naştere asultanului se încheiasem însfârşit. *apitala îşi regăsisechipul de i cu i. încura#at

de laudele sultanului, $ufti Paşa îşireiuă inspecţiile inopinate. (urhan,soţia lui, plictisită de elul de care

dădea dovadă, îi reproşa absenţelefrecvente.

8 îţi negii#ei familia, căminulşi chiar treburile tale de istoric ca să

S

 

baţi străile. ) o meserie de poliţistamărât. îţi pui în pericol reputaţia.

8 4iguranţa capitalei şi alocuitorilor săi este o sarcină care măpriveşte în mod deosebit. A5as ar fitare mulţumit să se descotoroseascăde mine şi să fiu înlocuit cu ustem,prote#atul lui. >s/ender, 3assim,9ahmud şi chiar dragul meu cumnat9ustafa ar vrea să mă elimine, pentrucă asta ar însemna un candidat maipuţin la moştenirea lui >brahim.

(urhan replică ironică78 @ietul meu prieten, habar n-

ai ce se petrece sub ochii tăi. Aştepţi în adar căderea lui >brahim. !avoritullui 4oliman se bucură acum şi despri#inul mamei mele. 4ingurul careare şanse să-l înlocuiască esteustem. (u nu ai nici inteligenţa, nici

 

viclenia, nici mi#loacele lui. Priveşte-te în oglindă, sărmanul meu prieten0 6ueşti doar bătrân şi urât, mai eşti şineghiob pe deasupra0

$ufti scrâşni din dinţi fără sărăspundă. 4arcasmul lui (urhan îlrănea în amorul propriu. )a sefolosea şi abua de calitatea ei deprinţesă imperială. (irania ei île&aspera, dar nu îndrănea săreacţionee. 4fârşitul nefericit al lui!erhat

M C

nu-i dădea pace.Părăsi încăperea şi intră în

apartamentul lui. A#utat de un pa#, îşiscoase veşmintele bogate şi îşi pusehainele sobre, cârpite şi unsuroasecare îi dădeau aerul unui sărăntocmurdar. *ând se deghia, aveasenaţia că-şi schimbă pielea, că se

 

elibereaă din capcană. Aceastăţinută îi îngăduia să străbată oraşul şisă vadă totul fără a atrage atentia. înfăţişarea lui stearsă se pierdea îndecor.

t ? # f =  

4e studie pentru ultima dată înoglindă, apoi ieşi dinpalat însotit de trei muti - uriaşi bine înarmaţi - care îl urmau

i M  i f   F

de la distanţă şi care trebuiau să-lapere dacă era nevoie."ar nu fuseseră niciodată siliţi săintervină.

t

$ufti mergea drept înainte,căutând anonimatul la adăpostulnopţii. =oia să uite de soţia lui, deambiţiile sale de om politic, de militar,de istoric. Ar fi preferat să renunţe latot şi să înceapă o viaţă nouă, într-uncartier sărman, cu bodegi frecventatede pleava marelui oraş.

 

4trăile, aproape pustii la oraaceea târie, îşideschideau braţele în fata lui,invitându-l să se afunde în

M iM

labirintul lor. "in când în când, seintersecta cu trecători, umbre care sestrecurau pe furiş pe lângă pereţi. întâlni chiar o ceată de netrebnicigomotoşi, bandiţi de drumul mare,care nu-i dădură nici o atenţie. $uftiparcurse labirintul de străduţe întortocheate şi a#unse în faţa apelor negre ale portului. (avernele bântuitede marinari beţi şi de cheflii, caseleleproase şi depoitele pierdute în întuneric se înşiruiau pe cheiurileobscure. >ndivii afumaţi cântau şi seclătinau pe trei cărări. >ci-colo,prostituate fardate violent aşteptau înfaţa porţilor deschise.

$ufti ura aceste păsări denoapte care îşi vindeau trupul.

 

!ilosofia lui era aceea a *oranului,care aşea masculul musulman maipresus de femeia superficială, gatasă ţipe fără motiv. $acomă depodoabe, aceasta îi datora respect şisupunere soţului şi stăpânului ei.!iică sau mamă, ea avea

obligaţia să-şi păstree virtuteaneatinsă. însă prostituatele, la

fel ca soţiile care îndrăneau să-si înfrunte si să-si umilească M

U i i

soţii, încălcau preceptele Profetului şimeritau cele mai crunte pedepse.!urios, începu să bolboroseascăinsulte. Postată sub bolta unei intrărimierabile, o prostituată ofilită îi făcucu ochiul, încercând să fieprovocatoare, dar nu reuşi decât să-lfacă să simtă o strângere de inimă.6u era doar degustătoare, citrăsăturile ei aveau o asemănare

 

frapantă cu cele ale lui (urhan. $uftisimţi că i se suie sângele la cap.

8 =ii, iubitule : ciripi femeia,dându-şi peste cap ochii subliniaţi cucreion negru.

8 (e urme08 (e voi face cel mai fericitbărbat, comoara mea0 !emeiao luă înainte, de-a lungul unuicoridor umed şi

fetid, legănându-şi şoldurile late.%n sfert de oră mai târiu, $ufti

iesi în stradă. 1terse' 

0

#

cu o cârpă sângele care se prelingeape lama pumnalului său. Apoi îl pusela loc în teaca atârnată de centura dinpiele şi îşi reluă drumul. )ra obosit,groanic de obosit.

$ufti se întoarse acasă, sedebrăcă a#utat de pa#i, apoi se culcă

 

şi dormi până la răsăritul soarelui. *uspiritul liber şi odihnit, făcu baiamatinală şi, după micul-de#un, îmbrăcă hainele de ceremonie.(urbanul mare împodobit cu o bandăde aur, sabia cu mâner de aur  încrustat cu rubine, mănuşile tivite cuaur...

r 

 înainte de a pleca de la Leni4erai, ieşi din  selamlik - partea dinlocuinţă reervată bărbaţilor - şi trecu în harem. în

fiecare dimineaţă îi făcea o scurtăviită soţiei sale si o întreba

R iC

dacă a visat frumos. )a îl primea cuun aer de superioritate şi îi dădearăspunsuri monosilabice. "etestaaceastă corvoadă ilnică, dar sesupunea, disimulându-şi aversiunea.$a sfârşitul ;audienţei<, ea îi întindeamâna să i-o sărute, gest pe care îl

 

 îndeplinea âmbind cu falsă tandreţe.(urhan era încon#urată de sclave şide însoţitoare de o urâţenierespingătoare, pentru a nu-i inspiraidei lascive soţului ei.

 în dimineaţa aceea, $ufti îşipărăsi soţia, binedispus. O în#unghiase de şapte ori. "e şapte orise delectase urmărind cu atenţiechinurile agoniei ei. 1apte prostituatecare semănau cu (urhan pieriseră deo moarte violentă. 1apte0 4ă seoprească la acest număr fatidic :

 A#unse la palatul imperial chiar  înaintea deschiderii reuniunii deconsiliu. Ordinea ilei, încărcată,cuprindea, în afara debaterilor privind chestiunile financiare ale)giptului şi 4iriei, raportul lui >s/ender *elebi referitor la importuri şi la

 

necesitatea deschiderii unei rutemaritime libere către >ndia.

$a sfârşitul ilei, "ivanul trebuiasă #udece în primă şi ultimă instanţăprocesul intentat unui veneţian care întreţinuse relaţii intime cu oturcoaică. *onform legii islamice,orice creştin care comitea acest delicttrebuia tras în ţeapă. însă marele-viir, care dorea să menţină prieteniacu 4erenissima epublică, ar fi înclinat spre o sentinţă mai puţinseveră.

 în ultima clipă, >brahimanunţase că fusese reţinut la oconferinţă diplomatică. în lipsa lui, aldoilea viir, A5as Paşa, trebuia săpreidee consiliul. Aceastăschimbare îi lăsă pe viiri stân#eniţi şiperplecşi. *e să facă : 4ă-lcondamne pe veneţian : 4ă se arate

 

iertători : 4e temeau de >brahim, dar le era frică şi de dispoiţia sultanului.*aul lui 3abi era elocvent.

 în timp ce viirii căutau cufebrilitate o soluţie, >brahim îl primeala palat pe generalul 2obordanac,ambasador e&traordinar al arhiduceluide Austria şi rege al %ngariei.

o&elana citise într-o carte deistorie naturală că liliecii seorienteaă în întunericul din peştericu a#utorul unui instinct sigur, ca şicum ar avea nişte antene inviibile. Ar fi dorit să-şi dedubleepersonalitatea, să-şi trimită alter ego-ul dincolo de idurile )s/i 4eraiului,acest palat-temniţă care paralia omare parte a mi#loacelor ei deapărare. ?ăsirea unor antene îne&terior i-ar fi permis să-şi manevreeduşmanii, să lupte împotriva lor şi, în

 

cele din urmă, să-i supună voinţei ei.Kislar agasi  era un intrigant de mareclasă, dar subtilitatea nu era punctullui forte. ustem Paşa ar fi poate unbun instrument.

 într-o seară, profită de euforialui 4oliman pentru a-i pune o întrebare7

8 9i-am spus de multe ori că>brahim este apărat de "umneeu0*um s-ar e&plica altfel şansa care l-a însoţit toată viaţa, favorurile pe care ile acori şi afecţiunea pe care i-oporţi :

4oliman âmbi, înţelegândunde bate. =oia să-i demonstree cătemerile şi geloia ei erauneîntemeiate.

8 Ascultă-mă bine, o&elana,şi încearcă să înţelegi cuvintele mele.4imt pentru tine o mare dragoste.

 

6imic în lume n-ar putea să odistrugă. >brahim îmi este şi eiindispensabil. )l este mai mult decâtun frate geamăn. 9i-a câştigatprietenia datorită calităţilor salee&cepţionale şi doveilor numeroaseale devotamentului său.

o&elana eită. !rica o reţinea,dar curioitatea si nevoia

t   Ci

de a obţine o e&plicaţie îi dădurăcura#ul să-şi asume riscul.

8 4e spune că prieteniavoastră are şi alte e&plicaţii...

)ra prima dată când îndrăneasă facă aluie laaceastă legătură, comentată pe furiş,dar niciodată discutată în public.4oliman nu se formaliă deloc. 4esituase întotdeauna mai presus decritici. *ât despre relaţiile lui intime cu>brahim, nu trebuia să dea socoteală

 

nimănui. =oia totuşi să-si linisteascăiubita.

R >

8 6oi trei, o&elana, adică>brahim, tu şi eu, alcătuimun triunghi, figura geometricăperfectă, indestructibilă şiimobilă. Pătratul, pentagonul, în fine,paralelogramele îşi potschimba forma, păstrându-şi aceeaşisuprafaţă. Ai priceput,o&elana : (u si >brahim îmi suntetila fel de necesari. Prie-

M i

tenia pe care i-o port nu are nici oinfluenţă asupra sentimentelor pecare mi le inspiri tu.

o&elana îl îmbrăţişă şi seprefăcu că îi acceptă cu seninătateargumentele. Ar fi fost periculos săinsiste. (impul avea să lucree înfavoarea ei.

 

4oliman bătu de patru ori dinpalme. esponsabila cu preparareasorbetului, o tânără de o frumuseţeperfectă, dar rece, ine&presivă, îiaduse băuturile preferate. 4oliman luăun pahar si-l goli dintr-o înghiţitură."ar îi lipseau ochii âmbitori ai lui4orai şi sorbetul i se păru lipsit degust. 6u făcu nici un comentariu,pentru a nu o întrista pe o&elana. îipermise fetei să se retragă, apoischimbă subiectul.

8 Am uitat să-ţi povestescdespre !erdinand, arhiducele. 6u s-amulţumit să uurpe titlul regelui%ngariei, a avut îndrăneala să-miceară restituirea @elgradului şi acelorlalte cetăţi ungureşti aflate ;încă< în stăpânirea mea. >nsolenţa acestuiindivid trebuie pedepsită.

"eşi problema lui >brahim i sepărea mai importantă decât

 

complicaţiile politice, se grăbi să-irăspundă7

8 !erdinand nu va cedaniciodată 0 ) prea pătruns depre#udecăţile 2absburgilor despremăreţia misiunii lor0

4oliman îsi încreţi fruntea.Părerile o&elanei erau

> M

contrare convingerilor lui. încăpăţânarea lui de a-i umili pearhiduce, întemeiată pe convingereacă turcii aveau să nimicească pe locarmata austriacă, nu corespundeapreviiunilor o&elanei. ecunoscusedeseori dreptatea #udecăţilor ei. "eaceastă dată însă, îşi susţinu propriulpunct de vedere.

8 6ici nu se pune problema săcedăm 0 îl voi strivi pe !erdinand 0=reau să cuceresc =iena0 >brahim vafi nevoit să prelungească discuţiile cuambasadorii arhiducelui, ca să

 

câştige timp şi să- i facă săvorbească 0

>brahim e&ecuta instrucţiunilesultanului. înmulţi întâi-

F F

nirile diplomatice cu generalul2obordanac şi cu ad#unctul lui,Bei&elberger. $e oferi banchetesomptuoase, stropite cucele mai bune vinuri. Alternauamabilitatea si duritatea,

ii

politeţea şi grosolănia.8 %ngaria este a turcilor şi va

rămâne a turcilor0 ise marele-viir intransigent. Pământul răscolit decopitele calului padişahului aparţinepentru totdeauna imperiului nostru 0

8 Pentru moment, cea maimare parte din %ngaria este înputerea noastră, ise 2obordanac.

 

*erem redarea tuturor oraşelor şifortăreţelor încă ocupate de voi0

>brahim ibucni în râs.8 "e ce nu ne cereţi şi

*onstantinopolul :8 6e străduim să obţinem,

prin mi#loace paşnice, ceea ce neaparţine de drept0 Propun măcar negocierea unui armistiţiu 0 spusegeneralul.

8 Părăsiţi %ngaria şi vă primiţiarmistiţiul0

8 Puneţi condiţii inacceptabile0protestă 2obordanac. 4tăpânul meua dorit întotdeauna să câştigeprietenia sultanului vostru. "ar nu ocerşeşte.

t  i 

>brahim îl privi cu un aer  plictisit.

8 Am irosit timp preţios îndiscuţii sterile. 6e aflăm în faţa unui

 

impas. 4tăpânul meu este cel caretrebuie să hotărască, dar mă îndoiesccă veţi reuşi să-l convingeţi.

2obordanac făcu o ultimă încercare7

8 4untem dispuşi să plătim ocompensaţie substanţială pentruretrocedarea teritoriilor noastre.

*u un gest teatral, >brahimdeschise fereastra şi arătă idurile împre#muitoare ale*onstantinopolului.

8 =edeţi cele 1apte (urnuricare se deseneaă la oriont: 4untpline de aur şi pietre preţioase.*redeţi că stăpânul meu ar fi dispussă renunţe, pentru bani, la ceea ce acucerit cu preţul sângelui soldaţilor săi :

 Aşteptând audienţa sultanului,>brahim primi veşti proaste. *arol

 

Euintul negocia o alianţă militară cuşahul (ahmasp. Austria şi Persiaaveau să declanşee simultan odublă ofensivă contra turcilor. 2useinPaşa, guvernatorul 4iriei, întreţineade#a o corespondenţă suspectă cu@agdadul.

 în vreme ce =eneţia era centrulspiona#ului turc în Apus, "ivanulmanipulat de A5as Paşa îlcondamnase la moarte pe supusul4erenissimei epublici acuat căavusese relaţii intime cu o turcoaică.>brahim era convins că A5as Paşafusese manipulat, la rândul lui, decătre ustem.

?eneralul 2obordanac, urmatde ad#unctul şi de oamenii lui în ţinutăde ceremonie şi escortaţi de undetaşament de gări călare, sepreentă la Leni 4erai. Ambasadorul

 

nu aprecie deloc formula protocolară;6ecredinciosul cere umilpermisiunea să lingă prafu0 de lapicioarele tronului înălţimii (ale<, şi cuatât mai puţin răspunsul padişahului7;$ăsaţi câinele să intre 0<

>ritat de această introducere,generalul repetă oficial cererea făcutămarelui-viir. *ând menţionă numelestăpânului său - regele !erdinand al%ngariei -, sultanul fu cuprins de unacces de furie.

8 *um are !erdinandimpertinenţa să pretindă titlul derege: )u l-am ucis pe regele $udovical ll-lea şi acum regatul lui este almeu 0 îl voi încredinţa cui cred decuviinţă 0 Am cucerit acest regatdatorită săbiei mele şi l-am alipit pevecie imperiului meu0

 

?eneralul nu apucă sărăspundă, fiindcă ofiţerii gării îldădură afară din "ivan. 2obufdanacşi Bei&elberger fură arestaţi şi duşicu surie şi trâmbiţe în temniţă, underămaseră nouă luni. "upă acest se#ur forţat în fortăreaţa celor 1apte(urnuri, 4oliman îi primi din nou şi îimustră cu voce răsunătoare7

8 4puneţi-i stăpânului vostrucă va avea ocaia să simtă urmărilefuriei mele0 +0 voi căuta în câmpiile dela 9ohâcs sau în palatul regal de la@uda0 îl las pe el să aleagă0 "ar dacălipseşte de la întâlnire îl voi găsi subidurile =ienei0 4ă-mi pregătească oprimire frumoasă0

%luiţi, generalul şi suita lui seretraseră. Primiră chiar şi cadouri,conform obiceiului musulman. "upăce ieşiră din >mperiul Otoman,

 

diplomaţii oftară uşuraţi. aportulunui agent secret turc la @uda îisemnală lui >brahim că !erdinand ar fideclarat cu dispreţ că lăudăroşeniasultanului îl lasă rece şi că va şti să-lalunge dacă îi vine ideea să-l viitee în fruntea armatelor sale.

4oliman âmbi.8 O să-l viite0 în inima

?ermaniei04ultanul mobilia o armată

gigantică. *ucerirea )uropei de Apus, vis care îl ademenea de multăvreme, devenea în sfârsit realitate.

F

o&elana nu-l vedea decâtseara, când se întorcea la)s/i 4erai obosit, dar multumit că îsidusese la bun sfârsit

F M F M

sarcinile ilei. Pregătirile de răboi îiocupau cea mai mare parte a

 

timpului. Pentru a se destinde puţin,ieşea la vânătoare sau scria poemepe care i le citea o&elanei.

8 !ără a#utorul lui >brahim n-aş fi scos-o niciodată la capăt cumunca aceasta imensă, icea el. 1tiucă ţie îţi este antipatic, o&elana. Ar trebui să încerci să mă înţelegi şi să-l înţelegi şi pe el.

o&elana îl asculta âmbind,fără a-i răspunde. (ăcerea ei îl întrista, căci îşi dădea seama deaversiunea favoritei lui la adresaprietenului său. Afacerile imperiuluinu erau lipsite de spini. 4ultanulpărea îngri#orat.

8 (e nelinişteşte ceva,4oliman0 spunea o&elana,reemându-se de pieptul lui. 6u-miplace ca lumina soarelui meu să fiepătată de nori. !ericirea ta îmi umple

 

inima de bucurie. "urerile tale mă facsă sufăr cumplit.

4oliman îi împărtăşi atitudinealui 2usein Paşa, guvernatorul 4iriei,care îl îngri#ora.

8 ustem, noul ministru-ad#unct, m-a prevenit că 2usein întreţine relaţii suspecte cu şahulPersiei. Acum, în a#unul răboiului,vreau să asigur ordinea internă aimperiului, ca să nu risc o lovitură depumnal în spate. întrucât nu amdovei pentru a-l condamna pe2usein, l-am convocat la*onstantinopol. 9i-a răspuns căboala îl împiedică să se supunăordinelor mele, dar că se va grăbi săse preinte în faţa mea îndată cestarea sa se va îmbunătăti. Am fosttentat să-l

H

 

lichide. "ar sunt sigur că mutul însărcinat cu porunca de a-l e&ecuta îşi va găsi moartea în împre#urărimisterioase înainte de a-şi îndeplinimisiunea. Aş putea trimite o armatăca să-l ucidă, dar doresc să evit orevoltă susceptibilă să contamineeşi )giptul. 6u vreau nici să deschidostilităţile împotriva şahuluiPersiei. 6u e un moment potrivit. Atunci, ce să fac :

o&elana âmbi.8Atrage-> pe 2usein la

*onstantinopol sub un prete&tmincinos. (rimite-i un decret depromovare. *a să-l răsplăteşti pentrupreţioasele servicii aduse imperiului, îi poţi acorda rangul de viir şistindardul cu patru coi. =a veni îngalop, pentru că trufia oamenilor estefără margini. îl vei primi cu onoruri. $a

 

ieşire, muţii tăi îl vor aştepta cuştreangul pregătit. 1i comedia se va încheia0

*hipul lui 4oliman se însenină.8 =oi urma sfatul tău si te voi

anunţa dacă a dat reultate.Ci

8Acest ustem trebuie să fieun om capabil0 ise o&elanavisătoare. Pare să dispună de sursede informare foarte bune.

*hipul sultanului se umplu demirare.

8 *a să vei, ce surpriă0 Aigăsit cuvinte binevoitoare pentru unuldintre sfetnicii mei0

o&elana îl îmbrăţişă,drăgăstoasă.

8 6u sunt mărginită, 4oliman01tiu să aprecie calităţile celor care

 

merită încrederea ta. !emeile au uninstinct

i

sigur, care bărbaţilor le lipseşte.4faturile o&elanei dădură

roade. 2usein Paşa, flatat deavansarea primită şi îndeosebi de însemnul de onoare repreentat decele patru coi - distincţie care îlapropia de marele-viir -, se întoarsela *onstantinopol. "upă ce fu primitde sultan, care îi acordă titlul de viir,se retrase euforic, în vestibul îlaşteptau trei muţi, care îl sugrumarăcu o sfoară. 2usein îşi dădu duhulfără să priceapă ce i se întâmplă.

$a puţin timp după aceea,*hira )sther se preentă la stăpânaei şi, cu un aer misterios, îi strecurăun mesa#. o&elana îşi e&pedieslu#nicele, apoi desfăcu sigiliul şi

 

derulă sulul de pergament scris culitere frumoase, roşii. în #osul paginii,figura semnătura lui ustem Paşa.)&peditorul îi mulţumea pentrufrumoasele cuvinte referitoare la el."upă această introducere, ustemintra direct în subiectul demersuluisău.

 *$onsider c( e de datoria mea,/n(limea Voastr(, să !( /nştiine& c(marele-!i&ir orunceşte s( fie numit /n str(in(tate =brahim 2aşa%agnificul, inconştient c(, /n felul acesta, aduce atingere marelui şi augustului meu st(+n, sultanul Soliman./ndr(&neşte s( inire in ri!alitate cusu!eranul si binef(c(torul 

) t 

s(u 0 Dac( domnia !oastr(consider( necesar, /mi !oi ermite s(!( trimit coiile c+tor!a circulare

 

trimise de dogele ndrea Iritti şi decolegiul Serenissimei 6eublici ambasadorilor lor din str(in(tate./nainte de a /ncheia aceast( misi!(,!reau s( !( asigur de de!otamentul meu delin şi de dorina meaar&(toare de a !( slu"i umil +n( lasf+rşitul !ieii.8 

o&elana fu uimită că ustemse servise de *hira )sther pentru a-itransmite mesa#ul. Acest du-te-vino almoaşei o făcea, într-adevăr, potrivităpentru un asemenea rol. 9erita oare încrederea : (ânăr şi ambiţios,ustem voia să-i ia iocul marelui-viir. Pentru moment, ea avea să-lsusţină, pentru că era un rău mai micdecât >brahim. 9ai târiu, avea să semai gândească în ce fel o săprocedee.

 

o&elana li încredinţă *hirei)sther un răspuns pentru ustem. îiscrise că puteau continuacorespondenţa sub peceteasecretului. !ără să dea nume,o&elana sugeră că dorea săprimească scrisorile menţionate.

ustem îi trimise documenteleşi promise să-i furniee numeroasedovei care demascau #ocul periculosal mare- lui-viir. 6u trebuia să-şifacă gri#i în privinţa secretuluioperaţiunii, căci fuseseră luate toatemăsurile de precauţie. "acă dorea,puteau folosi un cod care ar   împiedica descifrarea corespondenteilor, de s-ar fi întâmplat să cadă înmâini nedorite.

o&elana nu se mai simţea atâtde iolată si de

R M

 

neputincioasă de când ustem îioferise serviciile lui. Acum putea

răspunde loviturilor prin lovituri.n anul acela, ploile torenţiale seabătură asupra întregii )urope,âurile umflate de ploi rupeau

podurile, înecau regiunile #oaseşi le preschimbau în mlaştini.

1uvoaiele căute din cer desfundaudrumurile transformate în mocirlă.

Oameni, cai, căruţe se înpotmoleau în noroi. ăranii îşi plângeau recoltelepierdute. Proviiile imense strânse de

administraţia turcească au fost fiedistruse, fie deteriorate de inundaţii si

umeeală. U M M$a @uda, toate rapoartele

spionilor regelui !erdinand subliniaudificultăţile care îl împiedicau pe9arele (urc să pornească la răboi.

i

 

4oliman se înfurie. 6atura sealia cu !erdinand în timpul acestuicataclism, @aiaid, cel de-al patruleafiu al o&elanei, veni pe lume, fără aprovoca marile manifestări de bucuriecare salutaseră naşterea lui "#ihangir. întrucât naşterea coincidea cu ploileneîncetate şi inundaţiile, i s-a atribuitun viitor nefast. Până şi astrologul*urţii, evreul @en )leaar, care sestrăduia să interpretee influenţeleastrale în conformitate cu dorinţelesultanului, preise că semnele celesteanunţau într-un viitor apropiatevenimente sumbre, dar că împre#urările se vor îmbunătăţitreptat. Aceasta nu împiedică sosirea felicitărilor şi a cadourilor.o&elana era fericită. Patru băieţi la rând era o realiare.*ontinuitatea rasei lui Osman era asigurată. 4oliman împărtăşea bucuria o&elanei, dar pe plan politic şimilitar îş

 

isimţea inima grea. Ploile île&asperau. 4e ducea deseori lamama lui care, pentru a-l înveseli, îioferea diverse distracţii. o&elana îl însoţea rareori, iar 4oliman, sătul,acceptă resemnat duşmănia lor maimult sau mai puţin declarată.

4fâşiat între dragostea filialăpentru prinţul moştenitor şi pasiuneapentru o&elana, îşi căuta refugiul la>brahim, a cărui influenţă spori dinnou.

>arna sosi în cele din urmă, cuvalurile ei de frig venite din nord,aducând căderi abundente deăpadă. Pământul plin de apă îngheţă bocnă.

4oliman îşi recăpătă bunadispoiţie. 4e închidea cu >brahim, A5as şi 3assim Paşa în cabinetul luide lucru şi acolo, la adăpost de

 

indiscreţii, combina, modifica şi îşidevolta planurile de campanie.

8 )fectul surpriei este ratat,icea ei. !erdinand este alertat, dar ploile abundente i-au dat încredere.%imirea lui va fi cu atât mai mare cucât primăvara ne va găsi cu armatelesub idurile @udei. *ucerirea capitaleiva fi o #oacă de copii. =om continuapână la =iena, care va cădea şi ea înmâinile noastre. *onform informaţiilor tale, apărarea acestui oraş e într-ostare e&ecrabilă 0

8 Absolut, înălţimea (a0'idurile împre#muitoare sunt vechi şipărăginite. ?rosimea lor e ceva maimică de doi metri. 6u vor reistabombardamentului artileriei noastregrele.

8 >brahim, refă planul peetape0 porunci sultanul. A5as,

 

 întăreşte aproviionarea0 3assim,turnătoriile trebuie să lucree i şinoapte0 1i nu uita de muniţii0

>brahim îi era rnai necesar caoricând. Atunci când o&elana făcualuie la rapoartele colegiuluiveneţian, care îi atribuiau lui >brahimsupranumele pompos de  == %agnifico, 4oliman ibucni în râs.

8 !oarte bine0 6u este el alter ego-ul meu : Prietenul si fratele meu0

(otuşi, o&elana semănaprimele grăunţe ale neîncrederii. =or cădea poate pe un pământ sterp şivor pieri. "ar una sau două vor  încolţi. Prietenul prinţului moştenitor trebuia distrus.

4oliman remarcă la mama lui otânără roşcată, de origine veneţiană,de o frumuseţe rară şi care emana unfarmec fascinant. $a cincispreece

 

ani, 4affie - acesta era noul ei numeturc - se putea lăuda cu un corp culinii armonioase, care promiteacomori de feminitate. Ochiul e&peri-mentat a0 sultanei-valide surprinseflacăra care însufleţea ochii fiului ei şise bucură.

$a fiecare viită la mama lui,4oliman o regăsea pe 4affie, caredansa, cânta la lăută şi din gurăminunat.

8 !ata asta e o minune0e&clama 2afsa 2atun.>nformată de ce se petrecea lasultană, doamna ebia

era încântată7 ;îşi pune în #oc toatetalentele de matroană bătrână ca să o înlocuiască pe o&elana.< Avu gri#ăsă nu o avertiee pe favorită de cele întâmplate fără ştirea ei. îşi luarevanşa pentru pierderea lui 4orai.

 

*umpărând-o pe 4affie de la uncăpitan veneţian beţiv şidesfrânat, haremul făcuse o afacerede aur. 9etresele de la scoală

K C

n-au avut ce să o mai înveţe, în afarăde câteva cuvinte în limba turcă.*hiar şi în acest domeniu, făceaprogrese surprinătoare.

8 !ata asta ar putea însufleţişi pietrele0 îi icea 2afsa 2atun fiuluiei.

 Acesta încuviinţa din cap, oadmira pe 4affie, dar părea speriat lagândul de a se apropia de ea.

8 *red că târfa lui l-a făcutneputincios. 9ă întreb dacă băieţii eisunt opera fratelui meu, îi mărturisi9alfiru mamei sale între patru ochi.

2afsa 2atun îşi împreunămâinile, înspăimântată.

 

8 %ită ce mi-ai spus0 "acăaceastă bănuială ar ieşi la iveală şi ar a#unge la urechile lui 4oliman, ar fi înstare să tee&ecute. *hiar si dacă ti-ar trece-o cuvederea, o&elana nu

C F ) 

te-ar ierta niciodată.8 9oartea nu mă mai sperie,

mamă0 4ingurul meu scop esterăbunarea.

8 Ascunde asta în inima ta,9alfiru0 (e implor0 )&istă şi altemi#loace... ?ândeşte-te la 4affie...

4ultana-valide aran#a în aşa fel încât să-l lase pe 4oliman singur cutânăra, dar totul era în adar. )itărilefiului ei o e&asperau pe 2afsa 2atun.

8 într-o i, o&elana va auice se întâmplă la mine şi va luamăsuri, i se plânse ea lui 9alfiru.

 

(emerile ei se adeveriră mairepede decât îşi închipuise. o&elanao chemă la ea pe doamna ebia.

8 1tiai că sultanul este asediatde o fandosită care se

i

 #oacă de-a "alila :"oamna ebia se prefăcu

uimită.8 *um e posibil :8 *redeam că îmi eşti

prietenă, ebia.(onul o&elanei îi îngheţă

sângele în vene suprainten- dentei.8 "ar sunt prietena ta,

o&elana 08 Atunci, află tot ce se

unelteşte la sultana-valide când4oliman o viiteaă.

Pentru prima dată în viaţa ei,doamna ebia simţi spaima. ocul

 

dublu devenea periculos. 4pionareabătrânei 2afsa 2atunsi a sultanului risca să îi aducănecauri serioase. "oamna Uebia nu voia să-şi complice inutilviaţa. 4orai, care îşi atrăseseantipatia o&elanei, vegeta acum într-un orăşel prăpădit din Asia9ică. 4oţul ei, un beţiv notoriu, obătea si se culca cu băieţi în

M F MQ M i

preenţa ei. =iaţa lui 4orai era uninfern. O lecţie pe care doamnaebia n-avea să o uite niciodată. *eimari stiu să se servească

H

de oameni fără să le dea nimic înschimb.

"oamna ebia se gândi să-lfacă pe  kislar agasi  să intre în #oc,apoi renunţă la acest plan. 9areleeunuc negru părea atins de o

 

senilitate prematură. Avariţia luicăpătase proporţiile unei gârceniisordide. îşi ascundea aurul în cameralui, sub o saltea de care sclavii nuaveau voie să se atingă. întrucâtmonedele de aur se strângeau încantităţi mari, făcuse o gaură înpodea, unde îşi depoita gri#uliucomoara. "ulapurile lui erau pline deblănuri, bi#uterii şi argintărie. 4trângeacu aceeaşi aviditate flecuşteţele care îl atrăgeau prin strălucirea lor. Apartamentul său devenise un soi deiarmaroc, mai ales că moliile seinstalaseră între veşminte şi blănurifără să le deran#ee nimeni. în sfârşit, îşi cumpărase o casă pe ţărmul mării,unde visa să se retragăatunci când bătrânetea avea să-lsilească să lase locul unuia

i

mai tânăr sau unui rival triumfător.

 

"oamna ebia se hotărî să sedescurce singură. 4ă le mulţumeascăpe sultana-valide şi pe o&elana, sămenţină un echilibru precar întreaceste două femei la fel de puterniceşi de pasionale însemna să meargăpe o frânghie subţire.

"oamna ebia se prefăcu că îmbrăţişeaă caua favoritei, dar nu-ioferi decât informaţii pe care aceastale cunoştea de#a. Avea gn#ă să nuevidenţiee efectele produse de4affie asupra sultanului.

"upă aniversarea naşterii lui9ehmed, o lovitură de teatru tulburăviata de i cu i a haremului.

H

Proprietarul unei case relativapropiate de )s/i 4erai construise ocameră pe acoperişul locuinţei sale,

 

un fel de observator care atraseatenţia unui poliţist. >ndividul nu voiaoare să se uite la ceea ce sepetrecea în interiorul haremului, crimăpedepsită de *oran : >nformat,ustem Paşa porunci deschidereaunei anchete care dădu ia ivealăfapte surprinătoare. *asa cu pricinafusese cumpărată de un veneţiancare îi adăugase observatorul. 4upustorturii, acesta declară că la oanumită oră din noapte primeamesa#e secrete din )s/i 4erai, subforma unor semnale luminoase. olullui consta în a transmite mesa#eleunui curier, care îi aducea în schimbsume mari de bani. 6u cunoştea nicinumele persoanei din )s/i 4erai careemitea semnalele luminoase, nici pecel al curierului. Anchetatorii nureuşiră să-i smulgă alte preciări,

 

pentru că veneţianul muri în timpulinterogatoriului, ceea ce îl scuti desupliciul tragerii în ţeapă.

ustem intră în #ocul spionilor. Atunci când curierul se preentă cade obicei să ia mesa#ul, cău încapcana întinsă de poliţie. 4ubtortură, dădu numele şefului reţelei,un aşa- is negustor veneţian. Acestafăcu mărturisiri complete. Agentulinfiltrat la )s/i 4erai era o fată dinharemul imperial care răspundea lanumele de 4affie.

ustem îi aduse sultanuluireultatul anchetei. 4oliman creu la început că era vorba de o uneltire, deun complot. "ar doveile aduse deustem erau copleşitoare. 4affie îşi încheie scurta carieră închisă într-unsac şi aruncată după mieul nopţii înapele negre ale 9ării 9armara.

 

 Ancheta fu continuată îninteriorul haremului. )unucul Aii, şefulplăţilor, care o cumpărase pe tânărasclavă, a fost decapitat. Kislar agasi primi o mustrare severă, deşi nu i seputu aduce nici o acuaţie.

 întâmplarea făcu mare vâlvă."uşmanii lui >brahim #ubilau. Prieteniamarelui-viir cu 4erenissimaepublică era răsplătită printr-oacţiune ostilă, care devăluiaadevăratele intenţii ale dogelui şi ale*onsiliului celor 'ece. "ar toţi ceicare se biuiseră pe căderea luirămaseră cu bua umflată. 4oliman,care păstra în adâncul inimii oamintire fermecătoare despre 4affie,refuă să-l sacrifice pe >brahim.Pentru a şi sublinia încrederea înmarele-viir şi pentru a închide guradefăimătorilor, îi acordă noi onoruri.

 

4candalul consolidă, înschimb, poiţia o&elanei şi, prinurmare, o şubrei pe cea a sultanei-valide. @ătrâna, fie din inconştienţă,fie din senilitate precoce, îipreentase fiului ei o spioană, iceaugurile rele. în orice ca, imprudenţaaceasta ar fi putut-o costa mult,fiindcă bărbaţii - simpli muritori sausultani - au prostul obicei de a lăsa săle scape în aşternut mărturii grave.

Primăvara sprintenă,e&uberantă însufleţea inimile şinatura amorţită. %n val neobişnuit decăldură urcă dinspre sud, topindăpeile şi gheaţa. *âmpurile şidrumurile deve- niră din noumocirloase. âurile ieşiră din matcă,distrugând podurile reparate pesteiarnă.

 

8 "acă natura se aliaă cu!erdinand, mă voi bate şi cu natura 0strigă 4oliman. Anul acesta va vedeao reglare de conturi cu regele careare pretenţia să-mi impună legea lui0

4ultanul se eliberă de o partedin sarcinile sale grele.%n brevet semnat la sfârsitul luimartie îi acordă lui >brahim

i

titlul si atributiile de  serasker   -comandant-sef al forţelor 

H H H K

otomane -, funcţie pe care o puteae&ersa în lipsa şi chiar în preenţasultanului. (oate ordinele trebuiaue&ecutate ca şi cum ar fi fost datechiar de padişah.  Seraske-ru\  aveadreptul să numească sau să destituieorice demnitar al imperiului, cue&cepţia viirilor şi beilerbeilor. Putearosti pedepse administrative, politiceşi militare şi chiar condamnări la

 

moarte, fără să dea socotealănimănui. Avea dreptul să fie întâmpi-nat cu muică militară, privilegiureervat până atunci doar sultanului.Primea şapte stindarde, distincţiecare nu-l onorase pe nici unul dintrepredecesorii lui. 4oliman îi făcu uncadou regesc7 nouă cai arabi cuvaltrapuri, o sabie încrustată cudiamante, nouă mantouri de brocartcăptuşite cu blană de ibelină şihermină, nouă baloturi de stofepreţioase şi o estre importantă,cuprinând un domeniu vast şi treimilioane de aspri.

!orţele armate au fostconcentrate într-o mare tabără

H

militară, în afara idurilor capitalei.9ustafa, prinţul moştenitor, trebuia săparticipe la această campanie,

 

onoare pe care 4oliman i-o acordasela rugămintea marelui-viir. =estea îistârni din nou bănuieli o&elanei.

4oliman porunci ţinerea derugăciuni publice pentru succesul;răboiului sfânt de la =iena<.

Ploile începuseră din nou, i şinoapte. 6ori cenuşii încărcaţi cu apăse rostogoleau pe cer, întunecându-l.%meeala îmbiba hainele şi înmuiaproviiile. A5as Paşa îndrăni să-şie&prime părerea7

8 înălţimea (a, crea căvremea nu este încă prielnicăe&pediţiei noastre.

8 6ici ploile, nici potopul numă vor opri să iau cu asalt @uda şi=iena 0 =a fi răboi0

$a începutul lunii mai, imensaoaste porni la drum,

 

alcătuită din două sute de mii deoameni înestrati cu o

i

putere de foc considerabilă. 4olimanse încon#urase de cei mai bunigenerali ai săi. 4oldaţii, cavaleri şiinfanterişti, acoperiţi cu pelerine cuglugă, care îi fereau de ploaie, amin-teau de lungile şiruri de furnici care înfruntau obstacolele şi le depăşeaucu îndărătnicie.

 întrucât A5as Paşa primisecomanda cavaleriei, ustem,ad#unctul lui, rămăsese la*onstantinopol, pentru a e&ercita îninterimat funcţiile şefului său. începuprin a-i trimite în fiecare i veştio&elanei, împreună cu comentariilelui. îi cerea cu respect părerea închestiuni care o interesau, pentru a oputea mulţumi pe deplin. ustemaran#ă să a#ungă la ea dosarele

 

fiecărui demnitar, având gri#ă să-idefăimee pe duşmanii lui şi pepartianii lui >brahim. >nteresele lor comune se confirmau. "atorită lui,o&elana putea de-acum săstrecoare la urechea sultanuluiinformaţii care, în mod normal, ar fitrebuit filtrate de A5as Paşa. Acestaera dornic să nu rupă legăturile cumarele-viir, deşi îl detesta si îiochise de mult locul.

o&elana urmări îngri#orată înaintarea armatei spre %ngaria.4oliman îşi făcea timp să-i scrieepistole lungi şi afectuoase. îi dădeaveşti, dar o scutea de aspectele sum-bre ale e&pediţiei. Oastea lui se loveade obstacole imense. (unurile grelerămâneau înnămolite, carele încărcate cu proviii la fel, caii seafundau până la burtă în mocirlă,

 

râurile umflate luau pe sus podurile şiambarcaţiunile, înecau oameni şianimale, înghiţeau arme şi muniţii. încăpăţânat, 4oliman îi continua înaintarea.

 A5as îi sugeră în cuvintevoalate să renunţe. =ara se apropiade sfârşit, fără ca trupele turceşti să fia#uns la "unăre.

8 4ă ne întoarcem la*onstantinopol fără să fi întâlnitduşmanul : strigă sultanul, mânios.4ă pierdem un răboi înainte de a-l începe : uşinea uneiasemenea retrageri ar pluti asupranoastră pentru totdeauna0

$a începutul lui septembrie,otomanii asediară @uda. "upă oreistenţă înverşunată, garnioanacapitulă, biuin- du-se pepromisiunea sultanului că va cruţa

 

vieţile omeneşti. "ar ienicerii,nemulţumiţi că fuseseră privaţi de #afuri grase, îi masacrară pe soldaţiiinamici dearmaţi, prădară oraşul, îivânară pe locuitori şi luară mii desclavi. 4oliman nu îndrăni să-ipedepsească, pentru că se temeade o revoltă.

*ortegiul sultanului înaintă pestrăile @udei spre palatul regal,unde loan 'âpol5a trebuia să seinstalee sub protecţia puştilor turceşti. Padişahul privi gânditor oraşul răvăşit, casele devastate, cuuşile sparte, prăvăliile #efuite,bisericile incendiate, cadavrele careăceau pretutindeni abandonate, dinlipsă de gropari. "ar cei mai mult îlşocară hoiturile cailor, cu burţileumflate.

 

4oliman îsi aminti de milaresimtită deo&elana fată M C C

de aceste animale şi îşi închipuireacţia ei în faţa acestei cruimiinutile. *onstată cu surprindere cănoţiunea de cruime căpătase înmintea lui conotaţii negative. Pânăatunci, cruimea i se păruse otrăsătură de caracter firească la unrăboinic. o&elana reuşise să-ischimbe concepţiile :

!erdinand de Austria părăsise în mare grabă @uda, îndată ceduşmanul îşi făcuse apariţia laoriont. efugiat în ?ermania, încercă adarnic să-i asmuţă peprinţii germani împotriva turcilor.

$a sfârşitul lunii septembrie,sub o ploaie torenţială, mareeaotomană a#unse la idurile =ienei.

 

 Acoperiţi de noroi, turcii semănau cuo armată de umbre cenuşii. 6u semai putea face diferenţa întreieniceri şi spahii, între cavaleri şiinfanterişti, între tunari şi achingii, cuatât mai mult cu cât luptau cu toţii pe #os. *onform informaţiilor obţinute de>brahim, garnioana cuprindeacincispreece mii de oameni,spri#iniţi de populaţia în putere, carenu avusese timpul şi mi#loacele săfugă înainte de asedierea oraşului.

 Asediul începu printr-unbombardament susţinut al artilerieiuşoare, care nu provocă pagubesemnificative. (unurile grele, care ar fi făcut fărâme idul vechi şi părăginit,fuseseră abandonate pe drum, înţepenite în smârcuri. Atacurilerepetate ale otomaniior se loveau dereistenţa încăpăţânată a asediaţilor.

 

"e pe înălţimile 4emmering-uluir unde fusese instalat cortul imperial,sultanul şi generalii săi contemplautăcuţi cerul plin de nori şi rafalele deploaie. %meeala înmuia praful depuşcă şi fitilurile, împiedicândfuncţionarea armelor de foc.

M

9imând un aer senin, 4oliman îşi dădu seama de greşeala lui.4eara, în vreme ce bărbierul îi rădeacraniul, se studia în oglindă. *hipullui colţuros şi slăbit, nasul coroiat,gâtul lung şi subţire îl făceau foarteurât. Avea nevoie de ovictorie. O aură de invincibilitate ar firefăcut strălucirea înfăti-

f 

şării sale, în realitate destul demediocră. învins fiind, pierdeadragostea şi respectul o&elanei,prestigiul, veneraţia supuşilor săi.*ăci un învins îşi pierde toate

 

atuurile. 6-ar fi creut că reistenţasoldaţilor săi avea limite. >enicerii serăsculaseră de#a dintr-un motivneînsemnat. Aga lor fusese rănit lacap.

4oliman trimise negociatori,care cerură predarea =ienei. 4eanga#ă în schimb să respecte vieţileşi bunurile asediaţilor."ar lecţia de la @uda dăduse roade.

Oferta lui a fost refuată. F*ătre mi#locul lui octombrie,

făcu o ultimă încercare.9inele e&plodară, făcând odeschiătură în idul oraşului.(urcii lansară un atac furios. Ofiţeriimenţineau ardoarea

ii

soldaţilor prin lovituri de bici şi desabie.

*ălare, 4oliman urmăreadesfăşurarea bătăliei. Privi- rea îi fu

 

atrasă de o fiinţă şiroind de sânge, cudouă capete şi două braţe, caremânuiau, fiecare, câte o sabie. 4ebătea printre apărătorii însufleţiţi de oenergie feroce.

8 =ei şi tu ce văd eu, >brahim: e&clamă el uluit. %n om cu douăcapete0

>brahim îşi îndreptă ochii sprearătarea biară şi răspunse curăceală7

8 6u e un om cu două capete,ci doi indivii care şi-au pierdut unulbraţul stâng, celălalt braţul drept. Acum se bat susţinându-se unul pecelălalt0

4oliman strigă impresionat78 Acest monstru bicefal este

un semn pe care mi-l trimite cerul0idică mâna. %n ofiţer de

ordonanţă se apropie.

 

8 4ă încetee bătălia0 porunciel cu voce surdă.

(rompetele anunţară sfârşitulatacului. 'gomotul lupteise potoli, apoi se stinse de tot. %rmăo tăcere grea. =alurile de turci seretraseră.

8 6e întoarcem la*onstantinopol0 ise 4oliman.idicaţi corturile0 Asediul =ienei s-aterminat0

M

(rupele primiră cu bucurieordinul de retragere. Pierderileomeneşti, oboseala, ploaia lefrânseseră elanul.

$a prima oprire, 4oliman ţinu ocuvântare în faţa trupelor, îşi felicităsoldaţii pentru vite#ia de caredăduseră dovadă şi împărţirecompense. îi anunţă apoi că unmesager al populaţiei =ienei îi oferise

 

supunerea oraşului, implorându-iiertarea. 9ărinimos, acceptase.4copul acestei campanii - reocuparea%ngariei - fusese atins. Această ţarăavea să intre pentru totdeauna subdominaţia >slamului. "e-acum înainteregele loan 'âpol5a avea să fie doar vasalul, slu#itorul padişahului.

 A doua i, în ori, coloanele îşireluară drumul spre *onstantinopol.

o&elana primi cu bucurievestea întoarcerii apropiate a lui4oliman. ustem o anunţă fărămena#amente de e&ploia de entu-iasm a Apusului în faţa înfrângeriiotomanilor sub idurile =ienei.

6u uită să-i furniee o&elaneidocumente şi mărturii care ilustrauimensul orgoliu al lui >brahim, îmbătat

 

de puterea nelimitată pe care i-o încredinţase sultanul.

 *%arele-!i&ir are s(-şi fi  ierdut orice reinere. <e-a declarat ambasadorilor arhiduceluiJ Au,=brahim, /mi controle& st(+nul, e sultanul turcilor, şi conduc cu toiagul ade!(rului şi al dret(ii. Dogele Veneiei i-a trimiscadouri foarte bogate, iar regele>rancisc = i-a oferit roriul inel /modobit cu un rubin minunat, loanF+ol4a şi regele 2oloniei i-au dat daruri /nsemnate. $e diferen( e1ist( /ntrecadouri si mit( 08 

t ) 

o&elana citea si recitea acestefrae. ?ânditoare, îsi

i FM

 

aminti de chipul frumos şi de aluramândră a lui >brahim. Pentru ea,datoria şi dragostea maternăcântăreau mai greu decâtslăbiciunea pentru un bărbat, fie elperfecţiunea întruchipată. >brahimtrebuia să moară0 Avea să facă totulpentru a-l distruge0 "upă moartealui, avea să verse lacrimi. îşi urapropria slăbiciune. "orinţa, geloia,furia, dragostea se amestecau însufletul ei. *ăuse oare atât de #os încât sentimentele de femeie săatârne mai greu decât devotamentulşi mândria ei de mamă :

4e strădui să-şi alunge chipullui >brahim din memorie şi să-şiconcentree atenţia asupra luiustem, bărbatul care îmbrăţişasecaua ei. )ra cu siguranţă tânăr şifrumos, ceea ce e&plica favorurile

 

obţinute de la sultan şi ascensiuneasa rapidă, îi ceru într-o i *hirei)sther să i-l descrie.

8 ) frumos ca un înger0e&clamă moaşa e&taiată. "acă aş fifost mai tânără, m-aş fi îndrăgostitde el0

8 6u ai decât treieci si cincide ani, )sther0

M M

8 $a vârsta asta, renunţi lacuceriri. "acă pui mâna pe vreunneghiob, îl păstrei ca pe ochii dincap, pentru cănu ai de două ori sansa asta.*oncurenta tinerelor este

C i

drobitoare. "e aceea legeaislamică acordă soţiilor dreptul de acere ca soţii lor să-şi îndeplinească îndatoririle con#ugale o dată pesăptămână. Altfel şi-ar cheltui toată

 

energia cu odaliscele şi cu sclavelede doispreece-treispreece ani.Orice femeie ar fi fericită dacăustem i-ar arunca o privire. 6ici nuştiu dacă a împlinit douăeci de ani.

8 !avorurile nu se socotescdupă numărul anilor, ci după atracţiabucuriilor carnale0 răspunseo&elana visătoare.

4osirea lui 4oliman la*onstantinopol o copleşi peo&elana.

Pe drum, însă, 4oliman răcise.(uşea, trupul lui era scuturat defrisoane, febra creştea şi fiecarerespiraţie îi dădea dureri care îismulgeau gemete.

>srael 9ordecai îi luă sânge şi îiprepară decocturi savante, care însănu îmbunătăţiră cu nimic simptomele.*onform protocolului, ar fi trebuit să-ltratee pe bolnav la palatul imperial,

 

dar 4oiiman dorise să rămână lângăcadâna lui, care îl îngri#ea cudevotament.

"emnitarii aşteptau nerăbdătorievoluţia stării sale, iar o&elana eradisperată. Privirile se îndreptau spreprinţul 9ustafa. 9arele viir, de#aatotputernic sub domnia actuală,avea să-şi asume atribuţii şi maiimportante sub sultanul 9ustafa care,din pricina vârstei fragede, nu aveae&perienţă politică. 4ultana-va- lideoscila intre teama de a-şi pierde fiul şibucuria de a-l vedea pe prinţui9ustafa, nepotul ei preferat, instalatpe tron.

Pentru a a#unge laapartamentul augustului său pacient,9ordecai trebuia să traversee cuochii legaţi coridoarele haremului. %neunuc îl conducea, ţinându-l demână. 9edicul îl e&amina pe sultan şi îi lua din nou sânge. *hira )sther 

 

propuse cu timiditate leacuri băbeşti,combinate cu aplicarea de lipitori.(ratamentul lui 9ordecai, medicinaempirică a lui )sther sau organismulrobust al lui 4oliman îi veniră de hacbolii, o congestie pulmonară severă.

=indecat, padişahul le dăruirecompense bogate lui 9ordecai şi*hirei )sther şi, după o scurtăconvalescenţă, se întoarse latreburile lui. Agitaţia demnitarilor sepotoli şi totul reintră pe făgaşulnormal. ?ulbahar îşi pierdu speranţade a deveni sultană oficială, iar o&elana îsi redobândi influenţa.9arile doamne turcoaice, carerăriseră sau între- rupseseră viitelela favorită, se înghesuiau din nou lauşa ei. o&elana se prefăcu că leprimeşte cu aceeaşi plăcere, dar lenotă numele pe o listă neagră. %nproverb turcesc icea că soţiile,slugile şi câinii e&primă părerile şi

 

pre#udecăţile stăpânilor lor. Aii Paşa,al şaselea viir, îşi pierdu postulpentru că în fruntea listei se aflacadâna lui.

4oliman ieşi din boală slăbit,dar hotărât să-şi refacă forţele, pentrua reda domniei lui fosta strălucire,destul de pătată după eşecul de la=iena. "acă în faţa demnitarilor săiafişa optimismul, o&elanei îimărturisi tristeţea care îl măcina.

8 Am început prea târiuasediul de la =iena. Am plătit scump încăpăţânarea mea.

8 6u crei că această întâriere s-a produs din vina lui>brahim :

Pe chipul sultanului se întipăriuluirea.

8 "a0 insistă o&elana. )leste comandantul-şef al armatei. )l a

 

 întocmit planurile campaniei0 Ar fitrebuit să ia în calcul si vremea..."acă nu cumva...

#

8 "acă nu cumva ce :8 A avut interesul ca asediul

să fie ridicat înainte de termen...8 )şti nebună0 o întrerupse el

mâniat. *ine ţi-a vârât în cap ideileastea năstruşnice : =ei-ţi de treabata 0

 Apoi îi păru rău că se arătaseatât de violent.

8 "acă vrei să ştii adevărul,află că eu am fost cel care a hotărâtridicarea asediului. )l voia să-lcontinue, în ciuda frigului şi a ploilor,pentru că nu putea concepe careputaţia mea să fie pătată de oretragere grăbită.

o&elana afişă o e&presiecontrariată.

 

8 6-am vrut să te supăr,comoara mea0 6-am făcut decât sărepet vonurile...

8 *um au a#uns vorbele astearăuvoitoare la urechile tale :

8 în harem veştile circulărepede.

8Am să-ti dau si eu o veste0!iul nostru cel mare trebuie

# #

să părăsească )s/i 4erai, pentru căde-acum nu se vor mai ocupa femeilede educaţia lui. A a#uns la vârsta lacare bărbaţii trebuie să-şi formeecaracterul şi să-şi pregăteascăviitorul.

"e data aceasta, o&elana nuse mai abţinu şi dădu frâu liber spaimei.

8 =iitorul : Adică se pregăteştepentru iua în care muţii îi vor petrecefrânghia pe după gât, ca să nu stân#e-nească domnia fratelui său vitreg :

 

4oliman simţi că i se urcăsângele la cap.

8 *ât timp voi trăi eu, nimeninu va îndrăni să se atingă de vreunfir de păr al copiilor mei0

8 1i după aceea : "upă cemori :

4ultanul o privi stupefiat.o&elana nu-i pusese niciodată întrebări atât de brutale. îi înţelegea îngri#orarea, dar cu toate acestea eraşocat. *adâna înţelese că depăşisemăsura şi încercă să-l împace.

8 îti cer iertare0 6-am vrut săte întriste0

M

8Ar trebui să te descotorosestide ideile astea morbide0

i

%ite un subiect mai plăcut0Pregăteşte-te de petrecere0 în scurttimp va avea loc circumciia lui

 

9ustafa, 9ehmed şi 4elim. (oţiprietenii imperiului vor fi invitaţi laaceastă ceremonie, "ogele =eneţieiva fi singurul suveran demn să asiste în persoană. Prietenia 4erenissimeiepublici ne este foarte utilă.

o&elana îsi aminti de afacerea4affie.

i

8 =eneţia este singurul statcare dispune de o reţea însemnatăde spioni implantaţi la*onstantinopol0

8 1i spionii noştri colcăie la=eneţia, replică sultanul. %n schimbde procedee sănătoase. Prefer să am=eneţia printre prieteni decât printreduşmani.

8 ) foarte bine că-l inviţi pedoge, ise o&elana. "ar de ce sănu-i convoci pe toţi regii, pe aliaţiinoştri : *eremonia aceasta ar trebuisă ilustree resursele enorme şi

 

puterea imperiului nostru. "upăretragerea de la =iena, celebrată atâtde duşmanii noştri, le vom arătainvitatilor o defilare militară de

i i ' i  

o asemenea amploare încât va ştergedin memoria oamenilor toate efectele lăudărosenieimincinoase a *asei de Austria.

:

*hipul lui 4oliman se însenină.8 >deile tale valoreaă

milioane de ducati de aur,i

 îngerul meu 0 "e mâine trimit invitaţiile0

onstantinopolul trebuia să recapetesplendoarea vechiului @ianţ.4oliman porunci străpungerea vechi

 

>oM cartiere cu strădute întortocheateşi deschise artere largi, pentru apermite corte- giilor imperiale şidefilăr ilor militare să se desfăşoare în voie. 2ipodromul a fost renovat şidecorat pentru a oferi o scenă deproporţii vaste ceremoniilor caretrebuiau să duree trei săptămâni.*oristantinopolitanii făcură scandalvăându-şi grădinile răscolite, caselerase de pe faţa pământului, prăvăliiledemolate şi obiceiurile date pestecap,

"elegaţiile şi ambasadelee&traordinare sosiră la*onstantinopol atât pentru a-l onurape 9arele (urc, cât şi pentru a-iobserva şi tatona intenţiile.

 

 într-o frumoasă dimineaţă deiunie, sultanul inaugură festivităţilepornind spre hipodrom, unde îlaşteptau toţi demnitarii imperiului,delegaţiile străine şi eci de mii de

constantinopolitani carese înghesuiau pe treptele

amfiteatrului. Acoperitde nestemate, cu turbanul împodobit cu pene de bâtlan şi treişiruri de diamante, 4oliman călărea înpas de paradă pe un cal arăbesc pur-sânge, încadrat de oiîţerii casei salemilitare şi escortat de douăescadroane de gardă, cu sabiascoasă din teacă şi stindardele învânt. >eşi pe Poarta >mperială şi se îndreptă spre hipodrom. *ortegiul, cumuica militară în frunte, trecu pestrăile pline ae spectatori care îl

 

aclamau. "emn, privea drept înainte, în vreme ce doi

purtători de turbane imperialele agitau salutând publicul.

 închisă în salonulapartamentului ei de la )s/i 4erai,o&elana asculta prin ferestreledeschise ecourile îndepărtate alefanfarei şi numeroasele salve de tun.4tudie programul amănunţit alceremoniilor, scris cu litere de aur pepergament, îl ţinea pe genunchi şirefăcea în închipuire hipodromul pecare nu-l văuse niciodată,bulevardele inaugurate recent pecare nu le străbătuse, defilareamilitară din fata sultanului

F i

 încadrat de fiii săi, pe care nu-i puteaprivi. îl vedea pe 4oliman ridicând înbraţe copiii, unul câte unul, pentru a-i

 

arăta mândru mulţimii care aplaudasă-şi rupă mâinile.

*onform protocolului,o&elana, la fel ca sultana-valide,trebuia să primească viitelecadânelor demnitarilor şi aie soţiilor ambasadorilor străini, care veneau săle felicite. %rma să aibă loc o maresărbătoare de familie înapartamentelesultanei-valide, unde avea să întâlnească fetele ostile ale

)  C

prinţeselor imperiale. "ar, în acelaşitimp, îl revedea pe >brahim, bărbatulacesta care o tulbura de fiecare datăcând se gândea la el. )ra $ucifer  întrupat, spiritul răului sub înfăţişareaunei fiinţe omeneşti cu puterimisterioase, care e&ercita o atracţienefirească asupra tuturor celor din #urul lui. $e înţelegea acum pe

 

femeile fascinate, magnetiate,capabile să-şi ucidă soţii, amanţii şichiar copiii pentru a fi pe placulacestei persoane diabolice. )a,o&elana, dorea demierdările lui,săruturile lui, dragostea lui. *u toateacestea, n-ar fi refuat ideea de a-i înfige un pumnal în inimă. 4imţeade#a pentru el furie, ură ucigaşă. îşidorise de#a să-şi omoare duşmaniiprin toporul călăului sau funia muţilor."ar dorinţa de a ucide cu mâna ei erasemnul unei etape noi, care o uimea.

Parcurse restul programului.*eremoniile se întindeau vreme deoptspreece ile. *ând a#unse laserbarea circum- ciiei, i se strânseinima. îşi închipui, îngri#orată, durereaşi ţipetele copiilor. Adoptase dinobligaţie religia islamică, dar înadâncul inimii păstrase intactelegăturile cu creştinismul.

 

o&elana aşeă programul pe omăsuţă, întrucât sosiseră sclavele săo îmbrace pentru ceremonia de lasultana- valide. Alese o diademăfrumoasă din diamante, asortată curochia ţesută cu fir de argint. 4e privi în oglindă. (oţi aceşti ani nu lăsaserăurme pe chipul ei. (enul neted, ochiisclipitori, silueta fină îşi păstraserăaspectul adolescentin. *ă surorile lui4oliman îi invidiau prospeţimea nuuimea pe nimeni. înainte de a-şipărăsi apartamentul, intră în cameralui "#ihangir. )ra singurul dintre băieţicare îi stârnea compasiunea.9ehmed şi 4eiim o viitau o dată pesăptămână. estul timpului şi-lpetreceau la şcoala icioglanilor.4uferea pentru că fusese despărţităde ei. "in fericire, ustem îi trimiteailnic informaţii despre purtarea lor,studiile, gusturile, distracţiile şi chiar ponele lor. 4pre deosebire de

 

sultanul 4elim, care îi dăduse fiuluisău o educaţie spartană, 4oliman searătă indulgent cu copiii săi. *eea ceevitaustem să-i scrie era ostilitateadeclarată a lui 9ehmed si

F

4elim împotriva fratelui lor vitreg care,fără să le dea atenţie, îi trata cu condescendentă.

t 

?ândindu -se la ustem, îlsărută pe "#ihangir, apoi plecă lasultana-valide.

 Aşeată pe un divan plasat peo estradă, 2afsa 2atun purta o rochiede ceremonie plină de giuvaeruri. îndreapta estradei,  kislar agasi   şilocotenenţii lui, rotuni ca niştedovleci, stăteau nemişcaţi şi tăcuţi. înpartea cealaltă, marile-maestre aleharemului, cu doamna ebia înfrunte, străluceau în toatăsplendoarea lor. %n divan reervat

 

prinţeselor imperiale era aşeat înfaţa celui destinat oaspeţilor de vaă.

o&elana o felicită pe sultana-valide, care îi mulţumi cu o politeţerece

8 Potrivit protocolului, fatamea, vei primi mâine, în apartamentultău, felicitările *urţii. întrucâtceremonialul îmi interice să viitepersoane de rang inferior, te felicit deai pentru sărbătoarea ta.

o&elana sărută mânaacoperită de inele, apoi se aşeă pedivanul prinţeselor, pe locul deonoare care îi revenea de drept.9alfiru o străfulgera cu privirea. 6u-iierta fratelui său privilegiul acordato&elanei. Pentru a evita această;ruşine< care se abătuse asuprafamiliei imperiale, ea şi (urhan ar fipreferat să se abţină, sub prete&tulunei boli, dar sultana-valide ledescura#ase, fiindcă 4oliman ar fi

 

interpretat gestul lor ca pe o sfidare laadresa persoanei lui.

9aestrul de ceremonii, uneunuc negru, îi oferi o&elanei listaviitatoarelor care trebuiau să-i aducămulţumirile lor sultanei-valide. Aceasta o primise în iua precedentăşi îşi dăduse acordul.

8 "oamnele acestea se votpreenta mâine la înălţimea =oastră, îi spuse el favoritei. "acă doreşte, înălţimea =oastră poate ştergenumele care nu-i convin.

o&elana înţelese că i sepregăteşte o capcană. *um ar fi pututrefua ea pe vreuna dintre doamnelepe care 2afsa 2atun le primea fărăobiecţii :

8 Accept lista aşa cum e, iseea fără eitare.

 

Obiceiul era ca lista să-i fie înmânată separat, la eaacasă. "ar sultana-valide voia să-iforţee mâna. O mică mierie, printremulte altele.

 Apoi maestrul de ceremoniiporunci să fie deschiseuşile salonului. *u vocea lui firavăanunţă unul câte unul nume-

C M

le doamnelor turcoaice care înaintauumil către sultana-va- lide, îi sărutaupulpana rochiei şi recitau felicitările învăţate pe dinafară. "upă ce îşidebitau micul discurs, se aşeau pepernele aşeate pe #os pentru ele.

 Apoi veni rândul doamnelor străine, soţiile ambasadorilor. Printreacestea, o&elana remarcă numeleunei prinţese 4u5s/a, aparţinânduneia dintre ilustrele familii din

 

Polonia. în trecutul îndepărtat, familia4u5s/a purtase coroana regală.

!iecare doamnă era însoţită deo odaliscă interpretă, în acestdomeniu, haremul era bine înestrat,căci sclavele proveneau din toateţările )uropei şi Orientului 9i#lociu.

8 Prinţesa 4u5s/a0 anunţămaestrul de ceremonii, bătând cutoiagul său auriu în dalele demarmură.

 Ana, fosta logodnică a lui4tanislas, îşi făcu o intrare teatrală."eşi se mai rotun#ise, îşi păstraseaerul ţeapăn, trufaş. Ana înaintă spresultana-valide, cu fruntea sus, cu paşisemeţi, făcu o plecăciune şi, prinintermediul interpretei, îi adresăcomplimentele şi felicitările derigoare. 2afsa 2atun îi mulţumi cu demnitate.

t 

 

 Apoi, potrivit protocolului, Anase întoarse către cadână şi prinţeseleimperiale să le salute. $a vedereao&elanei tresări, dar îşi reveni în fireimediat şi făcu o plecăciune.o&elana se prefăcu că nu orecunoaşte. "eşi tulburată, răspunsecalm, înclinând capul. 'âmbetul eiera politicos, dar rece.

 încă sub şoc, Ana se aşeă pedivanul arătat de interpretă, în vremece defilarea doamnelor continua.4clavele serviră pră#ituri, fructe şirăcoritoare. Orchestra de orbiacompanie pe dansatoarele şicântăreţele aplaudate politicos.

o&elana simţea privirile Aneiaţintite asupra ei. Preenţa ei la*onstantinopol, în inima imperiuluiotoman, îi treea amintiri dureroase,pe care ie creuse îngropate o dată

 

pentru totdeauna. %luirea înscrisă pechipul Anei era firească.)&traordinara asemănare dintre Ale&andra $osos/a şi o&eiana onăucea. 6u îndrănea să pună întrebări, pentru ca ar fi fost nepotrivitsă facă vreo apropiere între fiica unuiepiscop polone decapitat de turci şifavorita padişahului.

 A doua i, la aceeaşi oră,ceremonia care se desfăşu- rase înapartamentul sultanei-valide serepetă la o&elana care, pentru aface o diferenţă, oferi un ospăţsomptuos şi distracţii care le depăşirăpe cele oferite de bătrână. o&elanaprimi cadouri de mare preţ7 bi#uterii,veselă de aur, cupe încrustate cunestemate, şaiuri indiene, brocarturide =eneţia, porţelanuri chineeşti,sclave caucaiene şi dansatoare

 

grecoaice. Pentru a-i face plăcerefratelui lor, prinţesele imperiale îioferiră o&elanei bibelouri de 4a&a,platouri de aur şi covoare turceşti şipersane. 9alfiru, pretinând că esuferindă, îi trimise felicitări scrise şiun cadou original7 un eunuc din Abisinia, foarte tânăr şi foarte frumos,cu pielea aproape albă, cu trăsăturifine, cu buele bine desenate şi cuochii catifelaţi şi visători care, preciaea, cânta ca un înger. )ra un gestneobişnuit, întrucât haremul nu erapopulat decât cu eunuci din 6ubia şi4udan, toţi de o urâţenierespingătoare. >nsă o&elana îlacceptă, închipuindu-şi că sultana-valide era la curent cu gestul fiiceisale. 6u-şi dădu seama că frumosuleunuc era menit să #oace rolul caluluitroian.

 

 Ana se grăbi să o viitee peo&elana. =oia să lămureascăaceastă asemănare care o intriga.Pentru a se face plăcută, îi trimise ocăprioară domesticită care purta lagât un colier de diamante, precum şio casetă frumos lucrată, cu capacul împodobit cu blaonul familieiablonos/i.

*ând îi veni rândul să-şipreinte felicitările, îi adresă cel maifrumos âmbet al ei şi îi vorbi cua#utorul interpretei7

8 !rumuseţea strălucitoare adomniei voastre îmi

#

aminteşte de una dintre cele maibune prietene aie meie din Polonia, Ale&andra $osos/a.

 în pofida bănuielilor sale, nuvoia să rişte un refu brutal. Pe de

 

altă parte, o&elana învăţase cănimic nu-i scandalieaă mai tare peturci decât scormonirea trecutuluisoţiilor lor.

8 =ă mulţumesc pentrucompliment, prinţesă, răspunseo&elana, surâând. 4unt flatată săfiu comparată cu o femeie foartefrumoasă.

 Anei i se păru că recunoaştetimbrul vocii rivalei sale de altădată şitresări. "acă o&elana era, într-adevăr, Ale&andra $osos/a, înseamnă că o ura de moarte dinpricina logodnei sale cu 4tanislas.>munitatea diplomatică a prinţului4u5s/i n-avea să-i servească lanimic dacă o&elana îi strecura înmâncare o otravă care nu lasă urme.

 Ana e&amină cu groaăbucatele rafinate aşeate în faţa ei pe

 

măsuţa rotundă şi se opri din mâncat. Apoi ridică ochii la cadână, care oprivea de la înălţimea tronului,âmbind cu uri aer biar. 6eliniştea îipuse un nod în gât. Ana bău puţinsorbet, apoi îşi spuse că era şi elotrăvit, probabil. O trecură transpiraţiireci, care îi dădeau fiori. 4ă fie otravacare îşi făcea de#a efectul : 4e ridică în picioare, clăti- nându-se.>nterpreta, care rămăsese alături deea, cu picioarele încrucişate, se ridicăşi ea.

8 6u vă simţiţi bine, înălţimea=oastră :

M iF F

 Ana strânse din dinţi, apoirăspunse cu un aer morocănos7

8 @a da 0 6u-i nimic0 O micăameţeală 0

 

6u voia să-i ofere Ale&andreispectacolul umilitor al spaimei sale."acă înghiţise otrava, era de#a preatâriu. Privirea ei si cea a o&elaneise încrucişară din nou.r F

;) Ale&andra 0 gândi Ana. !ărănici o îndoială 0 1i eu, care i-am iscă ar fi cea mai bună prietenă amea 0 9inciuna asta a amuat-oprecis0<

 Ana îşi reluă locul pe divan şigoli paharul de sorbet.

 A doua i dimineaţă,  kislar agasi se duse la o&elana şi îi spusecu un aer îngri#orat7

8 Aş vrea să vă vorbesc, înălţimea =oastră, despre tânăruleunuc abisinian pe care prinţesa9alfiru a binevoit să vi l dăruiască.

 

egulamentul interice preenţa unuieunuc abisinian în harem.

8 %itasem complet de cadoulacesta. 6u ţin să-l păstre, dar cediferenţă e&istă între eunucii din Abisinia şi ceilalţi eunuci, în afară deculoarea pielii :

Kislar agasi  replică ve&at78 4upravegherea haremului

constituie un privilegiu încredintat e&clusiv eunucilor nubienisi sudanei.

: t 

8 înainte de a-l trimite în altăparte, doresc să-l văd. 9alfiru mi-aoferit acest sclav neştiind că încalcălegea.

o&elana îi porunci tânăruluisă intre. Acesta apăru în faţa ei, culăuta sub braţ. îl e&amină din cappână în picioare, fermecată de

 

blândeţea e&presiei lui, de graţia şifineţea siluetei sale. (ot atâtea calităţifiice care îl indispuseră pe kislar agasi.  Acesta făcu o comparaţiefoarte neplăcută între corpolenţa lui şivelteţea adolescentului. o&elanase întoarse către abisinian şi îi spuse,pe un ton plin de bunătate7

8 9i s-a is că esti un cântăretfoarte bun. *ântă-mi

M F

o melodie0(ânărul eunuc îşi acordă lăuta,

apoi, cu o voce pură, armonioasă şie&presivă, cântă o baladă poloneăcare o desfătă pe o&elana.(ransportată de plăcere şi bucurie,revău largile câmpii polonee,pădurile de mesteceni cu scoarţaalbă şi netedă, munţii acoperiţi depini, micul castel în care se născuse.

 

*ând băiatul termină de cântat,favorita îl privi admirativ.

8 *ânţi minunat0 *um tenumeşti, copile : întrebă ea cublândeţe.

(ânărul plecă ochii, modest.8 Lusuf, înălţimea =oastră 0

)  M

8 "e unde ai învăţatcântecele acestea polonee : Adolescentul aruncă o priviresperiată spre kislar 

agasi , care îl fi&a ca un cotoi burlit.)itarea lui o făcu pe o&elana să-şipiardă răbdarea.

8 6u mi-ai răspuns la întrebare0

8 9-a învăţat un profesor, înălţimea =oastră, replică el cu ovoce abia perceptibilă.

8 @ine, poţi să pleci0 ise ea.Lusuf se retrase si iesi.

F i

 

8 îl păstre, kislar agasi , iseo&elana cu fermitate. =a face partedin casa mea civilă.

9arele maestru al eunucilor negri făcu o grimasă.

8 2otărârea mea teşocheaă: întrebă ea încrun-

L 

tându-se.%n âmbet larg lumină chipul

buhăit al ;generalului< fetelor. 8Amfost întotdeauna umilul slu#itor al înălţimii =oastre0 Kislar agasi   seretrase tremurând de furie.*onservator până în vârful unghiilor,nu putea şi nu voia să tolereeviolarea regulamentului interior alharemului. "ar ar fi fost periculos săse opună în mod deschis voinţeicadânei-sul- tane. Preenţa acestuibăiat frumos în harem, în ciuda muti-

 

lării lui, avea să le emoţionee peodaliscele obişnuite să aibă în #ur riumai eunuci negri, urâţi şigraşi, care nu riscau să le stârneascăpasiunea.  Kislar agasi   îmbrăţişasecaua o&elanei atâta vreme cât eanu se îndepărta de linia de conduităimpusă de legea islamică. Acum,a#unsese într-un impas. 6enorocitulacela de Lusuf avea să-i facăprobleme.

Previiunea marelui maestru aleunucilor negri se adeveri. Apariţia luiLusuf în serai făcu senaţie printreodaliscele înflăcărate, educate sădevină amante perfecte şi să-şisacrifice trupul şi visurile pe altarul lui)ros. Lusuf era de vârsta lor. (enullui, frumuseţea, farmecul lui făcurăravagii printre inimile lacome să selase în voia mângâierilor unui tânăr,

 

fie el şi abisinian. *ând îl întâlneaupe culoare, îi aruncau ocheadeaţâţătoare, mici râsete provocatoaresau îl atingeau ca din întâmplare. )lroşea ca o fată şi lăsa pudic ochii înpământ. =orbeau despre el cu voce #oasă şi erau geloase pe mareafavorită.

 Aceasta îl primea deseori la eaşi îi cerea să-i cânte melodiipolonee. învăţase trei balade pe derost şi rostea cuvintele cu un accentstrăin, pe care o&elana, pierdută învisurile ei, nici măcar nu-l observa.

4clavele care aşteptau învestibul ascultau cu plăcere voceaaceasta pură şi tânără, care cântaaceleaşi balade cu versuri biare,spre marea încântare a stăpânei lor."ar calităţile de cântăreţ ale lui Lusuf le impresionau mai puţin peodalisce decât însusirile lui virile.

C

 

 într-o seară, în dormitorul lor comun, fetele, curioase, o încon#urară pe burdalnica 3ulmu,care le făcuse semn să se apropie.

8 "ragele mele, trebuie să vă împărtăşesc un mare secret0 Ardeamde nerăbdare să vi-l devălui, dar,pentru că nu am încredere însupraveghetorii noştri, am aşteptatcăderea nopţii ca să vi-l spun. Ai-dimineaţă, pe un coridor pustiu, amtrecut pe lângă Lusuf. *a de obicei,ţinea privirea în pământ. 9-amprefăcut că mă împiedic şi m-amagăţat de el. *a din greşeală, l-amatins în ona genitală şi... spre mareaşi plăcuta mea surpriă am constatatcă e dotat cu o sculă tare ş i deproporţii divine.

 

8 6u0 6u se poate0 îţi baţi #ocde noi0 se auiră e&clamaţiile dintoate părţile.

3ulmu strigă triumfătoare78 =ă #ur că e adevărat0 6-

aveţi decât să vă convingeţi cu ochiivoştri0 Pun rămăşag pe ce vreţi voi.

8 1i cum crei că ne poţiconvinge : întrebă blonda @ulbul.

8 9-am gândit la o metodăcare nu poate da greş0 %itaţi care eplanul0...

o&elana porunci să fie chematLusuf. *ând lua cina singură, îi făceaplăcere să audă limba ţării ei debaştină, fiesi st

 

âlcită. F

!avorita savura o rată cu trufecând tânărul abisinian

i

 îşi făcu intrarea. *u un ochi vânăt, pe #umătate închis, un cucui în frunte,gâtul gâriat, avea o înfăţişare detoată mila.

8 *e s-a întâmplat : strigăo&elana. *ine ţi-a făcut asta :

8 6-am păţit nimic, înălţimea=oastră0 Am căut pe scări...

8 9inţi0 4pune-mi adevărul0%n sclavă micuţă, care servea

la masă, îndrăni să intervină78 =ă cer iertare, înălţimea

=oastră, dar am văut doi eunuci care

 

l-au bătut măr0 !ără nici un motiv, înălţimea =oastră0 (receam pe-acolodin întâmplare. *ând m-au văut,eunucii au luat-o la fugă.

8 *heamă-> pe kislar agasi 0porunci o&elana supărată.'ece minute mai târiu, marele-maestru al eunucilor 

negri intră gâfâind. 4e îmbrăcase îngrabă. @uele lui încă pătate degrăsime arătau că fusese întrerupt întimpul mesei. 6u-i plăcea să fiederan#at la asemenea oreneobişnuite, dar se temea deo&elana mai mult decât de sultana-valide.

*adâna i-l arătă cu un gest peLusuf.

8 4clavul acesta, care faceparte din casa mea, a fost maltratatde eunucii tăi0 4ă fie pedepsiţi0)&ecutarea0 1i dacă se mai repetă, te

 

fac răspunător personal de aceastălipsă de disciplină0

Kislar agasi  se ploconi atât cât îi îngăduia burta proeminentă.

8 Poruncile domniei voastrevor fi îndeplinite, înălţimea =oastră0

"upă ieşirea lui, o&elana se întoarse către Lusuf şi îi âmbi cubunătate.

8 Acum cântă0 în noaptea aceea, agresorii

tânărului abisinian dispărură fărăurme.

 întâmplarea aceasta făcu marevâlvă în harem. 4clava care fusesemartoră la scenă se lăudă prietenelor sale cu rolul pe care îl #ucase, ca să-şi dea importanţă. =ersiunea eicirculă din gură în gură cu noi şi noi înflorituri, pentru că fiecare odaliscă

 

 îşi aducea contribuţia la farmeculpoveştii. >nteresul stârnit de Lusuf de înteţi. !etele şuşoteau, e&citate, căo&elana căuse pradă, probabil,farmecului său, ceea ce ar fi e&plicatentuiasmul ei neţărmuit pentruabisinian. *ântecele erau doar unprete&t.

Odaliscele se hotărâră sătreacă la punerea în aplicare aveselului complot aran#at de 3ulmu. într-o dimineaţă, aceasta îl pândi peLusuf la ieşirea din ona reervatăsclavilor o&elanei, îl acostă cu unaer preocupat şi îl anunţă că erachemat în pavilionul albastru decadâna-sultană.

8 9ă duc chiar acum0 ise elgrăbit.

Pavilionul albastru se găsea într-un colţ ferit a0 grădinii. *onstruit

 

de un arhitect tânăr, 4inan, oferea uncadru încântător cadânelor caredoreau să se odihnească departe degomotele haremului. *âteva coliviiaurite adăposteau canari caredemierdau urechile cu ciripitul lor.

Lusuf traversă grădina în fugăşi intră în pavilion. 6ici nu trecu binepragul că un roi de tinere, râând cala o glumă bună, închiseră uşa înurma lui şi, profitând de surprindereaşi confuia lui, îl debrăcară cât aiclipi. încălit, aţâţat de nenumăratelemâini care îl mângâiau, se lăsă învoia lor. ocul inocent degeneră.!etele e&citate de trupul gol, bine înestrat, de adolescent, îl violară, încântate de această manăcerească...

4ărbătorile, de o splendoarenemaivăută, favoriate de vremea

 

superbă, se desfăşurau în continuare,sporind măreţia padişahului şi aimperiului său. Pe hipodrom, specta-colele se înşiruiau neîncetat, stârnindentuiasmul poporului, care îi aclamape suveran şi pe tinerii prinţi. *urselede cai şi de care, ca pe vremea@ianţului, luptele între sclavi şi fiaresălbatice - lei, pantere, leopari,mistreţi bătăliile între grupuri decavaleri, care ilustrau episoade dinultimul răboi, distrau gloatele."iertaţiile filosofice şi competiţiile depoeii îl ridicau în slăvi pe sultan şifaptele sale de arme.

*ircumciia prinţilor, caretrebuia să încheie ceremoniile, a fost îndeplinită la palatul lui >brahim7 onouă onoare pe care i-o dăruiapadişahul sfetnicului şi prietenuluisău.

 

"elegaţiile străine părăsiră însfârşit *onstantinopolul, copleşite derisipa de lu& şi putere care depăşisepână şi vestita întâlnire de pe *âmpulde @rocart dintre 2enric al =lll-lea al Angliei şi !rancisc > al !ranţei.

$a )s/i 4erai, relaţiile dintresultana-valide şi o&elana se înrăutăţeau. înainte de a se întoarce în 9agnesia, prinţul moştenitor a fostprimit din nou de 2afsa 2atun, care, în faţa întregii *urţi7  îl numi ;luminaochilor mei<, ;nepotul meu preferat<,;umbra bunicului tău pe pământ,răposatul sultan 4elim<.

8 *ircumciia a făcut din9ustafa un bărbat aparţinând>slamului, continuă sultana-valide peacelaşi ton liric. Prinţ dăruit cu însuşirinepreţuite, el repreintă viitorulimperiului.

 

 înstiintată de aceste declaraţii,o&elana îsi vărsă

C i  C M M

amarul în fata sultanului.*

8 "e ce a făcut aceastăseparare între nepoţii ei, între copiiităi : îi ignoră pe 9ehmed şi pe 4elim: "e ce : *e i-au făcut ei :

4oliman schiţă un gest denerăbdare.

8 9ărunţişuri, nu trebuie să leiei în serios0 îmbătrâ-

i iF

neste. !emeile de vârsta ei flecărescaiurea0

8 (e înşeli, 4oliman0 6u întâmplător a declarat că 9ustafarepreintă viitorul. 1i tu: )şti încăfoarte tânăr0 Preentul şi viitorulimperiului apasă pe umerii tăi."eschideochii si urechile, 4oliman 0 )&istă

oameni care vor să te dea M F

 

 #os şi să-l aşee pe 9ustafa pe tronulstrămoşilor tăi0

8 Acum, tu flecăreşti aiurea0strigă sultanul mâniat.

8 6u0 ?ulbahar îl întoarce pe9ustafa împotriva ta, împotrivacopiilor noştri0 )a şi fiul ei sunt doar nişte unelte în mâinile duşmanilor tăi0Pregătesc cu viclenie o lovitură destat0

8 Ascultă, o&elana, astea-sprostii0 *ine ar avea interesul să sedescotorosească de mine :

8 *ine : Omul care seproclamă egalul tău şi care te învârtepe degete ca pe un copil0 "ar el ştiecă situaţia asta nu va dura la infinit0 într-o i cineva va reuşi să-ţideschidă ochii şi vei şti la ce să teaştepţi0 *a să prevină aceastăeventualitate, vrea să te scoată din

 

scenă şi să-l pună în locul tău peprinţul moştenitor, pe care îl vaconduce în voie. 9ustafa nu se va împotrivi, fiindcă ştie de pe acum călui îi datoreaă totul.

8 A#unge,o&elana0 )o nebunie0)a îl înfruntă.8 i-e frică de adevăr,

4oliman0 O să mă lupt să te salvedin ghearele acestui demon 0

=ehemenţa ei era însufleţită deenergia disperării. 6u rostise numelelui >brahim, dar 4oliman pricepusealuia. )ra prima dată când atacul eicăpăta o asemenea violenţă. =oia să-l apere de pericole închipuite.4oliman se hotărî să schimbe tactica.

8 $inisteste-te, comoara mea0"acă insisti atâta, voi

 

M M Q M Q

deschide o anchetă. îţi promit0 O săpun să fie urmărit de iscoade care-mivor raporta toate mişcările lui. (e voiţine la curent.

O sărută cu pasiune, ca înprimii ani ai iubirii lor.

8 (e iubesc, o&elana 0 4i stiucă si tu mă iubeşti0 6imic

M ii FM

altceva în afară de dragoste nu poate înţelege dragostea... Acum trebuie săte părăsesc. (rebuie să primesc onouă delegaţie a pretinsului rege!erdinand. l-am lăsat să aşteptedestul. Aşteptarea toceşte nervii, încăleşte bila şi grăbeşteimprudenţele.

"upă plecarea lui, o&elana se întinse pe un divan şi închise ochii. Acest răboi înverşunat împotrivamarelui duşman al copiilor ei, împotriva bărbatului care o învăluise,cerea eforturi e&tenuante.

 

Porunci să fie chemat Lusuf,eunucul drăgălaş care cânta atât debSne melodiile polonee dulci şiliniştitoare. (ânărul intră fără gomot,intimidat de această femeie atât defrumoasă şi de măreaţă. oşea până în vârful urechilor de fiecare datăcând se găsea în faţa ei.

8 *ântă, Lusuf0 ise ea.*ântă fără să te opreşti0 *ântă0...

4oliman preluase obiceiultatălui său. )l şi >brahim se îmbrăcauca nişte turci de condiţie modestă siieşeau în oras

K >>#f 

fără escortă. 9ergeau pe străiuitându-se în dreapta şi-n stânga, seamestecau printre oamenii cei maiumili, viitau baarele, intrau înprăvălii şi verificau dacă preţurile sunt

 

afişate, potrivit regulilor. 4ultanul voiasă simtă pulsul supuşilor săi, sămeargă printre ei, să le ascultecomentariile, să discute cu tinerii şi cubătrânii, să le pună întrebări aparentfără însemnătate, dar care îi îngăduiau să le afle părerile.

9ergeau de-a lungul mareluibaar când un individ în drenţe îi întinse lui 4oliman un bilet, pe careacesta îl luă cu un gest instinctiv.@ărbatul dispăru apoi în mulţime.

8 *um naiba m-arecunoscut: se miră sultanul.*redeam că în ţinuta asta voi treceneobservat. @agă hârtia asta înbuunar si citeste-o mai târiu 0

) #

>brahim âmbi.8 Am găsit deseori în bileţelele

astea epigrame care m-au făcut sărâd în hohote.

 

 Apucă scrisoarea cu vârfuldegetelor şi o despături. Parcurseprimele rânduri, dar încă de la început e&presia chipului său sedescompuse. 4oliman îi observăimediat descumpănirea.

8 *e este : întrebă el, intrigatde schimbarea bruscă a prietenuluisău.

8 6imic0 6imic interesant0 segrăbi el să răspundă. (âmpenii0

4oliman întinse mâna, bănuitor.8 6u stii să minţi, >brahim0 "ă-

mi scrisoarea0i M  ' 

9arele-viir eită.8 "ă-mi-o0 porunci sultanul.>brahim îi întinse hârtia, cu

inima îndoită.4oliman îşi aruncă privirea

peste te&tul scris cu stângăcie. > seurcă sângele la cap.

 

 *Deschide ochiisultaneSoliman7 runc( !(lul care-i acoer(şi obser!( ce se etrece /n "urul t(u7 >a!orita ta, 6o1elana roşcata, atransformat Aski Serai /n luanar. d(osteşte /n aartamentul ei unaşa-&is eunuc. :n olone& care /i c+nt( balade de dragoste cad+nei tale şi se culc( cu odaliscele.6o1elana n-a cedat si ea farmecelor masculine ale acestui adolescent care s-ar (rea c( e mai frumos catoi a"ii t(i laolalt( 0 @ag(-i nasul acolo şi !ei descoeri m+rş(!ii carete !or l(sa cu gura c(scat(. 2retin&i c( st(+neşti un imeriu şi nu eşti /nstare s(-i st(+neşti fa!orita 0 i au&it !reodat( de %essalina 0 5e !ei l(sa orbit recum $laudius $e&ar I+nga!ul0 Sau accei at+t de/ng(duitor cariciile, ca s( nu sun

 

infidelitatea soiei tale fiindc( eşti neutincios 0 >atul c( toateodaliscele din harem sunt fecioare d(de g+ndit = Musuf, t+n(rul eunuc alb,a a"uns, aşadar, /nlocuitorul t(u 09umele lui este Musuf, dar ar trebui s( se numeasc( arm(sarul  6o1elanei. 9u e oare şi arm(sarul 

t(u 0 S-ar (rea c( =brahim şi adolescenii 

necastrai nu-i mai sunt de a"uns. 2un

r(m(şag c( Musuf e leg(tura dintre tine şi 

6o1elana. 5r(iasc( Soliman7 5r(iasc(

6o1elana7 5r(iasc( Musuf7 SemnatJ un

suus care te l+nge.8 

4ultanul tremura şi abia reuşeasă-şi stăpânească furia.

8 1i tu voiai să mă opreşti săcitesc scrisoarea aceasta, >brahim0

8 O adunătură de calomnii09ierii care nu merită nici

 

cea mai mică atentie0M

8 )şti sigur că sunt numaiminciuni :

8 9icile adevăruri constituiedeseori sămânţa marilor 

i

minciuni.8 )i bine, voi şti să despart

adevărul de minciună0 4ă ne întoarcem la Leni 4erai0

Pe drumul de întoarcere,4oliman se cufundă într-o tăcere încăpăţânată. 4crisoarea vârâtă înbuunarul mantiei îi punea nervii la încercare şi îi ardea pielea.

 în noaptea aceea o&elana îlaşteptă în adar la )s/i 4erai. *ândera reţinut la Leni 4erai, 4oliman o înştiinţa prin- tr-un ofiţer deordonanţă. Absenţa lui ne#ustificată o îngri#ora,dar nu din cale-afară. îsi aminti deambasada austriacă de

M

 

care îi pomenise 4oliman şipresupuse că pregătirea audienţeisau vreun banchet oficial îl împiedicaseră să vină.

$a Leni 4erai, 4oliman îl trimise pe>brahim acasă, apoi se închise în

cabinetul lui de lucru. *iti şi reciti scri-soarea si o e&amină amănuntit.

4crierea neîndemânatică si C F Maluiile la 9essalina şi *laudius*ear nu se potriveau deloc. )ra clar că denunţul fusese redactat de unpersona# însemnat sau de un om cult, caredorise să-si ascundă

Fi

identitatea. "ar asta nu scuagravitatea faptelor divulgate.

 Avusese întotdeauna cea maimare încredere în o&elana. în aniipetrecuţi alături de el, nu-i stârnisenici cea mai mică bănuială. 4piritul

 

drept, loialitatea ei, dragostea pe carei le purta nu se deminţiserăniciodată. îi era aproape ruşine că obănuieşte. )l, 4oliman, să fi fost #ucatpe degete de o&elana, devenită onouă 9essalina, aşa cum pretindeaacuatorul anonim: 4ă porunceascădeschiderea unei anchete: O comisiepreidată de şeicul %l-islam, cea mai înaltă autoritate religioasă aimperiului, ar fi e&aminat faptelenepărtinitor şi #udecata sa ar fi fostfără greş. însă debaterile uneiasemenea comisii, interogatoriile,torturile pentru smulgerea mărturiilor ar face vâlvă. 4candalul ar afecta întreaga familie imperială. Anchetatrebuia dusă din interiorul haremului, în cel mai mare secret. %n singur demnitar care se bucura de încrederea lui deplină ar fi capabil săreolve această afacere. în calitatede mare-viir şi de prieten devotat,

 

>brahim era cât se poate de potrivitpentru misiunea aceasta. "ar o&elana îl ura pe >brahim.6epărtinirea lui ar fi pusă la grea încercare. A5as Paşa, ministrulafacerilor interne, conducea poliţia şicunoştea mecanismele unei ancheteduse cu eficacitate. ustem, în pofidalipsei sale de e&perienţă, îşidemonstrase calităţile. în schimb,impulsivitatea tinereţii pleda împotrivalui. 4oliman îi trecu în revistă peceilalţi viiri. $ufti şi 9ustafa, cumnaţiilui, nu puteau fi puşi la socoteală.!iind membri ai familiei imperiale,puteau fi influenţaţi de soţiile lor,duşmane înverşunate ale o&elanei.*âţiva viiri e&perţi îri domeniile lor de activitate nu i se păreau capabilisă se descurce în intrigile haremuluiimperial. Ar fi trebuit să se gândeascăde la început la 9ahmud,  kislar agasi, dar Allah ştie dacă nu era şi el

 

amestecat mai mult sau rnai puţin înaceastă afacere.

4oliman bătea camera în susşi-n #os, cu paşi mari. )ra modul luide a-şi calma nervii.

8 o&elana0 o&elana 0o&elana0

 îi pronunţa numele ca oincantaţie. 6u putea crede învinovăţia ei. >brahim intuise corect.4crisoarea aceea nu era decât o împletitură de minciuni.

 Apoi furia îl cuprinse din nou.1i-o închipuia pe o&e- lana înbraţele acestui tânăr eunuc polone.4cutură clin cap, ca o fiară închisădupă gratii şi gemu, lovindu-se cupumnii în piept.

8 o&elana 0 o&elana 0o&elana 0

 

 Ar trebui să înceapă prin a-icere o e&plicaţie. 4-ar putea disculpa,s-ar spăla de toate aceste acuaţiiabsurde aduse împotriva ei. )i i-ar accepta #ustificările. "ar ştia că n-ar putea împiedica scandalul. 9ai multca sigur, o copie a scrisorii anonimecircula de#a pe ascuns în capitală.

 în cele din urmă, îl însărcină pe A5as Paşa cu conducerea anchetei. Acesta începu prin a-l chestiona peLusuf, tânărul eunuc.  Kislar agasi 

amena#ase pentru A5as Paşa o salăcare făcea parte din cartierul reervateunucilor negri. O draperie din catifearoşie o despărţea în două, iolându-lpe viir de femeile interogate.

"ar dacă în afara )s/i 4eraiuluinu trebuia să transpire nimic, haremulumăia ca un roi înnebunit.

 

Pentru o&elana, arestarea luiLusuf avu efectul unei lovituri demăciucă. Atunci când  kislar agasi   oanunţă, îngroit, că aveau locinvestigaţii privind orgiile al căror actor principal era micul sclav,o&elana înţelese că fusese victimaunei uneltiri.

*ând 4oliman o anunţă printr-un mesa# cu termeni politicoşi, dar reci, că treburile statului îl reţineau laLeni 4erai şi că avea să o înştiinţee îndată ce se putea elibera, ea îitrimise o scrisoare patetică,denunţând manevrele lui 9alfiru.o&elana se declara scandaliată detoate aceste vonuri răuvoitoare careo copleşeau. ecunoştea căascultase cu plăcere cântecele, aşacum ar fi ascultat orice castrat negrucare făcea parte din corul haremului.

o&elana era disperată. (receaprin cea mai gravă criă din viata ei.

 

*ăderea ei în digraţie ar fiantrenat şi căderea copiilor ei. (otceea ce clădise se clătina. "ar i sepărea de necreut ca 4oliman să deacreare intrigilor urite împotriva ei.9area lor iubire ar fi trebuit să- iprote#ee, să constituie cel maiputernic scut. "acă duşmanii eitriumfau, ce avea să se întâmple cuea: =a fi cusută într-un sac şiaruncată în mare : "eşi eranevinovată, avea să împărtăşeascăsfârşitul lui ?aali : =a fi e&ilată :4au închisă pe viaţă în temniţa celor 1apte (urnuri :

o&elana se simţea pândită,spionată. *hira )sther nu mai venise să o vadă. "e ce: 4esimţea mai iolată

*

decât dacă ar fi fost închisă într-opivniţă. *a să se consolee,o&elana îşi ştergea lacrimile şi se

 

ducea în camera lui "#ihangir. îlmângâia şi îl îmbrăţişa cu nespusătandreţe.

Prima constatare a lui A5asPaşa a fost că Lusuf nu era nici alb,nici polone, ci abisinian. 9alfiru,interogată de al doilea viir - dinspatele draperiei roşii declară cuprefăcută sinceritate că într-adevăr ea i-l oferise pe Lusuf o&elanei şi că îl trimisese să înveţe câteva baladepolonee ca să-i facă plăcerecumnatei sale. ecunoscu e&istenţacâtorva divergenţe care pătaserăvremelnic relaţiile ei cu o&elana. "ar toate acestea făceau parte dintr-untrecut pe care dorea să şi-l şteargădin minte. *ât despre purtareaulterioară a lui Lusuf, ea nu putea ficonsiderată responsabilă, căci el nuse mai afla sub autoritatea ei.

 

9alfiru îşi atribuia frumosul rol defemeie mărinimoasă.

 A5as Paşa ar fi preferat de omie de ori să nu se amestece înaceastă anchetă. 4e arătă politicos şirespectuos faţă de o&elana, când îipuse întrebări privind comportamentullui Lusuf. "acă ar fi reintrat în graţiilesultanului, ceea ce nu era e&clus,avea să-i câştige recunoştinţa şiprietenia. "ovedi acelaşi respect şiaceeaşi prudenţă în privinţa lui9alfiru. "acă ar fi ieşit triumfătoaredin acest scandal, protecţia sultanei-valide îi era asigurată. Până ladescâlcirea afacerii, voia să înainteecu precauţie, căci marea agitatăascundea stânci periculoase, în carecoca navei lui risca să se spargă înorice clipă. (rebuia în acelaşi timp să-şi etalee integritatea, deşi simţea în

 

sinea lui cât de fericit ar fi fostsultanul să-şi vadă favorita ieşindnepătată din această încurcătură.

4ingurele elemente pe care leavea la dispoiţie pledau dinnefericire în defavoarea o&elanei.4clavele ei, teroriate de vocea gravăşi cavernoasă a persona#ului ascunsdupă draperia roşie, care le punea întrebări stân#enitoare, mărturisiră că înălţimea 4a cadâna asculta uneoride una singură cântecele miculuiLusuf. Aceste devăluiri cântăreaugreu împotriva o&elanei. *ât despreorgiile odaliscelor cu tânărulabisinian, nu mai e&ista nici o îndoială. Ar fi fost foarte biar ca uncastrat să defloree douăspreecetinere.

>srael 9ordecai, întrebat desultan şi de A5as Paşa, oferi o

 

e&plicaţie ştiinţifică. %neori, lacastraţi, chiar după amputareatesticulelor, schimbările sunt uşoare,fiindcă dorinţa supravieţuieşte. "eşisunt sterili, ei îşi păstreaă refle&ulerecţiei. în aceste condiţii, era normal

ca tânărul abisinian să R M Mpoată deflora odaliscele cu pricina. însă sultanul şi A5as Paşa avurăsurpria să constate că printreeunucii negri se găseau probabil şialţi indivii care întruneau aceleaşicaracteristici. 9ordecai le spuse că ar fi dificil să identifice medical castraţiicu comportament se&ual încă activ

 Aceste devăluiri îl consternarăpe sultan. "eşi nu avusese contactedirecte cu odaliscele lui, căci nufăcea dragoste decât cu o&elana,ca orice turc de bună-credinţă, nuconcepea ca un altul să se culce cufemeile lui. Porunci, aşadar, catuturor eunucilor din harem să li se

 

taie penisul de la rădăcină, pentru caisprăvile lui Lusuf să nu se poatărepeta pe viitor. Acest ordin semănădeolarea printre sărmanii indivii închestiune. 6umai kislar agasi , datorităvârstei sale înaintate, avea să fiecrutat.

C

*u toate acestea, anchetacontinuă. Lusuf recunoscu fărăgreutate că le deflorase pe odalisce,dar adăugă că fusese silit de fetelelacome să-l posede. "eşi supustorturii, declară că între el si cadânănu e&istaseră niciodată relaţii

#;

intime şi câ în preenţa ei nu făcusealtceva în afară de a cânta vestitelebalade polonee. "ar mărturiile lui nuerau suficiente pentru a o devinovăţipe o&elana. )ra nevoie de doveisuplimentare, care să o poată feri deorice bănuială. 4oliman ar fi fost

 

mulţumit cu mărturia lui Lusuf, dar,pentru a împăca gura lumii, careauise de ceea ce se petrecea la)s/i 4erai, hotărî să continueinterogatoriile.

"eodată, întâmplarea nefericităluă o întorsătură senaţională carerăsturnă situatia. ustem Pasascotoci *onstan- Q S Q Mtinopolul, în căutarea individului carefăcuse denunţul. Avea câteva idei înprivinţa aceasta. întrucât Lusuf provenea din casa lui 9alfiru, făcuinvestigaţii pornind de acolo. Află că@ulbul, confidenta lui 9alfiru, ţinealegătura cu e&teriorul haremului prinintermediul unei armence carepreicea viitorul Porunci să fieurmărită de agenţi şi îi identifică peconcubinul armencei şi pe prieteniiacestuia. îi arestă pe toţi şi, pentru a

 

obţine declaraţii complete, îi supusetorturii. Află în felul acesta numele individului carestrecurase denunţul în

M

mâna sultanului. Prima verigă alanţului fiind descoperită, restul urmăfără dificultate. 4crisoarea îi fusese încredinţată de către preicătoare. Aceasta o primise de la @ulbul care,torturată, declară că stăpâna ei,prinţesa 9alfiru, scrisese denunţul.!iliera devăluită nu numai că odevinovăţea pe o&elana, dar arătade asemenea uneltirile lui 9alfiru şio punea în încurcătură pe însăşisultana-valide, care îi cântase înstrună. @ătrâna mamă a padişahuluin-a fost chemată să răspundă întrebărilor lui A5as Paşa. "acăfusese sau nu înstiintată de acţiunilefiicei sale nu mai conta.

H >>

 

 +nfuriat, 4oliman hotărî săporuncească e&ecutarea surorii lui,dar sultana-valide, hohotind, îiimploră iertarea, înmuindu-se,schimbă pedeapsa capitală în e&il peviaţă pe o insulă aridă, unde avea săfie supusă unui regim de iolaretotală. @ulbul, confidenta ei,preicătoarea şi concubinul ei caredusese denunţul au fost decapitaţi.Lusuf, frumosul adolescent abisiniancare avusese nenorocul să-şipăstree în parte atributele virile, afost spânurat. Odaliscele implicate în orgia de la pavilionul albastru aupierit strangulate. 1i, într-o noapte,marea se închise deasupra lor.)unucii negri au suferit mutilarearadicală poruncită de sultan.

o&elana iesi triumfătoare dinaceastă încercare, (oţi C C

 

duşmanii îngenuncheară umiliţi în faţaei. Această femeie e&traordinarădepăşise în mod strălucitor o criăcare ar fi putut să o coste viaţa. *uprestigiul consolidat, cu poiţia întă -rită, putea trece cu fruntea sus prinfaţa oricui. 4ultana-valide şi fiicele ei înghitiră pastila amară a înfrângerii.%neltirile menite să o distrugă se întorseseră împotriva autorilor lor 

ustem Paşa, care restabiliseadevărul şi răsturnase situaţia înfavoarea o&elanei, primi rangul deviir şi o dotă însemnată. Ascensiunea lui meteorică prinseseun nou elan.

 

riumfului o&elanei îi urmarăani bogaţi în evenimente. )aaduse pe lume încă doi copii7

un băiat, @aiaid, şi o fată, 9ihrimah.

4oliman, ruşinat că o bănuise peo&elana, îi ceru umil iertare. 4e

spune că împăcările întărescdragostea. 4entimentul lui devinovăţie, stârnit de inocenţa

favoritei sale, spori la paro&ismpasiunea lui pentru ea. 4e

simţea nedemn să fie iubit de ofemeie atât de desăvârşită. "e

la această peripeţie,ascendentul o&elanei asupra

sultanului a#unse la enit.

 

(

 

*opleşit de bucurie, lui 4oliman îiplăcea să-i privească #ucându-se, sărâdă de ponele lor, să se ocupe destudiile lor. %rmărea în paralelantrenamentul militar al lui 9ehmed,un soldat înnăscut, ca şi 9ustafa,fratele lui vitreg mai mare. 9ehmedmoştenise frumuseţea şi ambiţiamamei lui, vite#ia, spiritul dreptăţii şimărinimia tatălui său. 4elim eracomplet diferit. otofei, predispus la îngrăşare, avea un caracter sumbru, închis. "ovedea cruimea buniculuisău, fără a avea însă prestanţaacestuia. îşi chinuia sclavii, bătea lasânge câinii de vânătoare, scoteaochii păsărilor şi îşi lovea sălbatictovarăşii de #oacă, iar aceştia nu îndrăneau să se plângă. îi căuta nod în papură lui "#ihangir, pe care

 

infirmitatea îl împiedica să ripostee.$aş fiind, nu-l provoca niciodată pe9ehmed, care era mult mai puternicdecât el. o&elana îl prefera pe4elim, care era foarte ataşat de ea şicăuta mereu să-i fie pe plac."#ihangir, schilodul, întruchipablândeţea şi bunătatea. 4ensibil,răbdător, generos şi îngăduitor,detesta certurile. @aiaid şi 9ihrimaherau încă prea mici pentru cao&elana să-şi poată face o ideedespre personalitatea lor.

4oliman îi cerea sfatulo&elanei ori de câte ori trebuia să iahotărâri importante. îi citea misiveledestinate suveranilor care îi stârneaumânia. Asa se face că discutară

H

 îndelung despre epistola pe care i-oscrisese lui *arol Euintul. Pe un ton

 

imperios, îl invita să se întoarcă în4pania şi să abandonee =iena şi Austria, care trebuiau să aparţină>mperiului Otoman.

8 Am poruncit în acelaşi timp,draga mea o&elana, intensepregătiri de răboi. =reau să ocuptoate posesiunile lui !erdinand, săşterg de pe harta )uropei 4fântul>mperiu omano-?ermanic. îmi voiuni eforturile cu cele ale lui !rancisc >.Pe mare, flota amiralului 3hair ed-"in@arbarossa va declanşa operaţiuniample împotriva forţelor navale ale4paniei.

8 (rebuie să pui în ordine şiafacerile din >talia, îlsfătui o&elana. ?eneva si =eneţia,rivalele noastre econo-

M M F

 

mice ereditare, trebuie drobite şiane&ate imperiului.

o&elana nu uitase perfidiamarinarului genove care odenunţase lui 3ubilai ?hirei.

#

8 ?eneva şi =eneţia, în ciudaprieteniei pe care ne-o arată, nuaşteaptă decât un moment prielnicpentru a ne înfige un cuţit în spate,continuă ea.

4oliman clătină din cap.8 9-am gândit de multe ori la

>talia, adunătura asta de stateminuscule la care #induiesc 4pania şi!ranţa. "e ce să nu fie trofeelenoastre : "ar trebuie să le atacămatuncicând vor fi întrunite toate condiţiilefavorabile. O să cer si

Fi

părerea lui >brahim.o&elana nu aprecie deloc

această ultimă fraă a sultanului.

 

4teaua bătrânei 2afsa 2atunera eclipsată. )&ilul lui 9alfiru îidăduse o grea lovitură. ăscolită derăceala pe care i- o arăta fiul ei,distrusă de ruperea familiei ei,e&asperată de onorurile care ocopleşeau pe o&elana, îngri#oratăde ameninţările care apăsau pesteviitorul prinţului moştenitor, sultana-valide rătăcea fără ţel prinapartamentul imens, părăsit deviitatori.

Până şi 2adice, fiica eipreferată, o abandonase de mult timppentru a trece în tabăra o&elanei. Aceasta îi încredinţa noii ei prietenetoate secretele, toate durerile care-itulburau inima. într-o i, 2adice îşireemă fruntea de umărul o&elaneişi ibucni în lacrimi.

 

8 4unt nefericită0 >brahim m-atrădat0 >ubeşte altă femeie0

>nima o&elanei începu să batănebuneşte.

8 *a să vei0 1i ce pot facepentru tine : "e ce nu vorbeşti cumama ta :

8 6-ar avea rost08 Atunci, o să intervin pe lângă

4oliman08 !ratele meu îi iartă toate

trăsnăile08 Atunci:8 =orbeşte tu cu el0o&elana şterse cu o batistă

lacrimile cumnatei sale.8 în ce calitate :8Ai o mare influenţă asupra

lui0 1i, în plus, tu eşti mai presus denoi, de prinţese0 Ai preluat într-un fel

 

rolul mamei mele0 *onvoacă oreuniune de familie şi vorbeşte cu el0

8 O să mă gândesc, 2adice08 6umai tu mă poţi a#uta,

o&elana0(ânăra se retrase, plină de

speranţă. "ar perspectiva unei întrevederi cu >brahim o tulbura peo&elana.

?ândurile îi fură întrerupte deviita lui (urhan, care îi aduseo&elanei un cadou minunat - unserviciu de porţelan de *hina încrustat cu pietre preţioase. "upăcomplimentele de rigoare, aceasta orugă pe o&elana să intervină pelângă 4oliman pentru ca soţului ei,$ufti, să-i fie încredinţată o nouămisiune.

 Apoi reluă cu oarecare #enă7

 

8 Postul lui actual îlacapareaă atât de tare, încât de unan de ile nu şi-a mai îndeplinit îndatoririle con#ugale. ) un subiectdelicat, ştiu, dar tu eşti atât de înţelegătoare, încât îndrănesc săsper că mă vei a#uta.

3assem, îmblânită, sosiultima, încărcată şi ea cu daruri. Oasigură pe o&elana de prietenia şiafecţiunea ei nepieritoare. înainte dea se retrage, o rugă să nu-l uite pesoţul ei, 9ustafa, la viitoarelepromovări.

o&elana îşi dădu seama,satisfăcută, că familia imperială se încovoia, supusă, la picioarele ei.

 Acoperită de văluri,reemându-se într-un toiag deabanos, sultana-valide se târî până la

 

divan şi se lăsă să cadă greoi pepernele moi.

8(e-am chemat, >brahim,pentru că doream să-ţi vorbesc.

9arele-viir rămase în picioare,drept şi nemişcat, în faţa lui 2afsa2atun. Aştepta ordinele ei, sigur căaceasta avea să-i reproşee răcealape care o dovedea faţă de 2adice.

8Asaă-te0 îl invită bătrâna cuo voce slăbită si răguşită.

HKWm H

4e e&ecută. 2afsa 2atun îl privi îndelung. îl tratase întotdeauna ca peun paria. Acum voia să-i cearăspri#inul. în ciuda vârstei înaintate şi ae&perienţei sale, trebuia să admită cănu cunoştea oamenii şi se lăsainfluenţată de pre#udecăţi.!rumuseţea şi năravurile lui >brahim îidisplăcuseră dintotdeauna.

 

8 o&elana este blestemată0ise bătrâna. A abătut ghinionulasupra imperiului0

Pasiunea care o însufleţea îirefăcu energia pierdută.

8 "ar nu despre o&elanavoiam să-ţi vorbesc, >brahim. Prinţul9ustafa, moştenitorul tronului, estesubiectul acestei întrevederi. 6epotulmeu este în pericol. @ătrânii au harulde a vedea dincolo de oriontulpropriei vieţi, pentru că spiritulsupravieţuieşte trupului pieritor,devorat de viermi. i-o repet, prinţul9ustafa e în mare pericol. O simt. Atât cât voi trăi, îl voi apăra din toateputerile. Am încă destulă autoritatepentru a ridica vocea în favoarea lui."ar mâine : *e se va întâmpla mâine:

 

2afsa 2atun gâfâia. espiraţiaprecipitată aproape o împiedica săvorbească. eluă cu dificultate7

8 =egheaă asupra lui,>brahim, fiindcă e băiat bun. 4e icecă armata îl adoră0

8 )ste adevărat, înălţimea=oastră.

8 ) încă foarte tânăr. Arenevoie de un protector.

Privi în #ur cu neîncredere, apoiadăugă aproape în şoaptă7

8 9ă tem pentru viaţa lui,>brahim 0 "eodată, vocea i sefrânse.8 îţi încredinţe un secret,

>brahim0 4unt bolnavă0 !oartebolnavă0 "ar nimeni nu trebuie săafle0

 

8 $-aţi consultat pe9ordecai : 4e ice că e un medicfoarte bun.

8 1i ce-o să-mi ică el : =arămâne foarte înţelept în spateledraperiei şi-mi va pune întrebăridespre simptomele mele. Apoi varosti un diagnostic şi îmi varecomanda anumite decocturi. "ar noi ştim, eu şi cu el, în adânculinimilor noastre, că leacurile suntinutile. 9oartea va bate în curând lauşa mea. 9oartea va fi ultimul meuoaspete.

 îşi întrerupse din nou şirulvorbelor pentru a-şi trage sufletul.

8 "urerile îmi ardmăruntaiele. %neori îmi vine să urlu,dar strâng din dinţi, mă agăţ de perneşi închid ochii. o&elana ar fi înculmea fericirii dacă ar şti că sunt

 

bolnavă. Am slăbit atât de mult, încâtmi se lipeşte pielea de oase. *ândpleci de la mine, să le spui tuturor căsănătatea şi vigoarea mea te-au uluit0

 îşi duse mâna ofilită la burtă.8 Am aici dureri

 înspăimântătoare, care nu-mi daurăga nici o clipă. 6oaptea stautreaă, sfâşiată de aceste suferinţecare nu-mi îngăduie să dorm... "u-te,>brahim0 4pectacolul unei bătrâne înagonie nu e deloc plăcut. "u-te0 1iaminteşte-ţi de cuvintele mele despre9ustafa0 =egheaă asupra lui,>brahim 0 =egheaă şi asupra lui2adice0 1tiu că dragoste cu sila nu sepoate. "ar prefă-te măcar că îi acoriun pic de interes.

8 Poruncile domniei voastresunt sfinte, înălţimea =oastră0

 

4ărută mâna slăbită, plină deinele, care, în ciuda

parfumului greu, mirosea a moarte.8 9ultă vreme nu te-am

cunoscut, murmură ea. "omnul să tebinecuvântee, >brahim0

>eşi, întristat. 4ultana-validemurea, ignorată de toţi. 9oarteabătrânei 2afsa 2atun avea săinauguree domnia o&elanei. %rmaurăbunări sângeroase, căci mareafavorită nu-şi ierta niciodată duşmanii.

o&elana află vestea morţiisubite a lui 9alfiru chiar 

C

 în dimineaţa ilei fi&ate pentrureuniunea de familie organiată înapartamentul ei. 4oliman apreciasefoarte multaceastă initiativă.

M

 

8 1tiam că tu şi surorile melevă veţi înţelege până la urmă.Prinţesele şi soţii lor sepreentară, încărcaţi decadouri.

 în pofida aerului bucuros al gadei şial oaspeţilor ei, moartea lui 9alfiruapăsa greu în conştiinţele lor. 6u sevorbea deloc despre ea, ca şi cum n-ar fi e&istat niciodată. eputaţiasoţului o urmărea, chiar şi dupădispariţia sa. "ar âmbetelecontrariate ale prinţeselor erau maielocvente decât cuvintele. 'vonurilespuneau că murise otrăvită. într-unpahar de sorbet se amestecaserăsticlă pisată şi fire de păr finmărunţite. 9oartea venea dupăsuferinţe atroce. 4e şoptea căo&elana nu era străină de aceastăcrimă. 6imeni nu uitase că 9alfiru

 

fusese autoarea complotului în careLusuf, sclavul abisinian, avuseseghinionul să #oace rolul principal.

%n ofiţer de ordonanţă adusescuele sultanului, care era reţinut deo inspecţie la Armurărie. "ar nu va întâria să se alăture întâlnirii.

o&elana găsi mi#locul de a-latrage pe >brahim în cadrul uneiferestre, pentru a-i vorbi în particular.2adice arunca priviri furişe spre ei.o&elana îi promisese să intervină înfavoarea ei pe lângă >brahim.

"iscuţia porni prost. 9arele,viir privi în #ur. 9embrii familieiimperiale păreau prinşi într-oambianţă de armonie şi veselie.=orbeau gomotos, râdeau, sedesfătau cu gustări rafinate.

 

8 lată o reuniune foartereuşită, ise >brahim pe un ton uşor ironic. ) un soi de transfer de putere.

o&elana pricepu aluia lae&cluderea sultanei -valide, dar seprefăcu că nu sesiase sensulcuvintelor lui. eplica ei îl surprinsepe >brahim, obişnuit cu întortocheatele abordări diplomatice.

8 9i-ar fi plăcut să-ţi câştigprietenia, >brahim 0

6eîncrederea marelui-viir sedeşteptă.

8 4unt sclavul tău umil,o&elana.

ăspunsul femeii îl descumpănidin nou7

8 "e ce să mergi pe sfoară : Alianţa noastră ar fi foarte benefică.

8 6u înţeleg, ise el cuprefăcută ingenuitate.

 

8 4ă dăm cărţile pe faţă,>brahim0 l-ai făcut recent o viităsultanei-valide.

8 l-am preentat omagiilesoacrei mele.

 în clipa aceea, >brahim înţelesecă idurile apartamentelor bătrânei2afsa 2atun aveau urechi.

8 "e ce să nu ne legăminteresele : propuse ea cu aceeaşisinceritate brutală.

8 "ar legăturile noastre e&istăde mult, răspunse el cu fineţe. 6uslu#im cu acelaşi devotament - fiecare în felul lui - acelaşi august stăpân :

8 îmi pare rău, >brahim, că nurăspuni francheţeimele cu aceeaşi francheţe.

t i

 îşi dădu seama foarte clar căo&elana cunoştea anga#amentul pecare şi-l luase în legătură cu prinţul

 

moştenitor. =oia să-l atragă în tabăraei. >brahim se îndoia de sinceritateaei. Avea să se folosească de el şiapoi, o dată compromis, îl va arunca în ghearele fiarelor.

*u toate acestea, descifra înprivirea ei un sentiment pe care nicimăcar nu căuta să-l ascundă. îl iubeaoare : @ănuise dintotdeauna căsimţea pentru el o pasiune cu atâtmai arătoare cu cât nu putea fie&terioriată.

8 6-aş putea fi mai e&plicită.upi toate podurile pe care vreau săle construiesc peste prăpastia carene desparte.

8 "ar nu ne desparte nimic0replică el calm.

8 enunţ0 ise ea, sătulă.4e simţi înfrântă. Ar fi fost gata

să facă orice concesie pentru a

 

asigura viitorul copiilor ei şi pentru a-lelimina pe prinţul 9ustafa. "ar >brahim refua mâna întinsă de ea.o&elana îşi aminti de vestitul triunghidespre care îi vorbise 4oliman. "e cenu-l acceptase atunci :

 Acum era prea târiu. 9arele-viir se menţinea cu îndărătnicie pepoiţii. 4usţinându-> pe prinţulmoştenitor, se încăpăţâna să înaintee pe un drum periculos. *u-atât mai rău pentru el. ăboiul aveasă fie nemilos. 4chimbă subiectul.4enină, aproape âmbitoare,o&elana îi vorbi despre 2adice.

8 4oţia ta te adoră 0 9i-a făcutconfidente. 6imeni nu

=

>

te-ar fi împiedicat să iubeşti altăfemeie...

 

4ă fie şi asta o invitaţie: 6upărea caul. o&elana continuă peacelaşi ton, aproape glumeţ7

8 "ar fă-o mai puţinostentativ0 *ând te întorci acasă, îmbrăţişea-o pe 2adice şi vorbeşte-ide dragoste0 espectă forma şi totulva fi bine0 O vei face fericită. 4perică-mi vei ierta această intruiune."ar, în calitate de rudă, mi-am permissă-ţi dau acest sfat.

%şa se deschise, şi eunuculnegru, marele-maestru de ceremonie,intră bătând cu toiagul în dalele demarmură.

8 înălţimea 4a sultanul0anunţă el cu gravitate.

Kislar agasi,  în mare ţinută7robă albă cu broşe de aur, mantiealbă tivită cu blană de hermină,turban alb împodobit cu pene de

 

struţ, urca cu paşi lenţi scările demarmură păite de un şir dublu deieniceri în uniformă de gală, careţineau torţe aprinse.

!runtea îi era îngreunată degânduri sumbre. "oar el şi marele-viir ştiau că sultana-valide e pemoarte. )i îi datora ascensiunea,bogăţiile şi puterea lui. "oamnaebia şi conducătoarele haremuluiobservaseră slăbiciunea, tenulcenuşiu şi e&presia crispată întipăritepe chipul răvăşit al bătrânei. > leatribuiau necaurilor suferite, celor două dolii recente, vârstei care nuiartă.

"ar el, ;generalul< fetelor, ştiacă sultanei-valide i se apropiasfârşitul. îl chinuia neliniştea. "upădispariţia ei, o&elana îl va păstra înfruntea eunucilor negri: >ntrigile care

 

se ţeseau în #urul marii favorite îlepuiau.

 A#uns în faţa intrării de onoarea palatului, gândurile îi fură întreruptede primul şambelan al lui >brahim,care îi întâmpina pe invitaţiistăpânului său. %n pa# îl conduseprin- tr-un şir de saloane luminatestrălucitor până într-o încăpere vastă,cu coloane din marmură verde şi fărătavan, unde marele-viir îşi primeaoaspeţii.

"ădea un banchet în cinstealui 3hair ed-"in @arba- rossa, mareleamiral, care se întorsese la*onstantinopol după o absenţă îndelungată. (oţi demnitariiimperiului, cu şeicul %l-lslam înfrunte, participau la aceastăsărbătoare.

 

$a puţin timp după kislar agasi,vestitul @arbarossa îşi făcu o intrarerăsunătoare. 'gomotul încălţărilor sale răsuna pe dalele de marmură,iar râsul lui tunător ridica ecouri subtavanele înalte. îşi purta sprinten ceişaieci şi cinci de ani şi nici un fir depăr alb nu-i înspica barba roşcovană,mătăsoasă şi ondulată. 9arele-amiralvorbea cu voce puternică, însoţindu-şi cuvintele cu gesturi largi. îi plăceasă spună anecdote deocheate şi săfacă glume grosolane. întreaga luifiinţă emana o energie debordantă.

@arbarossa era un piratfaimos, care cucerise Algerul şi maimulte locuri fortificate din Africa de6ord. "upă ce-şi impuseseautoritatea asupra acestui vastteritoriu, făcuse #urământ desupunere cu sultanul 4elim >, pentru

 

a-şi asigura protecţia unei armateputernice. Padişahul acceptasebucuros Algerul, acest dar picat dincer. >ntrat sub scutul imperiului,@arbarossa şi-a continuat îndeletnicirile piratereşti, oferindvistieriei turceşti o parte din prada lui.$a *onstantinopol era tratat curespect, admiraţie şi invidie, pentrucă ştiuse să-şi păstree un soi deautonomie care îl punea la adăpostde capriciile celor mari. >brahim segândea de mult să-i foloseascătalentele ca să reorganiee forţelenavale turceşti.

 în timpul banchetului, marele-viir îl aşeă în dreapta lui şi îl tratăcu onorurile datorate unui invitat devaă. "upă ospăţul opulent şi bogatulprogram artistic, >brahim îl condusepe @arbarossa în grădină, ca să

 

respire aer proaspăt. Prete&t comodpentru a începe o discuţie importantăşi discretă. )&emplul lor fu urmat dealţi demnitari dornici să-şi uşureedigestia.

8 Aş vrea să-ţi vorbesc întrepatru ochi, frate, îi ise marele-viir cu voce #oasă. 1i ceea ce vom vorbinu va ieşi de-aici.

@arbarossa ridică mâna.8 (ăcerea este podoaba şi

garanţia vieţii, spune un proverbarab. 6imeni nu s-a căit vreodatăpentru că a tăcut, dar a regretatdeseori că a vorbit.

8 4ultanul, împărătesculnostru stăpân, lânceeşte.

8 $ânceeşte : *um aşa :8 ?relele sarcini ale

imperiului şi problemele comple&e defamilie îl copleşesc. )u sunt prietenul

 

lui cel mai apropiat şi simt că seprăpădeşte, se ofileşte. O adoră peo&elana, cadâna lui, dar cred căbărbatul are nevoie să-şi schimbepartenera din când în când.

@arbarossa râse gomotos.8 Până şi în Alger se vorbeşte

de această îmblânitoare de fiare08 =orbeşte mai încet0 îi

porunci gada. o&elanaeste un subiect interis. 4i urechileascultă în umbră.

L 

8 "e e&emplu, burtosulacesta îmbrăcat în alb care neurmeaă de departe paşii :

8 )  kislar agasi , iscoadaprincipală a o&elanei. *red, totuşi,că nu e foarte fericit la ora actuală.

 

8 "e când am venit la*onstantinopol toată lumea vorbeştedespre această femeie.

8 1i va vorbi şi mai mult dacăsultana-valide moare.o&elana va avea mână liberă nunumai asupra haremului, ci şi asuprapoliticii imperiului, ceea ce este foartepericulos.

=iclean şi abil, sub înfăţişareaunei bunăvoinţe âmbitoare,@arbarossa nu avu nevoie de altee&plicaţii ca să înţeleagă. "eşi locuiala Alger, unde îşi avea palatul,numeroşi spioni îl ţineau la curent cuceea ce se petrecea la *urteaimperială. >brahim avea nevoie despri#inul lui şi el era gata să i-l acorde.%n asemenea aliat nu era de negli#at.>brahim reluă7

 

8 Planul de campanie al floteitale pe coastele italiene, pe care l-amstudiat împreună, mi-a dat o idee.

@arbarossa îşi mângâie amuatmustaţa cu vârfurile căute.

8 *red că ne-a străbătutaceeaşi idee0

>brahim îl bătu prieteneşte peumăr.

8 Am impresia că ne vom înţelege fără cuvinte0

8 Prietenia n-are nevoie dediscursuri savante.

8 îi voi aminti de !ondi, ise>brahim.

8 1i de o mare doamnă,confirmă @arbarossa.

8 Al cărei blaon înfăţişeaăbusuiocul, floarea iubirii. 4e numeştelulia.

 

8 =orbeşti despre frumoasa,incomparabila lulia de ?onague,ducesă de (ra#etto.şi contesă de!ondi.

8 Am făcut rost de o copie aportretului ei pictat de 4ebastian dePimbo. !emeia aceasta întruchipeaăperfecţiunea. (oţi poeţii >taliei îi cântăfrumuseţea.!rate, ise @arbarossa cu căldură, i-ovom oferi sultanului pe divina lulia. îmiiau întotdeauna în serios

anga#amenteleerdinand invadase din nou%ngaria şi asediase @uda.

"ar, în cetate, o tânără careobservase întâmplător 

mişcările trupelor austriece, îşi smul-sese o fâşie de până din rochie, o

vârâse în încărcătura de praf depuşcă şi dăduse foc fitilului astfel

improviat. Alarma fiind dată, turcii

0F

 

urcară pe meteree şi respinserăatacul inamic.

*arol Euintul îşi mobiliasede#a forţele la atisbonrie când primio informaţie îngri#orătoare. în frunteaunei armate de patru sute de mii deoameni, 4oliman se îndrepta în marşforţat spre %ngaria. !erdinandrenunţă la asedierea capitalei şi seretrase în grabă în Austria.

4ultanul îi scrise o&elanei căfusese întâmpinat cu entuiasm la@uda de 'âpol5a şi de partianii săi,dar că populaţia ungară păstrase otăcere ostilă la trecerea lui. Află cămarea armată îşi continua înaintareacătre Austria. Achingiii şi tătariii carealcătuiau avangarda treceau prin focşi sabie satele şi târgurile neîntărite.(rupele pătrunseră adânc în teritoriul

 

austriac. 9ai multe cetăţi căură înmâinile turcilor. Apărătorii =ienei sepregăteau febril să suporte un nouasediu.

%ltimele veşti primite deo&elana o înştiinţară că mareaarmată se oprise la ?uns, un orăşelfortificat apărat de o garnioană deopt sute de soldaţi şi care opunea oreistenţă neaşteptată.4oliman spera să sfărâme cetăţuia dela ?uns, dar asalturile repetatelansate împotriva idurilor de apărarese frângeauneputincioase, în ciuda forţelor  însemnate folosite. Austriecii leprovocară pierderi foarte greleturcilor. 4ultanul fremăta denerăbdare. 9area oaste, menită săcucerească ?ermania, se opintea într-o cetate amărâtă, apărată de omână de oameni.

 

4ultanul îi scrise o&elanei oepistolă în care îşi vărsafuria. Propriii soldaţi păreau paraliaţide o spaimă nefirească.Pretindeau că un batalion de diavoli înarmaţi cu săbii în flăcări

i

 îi secerau ca spicele de grâu.)&asperat, 4oliman abandonăasediul de la ?uns şi îşi reluă înaintarea spre inima Austriei.enunţă la ideea de a ataca =iena."upă eşec, nu mai îndrănea să-şi încerce norocul, cu atât mai mult cucât nu avea artilerie grea. în schimb,se afundă în 4tiria şi o răvăşi.

 Armata austriacă se sustrăgeaunei confruntări faţă în faţă. *arolEuintul şi fratele lui se resemnară săabandonee %ngaria. efuară risculunei înfrângeri care ar fi lăsat?ermania fără apărare.

 

4oliman se opri sub idurile dela ?ra. Acolo primi o veste proastă.4ultana-valide îşi dăduse ultimasuflare. în ciuda neînţelegerilor careumbriseră în ultima vreme relaţiile cumama lui, plânse. >nterpretă dispariţiaei ca pe un semn nefast şi luă deciiasă se întoarcă la *onstantinopol.

6u numai că moartea sultanei-valide îl priva pe >brahim de un aliatpreţios, dar aceasta intervenea într-un moment nefavorabil. )şeculcampaniei din Austria îl slăbi. 4olimannu-l acuă de incompetenţă, deşi înfrângerile suferite de armataotomană i-ar fi putut fi imputate lui, încalitate de comandant-şef. împotrivalui se organiă o campanie subtilă şiperfidă de denigrare.

 

4oliman se întoarse furios la*onstantinopol. Ameninţările lui împotriva lumii apusene, fără valoare,deveneau simple lăudăroşenii.9ândria lui, orgoliul lui sufereau. "eşisimţea o mare amărăciune, afişăseninătatea învingătorului. *uvinteleliniştitoare ale o&elanei îi aduserăconsolarea de care avea nevoie.

!uneraliile lui 2afsa 2atun sedesfăşurară cu simplitate, aşa cum îşidorise ea. A fost înmormântată alăturide 4elim >. o&elana devenea primadoamnă a imperiului. 4urorilesultanului şi soţii lor se grăbiră să-iaducă omagii. *u o voce vibrând deemoţie, o&elana declară căpierderea sultanei-valide nu va puteafi înlocuită niciodată, dar că se vastrădui să urmee cu demnitatee&emplul ei. îl primi pe prinţul

 

moştenitor şi îl asigură de afecţiuneaşi spri#inul ei.

8 Ai suferit o pierdere grea,dragul meu 9ustafa. @unica ta teadora. =ei găsi la mine aceleaşisentimente de iubire şi tandreţe.

4oliman, înştiinţat de aceastăscenă de familie, se înduioşă până lalacrimi văând înţelegerea şisensibilitatea o&elanei.

 Apoi prinţul 9ustafa se întoarse în provincia lui. >brahim reluăconducerea afacerilor de stat, iar 4oliman îşi regăsi partidele devânătoare. 4porturile violente îl a#utausă-şi potolească îngri#orarea.

Pentru că atacurile directe împotriva marelui-viir rămâneau fărăefect, întrucât 4oliman se burlea caun arici când era denigrat prietenulsău, o&elana adoptă o nouă

 

strategie. începu prin a #ustificaactivitatea politică şi militară amarelui-viir, la început mai moderat,apoi cu o vigoare tot mai sporită. înacelaşi timp, se pierdu în reproşuri împotriva celor care îi atribuiau lui>brahim planuri necurate, fără a uita însă să le preciee.

8 *red că m-am înşelatasupra lui, icea ea cu falsăsinceritate. ) ridicol să pretini că le-avândut duşmanilor planurile tale decampanie. *e interes ar fi avut să ofacă : Pentru bani : Are de#a unadintre cele mai mari averi din imperiu,dacă nu chiar cea mai mare. *ă aacumulat-o într-un timp atât de scurtnu dovedeşte că a fost dobândită prinmi#loace necinstite. "uşmanii luipomenesc dorinţa lui de a-l instala înfruntea imperiului pe prinţul

 

moştenitor, ceea ce e absurd. *efolos ar trage el dintr-o asemeneaschimbare: 9ustafa ar fi mai îngăduitor decât tine: 6u cred. înpreent, beneficiaă de prerogativepe care nici un alt mare-viir nu le-aavut vreodată înaintea lui. )ste egalultău. "efăimătorii lui pretind că te ducede nas. ) ridicol0 "acă îşi atribuie înfaţa ambasadorilor străini puterilenelimitate de care se bucură şi dacăse laudă că tu n-ai îndrăni niciodatăsă desfaci ceea ce a făcut el, nu facedecât să spună adevărul. A căpătatmai multă e&perienţă politică şimilitară decât tine. Am citit într-o cartecă engleii au o constituţie numită%agna $harta.  Aceasta limiteaăprerogativele regelui şi sporeşteputerile prim-ministrului şi aleParlamentului. 4uveranul domneşte,

 

 în vreme ce prim-ministrul guver-neaă. A domni înseamnă arepreenta statul la ceremonii şi asemna deciiile miniştrilor, votate deParlament. în felul acesta, dispune deo mare libertate şi poate să se ducăla vânătoare, să se ocupe de familie,de prieteni, să dea petreceri, în fine,să se bucure de toate plăcerile vieţii.

4oliman o privi perple&.8 o&elana, ce tot spui

acolo : =orbeşti în şarade. %nde vreisă a#ungi :

)a afişă un aer uimit.8 =orbeam, pur şi simplu, de

englei, care le-au smuls regelui lor constituţia, după un răboi civil. (utocmai ţi-ai cedat puterile marelui-viir şi "ivanului fără să ţi-o cearănimeni0

 

8 *e ici tu: *onstituţie,abandonarea puterilor, răboi civil...

o&elana răspunse cu oe&presie ingenuă7

8 Poate că m-am înşelat,lartă-mă0 "ar am creut că ultimacampanie te-a degustat atât de tarede putere, încât te-ai hotărât sărenunţi.

!runtea sultanului se înroşi defurie. ipostă cu duritate7

8A#unge0 4ă nu mai repeţicuvintele acestea smintite0

o&elana dădu înapoi şi seapropie de sultan, strânse în braţebustul musculos şi îşi reemă capul,drăgăstoasă, de pieptul lui.

8 1tii bine, 4oliman, că nimenidin lume nu-ţi doreşte binele mai multdecât mine. =iaţa mea este legată dea ta. 6u poţi pune la îndoială

 

sinceritatea mea, dragostea pe careţi-o port. "oresc ca toate acestevonuri mincinoase să se risipească.1i ca aceia care au interes să tediscreditee să fie pedepsiţi.

 îl sărută cu înflăcărare.8 *ând sunt lângă tine, când

 îţi ating trupul, îţi simt răsuflarea şi-miapropii buele de ale tale, suntfericită0 Am senaţia că-$ îmbrăţişepe "umneeu0 Pentru că tu eşti"umneeul meu, 4oliman0

Pentru a-l sustrage pe 4olimaninfluenţei lui >brahim, o&elana căutami#loace să rămână alături de el câtmai mult timp posibil. în ciudaenergiei sale şi a puterniceipersonalităţi, sultanul era încăsub#ugat de prietenul său. 4ă fie dincaua iubirii fiice, a afecţiunii, a forţeiobişnuinţei : "e fiecare dată

 

' ' ' #' 

când 4oliman pleca de la )s/i 4erai,hotărât să-i facă faţă lui >brahim, îşipierdea orice fărâmă de hotărâre,căând din nou pradă farmecului său.ustem îi scrise o&elanei7

 *2resuun c( marele-!i&ir are uterea unui /mbl+n&itor de şeri, ecare o e1ercit( asura /n(limii Sale.$um altfel s- ar e1lica ascendentul,influena lui diabolic( asura adişa-hului 0 =brahim este un om ericulos,care trebuie eliminat78 

"upă o noapte de dragoste,când orile începeau să lumineeferestrele, o&elana se lipi de corpulgol al sultanului şi-i şopti cu vocemângâietoare7

8 *ând mă părăseşti ca să teduci la Leni 4erai, singurătatea îmi

 

macină inima. 6u pot îndura să fiudespărţită de tine0 6ici măcar câtevaore0

4oliman lăsă să-i scape unoftat.

8 "iseară nu voi putea veni latine, fiindcă trebuie să preide unconsiliu care se va prelungi pânănoaptea târiu. Am pierdut ultimulrăboi, dar >brahim tocmai a câştigatpacea. Ambasadorii lui *arol Euintulşi ai lui !erdinand vor veni în curândla *onstantinopol ca să încheie untratat care nu numai că va punecapăt răboiului, dar îi va obliga, înplus, să plătească un tribut însemnat. închipuie-ţi0 9arele *arolEuintul şi trufaşul !erdinand seresemneaă să-mi devină vasali. 4ăsărbătorim acest eveniment0

 

4oliman o sărută pe gură. )agemu, străbătută de un fior devoluptate, apoi murmură7

8 Pot să-ţi pun o întrebare :"e ce nu mă iei la Leni 4erai : înfelul acesta aş putea petrecenoaptea în patul tău0

Padişahul tresări de parcă i-ar fi cerut să comită un sacrilegiu.

8 4ă te iau la Leni 4erai :8 6umai noaptea. în ori mă

 întorc la )s/i 4erai.8 (atăl meu, bunicul meu au

hotărât că femeile haremului nu vor fi primite niciodată la palatulimperial. *iripitul lor uşuratic ar tulbura seninătatea sultanului, împiedicându-l să #udece cum secuvine chestiunile de stat.

 

8 9i-ai cerut deseoripărerea. 1i niciodată n-ai avut de cesă te că ieşti.

O privi încurcat.8 6u neg asta. "ar intrarea

unei cadâne în palatul imperial ar fi o încălcare gravă a tradiţiei, a legii0

)a muşcă uşor urecheasultanului.

8 )u nu sunt o cadânăoarecare0 4unt o&elana0 Asta nu ede a#uns :

 în vreme ce soarele la apusarunca o lumină purpurie deasupra*onstantinopolului, un şir dublu deieniceri instalaţi pe drumul pe careavea să-l urmee cortegiulo&elanei de la )s/i 4erai la Leni4erai silea trecătorii să-şi lipeascăfaţa de iduri. )&cesul precauţiilor 

 

care încon#urau deplasareao&elanei sublinia creştereaimportanţei sale politice.

$a Leni 4erai, a fost nevoie săse iolee câteva încăperi pentru aadăposti sclavele care aveau săasigureservirea favoritei şi eunucii negri dingarda ei personală. (oate acestearan#amente făcute în grabănecesitaseră mari eforturi. "ar piedicile nu contau când era vorba deo&elana.

>brahim evită să-şi e&primepărerea asupra acestei mici revoluţiide la palat, deşi o deaproba.)chilibrul pe care îl menţinuse debine-de rău sultana-valide în sânulfamiliei imperiale se risipea. >brahimsimţea că toate gesturile lui, toatecuvintele lui erau interpretate,

 

disecate cu rea-voinţă. Până şicăsătoria lui de convenienţă cu2adice mergea prost. 4labă,digraţioasă, cu bua de sus umbrităde o mustaţă fină, cu picioareleacoperite de păr, ea întrunea toatedefectele care îl scârbeau pe >brahim.

 într-o seară, întorcându-se încabinetul lui de lucru, găsi un sclavscotocindu-i prin hârtii. !urios, îl întrebă pentru cine lucreaă.6emulţumit de e&plicaţiile lui bâlbâite,porunci să fie torturat. A#uns lacapătul puterilor, sclavul declară căera în slu#ba lui (imur, şambelanul lui>brahim. (orturat la rândul lui, (imur recunoscu că se lăsase cumpărat deustem.

"upă ce nimici această reţeade iscoade, marele-viir medită lamăsurile pe care trebuia să le ia în

 

urma acestei afaceri. ustem lucra pecont propriu : )ra unealta o&e-lanei : 4au a lui >s/ender *elebi :4tudie toate ipoteele şi se hotărî săreacţionee energic. 4e preentă lasultan şi îi puse sub ochi un raportamănunţit despre manevrele luiustem.

4oliman păru distrus. îl asigurăcă nu era la curent cu acţiunile şefuluipoliţiei.

8 O să-l chem să-l interoghe în faţa ta. 6u-mi place ca miniştrii meisă-şi reglee conturile peste capulmeu.

>nterpelat brutal de sultan,ustem se #ustifică fără să se piardăcu firea.

8 9arele-viir a interpretatgreşit activitatea oamenilor mei. )steo simplă rutină. Pretinşii mei spioni au

 

misiunea de a-i supraveghea peagenţii străini care sestrecoară sub diverse identităţi înantura#ul demnitarilor noştri, ca săfure documente de stat.

(upeul lui ustem îl indignă pe>brahim.

8 9ai bine spune-le copiilor poveştile astea, ustem, poate pe ei îi adormi0

ustem rân#i dispreţuitor.Părea sigur pe el, ceea ce însemnacă era spri#init de prieteni puternici.>ritat de această afacere necurată,4oliman îşi privi nehotărât cei doiminiştri. >brahim era prietenul şicolaboratorul lui de multă vreme. Pede altă parte, ustem îşi dovedisede numeroase ori calităţile. "eaceastă dată, comisese oimprudenţă şi o greşeală pro-

 

fesională. Acum, el, 4oliman, trebuiasă facă o alegere. 4ă-l sacrifice pe>brahim : *ăderea lui ar fi încântat-ope o&elana, dar nu concepea să selipsească de el. >ar trimiterea luiustem ca guvernator într-oprovincie neînsemnată l-arfi privat deun ministru competent, imaginativ şidevotat. 4ultanul se întoarse cătreustem şi îi vorbi pe un ton mohorât7

8 "u-te acasă şi aşteaptăordinele mele0

%luit de acest denodământ,ustem nici măcac nu se apără. )rasigur că o&elana nu-l va abandona. îi sărută sultanului pulpana mantiei şise retrase fără a-l saluta pe marele-viir.

8 îmi pare nespus de rău,>brahim 0 ise 4oliman. =oi vegheaca aceste greşeli să nu se mai

 

repete. 6u voi permite nimănui să-ţileee drepturile.

!ăcu o pauă, apoi îi âmbiprietenos.

8 6e întâlnim la reuniuneadin seara asta. $a revedere,prietene0

>brahim părăsi gânditor Leni4erai. (ocmai câştigase primabătălie împotriva lui ustem, dar obiectul răboiului era încă incert.o&elana avea să intre, cusiguranţă, în #oc. )ra dispus săpariee că favorita fusese de#aprevenită de conflictul care, de dataaceasta, îl plasa deschis împotrivalui ustem.

 întors acasă, cină singur,pentru că 2adice era supărată pe el.9âncărurile servite erau e&celente,dar cu

 

toate acestea abia se atinse de ele.)voluţia relaţiilor lui cu sultanul îl îngri#ora. Acesta îi vorbise într-o idespre un triunghi care simboliaprietenia faţă de el şi dragostea faţăde o&elana. Acum triunghiul acestase transforma în pentagon, căci celor trei persona#e li se adăugau ustemşi >s/ender *elebi. 4e găsea, aşadar, în minoritate, pentru că 4oliman sedesprindea treptat de el şi adoptarolul de arbitru.

6u-i mai rămânea decât unprieten, 9ustafa, prinţul moştenitor.>brahim compara prietenia lor cuasocierea dintre un orb şi un olog.9oartea unuia ducea la dispariţiaceluilalt. înainte de a-şi da duhul,sultana-valide îl implorase săveghee asupra lui 9ustafa. =a trăi

 

oare destul pentru a duce la îndeplinire această misiune :

"upă cină, plecă la Leni 4erai. Această reuniune nocturnă a"ivanului trebuia să preceadăiminenta sosire la *onstantinopol aambasadorilor lui *arol Euintul şi aiarhiducelui. 4oliman voia să arunce oultimă privire peste propunerile careaveau să-i fie aduse. >brahim plătisescump un secretar al Preacatolicei4ale 9a#estăţi, care îi furniaseanticipat concesiile e&treme pe careerau autoriaţi să le facă trimişiiaustrieci.

)  U

*ând marele-viir intră în sala"ivanului, miniştrii sosiţi

?  i i

de#a discutau amical, aşteptândvenirea sultanului. A5as Paşa

 

 întâmpină cu un âmbet #enat apariţialui >brahim.

8 Am fost înştiinţat, frate, deabuul comis de ustem. îmi parefoarte rău. înainte de a se retrage lacină, înălţimea 4a mi-a poruncit săanchete personal această întâmplare. (e asigur că voi finemilos.

8 4unt sigur de integritatea ta,frate, răspunse >brahim, înclinândcapul.

9arele-maestru de ceremoniianunţă cu gravitate7

8 înălţimea 4a sultanul0H

4oliman, îmbrăcat în alb,străbătu sala prin faţa viirilor prosternaţi şi se urcă pe tron.

8 înainte de a deschidedebaterile, ise el, vreau să reolv ochestiune spinoasă.

 

!ăcu semn unui ofiţer deordonanţă care ieşi, apoi se întoarsedupă câteva clipe, urmat de ustemPaşa. Acesta făcu o plecăciuneadâncă în prag, după care înaintă, cucapul plecat umil, către piciorultronului. îngenunche şi sărutăpulpana mantiei împărăteşti, subprivirile stupefiate ale lui >brahim.

4oliman îi dădu lui ustempermisiunea să se ridice, apoi se întoarse spre marele-viir.

8 >brahim, ise el solemn, m-am gândit mult la faptele imputate luiustem Paşa. 4-a făcut vinovat deneatenţie, pentru că oamenii luiinsuficient controlaţi au încălcatsecretul cabinetului tău. >brahim, înfaţa mea şi în faţa "ivanului întrunit,ustem Paşa îşi cere umil iertare şi îşi ia anga#amentul să-şi

 

pedepsească oamenii care, dinproprie iniţiativă, şi-au depăşitordinele. Acordă-i iertarea ta0 Arată-ţidin nou mărinimia0

$ui >brahim nu-i venea să-şicreadă urechilor. )ra victima uneimanevre nedemne, pusă la cale înamănunt de către sultan, ;prietenul<lui. )&asperarea şi mânia lui erau atâtde violente, încât nici nu auicuvintele ipocrite rostite de ustem,care îl sfida cu o privire plină deironie. =iirii urmăreau scenaclătinând din cap. încuviinţau aceastămăsură înţeleaptă. 6umai A5as Paşapărea uimit de această schimbare deprogram intervenită în ultima clipă.

>brahim surprinse, cu inimafrântă, privirea furişă strecurată desultan spre lo#a cu gratii care ar fitrebuit să fie reervată e&clusiv

 

folosinţei sale personale. )ra convinscă, din postul acela de observaţie,o&elana urmărea mascarada ce sedesfăşura după dorinţa ei. >nima lui>brahim bătea să-i sară din piept.4oliman îl trădase. îşi abandonaserolul de arbitru pentru a devenisimplul e&ecutant al voinţeio&elanei. Pierderea încrederii în celmai bun prieten este o încercaredureroasă.

*omedia luă sfârşit. ustemduse mâna la inimă, gest caredovedea devotamentul lui faţă de>brahim, apoi ascultă invitaţiapadişahului care îi făcu semn să-şireia vechiul loc.Oficial, marele-viir obţinusesatisfacţie, dar în realitate pierdusepartida. Aparent impasibil, se aşeă în dreapta sultanului.

 

8 "eschid debaterile0 spuse4oliman cu gravitate. Primul punct7discuţiile în #urul cererii de paceformulate de aşa-isul împărat *arolEuintul. Al doilea punct7 viitoareacampanie a marelui amiral 3hair ed-"in @arbarossa.

>brahim intuise corect. "in lo#acare dădea spre sala "ivanului,o&elana urmărea reuniunea care sedesfăşura #os. Accesul ei în acest locsacru repreenta nu numai una dintrecele mai mari victorii ale ei, cideschidea, în acelaşi timp, un noucapitol important în istoria învolburatăa vieţii sale. $a fel de important cavenirea pe lume a lui 9ehmed, fiul eicel mare.

$a oma, tatăl ei o dusese detrei sau patru ori la teatru. Asistaseatunci la comedii italiene atât de

 

iubite de public, încât râseteleacopereau uneori replicile actorilor.

 Acum, la *onstantinopol,urmărea din lo#a ei de la Leni 4eraiun spectacol cu mult mai captivant,căci întâmplările lui #ucau un rolhotărâtor asupra dostinului lumii. )aputea chiar să influenţee acest #ocpasionant, aşteptând să-l conducă,mai târiu, după voia ei. *ăcio&elana luase boala politicii,prinsese gustul facerii şi desfaceriievenimentelor, al manipulăriioamenilor.

euşise fără dificultate sărăstoarne situaţia critică a lui ustem în favoarea lui. îi fusese de a#uns ocină între patru ochi cu 4olimanpentru a-l face să se răgândească,consternându-l pe >brahim. 9arele eivis de a prelua într-o i frâiele puterii

 

căpăta formă de la o i la alta. îşipropusese să e&ercite o asemeneainfluenţă politică încât nici moartea lui4oliman să nu-i poată periclitasituaţia. "ar, pentru a a#unge la asta,trebuia să elimine două persona#e7prinţul 9ustafa şi >brahim. O dată fiulei cel mare, 9ehmed, instalat pe tron,ea avea să dispună de o putereascunsă, adevărata putere, carediri#eaă totul. *ăci 9ehmed o adora, îi acorda încredere deplină şi ar fi fostfericit să profite de e&perienţa şi despiritul politic al mamei sale.o&elana îi privi pe viirii care închinau capetele acoperite deturbane, încuviinţând umil toatedeciiile sultanului, şi îşi închipui iua în care propria autoritate va aveaaceeaşi greutate. Pentru că, înstrăfundurile inimii, o&elana ascun-

 

dea ideile unei autocrate care tinde să înăbuşe orice opoiţie. =a şti să sedescurce în această lume colcăind deintrigi. "acă în trecut eitase uneori,calea ei era acum trasată perfect, încele mai mici amănunte

in lo#a ei cu gratii, o&elanaasistă cu interes viu laaudienţa acordată de4oliman lui leronim de 'ara,

trimisul e&traordinar al lui *arolEuintul. Ambasadorul era unnegociator viclean, care ştia săalternee ameninţările şi cuvintelepaşnice pentru a obţine cât mai multe

.

D

 

concesii. "ar avea de-a face cu unadversar puternic. >brahim făcu onouă descoperire. Agenţii luicapturară un curier diplomatic care îiaducea lui 'ara un mesa# semnat de?ranvelle, ministrul Afacerilor )&ternedin 4pania. Acesta anunţa încheiereaunei alianţe secrete între 4pania şiPersia, îndreptată împotriva (urdei. Această legătură ar fi permisambasadorului austriac să se aratemai e&igent. "ar, întrucât #ocul4paniei fusese dat la iveală, mar#a demanevră a ambasadorului ei sereduse la ero.

4eara, la cină, 4olimancomentă audienţa7

8 *red, o&elana, căargumentaţia, dialectica şi pa-

 

rado&urile ambasadorului te-auplictisit de moarte.

8 "in contră, răspunse ea cuvioiciune. întrucât eu nu eramimplicată în discuţii, mi-am păstratmintea limpede. Asta îmi îngăduia sădespart adevărul de minciună.

8 =iirii s-au împărţit în douătabere. *ei care condamnă reaua-credinţă a spaniolilor şi cer răboi împotriva lor, şi cei care propuntărăgănarea discuţiilor până aflămcare le sunt adevăratele intenţii.

8 Asta-i politica lui >brahim,nu-i aşa : )i, bine, are dreptate0 6uvrea să pornească răboiul pe douăfronturi.*ât timp el continuă negocierile cu'ara, armata ta îl va ataca peneaşteptate pe regele (ahmasp şi,

 

după ce îl înfrânge, se va întoarce împotriva spaniolilor.

4oliman mângâie mânao&elanei.

8 4unt răsfătat de "umneeu,ise el cu tandrete. Am

T F S

o soţie frumoasă ca luceafăruldimineţii şi şireată ca un diplomat, l-aiputea lua oricând postul marelui-viir.

)a lăsă capul în #os cumodestie.

8 îmi găsesc fericirea cea maidulce în prea#ma ta. 4ă fiu femeiacare te adoră, preoteasa soareluicare străluceşte pentru toată lumea,dar care nu-mi încăleşte decât mieinima.

Până la urmă, părerea lui>brahim, susţinută de această dată şide o&elana, avu întâietate. 4olimanhotărî să semnee pacea ;pentru mai

 

multe secole< cu austriecii şi spanioliişi îşi luă anga#amentul să-l tratee pe!erdinand ca pe propriul fiu. înschimb, acesta recunoşteasueranitatea otomană şi se obliga săplătească un tribut anual de treiecide mii de monede de aur.

 Acel du-te-vino al o&elanei între )s/i 4erai şi Leni 4eraidevenise aproape un obicei, foartecriticat de turcii tradiţionalişti. "ar 4oliman arătă destulă energie ca săle închidă gura. )ra foarte mulţumitsă găsească în o&elana uninterlocutor deinteresat, care îimerita toată încrederea şi care, pedeasupra, dovedea o competenţăremarcabilă.

Planul o&elanei se închega.Pentru a reuşi, trebuia să aştepte

 

 împre#urări favorabile. )venimentelese precipitară în favoarea ei.

 în primul rând, 4olimanconvocă la *onstantinopol o adunarea guvernatorilor din toate provinciile şioraşele mari pentru a impuneaplicarea generală şi uniformă adecretelor sale pe întreg teritoriulimperiului. Printre persoanelechemate se afla, fireşte, şi prinţulmoştenitor 9ustafa.

 în al doilea rând, 4olimanhotărî să trimită o e&pediţie- fulger  împotriva regelui (ahmasp.

8 Acum, că avem mână liberă în Apus, îi e&plică el o&elanei, nevom năpusti asupra persanilor şiiţi.(rebuie să terminăm o dată pentrutotdeauna cu (ahmasp, acestaducător de necauri care a îndrănit

 

să se aliee cu spaniolii. >brahim vaprelua comanda armatei noastre.

Plecarea marelui-viirîiconvenea de minune o&elanei. în altreilea rând, la curte ibucni un marescandal care, stârnind interesultuturor, abătea atenţia de lamanevrele o&elanei. O fetiţădrăguţă, adusă pe lume de prinţesa3assem, dădu ocaia unei maripetreceri oferite de 9ustafa Paşa.4oliman acceptă invitaţia cumnatuluisău şi apăru încon#urat de fiii săi,9ustafa şi 9ehmed, şi de toţi viirii.

 însă ustem veghea. A doua idimineaţă, sultanul găsi pe masa delucru un raport tulburător, a căruicopie a#unse prin intermediul *hirei)sther la o&elana. 6ou- născutulprinţesei 3assem nu era fată, aşacum se anunţase oficial, ci băiat. în

 

vreme ce muţii înarmaţi cu frânghiiaşteptau în vestibul naşterea, băiatulnou-născut fusese înlocuit de o fată,pe care ?ode, moaşa, mituită de3assem, o adusese în ori la palat.?estul lui 3assem şi al soţului eipresupunea planul deliberat de a-iopune mai târiu moştenitoruluitronului un rival din dinastia Osman,ceea ce ar fi dus la declanşarea unuirăboi civil. 9oaşa şi sclavele care oa#utaseră au fost supuse torturii. Adevărul ieşi la iveală. 9ustafa Paşa,care pretindea că nu ştie nimicdespre această afacere urită întaină, a fost reţinut în arest în propriulpalat. 9oaşa, complicele ei şi muţiidin 4erai, acuaţi de lipsă devigilenţă, au fost spâ]uraţi.@ebeluşul a fost strangulat sub ochiimamei sale.

 

 între timp, adunareaguvernatorilor îşi continua deba-terile. în timpul şederii la*onstantinopol a prinţului moştenitor,o&elana îi arătă o mare bunăvoinţă.

^ M

8 ) fiul tău, 4oliman, îi ise easultanului, âmbitoare. 4ângele tăucurge în venele lui şi asta mi-l face dedouă ori mai scump. 4imt pentru elaceeaşi afecţiune ca pentru copiiimei.

Ochii lui 4oliman e&primaubucurie şi recunoştinţă.

8 Porumbiţa mea dulce, tuaduci ramura de măslin tuturor celor pe care îi iubesc0 îi calci pe urmesărmanei mele mame, care visa, şiea, să instauree domnia păcii şi aiubirii în #urul ei.

8 (rupul meu, spiritul meu,calităţile mele nu sunt folosite decât

 

gri#ii de a-ţi fi pe plac. "e a-ţi asigurapacea sufletului de care ai nevoiepentru a conduce imperiul spreculmile gloriei.

o&elana îi vorbea tandru şisenin sultanului, dar în adâncul inimiiascundea o mare tulburare. *ăciplanul ei îndrăneţ trebuia pus înaplicare foarte curând. ustem, omulei de încredere, stabilise în amănunttoate etapele şi împărţise rolurile.

$ucrările conferinţeiguvernatorilor continuau. Pentru aodihni mintea participanţilor dupăreuniunile lungi şi obositoare, sultanulle oferea din când în când ospeţe,partide de vânătoare şi #ocuri derăboi.

$a una dintre vânătorile demistreţi, prinţul 9ustafa ucise cupropriile mâini o fiară imensă,

 

 încolţită. "upă ce şterse sângele carese scurgea de pe #ungherul lui peblana animalului, ceru de băut. învreme ce sultanul şi ceilalţi vânători îlfelicitau pentru isprava sa, un pa#purtând o cupă se apropie în fugă.Prinţul 9ehmed, care se găsea încalea lui, luă cupa şi o goli dintr-o înghiţitură.

8 Adu-i alta fratelui meu, îiporunci el pa#ului care se îndepărtăiute.

>ncidentul trecu neobservat.Prinţului moştenitor însetat îi fu adusun sorbet bine răcit, apoi vânătoriipoposiră într-un luminiş, unde îiaştepta o masă îmbelşugată. Pa#iisultanului, aliniaţi în şir indian,aduceau mâncărurile pe platouri maridin argint. în timpul ospăţului,9ehmed se plânse de dureri de burtăviolente. 4imptomele, pe care co-

 

mesenii le atribuiră la început uneiindigestii, se înrăutăţiră.Prinţul urla că îl ard măruntaiele deparcă ar fi băut plumb topit. Alarmat,sultanul trimise un curier călare să-lcaute pe >srael 9ordecai. întrucâtstarea prinţului se înrăutăţea, a fostinstalat pe o targă improviată şi dusspre capitală.

"ar comentariile sedelănţuiseră de#a. Prinţul fuseseotrăvit. )ra clar ca lumina ilei. Atâtadoar că băutura îi fusese destinată lui9ustafa. O ceruse după ce ucisesemistreţul. *oncluia care se impuneaera foarte clară7 întâmplarea îi #ucaseo festă fatală fiului cel mare alo&elanei, care muri la scurt timpdupă întoarcerea la *onstantinopol.>srael 9ordecai, care făcu autopsia,

 

declară că decesul fusese cauat deo otravă turcească.

4ingură, închisă înapartamentul ei, o&elana plângea,ţipa, urla şi se bătea cu pumnii înpiept, măcinată de o durere surdă,insuportabilă. îşi omorâse propriul fiu.Otrava destinată prinţului moştenitor pusese capăt vieţii fiului ei cel mare,lumina ochilor ei, podoaba tinereţii,cel mai frumos, cel mai inteligent şicel mai iubitor dintre copiii ei. îşimuşcă buele până la sânge, îi veneasă se dea cu capul de pereţi."umneeu o pedepsise pentru crimape care o plănuise : "ar nu făceadecât să apere viaţa copiilor ei.9ehmed era doar o victimănevinovată a fatalitătii.

#

"ar cum se întâmplaseaceastă nenorocire : ustem îi

 

garantase succesul operaţiunii. %n fir de praf strecurat între rotiţecompromisese totul. 4ultanul avea sădeschidă o anchetă. *redinciosul său A5as Paşa avea să caute adevărul."ar ustem va şti să şteargă toateurmele filierei. (rebuia totuşi săgăsească un ţap ispăşitor. 3assem şisoţul ei ar fiavut toate motivele să vrearăbunarea uciderii băieţelului lor.

M

 însuşi >brahim ar fi putut avea ideea îndepărtării unui eventual rival alprinţului moştenitor, prote#atul lui.

o&elana nu-l primi înapartament decât pe 4oliman care, înciuda propriei dureri, se strădui înadar să o consolee. împre#urărileacestei tragedii îl tulburau. $ucid şilogic, înţelesese că prinţul 9ustafa ar fi trebuit să fie victima acestei otrăviri.

 

4oliman avusese bănuieli chiar şi în privinţa o&elanei, dar lealungase repede. Atitudinea eibinevoitoare, drăgăstoasă chiar, faţăde fiul ei vitreg eliminau ideea unui #oc dublu mult prea nemernic.

8 ) răbunarea lui 3assem0ţipă o&elana isterică. A vrut să măfacă să sufăr, aşa cum a suferit ea0

4ultanul îi împărtăşea durerea,fiindcă 9ehmed era fiul lor preferat.4e gândise adesea că, dacă 9ustafaar fi păţit ceva, 9ehmed ar fi fostdemn să-i ia locul. "ar ca o&elanasă o acue pe 3assem de aceastăuneltire i se părea absurd, închisă înpalatul ei, supravegheată, era ridicolsă presupui că ea ar fi putut fiamestecată în această afacere. 4oţulei trăia iolat de toată lumea înselamlik-u\ locuinţei sale.

 

9oartea subită a lui 3assem,survenită două săptămâni mai târiu, îl copleşi pe 4oliman. o&elana,bănuia el, nu era străină de acestsfârşit brutal. "ispariţia lui 9alfiru în împre#urări asemănătoare îi întăribănuielile. "ragostea nemărginită ao&elanei pentru fiul ei cel mare i-ar fi #ustificat, în parte, e&cesele. în iuastabilită pentru înmormântarea lui3assem, îl eliberă pe soţul ei, pentrua-i permite să asiste la funeralii.

=remea se scurgea fără adomoli durerea o&elanei.

8 "acă pretini că nu 3assema fost vinovata, atunci cine ar fi avutinteresul să-i elimine pe fiul nostru :

4oliman presimţea unde voia săa#ungă favorita lui.

8 Ascultă, o&elana0 Anchetaa stabilit că sorbetul otrăvit nu fusesepregătit pentru 9ehmed0 =ictima

 

viată era 9ustafa0 6u e&istă nici o îndoială în privinţa asta0

)a insistă78 9ehmed a fost ucis în urma

unei conspiraţii0 într-o i voi descopericine a fost autorul, chiar dacă vatrebui să răstorn munţii0

4oliman ridică din umeri,e&asperat.

8 =rei să poruncesc o nouăanchetă, mai amănunţită : !ără sămena#e pe nimeni : *hiar vrei :

o&elana încleştă pumnii, fărăsă răspundă. (ot personalul careasigurase ;servirea la masă< laaceastă vânătoare funestă fusesedecapitat, cu e&cepţia pa#ului careadusese cupa, care n-a fost găsitniciodată.

4oliman îl trimise pe prinţulmoştenitor în 9agnesia. 1ederea lui

 

la *onstantinopol devenisepericuloasă. "e altfel, reuniuneaguvernatorilor tocmai se încheiase, într-o atmosferă sumbră.

etras în singurătateacabinetului său de lucru, 4oliman se întrebă care fiu avea să-isupravieţuiască.

)venimentele tragice de la*onstantinopol avură imediat ecouripe câmpurile de bătălie din Persia. Armata marelui-viir pătrunsesedestul de adânc în teritoriul inamic şiocupase mai multe localităţi, precumşi bogata şi frumoasa cetate (abri. Acolo află >brahim vestea morţii lui9ehmed. Abdul Aga, noul şef alpoliţiei secrete, îi trimitea cu regula-ritate raporturi despre tot ce sepetrecea la *urte şi despre intrigileurite în #urul lui. 6u negli#ă să-i

 

pomenească vonurile care îiatribuiau lui otrăvirea prinţului9ehmed.

$ui >s/ender *elebi,comandantul secund al corpuluie&pediţionar, sultanul îi încredinţasedouă misiuni. în primul rând săcapturee, să inventariee şi sătrimită la *onstantinopol comorilefabuloase ale regelui Persiei, pentru areface finanţele (urciei. în al doilearând, să supraveghee discretactivitatea marelui-viirD aceasta lainsistenţa o&elanei. >s/ender primea, aşadar, şi el curieri purtătoride mesa#e secrete trimise de ustemPaşa.

*ă sultanul considerasenecesar să i-l trimită ca secund pe>s/ender *elebi, acest persona#nesuferit, nu-l uimea pe >brahim.

 

*hiar şi în epoca celei mai strânseprietenii a lor, 4oliman îi atârna unclopoţel de gât.

>brahim fusese înştiinţat căustem şi ministrul !inanţelor alcătuiseră o coaliţie puternică împreună cu o&elana, care leacorda spri#inul ei ascuns. Apropiaţiipretindeau că ştiu din surse sigure că*eiebi va primi postul de mare-viir după căderea lui >brahim.

elaţiile dintre marele-viir şiad#unctul său se înrăutăţeau viibil. Abdul Aga îşi informă stăpânul că>s/ender îi trimitea sultanului rapoartelungi, umbrind reputaţiacomandantului-şef cu spri#inul unor dovei falsificate. >s/ender, care seconsidera intangibil, nu eita să-lcontraică pe marele-viir în public şi

 

chiar să dea contraordine, pe care>brahim le anula, la rândul lui.

"ar o complicaţie neaşteptatădădu o întorsătură dramatică acestuiconflict. Abdul Aga îi furniăstăpânului său o informaţie e&trem depreţioasă. >s/ender *elebi puneadeoparte o mare cantitate din aurulcapturat în Persia, pentru a finanţacoaliţia de la *onstantinopol, învederea unei conspiraţii viitoare.Operaţiunea trebuia să înceapă cuuciderea marelui viir şi instalarea înlocul lui a unui membru alcoaliţiei. 4ultanul nu era la curent cuaceste uneltiri secrete.

i

>brahim îşi frecă mâinile."evăluirile lui Abdul Aga aveau să-i îngăduie să-şi îngroape toţiadversarii. îi plasă pe >s/ender şi petoţi colaboratorii acestuia sub

 

supravegherea poliţiei militare, caretrebuia să-i raportee cele mai micimişcări pe care le făceau. A fost începutul unui mare scandal, careavea să tulbure întregul imperiu.

$a Leni 4erai, raportul trimis demarele-viir sultanului, care îl acuaoficial pe >s/ender *elebi de înaltătrădare, avuefectul unei bombe. 9inistrul!inanţelor încercase să-si

C M

 însuşească teaurul imperial şi sătreacă în tabăra Persiei. în plus,pregătea un complot care avearamificaţii până la *onstantinopol.Oamenii lui, prinşi asupra faptului şisupuşi torturii, mărturisiseră totul.

Prevenită de ustem,o&elana încercă să potolească furiasultanului, care se arătă de neclintit.%luirea favoritei şi a omului ei de

 

 încredere sporiră aflând că >brahim, în calitate de comandant-şef alarmatei, întrunise consiliul de răboi. Acesta îl #udecă pe >s/ender *elebi şi îl osândi la pedeapsa capitală. Acuatul se apără, invocând că încalitatea sa de comandant-ad#unctnumai sultanul avea dreptul săporuncească e&ecutarea sa. *umăreţie, >brahim replică de la înălţimea scaunului său7

8 Ai dreptate, >s/ender *elebi."e-acum înainte îmi iau din proprieiniţiativă titlul de  seraskier sultan. Această nouă autoritate îmi acordădreptul de a te condamna lapedeapsa cu moartea. îţi voi facetotuşi plăcerea de a aştepta capecetea sultanului să fie pusă pesentinţa pe care i-am trimis-o spreaprobare.

 

"in fundul celulei sale, >s/ender *elebi îi scrise o scrisoare sultanului,pentru a se devinovăţi Plângerea luise intersectă cu ordinul de e&ecutaresemnat de 4oliman.

ustem o înştiinţă pe o&elana,care se simţea distrusă, despânurarea ministrului, care avuseseioc în piaţa din (abri. 9oartenedemnă, căci demnitarii se bucuraude dreptul de a fi decapitaţi saustrangulaţi de muţii seraiului.

9arele-viir nu reuşi să-limplice pe ustem în complot, fiindcă,la câteva ile de la e&ecutarea lui>s/ender, Abdul Aga muri otrăvit."oveile compromiţătoare pe care lestrânsese împotriva complotiştilor dispărură fără urmă după moartea lui.

)liberat de ameninţarea careplana asupra lui, ustem trecu la

 

contraofensivă. ăspândi vonul cămare- le-viir se răbunase în felulacesta pentru umilirile la care fusesesupus de >s/ender, fostul lui stăpân. în orice ca, cercul se închisese.4ingurul mare învins în aceastăafacere a fost >s/ender *elebi, careplăti cu viaţa duşmănia pe care i-opurtase dintotdeauna lui >brahim. Averea lui imensă - palate, pământuri,aur, nestemate, obiecte de aur, sclavi,cai - reveni coroanei

.4trălucita campanie a lui>brahim împotriva regelui (ahmaspstârni geloia sultanului. 1ansa se încăpăţâna să-i surâdă marelui-viir. Alunga de fiecare dată trupeleinamice care încercau să-i înfrânee înaintarea.

8 (rebuie să preiau comandaasupra trupelor mele0 ise 4olimannerăbdător.

 

4e plimba cu o&elana îngrădina de la Leni 4erai, care dominaapele albastre ale 9ării 9armara,pătate de pânele albe ale câtorvacorăbii care navigau în larg.

8 6u am dreptul să mă bucur de frumuseţea grădinilor mele şi desplendoarea palatului meu atuncicând soldaţii mei mor pe câmpul deluptă.

8 "u-te, dacă te cheamăconştiinţa0 "u-te să cauţi gloria caretrebuie să-ţi revină în întregime0 (ueşti stăpânul imperiului, al armatelor,al nostru al tuturor0

 Atitudinea o&elanei erarevelatoare. "reaptă şi mândră,frumoasa lui o&elana căpătase ostrălucire de maiestate care îi amintidin nou de împărăteasa înfăţişată înbiserica creştină din (rebionda.

 

8 *uvintele tale încura#atoare îmi fac tare bine0 ise el. Ai devenit oadevărată turcoaică, o&elana0

4oliman plecă în fruntea uneiarmate menită a se uni cu trupelemarelui-viir. Primul curier pe care i-ltrimise sultanul favoritei sale îi aduseun mesa# care e&prima marea luimulţumire. "rumul spre @agdad eradeschis.

 *%ai iute dec+t credeam !omdormi =n alatul lui 5ahmas, scriaSoliman. =maginea ta de /m(r(teas(bi&antin( m( urm(reşte retutindeni.i uterea iubirii tale m( a"ut( s(cuceresc lumea.8 

$a *onstantinopol, ustemPaşa puse mâna pe plângerearedactată de >s/ender *elebi cu o i înainte de a fi spânurat. ăposatul

 

ministru #ura pe capul strămoşilor luică nu se gândise niciodată sădeertee în faţa inamicului şi că, înrealitate, >brahim fusese cel careprimise bani din partea regelui(ahmasp pentru a-l asasina pepadişah.9arele-viir întretinea relaţii secretecu *arol Euintul, care îi

M M Q

plătise o sumă însemnată pentru a-lconvinge pe sultan să semneepacea cu *asa de Austria. "e ani deile primea bani de la =eneţia. îifurnia dogelui informaţii privindproiectele politice ale 4ublimei Porţireferitoare la 4erenissima epublică.*ampania împotriva lui (ahmaspfusese hotărâtă doar pentru adistrage atenţia padişahului dinspre Apus şi pentru a-l atrage îndeserturile Persiei.

 

 Adăugă chiar o fat!a - un fel deconsultaţie scrisă - semnată de şeicul%l-lslam, cel mai important persona#religios al imperiului, care confirma cădenunţul unui om condamnat lamoarte are mai multă greutate decâtcel al unui simplu martor.

>nstruită de ustem, moaşatrebuia să-i repete o&elaneivonurile care circulau în capitală. >se reproşa marelui viir asasinareaprinţului 9ehmed, era bănuit că aveaintenţia să răstoarne dinastia şi săpregătească o răscoală a creştinilor din imperiu.

Pentru a încununa totul,ustem compuse câteva scrisori,chipurile scrise de >brahim. (ot atâteadovei caredemonstrau trădarea si abuurilesale.

M

 

o&elana devoră din ochi toateaceste dovei compromiţătoarepentru viir. îl felicită pe ustempentru vigilenţa lui şi îl asigură despri#inul ei deplin. îl sfătui să facă înaşa fel încât scrisorile să a#ungă lasultan fără ştirea lui >brahim. Pentru afi sigur că nimeni în afară de padişahnu va îndrăni să deschidă pachetul,hotărî să-l pecetluiască folosindsigiliul ei.

Odată >brahim înlăturat, aveasă-i fie mai uşor să-l

F C

elimine pe prinţul moştenitor. )roareacare dusese la eşecul otrăvirii lui9ustafa nu se va mai repeta...

9arele-viir îsi lustruia si elarmele. 4e simţea încă

C '  M

destul de puternic pentru a-şi înfruntaduşmanii. )&ecuţia lui

 

>s/ender *elebi, încuviinţată fără nicio obiecţie de către sultan, demonstracă, în ciuda împre#urărilor neprielnice,puterea lui rămânea intactă şiobţinuse o nouă victorie. 4oliman nicinu clipise când marele lui viir îşiatribuise din proprie iniţiativă titlul deseraskier sultan.  "acă se îndoisevreodată de buna lui credinţă, acumse simţea pe deplin liniştit. 4oliman îiarăta aceeaşi prietenie, mânca împreună cu el şi nu lua nici o deciiepolitică sau militară fără să-i cearăpărerea. în ciuda fascinaţiei pe care oe&ercita asupra lui, o&elana nureuşise să-l îndepărtee de vechiul luiprieten. "acă 4oliman ar fi murit, fiullui, 9ustafa, l-ar fi păstrat în frunteaguvernului. 6u0 6-avea nici un motivsă vadă viitorul înnegurat0

1i apoi păstrase încă o carte înmânecă7 @arbarossa0 "acă marele,

 

amiral reuşea să o răpească pe lulia, #ocurile erau făcute, lulia0 Aceastăfemeie splendidă şi ireistibilă, întruchiparea vie a lui =enus, aveafaţă de o&elana avanta#ul tinereţii şial unei frumuseţi atât de renumite, încât toţi marii pictori se înghesuiau lapoarta ei pentru a-şi imortalianumele pe un portret de-al ei.o&elana avea să cunoască, larândul ei, soarta lui ?ulbahar."omnia ei va lua sfârşit, căci 4olimannu va putea reista farmecelor luliei.

o&elana simţea instinctiv căvestitul pirat, persona# e&otic şi foarteputernic, intrat de curând în #oc,putea, dacă nu să încline balanţa înfavoarea lui >brahim, măcar să-i întârie căderea.

 îl convocă pe  kislar agasi , îlinvită să ia loc, apoi porunci uneisclave să aducă dulciuri şi sorbeturi,

 

atenţie care îi gâdilă plăcut orgoliul;generalului< fetelor.

8 9ahmud, povesteşte-midespre acest @arbarossa. 9i se parecă l-ai cunoscut.

8 Am avut o discuţie la orecepţie oferită de >brahim. 9arele-amiral este un bărbat ciudat. $aprima vedere, pare plăcut şiprietenos. ) în stare să vorbeascăore întregi fără să spună un sigur cuvânt despre el însuşi. în plus, arereacţii surprinătoare, l-am e&puspărerile mele despre răboiul sfânt pecare noi, musulmanii, trebuie să-lducem împotriva creştinilor. 4premirarea mea, a ibucnit în râs. ;"acăn-ar e&ista religie, ar trebui inventată,mi-a is el. *e de răboaie frumoaseşi rodnice se duc în numele ei0eligia se schimbă cum îţi schimbicămaşa. ) plin de renegaţi. @unii

 

creştini devin cei mai buni răboiniciai >slamului. )vreii adoptăcreştinismul. Aşa-işii păgâni intră debunăvoie sau cu sila sub aripacatolicismului. eligia mea cuprindetrei ei7 moartea, sângele şi prada. Allah, @aal, 9ahomed, 9oise,*onfucius, a, upiter sunt numaineroii. "reptatea divină : *ei maimari criminali mor liniştiţi în patul lor.=ictimele lor pier în chinuri îngroitoare. Paradisul: >nfernul:>nvenţii ale profeţilor şi preoţilor, care-i duc de nas pe neghiobi, promiţându-le în schimbul sclaviei lor spiritualemira#ul unei vieţi viitoare pline dedesfătări. *ă se numeşte 4ălaşul'eilor, Olimp, Balhalla, @rahmalacasau mai ştiu eu cum, e aceeaşiminciună. Astaroth, @elebut, Asmodeu şi toate geniilerăufăcătoare sunt nişte himere,

 

uneori închipuiri pricinuite de produsestupefiante. )u, 3hair ed-"in@arbarossa, trăiesc în paradis.$eprosul care cerşeşte un bănuţ deargint în faţa porţii unei moscheitrăieşte în infern. )u trăiesc înparadis pentru că am tot ce şi-ar putea dori un om. Putere, bogăţie,prestigiu, fete frumoase ca stelele,adolescenţi gata să facă orice pentrua-mi fi pe plac. în ciuda vârstei mele înaintate, anii nu mă apasă pe umeri.Pot să fac dragoste sau să mă batmai bine decât tinerii.< îl ascultam, înălţimea =oastră, cu gura căscată,fără să fiu în stare să scot un cuvânt.;1tii de ce am a#uns în poiţia astainvidiată : Pentru că nu mi-a fostniciodată frică de moarte. O înfruntacolo unde e bătălia mai înverşunată,pentru a-mi câştiga o aură deinvincibilitate. *u cât supravieţuiesc

 

mai multor bătălii, cu atât sporeşteprestigiul meu. O să-ţi spun unsecret,  kislar agasi 0 *u cât cauţimoartea mai mult, cu-atât fuge detine0 9orţii îi place să sperie oamenii0*ei care nu se tem îşi pierd oriceinteres în ochii ei. %neori am impresiacă m-a uitat. 4au că vrea să-miplătească dispreţul pe care i-l port cuaceeaşi monedă.<

Kislar agasi  oftă.8 9i-a vorbit aşa aproape

două ore, fără să sufle o vorbădespre proiectele lui, despre intenţiilelui mai mult sau mai puţin apropiate.ustem Paşa a încercat să-l atragă în grupul domniei voastre, dar marele-amiral s-a arătat foartereervat. însă a reuşit să-l cumperepe unul dintre ofiţerii lui, ceea ce estede#a un mare succes, căci oamenii lui

 

@arbarossa îi sunt devotaţi cu trup şisuflet.

8 )şti sigur că ofiţerul acestanu face un #oc dublu :

8Asta numai Allah ştie0 6e-apromis că ne va trimite rapoartedespre activitatea stăpânului său 0=om vedea dacă e sincer. ustem l-aplătit bine0

 

portului militar de la *onstantinopolpentru a privi, muţi de admiraţie,norul de galere şi nave de transportsau de proviii care cobora, cu încetineală maiestuoasă, către"ardanele. înainte de a ridica ancora,@arbarossa, care îşi amintea dediscuţia lui secretă cu >brahim, îitrimisese o&elanei un rubin de omărime şi o frumuseţe impresionante. îi plăceau situaţiile de prost-gust.*um ar fi dăruirea unui cadou devaloare inestimabilă favoriteiimperiale, pe care voia să o ruinee. Ar fi fost curios să o cunoască pefemeia aceasta a cărei frumuseţe şiinteligenţă îl prinseseră în mre#elesale pe 9arele (urc. 4ă te culci cu osingură cadână atunci când ai unuldintre cele mai mari haremuri dinlumea orientală i se părea ridicol.@arbarossa se gândea, amuat, la

 

 întoarcerea lui la *onstantinopol,aducând-o printre alte baga#e pefrumoasa lulia de ?onague.

 în vreme ce aceste gândurinăstruşnice îi bântuiau prin mintemarelui-amiral, tunurile Armurerieitrăgeau salvă după salvă, în onoareaflotei care pornea în larg cu toatepânele sus. O sută de galeresemănând cu miriapode giganticedeschideau convoiul de o măreţienemaivăută la *onstantinopol de lacucerirea sa de către 9ehmed al ll-lea. Pentru că turcii, în pofidatradiţiilor lor răboinice, erau navi-gatori mediocri. =eneţia, aceastărepublică micuţă, cocoţată pe câtevainsuliţe mocirloase, ţinea în şah,datorită navelor sale, imensul şiinvincibilul >mperiu Otoman. !lotaspaniolă îşi impunea legea în

 

9editerana apuseană, în ciudapiraţilor străini care o împâneau.

4oliman urmase, fără prea multentuiasm, sfatul lui >brahim,numindu-l pe @arbarossa mare-amiralşi beilerbei al insulelor. îl consideraprea bătrân pentru a duce la bunsfârşit reorganiarea flotei militareturceşti. (otuşi, >brahim avusesedreptate. 3hair ed-"in @arbarossareuşi în scurt timp să facă din (urcia omare putere maritimă. 4osit cuoptspreece galere la *onstantinopol,crease o flotă care cuprindea sute denave de răboi şi transporta un impre-sionant corp de infanterişti şi oartilerie puternică.

%rcată într-un turn al idului împre#muitor care domina marea,o&elana urmărea cu privireamultitudinea de vase cu pâne albeca aripile pescăruşilor. 4e gândea cu

 

melancolie la toţi acei marinari careaveau să îmbrăţişee din priviricoastele 9editeranei şi îndeosebi pecele ale >taliei, pe care ea n-avea să orevadă niciodată.

o&elana mai avea încă trei fii.4elim, "#ihangir sau @aiaid va fistăpânul tuturor acestor nave, al mării încon#urătoare, al *onstantinopoluluişi al întregului imperiu.

"acă pacea ;seculară< încheiată între >mperiul Otoman şi*asa de Austria era respectată pepământ, pe mare operaţiunile navalese delănţuiră cu o violenţă carenimicea tot ceea ce hotărâseră şiparafaseră diplomaţii. @arbarossapurtase trei bătălii împotriva flotelor de răboi spaniole şi, spre satisfacţialui, obţinuse de fiecare dată victoria.

 

 Acum îşi reerva plăcerea de ase destinde7 o raie pe coastaitaliană, ca în vremurile bune, cândprincipala lui ocupaţie era pirateria.>nstalat pe puntea de comandă agalerei- amiral, privea cu un aer visător luminile care sclipeau laoriont. Ar fi putut fi confundate custelele, dar, fiind înşirate pe lungime,ele indicau ţărmul pentru cei demeserie.

9ângâindu-şi barba roşie cafocul, lungă şi mătăsoasă, contemplalitoralul înspumat, pe care îl cunoşteaca pe propriul buunar. *âte raidurinu lansase împotriva acestor one decoastă vestite pentru bogăţia lor0 Ar fiputut spune cu e&actitate câte tonede aur şi câte mii de sclavi luase şiapoi vânduse, încasând beneficii însemnate. )ra un marinar desăvârşit, dar şi un negustor aprig şi

 

un cămătar rapace, deşi *oranulinterice împrumuturile cu dobânie&orbitante.

$una rotundă lumina neclar coasta. 'ărea în depărtare luminileportului (erracina şi, dincolo de lacul!ondi, oraşul !ondi cocoţat în vârfulunui munte cu contururi neregulate.

 

urca pe drumul şerpuit. 4iluetacastelului se desena de#a sub cerul înstelat. 4trăile întortocheate aletârguşorului se înşiruiau în pantăblândă. *oloana turcească ieşi într-opiaţă împodobită cu o fântână. $acapăt, la intrarea în castel, osantinelă aţipise în picioare, cu capulreemat de halebardă. 4urprindereaşi în#unghierea acesteia fără gomotaveau să fie o #oacă de copii. "ar înclipa aceea se întâmplă una dintreacele încurcături care strică totul."intr-o casă ieşi un preot urmat deparacliserul său. (ocmai împărtăşiseră un muribund. =ăându-i pe turcii care înaintau cu paşi depisică spre castel, scoaseră un strigătde alarmă care trei santinela,orăşenii şi mica garnioană a cetăţii.

)fectul surpriei eracompromis. (urcii atacară în forţă.

 

 Aruncară în aer poarta principală acastelului şi pătrunseră înăuntru, îimasacrară pe apărători şi se împrăştiară prin numeroasele încăperi ale locuinţei, căutând-o pefrumoasa lulia. "ar pasăreaparadisului îşi luase borul. "upă ce întoarse castelul şi orăşelul cu #osul în sus, detaşamentul se întoarseplouat la nave. înfuriat, @arbarossa îipedepsi pe şefii nenorocoşi şi îitrimise pe subalternii lor la rame, cape nişte simpli vâslaşi.

$a scurt timp după aceea, aflăcă lulia, treită din somn, fugise încămaşă de noapte printr-un coridor subteran secret, urmată de un soldatdin garda ei. Acesta avusese timp să înşeuee doi cai, cruţându-şi stăpânade captivitatea turcească. Aceastăaventură, comentată îndelung dupăaceea, avu o încheiere biară.

 

4alvatorul frumoasei lulia a fost ucis.O versiune poetică pretindea căfusese eliminat pentru că profanasecu privirea trupul gol al stăpânei sale.O variantă mai proaică bănuia căprofitase de această oportunitatepentru a o viola pe frumoasa lulia. Adevărul n-a ieşit niciodată la iveală.

@arbarossa, căruia nu-i lipseaumorul, a fost amuat de acestdenodământ tragic. 6u renunţă laideea de a o captura pe lulia. Avea săse ivească o altă ocaie şi va profitade ea. 6u era niciodată descumpănit. însă ocaia nu se mai ivi. *ea care ar fi putut deveni rivala o&elanei seretrase la oma, un adăpost maisigur decât castelul de la !ondi.

"upă această tentativă ratată,@arbarossa suferi o înfrângere navală în faţa (unisului. "ar asta nu-l afectăprea tare, căci bilanţul era mai

 

degrabă poitiv. întors la*onstantinopol, îi oferi o&elanei unfrumos cufăr de aur plin cu nestemateminunate. !emeia aceasta are noroc,se gândi el. 1i, întrucât erasuperstiţios, preferă să se apropie decea pe care o favoria şansa.

o&elana primi cu plăcerecadoul marelui-amiral. Admirăbi#uteriile de o frumuseţe ieşită dincomun, apoi depuse cufărul într-o încăpere care îi adăpostea comorileşi uită de el. Pentru că o&elanaavea preocupări mai importante.4crisorile pe care i le scria sultanulreflectau o stare de spirit ucigătoare.(recea printr-o perioadă funestă.(ahmasp se retrăgea, dar acest reculnu fusese lipsit de incidentesângeroase. "etaşamentele persanede cavalerie atacau pe neaşteptateflancurile armatei otomane,

 

provocându-i pierderi grele. în plus,e&ecuţia lui >s/ender *elebi chinuia încă mintea sultanului. Primisepachetul de scrisori trimis deo&elana. *itirea plângerii iscălite derăposatul ministru al !inanţelor îlrăscolise. ?ravele acuaţii ale lui>s/ender, precum şi doveile scrisefurniate de ustem îl nimiceau pemarele-viir. !aptul că îşi atribuisetitlul de seraskier sultan demonstra căse considera de#a egalul padişahului,aşteptând momentul prielnic să-irăpească tronul.

4oliman era abătut. 9arele lui;prieten< să fie oare trădător:%rmând sfaturile o&elanei, nu-i vorbilui >brahim despre acuaţiile aduse împotriva lui şi nu-i acordă nici ceamai mică şansă de a se apăra.Pentru a nu-i stârni suspiciunea,4oliman îl trată cu aceeaşi afecţiune,

 

luând deseori masa împreună cu el şiacordând cea mai măgulitoareatentie sfaturilor lui.

*

*u toate acestea, >brahim;simţea< că se schimbase ceva încomportamentul sultanului. )ra ochestiune de nuanţă, de tonurisubtile, care nu-i scăpau marelui-viir,obişnuit cu şireteniile celor mai finidiplomaţi. !amiliaritatea lui 4oliman,glumele lui păreau forţate.

*ând armata întindea tabăra,cortul marelui-viir îşi păstra loculalături de cel al sultanului. ?ările,triplate, se e&plicau prin vigilenţasporită impusă de preenţa armateiotomane în teritoriul inamic.

 

acesta fusese victima unui atentat. îşitrase o mantie peste cămaşa denoapte, luă iataganul şi se repei sprecortul imperial. "ar, spre marea luiuimire, nu i se îngădui să intre.*omandantul gării îl opri, invocândun nou ordin, conform căruiademnitarii nu mai aveau voie să intre înarmaţi la sultan. Arestarea lui>brahim, cu iataganul în mână, făcusenaţie. Atras de gomot, 4olimanieşi din cort şi linişti repede agitaţia.Pradă coşmarurilor, ţipase în somn,treindu-l pe marele-viir carealergase să-l a#ute. *omandantulgării îi preentă scuele sale lui>brahim, care le acceptă. *u toateacestea, nimeni nu putea riega că,pentru câteva minute, marele-viirfusese în stare de arest. =estea făcuocolul bivuacului, şi comentariile nulipsiră..

 

oşmarurile tulburau deseorivisele sultanului. 4e treeascăldat în sudoare, în toiulnopţii, şi nu mai reuşea să

adoarmă la loc. Pa#ii, şambelanii,ofiţerii de ordonanţă îl aueau

gemând, ţipând, foindu-se. >srael9ordecai, care îl însoţea întotdeauna în campanii, îi prescrise nişte infuii

liniştitoare, care nu avură efect.4oliman, care simţea nevoia să-

şi deschidă inima, îi trimitea scrisorilungi o&elanei. >s/ender *elebi îibântuia visele, se plângea el.ăposatul ministru al !inanţelor, cu

.

C

 

frânghia la gât, îl arăta cu un degetacuator.

 *l-ai /ng(duit lui =brahim s( m( "ertfeasc(, l-ai /ng(duit s( /nchid( entru totdeauna gura unui omcinstit, care /i descoerise m+rş(!iile.$rima lui, e care tu ai /ncu!iinat-o,te face comlicele lui şi te las( rad(r(&bun(rii lui llah. :cide-= e=brahim /nainte s( te ucid( el e tine7 >ii blestemat, sultane Soliman78 

4oliman îi mai descrise o&elaneiemoţia care

F

cuprinsese armata la falsa veste aarestării marelui-viir.

 *Soldaii mei !(d /n el un soi deerou legendar. <e o!esteşte desre le1andru cel %are şi isr(!ile lui, şi &ice c( oamenii mei sunt urmaşii acelui /m(rat nebun care retindea

 

c( !a cuceri lumea. i eu /l admiram e le1andru, darG de c+nd m(r(&boiesc cu 5ahmas, mi-am dat seama c( m( lut cu umbrele /nimeriul 3adesului. /n loc s(-mi /nsuşesc, cu arma /n m+n(, bogatelegr+nare ale Auroei de us, !(rss+ngele soldailor mei entrudominarea unui inut deşertic. i a!ut dretate, ca /ntotdeauna, /neleataşi di!ina mea 6o1elana. =brahim m-at+r+t /n acest r(&boi ca s( m(/nde(rte&e de Auroa.8 

o&elana citi aceste rânduri şiâmbi, satisfăcută. uptura dintre4oliman şi fostul lui favorit era pecale să se producă. Pornit împotrivalui >brahim, uitase că el însuşi îşidorise cu ardoare acest răboi împotriva lui (ahmasp, aliatul lui*arol Euintul. "ar ura pe care

 

o&elana i-o picura perseverent înminte şi confuia creată de amintirilevechii lui prietenii cu >brahim îiafectau #udecata.

Pentru a spori resentimentelepadişahului împotriva prim-ministruluisău, natura se alie duşmanilor acestuia. O violentă furtună deăpadă se abătu asupra imenseiarmate în timp ce trecea printr-undefileu. !enomenul de o furienemaivăută - frig înţepător, vântrece, vârte#uri şi avalanşe, rafalefurioase care urlau ca nenumăratehaite de lupi - umplu de groaă inimasultanului.

 *Dumne&eu ne edeseşte entru c( ne batem cu ali musulmani, /n loc s( c(ut(m mi"loace aşnice de aroiere.8 

 

 în timpul acestei furtuni deăpadă care transformase noaptealiniştită de septembrie într-un iad, îlibi ideea morţii şi spaima de moarte."acă el ar fi murit, strivit de avalanşacare îngropase câteva sute desoldaţi, 9ustafa s-ar fi instalat petron, ar fi alungat-o pe o&elana şi ar fi poruncit să fie ucişi copiii lor.>brahim şi-ar fi păstrat titlul de mare-viir, aşteptând momentul prielnic să-lrăstoarne pe 9ustafa şi să-i ia locul.

%neori, respingea acesteipotee absurde. Poate că îi atribuialui >brahim intenţii pe care acesta nule avusese niciodată. "acă doveilescrise şi, chipurile, semnate de el nuerau decât scrisori falsificate deduşmanii lui, toate

!

Q

acuaţiile aduse împotriva lui ar fi fostanulate.

 

4oliman se însenină cândtrupele lui intrară triumfătoare învestitul oraş @agdad, pe care(ahmasp îl părăsise fără luptă. Această veche metropolă carecunoscuse apogeul sub 2arun al-aşid îşi pierduse strălucirea.9oscheile şi baarurile cădeau înruină, cartiere întregi ofereau unspectacol deolant de părăsire. "oar palatul împărătesc îşi păstrasplendoarea de pe vremuri. 4olimanhotărî ca pe viitor 9esopotamia să fiesupusă administraţiei otomane.

 în sfârşit, luă hotărârea să se întoarcă la *onstantinopol. )ranerăbdător să o regăsească peo&elana. în vreme ce armatatraversa 3urdistanul, trupele lui(ahmasp atacară de mai multe ori, peneaşteptate, ariergarda, bivuacurile,convoaiele de proviii. 4oliman, care

 

 îi luase lui >brahim comanda supremăpentru a-l împiedica să obţină noisuccese, suferi consecinţele acesteideciii fără să sufle o vorbă. ?eloia îl costa scump. Posomorât, priveadrept înainte, spre soarele careapunea, şi se gândea la toţi morţii pecare îl lăsa în urmă. o&elana îl întâmpină ca pe un eu. âdea şiplângea în acelaşi timp, îmbrăţişându-i genunchii.

8 4oarta m-a făcut cea maifericită femeie când m-a aruncat înbraţele tale0 Aşteptam întoarcerea taca un pelerin pierdut în deşert, carecaută denădă#duit o oaă pentru a-şistinge setea0 !ără tine aş muri puţincâte puţin, i după i0 4ingură n-aşmai trăi decât pentru a-i apăra pecopiii noştri0

4oliman îi mângâie părul,chipul, trupul. 9aturiân- du-se,

 

devenise mai frumoasă. @eat defericire, îi adulmeca răsuflareaparfumată.

8 (emerile tale suntneîntemeiate, o&elana0 *ine ar  îndrăni să le facă vreun rău copiilor noştri : 6u uita că sunt încă sultan,stăpânul acestui imperiu0

8 (u eşti cel care uită,4oliman, că ţii în prea#mă un şarpegata să te muşte0 "escotoroseşte-tede acest şarpe0

8 îţi voi împlini dorinţa,o&elana 0 îl voi destitui0 îl voi e&ila într-un cătun îndepărtat, unde va fisupravegheat i şi noapte0

8 4urghiunirea lui nu reolvănimic0 *hiar şi avârlit într-o temniţăsubterană, ţi-ar putea face rău, pentrucă are foarte mulţi partiani. (oţicreştinii din imperiu îl susţin.

 

 Aresteaă->, si creştinii se vor răsculaca să-l eliberei. Până si

M M i M

printre gările tale are simpatianţi.>brahim trebuie să moară0

o&elana pleda cu înverşunaretrimiterea la moarte a marelui-viir.*âtă vreme >brahim trăieşte, ea nu vaputea domni în voie peste spiritulsultanului. 4oliman îşi lăsă braţele săcadă de-a lungul trupului.

8 6u pot ordona să fiee&ecutat, l-am #urat7 ;*ât timp trăiesceu, nimeni nu se va atinge de vreunfir de păr de-al tău0<

o&elanei îi sclipiră ochii.8 9-am gândit la problema

asta. Am cerut părerea acelui ulema Abdul ahman, un călugăr carecunoaşte celemai subtile te&te ale *oranului.*heamă->0 4i ascultă cu

M

atentie cuvintele lui0 #

 

 A doua i, 4oliman îl convocăpe bătrânul Abdul ahman, carecunoştea, de asemenea, artacurteanului perfect. Pe un tonmagistral, răspunse întrebăriipadişahului7

8 Aţi #urat, înălţimea =oastră,că nu-l veţi ucide atâta timp cât veţi fi în viaţă. =iaţa implică un creier vigilent, în plină acţiune. "ar, în timpce dormiţi, spiritul domniei voastre îşipierde vioiciunea. Puteţi poruncimoartea oricui merită, fără să vă încălcaţi #urământul.

*âteva ile mai târiu, >brahimsemnă în numele stăpânului săuprimul tratat politic şi economic cu!ranţa. Acest eveniment fu urmat deun mare banchet, care încununalungile şi laborioasele eforturi alemarelui-viir.

 

 Anumite semne ar fi trebuit să-istârnească suspiciunea marelui-viir.epreentantul =eneţiei solicită oaudienţă la el şi se plânse că solii luifuseseră atacaţi pe drumul sprefrontieră, şi documentele le fuseserăfurate. >ncidente similare au fostsemnalate de diverşi diplomaţi străini.>brahim se folosise adesea de astfelde practici, dar agenţii lui nu-i #efuiseră pe curierii cu pricina.

*âteva ile mai târiu, Afu Aga, un tânăr colonel, fost pa#, numitşef al poliţiei secrete după asasinarealui Abdul Aga, se preentă la >brahimşi îi raportă informaţii tulburătoare."upă o anchetă minuţioasă,descoperise că ustem Paşa seimplicase în domeniul poliţiei secrete. în plus, ţinea o corespondenţă bogatăcu o&elana, prin intermediul *hirei)sther, o moaşă. Această

 

corespondenţă cuprindea deseoridocumente oficiale. !ăcuse aceastădescoperire datorită unui subterfugiu. într-o seară, agenţii poliţiei secrete,deghiaţi în tâlhari, furaseră sacul pecare îl ducea moaşa. Apoi fugiseră înainte ca indiviii care o escortau dela distanţă pe *hira )sther să poatăinterveni.

 Afu puse pe masa de lucru astăpânului său doveile scrise găsite în sac. ecolta era uimitoare. în afaraunui raport al lui ustem despreactivitatea marelui-viir, mai era oscrisoare de la ambasadorul lui!rancisc > care îi mulţumea lui>brahim pentru prietenia pe care odovedise dintotdeauna faţă de!ranţa. %n raport al repreentantului=eneţiei, care preenta *onsiliului înţelepţilor discuţiile sale cu >brahim,figura alături de o plângere a

 

patriarhului *onstantinopolului, care îlruga pe marele-viir să nu autoriee închiderea @isericii creştine a9ântuirii, pe care autorităţile turceştivoiau să o transforme în moschee.

>brahim bănuia de multă vremecoaliarea lui ustem cu o&elana,dar nu-şi închipuise niciodatăgravitatea intrigilor urite împotrivalui. %ra pe care i-o purta favorita nu-lsurprinse. $uptau cu arme inegale.=a reuşi oare să-l convingă pe4oliman de buna lui credinţă : Aşternutul este cel mai sigur aliat alunei femei care ştie să aţâţe simţurilepartenerului ei. >brahim se hotărî săforţee o e&plicaţie deschisă. 4oliman îl privi, cu figura luminată de unâmbet larg.

8 "e când îti anunţi sosirea :$a mine ai avut întot-

# f 

deauna intrare liberă0

 

8 Am impresia, înălţimea (a,că am pierdut încrederea domnieivoastre0 ise el cu gravitate.

'âmbetul sultanului dispăru.8 ) absurd 0 idicol0 "e altfel,

te-am rugat de o mie de ori ca înparticular să nu-mi mai spui înălţimea(a0 Ai uitat de prietenia noastră : 6umai sunt fratele tău :

>brahim îi dădu sultanului hârtiileaduse de Afu Aga şi îi e&plicăprovenienţa lor. 4oliman studiescrisorile una câte una, apoi, vânăt defurie, ridică ochii spre >brahim.

8 )ste a doua oară cândustem îşi depăşeşte drepturile şi încalcă secretele departamentuluitău. 6u voi mai îngădui procedeele luinecinstite.

8 9i se pare cel puţinimprudent din partea unui ministru,reluă >brahim, să încredinţee secrete

 

de stat unei moaşe0 *ine poategaranta că nu lucreaă şi pentru vreoputere străină : *olcăie de iscoadepe aici...

4oliman puse mâinile pe umeriilui >brahim, îl trase spre el şi îl îmbrăţişă.

8 *um ţi-ai putut şterge dinmemorie #urămintele noastre :=isurile noastre din tinereţe : Ascultă-mă bine0 =oi cere ca o&elana să încetee această corespondenţă cuunul dintre miniştrii mei. *ât despreustem, îl voi destitui. îl voi e&ila într-un sat pierdut prin munţii Armeniei.4au vrei să poruncesc #udecarea lui în faţa unui consiliu de răboi :

8 înălţimea (a hotărăşte.8 >ar titlul acesta : Pentru tine

sunt şi voi rămâne 4oliman0 îl îmbrăţişă din nou.

 

8 6oaptea este un sfetnic bun,>brahim0 în seara asta vom lua cina împreună, ca în vremurile bune, şivom hotărî soarta lui ustem.

8 !aci cum vrei, 4oliman 04ultanul îl conduse până la uşă.8 4unt fericit să văd că vechea

armonie domneşte din nou între noi.6imeni nu te va înlocui în inima mea,>brahim 0 *amera ta va fi pregătită cade obicei lângă a mea.

9arele-viir părăsi fericit palatulimperial. 4oliman, dragul lui 4oliman,n-ar fi niciodată în stare să-l trădee06iciodată0 6iciodată 0 "upă lăsareanopţii, urmat de o mică escortămilitară, se duse călare la Leni 4erai.4trăbătu cele două curţi în vreme cegarda imperială îl saluta cu onorurilecuvenite celui de-al doilea persona# alţării. %n ofiţer de ordonanţă îlintroduse în vestibul, unde fu

 

 întâmpinat de şambelan, cu spatele încovoiat respectuos.

8 înălţimea 4a vă aşteaptă0ise el.

"eschise uşa salonului. înpicioare, în mi#locul încăperii decoratecu plăci somptuoase de faianţămulticoloră, 4olimân, cu braţele încrucişate, îl privi âmbind.

8 Am a#uns înaintea ta, ca pevremuri, la 9agnesia. 4ă uităm că peumerii noştri s-au adunat atâţia ani şică bărbile noastre au încărunţit. 4ăne închipuim că suntem încă tineri, foarte tineri, si că viata ne întinde braţele. =ino să

)  H R t  M

te aşei lângă mine04e instalară unul lângă celălalt

pe divan. O armată de pa#i adusedouă mese rotunde din argint încărcate cu mâncăruri scumpe şirafinate.

 

8 ecunoaşte că aici suntemmai bine serviţi decât în

i i

9agnesia, >brahim.8 Prefer mesele modeste şi

simple de atunci, ise viirul, visător. închipuirea copilăriei creeaăfrumuseţe, aşa cum soarele creeaălumina ilei. Păcat că adulţii pierdsinceritatea şi încrederea de carenumai copiii se bucură. =ârstamicşoreaă aceste calităţi care, înochii oamenilor maturi, par niştenaivităţi.

8 4ă vorbim despre lucrurivesele, frate0 =iaţa e scurtă0 "e ce săo stricăm :

?ânditor, 4oliman îl privi pe>brahim. o&elana îl învăţase să-l urască. 6u comitea oareo laşitate nemernică

i  t 

pregătind cu sânge rece ucidereacelui mai bun prieten al său: "acă

 

vrea, femeia poate preschimba ceimai buni prieteni în cei mai crânceniduşmani. 4oliman se întreba uneoridacă nu se lăsa condus ca omarionetă.

8 Am poruncit să fie adus vinde *otnari, cum îţi plăcea altădată,ise sultanul. în schimb, n-amporuncit să vină nici orchestră, nicidansatoare, nici măscărici. =oiam săvorbim despre amintirile noastre şidespre planurile noastre.

4oliman era surprins. 9inţea cuo uşurinţă uimitoare. %rma aproapeinconştient linia de conduită trasatăde o&elana. O glumă reuşită a lui>brahim îl făcu să râdă în hohote. 4erevoltă brusc împotriva proprieihotărâri de a-l ucide. >brahim eratrufaş, lăudăros, iubea bogăţia,ovaţiile mulţimii, onorurile. Primeamită... "ar era singurul care făcea

 

asta : *e om plecat de #os şi a#uns învârf n-ar ceda aceloraşi tentaţii :Pentru că îşi adora pe ascuns vechiuleu creştin, merita să moară:"estituirea, e&ilul nu erau de a#uns : însă o&elana îi cerea moartea0 6uva cere oare, într-o i, moartea lui9ustafa, prinţul moştenitor:

%n frison scutură trupul lui4oliman. >brahim vău paloareaaşternându-se pe chipul prietenuluisău.

8 *e se întâmplă : 6u te simţibine :

4ultanul ridică paharul.8 @a da0 O uşoară ameţeală0

@eau în sănătatea ta, î i M

>brahim09ieul nopţii îi prinse râând şi

glumind. îşi povesteau aventurile dintinereţe, plăcerile de altădată,amintirile cele mai nostime.

 

4oliman e&clamă plin de elan78 6-am chemat muicieni, dar 

asta nu înseamnă că nu doresc să teaud cântând din lăută. încă mai e&istăo lăută alături, în camera ta. *ameraasta care nu şi-a schimbat niciodatădestinaţia...

4oliman părea că vrea săamâne momentul despărţirii. $asemnul lui, un pa# aduse lăuta. Pentrua-i face plăcere prietenului său,>brahim cântă minunat. 4ultanulasculta, transpus, vocea lui caldă şimelodioasă.

"upă ultimul cântec, se îmbrăţişară, apoi se retraseră încamerele lor alăturate. >brahim sedebrăcă şi se vârî în pat. ?ri#ile luise risipiseră. o&elana nu reuşise sădistrugă prietenia care îl lega de4oliman. Adormi repede, fiindcă era

 

obosit. 4omnul îi fu legănat de visefrumoase...

 întors în camera lui, 4oliman ogăsi pe o&elana, care îl aşteptagoală în patul mare, cu aşternuturi dinmătase violetă ce îi puneau înevidenţă liniile trupului, a căruifrumuseţe încă îl tulbura. *ăută dinochi sclavele care îl debrăcau cândera de faţă o&elana. Aceasta se întinse, graţioasă ca o pisică, apoicoborî din pat.

8Acum te voi a#uta eu să-ţiscoţi hainele, aşa cum s-a întâmplat în prima noastră noapte de dragoste.

!iecare gest al o&elanei era odemierdare, fiecare atingere adegetelor ei fine îl e&cita, îi accelerarăsuflarea, îi încălea sângele. întimp ce-l debrăca, îi săruta pieptul,

 

umerii, pântecele. @uele ei coboraudin ce în ce mai #os...

 în aceeaşi clipă, în camera lui,>brahim deschise ochii, treit de ungomot neobişnuit. =ău în #urul luişase muţi ai sultanului, înarmaţi cu #unghere îndreptate spre pieptul lui. Avu senaţia că viseaă urât, dar coşmarul deveni realitate cânducigaşii se năpustiră asupra lui. 4ăridin pat, departe de armele lor, trasecearşaful şi şi-l înfăşură în #urulbraţului stâng, pentru a para loviturile,iar cu mâna dreaptă apucă un taburetdin argint şi-l învârti în #urul lui pentrua-i îndepărta pe agresorii care-lpândeau. *u această armăimproviată îi crăpă ţeasta unuiadintre muţi, iar altuia îi rupse braţul."ar lupta era inegală. >brahim înţelese că nu avea nici o şansă săscape, că prietenul lui cel mai bun îl

 

trădase. $ama unui #ungher îi despicăbraţul drept. 4ângele ţâşni pe covor,pe pereţi. 4e împotrivea cu îndâr#iremuţilor care îl încercuiseră, dar aveade-a face cu asasini profesionişti.%nul dintre ei se avârli la picioarelelui şi, dintr-o singură lovitură, îi reteătendoanele. >brahim cău ca unbolovan. Atunci se aruncară peste elca un roi de lăcuste, deşi continua săse apere, conştient totuşi că erapierdut."in camera lui, 4oliman aueagomotul luptei purtate de >brahim.)ra tentat să intervină pentru a-lsalva, dar puterea lui era înfrântă devalurile de voluptate pe care lestârnea gura o&elanei, risipindu-iultimele rămăşiţe de voinţă. 4eabandonă, învins, în vreme ce încamera învecinată >brahim horcăia,străpuns de loviturile de pumnal.*ând 4oliman gemu, a#uns la

 

paro&ismul voluptăţii, gemetele din ce în ce mai slabe ale lui >brahim încetaseră de#a

ricât de parado&al ar părea,o&elana îl plânse pe>brahim mai mult decât4oliman. 4ultanul pierdea

un prieten care fusese mai mult saumai puţin învechit. îl iubise, îl dorise, îidăruise totul şi îi luase totul. 9aidegrabă forţa obişnuinţei le menţinealegătura. în vreme ce pentruo&elana era moartea unei iubiri cu-atât mai idealiate cu cât nu seconsumase niciodată. 4ă iubeşti întaină un bărbat vreme de ani de ile,

.

O

 

să-l iubeşti cu disperare şi totuşi săfaci imposibilul pentru a-l distruge erao trăsătură de caracter care odeosebea pe o&elana de restulfemeilor. "acă n-ar fi e&istat între ei opiedică de netrecut - lupta pentrusupravieţuirea propriilor copii -,iubirea ei pentru >brahim ar fi înflorit,poate, în pofida riscurilor pe care leimplica.

"upă moartea marelui-viir, îşi închipuia uneori ce întorsătură ar filuat dragostea lor dacă grăunţa ar fi încolţit. "ar aceasta căuse pe unpământ sterp. Acum 9ustafa, fiul lui?ulbahar, trebuia eliminat, cu-atâtmai mult cu cât spri#inul lui cel mai însemnat fusese înlăturat. Armata îladora. Anumiţi generali îi acordau lui9ustafa spri#inul lor. !ie din admiraţie,fie pentru că o detestau pe o&elana.

 

)a îl ura pe prinţul moştenitor şimai mult din cauă că era silită săaccepte, în ciuda reticenţelor sale,superioritatea lui 9ustafa faţă decopiii ei. 4inguru/care i-ar fi putut firival fusese 9ehmed. "ar 9ehmedmurise.

 îl adora pe 4elim - acum fiul eicel mare - pentru că era carne dincarnea ei, sânge din sângele ei, dar,lucidă, îi recunoştea defectele. Atâtavreme cât 9ustafa era în viaţă, 4elimn-ar fi avut nici o şansă să-isupravieţuiască. )ra un fel decondamnare la moarte cu amânare.@aiaid, deşi înestrat cu calităţi multsuperioare celor ale 3ui 4elim, nu eranici el în măsură să se anga#ee într-o luptă contra lui 9ustafa. Pentru că9ustafa emana o forţă ireistibilă, caforţele naturii. )ra un adevărat urmaşal rasei lui Osman, adevăr pe care

 

o&elana îl recunoştea cu părere derău. "estinul lui era legat de triumfulimperiului. Avea să-i asiguree&pansiunea, să-i favoriee politica.$ovindu-> pe 9ustafa,ea ataca forţele vii ale (urciei, viitorulei, ascensiunea ei. îsi

C K   F i

răbuna în acelaşi timp tatăl. *ăciinstalarea pe tronul Osmanilor anepotului unui episcop decapitat la9ohâcs era o răbunare. Orăbunare rafinată şi o bătaie de #oc.

$a 4elim, calităţile degenerau îndefecte. >nteligenţa lui se alia cuviclenia, voinţa cu forţele răului,pasiunile cu năravurile proaste.=ârsta avea să-l facă mai înţelept: încădin adolescentă se îmbăta. @ăut cumoderaţie, alcoolul este

C i  ?

un stimulent. $a 4elim, devenise unviciu. Pentru el şi pentru @aiaid

 

 îndrănise să plănuiască uciderea lui>brahim, o ibândă plătită cu lacrimi.o&elana intuise că dispariţia ma-relui-viir avea să ducă la complicaţii.6u se înşelase.

9oartea violentă a lui >brahimprovocă stupoare. Pentru a respectaceremonialul, marele demnitar fusesestrangulat după ce îşi pierduse totsângele în urma rănilor.

*reştinii îşi plângeau ultimulapărător. 9usulmanii tradiţionaliştiaprobau e&ecutarea acestui renegatcare-i susţinea în taină penecredincioşi. Pentru omul de pestradă, obişnuit cu schimbareafrecventă a marilor-viiri, >brahimpărea să fi monopoliat aceastăfuncţie, ceea ce deran#a vechileobiceiuri. Pretendenţii la acest postblestemat se înghesuiau de#a, fără să

 

ţină seamă de trista e&perienţă apredecesorilor lor.

o&elana comenta, râând,neliniştea lor7

8 Aleargă după moarte cafluturii de noapte atraşi de lumină.

 în mediile diplomatice, sfârşitulbrutal al lui >brahim provocă îngri#orare. *ancelariile străine ştiaucă el era adevăratul stăpân al politiciie&terne. =eneţia pierdea un mareprieten. !rancisc > se temea de orăsturnare a politicii (urciei faţă de!ranţa. Până şi Polonia, usia, tătariidin *rimeea, 9oldova - ţările prietene- aruncau priviri înspăimântate spre*onstantinopol.

>mensa avere a lui >brahim afost confiscată în folosul vistierieiimperiale. 2adice constată cuamărăciune că, deşi îi acordasespri#inul ei aparent deinteresat,

 

o&elana se folosise de ea pentru a-iucide soţul. *a şi răposata 9alfirudupă e&ecuţia lui !erhat, primi o dotămodestă şi un mic apartament la )s/i4erai, avanta# neînsemnat faţă deceea ce pierduse. edeveni o simplăprinţesă imperială, tratată cucondescendenţă de demnitariiharemului şi ignorată de odalisce.(urhan o evita cu îndărătnicie. 6u-iputea ierta aerele de superioritate depe vremea măreţiei răposatului săusoţ. o&elana o primea rareori şiavea gri#ă să o e&pediee de fiecaredată sub prete&tul treburilor grabnice.

9ai devreme sau mai târiu,secretele cele mai bine păitesfârşesc prin a fi devăluite. olulhotărâtor al o&elanei în căderea lui>brahim ieşi la iveală. "acă înainte de întâmplarea aceasta era detestată,acum era temută de toată

 

lumea. 4i întrucât vonurile carecirculă se înfrumuseţeaă

i M

cu e&agerări, a#unse să fie învinuităde moartea sultanei-vali- de, deotrăvirea lui 9alfiru şi a lui 3assem,precum şi de sfârşitul violent al lui!erhat. 4e icea că voise să leelimine pe prinţesele imperiale şi pecumnaţii ei încă în viaţă pentru a faceun gol în #urul sultanului, astfel încâtsă-l poată conduce în voie. 4epresupunea că victima următoare vafi 9ustafa şi că o&elana pregăteade#a terenul pentru a-l instala pe4elim în locul lui. > se atribuia o fraăcinică7 ;Prefer să-l văd pe 4elimaplicându-i legea fratricidă lui @aiaid,decât să asist - în virtutea aceleiaşilegi - la uciderea amânduroraporuncită de 9ustafa.<

 

 A5as Paşa moşteni funcţiamarelui-viir. ustem, susţinut deo&elana, a#unse ministru al!inanţelor, post important, care îiconferea puteri e&tinse. încă de lainstalarea lui în fruntea nouluidepartament, ustem avu gri#ă să-şiamelioree rapid propria situaţiematerială. începu prin a creşte ta&eleşi a micşora importurile, ceea ce îlfăcu nepopular încă de la început."ar nu se putea lecui. Prote#at defavoarea imperială, pretindea partealui în toate schimburile comercialeimportante. îşi asigura, prinintermediari sau chiar în mod direct,monopoluri care îi aduceau venituriconsiderabile.

"eşi reşedinţa ei oficială era la)s/i 4erai, o&elana îşi petrecea dince în ce mai des nopţile la Leni 4erai.%neori, rămânea şi în timpul ilei

 

alături de augustul ei stăpân, alegândca din întâmplare ilele în care se întrunea "ivanul. "in lo#a ei cu gratii,asista cu interes la desfăşurareadebaterilor.

 în timpul unui consiliu de răboi,3hair ed-"in @arbarossa îi propusesultanului invadarea >taliei, pe care ocompară cu un fruct copt, care nuaşteaptă decât să fie cules. >deea îlseduse pe 4oliman şi îi inspiră visuriromantice o&elanei. "acă oma eracucerită, va şti să-l convingă pesultan să o ducă pe malurile (ibrului.*e ibândă ar fi să străbată, în litieraescortată de garda imperială, cel maifrumos oraş din lume0 4ultanul şi fiiilui vor defila călare pe străile plinede oameni. "ar perspectiva de avedea stindardul verde al Profetuluifluturând peste =atican îi îngheţăentuiasmul.

 

9oartea lui >brahim avurepercusiuni directe asuprarelaţiilor turco-venetiene. 4oliman,sfătuit de @arbarossa si

R i  )   i

de A5as Paşa, declanşă ostilităţile împotriva 4erenissimei epublici. $arândul lui, @arbarossa, după cetrecuse prin foc şi sabie proprietăţileveneţiene din arhipelag, drobi laPrevea flota spaniolă, comandatăde Andrea "oria. "upă acest succescare impuse supremaţia navalăotomană în 9area 9editerană,@arbarossa îi oferi sultanului - care seafla, în fruntea armatei sale, în9acedonia - un milion de monede deaur, două sute de băieţi şi fete şi opradă de răboi enormă, cărora li seadăugau treieci şi şase de nave derăboi creştine capturate la Prevea.

"in încăperile ei de la )s/i4erai, o&elana urmărea pe hărţile

 

trimise de ustem faele acesteicampanii strălucite. în afara veştilor bune, cu care ploua din toate părţile,primi stupefiată înştiinţarea despre otentativă de ucidere a sultanului, carese afla în cartierul său general."emian, şeful unei bande de tâlharicare-şi făcea veacul în munţii din împre#urimi, se strecurase în toiulnopţii până la intrarea cortuluiimperial. însă trosnetul unei rămurelesub paşii lui le devălui gărilor preenţa sa şi acestea îl capturară.4upus torturii, muri sfârtecat, fără săscoată un ţipăt şi fără să denunţenumele complicilor săi.

)&altat de victoria de laPrevea, 4oliman porunci ooperaţiune navală de mareanvergură. !lota turcească trebuia săstrăbată Oceanul >ndian şi să-şi însuşească negoţul maritim cu >ndia

 

şi )&tremul Orient, monopoliat deportughei. >brahim îi sugerase demultă vreme această idee şi îipropusese chiar săparea unui canal între 6il şi 9area oşie, încredinţăcomanda supremă a e&pediţiei lui4uleiman Paşa, guvernatorul)giptului, navigator e&perimentat şicurtean abil, care îşi pusese serviciilela dispoiţia o&elanei. $a opteci deani împliniţi, dădea încă dovadă de oenergie ieşită din comun. 4uleimanpromise că-i va alunga pe portugheidin Oceanul >ndian.

o&elana, urmată de doamnaebia, de  kislar agasi   şi de mariledoamne ale haremului, se plimba îngrădina de la )s/i 4erai, fiind salutatăcu respect de odaliscele întâlnite pedrum. îşi aminti de iua aceea atât de îndepărtată în care păşise pentru

 

prima dată pe pietrişul acestor alei, însoţită de?aali, copila aceea din Portofino,care râdea tot timpul. 9ai era ofată, al cărei nume îl uitase.o&elana era descumpănită,speriată şi mai ales ruşinată dupăacea e&aminare brutală a intimităţiiei făcute de  kislar agasi.  Acelaşikislar agasi   - acum mai greu, maibuhăit - care alerga după ea, umil şigrăbit ca un câine de paă.o&elana îşi aminti că seintersectase pe aleea aceasta cumândra şi autoritara 2afsa 2atun,urmată şi ea de un cortegiu alcătuitdin toate marile doamne aleharemului. *ine şi-ar fi închipuit căfata timidă de atunci avea sădispună de o autoritate şi de oputere mai mari decât cele alesultanei-valide :

 

)a, o&elana, şi persona#elecare o încon#urau erau acumaproape aceleaşi. (impul apăsaseasupra trupurilor lor şi săpase riduripe chipurile lor. Kislar agasi   purtaacelaşi cercel cu smarald. "oamnaebia se rotun#ise, în pofida dorinţeisale de a-şi menţine supleţea şi înpofida e&erciţiilor de gimnastică pecare le practica în fiecare i. Pealeea aceasta o&elana auisepentru prima dată strigătelemueinului, anunţând rugăciunileilnice.

"e atunci străbătuse un drumlung, trecuse prin ani plini defericire si umilinţă, de triumfuri siamărăciune. Avea să îmbătrâ-

M M M M

nească, la fel ca sultana-valide,privind cu geloie ascunsă fetelecare burdau în #urul ei. "e#a începuse să le invidiee.

 

o&elana alungă acestegânduri triste, căci trecerea timpuluinu înveseleşte inima. !iecaresecundă care se scurgea o apropiapuţin de moarte, de sfârşitul acestadecare fiinţele omeneşti se tem, ştiindtotodată că nu e&istă

M C M C

mi#loace de a-l împiedica."eodată o vău pe *hira

)sther alergând spre ea. 4ărmanafemeie0 @ătrâneţea o urmărea şi peea0 )sther nu căra după ea, ca deobicei, sacul ticsit de scrisoriletrimise regulat de ustem. 9oaşa,atât de tulburată încât uită să osalute pe o&elana, bolborosi78 *iuma0 *iuma s-a răspândit înoraş, înălţimea =oastră 0 *iuma s-aabătut peste noi

0o&elana o privi mirată.8 )şti sigură :

 

8 Am văut o vecină murindsub ochii mei. 6-am atins-o. Auspălat-o două bătrâne, înainte de înmormântare.

8 1tiau că au de-a face cu ociumată :

8 6u0 *redeau că e moartenaturală. "ar eu am văut cărbunelepe buele moartei0

"oamna ebia interveni cucalm7

8 "ar dacă era cevanevătămător :

)sther se încăpăţână.8 ) ciumă0 9ă pricep08 %nde se întâmplă asta :

 întrebă  kislar agasi , care ţinea lapropria piele.

8 în )minu, cartierul portului,unde locuiesc eu.

o&elana se întoarse cătrekislar agasi.

 

8 9ahmud, du-te să veidespre ce e vorba0 =reau să afluadevărul0 "u-te repede0

;?eneralul< fetelor se îndepărtă în fugă. "oamna ebia îi vorbi cublândeţe o&elanei.

8 6u-ţi face gri#i0 Oraşul acestae aşeat la răspântia a treicontinente. Aici a#ung fără încetarenave, mărfuri, sclavi, pelerini,corăbieri sosiţi din întreaga lume.)pidemiile vin şi pleacă în valuri. 4eumplu câteva gropi comune, dupăcare totul reintră în normal.

"eşi era de origine creştină,doamna ebia adoptase fatalismulturcesc.

8 "acă e într-adevăr ciumă,trebuie să-mi scot copiii din*onstantinopol0 ise o&elanacuprinsă de nelinişte. "in fericire,4elim e în 9acedonia, cu tatăl lui.

 

8 4ă aşteptăm raportul luikislar agasi , spuse doamna ebia, înainte de a trece la măsuri e&treme.

8 ) ciumă0 susţinu vehement*hira )sther. 6imeni nu mă poateconvinge că nu e aşa0

8 4ă ne întoarcem la mine înapartament0 propuse o&elana.

8 )u plec, răspunse *hira)sther. Poate că m-am molipsit. 6uvreau să transmit boala copiilor domniei voastre.

4alută, apoi se îndepărtă îngrabă. o&elana se duse înapartamentul ei, urmată de doamnaebia, şi intră în camera copiilor. "ar nu-i găsi acolo.

8 %nde sunt : o întrebă ea peguvernanta care făcea ordine încamera ticsită cu păpuşi.

8 4e #oacă în curte0

 

8 Adu-i în casă 0 4i să nu maiiasă din cameră0

f 

Kislar agasi se  întoarse, curăsuflarea tăiată, două ore mai târiu.

8 4-ar părea că moaşa )sther are dreptate, ise el şter- gându-şi cuo batistă de mătase fruntea acoperităde sudoare. Au fost semnalate caurisuspecte în ?alata, @alat, (op 2ane,cartiere îndepărtate unele de altele.Oamenii înstăriţi au început de#a săpărăsească oraşul. 4e instaleaă încasele lor de vacanţă, de pe malurile@osforului sau la %s/udari.

8 *opiii mei să fie trimişi laseraiul de la %s/udari0 poruncio&elana.

8 9ă voi ocupa îndată de asta08 (rebuie evacuate toate

odaliscele0 ise o&elana.Kislar agasi   dădu ochii peste

cap, înspăimântat.

 

8 ) imposibil0 "e-a lungultimpului, asupra *onstantinopolului s-au abătut nenumărate epidemii. "ar haremul n-a fost evacuat niciodată.

8 Atunci, voi rămâne aici0 6u lepot abandona 0

8 angul domniei voastre vă îngăduie să părăsiţi haremul pentru acăuta adăpost la %s/udari.

o&elana scutură din cap.8 ămân cu fetele0 Am hotărât0 în general, constantinopolitanii

acceptau flagelurile cu resemnare. "edata aceasta, ciuma lovi cu o violentăneo- bisnuită. 6umeroase caurifuseră semnalate în cartierele4uleman5e, 2asse/i "avud Paşa, Al9e5dani şi !atih.;4pecialiştii< pretindeau că boalaatingea îndeosebi cartierele sărace,suprapopulate, împre#urări care înlesneu mo- lipsirea. )&ploia

 

epidemiei a fost atât de puternică şide rapidă, încât puţini bogaţi avurătimp să părăsească oraşul.

"easupra )s/i 4eraiului pluteaun fum gros, acru, aproapeirespirabil, care acoperea luminasoarelui.

8 4e aprind focuri pentru aalunga boala, îi spuse kislar agasi o&elanei. 4unt aprinse şi pentru aarde haineleciumaţilor morţi.

M M

8 Aici suntem în siguranţă, îşidădu cu părerea doamna ebia.'idurile încon#urătoare ne ioleaă delumea e&terioară.

o&elana ar fi vrut săprimească veşti de la copiii ei, dar în #urul *onstantinopolului se alcătuiseun cordon sanitar nevăut, dar foarteeficace. (oate legăturile cu e&teriorulfuseseră tăiate. 2rana lipsea, căci

 

ţăranii nu îndrăneau să se apropiede oraşul blestemat, deşi li se ofereade ece ori preţul mărfurilor lor. Kislar agasi  aducea veşti sumbre.

8 >nfirmeriile nu mai au undesă primească bolnavi. 4untabandonaţi pe străi sau pe saltele încurţile caselor lor. ?roparii nu maiprididesc cu lucrul. Portul, armurăria,topitoriile, şantierele navale şi-au încetat complet activitatea. (oateambarcaţiunile, toate navele suntimobiliate de-a lungul cheiurilor.(otul e paraliat.

O veste de ultimă oră umplu deuimire )s/i 4eraiul. *adiul*onstantinopolului şi marele-viir  A5as Paşa căuseră pradă ciumei.

2aremul scăpă de ciumă."oamna ebia avusese dreptate.

 

4oliman se afla în 9acedonia, însoţit de fiii lui, 9ustafa şi 4elim,când fu anunţat de declanşareaepidemiei. 4e întoarse posomorât la%s/udari şi, spre marea lui fericire, îşigăsi copiii teferi. Apoi se duse la*onstantinopol, trecând de cordonulsanitar. )ra nerăbdător să oregăsească peo&elana, să o îmbrăţişee şi să ofelicite pentru cura#ul ei. Amândoiplânseră de bucurie.

"upă sosirea lui 4oliman încapitală, epidemia îşi pierdu dinvirulenţă. *aurile noi se răriră, ca şicum padi- şahul, repreentantulcalifului pe pământ, sub#ugaseflagelul. *iuma, care se hrănise la*onstantinopol cu peste cincieci demii de victime, îşi luă borul spre altetărâmuri.

 

*apitala imperiului îşi reluăactivitatea normală. Prăvăliile şibaarurile, armurăria şi şantierelenavale, moscheile îşi redeschiserăporţile. ?loatele inundară străileDtărâmurile*ornului de Aur, @osforului si 9ării9armara fură invadate de

Q i

nenumărate clădiri, bogat împodobite,care aduseră o notă proaspătă deveselie. $ufti Paşa primi sigiliulmarelui-viir.

9orţii au fost repede uitaţi.*iuma nu mai era decât o amintiretristă.

"upă toate aceste emoţii,o&elana se studie în imensa oglindăveneţiană care îi împodobea camera.)ra încă frumoasă, dar cei treieci deani împliniţi o puneau într-o posturănefavorabilă în haremul în care media

 

de vârstă era de şaispreece ani.(enul ei, deşi catifelat, îşi pierdusestrălucirea şi prospeţimea, riduri fine,aproape inviibile, îi apăreau încolţurile ochilor strălucitori, buele seofiliseră uşor, bărbia i se îngreuna.4ânii ei, deşi rotuni şi aţâţători, îşipierdeau semeţia. îşi păstra liniilepure ale trupului datorită e&erciţiilor de slăbire pe care şi le impunea.

"oamna ebia, care găsise o înlocuitoare pentru scumpa ei 4orai,reintră în graţiile o&elanei. îi înţelegea temerile şi, a#utată de *hira)sther, îi făcea rost de unguente şipoţiuni, căci practicile magice eraufoarte apreciate de femeile care voiausă alunge cu orice preţ bătrâneţeaameninţătoare.

4upraintendenta aducea de la=eneţia, de la oma şi de la Parisnumeroase albume decorate cu

 

gravuri deocheate sau chiar foartee&plicite care, la fel ca şi 3ama 4utra, îmbogăţeau viaţa intimă a cupluluiimperial, prin imaginile care sugerauposturi e&travagante. o&elana încer-case mai multe poiţii noi, care îl încântară pe sultan. îi arătă sursele eide inspiraţie amoroasă, care îlamuară copios.

Printre culegerile aduse dedoamna ebia, o&elana descoperiun grup de şaispreece gravurisemnate de ?iulio omano, gravatede un anume 9arcantonio aimondişi comentate de Aretin. 4emnătura luiomano îi redeşteptă interesul, întrucât pictorul acesta însemnapentru ea nu numai un artist de maretalent şi autorul primului ei portret, cişi creatorul acelei oglini conve&ecare simbolia viaţa ei parado&ală desuverană şi prionieră. îi ceru

 

doamnei ebia să-i furnieeinformaţii despre viaţa şi opera luiomano.

 Apoi o&elana hotărî săstrângă laolaltă familia imperialăpentru a sărbători întoarcereapadişahului la *onstantinopol, dupăsuccesul ultimei sale campanii, şi înaintarea lui $ufti Paşa la rangul demare-viir, ca urmare a morţii lui A5asPaşa. 4tabili programul serbării dupăprotocolul hotărât de 2afsa 2atun,pentru ca obişnuinţele sultanului sănu fie deran#ate cu nimic.

*e mai rămăsese din familie seadună în aşteptarea sultanuluiDprinţesa (urhan şi $ufti Paşa,9ustafa Paşa, văduvul lui 3assem,precum şi 2adice care îşi pierdusearoganţa după moartea lui >brahim. Acum (urhan, soţia prim-ministrului,era cea care o privea de sus.

 

8 Ar trebui să te recăsătoreşti,mica mea 2adice0 4uleiman Paşa ar fi o partidă bună 0

2adice făcu ochii mari, îngroită.

8 "ar are opteci de ani0 1i eatât de gras că nu poate să meargădecât a#utat de doi ofiţeri0

8 !ratele nostru îl tine la marecinste. 4ituatia ta s-ar 

M M

 îmbunătăti. 4ă fii văduva lui >brahimnu e o recomandare

i

prea bună. 6u am dreptate, dragamea o&elana :

 în sfârşit, sultanul îşi făcuapariţia, urmat de prinţii 9ustafa şi4elim. "upă salamalecuri, 4oliman, într-o dispoiţie e&celentă, îi făcusemn o&elanei să se aşee pedivan lângă el. Apoi începu ospăţul, în timp ce orchestra de orbi cânta însurdină, pentru a nu deran#a

 

monologul sultanului. Acesta lăudaisprăvile lui 4uleiman Paşa.

8 $a Aden l-a invitat pe regeleOmar >bn-"aud la un banchet oferit labordul navei-amiral. "upă desert, l-aarestat şi l-a spânurat de catarg.4ărmanul Omar, de unde să fi bănuitsă participa la propriul ospăţ de înmormântare : Apoi 4uleiman aatacat oraşul prin surprindere,transformându-l astfel în teritoriuturcesc. Acum se îndreaptă spre>ndia. 4-ar părea că indienii suntsoldaţi foarte proşti. $e vom înghiţiarmata dintr-o îmbucătură.

8 *hiar iceam că 4uleiman ar fi un sot e&celent

M R

pentru 2adice, interveni (urhan.4ultanul ibucni în râs.8 lată o idee bună, 2adice0 în

ciuda celor opteci de ani ai lui, areun viitor strălucit în faţă0

 

$ufti Paşa se înnegură. %ltimafraă a cumnatului său îl nelinişti.Oare era nemultumit de el: ustem,marele

# • ;

favorit al o&elanei, îi pândea de#apostul. )ra sigur că punea la caledistrugerea lui.

!ăcând o asociere de idei,privirea i se opri asupra lui 4elim. Această fiinţă respingătoare, obeă,care mirosea întotdeauna a sudoareşi plescăia în timpul mesei, nu puteasuporta nici o comparaţie cu 9ustafa,prinţ frumos, inteligent, cuteător şiadorat de armată.

4oliman anunţă o nouăcampanie împotriva unui aliat nesigur,Petru areş, prinţ al 9oldovei, carerefua să plătească tributul şi careatacase Polonia, prietenă fidelă a(urciei şi, pentru a pune capac,poruncise e&ecutarea lui Alois ?ritti,

 

după ce-l acuase de spiona# înfavoarea turcilor.

8 îl voi strivi pe prinţul acestamoldovean0 conchise el cu dispreţ.

@ănuielile lui $ufi Paşa laadresa lui ustem erau întemeiate."e multă vreme, acesta hotărâse să-lpiardă, pentru a-i răpi postul. $a scurttimp după sărbătoare, scoase dinsertarele sale mărturii privindcruimile şi perversiunile marelui-viir,fără a uita să menţionee ucidereamai multor prostituate. *rimele n-ar fiprovocat pedepse prea severe, întrucât aceste femei pierdute eraucondamnate de *oran. "ar o&elanaavu gri#ă să-l aţâţe pe sultan împotrivamare- lui-viir. Pe de altă parte,ustem îi trimise scrisori anonime lui(urhan, denunţând numeroaseleaventuri e&tracon#ugale ale soţului ei,

 

 în ma#oritate născocite. ?eloasă,aceasta îi făcu scene dramatice lui$ufti.

 Apoi interveni un incident caredădu foc butoiului cu pulbere. în urmaunei scrisori anonime, marele-viir făcu oviită neanuntată în haremul său.Printre odaliscele lui desco-

M

peri o prostituată care, sub prete&tulcă le vinde parfumuri şi alifii, duceabilete de dragoste între fete şicurteanii lor din e&terior. înfuriat,$ufti se năpusti asupra vinovatei, otrânti la pământ şi îi străpunsepântecele cu pumnalul, în faţa lui(urhan, îngroită, şi a odaliscelor care leşinară de frică, întâmplareafăcu mare vâlvă.

*ând 4oliman se întoarse dincampania lui din 9oldova, (urhan,

 

incitată de o&elana, îl implorăplângând

 o divorţeedesoţulei. FM

4ultanul ar fi şters cu bureteleacest episod, căci aprecia strălucitelefapte de arme ale cumnatului său şilucrările sale de istoric. "ar  o&elana, care cunoştea simpatia lui$ufti pentru prinţul moştenitor, cerudestituirea lui şi condamnarea lamoarte.

4uleiman primi postul de mare-viir. Această numire repreentă odeamăgire atât pentru o&elana, câtşi pentru ustem. "isperat că ratasedin nou ocaia, acesta îşi luă unanga#ament oficial în faţa o&elanei."acă sultanul murea, în următoarele

 

ore avea să-l asasinee pe prinţul9ustafa, instalându-l pe tron peprinţul 4elim.

4uleiman e&ercită puţin timpcea mai însemnată funcţie aimperiului. o&elana îl convinse pesultan că fostul guvernator al )giptuluiera mai necesar în fruntea flotei dinOceanul >ndian. )a puse în valoaremeritele lui ustem. )nergic, integru,sobru, loial, dăduse la iveală trădarealui >brahim, perversitatea periculoasăa lui $ufti şi condusese practicguvernul în timpul marelui viirat al lui A5as Paşa. în felul acesta, ustem, fostul pa# şiamant al sultanului 4oliman, deveni însfârşit prim-ministru. "ar, spredeosebire de >brahim - marele lui rivalştiuse să #oace cartea câştigătoare7favoarea o&elanei

 

.31

  căldură înăbuşitoare, grea,uscată, sufocantă atârnapeste *onstantinopol. @ăile de

aburi nu se mai goleau. în #urulfântânilor publice, oamenii se înghesuiau lacomi de apă rece.=ânătorii ambulanţi de băuturi recica gheaţa făceau avere. ărmurile9ării 9armara erau ticsite de înotători, îndeosebi adolescenţi şicopii mici, care se aruncau cabroaştele în valuri. 4oarele ardea atâtde tare, încât era dureros să mergi înpicioarele goale pe pava#ul încins.6oaptea, constantino- politanii lăsautoate ferestrele deschise şi cei mai

O

 

mulţi dormeau afară. "in câmpiilearide ale Anatoliei veneau rafaletoride de vânt.

4oliman, care nu mai puteasuporta canicula de la*onstantinopol, plecase la vânătoarede mistreţi în pădurea de la @olgrad,pe coasta europeană a @osforului.=ecinătatea 9ării 6egre aducea obriă uşoară care, împreună cuumbra pădurii, crea o atmosferăsuportabilă. 4ultanul dormea în cortulsău, după o i plină, când unşambelan tremurând de spaimă îltrei, speriindu-l.

8 înălţimea (a, arde*onstantinopolul0

4oliman, încă ameţit de somn,e&clamă7

8 *e tot spui acolo :8 *onstantinopolul e în flăcări,

 înălţimea (a0

 

4ultanul sări din pat şi îşi puseun halat adus de un pa#livid de emoţie. >eşi din cort şi văuspre sud, peste vârfurilecopacilor, cerul roşu ca sângele.1ambelanul şi pa#ii de lângă el îlauiră murmurând7

8 o&elana 0... o&elana 0...*urierul care adusese vestea

rămăsese în picioare, ţinându-şi calulde hăţuri. *hipul şi hainele lui erau înnegrite de fum şi sudoare.

8 ) un incendiu mare : întrebăsultanul tras la faţă.

8 !ocul s-a întins în cartierulportului, pe malul de #os al *ornuluide Aur.

8 4ă mergem0 poruncisultanul, săltând pe un calfără să-si mai schimbe hainele.

M

%rmat de şambelan, de pa#i şide un detaşament de gări călare, se

 

repei spre *onstantinopol. (raversă în galop @u5u/ "ere, (arabia, Leni3eui, umeli 2issar şi @ebe/,localităţi de vară înşirate în mi#loculgrădinilor de pe malurile @osforului.Oamenii ieşiţi în pragul caselor priveau uimiţi cerul îmbrăţişat deimense flăcări mişcătoare.

Pera si ?alata erau intacteX dar oamenii, înfricoşaţi,

M F M M M' 

ieşeau în goană de pe străduţe. înschimb, pe partea cealaltă a *ornuluide Aur focul făcea ravagii. !lăcărilepăreau să ibucnească dinmăruntaiele pământului, ca pentru adistruge noua 4odoma.

4ultanul traversă *ornul de Aur.*asele care mărgineau cheiurileardeau ca nişte torţe, răspândind ocăldură sufocantă. "in când în când,clădirile se prăbuşeau, înălţând sprecer milioane de scântei. O gloată

 

istovită, în care se amestecausinistraţi, pompieri, poliţişti, curioşi şipungaşi alerga, se întretăia, se agita,aparent fără ţintă, căci a încerca săstingi flăcările părea de neînchipuit.

%n ofiţer de poliţie îl recunoscupe sultan, se opri şi îl salută, foarteimpresionat de preenţa lui.

8 "oar cartierele portului ard : întrebă suveranul.

8 "in păcate, o mare parte dinoraşul de #os a căut pradă flăcărilor.Palatul imperial a fost cruţat datorităidurilor înalte, care îl ioleaă decasele incendiate din #ur.

8 4i )s/i 4erai : 4tii cumvadacă )s/i 4erai e intact :

H >

8(ot ce ştiu e că şi cartierul învecinat cu 4errad#hane e în flăcări0

8 Poti să mă conduci la )s/i4erai :

i

 

8 =oi face tot ce-mi stă înputeri, înălţimea (a0

8 Atunci, ia unul dintre caii meişi hai0 (e urme0

%n pa# îi cedă armăsarul săupoliţistului, care îl încălecă imediat şi porni în galop sprecentrul oraşului. !u silit să facă maimulte ocoluri, pentru că anumitestrăi erau blocate de case prăbuşite,care ardeau încă. *onstanti-nopolitanii erau atât de absorbiţi întreburile lor, încât nici nu observarătrecerea împăratului. Pulpanahalatului său luă foc de la o scânteie,dar un pa# stinse flăcările cu mâinilegoale.

=ântul care sufla dinspre Anatolia aţâţa focul. Poliţistul reuşi,după un mare ocol, să a#ungă înapropierea )s/i 4eraiului. în ciudaeforturilor pompierilor, halebardierilor,

 

grădinarilor şi eunucilor, care luptau împotriva incendiului cu pompe deapă sau făceau lanţuri umane pentrua duce găleţile de apă, aripa de vestşi corpul central luminau cu flăcărilelor grădinile şi curţile. Odaliscele,sclavele, doamnele haremului alergau înnebunite, fără a uita să-şi acoperechipurile. $a ferestrele ultimului eta#,fetele surprinse de incendiu, fără să fiavut vreme să coboare, agitau braţelestrigând după a#utor. O odaliscăavând veşmintele în flăcări se aruncă în gol.

4oliman se bucură să-igăsească pe o&elana şi pe copii laadăpostul unui mare id împre#muitor. în #urul lor se agitau  kislar agasi   şilocotenenţii lui, precum şi un marenumăr de pompieri care aruncaupeste ei găleţi cu apă, pentru a lemenţine hainele umede.

 

*omandantul pompierilor raportă că vântul împrăştia incendiulşi că )s/i 4erai nu putea fi salvat. Atunci sosi ustem Paşa, urmat de întăriri.

8 Leni 4erai a scăpat decalamitate datorită vecinătăţii cumarea. Propun ca înălţimea 4a, prinţiişi prinţesele imperiale să fie conduşi în portul acesta, unde vor fi laadăpost de orice pericol.

4ultanul încuviinţă planul.8 =om muta tot haremul la Leni

4erai0 =a fi loc destul pentru toateaceste sărmane femei0

o&elana sărută cu afecţiunemâna padişahului.

8 "umneeu este îndurător cunoi, 4oliman 0 *hiar şila neca binevoieşte să ne unească 0

F

 

ustem se înclină ceremonios,ca şi cum s-ar fi aflat la o festivitateoficială.

8 înălţimea (a, am studiat undrum sigur, care ne va duce fărăprobleme la Leni 4erai0

Kislar agasi  interveni, neliniştit78=oi avea gri#ă ca toate fetele

să fie cu chipul şi mâinile acoperite,pentru ca privirile trecătorilor să nu lepoată pângări pudoarea feciorelnică.

9arele maestru al eunucilor negri era mai preocupat deascunderea trăsăturilor fetelor decâtde siguranţa acestora. "acă una saudouă vor cădea victime incendiului,acest lucru nu putea fi atribuit decâtfatalităţii.

>nstalarea o&elanei si aharemului la Leni 4erai făcu

i

 

mare vâlvă printre constantinopolitaniimereu gata să critice.

8 "e-acum sultanul nu va maifi stăpân la el acasă0

8 4oliman nu este soţul, cisclavul ascultător şi supus alo&elanei0

8 4oliman si-a schimbatnumele0 Acum îl cheamă

i

sultanul o&elana0"oar toate aceste glume

e&primau o fărâmă de adevăr.o&elana nu lipsea de la nici oreuniune a "ivanului. *ând 4olimanpleca la vânătoare, ea era cea carese aşea în spatele ferestrei cuăbrele, urmărea debaterile, apoi îipovestea sultanului tot ce auise,adăugând propriile comentarii şipăreri. Această supravegherepermanentă îi sâcâia pe viiri, care se

 

temeau mai puţin de sultan decât decuplul o&elana - ustem.

$ufti Paşa, mare cunoscător alistoriei >mperiului oman, o comparape o&elana cu Agripina, mama lui6ero, care conducea oma a#utatăde libertul ei, Pallas. Adăuga chiar cănu va pieri la fel ca Agripina, întrucâtera mai abilă şi mai vicleană.

*uvintele lui a#unseră laurechile o&elanei. într-o seară, dupăo masă copioasă, $ufti îşi dădu ultimasuflare plângându-se de arsuri atrocela stomac.

 Ascensiunea fulgerătoare ao&elanei şi mutarea ei la palatulimperial deşteptară bănuieli. 9aimulte focare de incendiu ibucniseră în acelaşi timp. *el de la )s/i 4eraifusese deosebit de violent. =echiulpalat trebuia refăcut din temelii pentrua putea fi locuit din nou. 4e şoptea că

 

ustem ar fi dat foc capitalei, pentrua-i oferi o&elanei ocaia de a seinstala definitiv la palatul imperial.

$a Leni 4erai, un grup dearhitecţi, sub îndrumarea vestitului4inan, conducea construireanumeroaselor pavilioane menite săadăpostească cele trei sute de femeiale lui 4oliman, armata de eunucinegri şi roiul de slu#nice care îndeplineau treburile casnice. Apartamentul amena#at pentruo&elana cuprindea tot ceconcepuseră mai frumos, mai scumpşi mai rafinat artiştii decoratori din*onstantinopol.

4oliman voi să profite de ocaiepentru a reconstrui oraşul şi pentru a-i reda strălucirea vechiului @ianţ."e#a ;marele 4inan< primise maimulte comeni, printre careconstruirea unei moschei minunate,

 

menite să adăpostească osemintelesultanului şi pe cele ale o&elanei.Podurile, spitalele, caărmile, şcolileşi apeductele urmau să îmbogăţească oraşul.

"ar noile complicaţii politice nu-i îngăduiră lui 4oliman să se dedicenumai plăcerilor spiritului. >eronim$as/i, care susţinuse caua lui'âpol5a, se certă cu regescul săustăpân şi, ca să se răbune, îidenunţă sultanului pactul secret încheiat între regele %ngariei şi!erdinand de Austria."acă se întâmpla să moară fărăurmaşi, regatul lui 'âpol5a avea să-irevină lui !erdinand, fără a ţine contde drepturile (urciei. "ar cu puţintimp înainte de a muri, 'âpol5a,capricios ca de obicei, se căsătorisecu prinţesa >sabella, fiica regelui

 

Poloniei. Aceasta adusese pe lumeun fiu, loan-4i- gismund. *âteva ilemai târiu, fericitul tată muri, lovit deo criă de inimă.

 în virtutea tratatului semnat curăposatul rege loan, arhiduceleinvadă %ngaria şi îi alungă pe>sabella şi pe fiul ei, care se refugiară în (ransilvania. $a auirea acesteiveşti, chipul sultanului se înroşi defurie.

8 >ar blestematul ăsta de!erdinand : =oi trimite o armatăputernică împotriva lui şi-l voi strivi0

o&elana, care nu lua niciodatădeciii la repeeală, îl convinse să serăgândească.

8 (ermină mai întâi negocierilede pace cu =eneţia, umilită şi rămasăaproape neputincioasă după înfrângerea de la Prevea, ca să ai

 

mâinile libere când porneşti împotrivalui !erdinand.

4oliman recunoscu #usteţeaacestui raţionament. în tinereţe,avusese nevoie de trupul o&elanei,acum avea nevoie de #udecata eirece şi de luciditatea ei.

)a conducea din umbră politicaimperiului, prin intermediul luiustem, care îi e&ecuta orbeşteordinele. în acelaşi timp, îi lăsa lui4oliman iluia că oferă el însuşisugestiile dorite de ea.

 Ambasadorii trufaşei =eneţii sepreentară umili la *onstantinopol.6egocierile aveau loc în sala"ivanului, pentru ca o&elana săpoată urmări de la fereastra eidiscuţiile diplomatice. *onferinţaaceasta de pace era o farsă, căciturcii aveau toate cărţile, datorită

 

ambasadorului !ranţei la =eneţia. încele din urmă, =eneţia, redusă la rolul

= t ' # ' 

unei puteri maritime de mâna a doua,semnă un tratat de pace ruşinos. "ar  întâmplarea aceasta avu urmări.*arolEuintul, scandaliat de înfrângereade la Prevea, îi porunci lui Andrea"oria să pornească din nou pe mare.*reştinii voiau să-si ia revanşa.

M F F

Primind în sfârşit ;părereafavorabilă< a o&elanei, 4olimanlansă o campanie-fulger împotrivaforţelor austriece care invadaseră%ngaria. în acelaşi timp, o&elana încercă să domoleascăresentimentele lui 4oliman împotrivaregelui Poloniei, care îndrănise să omărite pe fiica lui, >sabella, cu loan'âpol5a, fără să ceară încuviinţareasueranului său.

 

o&elana voia să cruţe Poloniade oroarea unei invaii turceşti. $acererea ei, dusă de un agent secretregelui 4igismund, acesta declară cănu avea nici o intenţie să seamestece în treburile interne ale%ngariei.

 în fruntea armatei saleimpunătoare, 4oliman se apropia de@uda, când o veste trimisă deo&elana îl însenină. !orţelee&pediţionare considerabile trimise de*arol Euintul împotriva Algeruluisuferiseră o înfrângere umilitoare. Ofurtună le scufundase o sută de nave,şi infanteria spaniolă, debarcată pecoasta africană, se lovise de oreistenţă încrâncenată. @ătălia se încheiase prin înfrângerea creştinilor.*arol Euintul fusese la un pas de a ficapturat. "oborât de nenorocireacare se abătuse asupra lui, şi-ar fi

 

aruncat coroana în mare,murmurând7 ;"u-te, biată #ucărie0 !ieca un suveran mai norocos să teobţină şi să te poarte0< o&elanaadăugase7 ;"e ce n-ai fi tu suveranulacela, 4oliman : =ictoria te aşteaptăcu braţele deschise0<

9area armată otomanăpătrunse în %ngaria, împrăştiindtrupele austriece şi unităţile ungureştidornice de independenţă. $a sfârşit,sultanul anunţă )uropei uimite că, de-acum înainte, %ngaria va face parteintegrantă din >mperiul Otoman. Apoiatenţia lui se îndreptă către prinţesa>sabella care, tremurând de frică,aştepta să i se hotărască soarta.4oliman o aduse la *onstantinopol, împreună cu fiul ei.

8 6eamul lui 'âpol5a mi-aadus numai necauri, declară el în

 

faţa "ivanului. 9ă gândesc să-i ţinostatici pe >sabella şi pe fiul ei.

8 !emeia aceasta şi copilul eitrebuie să putreească în temniţacelor 1apte (urnuri, propuse 9ehmedPaşa, fostul guvernator al@elgradului.

"in lo#a ei ăbrelită, o&elanaurmărea gânditoare debaterile.4eara, când se întâlni cu 4oliman lacină, îi vorbi pe un ton cât mai paşnic7

8 6u e drept să-i condamni pe>sabella şi pe fiul ei pentru o greşealăcomisă de soţul şi de tatăl ei. ?loriata va fi pătată pe vecie dacă prinţesaşi copilul vor fi lipsiţi de protecţia pecare i-ai acordat-o sub #urământ lui'âpol5a. =ăduva şi fiul moştenescdrepturile regelui mort. !ii mărinimos,4oliman0

 Admise argumentele ei, dar numai parţial. 9icul prinţ avea să

 

domnească în (ransilvania, subregenţa mamei lui, în calitate de vasalal imperiului. în noaptea aceea,o&elana se gândi la regele4igismund şi la regina @ona. *ine ar fi ghicit că mica poloneă pe care ocunoscuseră la familia ablonos/iva avea într-o i puterea de a-i scăpade temniţă pe fiica şi pe nepotul lor:

4oldaţii 4fântului >mperiuomano-?erman, învinşi de 4olimanpe mare şi pe uscat, căură îngenunchi. %miliţi, e&asperaţi, reduşi laneputinţă, *arol Euintul şi fratele săucerură pace. (ratatul fu semnat înKJI^. *reştinătatea ăcea lapicioarele >slamului.

o&elana se apropia depatrueci de ani. )ra silită să-şivopsească des părul. idurile încăfine, mascate de creionul de ochi,

 

erau eclipsate de strălucirea ochilor.6umai colţurile lăsate ale gurii îitrădau vârsta. îi era frică să îmbătrânească, să-şi piardă nurii, sănu mai fie pe placul sultanului. Acestao iubea încă, iar afecţiunea pe care i-o purta nu se deminţise niciodată."ar o chinuia neliniştea, cu atât maimult cu cât îşi putea compara i de i înfăţişarea ofilită cu tinereţeaadolescentelor din harem, permanentreînnoite.

"oamna ebia îmbogăţicolecţia de desene erotice ao&elanei cu patru lucrări semnatede ?iulio omano şi gravate deacelaşi 9arcantonio aimondi. $ecumpărase la preţuri e&orbitante, căcigravorul, arestat la oma pentruimoralitate, evadase şi se refugiasela =eneţia, unde ?iulio omanovenise de#a să caute ail înaintea lui.

 

O mare parte din gravurile lui a fostconfiscată şi distrusă la ordinul=aticanului, ceea ce dusese lacreşterea preţului celor rămase înafara statelor @isericii. într-unui dinaceste desene ale lui omano,o&elana găsi imaginea ogliniiconve&e deasupra unei $eda sedusede lupiter transformat în lebădă, înobsedanta oglindă se vedea acelaşiturn de piatră cu ferestre ăbrelite. Avu senaţia că se recunoaşte subtrăsăturile uşor modificate ale $edei.

H

 +i mulţumi doamnei ebia şi îioferi ca răsplată un inel cu diamant.ămasă singură, o&elanacontemplă îndelung imaginealebedei. "ouăeci şi cinci de ani dinviaţa ei se scurseseră pe fondulacestui turn de închisoare curbat deconve&itatea oglinii. în timpulacestui sfert de secol nu făcuse

 

dragoste decât cu un eu viu şi nucunoscuse decât doi bărbaţi. >brahim îi stârnise o mare pasiune, dar întreei se ridicase, ca o piedică denetrecut, prinţul 9ustafa, pe care eavoia cu orice preţ să-l înlăture de petron. Al doilea era ustem. =reme deani, întreţinuseră o corespondenţăactivă şi secretă, fără să schimbevreo privire, căci erau despărţiţi deidurile )s/i 4eraiului.

o&elana reuşi să-l vadă, pânăla urmă, atunci când 4oliman îi îngădui să se urce la fereastra cugratii şi să urmărească de acolodebaterile "ivanului. !usesefascinată de înfăţişarea lui. "ar frumuseţea lui virilă,

H H

!

Q

prestanţa, velteţea, perfecţiuneatrăsăturilor lui şi îndeosebimagnetismul lui aveau ceva diabolic.

 

)ra un persona# fără scrupule, careştia ce vrea. *ă 4oliman se culcasecu el n-o uimea. "ebrăcat, probabilcă semăna cu tinerii e&citanţi pictaţide omano. Parcă era urmărită defatalitate. 'idurile temniţei sale oseparau de bărbaţii de care sesimţea atrasă. 6u putea să se culcecu el, dar voia măcar să-l aibă înprea#mă, să-i simtă parfumulmusculos al trupului, să-i dea mânasă i-o sărute. Privilegiul de a-l privi dela fereastra ăbrelită nu-i maia#ungea. >storia se repeta. >eri>brahim, astăi ustem...

"oamna ebia îi povestisedespre anumite tulburări simţite defemei în #urul vârstei de patrueci deani, care le antrenau uneori înaventuri cu urmări regretabile.

 îi veni o idee. Avea să-l însoarepe ustem cu fiica ei, 9ihrimah. în

 

felul acesta va obţine privilegiul de afi admis în sânul familiei imperiale. Avea să-i asigure un spri#in solid, cuatât mai necesar cu cât 4oliman îmbătrânea. (recut de cincieci deani, îşi pierduse bucuria de a trăi pecare i-o insufla >brahim. "acă înpublic îşi păstra aerul dominator,tonul poruncitor, inaccesibilitatea deeu coborât printre muritori, în faţao&elanei renunţa la actorie pentru adeveni bărbatul simplu, deseoriobosit, uneori morocănos, în ciudaeforturilor o&elanei de a-i refacemoralul. *riele dese de furie îidădeau energia necesară pentru a seavânta încă în iniţiative temerare.*ăuta singurătatea şi se închidea încabinetul său de lucru, unde petreceaore întregi adâncit în gânduri."istrusese intenţionat frumoasa luicolecţie de instrumente muicale,

 

care cuprindea şi lăuta lui >brahim.9ustrat de conştiinţă, care-i reproşamoartea credinciosului său prieten,voia să uite tot ce-l lega de trecut.!rumoasa lui bibliotecă, îmbogăţităcu miile de volume ale  $or!inianei,fusese înghiţită de ultimul incendiu dela *onstantinopol. $iteraturaapuseană nu mai era repreentată laLeni 4erai decât de câteva volume şialbume de gravuri pe care o&elanaşi doamna ebia le salvaseră înultima clipă de la )s/i 4erai.

?ustul lui 4oliman pentru fast,lu&, ceremonii măreţe se îndreptasetreptat către o austeritate care îiuimea şi şoca antura#ul. $a meselesale, platourile de aur şi argint,cupele împodobite cu nestemate,cristalurile şi rafinatele porţelanurichineeşti au fost înlocuite de vasede lut si tacâmuri de

M M

 

cositor. enunţase la bi#uteriilescumpe, la blănurile preţioase, labrocarturile şi penele lui frumoase.*aracterul lui se înăcrise. îşibruftuluia miniştrii, generalii,şambelanii, pa#ii, adesea fără motiv.(recerile lui bruşte de la o dispoiţiela alta îi descumpăneau pecolaboratorii săi. într-o i lăudadeciiile unui ministru, a doua i ledeaproba. 4uferea de o boalăcronică de stomac, care îi provocadeseori dureri violente. ?uta şiproblemele de circulaţie îi îngri#oraupe medici. *ând străbătea culoarelenoului harem, odaliscele fugeausperiate, ca şi cum l-ar fi văut pediavol.

 în pofida ciudăţeniilor lui,atitudinea faţă de o&elana rămâneaneschimbată. (recerea anilor nu

 

făcuse decât să întărească dragosteape care i-o purta. $atura pasională aataşamentului său nu mai era atât deintensă ca în trecut,

i F

dar afecţiunea şi tandreţea faţă de easporeau. Avea nevoie de femeiaaceasta minunată. 6umai o&elana îlputea înveseli atunci când sarcinilepolitice îl apăsau prea tare, numai ea îl putea însenina când îl chinuiaudurerile.

*redinciosul ustenrv în ciudalipsei sale de popularitate, îi deveniseindispensabil. (ânărul mare-viir era întotdeauna preent alături de el şi îighicea cele mai mici dorinţe. 4olimannu se miră când o&elana îi propusesă-l însoare cu 9ihrimah. angul luide şef al guvernului, încrederea pecare i-o inspira o&elanei, prestanţaşi tinereţea lui îl desemnau drept

 

pretendent ideal pentru mâna fiiceilor.

*ăsătoria a fost celebrată cumare pompă. 4ărbătorile durarăcâteva ile. (oţi demnitarii imperiuluiau fost invitaţi la festivităţi, inclusivprinţul moştenitor.

>ntrarea lui ustem în familiespori puterea o&elanei. (ânărul ştiace îi datoreaă. *u a#utorul ei, poiţialui devenise indestructibilă. $a rândulei, o&elana îndesise întrunirile defamilie, pentru a-l avea pe ustem înapropiere, îi iubea : o&elanarespingea această idee, considerând-o ridicolă. 1i totuşi, îl dorea. *ândustem îi atingea respectuos mânacu buele, cadâna se cutremura deplăcere, în adâncul inimii, se simţeavinovată faţă de fata ei şi faţă de4oliman, la fel ca orice femeie caretrăieşte alături de un bărbat cu

 

 înfăţişare mediocră. =isul era cea de-a doua viată

t ##

a ei. în vis, scăpa de toate blestemelecare o apăsau.

%n singur nor întuneca oriontulo&elanei. Prinţul 9ustafa era încă înviaţă, iar frica de a-l vedea într-o i încins cu sabia lui Osman îi dădeafrisoane.

4oliman avea necauri curegele !ranţei, care voia să-l târască într-un nou răboi pe uscat împotriva*asei de Austria. 4ultanul prefera să-şi păstree mâinile libere, pentru căiscoadele sale îi raportau pregătirilesuspecte ale regelui Persiei, carepăreau să ameninţe siguranţa (urciei.

 între timp, o&elana făcu primulpas dintr-un plan gândit îndelung.*eru o întrevedere cu 6eghib, muftiul*onstantinopolului, instruit cum se

 

cuvine de ustem. îi devălui înţeleptului dorinţa ei de a construi omoschee frumoasă, pentru a obţineiertarea păcatelor. 9uftiul îi spuse căun asemenea edificiu nu-i putea fi defolos, pentru că nu era femeie liberă.(oate bunurile deţinute de sclavelesultanului sunt, de drept, proprietateaacestuia. O moschee construită decadână nu ar răscumpăra, aşadar,păcatele ei, ci pe cele alepadişahului.

o&elana se retrase,contrariată. 6u-i suflă nici un cuvântsultanului despre preocupările ei, dar făcu în aşa fel încât acesta să-iobserve tristetea, ochii înecaţi adesea în

• ;

#

lacrimi, paloarea şi chipul tras dinpricina lipsei de somn.

 

8 *e se întâmplă, îngerulmeu : o întreba el îngri#orat. 4uferi,crei că nu văd : îmi ascuni ceva 0

o&elana eită îndelung înaintede a-i răspunde. )l insistă. )asuspină, apoi ibucni în plâns. încâteva cuvinte, îi împărtăşidenădă#duirea care o măcina şidorinţa arătoare de a fi o femeieliberă, pentru a-şi construi moscheea.

4oliman o îmbrăţişă, înduioşat.8 6-ar fi trebuit să-mi ascuni

durerile tale. 4uferinţata e si suferinţa mea. @ucuria ta e sibucuria mea. 6u

R M

 împărţim noi totul pe lumea asta : 6uţi-am dăruit cele mai mari onoruri :*ele mai strălucitoare satisfacţii : )normal ca mama fiilor mei să fie ofemeie liberă. 9ă întreb cum de numi-a trecut prin minte până acum09âine voi iscăli firmanul care îţi va

 

 îngădui să te dedici fără nici o piedicălucrărilor pe care le doreşti.

H

$a ordinul lui, ustem redactăpersonal firmanul şi i-l aduse lasemnat.

 Actul al doilea al acesteicomedii avu loc câteva ile maitâriu.

4oţ iubitor şi atent, el nu-şilimita îndeplinirea obligaţiilor con#ugale la o singură noapte pesăptămână - vinerea -, aşa cumprevedea *oranul. Potrivit ritualuluistabilit de la instalarea o&elanei laLeni 4erai, sultanul îi trimise uneunuc negru care o invită în numelestăpânului său să vină să împartă cuel patul con#ugal.

4pre marea surpriă amesagerului îngroit, ea răspunse cumodestie că nu putea răspundechemării sultanului, pentru că o

 

femeie liberă ar comite un păcat demoarte dacă s-ar culca cu un bărbat în afara legăturilor căsătoriei.

o&elana îsi asumă un marerisc refuând chemarea

H

padişahului. >ritat de nesupunerea ei,acesta ar fi putut cere să-i fie adusăuna dintre cele trei sute de odaliscede care nu se atinsese niciodată şicare nu aşteptau decât un semn casă se arunce, umile şi drăgăstoase,la picioarele lui. *onştientă depericol, o&elana nu era totuşi laprima nesăbuinţă. *ând o înfruntasela ?ulbahar, se folosise de aceeaşiviclenie. )ste adevărat că, pe vremeaaceea, nu avea nici douăeci şi cincide ani. o&elana încercă să-şi închipuie e&presia sultanului auindu-l pe eunucul negru transmiţându-irefuul.

 

eacţia sultanului la mesa#uleunucului leşinat de frică depăşi orice închipuire. îl privi uluit pe castratul cuburtă proeminentă care tremura capiftia. 4eara, când se întorcea în încăperile lui, anticipa cu plăcere şiduioşie primirea afectuoasă şi plinăde recunoştinţă pe care i-o făceao&elana. Acum toată liniştea lui seprăbuşea. încremenit de uimire, îiporunci eunucului să repete întocmaicuvintele cadânei, fără să uite nimic. Ascultă cu atenţie, apoi îl dădu afară.

4urpria, furia, tristeţea şi odurere surdă în coşul pieptului îlsufocau. o&elana, pe care o adora,pentru care încălcase legea, refuasă i se dăruiască lui, sultanului,invocând motivul neînsemnat că ar fifemeie liberă. 6u o eliberase chiar el, împlinindu-i dorinţa :

 

Petrecu o noapte agitată şi adoua i, la prima oră, îl convocă pemuftiul *onstantinopolului. îi e&pusesituaţia, apoi îi ceru părerea. 6eghibse scărpină gânditor în vârful nasului,cugetă îndelung, apoi răspunse ca şicum ar fi fost prima dată când aueaaceastă întrebare.

8 înălţimea (a, am datoria săvă înstiinte că sulta-

i M M M

na-cadână nu face decât să respectepreceptele Profetului nostru.

8 )şti sigur, 6eghib mufti :8 !oarte sigur, înălţimea (a0

1eicul %l-lslam, cel mai înalt demnitar al ierarhiei >slamului, vă poateconfirma cuvintele mele.

8 "ar o&elana este cadânamea de un sfert de secol0 9i-a dăruitpatru băieţi şi o fată 0 *e vrei maimult:

 

8 )ra sclava domniei voastrecând a adus pe lume copiii aceştia."e-acum înainte legăturile trupeşti înafara căsătoriei îi sunt strict interise. în calitatea domniei voastre deapărător al legii şi de repreentant alcalifului, aveţi datoria să impuneţirespectarea legilor *oranului.

4oliman încheie audienţa şitrimise după şeicul %l-ls- lam. îi amintică sultanii nu se mai căsătoresc decând cadâna împărăteasă "espina,soţia lui @aiaid, capturată de (imur $en/, fusese silită să serveascădespuiată la un banchet, în faţa întregii *urţi.

8Ar trebui să rup o tradiţiebine înrădăcinată în familia noastră :

4eicul %l-lslam înclină cudemnitate venerabila-i frunte.

M

8 6u vă mai rămâne, înălţimea =oastră, decât să

 

renunţaţi la această femeie sau... să oluaţi de soţie.

i C C M

8 6u e&istă altă soluţie :8 6ici una, înălţimea (a 0*ontrariat, 4oliman îl e&pedie

cu un gest brusc. )l, stăpânulimperiului, trebuia să se încline înfaţa faptului împlinit. 4ă o părăseascăpe o&elana : 6ici nu se puneaproblema0 4ă o ia în căsătorie :

*eru părerea lui ustem,marele său viir şi ginere. Acestaapără ideea căsătoriei, care, susţineael, avea săredea vechea strălucire institutieicăsătoriei, încuviinţată si

M M C i

 încura#ată de *oran. Prinţii imperialinăscuţi dintr-o mamă liberă se vor bucura de un prestigiu sporit.4oliman pricepu aluia. 4elim,"#ihangir şi @aiaid, fiii o&elanei,femeie liberă şi împărăteasă, aveau

 

să câştige o superioritateincontestabilă faţă de 9ustafa,moştenitorul imperiului, ieşit dinpântecele sclavei ?ulbahar. încomparaţie cu fraţii lui, 9ustafa ar fidoar un bastard născut în afaracăsătoriei.

 Asaltat de sfetnicii lui politici şireligioşi fideli cauei o&elanei,sultanul cedă. îi ceru oficial mâna.o&elana acceptă şi ceremoniamaria#ului fu celebrată cu marepompă. 4erbările splendide oferitemai-marilor imperiului, armatei, ca şicelor mai sărmani supuşi nu reuşirăsă stârnească entuiasmul poporului.o&elana atinsese în sfârşit culmeaputerii şi câştigase măreţia vechilor  împă- rătese ale @ianţului. în acelaşitimp, îşi pierduse şi ultimele rămăşiţede popularitate.

 

  nouă viaţă se deschidea înfaţa o&elanei, o viaţăpresărată de pasiuni şi

nenorociri, de intrigi şi sânge. 4epregătea să #oace clipele cele maiintense din periculoasa ei partidă. Aşea piesele pe tabla de şah,anticipând în minte, la fel ca toţi marii #ucători, cât mai multe mutări posibile.4copul acestei operaţiuni eraeliminarea lui 9ustafa, prinţulmoştenitor. 9oartea lui avea săsalvee viata fiilor ei, oferindu-le unviitor strălucit.

%n singur punct negru întunecaperspectiva aceasta frumoasă. 4elimşi @aiaid se urau de moarte. 6ureuşea să-şi e&plice această rivalitatesmintită. "e când sultanul încredinţase educaţia lor maeştrilor de la şcoala pa#ilor, diferenţele dintrecaracterele lor se accentuaseră.

O

 

6eînţelegerile lor degenerau înostilitate făţişă. =iolenţi din fire, secertau în faţa colegilor şi a#ungeauadesea la pumni. "eşi mai mare cavârstă, 4elim pierdea aproape defiecare dată, căci corpolenţa şi lipsalui de agilitate nu-i îngăduiau să-şimăsoare forţele cu @aiaid, caremoştenise vigoarea, velteţea şivioiciunea tatălui său. 9aeştrii scoliinu îndrăneau să-i ra-

M M

portee sultanului ciondănelile celor doi prinţi, iar o&elana nu afla despreele decât prin intermediul lui ustem,care îndulcea împre#urările, pentru anu o îndurera prea tare. în schimb, "#ihangir era blândeţea întruchipată. Amabil, afectuos, mereugata să-şi răsfeţe mama, devenisecopilul ei preferat, îndepărtându-l pe4elim, care fusese la început marelefavorit

 

.9ihrimah moştenise de lamama ei cochetăria, gustul pentru lu&şi pentru lucrurile frumoase. "inpăcate, asemănarea lor se oprea aici.%râţenia tuturor mătuşilor sale setransmisese tinerei femei, care secredea frumoasă ca soarele.

 în ochii o&elanei, "#ihangir avea o singură slăbiciune7 admiraţianeţărmuită faţă de fratele lui vitreg,9ustafa. *adâna se întreba dacăaceastă dragoste nemăsurată nuascundea cumva o înclinaţie spreviciul grecesc. întrucât infirmitatea sa îl împiedica să urmee cursurile şcoliide pa#i, îşi petrecea marea parte atimpului în biblioteca mamei sale.*ând îl surprinse răsfoind albumul cugravurile erotice ale lui omano, seretrase discret şi aran#ă cu una dintresclavele ei tinere să-l iniţiee în viaţase&uală. "ar, spre deamăgirea

 

mamei sale, schilodul nu se lăsăantrenat în acest #oc, care ar fi stârnitmăcar curioitatea unui băiat normal.

*ând 9ustafa venea la*onstantinopol şi era găduit la Leni4erai, "#ihangir îl urmărea peste tot,ca un căţeluş. Planurile o&elanei împotriva prinţului moştenitor secomplicau pentru că acesta avea de#aun fiu, pe 9urad. "acă 9ustafacădea sub #ungherele asasinilor tocmiţi de ustem, 9urad primea prinsuccesiune tronul tatălui său.

ăpăitul tobelor răsuna de#adintr-un capăt în celălalt al imperiului. Armata turcească voia răboi.4oliman nu ştia ce să aleagă. 4ărăspundă afirmativ chemării lui!rancisc >, care insista să invadee?ermania: 4ă accepte alianţaofensivă împotriva portugheilor,propusă de 9arele 9ogul al >ndiei :

 

4ă se lansee într-o nouă invaie înPersia, care se dovedea încontinuare nesupusă :

o&elana ar fi preferat a treiavariantă, care i-ar fi permis să pună învaloare - fără prea mare pericol - cali-tăţile răboinice ale lui 4elim şi@aiaid. Pentru a se impune în fata armatei, aceştia trebuia săobţină o victorie.

M M C C

"ar numai o&elana şi ustemcunoşteau adevăratul ţel al acesteie&pediţii. ?uvernul lui 9ustafa era învecinat cu graniţa persană.o&elana şi ginerele ei puseseră înmişcare toate rotiţele intrigii lor pentrua-l îndepărta pe 9ustafa de*onstantinopol şi, prin urmare, detatăl lui. "acă ustem pleca la răboi împotriva Persiei în fruntea uneiarmate, trebuia să treacă prinprovincia administrată de prinţul moş-

 

tenitor. Arestarea acestuia sub oacuaţie falsă şi apoi uciderea lui subprete&tul mincinos al unei tentative deevaiune ar fi simplificat lucrurile. "innefericire, de la moartea lui >brahim şia lui $ufti Paşa, cel de-al doilea viir, Ahmed Paşa, devenise cel maiimportant partian al prinţuluimoştenitor. Acesta era omul caretrebuia supravegheat în moddeosebit.

4oliman urmărea cuamărăciune animoitatea crescândăcare domnea între o&elana şi9ustafa, dar nu intervenea între ei, întrucât stia că n-ar fi făcut decât să

' #

 înveninee lucrurile. ustem îiaducea sultanului vesti

i

despre starea de spirit a armatei.9ilitarii condamnau iolarea prinţuluimoştenitor, ordonată de tatăl său, şi

 

se arătau foarte ostili faţă deo&elana şi fiii ei. în paralel, a fostdeclanşată o violentă campanie dedefăimare împotriva lui9ustafa. 4crisori falsificate îi atribuiauintentia de a-si de-

T i

trona tatăl, de a-şi ucide fraţii vitregi şide a o otrăvi pe o&elana. în sfârşit,un ultim mesa#, şi el falsificat, destinatregelui Persiei, devăluia că 9ustafacerea mâna fiicei acestuia şi îipropunea o alianţă împotrivasultanului 4oliman.

 în vreme ce acesta citea,consternat, scrisoarea apocrifă,o&elana striga, însufleţită de oindignare prefăcută7 8 1i tu, careaveai încredere în fiul tău cel mare0 îmi vorbeai de loialitatea şiintegritatea lui0 Acum ai în faţădovada nemerniciei lui0 9ustafa e untrădător, gata să te asasinee ca să-ţi

 

răpească tronul0 4e înhăiteaă cuduşmanii tăi cei mai aprigi0 A venitmomentul să-l pedepseşti aspru peacest fiu denaturat şi mincinos0$oveşte-> tu, înainte să te lovească el0

 Aţâţat de argumenteleo&elanei şi de intrigile susurate laureche de ustem, sultanul sfârşi prina se lăsa convins. =irtutea sepreschimbă în crimă atunci când e înveninată de calomnii. "efăimarea şiminciuna dau aripi imposturii şipângăresc conştiinţele cele mai pure.9ustafa nu avea nici o şansă să sedevinovăţească, pentru că acuaţiile îl denigrau pe ascuns. Orbit dee&asperare şi furie, 4oliman îi poruncimarelui-viir să se ducă în Amassia,să-l arestee pe prinţul moştenitor şisă-l aducă la *onstantinopol, unde vafi #udecat pentru înaltă trădare.

 

 însoţit de o escortă puternică,ustem plecă, nerăbdător să e&ecuteaceastă misiune. $a Leni 4erai,o&elana savura perspectivaprocesului care avea să-l târască înnoroi pe fiul lui ?ulbahar. ustemprevăuse otrăvirea prinţului pedrum, ceea ce ar fi evitatcomplicaţiile.

 Ahmed, cel de-al doilea viir,aui de acest proiect. %nul dintreofiţerii săi de ordonanţă merse întinsla sediul lui

H H

9ustafa, a#ungând înaintea luiustem. Prevenit de cele urite împotriva lui, prinţul ieşi din oraşulsău în fruntea a ece mii de cavalerişi ieniceri şi îl întâmpină cu unâmbet ironic pe marele-viir, pe carefrica îl făcu să pălească. ustem înţelese că partida era pierdută. Avuchiar senaţia neplăcută că în #urul

 

gâtului său se strânge o funieinviibilă.

8 *e te aduce pe la noi,ustem : întrebă 9ustafa.

9arele-viir căută un prete&t.8 înălţimea 4a vrea să

cunoască părerea domniei voastre înlegătură cu campania pe care oplănuieşte împotriva Persiei. *redeţică este capabilă să opună oreistenţă organiată şi îndărătnică :

8 Presupun că avem toateşansele să drobim orice armatăpersană, fie ea şi comandată de şah în persoană.

ustem îşi plimbă privirile pestetrupele aliniate în spatele prinţului.

8 4oldaţii domniei voastresunt superbi, înălţimea =oastră0 4itinuta lor este lăudabilă0

# #

8 9ă ocup de ei, ustem0 *asă te onore, te-am întâmpinat

 

 încon#urat de trupele mele. 4pune-i înălţimii 4alecă trupele mele îşi vor face datoria pecâmpul de bătălie.

9arele-viir petrecu o noaptealbă în palatul guvernatorului. 4eaştepta să fie arestat în orice clipă."ar temerile sale nu se adeveriră.

 A doua i, 9ustafa îl invită la opartidă de vânătoare de mistreţi, dar marele-viir invocă obligaţia de a se întoarce cât mai repede la*onstantinopol pentru a-i preentasultanului un raport despre starea despirit, disciplina şi instrucţia trupelor turceşti. Acceptă să asiste la oparadă militară, cu care îşi încheieviita. "upă politeţurile de rigoare,marele-viir şi prinţul se despărţiră.

ustem se întoarse la*onstantinopol cu coada întrepicioare, dar atribui insuccesul lui

 

nesupunerii lui 9ustafa, carerefuase să-şi părăsească trupele. Adăugă că7, în timpul defilării, soldaţii îl ovaţionaseră pe prinţ, fără amenţionanumele înălţimii 4ale, sultanul.

T ) 

*ând 4oliman trecea pe străilecapitalei, fanaticii lui ustem, risipiţiprin mulţime, lansau strigătemoderate de ;(răiască sultanul0<,apoi urlau cât îi ţineau bo#ocii;(răiască prinţul 9ustafa0<, ;(răiascăprinţul nostru0<, ;?lorie lui 9ustafa0<,;os o&elana şi clica ei0<, ;os 4elimbeţivul0<, ;(răiască 9ustafa0<.

*u fruntea încruntată, cu ochii înrăiţi, cu fălcile strânse, padişahulfremăta de furie.

8 6eghiobii aceştia m-au îngropat de#a0 "ar vor avea vreme săafle că încă trăiesc0

 

 înainte de a pleca la răboi,4oliman, invitat de o&elana, îi puseo întrebare scrisă şeicului %l-lslam7 *$e edeas( trebuie s( sufere unscla! care, /n absena st(+nului s(u, /i tr(dea&( interesele 08 

1eicul %l-lslam, a#utat deustem, dădu un răspuns clar7 *Scla!ul !ino!at de tr(dare trebuieos+ndit la moarte.8 

Pentru prinţul 9ustafa, arurileerau aruncate. în fruntea armateisale, 4oliman părăsi*onstantinopolul, împreună cuustem - numit serasker , comandantsuprem precum şi cu 4elim, @aiaidşi "#ihangir.

8 !iii mei trebuie săQînveţe săverse sângele duşmanilor, declarăsolemn sultanul în faţa generalilor săi,care înclinară simultan turbanele împodobite cu pene.

 

8 $eişorii trebuie să păşeascăpe urmele regelui-leu, adăugăustem curtenitor.

Printre ofiţerii generali în statul-ma#or al padişahului se găsea şi Ahmed Paşa, al doilea viir, pe careustem voia să îl supraveghee deaproape. ămas singur la *onstan-tinopol, acesta ar fi putut asmuţigarnioana împotriva o&elanei şi apartianilor ei, provocând o revoltădeschisă împotriva guvernului.

 Armata lui 4oliman traversă Anatolia şi întâlni trupele prinţuluimoştenitor într-o regiune aproapedeşertică, numită =alea 1oimilor.9atca pietroasă a unui râu secatdespărţea cele două tabere. (rupelese găseau acum faţă în faţă. înaintede a face #oncţiunea conform planuluistabilit, se opriră şi întinseră corturile

 

pe poiţii separate, întrucât seara seapropia.

?eneralii care cunoşteautensiunea ce domnea între cele douăpărţi se întrebau dacă a doua i =alea1oimilor n-avea să devină câmp debătălie.

Principalele persona#e aleacestei drame petrecură o noaptefără somn. 4ultanul, în singurătateacortului său luminat de o lampăchineească, încerca să găsească unmi#loc prin care să-l lege pe 9ustafade mâini şi de picioare. îi ceru schilodului, fericit să-si revadăidolul, să-si îmbrăţişee

'  M F U M C

fratele vitreg din partea lui şi să-ispună că tatăl lui îl aşteaptă la el încort pentru a lua împreună hotărâriprivind campania viitoare. 9ândru căfusese ales pentru îndeplinireaacestei misiuni, "#ihangir se repei să

 

o e&ecute. A#uns la 9ustafa, îidescrise starea de spirit a sultanului în culori luminoase şi îi repetă dorinţaacestuia de a discuta cu el.

 Aii Paşa, guvernatorul din@rusa, devotat lui 9ustafa, îl sfătui sănu se ducă singur la aceastăconferinţă şi să propună o discuţiesub cerul liber, între cele două armateadunate de o parte şi de cealaltă arâului. 9ustafa răspunse că unasemenea comportament ar echivalacu o revoltă făţişă. încreându-se încuvintele lui "#ihangir, se duse,escortat de numai doi sau trei ofiţeride ordonanţă, să-şi vadă tatăl.

 însoţit de "#ihangir, de Aii Paşa,care insistase să-l urmee, şi de treiaghiotanţi, prinţul moştenitor traversămatca râului şi se preentă în faţacortului tatălui său. =oia să-şidovedească loialitatea şi supunerea

 

filială. 1ambelanul care îl aştepta laintrare îl rugă să intre la sultan fără"#ihangir, pentru că discuţia trebuiasă înceapă cât mai curând.

9ustafa eită o clipă. Observăprivirile îngri#orate ale lui Aii Paşa şiale ofiţerilor săi, dar se linişti văândâmbetul fericit al fratelui său vitreg şiauind ovaţiile ienicerilor de gardă,care îl recunoscură. îşi desfăcucentura şi îi încredinţă sabia lui unuipa#, pentru că nu era îngăduit să intri înarmat la sultan.

Pătrunse singur în vestibululcortului împărătesc, dar, în loc să fie întâmpinat de tatăl său, se văuatacat de şase muţi înarmaţi cuiatagane şi pumnale. Adăpostit înspatele unei draperii, sultanul ascultagomotele asasinării fiului său celmare. întrucât gomotul lupteicontinua, întrerupt doar de ţipetele de

 

disperare ale lui 9ustafa, care seapăra furios, 4oliman urlă mânios7

8 (urmă de lasi, nu sunteti înstare să terminati cu

M M C i

trădătorul acesta : %cideţi-> mairepede0

'gomotele se aueau mai încet,ca şi cum reistenţa prinţului seapropia de sfârşit. Padişahul auihorcăiturile fiului său, apoi se făculinişte. "ădu draperia la o parte şi îlvău pe 9ustafa întins pe covor, cutrupul măcelărit, culcat pe spate, cuveşmintele îmbibate de sânge, ochiiprivind fi& tavanul. O sfoară îistrângea gâtul.

$a Leni 4erai, o&elana primibucuroasă vestea laconică a morţii lui9ustafa, adusă de un curier alsultanului.

 

espiră uşurată, simţind că i se luaseo mare piatră de pe inimă. în sfârşit,legea fratricidă nu va mai lucra înfavoarea fiului lui ?ulbahar. "rumulspre tron era liber pentru 4elim şi@aiaid. *are dintre ei va purta sabialui Osman : în mod normal, fiul celmare ar trebui să-i urmee tatăluisău. "ar ce se va întâmpla cu@aiaid : "ispariţia lui 9ustafa nu însemna că gri#ile ei luau sfârşit.*unoştea animoitatea care îidespărţea pe 4elim şi @aiaid şi setemea de urmările acesteia.

 Aştepta acum cu nerăbdare şicurioitate scrisorile lui ustem, care îi descria peripeţiile acestui omor necesar dinmotive dinastice. o&elana ar fi vrutsă-si eliberee constiinta

CiC

 

de rolul demn de dispreţ pe care îl #ucase. >maginea tatălui ei îi revenea în memorie. *e atitudine ar fi adoptatel faţă de fiica lui dacă ar fi trăitdestul pentru a asista la aceastăluptă înverşunată: oma nu eracrutată de crimele cele mai

M >

nemernice. 9oartea lovea papii şicardinalii, prinţii şi oamenii obişnuiţi.)ra o lume crudă7 pentru a trăitrebuia să ucii.

 Aşteptarea o&elanei seprelungi, fără a-i aduce lămuriri. Apoi îi a#unseră la urechi ecouricontradictorii despre cele petrecute în=alea 1oimilor. 1i ceea ce auea nuavea de ce să-i înveselească inima.$a moartea lui 9ustafa, armata aflată în pragul răscoalei se ridicase împotriva sultanului şi a primului săusfetnic. >enicerii îndeosebi cereaupedepse grele împotriva celor acuaţi

 

de asasinarea lui 9ustafa. 4olimanfusese la un pas de a fi în#unghiat depropriii soldaţi. o&elanei i se strânseinima. "acă viata sultanului eraamenintată, atunci ce soartă ar reerva soldăţimea copiilor ei :euşise să-l elimine pe 9ustafa doar ca să asiste neputincioasă larăbunarea ienicerilor împotriva lui4elim şi @aiaid :

Kislar agasi , şi el foarte tulburatde lipsa veştilor, trimise curieri ca săafle ce se întâmplă. Apoi începu săplouă cu bârfe. 4e icea că, pentru a-şi salva viaţa şi pe aceea a fiilor lui,sultanul ar fi fost silit să-l facă peustem ţap-is- păşitor. 9arele-viir ar fi fost destituit, aşteptând să fie datpe mâna #ustiţiei, sub acuaţia de a-lfi defăimat şi ucis pe prinţulmoştenitor.

 

Pentru a împăca armata,4oliman ar fi încredinţat funcţia deprim-ministru lui Ahmed Paşa, alecărui simpatii pentru 9ustafa eraubinecunoscute. "arnici măcar numirea lui Ahmed, care ar fi acceptatacest post după lungi eitări, n-areuşit să calmee spiritele. (rupeleprinţului moştenitor se răsculaseră.

$a *onstantinopol domneapanica. Oameni aşa-is bine informaţipretindeau că sultanul şi fiii luifuseseră luaţi ostatici de armată şi că Ahmed Paşa îşi impunea proprialege. ustem ar fi fost linşat depropriii soldaţi...

$a această veste, o&elanacreu că o se leşine.

? M

"oamna ebia încercă să oliniştească, în ciuda propriei groae.Pentru că la oriont se profila unmare pericol. 9icul prinţ 9urad, încă

 

 în viaţă, ar fi fost proclamat sultan decătre trupele tatălui său.

?loata de la *onstantinopol o înfiera de#a pe o&elana si o numeafătis instigatoarea asasinării lui9ustafa.

H > H B

"easupra Leni 4eraiului atmosferaera încărcată deS tensiune. 9ihrimahse refugiase la mama ei şi deplângeasoarta soţului său.

H

 Apoi curierii lui  kislar agasi aduseră veşti mai liniştitoare. ustemfusese într-adevăr destituit si înlocuitde

i

 Ahmed Paşa, dar sultanul era stăpânpe situaţie. (rupele lui 9ustafa serăsculaseră, dar, lipsiţi de şefii lor -căci în acelaşi timp cu 9ustafa fuseseucis şi credinciosul său Aii Paşa -,suferiseră o înfrângere grea. (rei mii

 

de luptători au pierit pe câmpul de-bătălie.

>mperiul Otoman cunoscusenumeroase răboaie fratricide. "ar era prima dată când sângele turcesccurgea din pricina ambiţiilor uneifemei. 1i constantinopolitanii nuputeau ierta asta.

 întoarcerea lui 4oliman încapitală linişti încetul cu încetulspiritele. Opinia publică dovedi unmare interes pentru anchetaporuncită de sultan privind împre#urările morţii lui 9ustafa.

>nvestigaţiile lui Ahmed Paşa,marele-viir, se loveau de piedici lafiecare pas. =echea icală ;(oatedrumurile duc la oma< căpătapentru marele-viir o nouăsemnificaţie7 ;(oate drumurile duc lao&elana.< Ahmed îşi dădu seama că îi fusese încredinţată o misiune

 

imposibilă. 4ultanul îl înşelase când îifăgăduise că va avea mână liberă săconducă ancheta. Adunase doveicare demonstrau cu o logică fărăgreş uneltirile lui ustem, dar înspatele lui se profila umbrao&elanei. Protecţia lui îl făceainvulnerabil. "upă întoarcerea la*onstantinopol, sultanul porunciseeliberarea lui ustem. Ahmedprotestase împotriva acestei măsuri, însă 4oliman îl privise cu un aer straniu.

8 @ănuieşti că va încerca săfugă : 4ă fim serioşi, Ahmed,predecesorul tău este un om deonoare şi, în acelaşi timp, e ginerelemeu. =a rămâne la dispoiţia ta.

$ui Ahmed i se păru cădescifreaă în vocea sultanului oiritare crescândă. *u siguranţă nuputea suferi spiritul de independenţă

 

al marelui-viir. Ahmed îi amintea dePiri Paşa şi de ;demnitatea< luiinsuportabilă. 4oliman îşi detestanoul mare-viir. 6u avea să uiteniciodată nici umilirea suferită în=alea 1oimilor, când soldaţiiameninţători îi reproşaseră moarteaprinţului moştenitor, nici propriileinsistenţe, rugăminţile lui pentru a-lconvinge pe Ahmed să acceptefuncţia de prim-ministru. Aşa ceva nuse va mai întâmpla.

 Ahmed era încăpăţânat. *ândva încheia cercetările în privinţa luiustem, va convoca tribunalule&traordinar însărcinat cu #udecareafostului mare-viir. în faţa #ustiţiei,sultanul va fi dearmat. 4oliman;$egiuitorul< nu-şi va putea permitesă ignore legea.

*hiar în seara întoarcerii lui4oliman la *onstantinopol, ustem

 

se preentase la Leni 4erai ca să-şiia soţia la domiciliul con#ugal.o&elana şi 9ihrimah îl întâmpinaseră ca pe un erou.

8 îl vom împiedica pe Ahmedsă se răbune pe tine, îi făgăduisesoacra sa.

4oliman înclinase capul, cu unaer aprobator.

8 (oţi crapă de invidie, tată,pentru că l-aţi considerat demn să văfie ginere, interveni 9ihrimah cucăldură.

$uaseră cina în familie.o&elana era fericită să îi aibă alăturipe 4oliman, pe 4elim, pe @aiaid, pe9ihrimah şi pe ustem. "#ihangir,bolnav, căuse la pat. "upă desert,4oliman porunci slu#itorilor să seretragă.

 

8 =oiai să-mi vorbeşti înparticular, fiule, nu-i aşa : se adresăsultanul ginerelui său.

8 *eea ce am să-i spun înălţimii 4ale este foarte important.

8 (e ascult, fiule.ustem ştiu să-l convingă pe

padişah că moartea lui 9ustafatrebuia să fie urmată de aceea a fiuluilui, 9urad. !iindcă 9ustafa, în pofida încercărilor lui Ahmed de a dovedicontrariul, se făcuse într-adevăr vinovat de înaltă trădare. )ra esenţialca fiul său să fie şi el eliminat, pentrucă mai târiu avea să fie tentat să-şirăbune tatăl. Perspectiva asasinăriinepotului său îl puse pe gânduri pesultan.

8 @ine, dar 9urad este uncopil0 ise el. *um pot eu să-ireproşe trădarea comisă de tatăllui :

 

eticenţele lui 4oliman oalarmară pe o&elana. Argumentelelui ustem erau îndreptăţite. 9icul9urad trebuia să dispară, întrucâtmoştenea toate drepturile tatălui său.%ciderea unui copil o degusta, căciera şi ea mamă şi ştia ce înseamnă omică făptură adusă pe lume închinuri. "ar nu avea de ales. (oatăfamilia imperială era târâtă în acestvârte# criminal.

8 4oliman, gândeşte-te la4elim şi la @aiaid 0 insistă o&elana.ustem are dreptate. 9urad trebuiesă moară0

4ultanul lăsă capul în piept, învins.

8 Ai mână liberă, ustem 0"aud, locotenentul eunucilor 

negri, însoţit de doi muţi ai seraiului,plecă în taină la @rusa, unde locuiau

 

prinţul 9urad, mama lui, 2urmu, şibunica lui, ?ulbahar.

!ostul guvernator al provinciei@rusa, e&ecutat în =alea 1oimilor,imediat după asasinarea stăpânuluisău, fusese înlocuit de Abdul Paşa,credincios subaltern al lui ustem şie&ecutant slugarnic al poruncilor o&elanei. Prima măsură luată dupăinstalarea lui la @rusa a fost săsuprime garda personală a prinţului9urad.

8 (rei sclavi vor fi de a#unspentru slu#irea unui copil de vârsta lui.

8 "ar copilul acesta estenepotul sultanului0 protestă ?ulbahar.

8 1i fiul unui trădător0 ripostăgeneralul.

*âteva ile mai târiu, solii luiustem a#unseră la *onstantinopol."upă căderea nopţii, pătrunseseră înlocuinţa micului prinţ. "aud citi cu

 

voce tare firmanul sultanului, careporuncea osândirea lui la moarte.*opilul ascultă, senin, îngenunche şiplecă capul.

8 4unt gata să suportpedeapsa hotărâtă de buniculmeu. "oar unul dintre muţi îndrăni să-l sugrume. *elălalt

 îşi acoperi ochii cu mâinile.2urmu şi ?ulbahar au fost

silite să înghită otravă. !amiliarăposatului prinţ 9ustafa fiinde&terminată, o&elana se puteabucura, în sfârşit, în linişte de ibândaei.

%ciderea micului 9urad, dupăe&ecutarea tatălui său, umplu degroaă poporul. Asupra o&elanei şia complicelui său, ustem, ploua cublesteme. 4oliman nu era nici elcruţat, dar poiţia lui înaltă îi asigura

 

un soi de imunitate morală. 4oldaţii îiplângeau pe cel mai vitea răboinical imperiului şi pe copilul care ar fiputut să-i continue opera. Poeţiideplângeau în versuri aceastătragedie, iar istoricii scriau înintimitateacabinetelor lor de lucru că asasinarealui 9ustafa si a lui 9urad

_

punea capăt lanţului marilor  moştenitori ai Osmanilor.

Oamenii de stat din Apus sefelicitau pentru dispariţia lui 9ustafa,fiindcă era cunoscut nu doar ca ungeneral capabil să conducă maselede soldaţi fanatici, ci şi ca adept alpoliticii strămoşilor săi cei mairăboinici. Prin comparaţie cu9ustafa, fraţii lui vitregi erau niştecopii palide.

"ar, în ochii o&elanei, fiii eierau plini de calităţi. $e găsea scue

 

pentru toate defectele, atribuindu-lemai degrabă influenţei nefaste aantura#ului lor, decât propriilor slăbiciuni.

@ucuria ei fu ştirbită de boalaciudată a lui "#ihangir. Acesta sestingea fără nici un motiv viibil. înrealitate, nu-şi putea ierta faptul că îlatrăsese pe 9ustafa într-o capcană.6u putea şi nu voia să-şi ierte tatălcare se folosise de el pentrumârşăvia aceasta. >srael 9ordecai,chemat la căpătâiul prinţului deo&elana, alarmată, declară după ce îl e&amină7

8 îmi pare rău, înălţimea=oastră, dar tânărul meu pacient şi-apierdut dorinţa de a trăi. Pentru el,viaţa nu mai are rost. 9ărturisesc, înălţimea =oastră, că nu-i înţelegrefuul de a se hrăni, de a vorbi, de amanifesta cea mai mică dorinţă.

 

*ând l-am e&aminat, nici măcar nu s-a uitat la mine. 4tiinta

M i i

mea este neputincioasă, pentru că el îmi respinge a#utorul.

o&elana ghicise starea despirit a fiului ei. *ând se ducea să-lvadă, acesta se întorcea cu faţa laperete.

"#ihangir muri fără să se plângăşi fără să rostească vreun cuvânt.

 Ahmed Paşa află consternat demoartea micului prinţ 9urad. înarmatcu dovei irefutabile împotriva luiustem, se preentă în faţasultanului şi îi supuse atenţiei, unacâte una,

toate informaţiile care devăluiauinocenta lui 9ustafa si M M M

vinovăţia instigatorilor asasinatuluisău. 4oliman studie cu gri#ădocumentele. 6ici un muşchi de pe

 

chipul lui nu tresări când închisedosarul.

8 $asă-> aici, Ahmed 0 =reausă-l aprofunde0 9arele-viir îl privicu o e&presie de nedescris. A înţeles în clipa aceea că fusese #ucat pedegete. ;*um e posibil ca un sultanatât de mare să poată cădea într-atâtpentru ochii frumoşi ai unei femei denimic:< se gândi el cu amărăciune. Admira capacităţile de om politic, deşef militar şi de legiuitor ale lui4oliman, dar condamna pasiuneacare îl împingea să satisfacă lăcomiaunei foste sclave. Pentru marele-viir,o&elana era mai decăută decâtultima desfrânată care-şi vindea nurii în port. Ahmed îşi aminti denemulţumirile soldaţilor săi din =alea1oimilor7 ;6ăde#dea noastră a murit odată cu 9ustafa.<

 

9arele-viir salută cu răceală sise retrase fără comentarii. 1tia de-acum la ce să se aştepte...

4oliman medită îndelung înaintede a-i arăta o&elanei dosarul întocmit de Ahmed Paşa. "ar eacunoştea dinainte toate doveile, întrucât agenţii lui ustem, încă activi,le copiau pe ascuns şi i le trimiteau luikislar agasi, care la rândul său leaducea stăpânei sale.

8 (oate hârtiile astea sunt doar o ureală de minciuni. Ahmed îldetestă pe ustem şi mă urăşte. =reasă obţină osândirea ginerelui nostru şiapoi să mă târască într-un procescare ar fi compromiţător şi pentru tine.

espinse cu abilitate acuaţiileformulate de mare- le-viir, întrucâtustem o învăţase din timp ce trebuiasă răspundă. Adevărurile şi minciunile

 

erau atât de bine împletite, încâtansamblul părea convingător.

8 Ahmed nu vrea decât săsemene neîncrederea supuşilor tăifaţă de tine şi de copiii tăi. într-o i vascoate din mânecă un fals 9ustafa,va tulbura spiritele şi va aţâţa din nouflacăra răboiului civil. 1tiu ce coaceacest Ahmed. 4ă te înlăture de laputere şi să guvernee din spateleunei marionete încoronate. *ândguvernatorul din @rusa a fostdecapitat, Ahmed Paşa ar fi trebuitsă-i împărtăşească sfârşitul.

4oliman clătină din cap.8 6e-a a#utat să ieşim la

suprafaţă. "atorită lui, ustem este încă în viaţă, iar noi suntem încontinuare la domnie.

8 @un, recunosc că ne-a fostindispensabil. "ar acum

 

rolul lui s-a încheiat. (rebuie să-l înlături. aţiunea de stat o cere.

i

8 9ai am nevoie de un răga,ise el. ?loata nu s-aliniştit încă.

i

o&elana âmbi fin.8 înainte, detestam răboiul.

 Acum, înţeleg că răboiul mobilieaăspiritele, hrăneşte ura contrastrăinătăţii, voinţa de a învinge şipofta de a prăda. Persia n-a ştiut săprofite de frământările noastre internede după e&ecutarea lui 9ustafa.)&istă o e&plicaţie. 4unt atât de slabi încât n-au îndrănit să ne atace. Atunci, noi trebuie să luăm iniţiativa.>enicerii şi spahiii care vor simţimirosul prafului de puşcă, al sângeluişi al #afului vor uita de 9ustafa, de9urad şi de nenorocirile lor.

4ultanul o îmbrătisă.= #

 

8 (u eşti sfetnicul meu cel mai înţelept, o&elana0

Ostilitătile au fost deschise fărădeclaraţie de răboi si

R i C

invaia fulgerătoare a armateiotomane semănă panica în rândurileinfanteriei persane, risipind cavalerii în armuri de fier ai regelui (ahmaspcare, descumpănit, ceru pacea. Afost o victorie uşoară, care consolidăautoritatea sultanului.

U M

8 Acum mă pot descotorosi de Ahmed, îi ise el o&elanei. Am osingură reţinere. *ând i-am încredinţat sigiliul marelui viir, i-amdeclarat, sub #urământ, că nu-l voidestitui niciodată.

ustem, care asista la aceastăreuniune de familie, interveni cusubtilitate7

 

8 Asta-i tot : "ar nimic nu vă împiedică să-l osândiţi la moarte.urământul domniei voastre se referăla destituire. 4implu, nu-i aşa :

4oliman îşi mângâie mustaţa,âmbind.

8 %n adversar de talia ta estede două ori mai periculos, ustem 0 )foarte inventiv ginerele tău, o&elana0

8 >nventiv, inteligent şi devotat0răspunse ea.

8 lată triunghiul reîntregit0 isesultanul cu satisfacţie. Acum armoniadomneşte între cele trei vârfuri0 Astaam visat

(

 întotdeauna0 adăugă el.

 Ahmed Paşa invită câţivaprieteni la un mare ospăţ.

8 6u prea pari în largul tău0e&clamă 4elim Paşa, prietenul lui celmai bun. *hipul tău reflectă oamărăciune care mă îngri#oreaă0

 

8 Aţi vânat vreodată în deşert: întrebă gada, după ce le poruncislugilor să umple cupele. Aţi observatvulturii care planeaă în aer,deasupra unui leu muribund: îipândesc ultimele clipe ca să senăpustească asupra leşului său,aşteptând să-l poată sfâşia în linişte.

%şile se deschiseră brutal laintrarea unui ofiţer de gardă carevenea înaintea a doi muţi îmbrăcaţi înroşu, cu frânghiile în mâini. 4clavii lui Ahmed Paşa se dădură la o parte, înspăimântaţi. Prietenii lui încremeniră de emoţie.

Ofiţerul se proţăpi în faţamarelui-viir, derulă un pergament împodobit cu pecetea împărăteascăşi citi pe un ton solemn firmanulsemnat de padişah, care îl condamnala moarte. 4entinţa avea să fiee&ecutată pe loc.

 

 Ahmed Paşa se adresăprietenilor săi cu un calm olimpian7

8 =ă amintiţi de leul muribunddespre care v-am vorbit: Priviţivulturii aceştia0 adăugă el, arătându-icu degetul pe călăi. @ănuiam că într-una din ilele acestea vă voi invita lafestinul meu funebru. 4-a întâmplatmai repede decât credeam.

4e întoarse spre ofiţer.8 îţi cer o favoare. $asă-> pe

unul dintre prietenii mei să strângăştreangul. "acă mor de mâna unuimut sau a altcuiva, n-are importanţă.)senţial este să dispar, ca să-i fac locasasinului prinţului 9ustafa.

Ofiţerul scutură din cap.8 4trangularea de către un

mut al seraiului este o onoare. "ar mie îmi este indiferent. 6u vreaudecât ca firmanul sultanului să fiee&ecutat.

 

 Ahmed luă ştreangul din mânaunui mut, indignat că era tratat în felulacela, şi i-l oferi lui 4elim Paşa.

8 !rate, fă-mi acest serviciu 0Petrece-mi frânghia pe după gât şistrânge tare0 *ât mai tare0

4elim refuă, cu ochii scăldaţi înlacrimi.

8 )ste cel mai mare serviciu pecare ţi-l cer0 insistă marele-viir. 6uvreau să fiu pângărit de mâinileacestor călăi care l-au e&ecutat,poate, şi pe prinţul 9ustafa. 4ă bemaceastă ultimă cupă cu vin în cinsteaapropiatei mele călătorii09esenii îşi goliră cupele, apoi 4elimPaşa, cu inima frântă, se ridică, luăştreangul şi împlini ultima dorinţă aprietenului său

 

.33

n faţa "ivanului reunit, sultanul înmână personal sigiliulimperiului unui ustem plesnindde trufie. 4atisfăcută, o&elana

asista de la fereastra ei ăbrelită laaceastă ceremonie care încununaeforturile ei de proporţii. >nfluenţa eiasupra lui 4oliman şi putereapersonală atinseseră un nivelniciodată egalat de fostele femei alesultanilor, fie ele soţii sau simplefavorite.

;4oliman domneşte pesteimperiu, iar o&elana domneşte peste4oliman<, repetau constantinopolitanii îndureraţi, adăugând7 ;*ât despre

I

 

4elim, rotofeiul nostru prinţmoştenitor, e doar un gunoi înveşmântat în mătase. )ste începutul sfârşitului.<

"eşi primise autoriarea oficialăsă iasă în oraş după plac, escortatăde un escadron din casa ei militară,o&elana renunţase la acestprivilegiu. *ând trecătorii îi recu-noşteau cortegiul, după uniformaplină de fireturi a halebardierilor săi, începeau imediat huiduielile. într-osâmbătă, lângă marele baar, gloatadelănţuită încercui litiera favoritei şi încercă să o linşee. %n regiment despahii care trecea întâmplător prinonă reuşi să o eliberee, dupăcâteva focuri de armă. $a apogeulvieţii ei, o&elana rămânea închisă înharemul devenit din nou temnită.

H

"emnitarii o elogiau în public şio criticau în particular. =oiau să-i facă

 

plăcere sultanului, care obţinea noivictorii însemnate. 2enrrc al =lll-lea,regele Angliei, trimitea*onstantinopolului un comisioncomercialD !rancisc > se compromitea în ochii creştinătăţii, îngăduind flotelor turceşti să facă escală în porturilefranţueştiD =eneţia încerca săcârpească vechile acorduri care olegau de (urciaD ruşii şi poloneii setârau în faţa padişahuluiD regele(ahmasp îşi proclama prieteniapentru >mperiul Otoman.

o&elana ar fi urmărit cu interesmeandrele politicii, dacă n-ar finecă#it-o propria familie.

6eghib, muftiul*onstantinopolului, îi povestiseo&elanei o întâmplare unică înistoria imperiului. 4ultanul Or/han îşinumise fratele, pe Ala-)ddin, mareviir, iar colaborarea lor se dovedise

 

avanta#oasă. "e ce nu reuşea şi easă stabilească o înţelegere între fraţiicare se duşmăneau : "ar cele douăfiinţe erau diferite ca noaptea de i. 1idacă @aiaid şi 4elim avuseserăoarecare reţineri cât timp 9ustafa era încă în viaţă, dispariţia duşmanuluicomun reînsufleţi vechile lor  neînţelegeri.

4elim era atras de vicii7 lu&,indolenţă, beţie. !avorita lui, 6ur @anu, ambiţioasă şi egoistă, ipocrităşi rapace, orgolioasă şi frumoasă, îlmânuia ca pe o marionetă.*omportamentul ei slugarnic faţă deo&elana îi aminti acesteia de propriapurtare faţă de bătrâna 2afsa 2atun.

4pre deosebire de grosolănia,urâţenia şi ţinuta neîngri#ită ale lui4elim, @aiaid ieşea în evidenţă printalia frumoasă, farmecul şi politeţealui. ?ulmu, favorita lui, afişa

 

modestia, blândeţea, înţelepciunea şisupunerea unei adevărate femeiturcoaice tradiţionaliste. "ar subaceastă înfăţişare plăcută ascundeaun caracter cu nimic diferit decel al lui 6ur @anu. *hiar dacă fraţiise arătaseră mai

F

 împăciuitori, femeile lor îi aţâţaseră.@aiaid nu-şi putea scoate din

minte ideea obsedantă că, în calitatede frate mai mic, risca să împărtăşească soarta tragică a lui9ustafa. "orinţa o&elanei de a-lcruţa de moartea prin strangulare nu-lliniştea decât pe #umătate.9ama si tatăl lui n-aveau să trăiască

veşnic. )liberat de M Mpreenţa lor, 4elim n-ar eita să-llichidee. 4fetnicul şi prietenul lui,$ala 9ustafa, îl sfătuia să fievigilent.

 

"e#a demnitarii se gândeau laviitorul dinastiei. 4oliman trecuse deşaieci de ani. 4lab, cu un aer bolnăvicios, sumbru şi tăcut, nupărea să-l mai aştepte o viaţă foartelungă. o&elana era mai frumoasăca oricând. "ar, în harem,odaliscele ştiau că împărăteasapierdea sânge, semn că era atinsăde o boală pe care >srael 9ordecai, în ciuda e&perienţei sale, nu puteasă o diagnostichee. )l e&plicafenomenul prin faptul că la femeilede o numită vârstă apăreautulburări fără însemnătate, careinfluenţau mai degrabă stareamintală, decât trupul.

 în vreme ce o&elana meditatristă la rivalitatea care otrăvearelaţiile dintre fiii ei, o mare revoltă înflăcără Anatolia. 4e povestea căprinţul 9ustafa, care ar fi scăpat cu

 

viaţă din mâinile ucigaşilor săi,preluase comanda câtorvaregimente de spahii şi de ieniceri şi începuse lupta pentru cucerireaimperiului. (rupele îl urmau, însufleţite de spiritul răbunării,deloc liniştitor pentru demnitarii dela *onstantinopol, acuaţi cu toţii căar fi complotat cu o&elana şiustem uciderea moştenitorului(urciei. Pretutindeni, acesta era întâmpinat cubucurie si entuiasm. Oamenii derând îi sărutau mâinile,

U M

picioarele şi chiar urmele paşilor.'eci de mii de ţărani înarmaţi îngroşau rândurile trupelor regulate.

*onstantinopolul eraconsternat. *irculau cele maie&travagante vonuri în #urulacestui persona# mitic. 4oliman nu-şi pierdu sângele rece, fiind sigur că

 

era vorba de un impostor, pentru că îşi văuse fiul strangulat lapicioarele lui. >scoadele strecurate în tabăra prinţului ;reînviat<declarară cu un soi de spaimăsuperstiţioasă că asemănareaibitoare îngăduia oricepresupuneri. Printre adepţiiacestuia se numărau şi slu#itori aiprinţului, care #urau că stăpânul lor era mai mult ca sigur fiul cel mareal sultanului.o&elana urmări îngri#oratăprogresele impostorului.)ra fantoma prinţului dispărut :=ră#ile îl înviaseră pentru a-i ameninţaopera : (otul putea fi pierdut dinpricina acestui fals pretendent altronului.

2otărât să-i pedepsească asprupe rebeli, 4oliman îl chemă pe unuldintre cei mai tineri şi mai energici

 

generali ai săi, 9ehmed Paşa. îi încredinţă o armată şi îi porunci să înăbuşe revolta.

*u toate acestea, cea mai mareparte din Anatolia şi o parte dinumelia apucară armele. !alsul9ustafa, în fruntea comandamentuluisuprem al trupelor sale, împărţirecompense şi alcătui propriul ."ivan. întâlnirea celor două forţe militare, la început indecisă, se termină prindrobirea trupelor impostorului, carenu avea artilerie.

*apturat şi supus torturii, falsul9ustafa declară că fusese incitat larăscoală de prinţul @aiaid, care voiasă profite de confuie pentru asmulge puterea din mâinile tatălui săuşi să se proclame sultan. )&ecutarealui prin spânurare puse capătinsurecţiei.

 

o&elana simţea că moare.=iaţa o părăsea încetul cu încetul. $a început, senaţia aceasta fuseseaproape insesiabilă. 4curgerileapăreau din când în când, ca şi cumar fi vrut să o avertiee că fiinţaomenească nu este nemuri-

C

toare, şi că e&istenţa omului, efemerăprin definiţie, sfârşeşte prin a se ofilişi a se cufunda în neant.

Puţin câte puţin, scurgeriledeveniră mai frecvente. O preveneaucă trebuie să se pregătească pentrumarea călătorie. o&elana, atât defrumoasă, atât de cochetă, atât delacomă de perfecţiune, eradegustată şi înspăimântată deaceste pete de sânge pe care legăsea în fiecare dimineaţă pecearşaf. *ând apărură şi în cursulilei, frica ei crescu. Avea senaţia căse luptă cu o forţă necunoscută,

 

şireată, care o urmărea ca un vis urât."urerile nu-i chinuiau măruntaiele.6umai creierul ei înregistra faeleacestei căderi care părea să seacceleree.

(recutul îi revenea în minte cuo asemenea intensitate, încâtpreentul dispărea, parcă şters de oforţă supranaturală. (atăl ei, mătuşa2elena, unchiul 3aimir o încon#urau,tăcuţi, dar surâători. Apoi rătăceaprintre trandafirii din grădina ei,alerga după fluturi, în timp ce ?lafirao chema la masă. Alte persona#esoseau la aceste întâlniri imaginare.egele 4igismund, regina @ona,'âpol5a, care îi salvaseviata. 4tanislas îi bântuia visurile.

"acă ar fi fost soţia sau R Mamanta lui 4tanislas, ar fi cunoscutadevărata fericire. "ar pentru câttimp : Prinţesa *olonna sau

 

ablonos/i : Ar fi strălucit câţiva ani în mi#locul unei societăţi superficiale,dedată plăcerilor şi intrigilor."umneeu ştie ce complicaţii ar fiapărut pe parcurs.

 Apoi viaţa ei luase o întorsăturădecisivă şi fulgerătoare. 2aremul,turnul acela încovoiat apărut înoglinda ei, îi deschisese, în modparado&al, marea poartă a istoriei.(riumful ei depăşise visurile cele mai îndrăneţe. "ar cu ce preţ : "rumulei fusese presărat de capcane, deumilinţe, de lupte fără sfârşit, debucurii şi de cadavre. >brahim, prinţul9ustafa, micul 9urad, 9alfiru,3assem, !erhat Paşa, marele-viir  Ahmed...

"ar toate aceste crime erau #ustificate de necesitatea de a asigurasupravieţuirea copiilor ei...

 

%n frison îngheţat îi străbătucorpul. (oate aceste mprţi care oprecedaseră dincolo de 4ti& nu aveausă o arate oare cu un deget acuator atunci când *aron o va lăsa pe malulcelălalt : "ar e&ista oare o viaţăviitoare :

4oliman avea să i se alăturemai târiu. 6-ar fi creut niciodată căva muri înaintea bărbatului aceluiafirav si aproape întotdeaunasuferind... )i, da0 în vreme ce eapărea să-şi păstree o tinereţeeternă, el îmbătrânea, bolile se înverşunau împotriva lui, slăbiciunile îl asediau. 1i totuşi, ea va plecaprima...

 Apoi un mare semn de întrebare se ridică în faţa ei, un semn înalt cât un minaret0 îi iubise sincer pe 4oliman : )l, unul, o adora0 4e închina în faţa tuturor dorinţelor ei0 în

 

mâinile ei, fusese un aluat moale, pecare îl modelase după cum voise0 l-apurtat o mare afecţiune, fiindcădatorită spri#inului lui îşi învinsese toţiduşmanii...

 Acum trecutul, preentul, viitorulse amestecau confu. o&elana aveasă ducă în mormânt neliniştea pecare i-o inspira inevitabila luptăfratricidă care trebuia să ibucnească într-o i între 4elim şi @aiaid."eclaraţiile falsului 9ustafa nufuseseră smulse de către oamenicare doreau să-l compromită pe@aiaid: "e oameni aflaţi în solda lui4elim: Pentru că fiul acesta al ei erasălbatic, violent, rapace, ipocrit,invidios, arme care îi lipseau frateluisău. în ciuda iubirii sale materne,o&elana înţelesese - cu o oarecare întâriere - că 4elim era doar un

 

ratat0 9ai rău de-atât, o nulitate0 %nnimic0

o&elana schiţă o grimasă.*onstantinopolitanii o acuau cădeschisese cutia Pandorei, din careieşeau şerpii, încolăcindu-se în #urulstâlpilor care susţineau imperiul,slăbindu-i şi distrugând tot ceclădiseră strămoşii lui 4oliman de-alungul secolelor...

 Apoi o asaltară durerilesfâşietoare. >srael 9ordecai îi preparalicori care nu o a#utau. Prea bătrân,acesta îşi pierduse vechea siguranţăşi tatona uneori simptomelepacienţilor săi, fără să le înţeleagă.*hira )sther, bătrână, senilă, îiaducea leacuri băbeşti care nu aveaunici un efect.

6ur @anu o viita în fiecare ipe o&elana. 4e interesa desănătatea ei, îi povestea lucruri

 

vesele şi îi prepara cafeaua, băuturaaceea e&citantă şi tonică, infuie deboabe negre şi parfumate importatede puţină vreme şi care erau la modă.

o&elana ştia că interesul pecare i-l arăta 6ur @anu nu era gratuit,că aceasta îi pândea moartea pentrua se instala în locul ei. 6ur @anustudia pe furiş ravagiile săpate deboală pe chipul soacrei sale, aruncapriviri lacome spre bogăţiile adunate în minunatul apartament, bi#uterii,blănuri, obiecte de artă, covoare şi se închipuia stăpână a acelor locuri.

o&elana fusese silită săsuporte mulţi ani capriciile,curioităţile, schimbările de dispoiţieşi micile răutăţi ale sultanei-valide.6ur @anu avea să fie cruţată deaceste neplăceri. Aşteptarea ei nu seva prelungi prea mult.

 

o&elana primea, deasemenea, viitele lui ?ulmu,favorita lui @aiaid, care o copleşeacu complimente şi linguşeli. *eledouă tinere invidiau nu numaibogăţiile şi privilegiile soacrei lor, ci şiputerea acesteia. Pentru că o&elanalansase o modă, chiar mai mult decâtatât, o nouă politică7 domniafavoritelor. )&emplul ei le aţâţa peimitatoare, hotărâte să obţină totulprin mi#loace proprii.

 în #urul o&elanei se făcu gol."oamna ebia muri în somn.*olecţia ei de blănuri, nestemate,cărţi preţioase a fost înghiţită devistieria haremului. Acelaşi lucru sepetrecu cu minunile adunate de kislar 

agasi   care a fost găsit neînsufleţitlângă gaura din podea, sub patul său,unde se înghesuiau sute, mii de

 

monede de aur. 4upraintendenta şi;generalul< fetelor au fost înlocuiţi deoameni pe care o&elana de-abia îicunoştea. "ar schimbările acestea n-o mai interesau. Apropierea morţii odesprindea încet-încet de lumeaaceasta agitată, vorace, lacomă debani şi putere, pe care o îmblânise în cele din urmă.

6umai fiii ei si 4oliman îi maireţineau atentia. %ltima ei

M T i

intervenţie a fost în favoarea lui@aiaid. 4oliman îşi convocă fiul celmic la Leni 4erai. în noaptea dedinaintea acestei audienţe, @aiaidnu reuşi să închidă ochii. "imineaţă, în timp ce se îmbrăca înainte de a-şipărăsi palatul, primi un curier care îiaducea un bilet semnat de o&elana7 *9u te teme, fiule. $+t tim tr(iesc eu,

nimeni nu-i !a face !reun r(u.8 

 

@aiaid se înfioră. 6u se îndoiade cuvântul mamei sale. "ar ce se va întâmpla după moartea ei : Prinţul sepreentă, îngroit, în faţa tatălui său. Acesta îi inspirase dintotdeauna ofrică iraţională. 1tia că într-o i ori el,sultanul, ori 4elim avea săporuncească omorârea lui. Aşa eralegea.

4oliman îl primi într-un accesde furie aproape necontrolabilă. îiaduse reproşuri violente. @aiaid seaştepta săvadă usa deschiându-se si muţiiseraiului strecurându-se cu

M M M

paşi de pisică pentru a-i puneştreangul la gât. "ar sultanul, dupăce-şi vărsă furia, se potoli şi bătu dinpalme. %n pa# aduse sorbeturi pe unplatou. *almat în sfârşit, 4olimanâmbi şi îi făcu semn fiului său săbea împreună cu el paharul

 

 împăcării. @aiaid simţi un nod în gât.4orbetul pe care i-l oferea eraotrăvit: 6u-> putea refua fără să deala iveală neîncrederea la adresasultanului. înghiţi băutura răcoritoarefără să simtă vreun efect nociv.4oliman goli şi el paharul.

8 Acum, du-te la mama ta simultumeste-i0 )i îi

)   t i M

datorei viata0i

@aiaid se prosternă lapicioarele tatălui său şi îi #ură credinţăveşnică. 4e grăbi apoi să a#ungă lao&elana. O găsi întinsă pe un divan, în marele salon al apartamentuluisău, trasă la faţă, slăbită, lividă submachia#ul gros. îngenunche în faţa eişi îi sărută mâna.

8 (ata mi-a spus să vămulţumesc pentru că mi-aţisalvat viata0

i

 

o&elana făcu un semn caree&prima o mare slăbiciune.

8 6u-mi mulţumi. 9i-am făcutdoar datoria.

H

)l oftă abătut. o&elana simţineliniştea fiului ei.

H

H

8 "ar mâine: bolborosi el.9âine:... *e se va întâmpla mâine :

o&elana îi demierdă obraulcu nespusă blândeţe.

8 9âine :... 9âine voi vegheaasupra ta de-acolo, de sus0 ise eaarătând cu mâna descărnată, plinăde inele, cerul însorit care scăldasalonul într-o lumină aurie.

 A doua i, picăturile de sângeşiroiră atât de abundent, încât *hira)sther şi >srael 9ordecai înţeleserăcă moartea era aproape. "upă-amiaă, chiar înainte de apusulsoarelui, o&elana simţi că viaţa eia#unsese la sfârşit. =iiuni învârte#ite

 

se împleteau în faţa ochilor ei. înaintede a-şi da ultima suflare, murmură7

8 (emniţa... (emniţa... Amevadat...

= #

!uneraliile o&elanei depăşiră în somptuoitate tot ce-şi puteau închipui constantinopolitanii. 4oţiasultanului şi împărăteasa otomanilor afost înmormântată într-un cavou demarmură, în curtea moscheii lui4oliman, perlă a arhitecturii,construită de 4inan. 4ultanul poruncica după moarte trupul lui să fieaşeat alături de cel al o&elanei,marea şi unica lui iubire.

 în timpul funeraliilor, 4olimanrămase nemişcat ca o statuie. 4-ar fiis că pentru el lumea se sfârşise.*hipul lui, ochii lui nu mai e&primaudecât un gol imens şi îngheţat. 4predeamăgirea lui 6ur @anu, caredorea să se instalee în apartamentul

 

o&elanei, sultanul hotărî că locuinţaei va rămâne neatinsă.

 în fiecare seară, 4oliman se închidea o oră sau două în camerao&elanei. =orbea cu umbra ei, îiamintea de dragostea pe care i-opurta şi adesea îi cerea sfatul.ăspunsurile sosite de dincolo erau înţelese numai de el.

 Avea un portret al o&elaneifăcut de un pictor veneţian după odescriere pe care i-o făcuse el însuşi. îl iubea, deşi pâna nu reflectafrumuseţea perfectă a o&elanei. îllua cu el pretutindeni, cândcălătorea,, când mergea la ţară, lavânătoare, pentru că îi aminteapreenţa ;materială< a o&elanei.$umea de la *urte îl privea ca pe un

om sfârşitustem, devenit din noumare-viir, îşi dădea aere deatotputernicie. 9ihrimah îşi

.R

 

atribuia autoritatea mamei sale, fără afi cu adevărat luată în serios.

*onducătorii politici, militari şireligioşi aveau senaţia că trăiesc olungă şi apăsătoare anarhie. $ipsa deinteres a sultanului faţă de treburilepublice devenea îngri#orătoare. *ândprimea o veste proastă dinstrăinătate, se însufleţea, proiectacampanii, apoi înflăcărarea luidispărea brusc şi, doborât de apatie,renunţa la tot, părăsea Leni 4erai şipleca la vânătoare.

>ncertitudinea politică agită dinnou relaţiile dintre 4elim şi @aiaid. întrucât durerile de stomac alesultanului şi îndeosebi problemele luide circulaţie păreau să se înrăutăţească, cei doi fraţi segândeau din nou la viitor.

ustem Paşa reflectă îndelungla ceea ce-i rămânea

 

de făcut, cu atât mai mult cu cât9ihrimah îl atâta să

M C K

 înveninee relaţiile dintre 4elim şi@aiaid, conform icalei ;"ebină şicucereşte0<. Pentru a învră#bi lucrurile,ustem îl văduvi pe @aiaid de celmai capabil sfetnic şi partian, marele-şambelan $ala 9ustafa, pe care îlnumi mare-ma- estru al casei lui4elim. îl ura pe $ala 9ustafa, căciacest persona# se bucurase deprotecţia marelui-viir Ahmed. "arintriga lui ustem se întoarse împotriva lui. Oportunist, $ala 9ustafa îmbrăţişă cu entuiasm caua lui4elim şi îi câştigă încrederea,devăluindu-i planurile fostului săustăpân, @aiaid, şi uneltirile luiustem, care voia să se impună caunic arbitru al imperiului. Pentru a-lconvinge pe 4elim de buna luicredinţă şi pentru a-l compromite pe

 

marele-viir ,insinuă că legitimitatea lui @aiaidera îndoielnică şi că tatăl acestuiaera, în realitate, ustem. %luit şirecunoscător, 4elim îi făgădui lui $ala9ustafa postul de mare-viir dupămoartea sultanului 4oliman.

"ar $ala 9ustafa nu se mulţumicu atâtarea âaniei

>

H

>

dintre cei doi fraţi. îi propuse lui 4elimo manevră care trebuia să-i asigure oibândă sigură. *u acordul acestuia, îi scrise o scrisoare lui @aiaid şi,după ce îşi e&primă devotamentulfaţă de acesta, îl incită să ridicearmele împotriva fratelui său maimare ca să se apere, fiindcă acestavoia să-l asasinee. *a să-l împiedice pe 4elim să-şi pună înaplicare planul, îi propuse să preiainiţiativa şi să-l ucidă.

 

@aiaid cău în capcană. îiscrise lui 4elim o scrisoare plină deinsulte şi îl provocă la o luptăindividuală. Pentru a-şi arătadispreţul, îi trimise o bonetă defemeie, un şorţ şi o furcă de tors.

4elim, care detesta violenţaatunci când implica persoana lui,răspunse printr-un mesa# împăciuitor.$ala 9ustafa interceptă scrisoarea şio distruse, după ce ucisese curierul. în acelaşi timp, redactă un raportpentru sultan şi îidevălui - în felul său - conflictuldintre cei doi fraţi si riscul

F F

unui răboi civil iminent. *itireaacestui raport îl puse pe sultan în încurcătură. Pierdut în durereapricinuită de moartea o&elanei, nubănuia nici pe departe pericolele careameninţau imperiul. >nterogat de4oliman, marele-viir răspunse că elnu fusese informat de e&istenţa unui

 

asemenea conflict. 4ultanul îl fulgerăcu privirea7

8Atunci, cu ce te ocupi : (u ar trebui să fii primul careaflă0

 A doua i dimineaţă, le trimiseordine scrise fiilor lui. Pentru a-idespărţi, îl numi pe 4elim în frunteaunui guvern din Anatolia şi îi poruncilui @aiaid să-şi părăsească guvernulde la 3onieh - punct strategicimportant între 4iria şi )gipt - şi săpreia în schimb guvernul de la um.9ânios, închipuindu-şi că tatăl său îldefavoria, @aiaid refuă să e&ecuteordinul.

4oliman află cu stupoare denesupunerea lui @aiaid. )ra tentatsă poruncească arestarea şi #udecarea lui, dar îşi aminti căo&elana, înainte de a muri,intervenise în favoarea lui @aiaid şiobţinuse iertarea acestuia. "in

 

fidelitate, făcu o ultimă încercare,pentru a linişti spiritele.

>pocrit, 4elim se supuse fără săcrâcnească voinţei tatălui său.4oliman îl trimise la @aiaid pe PertePaşa, un demnitar din nouageneraţie, ca să-l aducă pe calea ceabună. "ar solul sultanului se lovi deun interlocutor care refua orice încercare de împăcare.

8A vrut să mă asasinee. Amdovei. îl rog pe tatăl meu, sultanul,să nu se amestece în aceastăneînţelegere.

$a întoarcerea la*onstantinopol, Perte Paşa îi raportăsultanului eşecul misiunii sale şiadăugă că prinţul dispunea de oarmată de câteva mii de soldaţi.

"upă căderea nopţii, 4olimanse închise singur în camerao&elanei. $a lumina unei lămpichineeşti privi îndelung portretul

 

femeii care însemnase totul pentru el,aşeat pe o masă, lângă pat. *umultă gri#ă şterse cu mâna câteva firede praf care se aşeaseră pe pânapictată, apoi âmbi cu amărăciune.

8 1tii bine, o&elana, că îiiubesc pe copiii noştri, că mi-aş daviaţa ca să fac pace între 4elim şi@aiaid. (u îl preferai pe @aiaid. 6umi-ai spus-o, dar am înţeles, privindu-te când erai alături de el. în favoarealui 4elim nu pledeaă decât dreptulprimului născut. Are toate defectelede pe lumea asta, dar este ascultător.@aiaid este înestrat cu calităţiminunate, dar şi cu o trufie şi o îndărătnicie care îl împing să încerceorice pentru a-şi satisface ambiţia şiranchiuna. )ste gata să #oace laaruri destinul imperiului, lată otrăsătură de caracter foarte urâtă,care anuleaă tot ce are bun. "incontră, 4elim acceptă sfaturile bune. A#utat de un prim-ministru capabil, va

 

şti să-şi îndeplinească rolul. @aiaidva risca întotdeauna totul, cedândimpulsurilor de moment. Pentru unsuveran, este cel mai mare defect.4pune-mi ce trebuie să fac0 "ă-mi unsemn 0

 îşi acoperi faţa cu mâinile.$acrimile curgeau pe obra#iilui ridaţi.

C

8Am făcut totul ca să împiedicrăboiul civil care bate la uşă. "ar @aiaid este de neclintit. 9-am lovitde reaua lui voinţă... îţi cer iertare,o&elana, pentru ceea ce va urma...

4o/ollu Pasa, un fost sclav al lui>s/ender *elebi si

i K   i

unul dintre cei mai buni generali ainoii generaţii, primi funcţia decomandant-şef al trupelor imperiale.4oliman alesese pentru aceastăoperaţiune regimentele de ieniceri şi

 

spahii cele mai devotate lui. Adăugăşi o artilerie numeroasă. ` 

*ele două armate se ciocnirăpe câmpia de la 3onieh. 4oldaţii lui@aiaid erau în ma#oritate mercenarisirieni, egipteni şi anatolieni, bineantrenaţi, dar care cedară subpresiunea forţelor disciplinate şiperfect diri#ate de 4o/ollu.

"egeaba galopa @aiaid dintr-oparte într-alta a frontului încercând săstopee deruta soldaţilor săi. *uprinsde panică, părăsit de trupe, o luă lagoană, urmat de cei patru băieţi ai săişi de câţiva soldaţi credincioşi. !uatât de grăbit că-şi abandonăharemul şi prada de răboi în mâinilelui 4o/ollu.

@aiaid şi tovarăşii lui galopauspre frontiera persană, urmăriţi dedouă escadroane de spahii careprimiseră ordin să-i capturee. în timpce vântul îi şuiera pe la urechi,@aiaid se gândea la speranţele sale

 

pierdute, la proiectele lui nimicite, lavisurile şale himerice şi - mai presusde orice - la mama lui. "acă ea ar fitrăit, deastrul acesta n-ar fi avut loc.)a ar fi ştiut să învingă pre#udecăţiletatălui său şi să pună capătfanfaronadelor lui 4elim.

 în timpul unei opriri scurte, îiscrise o scrisoare sultanului,implorându-i iertarea. Apoi îşi reluăfuga. Acum trebuia să caute ail laregele (ahmasp. )ra ultima lui şansă,de altfel deriorie. *unoştea soartareervată refugiaţilor de rang înalt,reduşi la rolul de ostatici.

$a frontiera persană, urmăritoriilui se opriră. @aiaid puse capătgoanei îngenunchind la picioarele lui(ahmasp, care îi acordă toateonorurile şi îi oferi o locuinţăsomptuoasă. "ar @aiaid învăţase demult valoarea mărturiilor de prietenieproclamate de regeasca lui gadă. înpalatul său, el şi fiii lui se simţeau

 

urmăriţi ca nişte prionieri de cătretemnicerii lor.

!ără ca prinţul refugiat să fi fost înştiinţat, de#a începuseră negocierilesecrete. Pentru patru sute de mii demonede de aur, (ahmasp acceptă să-i e&ecute pe @aiaid şi pe fiii săi. %nprete&t mincinos a fost găsit imediat.$i s-a imputat refugiaţilor turci uncomplot urit împotriva vieţii regeluiPersiei. Aruncaţi în temnită, @aiaid si fiii luiau fost anunţaţi oficial că

i t Q C i i

un tribunal e&traordinar îi osândise lamoarte.

 în noaptea de dinainteae&ecuţiei, @aiaid scrise un poemcare e&prima denăde#dea lui înaintede ultima călătorie spre imperiulmorţii. A doua i dimineaţă, satârulcălăului puse capăt vieţii lui şi a fiilor lui. (ahmasp se grăbi să-i trimită unmesa# lui 4elim, ca să-i dea fericitaveste şi să-l felicite pentru că

 

devenise unicul moştenitor legitim al>mperiului Otoman.

$a puţin timp după moartea lui@aiaid, ?ulmu, văduva lui înlăcrimată, aduse pe lume un fiu.$ala 9ustafa porunci să fiestrangulat, e&ecutând ordinul lui4elim, pe care de altfel chiar el i-lsugerase.

$ala devenise sfetniculindispensabil al prinţului moştenitor.4elim voi să-i dovedească în publicfavorurile sale. $a un banchet caresărbătorea victoria asupra fratelui săuduşman, îl aşeă în dreapta pe $ala9ustafa şi în stânga pe ustem, care înghiţi greu afrontul. "emnitatea luide mare-vi- ir îi atribuia opreeminenţă pe care prinţul o ignoracu bună-ştiinţă, ca şi cum ar fi vrutsă-l prevină în felul acesta că puterealui se apropia de sfârşit şi că trebuiasă se gândească la retragere.

 

Proasta lui dispoiţie spori din pricinaunei crie de hidropiie, boală care îlstân#enea de la o vreme.

 în haremul lui 4elim, toatedoamnele care se prosternau înaintela picioarele o&elanei se înghesuiauacum să sărute pulpanele rochiei lui6ur @anu, care le accepta omagiile,superioară şi tăcută.

4oliman se închise cu umbrao&elanei, după ce-şi avertiăşambelanul că nu dorea să fiederan#at.

4ingur în faţa portretului cutrăsături atât de vii încât te aşteptai înorice clipă ca ochii să clipească saubuele să schiţee un âmbet,4oliman plânse. "e ceva vreme lacri-mile îi umeeau deseori ochii."evenise foarte impresionabil. *ândsimţea că nu-şi mai poate stăpânilacrimile, se iola în apartamentulo&elanei, în cabinetul său de lucru

 

sau chiar dădea afară toatepersoanele din #urul lui.

6u sfârşitul atroce al fiului şi celal nepoţilor săi îl făcea acum săplângă. "e mult timp moartea nu-lmai emoţiona. )&ecuţiile, asasinatele,otrăvirile şi chiar morţile naturale îirăvăşiseră întreaga familie, cue&cepţia lui 4elim - cel mai nereuşitdintre copiii - şi a lui 9ihrimah. Pentruel, o&elana nu era moartă. )a trăiapentru el şi numai pentru el.

 Acum plângea pentru căo&elana îi reproşa supliciul lui@aiaid şi al copiilor săi. *ăuta scue,dar nu găsea cuvinte care s-oliniştească...

ustem nu uita niciodatăafronturile. ăboiul care îl opunea lui4elim şi lui $ala 9ustafa se declanşăviclean. 9arele-viir începu prin aaduna dovei compromiţătoaredespre $ala 9ustafa. )ra un domeniu

 

 în care e&cela. Perseverent, pusemâna pe toate documentele caredovedeau reaua-credinţă a rivaluluisău. "escoperi copii şi chiar originalesemnate pe care $ala 9ustafaavusese imprudenţa de a le păstrapentru a le folosi mai târiu, în ca denevoie. Printre doveile scrise apăreaun mesa# de-al o&elanei, careauise de intrigile lui $ala şi îşi puneafiul în gardă în faţa acestui om caresemăna discordie. Acest document,sustras la rândul lui de sfetnicul lui4elim, stârni furia sultanului, care se întoarse împotriva vinovatului. Prinţulmoştenitor făcu atunci eforturisupraomeneşti pentru a-şi scăpafavoritul de un proces de înaltătrădare. în cele din urmă, reuşi să-isalvee viaţa lui $ala 9ustafa, dar acesta fu e&ilat în străfundurile Anatoliei. *ariera lui încetasedefinitiv. $a scurt timp după cădereasa, avu satisfacţia să afle că

 

duşmanul lui triumfător murise dehidropiie.

4oliman îl desemnă succesor allui ustem pe 4o/ollu Paşa, alegerecare îl nemulţumi pe 4elim. Acesta nu îndrăni să protestee, căci relaţiilecu tatăl său se deterioraseră sensibil.4ultanul îi reproşa depravarea şiorgiile sale. Prinţul asculta cu capul înpământ mustrările, apoi îşi reluae&cesele şi cheltuielile nebuneşti.)&asperat, 4oliman hotărî să-ipedepsească pe prietenii lui 4elim,care îi încura#audesfrâul. *ei mai mulţi dintre ei aufost arestati, condamnaţi

C M '  M

la moarte şi e&ecutaţi. Aceastămăsură severă îl înspăimântă peprinţ, care ieşi din letargie şi dinstarea permanentă de ebrietate.>mpulsionat de energica 6ur @anu, seprefăcu că îşi desfăşoară activitateacu serioitate. "ar bunele lui intenţii

 

nu durară prea mult. >ncorigibil, selăsă din nou în voia viciilor.

"acă problemele de familie îltulburau pe 4oliman, politica îi acorda în schimb satisfacţii. în faţa (unisului,turcii obţinură o victorie navalăstrălucită împotriva creştinilor. *utoate acestea, moartea lovea în #urullui 4oliman atât pe prieteni, cât şi peduşmani. @ătrânul amiral Andrea"oria şi *arol Euintul pieriră, ducândcu ei în mormânt gustul amar al înfrângerii. (ahmasp, regele Persiei,dispăru şi el. 9oartea îl răpi, deasemenea, pe !erdinand de Austria,acest veşnic învins, care n-avea altmerit decât că salvase =iena.

9oartea şi bătrâneţea îndepărtaseră din "ivan pe aproapetoţi vechii colaboratori ai lui 4oliman.6u mai vedea în #urul lui decât chipurinoi şi tinere. *omparaţia îl făcea şimai sensibil la propria decrepitudine.

 

Problemele de circulaţie îi umflaupicioarele, îngreunându-i mersul.(rupul lui slab şi mina proastă îifrapau pe interlocutori. 4e machia,pentru a-şi ascunde de diplomaţidecăderea şi paloarea maladivă.

*u e&cepţia încăperilor  o&elanei, nu mai punea piciorul înharem. Odaliscele tinere şi frumoase,schimbate mereu, aşteptau neliniştiteiua în care sultanul avea să-şi deaultima suflare.

o&elana îi lipsea înfiorător demult lui 4oliman. 6oaptea, stingeatoate luminile şi se întindea pe patulei, închi- puindu-şi că aceasta să aflăvie alături de el. îi vorbea cu blândeţedespre dragostea lor, îi devăluiagri#ile care îl măcinau, decepţiile şiprea rarele satisfacţii. %neori,aprindea lămpile, deschideadulapurile şi, cu mâinile lui subţiri,mângâia veşmintele de mătase, le

 

ducea la bue şi aspira parfumulo&elanei.

 Auise spunându-se că regina4paniei, >oana 6ebuna, ţinea lângăea coşciugul care adăpostearămăşiţele soţului ei, luându-l cu eapretutindeni. îi scua demenţa.

*ând ieşea călare, porunceaescortei să-l urmee la distanţă. 4eiola astfel pentru că uneori vorbeacu umbra o&elanei si nu voia caoamenii să-l audă vorbind de unulsingur. "iscuta din când în când cu>brahim, care îi apărea în toatăsplendoarea tinereţii. )poca senină aadolescenţei era subiectul lor preferat. Apoi îşi amintea oftând că,din vestitul său triunghi, el erasingurul supravieţuitor.

=ictoria navală de la (unis îisugeră lui 4oliman ideea de a-şi încheia domnia pintr-o loviturăfulgerătoare7 cucerirea insulei 9alta

 

din mâinile cavalerilor 4fântului loan,alungaţi din hodos. Pregăti îndelunge&pediţia. Această activitate îi învieenergia. Alese generalii cei maicapabili, amiralii cei maie&perimentaţi, mobiliă o flotă dedouă sute de vase şi treieci de miide oameni din trupele de elită."isproporţia de forţe era atât demare, încât victoria turcilor era ca şiobţinută. *u toate acestea, ceea cenu prevăuse nimeni se întâmplă. înciuda superiorităţii drobitoare aturcilor, 9alta nu cău, şi asediatoriise repliară. 4oliman scăpă ca prinurechile acului de un atac deapople&ie. "ar fu silit să se încline înfaţa evidenţei. 9alta nu putea ficucerită.

 Această înfrângere umilitoaretrebuia spălată cu sânge. ?ăsirepede prete&tul. 9a&imilian al ll-lea, împăratul Austriei şi fiul lui !erdinand,

 

refua să plătească tributul impustatălui său şi cerea în plus restituireaoraşelor cucerite de turci în %ngaria.9ânios, 4oliman adună cea maiputernică armată mobiliată vreodatăde >mperiul Otoman.

 în a#unul marii plecări, petrecunoaptea în camera o&elanei. întinspe pat, cu braţele încrucişate subcap, contempla tavanul împodobit custucaturi aurite. "eşi le privise deatâtea ori în timp ce o&elana seodihnea, cu obraul reemat depieptul lui, ărea pentru prima datăstalactitele mici şi delicate carereflectau lumina dulce a lumânărilor.

8 9âine-dimineaţă părăsesc*onstantinopolul, o&elana. "e altfel,te iau cu mine. Am comandat pentruportretul tău o cutie mare, tapisată cucatifea. în campania aceasta mă voiputea bucura de preenţa ta, ceea ce în trecut n-a fost posibil. 4-ar părea

 

că am luat-o pe urmele >oanei6ebuna0 lartă-mă, o&elana, pentrugluma asta nevinovată0 Am îmbătrânit, mica mea pasăre aparadisului0 6u ştiu dacă ne vom mai întâlni vreodată în camera aceasta încare am cunoscut cea mai marefericire de care se poate bucuravreun om0 %nele presentimente nu înşală, porumbiţa mea dulce0

9ângâie perna de mătaseaşeată alături de a lui.

8 4unt obosit, dar nu pot sădorm 0 $icorile lui 9orde- cai nu mămai a#ută 0 "ăruieşte-mi visefrumoase, o&elana 0 =reau să-miapari aşa cum te-am văut când mi-aifost preentată0 Aveai atuncişaptespreece ani0 îmi amintesc căeram mai emotionat decât tine0 *efrumoasă erai0...

M

=isă cu ochii deschişi toatănoaptea. 'orii îl găsiră trea. @ătu din

 

palme şi sclavii se grăbiră să intre casă-l conducă la baia de aburi. *ândcoborî din pat, îşi simţi picioarelegrele ca plumbul. 4e spri#ini de umeriicelor doi sclavi ca să se târască pânăla baie.

)ra pentru prima dată cândmergea la răboi purtat în litieră.4uirea pe cal era din ce în ce maidureroasă. "ar să fie legănat toatăiua în cutia aceea lunguiaţă îlplictisea. Avea impresia că se află într-un coşciug, doar că ceva maimare. Portretul o&elanei, scos dincutie, era aşeat în faţa lui.

8 înţeleg acum, porumbiţamea, de ce nu-ţi plăcea să te plimbi în litieră. $egănatul acesta continuu îmi dă greţuri0 1i, în plus, nu se vedepeisa#ul0 "ar am străbătut de atâteaori drumul spre @uda încât îl cunoscpe dinafară 0

 

9arele-viir 4o/ollu îi raportade trei ori pe i înaintarea mariiarmate.

8 9ă simt ca o fiară în cuşcă în litiera asta 0 e&clamă sultanul iritat.9âine voi călări0

"upă plecarea lui 4o/ollu, seadresă portretului o&elanei7

8 9âine nu-ţi voi ţine de urât,iubirea mea0 "ar nu pentru multtimp 0 =reau doar să fac un pic demişcare 0

"in păcate, e&perienţa hipică alui 4oliman se dovedi a fi odeamăgire. "upă un marş la pas decâteva ore, fu silit să se suie din nou în litieră.

8 o&elana, m-am întors lângăt ine0 "e-acum înainte vom finedespărţiţi0

9area armată se apropie de@uda. 9arele-viir îi raportăstăpânului său că fortăreaţa 4egedopunea o reistenţă feroce.

 

?arnioana, deşi nu foartenumeroasă, îi respingea pe atacatori,provocându-le pierderi grele.

8 încă un spin în coastă0 strigăsultanul furios. =ă dau trei ile ca săradeţi 4egedul de pe faţapământului0

4oliman se instală în cortul său,căci îl dureau îngroitor picioarele. întins pe un pat de campanie, ascultarafalele continue al tunurilor,vacarmul bătăliei, e&ploiile minelor şiale contraminelor, pocnetelemuschetelor. O muică fireascăpentru urechile lui, dar care, de dataaceasta, îl făcea să clocotească defurie. *ele trei ile acordate pentrunimicirea fortăreţei se scurseseră,urmate de alte trei ile, apoi dealtele... în fine, trecură trei săptămânifără nici un reultat...

4crâşnea din dinţi şi-l fulgeradin priviri pe 4o/ollu Paşa, care îi

 

raporta în fiecare i ;progresele<asediului.

8 =irtuţile răboinice aleturcilor s-au dus pe apa sâmbetei0urla 4oliman, congestionat de furie.9ai puţin de trei mii de austrieci ţin larespect două sute de mii de turci0

4oliman se simţea rău, foarterău. ?reutăţii din picioare i se adăugao greutate apăsătoare în ceafă.9ânia făcea să i se urce sângele lacap.

>srael 9ordecai era deolat,pentru că nu ştia cum să-l aline.Poţiuni, licori, ceaiuri nu aveau nici unefect asupra nervilor surescitati aisultanului.

8 (rebuie să vă calmaţi, înălţimea =oastră 0 Altfel vă

i '   C

puneţi viaţa în pericol08 %n singur lucru mă poate

calma0 ţipa 4oliman mânios. *ăderea4egedului0

 

8 Oraşul este, practic, înmâinile noastre, anunţă marele-viir.!ortăreaţa e doar o grămadă de ruinefumegânde. 6umai don#onul maireistă. "ar este de#a minat. 9âine înori va fi al nostru 0

9arele viir ieşi. 4oliman nurăspunse. închise ochii, pentru că avubrusc senaţia că tocmai îi e&plodasecapul. @ărbia îi cău în piept. încercăsă vorbească, dar nu reuşidecât să bolborosească nişte sunetenearticulate. $ui

F

9ordecai i se păru că aude numeleo&elanei, pronunţat cu greutate. Apoi sultanul tăcu. 9edicul verificăatent pulsul, care se oprise...

 A doua i în ori don#onul seprăbuşi, sfărâmat de o e&ploie carecutremură pământul. întreagagarnioană a fost nimicită, antrenând în căderea ei mii de turci.

 

9arele-viir intră la sultan casă-i anunţe victoria promisă. "ar padişahul, nemişcat, era culcat pespate şi părea să fi&ee tavanul. Aşeat pe un taburet, pierdut,9ordecai stătea lângă stăpânul săuneînsufleţit. 4o/ollu îi aruncămedicului o privire întrebătoare. Acesta clătină din cap, deolat.

*u paşi siguri, marele-viir părăsi cortul. *âteva clipe mai târiu,se întoarse, urmat de un mut alseraiului înarmat cu o frânghie. 9utulse apropie de 9ordecai pe la spateşi, cu un gest brusc, îi petrecufrânghia pe după gât. în felul acesta,secretul morţii sultanului nu putea fidivulgat. Apoi marele-viir îi convocăpe generali şi pe viiri la un consiliude răboi.

8 l-am raportat înălţimii 4alecăderea 4egedului. înălţimea 4a văfelicită pentru vite#ia voastră şiporunceşte armatei să se întoarcă la

 

*onstantinopol. 4copul acestei bătăliia fost atins.

Ofiţerii schimbară priviri mirate,dar nu puseră întrebări. 9arele-viir găsi de cuviinţă să adauge7

8 *ampania împotriva =ieneiva fi reluată în viitorul apropiat0...(rebuie să vă înştiinţe că înălţimea4a este suferind. Până se îndrăveneşte, a hotărât să nu-şi maipărăsească litiera. înălţimea 4a m-a însărcinat să-i preint raportul ilnicprivind progresele marşului nostru.)tapele vor fi stabilite de înălţimea4a0

 Armata făcu cale întoarsăspre *onstantinopol. în secret aufost trimişi înainte curieri călarepentru a-l anunţa pe 4elim demoartea tatălui său şi de propriasuire pe tron. 4o/ollu nu avea nici ostimă pentru acest beţiv, dar îşiamintea cuvintele rostite de4oliman în faţa ambasadorilor, la o

 

festivitate, după moartea lui@aiaid7 ;$ăudat fie Allah 0 Am trăitdestul pentru a-i vedea pemusulmani scăpaţi de nefericirilecare i-arfi copleşit dacă fiii mei s-ar fi luptat între ei pentru tron. Acum îmi pot termina ilele în pace, în locsă trăiesc şi să mor în disperare.<

4eara, în vreme ce armata întindea tabăra, cortul imperial eraridicat, şi 4oliman, instalat pe tronca şi cum ar fi fost viu. ?eneralii îngenuncheau în faţa împărătescului lor stăpân, careprivea în gol, pierdut în gânduri.9arele-viir îşi apropia urechea degura sultanului, prefăcându-se că-iascultă ordinele, apoi le transmiteaşefilor militari viaţi. Aceştia,obişnuiţi cu muţenia lui - dupămoartea o&elanei devenisetaciturn -, se prosternau în faţacadavrului fardat cu gri#ă, apoiieşeau în vârful picioarelor.

 

4e scurseră săptămâni întregifără ca soldaţii să se îndoiască defaptul că stăpânul lor era în viaţă. încele din urmă, într-o seară, de la*onstantinopol sosi un curier pur-tând o scrisoare semnată de 4elimcare îl anunţa pe 4o/ollu căpreluase puterea. 4ecretul nu maiavea rost. 9arele-viir adunăarmata şi, la lumina miilor de torţe,le comunică vestea tragică. Apoidraperiile care acopereau intrarea în cortul imperial au fost trase, şimilitarii au primit permisiunea setreacă în şir indian prin faţacatafalcului pe care odihnea4oliman. în vreme ce plânsetele se înălţau spre cer, un cor intonăcântecele mortuare prescrise de*oran. Apoi mare- le-viir urcă pe oestradă şi strigă pe un ton solemn7

8 4ultanul 4oliman a murit0(răiască sultanul 4elim al ll-lea0

 Armata aclamă la unison7

 

 sultanul Selim al ll-lea!

*oloaFXXX

a?a c uss^ţg?funeraliile padişahului defunct.(rupul sau trebXa mmor- mântat încurtea moscheei >u. 4oliman, langamormântul o&elanei, marea şiunica lui iubire.

4oliman 9agnificul şi "ivinao&elana se vor odihni împreunăpână la sfârşitul veacurilor.