ROLUL CONTABILITĂȚII ÎN FUNDAMENTAREA ȘI EXECUȚIA ...
Transcript of ROLUL CONTABILITĂȚII ÎN FUNDAMENTAREA ȘI EXECUȚIA ...
UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” din IAŞI
FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR
ŞCOALA DOCTORALĂ DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA
AFACERILOR
DOMENIUL DE DOCTORAT: CONTABILITATE
ROLUL CONTABILITĂȚII ÎN
FUNDAMENTAREA ȘI EXECUȚIA
BUGETULUI DE VENITURI ȘI CHELTUIELI.
ABORDARE FINANCIAR – CONTABILĂ
(Rezumatul tezei de doctorat)
Conducător ştiinţific,
Prof. univ. dr. EMIL HOROMNEA
Doctorand,
ILIE I. SILVIA (căs. BUNEA)
Iaşi
2020
1
Cuprinsul rezumatului tezei de doctorat
CUPRINSUL TEZEI DE DOCTORAT ..................................................................... 2
INTRODUCERE........................................................................................................... 4
SCOPUL ŞI OBIECTIVELE CERCETĂRII ............................................................ 5
METODOLOGIA DE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ .............................................. 6
SINTEZA PRINCIPALELOR PĂRȚI ALE TEZEI DE DOCTORAT .................. 9
CONCLUZII ŞI CONTRIBUŢII PROPRII ............................................................ 20
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA ................................................................................. 27
2
Cuprinsul tezei de doctorat
INTRODUCERE
CAPITOLUL 1 INSTITUȚIILE PUBLICE. ORGANIZAREA CONTABILITĂȚII
VENITURILOR ȘI CHELTUIELILOR PUBLICE
1.1. CLASIFICAREA INSTITUȚIILOR PUBLICE
1.2. ORGANIZAREA CONTABILITĂȚII INSTITUȚIILOR PUBLICE
1.2.1 Funcția financiar-contabilă la nivelul instituțiilor publice 1.2.2 Documente, registre și forme de înregistrare în contabilitate 1.2.3 Principii și politici contabile. Tratamente contabile
1.3 ELEMENTE SPECIFICE PRIVIND CONTABILITATEA VENITURILOR ȘI CHELTUIELILOR
PUBLICE
1.3.1. Delimitări și structuri privind veniturile instituțiilor publice 1.3.2 Delimitări și structuri privind cheltuielile instituțiilor publice 1.3.3 Contabilitatea angajamentelor bugetare și legale la nivelul instituțiilor publice 1.3.4 Analiza și funcționarea conturilor de venituri și cheltuieli
CAPITOLUL 2 VALENȚE INFORMAȚIONALE ALE BUGETELOR DE
VENITURI ȘI CHELTUIELI ÎN INSTITUȚIILE PUBLICE
2.1. CONCEPTUL DE BUGET DE STAT ȘI CONȚINUTUL SĂU ECONOMIC
2.2. SISTEMUL BUGETAR ȘI COMPONENTELE ACESTUIA
2.3 PRINCIPIILE BUGETARE
2.4 METODE DE DIMENSIONARE A VENITURILOR ȘI CHELTUIELILOR BUGETARE
2.5. RESPONSABILITĂȚI ÎN PROCESUL BUGETAR
2.6. TIPURI DE ORDONATORI DE CREDITE
2.7. CLASIFICAȚIA BUGETARĂ A VENITURILOR ȘI CHELTUIELILOR PUBLICE
CAPITOLUL 3 ANALIZA BUGETELOR LOCALE ÎN CADRUL BUGETULUI
GENERAL CONSOLIDAT ÎN ROMÂNIA
3.1 VENITURILE ȘI CHELTUIELILE BUGETULUI GENERAL CONSOLIDAT
3.2 VENITURILE ȘI CHELTUIELILE BUGETELOR CENTRALIZATE ALE UNITĂȚILOR
ADMINISTRATIV-TERITORIALE
3.3 POZIȚIA BUGETELOR CENTRALIZATE ALE UNITĂȚILOR ADMINISTRATIV-TERITORIALE ÎN
CADRUL BUGETULUI GENERAL CONSOLIDAT AL ROMÂNIEI
3.3.1 Ponderea veniturilor și, respectiv, a cheltuielilor aferente bugetelor centralizate ale unităților
administrativ-teritoriale în totalul veniturilor și, respectiv, a cheltuielilor bugetului general consolidat
3.3.2 Auditul veniturilor și cheltuielilor bugetelor unităților administrativ-teritoriale 3.3.2.1 Auditul extern efectuat de Curtea de Conturi 3.3.2.2 Auditul intern
3.4 ANALIZA STRUCTURII VENITURILOR ȘI CHELTUIELILOR BUGETELOR LOCALE
3.4.1 Veniturile bugetelor locale 3.4.2 Cheltuielile bugetelor locale
3.5 SITUAȚIA DATORIEI PUBLICE LOCALE COMPARATIV CU DATORIA PUBLICĂ
GUVERNAMENTALĂ
3.6 ARIERATELE ÎNREGISTRATE DE ADMINISTRAȚIA CENTRALĂ ȘI LOCALĂ
3
CAPITOLUL 4 FUNDAMENTAREA ȘI EXECUȚIA BUGETARĂ ÎN
CADRUL UNITĂȚII ADMINISTRATIV-TERITORIALE GALAȚI.
POSIBILITĂȚI DE OPTIMIZARE A VENITURILOR ȘI CHELTUIELILOR
4.1 PREZENTAREA GENERALĂ A MUNICIPIULUI GALAȚI
4.2 CARACTERIZAREA ECONOMICĂ A MUNICIPIULUI GALAȚI
4.3 INSTITUȚIILE PUBLICE CARE RAPORTEAZĂ UNITĂȚII ADMINISTRATIV-TERITORIALE
MUNICIPIUL GALAȚI
4.4 PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI
4.4.1. Ratele de structură ale activului 4.4.2. Ratele de structură ale pasivului 4.4.3 Analiza lichidităţii şi solvabilităţii instituției
4.5 ANALIZA CHELTUIELILOR BUGETARE ÎN PERIOADA 2014-2018
4.6 ANALIZA VENITURILOR BUGETARE ÎN PERIOADA 2014 -2018
4.7 POSIBILITĂȚI DE OPTIMIZARE A VENITURILOR ȘI CHELTUIELILOR ÎN INSTITUȚIILE
PUBLICE
CONCLUZII ȘI CONTRIBUȚII PROPRII
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
LISTA TABELELOR
LISTA FIGURILOR
LISTA ANEXELOR
ANEXE
4
Introducere
Transformările care au avut loc în plan contabil în ultimii zece ani au fost profunde,
sistemul contabil românesc fiind supus unui amplu şi serios proces de reformă, în scopul
adaptării acestuia la noile condiții economice, politice, juridice şi, nu în ultimul rând, sociale.
În sectorul public, modificările efectuate au urmărit optimizarea fundamentării și
execuției bugetare astfel încât acestea să reflecte, în mod real, modul în care se cheltuiesc banii
publici în vederea realizării obiectivelor de interes general ale entității.
Actualitatea lucrării “Rolul contabilității în fundamentarea și execuția bugetului de
venituri și cheltuieli în instituțiile publice. Abordare financiar-contabilă” rezidă din faptul că,
fiind o contabilitate de angajamente, contabilitatea publică obligă entitățile patrimoniale să
organizeze și să conducă contabilitatea potrivit bugetului de venituri și cheltuieli aprobat.
Pornind de la premiza că am avut privilegiul să cunosc la modul direct schimbările
intervenite pe parcursul a peste 20 de ani de activitate, inclusiv modul de reglementare a
acestora, am considerat că este nevoie să mă alătur profesioniştilor cu o anumită experienţă în
scopul perfecționării acestei activități. Contribuţia noastră derivă din experienţa dobândită în
urma confruntării cu o sumedenie de probleme în domeniul în care lucrez.
Fundamentarea şi întocmirea unui buget de venituri şi cheltuieli nu constituie numai un
proces complex de previziuni de resurse şi cheltuieli, unde trebuie respectate, în primul rând,
reglementările legislative, ci pur şi simplu trebuie avute în vedere atât nevoile, cât şi problemele
comunităţii în cauză.
Gestionarea optimă a resurselor în cadrul unui buget rămâne o problemă destul de
complexă care solicită o atenţie deosebită, dar care conform actualei legislaţii prezintă încă
unele neclarităţi şi lacune.
De multe ori legislaţia este implementată de guverne fără studii de impact, urmărind în
special atragerea electoratului și nu neaparat nevoile reale ale entității, respectiv costurile
generate. Reglementările devin astfel inoperante și neeficiente.
Din cercetarea noastră, mult mai amplă, menționăm doar un exemplu: bunăoară, Ordinul
Ministrului nr. 5.574/2011 pentru aprobarea metodologiei privind organizarea serviciilor de
sprijin educaţional pentru copiii/elevii, elevii și tinerii cu cerințe educaționale speciale integrați
în învățământul de masă, cu modificările și completările ulterioare, reprezintă dovada că
afirmația noastră este corectă. Astfel, art. 26. Alin. (1) din reglementarea menționată precizează:
Copiii/Elevii/Tinerii cu CES, integrați în unitățile de învățământ de masă, beneficiază de
asistență socială constând în asigurarea alocației zilnice de hrană, a rechizitelor școlare, a
cazarmamentului, a îmbrăcămintei și a încălțămintei în cuantum egal cu cel asigurat copiilor
5
aflați în sistemul de protecție a copilului, precum și de găzduire gratuită în internatele sau
centrele de asistare pentru copiii cu CES din cadrul direcțiilor generale județene/a municipiului
București de asistență socială și protecția copilului.
(2) Drepturile prevăzute la alin. (1) vor fi asigurate din bugetele locale ale unităților
administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ la care sunt înscriși
copiii/elevii.
Evident, la prima vedere se poate înţelege că este rezolvată o problemă socială
importantă, aşa cum este cea a educaţiei. În realitate, lucrurile nu au fost soluţionate, întrucât, pe
fond, acest ordin nu se poate implementa, deoarece nu sunt elaborate norme de aplicare. De
asemenea, nu sunt prezentate sursele de unde se pot acorda aceste drepturi copiilor cu nevoi
speciale încadraţi în învăţământul de masă, cât şi condiţiile de acordare.
Așa cum am mai precizat, spețele enunţate reprezintă numai o mică parte din problemele
cu care se confruntă administraţia publică locală. În aceste condiţii, administraţia locală a fost
pusă în situaţia să identifice soluţii pentru punerea în aplicare a reglementărilor.
Scopul şi obiectivele cercetării
Scopul tezei îl constituie aprofundarea conceptelor teoretice, care operează în domeniul
investigat, inclusiv dezvoltarea metodologiei de fundamentare și analiză a bugetului de venituri
și cheltuieli.
Realizarea scopului menționat a determinat orientarea abordărilor pe următoarele
obiective:
dezvoltarea conceptelor şi principiilor contabile fundamentale aferente bugetului
de venituri și cheltuieli;
particularităţile căilor de modernizare a analizei veniturilor și cheltuielilor
înregistrate de instituțiile publcie;
fundamentarea economică a recomandărilor cu privire la aplicabilitatea bugetului
de venituri și cheltuieli;
aprecierea consecinţelor bugetare ale activităților publice generatoare de venituri
și cheltuieli;
abordarea problematicii aferente generalizării şi prezentării informaţiilor privind
execuția bugetară în cazul instituțiilor publice;
implementarea recomandărilor privind perfecţionarea analizei veniturilor și
cheltuielilor bugetare;
6
valorificarea şi optimizarea rolului contabilității în fundamentarea bugetului de
venituri și cheltuieli în instituțiile publice;
stabilirea măsurii în care reglementările acestui domeniu conduc la
implementarea unor bune practice din acest domeniu și care sunt reglemente prin
legislația națională;
conexiunea dintre competența profesională și utilizarea optimă a resurselor
financiare incluse în bugetul de venituri și cheltuieli;
abordare comparativă a modului de planificare și execuție a bugetului de venituri
și cheltuieli atât național cât și internațional;
optimizarea utilizării bugetului de venituri și cheltuieli în gestionarea resurselor
din instituțiile publice.
Contribuțiile pe care am încercat să le aducem prin cercetarea noastră vizează
următoarele elemente:
aprofundarea şi dezvoltarea conceptelor utilizate în domeniul cercetat;
fundamentarea unor criterii noi de clasificare a activităţilor generatoare de fluxuri;
stabilirea unor delimitări referitoare la transpunerea contabilă a operațiunilor
generatoare de venituri și cheltuieli în cazul instituțiilor publice;
elucidarea şi soluţionarea problemelor aferente analizei şi evaluării bugetului de
venituri și cheltuieli în cazul instituțiilor publice, cu identificarea conceptelor şi
principiilor contabile fundamentale şi concretizarea modului de aplicare a
acestora.
Metodologia de cercetare ştiinţifică
În demersul realizat am utilizat următoarele metode de cercetare:
Documentarea bibliografică: pe baza lucrărilor pe care le-am prezentat în
bibliografie:
a) identificarea celor mai de seamă lucrări bibliografice cu caracter esențial şi universal în
domeniu;
b) examinarea şi explicarea literaturii ştiinţifice propriu-zise;
c) raportarea la o permanentă analiză a stării de fapt legată de subiectul cercetării şi
compararea cu teoria pentru a se produce noi informații, noi idei, recomandări de elemente cu
caracter metodologic etc..
7
Documentarea directă asupra realităţii:
a) informare generală asupra caracteristicilor ce vor fi implicate ca obiective ale
cercetării;
b) culegerea informaţiilor necesare;
c) testarea sau experimentarea, simularea economică.
Cercetarea, prelucrarea datelor şi interpretarea rezultatelor:
a) incubaţia – sistematizarea mentală a ideilor, şi deseori în scris, rezultând o schiţă a
demersului;
b) redefinirea supozițiilor şi elaborarea planului final de lucru;
c) catalogarea şi compararea ipotezelor, opiniilor, enunţurilor, teoriilor, convingerilor,
definiţiilor şi evoluției metodologice existente sau propuse de literatura din domeniu şi studiate
în cadrul fazei de documentare;
d) stabilirea metodologiei de cercetare (a tehnicilor, procedeelor, instrumentelor şi
principiilor ce vor fi folosite în realizarea cercetării);
e) întocmirea planului cadru de cercetare care precizează paşii concreţi ce se vor
parcurge.
Folosirea mixajului între procedee, tehnici, norme, concepții, instrumente
specifice.
În cazul de faţă am folosit strategii experimentale, comparative, statistice, interacţionale,
calitative şi cantitative.
Strategia a fost orientată după etapizarea demersului de:
a) căutare şi culegere date (observarea ştiinţifică);
b) tratare, prelucrare date;
c) construcţie, probarea ipotezelor şi testarea modelului: tehnici calitative şi cantitative,
principii formale şi logice de construcţie a modelelor;
d) generalizare şi construcţie teoretică (concluziile cercetării).
Teza propusă se bazează pe o cercetare multidisciplinară care include aspecte de
contabilitate, finanțe, fiscalitate, inclusiv elemente de cercetare statistică.
Am conceput structurarea tezei în patru capitole desfășurate în următoarea succesiune:
În prima parte vom avea în vedere organizarea contabilității veniturilor și
cheltuielilor publice în cadrul instituțiilor publice;
În a doua parte ne vom ocupa de valențele informaționale ale bugetelor de venituri
și cheltuieli în cadrul instituțiilor publice;
8
În partea a treia vom avea în vedere analiza bugetelor unităților administrativ –
teritoriale în cadrul bugetului general consolidat din România;
Ultima parte va fi dedicată fundamentării și execuției bugetare în cadrul Unității
Administrativ – Teritoriale Galați, în care analiza și posibilitățile de optimizare a
veniturilor și cheltuielilor în instituțiile publice.
Cercetarea se va finaliza cu o serie de propuneri în vederea atingerii obiectivelor
propuse.
Pentru atingerea obiectivelor, am avut în vedere, în primul rând, revizuirea literaturii de
specialitate ca bază de pornire în cercetare. În mod firesc am prezentat și rezultatele obținute prin
cercetarea și documentarea efectuată.
Investigarea temei abordate vizează fenomene economice care au în mod implicit un
caracter istoric. Asemenea context ne obligă să folosim metodele logic și istoric în cunoașterea
economică.
Metoda logică cercetează procesele economice în evoluția acestora de la simplu la
complex, dar nu ia în considerare faptele întâmplătoare și presupune istoricul ca un moment al
său. În acest caz, firul ideilor începe cu ceea ce începe și istoria, reflectă procesul istoric, dar
reflectarea este corectată ținând cont de legile procesului istoric real, iar ceea ce este tipic este
trecerea de la abstract spre concret.
Metoda istorică urmărește fenomenele economice de la cele mai simple la cele mai
complexe elemente.
În redactarea tezei de doctorat am utilizat rezultatele cercetării fundamentale şi aplicative
în vederea obţinerii unor soluţii noi, pentru problemele ridicate de diferite domenii ale tehnicii şi
economiei.
O altă metodă folosită în vederea realizării temei de cercetare este Metoda unității dintre
analiză și sinteză. Prin analiză, fenomenul supus cercetării este descompus în părțile sale
componente, fiecare fiind analizată complex, pentru a i se pune în evidență esența. Prin sinteză,
elementele analizate separat sunt reunite, reconstituindu-se întregul, cunoscându-se deja
elementul-cheie și schițându-se tendințele dominante în evoluția fenomenului cercetat.
Cunoaşterea îşi are originea și se verifică prin procesul practicii. Practica reprezintă
punctul de plecare în cunoaştere, baza pe care se desfăşoară cunoaşterea, dar şi rezultatul
cunoaşterii, precum şi criteriul fundamental de verificare al cunoştinţelor. Cunoaşterea face ea
însăşi obiectul unei activităţi speciale de reflecţie, constituindu-se astfel teoria cunoaşterii sau
gnoseologia.
9
De altfel, știința în general reprezintă un sistem de afirmații logice, certe, verificabile în
maximă măsură posibilă prin practică.
Prin cercetarea noastră, susceptibilă de completări și nuanțări viitoare, sperăm să aducem
un plus de cunoaștere asupra domeniului investigat.
Sinteza principalelor părți ale tezei de doctorat
Având în vedere că instituția publică luată în studiu este primăria Galați, care
administrează veniturile și cheltuielile bugetare ale unității administrativ-teritoriale municipiul
Galați, în prezenta teză ne vom concentra asupra modului în care are loc fundamentarea și
execuția bugetară în cadrul acesteia, respectiv posibilități de îmbunătățire ale acestui demers.
Pentru a realiza obiectivul propus, am structurat cercetarea în patru capitole, precedate de
o introducere și urmate de concluzii și bibliografie, după cum urmează:
În primul capitol, intitulat “Instituțiile publice. Organizarea contabilității veniturilor și
cheltuielilor publice”, am prezentat clasificarea instituțiilor publice, realizând și o analiză
teoretică a modului în care operează funcția financiar-contabilă la nivelul acestor instituții.
În acest context am abordat în sinteză aspecte procedurale legate de documentele,
registrele și formele de înregistrare în contabilitate, principiile și politicile contabile adoptate,
inclusiv tratamentele contabile utilizate în cadrul primăriei municipiului Galați. Din analiza
manierei de organizare a contabilității se observă o preocupare, aliniată de altfel la legislația în
vigoare, de a conecta contabilitatea cât mai mult de partea de buget.
De asemenea, primul capitol include și o scurtă caracterizare a naturii cheltuielilor
identificate în cadrul instituțiilor publice, a contabilității angajamentelor bugetare și legale de la
nivelul instituției, dar și o analiză a modului de funcționare a conturilor de venituri și cheltuieli.
Instituțiile publice sunt înfățișate mai întâi în Legea privind finanțele publice nr.
500/2002, cu modificările și completările ulterioare. Potrivit reglementării menționate,
"instituțiile publice" reprezintă denumirea generică ce include Parlamentul, Administrația
Prezidențială, ministerele, celelalte organisme de specialitate ale administrației publice, alte
autorități publice, instituțiile publice autonome, precum și instituțiile din subordinea acestora,
indiferent de modul lor de finanțare. Instituțiile publice, în sensul Legii nr. 273/2006 privind
finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, cuprind "autoritățile unităților
administrativ-teritoriale, instituțiile publice și serviciile publice de interes local, cu personalitate
juridică, indiferent de modul de finanțare a activității acestora".
Potrivit reglementărilor în vigoare, instituțiile publice sunt datoare să organizeze și să
conducă contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea financiară și după caz contabilitatea de
10
gestiune. Pentru organizarea și conducerea contabilității la instituțiile publice este responsabil
ordonatorul de credite sau altă persoană care are obligația gestionării unității respective.
Contabilitatea în cadrul instituțiilor publice se conduce conform Ordinului Ministrului
Finanțelor Publice nr. 1.917/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind
organizarea și conducerea contablității instituțiilor publice, cu modificările și completările
ulterioare.
Instituțiile publice trebuie să utilizeze doar formularele care sunt stabilite prin norme
metodologice de Ministerul de finanțe. Periodic, Ministerul Finanțelor Publice aprobă
nomenclatorul, modelele și normele metodologice de întocmire și utilizare a registrelor și
formularelor financiar - contabile, comune pe economie, care nu au regim special de înscriere și
numerotare.
În vederea realizării funcţiilor şi sarcinilor sale, statul asigură satisfacerea necesităţilor
publice generale. Pentru aceasta, el are nevoie de resurse băneşti consistente care sunt antrenate
prin intermediul relaţiilor financiare. Întrebuințarea resurselor băneşti astfel mobilizate are loc
prin intermediul cheltuielilor publice.
Categoria de cheltuieli publice este strâns legată de ansamblul actelor şi operaţiunilor de
repartizare şi utilizare a fondurilor statului pentru acţiuni social-culturale şi economice, pentru
întreţinerea organelor statului şi apărarea naţională etc..
În baza prevederilor privind finanțele publice locale, legea contabilității și normele
metodologice pentru angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice
precum și organizarea, evidența și raportarea angajamentelor bugetare și legale, aprobate prin
Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.792/2002, cu modificările și completările ulterioare,
la instituțiile publice trebuie să se respecte procedurile privind parcurgerea celor patru faze ale
execuției bugetare a cheltuielilor, respectiv angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata acestora.
În vederea respectării prevederilor menționate anterior au fost elaborate norme metodologice
proprii care au ca obiect stabilirea procedurilor, a persoanelor implicate și a documentelor
privind execuția cheltuielilor ce se efectuează din fondurile publice, la nivelul instituției.
Toate instituțiile publice, indiferent de forma de finanțare, sunt obligate să folosească
aceleași conturi și aceiași indicatori din clasificația economică, pentru o bună centralizare la
nivelul administrației publice centrale și locale.
Capitolul 2, cu titlul “Valențe informaționale ale bugetelor de venituri și cheltuieli în
instituțiile publice” cuprinde delimitări conceptuale privind bugetul de stat și conținutul său
economic, sistemul bugetar și componentele acestuia, precum și o analiză teoretică efectuată
asupra aspectelor care trebuie avute în vedere la organizarea contabilității, și anume principii și
11
reguli bugetare, responsabilitățile persoanelor implicate, rolul ordonatorilor de credite în
conceperea, aprobarea și execuția bugetului, inclusiv elemente referitoare la clasificația bugetară
a cheltuielilor.
Înţelegerea structurii politice şi sociale a unei ţări presupune înţelegerea procesului
bugetar derulat în acea ţară. Astfel, Axelrod, se referă la acest proces ca la un centru nervos al
guvernului. Dintr-o anumită perspectivă, bugetul oferă o imagine asupra cheltuielilor privind
educaţia, sănătatea, programele sociale, cheltuielilor militare şi asupra altor diverse priorităţi.
Dintr-o altă perspectivă, bugetul ne arată cine va plăti pentru aceste cheltuieli. O examinare a
bugetului poate dezvălui, de asemenea, modul în care o ţară planifică, controlează, îmbunătăţeşte
starea naţiunii. De-a lungul timpului, procesul bugetar s-a modificat substanţial, astfel încât
prezentarea bugetului şi a procesului bugetar nu este deloc facilă.
Semnificaţia noţiunii de buget s-a conturat sub aspect economic în condiţiile în care
statul a trecut la întocmirea unor liste de venituri şi cheltuieli privind activitatea instituţiilor sale.
În perioada contemporană, bugetul a devenit un instrument privilegiat al politicii
economice, atât în planul mijloacelor, cât și al realizării anumitor finalități politice și de justiție
socială. Impozitele, taxele, alocațiile bugetare, subvențiile, transferurile etc. sunt tot atâtea
instrumente, pârghii de natură economico-financiară, prin care statul intervine pentru realizarea
politicii sale în diverse domenii de interes.
Relaţiile bugetare corespunzătoare se manifestă într-un dublu sens: pe de o parte, ca
relaţii prin intermediul cărora se mobilizează resursele băneşti la dispoziţia statului, iar pe de altă
parte, ca relaţii prin care se repartizează aceste resurse către utilizatorii lor.
În perioada contemporană, bugetul unui stat nu se mai constituie la un singur nivel de
administrare ci pe două, trei sau mai multe niveluri în funcţie de structura administrativ-
teritorială a fiecărui stat şi de prerogativele atribuite fiecărei entităţi.
În România, aşa cum precizează legea finanţelor publice, constituirea și gestionarea
resurselor financiare publice se realizează printr-un sistem unitar de bugete, care include:
bugetul de stat; bugetele locale; bugetul asigurărilor sociale de stat; bugetul fondurilor speciale;
bugetul trezoreriei statului; bugetele instituţiilor publice autonome; bugetele instituţiilor publice
finanţate integral sau parţial din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele
fondurilor speciale, după caz; bugetele instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii;
bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat şi ale căror
rambursare, dobânzi şi alte costuri se asigură din fonduri publice; bugetul fondurilor externe
nerambursabile.
12
Indiferent de forma de finanțare, activitatea instituțiilor publice are ca bază legală
prevederile Legii 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare,
pentru administrația publică centrală și, respectiv, după cum este cazul primăriei Municipiului
Galați, Legea 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările
ulterioare. Astfel, Primăria Galați își organizează și desfășoară activitatea potrivit principiilor și
regulilor bugetare înscrise în cele două legi anterior menționate.
În ţara noastră, conform Legii privind finanţele publice nr. 500/2002, cu modificările și
completările ulterioare, la baza elaborării şi executării bugetului de stat, bugetului asigurărilor
sociale de stat, bugetelor locale şi bugetelor fondurilor speciale stau: principiul universalităţii,
principiul publicităţii, principiul unităţii bugetare, principiul anualităţii, principiul specializării
bugetare şi principiul unităţii monetare.
Procedura bugetară privitoare la bugetele locale se desfăşoară pe coordonatele
principiilor enunţate de Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, cu modificările și
completările ulterioare. Cele care au cea mai mare relevanţă în domeniul bugetelor locale sunt:
principiul autonomiei locale; principiul descentralizării serviciilor publice; principiul consultării
cetăţenilor.
Respectarea principiului realităţii în practica bugetară presupune dimensionarea
veniturilor şi a cheltuielilor înscrise în bugetul de stat astfel încât statul să nu aibă dificultăţi
financiare în cursul anului după aprobarea bugetului, în condiţii considerate normale din punct
de vedere economico-financiar. Pentru dimensionarea corectă a veniturilor şi a cheltuielilor
publice, în practica financiară se folosesc atât metode clasice, cât şi metode moderne bazate pc
analiza cost-avantaje sau cost-eficienţă.
Procesul bugetar reprezintă etapele de elaborare, aprobare și rectificare a bugetelor pe
parcursul unui an bugetar.
Autoritățile administrației publice locale au responsabilități în procesul bugetar pentru
elaborarea și aprobarea bugetelor locale în condiții de echilibru bugetar, precum și în stabilirea,
constatarea, controlul, urmărirea și încasarea impozitelor și taxelor locale.
Veniturile instituţiei publice sunt formate din: venituri proprii, alocaţii de la bugetul de
stat, intrările de credite externe, contribuţii financiare nerambursabile şi alte venituri ale
bugetului de stat, ale bugetelor locale, ale bugetelor fondurilor speciale, de orice natură şi
provenienţă. În cazul contabilităţii de angajamente, veniturile reflectă sumele care trebuie
încasate în timpul unui an, chiar dacă sunt colectate sau nu de către instituţiile publice.
Cheltuielile publice acoperă necesitățile de bunuri și servicii considerate prioritare în
fiecare perioadă. Ele exprimă relații economico- sociale în formă bănească care se manifestă
13
între stat pe de o parte, și persoane fizice și juridice, pe de altă parte, cu ocazia repartizării și
utilizării resurselor financiare ale statului, în scopul îndeplinirii funcțiilor acestuia.
Următorul capitol, denumit „Analiza bugetelor locale în cadrul bugetului general
consolidat în România” studiază atât structura și evoluția veniturilor și cheltuielilor aferente
bugetului general consolidat, cât și celor aferente bugetelor locale din România, pentru perioada
2014-2018. De asemenea, se analizează și datoria publică locală în comparație cu datoria publică
guvernamentală, precum și situația arieratelor înregistrate de administrația centrală și locală.
Veniturile totale ale bugetului general consolidat au avut o evoluție fluctuantă în perioada
2014-2018, creșterea medie fiind de 8,69%. Creșterea veniturilor a fost devansată cu 0,66% de
creșterea cheltuielilor totale ale bugetului general consolidat, în valori absolute decalajul fiind de
14.843,10 mil. lei.
Veniturile bugetului general consolidat au ocupat, în medie, 31,06% din PIB pe perioada
analizată, în vreme ce ponderea medie a cheltuielilor în PIB a fost de 33,38% (depășind cu
2,32% ponderea medie a veniturilor).
În perioada 2014-2018, ritmul mediu de creștere al veniturilor bugetului centralizat al
unităților administrativ-teritoriale a fost de 4,51%, înregistrându-se fluctuații în plus sau în minus
de la an la an.
Cheltuielile aferente bugetelor centralizate ale unităților administrativ-teritoriale au
înregistrat în anul 2018 o creștere absolută în sumă de 14.324,90 mil. lei, comparativ cu anul
2014, diferența între creșterea cheltuielilor și cea a veniturilor fiind de 3.160,20 mil. lei.
Ponderea medie a veniturilor bugetelor centralizate ale unităților administrativ-teritoriale
în totalul veniturilor bugetului general consolidat a fost de 28,98% pentru întreaga perioadă
analizată, în timp ce ponderea medie a cheltuielilor bugetelor centralizate ale unităților
administrativ-teritoriale în totalul cheltuielilor bugetului general consolidat a fost de 27,10%.
Situațiile financiare ale unei entități sunt examinate în mod imparțial din punct de vedere
al fidelității informațiilor conținute în principal prin intermediul auditului financiar.
Constituţia României şi Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de
Conturi, republicată, cu modificările și completările ulterioare, dispun că exercitarea controlului
asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului
şi ale sectorului public se face de către Curtea de Conturi, care trebuie să-şi desfăşoare activitatea
în mod autonom, atât la nivel central, cât şi prin camerele de conturi la nivel judeţean şi în
municipiul Bucureşti.
14
Auditul intern reprezintă o evaluare sau monitorizare organizată de către conducerea unei
entităţi sub forma unui serviciu privind examinarea sistemelor proprii de contabilitate şi de
control intern. La nivelul fiecărei instituții publice, funcționează un birou/serviciu de audit intern.
Misiunea Biroului audit intern este de a acorda consultanţă şi asigurări privind
eficacitatea sistemelor de management al riscurilor, de control şi de guvernanţă, contribuind la
obţinerea plusvalorii şi oferind recomandări pentru îmbunătăţirea acestora.
Analizând structura veniturilor totale, pe principalele categorii de venituri din cadrul
Bugetului centralizat al unităților administrativ-teritoriale din România (vezi Tabelul nr. 3.1), în
perioada 2014 – 2018, ponderea cea mai mare o dețin veniturile curente, pondere care variază
între 74,74% (2018) și 86,43% (2017), media pe întreaga perioadă fiind de 81,37%.
Cea mai mare contribuție în formarea veniturilor la bugetul centralizat al unităților
administrativ-teritoriale o au impozitele și taxele pe bunuri și servicii (30,69% în medie), urmate
apoi de impozitul pe profit, salarii, venit și câștiguri din capital (în medie 25,45%), de subvenții
(13,85% în medie) și, respectiv, locul IV fiind ocupat de veniturile nefiscale (17,94% în medie),
urmate la rândul lor de impozitele și taxele pe proprietate (în medie 7,04%).
Din analiza informațiilor prezentate în Rapoartele anuale ale Ministerului Finanțelor
Publice privind bugetul general consolidat se observă că ponderea cea mai mare în cadrul
cheltuielilor totale ale Bugetului centralizat al unităților administrativ-teritoriale este deținută de
cheltuielile curente, în medie de 81,68%, urmate, la mare distanță, de cheltuielile de capital, în
medie de 15,18%. Cheltuielile curente sunt constituite din cheltuielile de personal (în medie
44,48%), urmate îndeaproape de cheltuielile de bunuri și servicii (30,05% în medie).
Datoria administrației publice locale a înregistrat un trend ușor de scădere, respectiv, a
scăzut cu 10,28% în 2018 față de 2014, în sume absolute trecând de la 16.140,20 mil. lei în 2014
la 14.421,70 lei în 2018. Ponderea medie a datoriei administrației publice locale în totalul
datoriei publice a fost de doar 5,35%.
O tendință contrară a fost înregistrată de datoria administrației publice centrale, care a
crescut, în sume absolute, de la 246.055 mil. lei în 2014 la 315.722,60 lei în 2018, creșterea fiind
de 28,31%. În totalul datoriei publice, datoria administrației publice centrale are o pondere
covărșitoare, în medie de 94,65%.
Arieratele rămân o problemă sensibilă în economia românească și în primul rând
principalul obstacol în promovarea reformei economice, prin menținerea unei presiuni constante
asupra cererii agregate, inflației şi contului curent.
Dinamica modificării procentuale a arieratelor, atât la nivel de ansamblu, cât și la nivelul
bugetelor locale, de la un an la altul, în perioada 2014-2018 a fost foarte fluctuantă,
15
înregistrându-se atât perioade de scădere (de peste 30% în 2015 față de 2014 și în 2018 față de
2017), cât și perioade de creșteri semnificative (de peste 100% în perioada 2016 față de 2015 și,
respectiv, în 2017 față de 2016).
Capitolul final, intitulat „Fundamentarea și execuția bugetară în instituțiile publice.
Posibilități de optimizare a veniturilor și cheltuielilor”, tratează, gradual, fundamentarea
proiectului de buget – partea de venituri și cheltuieli, execuția bugetară a acestora în cadrul
primăriei municipiului Galați în perioada 2014-2018. După prezentarea generală și caracterizarea
economică a municipiului Galați, capitolul cuprinde prezentarea principalilor indicatori
economico-financiari înregistrați de Unitatea Administrativ-Teritorială Galați, precum și analiza
cheltuielilor și veniturilor bugetare ale municipiului Galați, pentru perioada 2014-2018, atât pe
baza informațiilor furnizate de situațiile financiare anuale, cât și pe baza execuției bugetare
aferente fiecărui an în parte.
Galaţiul este situat în regiunea de Sud Est, fiind al 8-lea oraş din ţară ca număr de
locuitori. Este situat la graniţa cu Republica Moldova.
Administraţia publică locală în municipiul Galaţi este organizată şi funcţionează în
temeiul principiilor autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice, eligibilităţii
autorităţilor administraţiei publice locale, legalităţii şi al consultării cetăţenilor în soluţionarea
problemelor locale de interes deosebit.
Consiliul Local, ca autoritate deliberativă şi Primarul, ca autoritate executivă, sunt
autorităţile administraţiei publice din municipiul Galaţi.
Scopul unității administrativ-teritoriale este să asigure autonomia locală, iar în acest scop,
autoritățile administrației publice locale au dreptul să instituie și să perceapă impozite și taxe
locale, să elaboreze și să aprobe bugetul local al municipiului, în condițiile legii. Impozitele și
taxele locale sunt surse permanente ale bugetului local și sunt în totalitate sub controlul
administrației publice locale, conform prevederilor legale în vigoare. Acestea reprezintă
contribuția populației la alimentarea bugetului local al comunității, contribuție care este în
strânsă dependență cu veniturile proprii pe cap de locuitor și cu gradul de dezvoltare economică
a unității administrativ-teritoriale. De acești factori trebuie ținut cont la fundamentarea bugetului
propriu.
Cheltuielile efective la U.A.T. Galați, conform conturilor de execuție au reprezentat, în
medie, cca. 97,57% din totalul cheltuielilor înregistrare în perioada 2014-2018. Acestea au
înregistrat un trend crescător în perioada 2014-2017, după care au scăzut brusc cu 19,92% în
2018 față de anul anterior.
16
În totalul plăților, cele aferente cheltuielilor de personal înregistrează ponderi de peste
33% în perioada 2014-2017, scăzând brusc, cu 22,22% în 2018, când au reprezentat doar 18,3%
din totalul plăților efectuate.
Din punct de vedere al secțiunilor bugetare, cele aferente secțiunii de funcționare au cea
mai mare pondere, de peste 80% în fiecare an, crescând pe ansamblul perioadei de la 85,1% în
2014 până la 90,10% în 2018.
Ponderea plăților aferente secțiunii de dezvoltare, deși a crescut cu 4,5% în 2015 față de
2014, a scăzut ulterior an de an, ajungând la 9,93% din totalul plăților efectuate în 2018.
Ponderea serviciului datoriei publice, deși a avut o evoluție fluctuantă în perioada
analizată, a crescut pe ansamblul perioadei de la 4,48% în 2014 la 10,6% în anul 2018.
Un trend consecvent crescător a fost înregistrat de indicatorul gradul de autonomie
decizională care a crescut cu 16,70% în 2018 față de anul de bază 2014.
Conform datelor din situațiile financiare anuale, veniturile totale ale UAT Municipiul
Galați au cunoscut o evoluție crescătoare în perioada 2014-2017, în anul 2017 veniturile totale
fiind cu 98.138.601 lei mai mari față de anul de referință 2014 (crescând deci cu 13,95%), pe
seama creșterii veniturilor operaționale. Anul 2018 s-a remarcat cu o scădere bruscă a veniturilor
totale cu 8,10% față de anul anterior, în valoare absolută scădere fiind de 64.982.044 lei.
Reprezentând elementul principal din cadrul veniturilor totale, veniturile operaționale au
crescut în perioada 2014-2017, cu cca. 13,67%, scăzând ulterior, în 2018, cu 7,67%, în sumă
absolută scăderea fiind de 61.036.292 lei.
Veniturile operaționale sunt constituite, în mare parte, de impozite, taxe, contribuții și alte
venituri ale bugetelor. Acestea au crescut în perioada 2014-2017, dar au scăzut brusc, cu
150.402.093 lei în 2018, astfel încât, anul 2018 a înregistrat o scădere a veniturilor din impozite
și taxe cu 83.586.873 lei față de anul de bază, 2014, reprezentând o scădere de 18,82% în 2018
față de 2014.
Pe locul II, ca pondere medie în cadrul veniturilor operaționale, se află veniturile din
activități economice, care au înregistrat un trend crescător, cu cca. 133,65% în anul 2018 față de
anul 2014.
Încasările efectiv realizate au avut o pondere medie de 90,13% în totalul prevederilor
bugetare definitive și, respectiv, de doar 74,58% în totalul drepturilor constatate înregistrate,
ambele ponderi având un trend în scădere în perioada analizată.
Ponderea medie a încasărilor realizate în prevederile bugetare definitive de 91,73%, a fost
similară cu ponderea medie în totalul drepturilor constatate de 91,71%, în timpul perioadei fiind
diferențe mici pe fiecare an în parte (min. 0,34% în 2016 și max. de 7,56 în 2015).
17
Constatăm că gradul de realizare a veniturilor a fost peste 84% în fiecare an, evoluția
fiind fluctuantă, dar în scădere pe ansamblul perioadei, diminuându-se de la 96,7% în 2014 la
84,5% în 2018.
Trend descrescător a înregistrat și gradul de realizare a veniturilor proprii, care a scăzut
de la 99,10% în anul 2014 tocmai la 81% în anul 2018.
În urma analizei modului în care au fost fundamentate și executate cheltuielile primăriei
municipiului Galați și a instituțiilor bugetare subordonate Consiliului Local am venit cu o serie
de propuneri care vizează optimizarea acestui proces. În acest demers am beneficiat de indicațiile
primite de la conducătorul științific al tezei de doctorat, inclusiv a comisiei de îndrumare și, în
bună măsură, de experiența acumulată în cei peste douăzeci de ani de activitate neîntreruptă în
acest domeniu. Optimizarea a fost efectuată folosind ca punct de pornire metodele moderne deja
cunoscute de dimensionare a veniturilor și cheltuielilor bugetare, precum: metoda de planificare,
programare și bugetizare, metoda numită baza bugetară zero și metoda raționalizării opțiunilor
bugetare.
Pornind de la metodele de optimizare posibile, am propus, în partea finală a cercetării,
câteva soluții efective de optimizare a veniturilor și cheltuielilor bugetare, ținând cont de o serie
de criterii stabilite în mod realist (costuri minime, realizări maxime etc.). Dintre acestea
menționăm:
la capitolul 51.02 „Autorități Publice și Acțiuni Externe” se înregistrează cheltuielile
activității proprii a Primăriei Municipiului Galați. Cu privire la contractele de servicii care s-au
încheiat constatăm că unele sunt ineficiente. Un exemplu ar fi contractul de servicii juridice. În
cadrul instituției există personal angajat cu atribuții în acest sens. Față de această situație,
propunem ca astfel de contracte să nu mai fie încheiate.
la același capitol un alt contract ar fi cel cu serviciile de pază care ar putea fi
eliminat. Față de acestă situație propunem ca serviciile de pază să fie realizate de Poliția Locală
Galați, instituție finanțată din bugetul local.
la capitolul 65.02 „Învățământ”, cu privire la reducerea cheltuielilor de întreținere la
instituțiile de învățământ preuniversitar de stat propunem inventarierea spațiilor în care acestea
își desfășoară activitatea. După o atentă analiză a modului de utilizare a acestor spații propunem
schimbarea destinațiilor, estimând astfel o reducere a cheltuielilor de aproximativ 20%.
la același capitol cu privire la contractele cu serviciile informatice constatăm că
acestea sunt realizate cu diferite firme, instituțiile fiind obligate să lucreze pentru raportări în
mai multe programe pentru care se plătesc cheltuieli de mentenanță. Față de această situație
18
propunem ca aceste programe să fie gestionate de către Primărie pentru toate instituțiile din
subordine, astfel realizându-se o reducere semnificativă a cheltuielilor cu serviciile informatice.
la același capitol s-a constatat că la fiecare patru ani, iar uneori chiar anual, directorii
instituțiilor de învățământ se schimbă. De fiecare dată persoanele noi solicită și primesc
telefoane de serviciu, tablete, laptop, abonamente telefonice și încheie contracte cu diferite
firme, situație în care pe abonamente sunt incluse contravaloarea în rate a acestor achiziții.
Astfel o instituție de învățământ ajunge să plătească la patru, cinci firme abonamente telefonice,
internet și să achiziționeze bunuri care sunt însușite de aceștia. Față de această situație
propunem ca o astfel de practică să fie eliminată integral.
la același capitol cu privire la acreditarea sau evaluarea procesului de învățământ se
constată că aceasta este o cheltuială care se realizează din bugetele locale, deși acest serviciu se
realizează prin inspectoratele școlare și direcțiile de resort din Ministerul Educației. Față de
acestă situație propunem ca aceste costuri să fie suportate din bugetul Ministerului Educației,
prin inspectoratele școlare.
la același capitol cu privire la contractarea serviciilor de pază la instituțiile de
învățământ constatăm că acestea sunt asigurate cu diferite firme de pază cu tarife ridicate.
Propunem ca aceste servicii să se realizeze pe bază de protocol încheiat între instituțiile de
învățământ și Poliția Locală, obținându-se astfel o reducere a acestor cheltuieli.
la capitolul 68.02 ”Asigurări și Asistență Socială” s-au realizat două centre pentru
tinerii de 18 ani care provin din centrele de plasament din Municipiul Galați pentru integrarea
lor în societate. Acest proiect prevedea ca acești tineri să fie gazduiți până la vârsta de 30 de ani,
timp în care trebuie să se angajeze și să se integreze în societate. În realitate acești tineri sunt
ținuți în aceste centre permanent pe banii municipiului, fără să plătească nimic. Față de această
situație propunem ca Unitatea Administrativ-Teritorială Galați să încheie contracte de
colaborare cu unele societăți comerciale care să școlarizeze și să angajeze acești tineri prin
acordarea unor facilități fiscale. Astfel acești tineri vor putea pleca din centre și să se integreze
în societate sau își pot plăti cheltuielile, iar Primăria ar reduce aceste costuri.
pentru optimizarea fundamentării execuției constatăm că Unitatea Administrativ-
Teritorială Galați plătește drepturi salariale asistenților persoanelor cu handicap, sume ce sunt
asigurate în proportie 90% din sume defalcate din TVA pentru această categorie. În urma
modificărilor legislative și a codului fiscal s-a introdus o taxă - Sume aferente persoanelor cu
handicap neîncadrate care se calculează la numărul de personal angajat proporțional cu numărul
de persoane cu handicap încadrate.
19
Față de acestă situație, propunem ca acestă cheltuială să fie acoperită în totalitate din
fonduri bugetului de stat, sau să fie exceptate de la plată, fiind vorba efectiv de asistenții
persoanelor cu handicap.
la capitolul 67.02 ”Cultură, Recreere și Religie” pentru Optimizarea fundamentării și
execuției bugetare o atenție deosebită a fost acordată acțiunilor socio -culturale cum ar fi
spectacolele, manifestațiile stradale. O asemenea practică a însemnat uneori în special, în
condițiile crizei financiare și a lipsei resurselor, aplicarea neinspirată a devizei “pâine și circ”,
prin risipirea banilor publici.
Față de cele sesizate propunem ca aceste acțiuni să fie realizate integral din sponsorizării
și donații din sectorul privat. Astfel, banii publici pot fi redirecționați în alte sectoare, acoperind
alte nevoi sociale reale, prioritare.
cu privire la cheltuielile de întreținere a bazelor sportive constatăm că s-a înființat
Fundația Sportul Gălățean, cu o cotizație anuală de la Primăria Galați în sumă de 1.300 mii lei,
având în administrare bazele sportive, iar cheltuielile cu întreținerea, sunt suportate în
continuare de Unitatea Administrativ-Teritorială Galați. Menționăm că actualmente, veniturile
obținute în urma închirierilor bazelor sportive sunt încasate de fundație, ceea ce nu este corect și
nici echitabil.
Față de acestă situație propunem ca toate cheltuielile de întreținere să fie suportate de
fundație, iar Primăria să aibă în sarcină o singură cheltuială, respectiv cotizația anuală.
cu privire la activitatea teatrului muzical din subordinea Consiliului Local cu un
buget de aproximativ 10.300 mii lei pe an din transferuri de la bugetul local și venituri realizate
din încasarea bilete în sumă de aproximativ 280 mii lei. S-a pus mereu problema acestei
instituții care are un buget atât de mare și care nu realizează venituri proprii. Cheltuielile pentru
realizarea diferitelor piese de operă și operetă sunt foarte mari, iar în final nu atrag publicul.
Pentru optimizarea cheltuielilor, considerăm necesară prezentarea de spectacole de
revistă, spectacole pentru copii la care să fie invitați actori din țară și străinătate, care au o bună
reputație și priză la public. De asemenea, la realizarea spectacolelor propunem atragerea de
sponsorizări, donații de la diferite firme din sectorul privat.
Cu privire la aceeași activitate, putem menționa și faptul că, uneori, actorii antrenați în
diverse activități artistice, e adevărat în interes public, consumă resursele publice bugetare în
mod, cumva repetat. Pe de o parte ei sunt plătiți ca angajați ai instituțiilor respective, dar în
același timp, încasează drept de autor, regizor, scenograf etc., prin intermediul unei organizații
non profit din subordinea primăriei. Sursa sumelor respective este una și aceeași, bugetul local.
20
la capitolul 81.02 „Combustibil și Energie” constăm că Primăria a acordat ajutoare
sociale în sumă de 3.000 lei pentru fiecare familie cu venituri mici în vederea asigurării sursei de
căldură pe perioada sezonului rece. Această măsură s-a aprobat în momentul în care singura
societate de distribuire a agentului termic a intrat în faliment în urma datoriilor acumulate pe
parcursul anilor.
Față de această situație propunem ca Unitatea Administrativ-Teritorială Galați să nu mai
acorde resurse financiare sub formă de subvenții pentru acoperirea pierderilor la această
societate.
La capitolele cu privire la cheltuielile de investiții efectuate de Unitatea
Administrativ-Teritorială Galați finanțate din bugetul local, constatăm că instituția a
contractat credite de la instituțiile bancare interne și externe în vederea realizării unor obiective
de investiții. Astfel o parte din lucrări au fost transferate de la bugetul local la bugetul creditelor
interne și externe.
Față de această situație propunem ca toate lucrările de investiții aprobate să fie transferate
pe bugetul de credit intern și extern.
la capitolul 66.02 ”Sănătate” constatăm că Serviciul de Asistență Medicală din
subordinea municipiului Galați nu poate să acorde voucherele de vacanță personalului medical
din subordine, întrucât nu a primit finanțare de la Ministerul Sănătății prin bugetele locale.
Față de această situație propunem ca Unitatea Administrativ-Teritorială Galați să acorde
voucherele personalului medical, numai în momentul primirii finanțării.
În mod firesc, soluțiile formulate chiar pe baza unei îndelungate experiențe practice
acumulate, în peste 20 de ani de activitate, lasă loc unor cercetări viitoare în domeniu.
Concluzii şi contribuţii proprii
Înainte de prezentarea în sinteză a concluziilor și contribuțiilor aduse prin teza de
doctorat, dorim să subliniem un adevăr fundamental pentru orice activitate care gestionează
resurse financiare. Acesta este “universul economic” unde rolul contabilității devine implicit.
Economia în general nu poate fi concepută în afara umanului, a socialului, având un rol hotărâtor
în dezvoltarea și progresul oricărei societăți.
Cercetarea domeniului economic a devenit prioritară deoarece ea trebuie să ofere soluții
unor probleme globale, stringente. Experiența și intuiția nu mai sunt suficiente astăzi într-o lume
aflată în continuă schimbare. Mediul social economic, unde se produc și se consumă resursele
financiare, se află în continuă “mișcare”. Ceea ce a fost valabil “ieri” poate fi depășit “mâine”.
Situațiile sunt adeseori diferite și asimetrice. Sunt necesare mereu acțiuni corective asupra
21
modului de gestionare, conducere și administrare. La orice nivel s-ar afla, managerul gestionează
de fapt domeniul său de responsabilitate, declanșând acțiuni în scopul obținerii unui efect maxim
cu un efort minim, în timp ce gestiunea menține echilibrul. Economistul competent trebuie să
definească strategia obținerii acestui echilibru maxim cu un efort minim, evident pentru o
perioadă limitată.
Arta profesionistului adevărat este de a percepe, dacă se poate anticipat, momentul în care
echilibrul riscă să fie depășit. El trebuie să cuantifice mărimea “prețului” plătit pentru realizarea
obiectivului propus. De fapt, în ultimă instanță, toate eforturile și acțiunile întreprinse pe plan
economic au o trăsătură comună: pot fi exprimate în etalon monetar, ceea ce înseamnă implicit
intervenția directă a contabilității.
Literatura de specialitate a confirmat faptul că în activitatea economică, respectiv în
sistemul informațional economic, contabilitatea constituie principalul instrument decizional,
deoarece:
consemnează în mod integrat, analitic și complet, mijloacele și resursele unei
gestiuni economice, sub aspectul mărimii, poziției, structurii și destinației lor;
parametrii obiectiv pe care agentul economic tinde să-i realizeze (cost, profit,
cifră de afaceri, solvabilitate) sunt consemnați în dinamica lor internă de către
contabilitate;
activitatea economică urmărește optimizarea unor relații de echilibru valoric
între efort și efect, venituri și cheltuieli, mijloace și resurse. Ținerea sub control a
acestor relații implică utilizarea obligatorie a contabilității;
legitimitatea conducerii și a competenței manageriale este realizată prin cifrele
contabilității;
cea mai mare parte a informațiilor economice din mediul instituției, cca. 47%,
sunt de natură contabilă.
Procesele manageriale din economie se fundamentează pe sistemul informațional
economic, iar, în cadrul acestora, informația contabilă joacă un rol esențial.
În concluzie, contabilitatea reprezintă o componentă esențială a sistemului informațional
economic, orientate spre cunoașterea și gestiunea valorilor economice separate patrimonial. În
această calitate, ea operează cu un sistem de mijloace și procedee interdependente, care privesc
starea și mișcarea averii, inclusiv rezultatele acestor modificări. Pe plan teoretic, contabilitatea
dispune de concepte, principii și legități care guvernează domeniul cercetat. Prin ele este posibilă
pătrunderea în esența fenomenelor și proceselor economice, explicarea conexiunilor și
interdependențelor dintre acestea, și ceea ce este cel mai important, influențarea lor viitoare.
22
În urma documentării întreprinse pe tema tezei de doctorat și a experienței dobândite în
cei peste douăzeci de ani de activitate în acest sector, am reușit să realizăm această cercetare cu
privire la „Rolul contabilității în fundamentarea și execuția bugetului de venituri și cheltuieli
în instituțiile publice. Abordare financiar-contabilă”.
Având în vedere problemele generate de finanțarea unor numeroase și substanțiale
cheltuieli, Unitatea Administrativ-Teritorială Galați, ca orice comunitate locală, este nevoită să-și
analizeze politica de venituri pe care o aplică, în așa fel încât impozitele locale (sursa principală
a veniturilor) să îndeplinească cel puțin următorele premise:
să genereze un venit semnificativ;
să fie social acceptabile;
să fie concepute astfel încât costurile de colectare să fie cât mai scăzute;
să respecte principiul echității;
să nu distorsioneze activitatea economică;
să fie corelate cu capacitatea de plată a contribuabilului;
să culeagă permanent informații privind veniturile și utilizarea lor, inclusiv asupra
veniturilor obținute de alte administrații locale;
să stabilească un program specializat și agresiv de recuperare a sumelor datorate;
să efectueze o analiză atentă a taxelor și tarifelor, pentru a determina gradul în
care costurile fiecărui serviciu sunt acoperite din venituri.
De asemenea, în urma documentării întreprinse am ajuns la concluzia că fundamentarea
şi întocmirea unui buget de venituri şi cheltuieli nu constituie numai un proces complex de
previziuni de resurse şi cheltuieli, unde trebuie respectate, în primul rând, reglementările
legislative, ci pur şi simplu, trebuie avute în vedere atât nevoile, cât şi problemele comunităţi în
cauză.
Tocmai de aceea, scopul și obiectivele tezei au fost orientate în mod prioritar spre
aprofundarea și ameliorarea bazelor teoretice, conceptuale, inclusiv a normelor de reglementare,
respectiv, dezvoltarea și optimizarea metodologiei de analiză a bugetului de venituri și cheltuieli.
Apreciem că prin cercetarea ştiinţifică a temei au fost aduse contribuții în următoarele
direcții:
aprofundarea şi nuanțarea mai adecvată a unor concepte, tehnici și proceduri utilizate
în acest domeniu;
fundamentarea unor criterii de clasificare a activităţilor generatoare de fluxuri;
stabilirea unor delimitări concrete referitoare la transpunerea contabilă a operațiunilor
generatoare de venituri și cheltuieli în cazul instituțiilor publice;
23
elucidarea şi soluţionarea problemelor aferente analizei şi evaluării bugetului de
venituri și cheltuieli în cazul instituțiilor publice, cu identificarea conceptelor şi
principiilor contabile fundamentale şi adecvarea modului de aplicare a acestora.
Tratarea temei a impus o cercetare multidisciplinară care conține elemente de
contabilitate, finanțe, fiscalitate, management și statistică.
Investigarea temei s-a înscris în universul faptelor și evenimentelor economice, care au în
mod implicit un caracter istoric. Asemenea context ne-a obligat să folosim metodele logic și
istoric în cunoașterea economică.
În mod firesc, în cercetarea noastră am folosit drept procedee metodologice importante,
respectiv analiza și sinteza.
În teză am abordat de asemenea, detaliat, modul în care are loc fundamentarea și
execuția bugetară, inclusiv posibilitățile de îmbunătățire ale acestui demers.
Potrivit reglementării menționate, "instituțiile publice" reprezintă denumirea generică ce
include Parlamentul, Administrația Prezidențială, Ministerele, celelalte organe de specialitate ale
administrației publice, alte autorități publice, instituțiile publice autonome, precum și instituțiile
din subordinea acestora, indiferent de modul de finanțare al lor. Instituțiile publice, în sensul
Legii 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare,
cuprind "autoritățile unităților administrativ-teritoriale, instituțiile publice și serviciile publice
de interes local, cu personalitate juridică, indiferent de modul de finanțare a activității
acestora".
Contabilitatea în cadrul instituțiilor publice se conduce conform Ordinului ministrului
finanțelor publice nr. 1917/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea
și conducerea contabilității instituțiilor publice, cu modificările și completările ulterioare, Planul
de conturi pentru instituțiile publice și instrucțiunile de aplicare a acestuia.
Instituțiile publice au obligația să folosească formularele care sunt stabilite prin norme
metodologice de ministerul de finanțe.
Documentele care privesc operațiuni asupra cărora este obligatorie exercitarea controlului
financiar preventiv se transmit persoanelor desemnate cu exercitarea acestuia, de către
compartimentele de specialitate care inițiază operațiunea.
Resursele financiare publice se constituie și se gestionează printr-un sistem de bugete, și
anume: bugetul de stat, bugetele locale, bugetele fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului
și bugetele altor instituții publice cu caracter autonom, în condițiile asigurării echilibrului
financiar.
24
Dacă cheltuielile bugetare se referă numai la acele cheltuieli care se acoperă de la
bugetul de stat, din bugetele locale, din bugetul asigurărilor sociale de stat, din bugetele
fondurilor speciale, cheltuielile publice se referă la totalitatea cheltuielilor efectuate prin
intermediul instituțiilor publice (aparat de stat, instituțiile social-culturale, armată, ordine internă
și siguranță națională etc.) care se acoperă fie de la buget (pe plan central sau local), fie din
bugetele proprii ale instituțiilor, pe seama veniturilor obținute de acestea și lăsate la dispoziția lor
potrivit legii.
Recunoașterea cheltuielilor respectă convenția contabilității de angajamente care
consideră că efectele evenimentelor și tranzacțiilor sunt considerate atunci când acestea se
produc și nu pe măsura încasării sau plății numerarului.
Repartizarea veniturilor şi cheltuielilor între verigile componente ale sistemului bugetar,
în fiecare stat, se face în funcţie de modul în care au fost delimitate atribuţiile între aparatul de
stat central şi cel local.
Bugetele locale reprezintă adevărate instrumente de planificare şi conducere a activităţii
financiare la nivel local, fiind întocmite ca bugete autonome.
Bugetele locale sunt alimentate cu venituri proprii (venituri din impozite şi taxe locale –
impozitul pe profitul regiilor autonome din subordinea consiliilor locale și/sau județene,
impozitul și taxa pe clădiri, impozitul și taxa pe teren, impozitul asupra mijloacelor de transport,
impozitul pe spectacole, o cotă defalcată din impozitul pe venit încasat la bugetul de stat - şi
venituri cu destinaţie specială) şi cu mijloace de echilibrare de la bugetul de stat sub formă de
subvenții primite de la bugetul de stat și de la alte bugete sau sub forma cotelor şi sumelor
defalcate din impozitul pe venit şi sumelor defalcate din T.V.A.
Respectarea principiului realităţii în practica bugetară presupune dimensionarea
veniturilor şi a cheltuielilor înscrise în bugetul de stat astfel încât statul să nu aibă dificultăţi
financiare în cursul anului după aprobarea bugetului, în condiţii considerate normale din punct
de vedere economico-financiar.
Autoritățile administrației publice locale au responsabilități în procesul bugetar pentru
elaborarea și aprobarea bugetelor locale în condiții de echilibru bugetar, precum și în stabilirea,
constatarea, controlul, urmărirea, și încasarea impozitelor și taxelor locale.
În urma documentării întreprinse și a experienței profesionale acumulate, am constatat
faptul că veniturile bugetului general consolidat au ocupat, în medie, 31,06% din PIB pe
perioada analizată, în vreme ce ponderea medie a cheltuielilor în PIB a fost de 33,38% (depășind
cu 2,32% ponderea medie a veniturilor).
25
În cazul bugetului centralizat al unităților administrativ-teritoriale indicele mediu de
creștere a cheltuielilor totale a devansat creșterea veniturilor, în medie cu 1,22%.
Datoria administrației publice locale a înregistrat un trend ușor de scădere, respectiv, a
scăzut cu 10,28% în 2018 față de 2014, în sume absolute trecând de la 16.140,20 mil. lei în 2014
la 14.421,70 lei în 2018. Ponderea medie a datoriei administrației publice locale în totalul
datoriei publice a fost de doar 5,35%.
Am observat, de asemenea, că arieratele rămân o problemă sensibilă în economia
românească și în primul rând principalul obstacol în promovarea reformei economice, prin
menținerea unei presiuni constante asupra cererii agregate, inflației şi contului curent.
Dinamica modificării procentuale a arieratelor, atât la nivel de ansamblu, cât și la nivelul
bugetelor locale, de la un an la altul, în perioada 2014-2018 a fost foarte fluctuantă,
înregistrându-se atât perioade de scădere (de peste 30% în 2015 față de 2014 și în 2018 față de
2017), cât și perioade de creșteri semnificative (de peste 100% în perioada 2016 față de 2015 și,
respectiv, în 2017 față de 2016).
Din informațiile prezentate, reiese că Unitatea Administrativ-Teritorială Galați, a reușit să
realizeze în perioada analizată o anumită stabilitate financiară, care i-a asigurat continuitatea
activității desfășurate, depășind gradul de 90% de încasare a veniturilor, în fiecare an.
Constatăm că datoriile totale ale Primăriei Galați au înregistrat o pondere redusă în totalul
pasivului, în perioada analizată, crescând ușor de la 9,51% în 2014 la 13,10% în anul 2018.
În perioada analizată, Unitatea Administrativ-Teritorială Galați a avut o lichiditate
generală buna, indicatorul fiind supraunitar. Trendul însă este în scădere, de la 2,22 în 2014 la
1,16 în 2018.
Cheltuielile efective, conform conturilor de execuție, au reprezentat, în medie, cca.
97,57% din totalul cheltuielilor înregistrate în perioada 2014-2018. Acestea au înregistrat un
trend crescător în perioada 2014-2017, după care au scăzut brusc cu 19,92% în 2018 față de anul
anterior.
Conform datelor din bilanțurile anuale, veniturile totale ale UAT Municipiul Galați au
cunoscut o evoluție crescătoare în perioada 2014-2017, în anul 2017 veniturile totale fiind cu
98.138.601 lei mai mari față de anul de referință 2014 (crescând deci cu 13,95%), pe seama
creșterii veniturilor operaționale. Anul 2018 s-a remarcat cu o scădere bruscă a veniturilor totale
cu 8,10% față de anul anterior, în valoare absolută scădere fiind de 64.982.044 lei.
Ponderea medie a încasărilor realizate în prevederile bugetare definitive de 91,73%, a fost
similară cu ponderea medie în totalul drepturilor constatate de 91,71%, în timpul perioadei fiind
diferențe mici pe fiecare an în parte (min. 0,34% în 2016 și max. de 7,56 în 2015).
26
Pe parcursul cercetării am urmărit, așa cum era firesc, “Optimizarea fundamentării și a
execuției bugetare în Instituțiile Publice”, cu referire directă la Unitatea Administrativ-
Teritorială Galați.
Întrucât cercetarea noastră a urmărit în mod prioritar fundamentarea și execuția bugetului
de venituri și cheltuieli în instituțiile publice, inclusiv optimizarea lor, în partea finală a lucrării
am enunțat o serie de propuneri aderente la acest obiectiv. Dintre acestea menționăm doar
câteva:
instituția primăriei să nu mai încheie contracte în maniera celor utilizate la serviciile
juridice, adeseori de valori semnificative și ineficiente;
inventarierea spațiilor în care își desfășoară activitatea instituțiile de învățământ
preuniversitar și schimbarea destinațiilor, estimând astfel o reducere a cheltuielilor de
aproximativ 20%. Menționăm că pentru aceste spații costurile referitoare la utilități și
întreținere sunt stabilite la nivel standard, în timp ce în mod real, depășesc
semnificativ aceste valori;
programele informatice să fie gestionate de către Primărie pentru toate instituțiile din
subordine, astfel realizându-se o reducere importantă a cheltuielilor de această
natură;
costurile cu evaluarea procesului de învățământ să fie suportate din bugetul
Ministerului Educației, prin inspectoratele școlare;
serviciile de pază să se realizeze pe bază de protocol încheiat între instituțiile de
învățământ și Poliția Locală, obținându-se astfel o reducere a acestor cheltuieli.
Implementarea propunerilor menționate nu este simplă, dar necesară întrucât generează în
mod direct o reducere a cheltuielilor și o folosire mai eficientă a resurselor financiare. Sumele
rămase disponibile în urma aplicării acestor măsuri pot fi folosite în alte direcții, evident tot în
interes public, acolo unde există nevoi sociale reale.
Deși majoritatea opiniilor și soluțiilor formulate în teza de doctorat au la bază o
experiență practică dobândită în cei peste 20 ani de activitate, nu poate fi omis aportul esențial
pe care l-a avut conducătorul de doctorat printr-o îndrumare atentă și competentă a întregului
demers științific.
Dimensiunea intelectuală a cercetării economice este amprenta pe care o teză de doctorat
trebuie să o cultive în mod direct.
În fine, mă simt onorată să aduc pe aceasta cale mulțumirile mele prestigioasei instituții
de învățământ academic Universitatea “Alexandru I. Cuza” din Iași, cronologic prima
27
Universitate a României moderne, Facultății de Economie și Administrarea Afacerilor, inclusiv
membrilor comisiei de îndrumare și analiză a tezei de doctorat.
Suntem conștienți că, la fel în oricare alt domeniu, cercetarea noastră nu a răspuns
tuturor exigențelor și problemelor ridicate de tema atât de complexă și mereu actuală. Rămânem
disponibili pentru abordări viitoare care să completeze tot ceea ce s-a putut realiza până astăzi.
Bibliografie selectiva
I. Cărţi, studii, monografii
1) Achim, M.V. (2010), Analiză economico-financiară, Editura Risoprint, Cluj Napoca;
2) Alexandru, I. (2007), Administraţia publică. Teorii. Realităţi. Perspective, Editura
Lumina-Lex, București;
3) Andone, I., Georgescu, I., Toma, C. (2010), Cercetare avansată în contabilitate, Editura
Wolters Kluwer România, Bucureşti;
4) Andone, I., Georgescu, I., Toma, C., Solomon D.C. (2013), Metodologia şi etica
cercetării în contabilitate şi sisteme informaţionale, Editura Tehnopress, Iaşi;
5) Andone, I., Tabără, N. (2006), Contabilitate, Tehnologie şi Competitivitate, Editura
Academiei Române, Bucureşti;
6) Andone, I., Ţugui, Al. (1999), Sisteme inteligente în management, contabilitate, finanţe-
bănci şi marketing, Editura Economică, Bucureşti;
7) Avram, L., Mărginean, A., Pintican, V. (2010), Finanţe publice, Editura NAPOCA
STAR, Cluj-Napoca;
8) Bătrâncea I, Bătrâncea L, Borlea S. (2007), Analiza financiară a entității economice,
Editura Risoprint, Cluj Napoca;
9) Beaulieu, P.L. (1888), Traité de la Science des finances, Paris;
10) Belean P., Anghelache, G. (2005), Finanțele publice ale României, Ediția a doua
revizuită și adăugită, Editura Economică, București;
11) Belean, P., Anghelache, G., Risti, L., Gînguță, A. (2007), Bugetul public și Trezoreria
publică în România, Editura Economică, București;
12) Bidașcu C.G. (2007), Contabilitatea bugetară în contextul standardelor internaționale de
contabilitate pentru sectorul public, Editura ExPonto, Constanța;
13) Bogdan, A.M. (2008), Contabilitate. Baze şi proceduri, Editura Universitaria, Craiova;
28
14) Bordeianu, D. (2009), Analiza poziției financiare și a performanțelor întreprinderii,
Editura Tehnopress, Iași;
15) Brezeanu, P. (2009), Finanţe corporative vol. I-II, Editura C.H.Beck, Bucureşti;
16) Budugan, D., Georgescu, I., Păvăloaia, L. (2013), Bazele contabilităţii. Cadrul
conceptual şi aplicaţii, Editura Universităţii “Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi;
17) Buglea, Al. (2011), Analiză economico-financiară, Editura Mirton, Timişoara;
18) Bunget, O. (2010), Audit financiar-contabil, Editura Mirton, Timișoara;
19) Bunget, O. (2010), Introducere în auditul financiar-contabil al situațiilor anuale, Editura
Universității de Vest, Timișoara;
20) Bușe, L., Siminică, M., Circiumaru, D., Simion, D. (2013), Analiza economico -
financiară, Editura Universitaria, Bucureşti;
21) Chițu, G., A., Tudorache, S., Șendroiu, C. (2005), Contabilitatea instituțiilor publice
după noul sistem contabil, Editura Irecson, București;
22) Colasse, B. (2009), Fundamentele contabilităţii, traducere Tabără N., Editura
TipoMoldova, Iaşi;
23) Colasse, B. (2011), Introducere în contabilitate, Traducere Tabără N. Editura
TipoMoldova, Iaşi;
24) Colasse, B. (sous la direction) (2009), Encyclopédie de Comptabilité, Contrôle de
Gestion et Audit, 2ème édition, Economica, Paris;
25) Dinu, Ghe. (2012), Finanțele instituțiilor publice, Editura Bibliotheca, Târgoviște;
26) Drăcea, M., Mitu, N.E. (2012), Buget și trezorerie publică, Editura Presa Universitară
Clujeană, Cluj-Napoca;
27) Drehuță, E. (coord.), Neamțu, Ghe., Voicu, E. (2000), Bugetul public și contabilitatea
unităților bugetare, Ediția a III-a actualizată, Editura Agora, Bacău;
28) Gaston, J. (1992), Cours de science des finances et des legislation financiere francaise,
IV-eme, Paris;
29) Gherghina, S. (2013), Drept financiar public. Datoria publică. Finanțarea instituțiilor
publice, Editura C.H. Beck, București;
30) Gisberto, A., Nișulescu-Asharafzadeh, I. (2017), Contabilitatea în instituțiile publice,
Editura ASE, București;
31) Horomnea, E. (2001), Tratat de contabilitate, vol. I, Editura Sedcom Libris, Iași;
32) Horomnea, E. (2013), Fundamentele ştiinţifice ale contabilităţii. Doctrină. Concepte.
Lexicon, Editura TipoMoldova, Iaşi;
29
33) Horomnea, E. (2014), Audit financiar. Concepte. Standarde. Norme, Ediția a IV-a
revizuită și adăugită, Editura TipoMoldova, Iaşi;
34) Horomnea, E. (2014), Normalizare și comunicare în contabilitate, Editura TipoMoldova,
Iași;
35) Horomnea, E. (2017), Dimensiuni științifice, sociale și spirituale în contabilitate. Geneză,
doctrină, normalizare, decizii, Ediția a III, revizuită și actualizată, Editura TipoMoldova,
Iași;
36) Horomnea, E. (coordonator), Budugan, D., Georgescu, I., Istrate, C., Păvăloaia, L., Rusu,
A. (2017), Introducere în contabilitate. Concepte şi aplicaţii, Ediţia a IV-a, Editura
TipoMoldova, Iaşi;
37) Hristea, A.M. (2013), Analiza economică şi financiară a activităţii firmei. De la intuiţie
la ştiinţă, vol. 1-2, Editura Economică, Bucureşti;
38) Hristea, A.M. (2013), Analiza economică și financiară a activității întreprinderii. De la
intuiție la știință, vol. 2, Editura Economică, București;
39) Ionescu, L. (2007), Contabilitatea instituţiilor publice, Editura Fundaţiei România de
Mâine, Bucureşti;
40) Ionescu, L. (2016), Contabilitatea instituţiilor publice. Principii, proceduri, situaţii
financiare, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti;
41) Ionescu, L. (2017), Contabilitatea instituţiilor publice. Principii, proceduri, situaţii
financiare, Ediția II-a revizuită şi adăugită, Editura Fundaţiei România de Mâine,
Bucureşti;
42) Ionescu, L. (coordonator) (2008), Contabilitate publică, Editura Fundaţiei România de
Mâine, Bucureşti;
43) Istrate, C. (2016), Contabilitate și raportări financiare individuale și consolidate, Editura
Polirom, Iași;
44) Istrate, C. (2016), Contabilitatea nu-i doar pentru contabili! Cum să transformi balanța
și bilanțul în instrumente prietenoase, Editura Evrika Publishing, București;
45) Jemna, D.V. (2017), Econometrie cu aplicații în R, Ediția a IV-a revăzută și adăugită,
Editura Universității “Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Iași;
46) Macarie, F.C. (2015), Contabilitatea instituțiilor bugetare, Editura Accent, Cluj-Napoca;
47) Manea M.D. (2010), Contabilitatea instituțiilor publice, Editia a II-a, Editura CH Beck,
Bucuresti;
48) Mardiros D.N., Georgescu I., Betianu L., (2009), Calitate în contabilitatea instituțiilor
publice, Editura Universității “Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Iași;
30
49) Matei L., Anghelescu, St. (2009), Dezvoltarea locală. Concepte şi mecanisme, Bucureşti,
Economică;
50) Matei, Ghe., Drăcea, R., Drăcea, M., Mitu, N.E. (2013), Finanțe publice. Teorie, grille,
aplicații, Editura Universitaria, Craiova;
51) Mihalcea, L., Radu, R., Munteanu, P. (2007), Finanțe publice, Editura Didactică și
Pedagogică, București;
52) Mironiuc, M. (2006), Analiză economico-financiară. Elemente teoretico-metodologice şi
aplicaţii, Editura Sedcom Libris, Iaşi;
53) Mironiuc, M. (2009), Analiză economico-financiară. Performanţă. Poziţie financiară.
Risc., Editura Universităţii “Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi;
54) Mironiuc, M. (2009), Fundamentele ştiinţifice ale gestiunii financiar-contabile a firmei,
Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi;
55) Mironiuc, M. (2018), Fundamentele științifice ale gestiunii financiar-contabile a
întreprinderii, Editura Universităţii “Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi;
56) Mladen, L., Manolescu, Gh. (2007), Buget şi trezorerie publică, Editura Fundaţiei
„România de Mâine”, Bucureşti;
57) Moraru, D. (coord.), Nedelcu, M., Plăiașu, N., Stănescu, C., Șindilaru, R. (2008), Finanțe
publice și evaziune fiscală, Editura Economică, București;
58) Moșteanu, T. (coord.), Câmpeanu, E., Țâțu, L., Tudor, R., Panaite, A.I., Cataramă, D.,
Attila, G., Stoian, A., Brașoveanu, I., Miricescu, E. (2005), Finanțe publice. Note de curs
și aplicații pentru seminar, Editura Universitară, București;
59) Munteanu, V., Tilea, D.M., Bleotu, V., Zaharia D.L. (2014), Contabilitatea și raportarea
financiară la instituțiile publice, Ediția a 2-a, revizuită, Editura Universitară, București;
60) Mutașcu M.I. (2008), Finanțe publice, Editura Mirton, Timișoara;
61) Nastase, I. G. (2017), Buget și trezorerie publica, Editia a IV-a revizuita și
adaugita, Editura Pro Universitaria, București;
62) Nedelescu, M. (2008), Finanțe publice și evaziune fiscală, Editura Economică, București;
63) Niculescu, M. (2003), Diagnostic global strategic, Editura Economică, București;
64) Nuță, A.C., Nuță, F.M. (2013), Finanțe publice, Editura Universitară Danubius, Galați;
65) Peres, I., Bunget, O. C-tin, Popa, E., Dumitrescu, A. C-tin, (2008)
Control financiar, Editura Mirton, Timișoara;
66) Pereș, I. (coord.), Mateș, D., Caciuc, L., Iosif, A., Pereș, C., Imbrescu, C., Moraru, M.,
Domil, A., Dumitrescu, A., Cotleț, B., (2011), Bazele contabilității, Editura Mirton,
Timișoara;
31
67) Pereș, I., Bunget, O., Pereș C., (2004), Control financiar și expertiza contabilă, Editura
Mirton, Timișoara;
68) Petrescu, S. (2008), Analiza și diagnostic financiar-contabil. Ghid teoretico-aplicativ,
Editura CECCAR, București;
69) Petrescu, S. (2010), Analiză și diagnostic financiar-contabil. Ghid teoretico-aplicativ,
Editura CECCAR, București;
70) Petrescu, S. (2012), Performanță și risc în afaceri. Concepte-Metode-Aplicații, Editura
Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi;
71) Pitulice, C., Glăvan, M. (2007), Contabilitatea instituțiilor publice din România, Editura
Contaplus, Ploiești;
72) Ristea L., Trandafir A., (2005), Finanţe publice - între teorie şi practică, Editura
Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti;
73) Ristea L., Trandafir A., (2006), Introducere în știința finanțelor publice. Aplicaţii şi
soluţii, Editura Muntenia, Constanţa;
74) Ristea, M., Dumitru C.G. (2005), Contabilitate aprofundată, Editura Universitară,
București;
75) Ristea, M., Olimid, L., Calu, D.A. (2006), Sisteme contabile comparate, CECCAR,
Bucureşti;
76) Robu, I.-B. (2014), Riscul de fraudă în auditul financiar, Editura Economică, București;
77) Robu, V., Anghel, I., Şerban, E.-C. (2014), Analiza economico-financiară a firmei,
Editura Economică, Bucureşti;
78) Roman, C-tin. (2006), Gestiunea financiară a instituțiilor publice. Contabilitatea
instituțiilor publice, Ediția a doua revizuită și adăugită, Editura Economică;
79) Săvoiu, Gh. (2013), Modelarea economico-financiară: gândirea econometrică aplicată
în domeniul financiar, Editura Universitară, Bucureşti;
80) Solomon C. (2010), Analiza diagnostic și evaluarea performanței economico-financiare
a întreprinderilor comerciale, Editura AlmaMater, Bacău;
81) Spătaru, L. (2014), Analiza financiară, Editura Eftimie Murgu, Reşiţa;
82) Ștefănescu, R. (2005), Finanțe publice, Universitatea “Dunărea de Jos” Galați;
83) Tabără, N. (2015), Sisteme contabile comparate, Ediţia a III, revizuită şi adăugită,
Editura TipoMoldova, Iaşi;
84) Tabără, N., Briciu, S. (2012), Actualităţi şi perspective în contabilitate şi control de
gestiune, Editura TipoMoldova, Iaşi;
32
85) Tabără, N., Horomnea, E., Mircea, M.C. (2010), Contabilitate internaţională, Ediţia a II-
a, Editura TipoMoldova, Iaşi;
86) Tatiana, M. (2004), Buget şi trezorerie publică, Ed. Universitară Bucureşti;
87) Tenovici, C. O. (2008), Contabilitatea institutiilor publice, Editura Independența
Economică, Pitești;
88) Teodorescu, C.D. (2015), Finante. Teste și aplicații, Editura Pro Universitaria, București;
89) Toma, C. (2012), Managementul contabilității financiare, Editura TipoMoldova, Iași;
90) Toma, C. (2018), Contabilitate financiară, Ediția a III-a revizuită și adăugită, Editura
TipoMoldova, Iași;
91) Toma, C. (2018), Managementul contabilității românești, Editura TipoMoldova, Iași;
92) Toma, M. (2007), Iniţiere în auditul situaţiilor financiare ale unei entităţi, Editura
CECCAR, Bucureşti;
93) Trandafir A., (2014), Finanțe publice, Editura FRM, București;
94) Văcărel I., (2007), Finanţe publice, Ediţia a VI-a, Editura Didactică şi pedagogică,
Bucureşti;
95) Văcărel, I. coord. (2003), Finanțe publice, Editura Didactică și Pedagogică, București;
96) Vâlceanu, Gh., Robu, V., Georgescu, N. (coordonatori), (2005), Analiză economico -
financiară, Ediţia a doua revizuită şi adăugită, Editura Economică, Bucureşti;
97) Zoicaş-Ienciu, A. (2014), Management financiar: teorie, exemple, aplicaţii, Presa
Universitară Clujeană, Cluj-Napoca;
II. Articole
98) Bizon, M. (2013), Modernizarea legislației contabile europene prin publicarea directivei
unice referitoare la situațiile financiare anuale și consolidate, Revista Finanțe publice și
contabilitate nr. 9;
99) Horomnea E. (2013), Cultură și deontologie – repere în profesia contabilă și afaceri,
Revista Audit financiar, anul XI, nr. 100-4/2013;
100) Horomnea, E. (2000), Contabilitatea, premisă și consecință a dezvoltării economico-
sociale, Revista de Finanțe, Credit, Contabilitate nr. 2/2000;
101) Horomnea, E., Dicu, R. (2009), Auditul financiar, între nevoia de aplicare a
raționamentului profesional și certitudinea imaginii fidele. Validarea informației
financiar contabile în contextual dezvoltării durabile;
33
102) IASB (2013), Manualul de Standarde Internationale de Contabilitate pentru Sectorul
Public - VOL. I și II, Editura CECCAR, Bucureşti;
103) Jaliu, D. (2009), Finanţarea elaborării strategiilor de dezvoltare locală, Economie şi
administraţie locală, vol. 14, nr. 2;
104) Manea, M. D. (2013), Contabilitatea Institutiilor Publice, Ediția 2, Editura: C.H.
BECK, București;
105) Nicolăescu, C., Pântea M.F. (2009), Rolul contabilității în comunicarea financiară,
Revista Contabilitate, expertiză și auditul afacerilor;
106) Tabără N., Dicu R.M. (2011), Indicatori de performanță în contextual reglementărilor
contabile internaționale, Danubius Internațional Centre, Galați;
III. Resurse Internet
107) ***, Defalcare pe subsectorul administrației publice,
https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-
explained/index.php?title=Structure_of_government_debt#Breakdown_by_subsector_of_
general_government;
108) Andronic, M. L., Features of the Regional Development and Decentralization in
Romania. A Comparative Analysis of the Regions of Romania, http://stec.univ-
ovidius.ro/html/anale/ENG/cuprins%20rezumate/volum2012p1.pdf;
109) Bechiș, L. (2012), Gestiunea resurselor angajate în susținerea acțiunilor publice în
unitățile integrate în regiunea de Nord-Vest a României, Teză de doctorat – rezumat,
https://ro.scribd.com/doc/243438709/Bechis-Liviu-Rez-Ro;
110) Biroul de Audit Intern al Municipiului Galați, Carta auditului intern,
https://www.primariagalati.ro/portal/act/audit/carta_audit.pdf;
111) Camera de conturi Galați, Raport privind finanțele publice locale pe anul 2017,
http://www.curteadeconturi.ro/Publicatii/Rapoarte_Locale_2017/GALATI/Raport.pdf;
112) Coșerin, V. (2018), Dezvoltarea și perfecționarea managementului administrării locale
în condițiile europenizării, Teză de doctorat, Chișinău,
http://www.cnaa.md/files/theses/2018/54262/victor_coserin_thesis.pdf;
113) Crișan A.R. (2017), Armonizare contabilă în sectorul public în context european, Cluj
Napoca, http://193.231.20.119/doctorat/teza/fisier/3974;
34
114) Dumitrescu, A. (2012), Îmbunătăţirea performanţei sectorului public prin întărirea
relaţiei dintre audit şi contabilitate, Economie teoretică şi aplicată, Volumul XIX (2012),
No. 11(576), http://store.ectap.ro/articole/798_ro.pdf;
115) Guvernul României (2019), Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2019-2021,
martie 2019, http://www.cdep.ro/pdfs/buget/2019/strategie/SFB_2019-2021.pdf;
116) György, A., György, A. C., Optimizing local budget balancing in Romania,
http://anale.steconomiceuoradea.ro/volume/2011/n1/030.pdf;
117) Hușman, A.I. (2014), Rolul bugetelor locale în cadrul bugetului general consolidat,
Colecția de working paper ABC-UL LUMII FINANCIARE, WP nr. 2/2014,
http://www.fin.ase.ro/ABC/fisiere/ABC2_2014/lucrari/7.Husman%20Andrei-
Ionut_PAPER.pdf;
118) IPSAS 1 – Presentation of Financial Statements, disponibil la
http://www.ifac.org/publications-resources;
119) Lazăr, D.T., Zai, P. (2004), Studiu privind execuția bugetului municipiului Cluj-
Napoca, Revista Transilvăneană de Științe Administrative, 1(10),
https://www.researchgate.net/publication/267205574_Studiu_privind_executia_bugetului
_municipiului_Cluj-Napoca;
120) Leon Ghe. N. (1925), Elemente de știință financiară,
vol. I, Editura Cartea Românească, Cluj,
http://www.biblioteca.ase.ro/resurse/resurse_electronice/carte_capitole.php?cid=33;
121) Matei L. Romanian Public Management Reform Theoretical and Empirical Studies:
Civil Service”, The Economica Publishing House, Socioeconomics Series (en), No.2,
2009, http://ssrn.com/abstract=1470028;
122) Matei L. Romanian Public Management Reform. In: Theoretical and Empirical Studies:
Administration and Public Services, The Economica Publishing House, Socioeconomics,
Series(en), No.1, 2009. http://ssrn.com/abstract=1469995;
123) Nederiță, Al. (2007), Probleme metodologice ale contabilității veniturilor și
cheltuielilor întreprinderii, Teză de doctorat, Chișinău,
https://www.academia.edu/12172733/27046202-Alexandrua-Nederita-Probleme-
metodologice-ale-contabilitatii-veniturilor-si-cheltuielilor-intreprinderii;
124) Unitatea Administrativ-Teritorială Galați (2019), Raport privind starea economică,
socială și de mediu a Municipiului Galați 2018,
https://www.primariagalati.ro/raport/raport_2018/raport_primar.pdf;
35
125) Unitatea Administrativ-Teritorială Galați, Raport privind starea Economică,
Socială și de Mediu a Municipiului Galați 2015,
http://www.primariagalati.ro/raport/raport_2015/raport_primar.pdf;
126) Trandafir Adina, Contabilitate publică, https://sjse-ct.spiruharet.ro;
127) Trandafir, A., Finanțe publice, https://sjse-ct.spiruharet.ro/images/secretariat/secsjse-
ct/biblioteca_virtuala_management/sinteze_si_intrebari_orientative/2015-
2016/an_1_man_2015-
2016/sem_2/03_finante_publice/Sinteza_curs_Finante_Publice_Man_an_1.pdf;
128) www.anaf.ro;
129) http://www.consiliulfiscal.ro/;
130) www.mfinante.ro.
IV. Legislație
131) Hotărârea Consiliului Local Galați nr. 2 din 27.06.2016 privind validarea mandatelor
consilieri locali declarați aleși la alegerile locale din data de 05.06.2016, disponibil la
http://www.primariagalati.ro/portal/hotarari/010616/ H.C.L. %202.pdf. (accesat la
02.09.2018);
132) Hotărârea Consiliului Local Galați nr. 362 din 31.07.2019 privind aprobarea
organigramei și a statului de funcții pentru aparatul de specialitate al Primarului
municipiului Galați și pentru Serviciul Public Comunitar Local de Evidență a
Persoanelor Galați, disponibil la https://www.primariagalati.ro/portal/hotarari/
010719/H.C.L.%20362.pdf. (accesat la 02.09.2019);
133) Hotărârea Consiliului Local Galați nr. 465 din 24.10.2013 privind Aprobarea
indicatorilor tehnico-economici, pe anul 2013, în baza
cărora se vor executa lucrările de investiții la obiectivul
"Modernizare Str. Traian intre Metro și str. Brailei - largire carosabil",
https://www.primariagalati.ro/portal/hotarari/011013/H.C.L.%20465.pdf;
134) Hotărârea Consiliului Local Galați nr. 6 din 05.07.2016 privind organizarea comisiilor
de specialitate ale Consiliului Local al Municipiului Galați, disponibil la
http://www.primariagalati.ro/portal/hotarari/010716/H.C.L.%206.pdf. (accesat la
02.09.2018);
135) Hotărârea Consiliului Local nr. 166/30.04.2015 privind Declanșarea procedurii de
expropriere a unor imobile în vederea realizării lucrărilor de "Modernizare str. Traian
36
intre Metro și str. Brăilei - lărgire carosabil",
https://www.primariagalati.ro/portal/hotarari/010415/H.C.L.%20166.pdf;
136) Hotărârea Curții de Conturi nr. 155 din 29 mai 2014 pentru aprobarea Regulamentului
privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi, precum şi
valorificarea actelor rezultate din aceste activităţi, publicat în Monitorul Oficial nr. 547
din 24 iulie 2014, data intrării în vigoare: 1 septembrie 2014, cu modificările și
completările ulterioare;
137) Hotărârea Guvernului nr. 56 din 29 ianuarie 2009 (*actualizată*) pentru aprobarea
Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 162/2008
privind transferul ansamblului de atribuţii şi competenţe exercitate de Ministerul
Sănătăţii către autorităţile administraţiei publice locale, publicat în Monitorul Oficial al
României nr. 91 din 16 februarie 2009, cu modificările și completările ulterioare;
138) Hotărârea Guvernului nr. 995/2015 privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă
bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2015, pentru
unele unităţi administrativ-teritoriale, publicat în Monitorul Oficial nr. 957 din 23
decembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare;
139) Legea contabilităţii nr. 82 din 24 decembrie 1991 (**republicată**), publicată în
Monitorul Oficial al României nr. 454 din 18 iunie 2008, data intrarii în vigoare: 18
iunie 2008, cu modificările și completările ulterioare;
140) Legea educaţiei naţionale nr. 1 din 5 ianuarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al
României nr. 18 din 10 ianuarie 2011, data intrării în vigoare: 9 februarie 2011, cu
modificările și completările ulterioare;
141) Legea nr. 16 din 2 aprilie 1996 (*republicată*) privind Arhivele Naţionale, publicată în
Monitorul Oficial al României nr. 293 din 22 aprilie 2014, cu modificările și
completările ulterioare. *) Republicată în temeiul art. 248 din Legea nr. 187/2012 pentru
punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul
Oficial al României al României, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012, rectificată în
Monitorul Oficial al României al României, Partea I, nr. 117 din 1 martie 2013, cu
modificările ulterioare, dându-se textelor o nouă numerotare;
142) Legea nr. 189 din 14 octombrie 1998 privind finanţele publice locale, a fost abrogată de
art.79 din Ordonanța de urgență. nr. 45/2003 la data de 1 ianuarie 2004, publicată în
Monitorul Oficial al României nr. 404 din 22 octombrie 1998, cu modificările și
completările ulterioare;
37
143) Legea nr. 215 din 23 aprilie 2001 (**republicată**) administraţiei publice locale,
publicat în: Monitorul Oficial Al României nr. 123 din 20 februarie 2007, cu
modificările și completările ulterioare;
144) Legea nr. 227 din 8 septembrie 2015 privind Codul fiscal, publicat în: Monitorul Oficial
al României nr. 688 din 10 septembrie 2015, data intrării în vigoare: 1 ianuarie 2016, cu
modificările și completările ulterioare;
145) Legea nr. 273 din 29 iunie 2006 privind finanţele publice locale, publicat în Monitorul
Oficial al României nr. 618 din 18 iulie 2006, data intrării în vigoare: 1 ianuarie 2007,
cu modificările și completările ulterioare;
146) Legea nr. 500 din 11 iulie 2002 privind finanţele publice, publicată în Monitorul Oficial
al României nr. 597 din 13 august 2002, data intrării în vigoare: 1 ianuarie 2003, cu
modificările și completările ulterioare;
147) Legea nr. 69 din 26 noiembrie 1991 , ***republicată, Legea administraţiei publice
locale, publicat în: Monitorul Oficial al României nr. 79 din 18 aprilie 1996, - abrogat
de art.133 din Legea nr. 215/2001 la data de 20 februarie 2007, *) Republicată în
temeiul art. III din Legea nr. 24 din 12 aprilie 1996, publicată în Monitorul Oficial al
României al României, Partea I, nr. 76 din 13 aprilie 1996, dându-se articolelor şi
alineatelor numerotarea corespunzătoare;
148) Legea nr. 71 din 28 martie 2013 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului
nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei
publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul
Oficial al României nr. 171 din 29 martie 2013, data intrării în vigoare: 1 aprilie 2013,
cu modificările și completările ulterioare;
149) Legea nr. 72 din 12 iulie 1996 privind finanţele publice, publicată în Monitorul Oficial
al României nr. 152 din 17 iulie 1996, a fost abrogată de art. 80 din Legea nr. 500/2002
la data de 1 ianuarie 2003, cu modificările și completările ulterioare;
150) Legea nr. 85 din 29 aprilie 2016 privind plata diferenţelor salariale cuvenite
personalului didactic din învăţământul de stat pentru perioada octombrie 2008-13 mai
2011, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 345 din 5 mai 2016, data intrării în
vigoare: 8 mai 2016, cu modificările și completările ulterioare;
151) Legea nr. 94 din 8 septembrie 1992 (**republicată**) privind organizarea şi
funcţionarea Curţii de Conturi**), publicat în: Monitorul Oficial al României nr. 238
din 3 aprilie 2014, cu modificările și completările ulterioare;
38
152) Ordinul Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului Şi Sportului nr. 5.574 din 7
octombrie 2011 (*actualizat*) pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea
serviciilor de sprijin educaţional pentru copiii, elevii şi tinerii cu cerinţe educaţionale
speciale integraţi în învăţământul de masa, publicat în Monitorul Oficial al României
nr. 785 din 4 noiembrie 2011, cu modificările și completările ulterioare;
153) Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. 1.792 din 24 decembrie 2002 pentru
aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata
cheltuielilor instituţiilor publice, precum şi organizarea, evidenta şi raportarea
angajamentelor bugetare şi legale, publicat în: Monitorul Oficial al României nr. 37 din
23 ianuarie 2003, cu modificările și completările ulterioare;
154) Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 1.954 din 16 decembrie 2005 pentru
aprobarea Clasificației indicatorilor privind finanțele publice, publicat în: Monitorul
Oficial al României nr. 1.176 din 27 decembrie 2005, data intrării în vigoare: 1 ianuarie
2006, cu modificările și completările ulterioare;
155) Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 2.634 din 5 noiembrie 2015 privind
documentele financiar-contabile, publicat în: Monitorul Oficial al României nr. 910 din
9 decembrie 2015, data intrării în vigoare: 1 ianuarie 2016, cu modificările și
completările ulterioare;
156) Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 720 din 22 mai 2014 pentru aprobarea
Normelor metodologice privind execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli ale
instituţiilor publice autonome, instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din
venituri proprii şi activităţilor finanţate integral din venituri proprii, inclusiv a
bugetelor creditelor interne, bugetelor creditelor externe, bugetelor fondurilor externe
nerambursabile, bugetelor fondului de risc şi bugetelor privind activitatea de
privatizare, gestionate de instituţiile publice, indiferent de modalitatea de organizare şi
finanţare a acestora, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 396 din 29 mai 2014,
cu modificările și completările ulterioare;
157) Ordinului Ministrului Finanțelor Publice nr. 1.917 din 12 decembrie 2005 pentru
aprobarea Normelor metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii
instituţiilor publice, Planul de conturi pentru instituţiile publice şi instrucţiunile de
aplicare a acestuia, publicat în: Monitorul Oficial al României nr. 1186 din 29
decembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare;
158) Ordinului Ministrului Finanțelor Publice nr. 2.021 din 17 decembrie 2013 pentru
modificarea şi completarea Normelor metodologice privind organizarea şi conducerea
39
contabilităţii instituţiilor publice, Planul de conturi pentru instituţiile publice şi
instrucţiunile de aplicare a acestuia, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor
publice nr. 1.917/2005, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 831 din 24
decembrie 2013, data intrării în vigoare: 1 ianuarie 2014, cu modificările și completările
ulterioare;
159) Ordinului Ministrului Finanțelor Publice nr. 923 din 11 iulie 2014 (*republicat*) pentru
aprobarea Normelor metodologice generale referitoare la exercitarea controlului
financiar preventiv şi a Codului specific de norme profesionale pentru persoanele care
desfăşoară activitatea de control financiar preventiv propriu*), publicat în: Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 28 din 15 ianuarie 2016, cu modificările și completările
ulterioare;
160) Ordonanţa de urgenţă nr. 162 din 12 noiembrie 2008, privind transferul ansamblului de
atribuţii şi competenţe exercitate de Ministerul Sănătăţii către autorităţile administraţiei
publice locale, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 808 din 3 decembrie 2008,
data intrării în vigoare: 1 ianuarie 2009, cu modificările și completările ulterioare;
161) Ordonanța de urgență nr. 90 din 6 decembrie 2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare,
modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, publicată
în: Monitorul Oficial al României nr. 973 din 7 decembrie 2017, cu modificările și
completările ulterioare;
162) Ordonanţa de urgenţă nr. 96 din 22 decembrie 2012 (*actualizată*) privind stabilirea
unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale şi pentru
modificarea unor acte normative, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 884 din
22 decembrie 2012, cu modificările și completările ulterioare.