Revista Constructiilor Nr 10 Noiembrie 2005

ss uu mm aa rrEditorial 4

GGeenneerraall CCoonnssttrruucctt – Obiective la... cheie 5

CCoorrssaarruull RRooººuu – Materiale pentru infrastructurã 7

SSoorrooccaamm – Infrastructurã rutierã 10, 11

Starea tehnicã a podurilor din România 12, 14

PPrreeffaabbrriiccaattee PPrrooggrreessuull – Reconsiderarea

prefabricatelor 16, 17

BBaadduucc – Furnizor general de materiale

pentru construcþii 18, 19

EEllpprreeccoo – Zestre nouã la… Titu 20, 21

HHoollcciimm – Noi investiþii 22

AArrccoomm – Ritm, calitate, fiabilitate 23

SSccaaddtt SSllaattiinnaa – Infrastructurã utilitarã ruralã 24, 25

VVaallppllaasstt – Decoline; Basicline 26, 27

TTIIAABB – Lucrãri la timp ºi de calitate 28, 29

RRaaddooxx investeºte în calitate 30

RRuuuukkkkii – Noi valenþe ºi oportunitãþi

ale metalului 34, 35

Propuneri pentru completarea

Legii nr.10/1995 40, 42

IIrriiddeexx – Sistemul Geoweb® 44, 45

Reducerea deformãrii pardoselilor din beton 46, 48

EEuurrooccoolloorr – Pentru cei care iubesc lemnul 49–51

PPrrootteecctt CChheemmiiccaall – Sisteme de protecþie

anticorosivã 52, 53

UUrrssaa – Soluþii pentru izolaþii termice

la pardoseli industriale 54, 55

HHaassiitt – Premierã în revistã 56, 57

Izolaþiile la sistemele de acoperire 58

ARACO – Trofeul calitãþii 60, 62, 64

VVeelluuxx – Renovarea podurilor clãdirilor 66 – 68

DDookkaa – Cofraje cãþãrãtoare 72, 73

Îmbrãcãminþile rutiere din beton 74, 76, 78, 80

CCeeffiinn – Vehicule pentru deszãpezire 81–83

GGeennccoo – Plãci compactoare

vibrante reversibile 84, 85

MMaarrccoomm – Ofertã în premierã 86, 87

PPrroommeexx – Utilaje performante 88, 89

Principii europene pentru certificarea

calificãrii profesionale a întreprinderilor 90, 92

Servicii publice de interes general 94, 96, 97

„Revista Construcþiilor“ este opublicaþie lunarã care se distribuie gra-tuit, prin poºtã, la câteva mii dintre celemai importante societãþi de: proiectareºi arhitecturã, construcþii, producþie,import, distribuþie ºi comercializare demateriale, instalaþii, scule ºi utilaje pen-tru construcþii, prestãri de servicii, bene-ficiari de investiþii (bãnci, societãþi deasigurare, aeroporturi, antreprizele judeþenepentru drumuri ºi poduri etc.), instituþiicentrale (Parlament, ministere, Compania deinvestiþii, Compania de autostrãzi ºi drumurinaþionale, Inspectoratul de Stat în Construcþiiºi Inspectoratele Teritoriale, Camera de Comerþ a României ºi Camerelede Comerþ Judeþene etc.) aflate în banca noastrã de date.

Restul tirajului se difuzeazã prin abonamente, prin agenþii noºtri publicitarila manifestãrile expoziþionale specializate, naþionale ºi judeþene, sau cuocazia vizitelor la diversele societãþi comerciale ºi prin centrele dedifuzare a presei.

Încercãm sã facilitãm, în acest mod, un schimb de informaþii ºi opinii câtmai complet între toþi cei implicaþi în activitatea de construcþii.

În fiecare numãr al revistei sunt publicate: prezentãri de materiale ºitehnologii noi, studii tehnice de specialitate pe diverse teme, interviuri,comentarii ºi anchete având ca temã problemele cu care se confruntãsocietãþile implicate în aceastã activitate, reportaje de la evenimentelelegate de activitatea de construcþii, prezentãri de firme, informaþii de lapatronate ºi asociaþiile profesionale, sfaturi economice ºi juridice,programul târgurilor ºi expoziþiilor etc.

Caracteristici:

Tiraj: 8.000 de exemplare

Frecvenþa de apariþie: lunarã

Aria de acoperire: întreaga þarã

Format: 210 mm x 282 mm

Culori: integral color

Suport:

hârtie LWC 70 g/mp în interior

ºi DCL 170 g/mp la coperte

Talon pentru abonament„Revista Construcþiilor“

Am fãcut un abonament la „Revista Construcþiilor“ pentru ......... numere, începând cunumãrul .................. .

11 numere - 75,00 (750.000) lei

Nume ........................................................................................................................................Adresa .........................................................................................................................................................................................................................................................................................

persoanã fizicã persoanã juridicã

Nume firmã ............................................................................... Cod fiscal ............................

Am achitat contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal (dispoziþie de platã) nr. ..............................................................................................................................................în contul RO35BTRL04101202812376XX - Banca TRANSILVANIA - Lipscani.

Vã rugãm sã completaþi acest talon ºi sã-l expediaþi într-un plic, sau prin fax împreunã cucopia chitanþei de platã a abonamentului, la SC Star Pres Edit SRL - „Revista Construcþiilor“, Str. Horia Mãcelariu nr. 14 -16, bl. XXI/8, sc. A, et. 1, ap.15, Sector 1, Bucureºti.

* Creºterile ulterioare ale preþului de vânzare nu vor afecta valoarea abonamentului contractat.

RReevviissttaaConstrucþiilor

CCiittiittoorriiii ddiinn ssttrrããiinnããttaattee ssee ppoott aabboonnaa pprriinn SSCC RRooddiippeett SSAA,,ccuu sseeddiiuull îînn PPiiaaþþaa PPrreesseeii LLiibbeerree nnrr.. 11,, CCoorrpp BB,, SSeeccttoorr 11,, BBuuccuurreeººttii,, RRoommâânniiaa llaa PP..OO.. BBooxx 3333--5577,,

llaa ffaaxx 00004400--2211--331188..7700..0022,, ee--mmaaiill:: aabboonnaammeennttee@@rrooddiippeett..rroo,, ssuubbssccrriippttiioonnss@@rrooddiippeett..rroo ssaauu oonn--lliinnee llaa aaddrreessaa wwwwww..rrooddiippeett..rroo

RReevviissttaa Construcþiilor nnooiieemmbbrriiee 220000554

SSttaaþþii lliinniiººttiiþþii,, ttoovvaarrããººii,,ssiittuuaaþþiiaa eessttee ssuubb ccoonnttrrooll!!Dacã este vorba despre situaþia ºi

controlul dinainte de ’89, lucrurilecam aºa au stat de vreme ce, chiar laultimele lui zvârcoliri, dictatorul cu„mãrinimia-i“ cunoscutã ne îndemnasã stãm cuminþi la locurile noastre, cãde mâine ne va mai acorda 100-200 de leiîn plus la alocaþia pentru copii.

ªi a venit 1990, datã de la careurmaºii urmaºilor cizmarului, neîn-vãþând mai nimic din ce s-a întâmplatpânã atunci, continuã cu îndemnurilede a sta cuminþi, noi, pentru cã ei n-omai slãbesc din tot felul de nebunii,care mai de care ieºite din normalulce putea fi instalat în nu mai puþin de16 ani de „zori” noi.

Oare n-am putut, nu putem ºi chiarnici nu vrem sã aruncãm la lada degunoi obiceiurile care au þinut ºi þinþara în loc de mai bine de o jumãtatede veac?

Cum de vecinii noºtri (cu excepþiaunuia pe care nu-l numesc), cu careîntregeam marea familie socialistã, aureuºit sã-ºi schimbe nãravul ºi obi-ceiurile rãsãritene, iar noi nu, þãrilerespective devenind partenere europenecu programe ºi rezultate evidente?

La noi ca la nimeni, originalitateane omoarã! Pãi dacã situaþia este subcontrol, atunci de ce nu suntem înrândul lumii bune? De ce guvernanþiimai apeleazã la îndemnul de a staliniºtiþi cã situaþia este sub control?ªi asta dupã un an de nouã adminis-traþie care ne dãdea asigurãri preelec-torale cã, în sfârºit, „veþi trãi mai bine”?

Confuzia ºi controversele, trasulhãis ºi cea, fitilele reciproce perma-nente în interiorul aºa-zisei alianþe, lipsaunor programe concrete, coerente ºiaplicabile la situaþia economicã a þãriipot da asigurãri cuiva cã situaþia ar fistabilã ºi, deci, sub control?

Când, din cauza inundaþiilor, ceamai mare parte a þãrii era sub ape, nise spunea ritos cã situaþia nu-i delocalarmantã ºi cã ea este sub control.Sigur cã era sub control, numai cã subcontrolul apelor!

S-a promis, la vremea respectivã,marea cu sarea, cã pânã la începutul

lui noiembrie totul va fi remediat dinceea ce au stricat apele, iar viaþa oame-nilor va intra în normal, ba mai mult,totul va fi nou, de la cap la coadã.

Suntem în noiembrie ºi oamenii, înmajoritatea lor, populeazã încã salva-toarele corturi militare sau sanitare.De restul ajutoarelor promise, ce sãmai vorbim? S-a ajuns la spectacol debulevard, de vreme ce unele vedetedin mass-media, din plictisealã ºi dorinþade a fi ºi ele cineva, care mai de caremai originalã în vestimentaþie oferã cu„mãrinimie” apã mineralã ºi sucurinevoiaºilor, ajungând ca pe acestfundal sã se ºi împace între ele dupãani ºi ani de hãrþuialã pentru un ratingsuperior al societãþilor pe care lereprezintã.

Ce situaþie, ce control…!Trecând la cele ce privesc econo-

mia, sursa sigurã a unei dezvoltãrireale, aici situaþia chiar cã nu este subcontrol de vreme ce mai marele statu-lui (neavând atribuþii concrete în acestsens) este vioara întâi ºi nu face nimicdecât fitileºte cum vrea executivul întot ceea ce întreprinde acesta, fie cãeste bine, fie cã este rãu.

Loviturile sub centurã date partene-rilor de alianþã continuã ºi parcã nu semai sfârºesc.

Controverse sunt la tot pasul. În locsã-ºi vadã de treburile care le intrã înatribuþii, membrii guvernului suntprezenþi mai mult pe la ºedinþele pro-priilor partide pentru a-ºi stabili con-duita în funcþie de „strãnutul” de laCotroceni. Dupã ce, iniþial, sunt cucoada sus ºi tare împotriva ideilor maitot cunoscãtorului, o lasã moale apoi,potrivit mai vechiului obicei de a intracu pãrerea ta ºi a ieºi cu pãrerea…ºefului!

Dacã lucrurile, mai greu sau maiîncet, se miºcã în economie (ºi, înprimul rând, în construcþii) acestea sedatoreazã investitorilor privaþi strãinisau autohtoni care, având afaceri pebuzunarul propriu, fac eforturi cabanii investiþi sã rodeascã. Aceastãsituaþie poate fi comensuratã dacãprivim cum, în oraºele ºi zonele limi-trofe lor, apar an de an noi ºi noi obiec-tive economice ºi edilitar-gospodãreºti.

ªi, cu toate acestea, deºi sectorul deconstrucþii cunoaºte un trend ascen-dent, tocmai lui i se pun beþe în roate.

ARACO ºi alte patronate din acestdomeniu solicitã de mai multã vremereducerea sau chiar eliminarea TVA-uluiîn construcþii (cu precãdere în cea delocuinþe), dar rãspunsul este negativ.Apoi, situaþia licitaþiilor poartã de ladistanþã amprenta favoritismului politic.Ca sã nu mai vorbim de politica fiscalãpãguboasã de decapitalizare a societã-þilor de construcþii, poate, tocmai pen-tru cã acestora le-ar merge lucrurilemai bine, iar situaþia nu trebuie scãpatãde sub... controlul celor de la putere.Nu de alta, dar de aceastã datã n-armai putea ei sta liniºtiþi.

Logic este cã nu poate exista odezvoltare economicã fãrã bunãstaregeneralã, o ecuaþie cãreia îi lipseºte,în cazul, dat tocmai cel de-al doileatermen. În acest sens, creºterea eco-nomicã cu care se laudã guvernanþiirãmâne în continuare un dezideratpentru conducãtori ºi o speranþãdeºartã pentru oamenii de rând.

Din pãcate, cu toate promisiunileelectorale emise de toþi cei care s-auperindat pe la putere în ultimii 16 ani,situaþia nu-i deloc sub control.

Singurul control care, dacã ar firealist, ar trebui sã motiveze legalimensele averi dobândite de aleºiinoºtri sau investitorii „strategici” autoh-toni din finanþe, administraþie, lumeainterlopã etc., în contrast cu stareageneralã de sãrãcie acumulatã înaceeaºi perioadã, de dupã 1990, decãtre majoritatea cetãþenilor.

ªi atunci, mai poate fi luat înseamã îndemnul: ss ttaaþþ ii ll iinniiºº tt ii þþ ii ,,ttoovvaarrããººii,, ssiittuuaaþþiiaa eessttee ssuubb ccoonnttrrooll!!??

CCiipprriiaann EENNAACCHHEE

DDiirreeccttoorr IIoonneell CCRRIISSTTEEAA0722.460.990

RReeddaaccttoorr--ººeeff CCiipprriiaann EENNAACCHHEE0722.275.957

RReeddaaccttoorr AAlliinnaa ZZAAVVAARRAACCHHEE0723.338.493

TTeehhnnoorreeddaaccttoorr CCeezzaarr IIAACCOOBB0726.115.426

CCoorreeccttoorr VViioorriiccaa GGhh.. CCRRIISSTTEEAAPPrroocceessaarree tteexxtt LLuummiinniiþþaa CCÃÃLLIINN

EElliiaass GGAAZZAA0723.185.170

VVaassiillee MMÃÃCCÃÃNNEEAAÞÞÃÃ0744.582.248

CCoollaabboorraattoorrii

prof. univ. dr. ing. Alexandru Ciorneidr. ing. Viorel Pârvudr. arh. Gheorghe PolizuIoan Burteaprof. dr. ing. Lucian Mihãescuing. Radu Popescudr. ing. Ion Ionescudr. ing. Emil Sever Georgescu prof. univ. dr. ing. Polidor Bratudr. ing. Felician Eduard Ioan Hann

RR ee dd aa cc þþ ii aa

PPuubblliicciittaattee

001133993355 BBuuccuurreeººttii,, SSeeccttoorr 11SSttrr.. HHoorriiaa MMããcceellaarriiuu nnrr.. 1144--1166BBll.. XXXXII//88,, SScc.. AA,, EEtt.. 11,, AApp.. 1155

TTeell..:: 003311..440055..5533..8822,, 002211..223322..1144..4477FFaaxx:: 003311..440055..5533..8833MMoobbiill:: 00772233--229977..992222EE--mmaaiill:: rreevviissttaaccoonnssttrruuccttiiiilloorr@@rrddssmmaaiill..rroo

rreevviissttaaccoonnssttrruuccttiiiilloorr@@yyaahhoooo..ccoomm

Redacþia revistei nu îºi asumã responsabilitateapentru conþinutul materialului publicitar (text sauimagini). Reproducerea integralã sau parþialã aoricãrui material scris sau ilustrativ din aceastãpublicaþie este interzisã în lipsa unui acord scrisdin partea editorului. Articolele semnate decolaboratori reprezintã punctul lor de vedere ºi,implicit, îºi asumã responsabilitatea pentru ele.

IISSSSNN 11884411--11229900

TTiippaarruull eexxeeccuuttaatt llaa::GGrruuppuull ddee pprreessãã ººii ttiippooggrraaffiiee

RROOMMPPRRIINNTT BBuuccuurreeººttii

EEddiittoorr::SSTTAARR PPRREESS EEDDIITT SSRRLL

ee dd !! tt oo rr ii aa ll

La Cluj-Napoca a avut loc întâl-nirea între constructorii români,membri ai AARRAACCOO,, cu delegaþiaPatronatului Naþional al Antrepreno-rilor Ungari EEVVOOSSZZ..

Tema principalã a întâlnirii a fostobþinerea de cãtre constructoriiromâni a unor informaþii privitoare laproblemele cu care s-au confruntatfirmele ungare de construcþii înainteºi dupã integrarea în UE.

Din partea EVOSZ au fostprezenþi: preºedintele, Tolnay Tibor,trei vicepreºedinþi ºi directorul general,Nagy Janos.

ARACO a fost reprezentat depreºedintele Marcel Florescu, vicepre-ºedintele Ioan Dorin Aschilean, directorulgeneral Marin Cristea ºi M. Negulici,ºeful Departamentului de Integrare ºiRelaþii Externe.

La întâlnire au participat 37 deconducãtori ai unor societãþi de con-strucþii, membrii Consiliului Central alARACO, preºedinþii filialelor ARACO,precum ºi directorii întreprinderilorde construcþii din toate filialele ARACOdin þarã.

Au urmat expuneri concrete alepãrþii ungare, cu privire la problemelespecifice apãrute în activitatea deconstrucþii din Ungaria înainte ºidupã aderare. Faptul cã toþi reprezen-tanþii ungari erau conducãtori de mariîntreprinderi de construcþii a fãcut cainformaþiile obþinute sã fie foartepertinente. Participanþii români au pusîntrebãri la care au primit rãspunsurila obiect ºi fãrã nici un fel de reþineri.

ARACO ºi EVOSZ au semnat unAcord de Cooperare care punebazele unei colaborãri pe termenlung între constructorii celor douãþãri, patronatele acordând toatãasistenþa necesarã pentru accesul

la licitaþii ºi contracte a membrilor lorîn ambele þãri.

Din lecturarea acordului semnatse desprind o serie de principii,cadrul ºi modul de colaborare dintrecele douã bresle ale constructorilordin România ºi Ungaria, un exemplude o posibilã colaborare eficientã, învederea dezvoltãrii pe un trendascendent a construcþiilor în douã þãrialãturate geografic ºi partenereviitoare ale Uniunii Europene.

În acest sens, pãrþile semnatare auconvenit ca:

în scopul dezvoltãrii în conti-nuare ºi al intensificãrii legãturiloreconomice între industria construcþiilordin Ungaria ºi România,

în speranþa realizãrii unei con-tribuþii la dezvoltarea puternicã ºiadâncirea legãturilor între þãrile lor,

cu privire la întâmpinarea de cãtreambele pãrþi a integrãrii României înUniunea Europeanã ºi pentru realizareacondiþiilor cerute,

cu dorinþa rãspândirii cunoº-tinþelor asupra normelor ºi reglemen-tãrilor europene, ambele uniuniconsiderã ca sarcinã principalã dez-voltarea ºi intensificarea legãturilorîntre industria construcþiilor dinUngaria ºi România. Pentru aceasta,trebuie construit ºi îmbunãtãþit cadrulpentru colaborarea directã la nivelulîntreprinderilor.

În acest scop, ambele pãrþi se vorîngriji pentru un schimb regulat deexperienþã ºi informaþii asupra condi-þiilor-cadru generale economice,social-politice ºi juridice ºi asuprabazelor acþiunilor antreprenoriale înconstrucþii în ambele þãri.

EVOSZ ºi ARACO vor insista ca schim-bul de pãreri între întreprinderile deconstrucþii din ambele þãri sã se dezvolte:

prin realizarea de contacte caresã ajute posibilii parteneri de cooperare;

uniunile contractante sã sprijineiniþierea ºi dezvoltarea legãturiloreconomice între cele douã þãri, înlimita posibilitãþilor lor.

ARACO promite EVOSZ sã spri-jine întreprinderile de construcþiimembre ale EVOSZ în efortul de ainvesti în România, iar EVOSZ sã spri-jine întreprinderile de construcþiiromâneºti în eforturile lor pentruinvestiþii în Ungaria.

EVOSZ va sprijini ARACO în efortulsãu pentru pregãtirea industriei româneºtia construcþiilor pentru condiþiile pieþeieuropene (de exemplu în domeniulnormelor ºi prescripþiilor tehnice înconstrucþii), iar EVOSZ ºi ARACO vorsprijini transferul know-how-ului pentruîntreprinderile româneºti ºi ungureºtide construcþii (seminare, ºcolarizãri delucrãtori, locuri de practicã etc.)

Ambii parteneri vor face eforturide a facilita pãtrunderea parteneruluiîn presa de construcþii a þãrii sale.

Cele douã pãrþi se vor îngriji deschimbul de experienþã regulat asupratuturor problemelor care þin de structuraºi organizarea uniunii.

Pãrþile convin sã se întâlneascã laanumite intervale, pentru a analizadezvoltarea colaborãrii ºi coordo-narea acþiunilor comune.

Alþi parteneri (uniuni sau alte insti-tuþii) pot, la nevoie ºi cu acordul ambe-lor pãrþi, sã fie incluºi în acest acordcare intrã în vigoare la 3 octombrie 2005.

PPee bbaazzaa aaccoorrdduulluuii sseemmnnaatt ººii ddiinnddiissccuuþþiiiillee ppuurrttaattee,, ssee rreeþþiinn ccoonnssttaattããrriiººii ccoonncclluuzziiii ccaarree vvoorr ddiirreeccþþiioonnaa rreellaa--þþiiiillee ddiinnttrree cceellee ddoouuãã ppaattrroonnaattee îînnppeerriiooaaddaa uurrmmããttooaarree,, aavvâânndd ddrreepptt gghhiiddeexxppeerriieennþþaa ppããrrþþiiii mmaagghhiiaarree îînn ppeerriiooaaddaaddee pprreeaaddeerraarree ººii dduuppãã aacceeeeaa llaa UUEE,,

Colaborare între patronateleconstructorilor din România ºi Ungaria


continuare în pagina 8


eexxppeerriieennþþãã ccaarree ppooaattee ffii vvaalloorriiffiiccaattãã ººiiddee ccoonnssttrruuccttoorriiii rroommâânnii aaffllaaþþii îînnpprreezzeenntt îînn pplliinn pprroocceess ddee aaddaappttaarree llaaeexxiiggeennþþeellee eeuurrooppeennee..

ÎÎnn aacceesstt sseennss,, iiaattãã ccââtteevvaa ddiinnttrreepprreecciizzããrriillee ppããrrþþiiii mmaagghhiiaarree::

Înainte de integrare, multe firmevestice au cãutat sã cumpere firmeungureºti pentru a se putea prezenta lalicitaþii, în Ungaria existând preve-derea ca cei care liciteazã sã fie firmeînregistrate în Ungaria. Dupã aderare,când piaþa construcþiilor a fost, practic,total deschisã ºi vechile restricþii aucãzut, firmele strãine se puteauprezenta la licitaþii în nume propriu,iar interesul de cumpãrare a firmelorungare a dispãrut complet.

În Ungaria existã un consiliu desupraveghere a licitaþiilor, care judecãtoate contestaþiile privind licitaþiile dacãeste sesizat de vreuna dintre pãrþi. Acestconsiliu, care funcþioneazã sub autori-tatea parlamentului, este format din 18persoane, câte 6 din partea guvernului,sindicatelor ºi antreprenorilor. Hotãrâreaconsiliului este obligatorie. S-a solicitatpãrþii ungare sã transmitã la ARACOregulamentul de funcþionare a acestuiconsiliu.

Unele þãri au hotãrât sã nu accepteaccesul firmelor ungureºti la contracte deconstrucþii timp de trei ani dupã integrare.Este posibil ca dupã aderarea României,acele þãri sã aplice acelaºi regim ºi pen-tru firmele româneºti.

Recomandarea membrilor EVOSZeste ca firmele de construcþii sã seuneascã în organizaþii de tip con-sorþiu (asociaþii sau clustere), pe bazãregionalã sau pe specialitãþi conver-gente, pentru a reprezenta o forþã pepiaþa licitaþiilor pentru construcþii.În Ungaria acesta este sistemul denumituniuni de firme, care se aplicã pentrua rezista agresiunii firmelor occidentale.S-a solicitat de cãtre partea românã sãne fie transmis regulamentul sau actultip de asociere.

Foarte importantã este asigurareafinanciarã a participanþilor la licitaþii,deoarece tot mai mult se cere ca o anumitã

parte din valoarea proiectului sã fiesusþinutã de cel care se prezintã lalicitaþie. Pentru aceasta, este bine sã secoopteze în consorþii firme cu puterefinanciarã mare sau, eventual, bãncisau firme specializate. În Ungariaexistã firme strãine care oferã finanþarepentru proiecte de construcþii. Este ºicazul unei firme poloneze care arereprezentanþã în România ºi oferãfinanþãri.

S-a propus colaborarea directãa firmelor de construcþii româneºti ºiungureºti pentru a se prezenta încomun la licitaþii în Ungaria sauRomânia.

Patronatul Naþional al AntreprenorilorUngari ( EVOSZ) are circa 500 de soci-etãþi membre. Un volum cu prezentareafirmelor ungare din domeniul construcþiilor(EVOSZ Directory 2005) a fost difuzatparticipanþilor ºi se gãseºte ºi la ARACO.

În Ungaria se desfãºoarã o acþiunelargã pentru construcþii de autostrãzi,inclusiv autostrada care se va conectala autostrada Transilvania, la Borº.Domnul Kreszan Albert, care estevicepreºedinte al patronatului ºi repre-zentantul unei firme specializate peconstrucþia de autostrãzi, a menþionat cã,pentru un kilometru de autostradã, înteren plat, costul este de circa 4 milioanede dolari.

Reprezentanþii maghiari au criticatdeschis ºi hotãrât activitatea politicie-nilor care nu serveºte compartimen-tului economic. Ei au arãtat cã estenecesar ca domeniul economic, înspeþã industria construcþiilor, sã-ºiexprime cât mai concentrat forþa pentrua putea rezista atacului firmelor occi-dentale, în special dupã integrare.

Este necesar ca tot mai multefirme de construcþii din þarã sã se alã-ture patronatului pentru ca acesta sãdevinã o forþã economicã opozabilãpoliticului.

Se impune ca legislaþia achiziþiilorpublice sã fie simplã ºi foarte clarãºi, dacã va fi posibil, sã creeze anu-mite cãi de stimulare a participãrii lalicitaþii a firmelor indigene.

Dupã integrare, vor fi primite dela UE sume foarte mari de bani carevor putea finanþa foarte multe proiecte.Aceasta înseamnã o creºtere sub-stanþialã a numãrului ºi volumuluicontractelor de construcþii. Iatã un nouargument pentru ca firmele de con-strucþii sã fie pregãtite la 1 ianuarie 2007sã facã faþã acestor cereri de ofertã încondiþiile în care la licitaþiile ce se vororganiza se vor prezenta în mod liber ºifirmele occidentale.

Sumele primite de la UE pentruanumite domenii vor putea fi utilizatepe baza unor proiecte. Modul deîntocmire ºi prezentare a acestorproiecte organelor de avizare, localesau comunitare este esenþial pentrualocarea sumelor promise în cadruldiverselor programe. Este, deci, nece-sarã formarea unor specialiºti înredactarea acestor proiecte.

PPee bbaazzaa aacceessttoorr ccoonnssttaattããrrii ººii ccoonn--cclluuzziiii,, AARRAACCOO aa hhoottããrrââtt uurrmmããttooaarreellee::

transmiterea acestora la toatefilialele;

punerea în discuþie în reuniu-nile cercurilor judeþene ºi ale filia-lelor a acestor informaþii;

publicarea în Buletinul ARACOºi Revista Construcþiilor;

primirea documentelor norma-tive solicitate patronatului ungar(statutul EVOSZ, regulamentul deorganizare ºi funcþionarea Consiliuluide supraveghere a licitaþiilor, actul deconstituire a asociaþiilor de firme-clustere) ºi publicarea acestora înBuletinul ARACO;

declanºarea unor acþiuni punc-tuale de cãtre conducerea ARACO pentruadoptarea ºi în România a unor actenormative similare cu cele din Ungariapentru activitatea de construcþii.

Aºadar, un prim pas lãudabil a fostfãcut. Rãmâne ca prin seriozitateacelor convenite de pãrþile românã ºiungarã sã urmeze alþi paºi concreþicare sã stimuleze o colaborare beneficãîn activitatea practicã.

urmare din pagina 6


Infrastructura rutierãO LUCRARE CU MULTE RESPONSABILITÃÞI

CCiipprriiaann EEnnaacchhee:: Ce reuºite puteþiconsemna la bilanþul lucrãrilorexecutate în 2005?VViioorreell PPaauu:: SC SOROCAM, soci-

etate care ºi-a câºtigat deja un renumeprin lucrãrile de reabilitare a drumu-rilor urbane din capitalã, s-a implicatºi în 2005 la aceastã gamã de lucrãriexecutate pentru municipalitate,respectiv Administraþia Strãzilor Bucureºti.Dintre acestea, potrivit programuluide reabilitare a infrastructurii Bucureºtiuluipe anul 2005, SOROCAM ºi-acâºtigat prin licitaþie dreptul de antre-prenor general la lucrãrile dinPachetul VI, din cadrul programelorderulate de Administraþia Strãzilor,respectiv ªos. Cotroceni ºi str. Traian.

În vara acestui an, s-a recepþionatlucrarea din Pachetul IV, „Reabilitaresistem rutier ªos. Grozãveºti”, lucrareînceputã în primãvara anului 2004,arterã redeschisã deja circulaþiei.Alegerea ºi-a gãsit justificarea avândîn vedere cã ea face parte din inelulde circulaþie central, care asigurã flu-enþa circulaþiei în interiorul capitalei.

CC..EE .. : În ce cons tã ex igen þaSC SOROCAM pentru respec-tarea termenelor de execuþie ºicalitatea lucrãrilor la care participaþi?VV..PP: Structura organizaþionalã a

SOROCAM este orientatã cãtre moti-varea personalului prin menþinereaunor valori ºi standarde ridicate, prinspecializarea permanentã a angajaþilor,prin stagii de specialitate în þarã ºi launiversitatea francezã a societãþiiCOLAS.

Încã de la înfiinþare, SOROCAMrespectã câteva principii de funcþionarede la care ºi-a propus sã nu se abatãniciodatã: executarea proiectelor în ter-menul stabilit, asigurarea unei duratelungi de viaþã pentru lucrãrile realizate.Lucrãrile SOROCAM depãºesc, în general,durata medie de viaþã a unui drum, iarmonitorizarea permanentã este un atributal calitãþii unui departament care are casarcinã sã rezolve, în mod constructiv,reclamaþiile ºi sugestiile venite dinteritoriu. De reþinut cã societatea noastrãeste certificatã pentru sistemul de mana-gement de calitate conform standardului

SR ISO 9001-2000 ºi distinsã cuTrofeul calitãþii „ARACO”; de asemenea,ºi-a propus ca obiectiv pentru anul încurs ºi este în derulare certificareasistemului integrat de mediu (SR ISO14001-2004) ºi de sãnãtate ºi securitate înmuncã (SR ISO OHSAS 18001/1999).

Alte obiective ºi principii urmãritede noi sunt: respectarea criteriilor deperformanþã ºi de calitate; realizarealucrãrilor fãrã a neglija termenele deexecuþie ºi contractuale; alegerea rigu-roasã a materiilor prime; controlulpermanent al parametrilor de lucru;personalul calificat ºi, mai ales,instruit; alegerea subantreprenorilorpe criterii competitive.

Arterele bucureºtene, prin particu-laritate ºi, desigur, sub presiunea trafi-cului zilnic, fiind artere principale(categoria de strãzi II), necesitã unmod de abordare strategic al lucrã-rilor în baza unui Traffic ManagementPlan, abordare care se bazeazã pe ovedere de ansamblu a acestora, încondiþiile în care se poate discuta dealocarea resurselor în mod eficient.

PPoovveesstteeaa ssaauu…… ppoovveeººttiillee ddeesspprree ddrruummuurriillee ddiinn RRoommâânniiaa nnuu ssuunnttddee iieerrii ssaauu aazzii ººii nnuu ººttiimm ddaaccãã ssee vvoorr tteerrmmiinnaa…… mmââiinnee.. AAffiirrmmaaþþiiiillee ddeemmaaii ssuuss ssuunntt ggeenneerraattee ddee oo ssiittuuaaþþiiee ccuu ccaarree nnee ccoonnffrruunnttããmm ppee mmaaii ttoottppaarrccuurrssuull aannuulluuii ººii,, ccuu ttooaattee pprroommiissiiuunniillee ffããccuuttee ddee cceeii rreessppoonnssaabbiillii,,ppaarrccãã nnuu mmaaii aauu uunn ffiinnaall bbeenneeffiicc ppeennttrruu cceeii ccee nn--aauu ccee ffaaccee ººii ttrreebbuuiieessãã ffoolloosseeaassccãã ttrraaffiiccuull rruuttiieerr ssaauu ppiieettoonnaall..

SSiigguurr,, ssttaarreeaa ººii dduurraabbiilliittaatteeaa îînn eexxppllooaattaarree aa ddrruummuurriilloorr ddeeppiinndd,, ccuupprreeppoonnddeerreennþþãã,, ddee ffiirrmmeellee ccaarree eexxeeccuuttãã lluuccrrããrriillee ddee rreeaabbiilliittaarree ssaauummooddeerrnniizzaarree aa lloorr.. CCuumm îîººii rreessppeeccttãã eellee oobblliiggaaþþiiiillee ccoonnttrraaccttuuaallee,,rrããmmâânnee llaa aapprreecciieerreeaa ddvvss..

CCee ppuutteemm ssppuunnee eessttee ccãã eexxiissttãã ttoottuuººii pprriinnttrree eellee ººii ssoocciieettããþþii ccaarree þþiinnllaa pprreessttiiggiiuull ccââººttiiggaatt ddee--aa lluunngguull ttiimmppuulluuii ººii ccaarree nnuu--ººii ppeerrmmiitt uunn rraabbaatt ddee llaa sseerriioozziittaattee,, ccaalliittaattee ººii ffiiaabbiilliittaattee..

DDee oo aasseemmeenneeaa aapprreecciieerree ssee bbuuccuurrãã ffiirrmmaa bbuuccuurreeººtteeaannãã SSOORROOCCAAMM,, iiaarr ddll ddiirreeccttoorr ggeenneerraall iinngg.. VVIIOORREELL PPAAUU nneeffuurrnniizzeeaazzãã ººii aarrgguummeennttee îînn aacceesstt sseennss..

iinngg.. VViioorreell PPaauu -- ddiirreeccttoorr ggeenneerraall SSOORROOCCAAMM

RReevviissttaa Construcþiilor nnooiieemmbbrriiee 22000055 11

Conducerea SC SOROCAM, avândîn vedere necesitãþile ºi aºteptãrilepieþei, implicit ale clienþilor ºi alepãrþilor interesate, ºi-a propus caobiectiv prioritar calitatea produselorcare asigurã competitivitatea pe piaþainternã ºi chiar internaþionalã, precumºi o realizare a acestora cu impact câtmai redus asupra mediului, sãnãtãþii ºisecuritãþii muncii.

Calitatea ºi aspectele de mediu ºiSSM sunt asigurate prin docu-mentarea, monitorizarea ºi þinereasub control a procedurilor de sistemºi a instrucþiunilor de proces ºi prinabordarea sistematicã a esenþeis i s t e m u l u i d e m a n a g e m e n tcalitate&mediu&SSM – „Scrii ceeace faci ºi faci ceea ce e scris“.

Calitatea, mediul ºi sãnãtatea ºisecuritatea în muncã sunt pãrþi inte-grante ale contractului între parteneri –furnizori, organizaþie, clienþi ºi pãrþiinteresate.

Sistemul de management cali-tate&mediu&SSM (sistem integrat)constituie o componentã principalã asistemului managementului general alorganizaþiei ºi reprezintã o parte sem-nificativã a funcþiei generale de mana-gement al organizaþiei. Aceastastabileºte ºi traduce în fapt politicareferitoare la calitate, mediu ºi SSMprin activitãþi prestabilite ºi sistematicedestinate sã previnã noncalitatea ºi sãasigure realizarea ºi garantarea calitãþiicerute în condiþii raþionale de cost ºitermeni, în condiþii de asigurare aaspectelor de mediu ºi sã ofereîncredere în capabilitatea organizaþiei.

Apreciem cã existenþa sistemuluide management integrat, precum ºiimplementarea sa reprezintã ocondiþie de competenþã pe piaþainternã ºi externã, dar ºi pentruparticiparea la premiile interne ºiexterne în domeniul calitãþii, mediuluiºi sãnãtatea ºi securitatea muncii.

CC..EE..:: De ce o serie de lucrãri exe-cutate în Bucureºti dureazã foartemult pânã sunt finalizate complet?VV..PP:: Lucrãrile de execuþie în

Bucureºti ridicã o serie de problemedin punctul de vedere al coordonãriilucrãrilor tuturor deþinãtorilor de utili-tãþi edilitare din zonã, prin faptul cã,odatã cu intervenþia la excavareazonelor cu refacere completã a sis-temului rutier, aceºtia intervin pentruschimbarea reþelei stradale, inclusiv aracordurilor la utilizatori, situaþie caregenereazã mari întârzieri tehnologice.

Apar, de asemenea, probleme dinpunctul de vedere al coordonãriilucrãrilor tuturor deþinãtorilor de utili-tãþi edilitare din zonã.

CC..EE..:: Se spune cã au sporit exi-genþele impuse de beneficiari pentrucei ce refac sau modernizeazãinfrastructura rutierã. Cum ºi prince mijloace asiguraþi calitatea ºidurabilitatea în timp a acestorlucrãri?VV..PP..: Putem vorbi despre o sporire

a exigenþei beneficiarilor în contextulîn care, în ultima perioadã, la nivelullogistic de specialitate al acestora s-auimplementat programe de urmãrire ºirespectare a modului de derulare alacestor lucrãri, programe ce suntmonitorizate de consultanþi de specia-litate, care, în fapt, urmãrescrespectarea cu stricteþe a prevederilorstandardelor în vigoare, prevederi cesunt preluate punctual ºi în caietelede sarcini ale fiecãrei lucrãri în sine.

CC..EE..:: Dorim sã vã consultãm într-oproblemã deosebitã. De ce pemarile artere ale capitalei (ºi nunumai) spaþiile rutiere sunt îngusteîn raport cu cele pietonale saucele cu spaþii verzi, iar acolo undese fac modernizãri parcã negânditspaþiile pentru autovehicule seîngusteazã în favoarea primelormenþionate în loc sã se lãrgeascã?

O asemenea situaþie a fost ºi peBdul Iuliu Maniu (ieºirea spreautostrada Bucureºti – Piteºti),lucrare executatã de SOROCAM,unde interesul general ar trebui sãfie fluidizarea cât mai mult a trafi-cului auto. Ce sã mai spunemdespre situaþia de pe Bdul Preciziei,unde calea pentru un tramvai cucare nu prea mai circulã nimeniocupã un spaþiu enorm, iarautovehiculele se strecoarã cudificultate!VV..PP.: Dumneavoastrã aveþi drep-

tate, dar aceastã problemã se poaterezolva numai între proiectant ºibeneficiarul lucrãrii, constructorulneputând interveni. Toate programelede modernizare ale arterelor impor-tante din municipiul Bucureºti suntrealizate pe baza unor proiecte carenu modificã traseul în plan al obiec-tivului, respectiv lãþimea carosabilului.Excepþie fac, de exemplu, bulevar-dele Camil Ressu ºi Th. Pallady, unde,contrar celor menþionate în între-barea dvs., s-a redus spaþiul verde ºi,respectiv trotuarul, în vederea reali-zãrii unei benzi de parcare (deoareceautovehiculele parcate blocau, practic,o bandã de circulaþie).

CC..EE..:: SC SOROCAM lucreazã cucifre de afaceri deloc de neglijat.Aþi reuºit sã scãpaþi ºi cum de blo-cajul financiaro-bancar care este oadevãratã frânã în activitatea nor-malã a constructorilor?VV..PP..: Într-adevãr, blocajul financiar

este încã o problemã în desfãºurareaactivitãþii în condiþii normale ºiputem spune, din pãcate, cã nu amreuºit sã scãpãm de aceastã problemã.

Totuºi, soluþii se pot gãsi. De exemplu,pe contractul DN59A Timiºoara –Jimbolia, lucrare în sistem credit –furnizor, existã un contract cu obancã, în care pe valoarea lucrãrii s-aconstituit o linie de credit din care sepot efectua operaþii de retragere pentruplata furnizorilor, iar beneficiarullucrãrii plãteºte la 9 luni.


Starea tehnicã a podurilor din România(REALITATE, CONCLUZII, ACÞIUNI)

AAuu ffoosstt vveerriiffiiccaattee 66..002233 ddee ppoodduurriirruuttiieerree,, ddiinn ccaarree 996633 aauu ffoosstt iiddeennttiiffii--ccaattee ccuu ddeeffiicciieennþþee mmaajjoorree..

Dintre deficienþele cu grad marede repetabilitate menþionãm:

suprastructuri care prezintãsegregãri, exfolieri, coroziuni alebetonului ºi/sau ale elementelormetalice, fisuri, armãturi aparentcorodate ºi care, netratate în regim deurgenþã, pot evolua devenind cauzeale apariþiei fenomenului de colaps;

aparate de reazem care dincauza lipsei de întreþinere curentãfuncþioneazã greoi sau sunt blocate;

infrastructuri la care s-au identi-ficat afuieri, fisuri, crãpãturi caurmare a tasãrilor inegale cauzate ºide lipsa amenajãrii albiei în zonapodului, în aval ºi în amonte deacesta;

albii la care nu s-au executatlucrãri de regularizare ºi de întreþinere(decolmatãri, defriºãri de vegetaþieetc.), fapt care a condus la obturãri alesecþiunii albiei, colmatarea albiilor,adânciri ale talvegului;

cãi ale podului cu denivelãri,gropi, fisuri, crãpãturi, cu guri descurgere neetanºe, colmatate ºineprelungite pânã la intradosulsuprastructurii ºi cu hidroizolaþiiîmbãtrânite care nu asigurã etanºe-itatea, cu rosturi lipsã sau deterioratecare conduc, de asemenea, la infil-traþii, parapeþi deterioraþi sau carelipsesc.

În ceea ce priveºte ssttaarreeaa tteehhnniiccããaa ppoodduurriilloorr eexxiisstteennttee ppee rreeþþeeaauuaa ddeeccããii ffeerraattee din România, aauu ffoosstt vveerriiffii--ccaattee 22..779977, dintre care 1.271 audurata de exploatare depãºitã.

40% dintre podurile verificate aufost identificate cu o serie de degra-dãri care, netratate în regim de urgenþã,pot evolua ducând la înrãutãþireastãrii tehnice a podurilor.

Principalele deficienþe, constatatede cãtre specialiºtii din cadrul inspec-toratelor judeþene în construcþii cuprilejul controlului, au fost:

degradãri constatate la supra-structurã: tabliere metalice corodate,

grinzi cu zãbrele necurãþate la nodu-rile de la talpa inferioarã, protecþieanticorosivã degradatã, fisuri alegrinzilor principale, beton degradat îngrinzile principale, cu armãturi vizibileºi corodate, lipsã platelaje/dulapi petrotuare, traverse uzate ºi crãpate, fugitede la pozã, nituri slãbite;

degradãri constatate la aparatelede reazem ale podurilor: aparate dereazem ruginite ºi neunse, prãfuite,înclinate;

defecte constatate la infrastruc-tura podurilor: afuieri, fisuri-crãpãturiîn urma tasãrilor inegale în culei ºiaripi sau sferturi de con;

degradãri ale albiei: în ultimiiani nu s-au executat lucrãri de regu-larizare ºi de întreþinere a albiei (decol-matãri, defriºãri de vegetaþie), fapt cea condus la obturãri ale secþiuniialbiei, colmatãri ale albiei, adânciriale talvegului, deteriorãri, dislocãri,distrugeri ale apãrãrilor de maluri,imposibilitatea accesului sub pod dincauza abundenþei vegetaþiei.

PPoorrnniinndd ddee llaa ssttaarreeaa tteehhnniiccãã aa ppoodduurriilloorr ddiinn RRoommâânniiaa,, IInnssppeeccttoorraattuull ddee SSttaatt îînn CCoonnssttrruuccþþiiii ttrraaggee uunn sseemmnnaall ddee aallaarrmmããpprriinn ccaarree sseessiizzeeaazzãã ffaaccttoorriilloorr iimmpplliiccaaþþii nneecceessiittaatteeaa iinntteerrvveennþþiieeii lloorr iimmeeddiiaattee îînn rreezzoollvvaarreeaa aacceesstteeii ssiittuuaaþþiiii,, aavvâânndd îînnvveeddeerree ffaappttuull ccãã IInnssppeeccttoorraattuull,, ccaa oorrggaanniissmm ddee ccoonnttrrooll aall ssttaattuulluuii,, nnuu aarree ppâârrgghhiiiillee rreezzoollvvããrriiii eeii..

ÎÎnn aacceesstt aann,, IInnssppeeccttoorraattuull ddee SSttaatt îînn CCoonnssttrruuccþþiiii –– II..SS..CC.. aa eeffeeccttuuaatt ccoonnttrrooaallee tteemmaattiiccee pprriivviinndd ssttaarreeaa tteehhnniiccãã aappoodduurriilloorr rruuttiieerree ººii aa ppoodduurriilloorr ddee ccaallee ffeerraattãã..

INSPECTORATUL DE STATÎN

CONSTRUCÞII

PPuuttnnaa SSeeaaccãã ((VVrraanncceeaa)) MMããrrããcciinneennii ((BBuuzzããuu)) LLuunnccaa CCoorrnnuulluuii ((PPrraahhoovvaa))continuare în pagina 14


URMÃRIREA COMPORTÃRII ÎN TIMPªI EFECTUAREA LUCRÃRILOR

DE ÎNTREÞINERERealizarea în conformitate cu

prevederile legale în vigoare a activi-tãþii de urmãrire a comportãrii înexploatare a podurilor poate fi apreciatãca incompletã, având în vedere cã s-auconstatat urmãtoarele aspecte:

cãrþile tehnice ale podurilor nuexistã sau sunt incomplete (lipsescproiecte, documente referitoare lacalitatea materialelor ºi a execuþiei,procese-verbale de recepþie);

nu se programeazã ºi nu se exe-cutã lucrãrile de întreþinere ºireparaþii ale podurilor ºi ale cursurilorde ape traversate de acestea, acor-dându-se prioritate doar lucrãrilor deîntreþinere a cãilor de rulare, fapt ceconduce în timp la agravarea defec-telor ºi a degradãrilor;

nu se completeazã Jurnalulevenimentelor, existând doar o anexãla fiºa podului în care se consem-neazã constatãrile ºi mãsurile luate.

Verificarea situaþiei podurilorexpertizate în perioada 2002 – 2004a condus la concluzia cã, dintr-unnumãr de 163 de poduri expertizateîn perioada amintitã, pânã în prezents-a intervenit, pe baza soluþiei date deexpert, la un numãr de 35 de poduri.

MÃSURI DISPUSEÎn urma controalelor efectuate,

s-au dispus mãsuri de eliminare ºi/sauremediere a defectelor constatate,urmând ca responsabilii din inspec-toratele judeþene în construcþii sãverifice în timp realizarea acestora.Astfel s-a dispus:

expertizarea tehnicã a obiectivului;restricþionarea circulaþiei;limitarea vitezei de circulaþie pe pod;închiderea balastierelor care

prin exploatare influenþeazã infra-structura podului;

organizarea ºi efectuarea activi-tãþii de urmãrire a comportãrii în timp,conform prevederilor Legii nr. 10/1995,ale H.G.R. nr. 766/1996, precum ºiale Normativului P 130/1999;

decolmatarea albiilor;

s-a solicitat administratorilor sãclasifice starea tehnicã a podurilor,prin personal de specialitate, în con-formitate cu reglementãrile tehnice învigoare; nici pânã în prezent nu s-arealizat acest deziderat.

Deoarece s-a constatat cã exper-tizele tehnice întocmite de cãtreexperþi tehnici atestaþi M.T.C.T., carestau la baza întocmirii documentaþi-ilor tehnice pentru intervenþii asupraconstrucþiilor de drumuri, poduri ºicãi ferate, sunt întocmite sumar ºi nuoferã toate informaþiile necesareelaborãrii unor documentaþii tehnicecomplete, corecte ºi competente, seimpune elaborarea unui normativ/ghid privind modul de întocmire aexpertizelor tehnice ºi cadrul conþinutal acestora, specific lucrãrilor de dru-muri, poduri ºi cãi ferate.

Se impune realizarea cu prioritatea lucrãrilor necesare punerii în sigu-ranþã a podurilor, imediat dupãelaborarea expertizei, respectiv aproiectului de intervenþie.

Pentru ca aceste controale tematicesã aibã o eficienþã realã, ISC vasolicita administratorilor/utilizatorilorsã prezinte programul de intervenþieasupra podurilor care manifestã degra-dãri, întocmit în ordinea urgenþei.

Supunem atenþiei factorilor respon-sabili cele prezentate mai sus, în sensulasigurãrii fondurilor necesare pentrulucrãrile de reparaþii ºi de întreþinerenumai pe baza unor fundamentãribine documentate, cu stabilirea clarãde cãtre administrator a stãrii tehnicea podurilor, pe baza dovezii efec-tuãrii urmãririi comportãrii în exploa-tare, conform cãrþii tehnice ºi custabilirea unor prioritãþi impuse deasigurarea condiþiilor de siguranþã înexploatare a podurilor.

Inspectoratul de Stat în Construcþiiva urmãri realizarea mãsurilor dis-puse în urma controalelor ºi se vaimplica, alãturi de celelalte instituþiicu responsabilitãþi în domeniu, înconformitate cu atribuþiile conferitede lege.

DDNN1122AA -- kkmm 7799++111155 ((BBaaccããuu))

GGrrããddiiººtteeaa ((GGiiuurrggiiuu))

NNeeddeelleeaa ((PPrraahhoovvaa))

DDNN 6677 -- KKmm 117777++881111 ((VVââllcceeaa))

ZZeelleettiinn ((BBuuzzããuu))

urmare din pagina 12

Str. Gutenberg nr.3 bis, sector 5, BucureºtiTel.: 315.31.72-75; Fax: 312.43.35, E-mail: [email protected]; www.metroul.ro

SC METROUL S.A. este certificat de cãtre AFER pentru toate domeniilede activitate ale societãþii, conform standardelor SR EN ISO 9001:2001

Departamentul PROIECTARE

Studii de prefezabilitate, de fezabilitate, planuride urbanism pentru reþele de transport urban,subterane ºi de suprafaþã.

Proiectant general ºi de specialitate pentru urmãtoarelecategorii de lucrãri:

construcþii civile, industriale ºi social-administrative, supra ºisubterane;topometrie ºi plan general;reþele, drumuri ºi cãi de rulare;studii ºi proiecte geotehnice, hidrogeologice ºi de mediu;epuismente prin foraje ºi drenaje;investigaþii penetrometrice ºi presiometrice, teste de laboratorºi expertize;etanºãri subsoluri ºi hidroizolaþii;subtraversãri speciale pentru canale, galerii, tunele, pasajepietonale;sprijinire incinte pentru subsoluri etanºe adânci;documentaþii pentru obþinerea certificatului de urbanism ºi aautorizaþiei de construire;documentaþii pentru obþinerea atestãrilor de proprietate ºide cadastru;arhitecturã pentru orice fel de construcþii civile ºi industrialesupra ºi subterane;structuri de rezistenþã pentru orice fel de construcþii (staþii,depouri, tunele, parcãri, pasaje pietonale º.a);studii de prefezabilitate ºi fezabilitate, teme de proiectarepentru lucrãri de construcþii;instalaþii (electrice, sanitare, de ventilaþii ºi climatizãri,termo, tehnologice, alimentãri cu apã ºi canalizare);instalaþii complexe ºi automatizãri (soft conducere proceseenergetice, automatizare trafic: CF/ metrou/ transport urban,dispecerizare trafic, informare dinamicã a cãlãtorilor º.a);telecomunicaþii (telefonie, radiocomunicaþii, ceasoficare,sonorizare, TV cu circuit închis);detecþia incendiului, a efracþiei;taxarea, supravegherea ºi gestiunea locurilor în parcajelesubterane;proiecte la cheie pentru reþele informatice (LAN, WAN º.a)pe suport de cupru sau fibre optice.

Consultanþã de specialitate acordatã beneficiarilorpentru:

implementarea de proiecte majore pentru investiþii cufinanþare externã ºi internã, cu respectarea normelor FIDIC;organizarea de licitaþii interne ºi internaþionale;îndrumare ºi/sau asistenþã operaþionalã pentru afaceri(activitãþi referitoare la planificarea, organizarea, eficienþa ºicontrolul informaþiei de conducere, consultaþii de conduceresau conducere operativã etc.);analize de cost;programarea ºi urmãrirea investiþiilor, utilizând softspecializat;supravegherea ºi controlul de calitate al lucrãrilor deconstrucþii prin experþi autorizaþi;asistenþã tehnicã pe parcursul lucrãrilor de investiþii pânã lapunerea în funcþiune;asistenþã tehnicã de punere în funcþiune a capacitãþilor deproducþie;verificarea ºi negocierea contractelor de execuþie ºi defurnizare a echipamentelor ºi utilajelor funcþionale;managementul proiectelor pentru lucrãri de construcþii ºiconstrucþii-montaj;verificãri ºi expertize tehnice de proiecte, construcþii ºilucrãri de investiþii prin verificatori ºi experþi atestaþi;servicii ºtiinþifice ºi tehnice de consultanþã în inginerie;întocmirea cãrþii tehnice;

Experienþã în conducerea proiectelor de investiþii majore,finanþate de BEI sau de alte organisme finanþatoare internesau internaþionale.

Echipa noastrã multidisciplinarã este compusã dinspecialiºti experimentaþi cu atestãri profesionale pe plannaþional ºi internaþional.

Departamentul CONSULTANÞÃ

MALLBUCUREªTI

Beneficiar:BAYINDIRFIBA S.A.

REÞEAUADE METROUBUCUREªTI

Beneficiar:METROREX S.A.

•

••

••

••

•

•

•

•

••

•

•••••

••

••

•

•

•

•

•

•

•

••

•


Reconsiderarea... prefabricatelor?

CCiipprriiaann EEnnaacchhee:: Cum aratã, dom-nule administrator, traseul –trecut, prezent, viitor – pentruSC PROGRESUL?VVaassiilliiccãã MMiihhããiilleessccuu:: SC PROGRESULSA

are ca obiect principal de activitateproducerea ºi comercializarea mate-rialelor de construcþii, a confecþiilormetalice ºi reabilitãrile de drumuri.

Înfiinþatã în 1954 sub numele de„Întreprinderea de prefabricate Pro-gresul Bucureºti”, a fost prima unitatede profil din România, istoria ei con-fundându-se, practic, cu evoluþia ºidezvoltarea acestei industrii în þaranoastrã.

Întreprinderea ºi-a început activi-tatea cu o capacitate de producþie de20.000 mc/an, capacitate ce a crescutan de an, ajungând în 1990 la130.000 mc/an, prefabricate dinbeton.

În toatã aceastã perioadã au fostpromovate cu succes cele mai noitehnologii, corespunzãtoare etapelorparcurse:

tehnologia de fabricaþie a ele-mentelor de planºeu;

tehnologia de fabricaþie a elemen-telor de construcþii agro-zootehnice;

tehnologia de fabricaþie a pano-urilor pentru construcþii de locuinþeintegral prefabricate;

tehnologia de fabricaþie a elemen-telor din beton precomprimat (stâlpielectrici, grinzi, jgheaburi etc.);

tehnologia de fabricaþie a tubu-rilor de presiune pentru reþele de apãºi irigaþii;

tehnologia de fabricaþie a bolþa-rilor pentru galeriile metroului;

tehnologia de fabricaþie alongrinelor pentru cãi de rulare atramvaielor;

tehnologia de fabricaþie a ele-mentelor ornamentale de faþadã, des-tinate unor edificii importante(Palatul Parlamentului, Muzeul deIstorie, Biblioteca Naþionalã, fân-tânile arteziene din Piaþa Unirii).

Unele dintre aceste tehnologiireprezentau premiere naþionale, con-cepute de specialiºti români, cât ºiimportate (Suedia, Germania).

S-au realizat circa 100.000 deapartamente în Bucureºti, Piteºti,Ploieºti, Târgoviºte, Zimnicea, 7.500 kmde linii electrice aeriene, peste optmilioane de bucãþi spalieri viþã de vie,douã milioane mp hale industriale,peste 57 km de galerie de metrou,225 km de cale de rulare pentru tramvai.

Produsele societãþii au fost apreciateºi la export în þãri ca: Ungaria, Polonia,Iugoslavia, Ucraina.

CC..EE:: Ce a însemnat pent ruSC PROGRESUL „borna” 1990?VV..MM:: Transformãrile care au avut

loc dupã decembrie 1989 au marcatînceputul unei noi etape în existenþaîntreprinderii PROGRESUL.

Organizatã în 1990 ca societatepe acþiuni, întreprinderea capãtãautonomie decizionalã care asigurãaccesul pe piaþa liberã, în condiþii deconcurenþã.

Noua formã de organizare ºicererea redusã de produse, caurmare a diminuãrii drastice aactivitãþii economice în întreagaþarã, au generat numeroase greutãþicare au impus un nou mod desoluþionare a problemelor care asigurãexistenþa societãþii.

Deºi au existat numeroase convulsiice au periclitat aceastã existenþã, sepoate afirma astãzi cã s-a reuºitrealizarea condiþiilor necesare pentrua pãstra fabrica în circuitul economicnaþional.

Dupã 1990, cu produsele noastreau fost realizate obiective de investiþiiimportante, cum sunt: Metro Otopeni,Metro Militari, Fabrica de Bere Tuborg,Complexul Europa, Tipografia Aramis,Philip Morris, Vama Giurgiu, linia demetrou Gara de Nord – BucureºtiiNoi etc.

Un rol important în dezvoltareasocietãþii a avut-o privatizarea, cares-a desfãºurat în mai multe etape,începând cu vânzarea activelorrãmase nefolosite din cauza restrân-gerii activitãþii ºi finalizatã în anul 2003prin vânzarea întregului pachet deacþiuni.

În prezent, societatea este priva-tizatã 100%.

CC..EE..: Reconsiderarea ºi punereape baze moderne a SC PROGRESULse datoreazã ºi faptului cã dvs.sunteþi economist?VV..MM..:: Mi-ar plãcea sã cred cã este

ºi un rezultat al valorificãrii cunoº-tinþelor ºi practicii mele ca economistºi al ambiþiei de a demonstra cãlucrurile bune trebuie continuate,modernizate ºi fructificate ca atare.

Dupã privatizare, prin INVESTIÞIILEfãcute la SC PROGRESUL, obiectul deactivitate s-a diversificat prin achizi-þionarea unei staþii moderne depreparat mixturi asfaltice ºi utilajeperformante pentru reabilitãri de dru-muri rutiere.

În anul 2005, se preconizeazã a serealiza urmãtoarele produse:

prefabricate din beton 10.000 mc;beton marfã 20.000 mc;mixturi asfaltice 120.000 t;reabilitãri drumuriºi platforme 50.000 mp;confecþii metalice 2.500 t.

DDeeººii llaa vvrreemmeeaa rreessppeeccttiivvãã „„pprreeffaabbrriiccaatteellee”” aauu rreezzoollvvaatt,, aaººaa ccuumm ss--aa ggããssiitt ddee ccuuvviiiinnþþãã,, ssaattiissffaacceerreeaa aa ccââtt mmaaii mmuulltteecceerreerrii ddee llooccuuiinnþþee îînn rraappoorrtt ccuu aammbbiiþþiiiillee iinndduussttrriiaalliizzããrriiii ssoocciiaalliissttee,, aammiinnttiirriillee ddiinnaaiinnttee ººii,, mmaaii aalleess,, dduuppãã 11999900 nnuu nneeddaauu ppaaccee ccâânndd vvoorrbbiimm ddeesspprree ffoolloossiirreeaa pprreeffaabbrriiccaatteelloorr îînn ddoommeenniiuull hhaabbiittaattuulluuii..

ªªii ttoottuuººii,, îînn lluummee,, pprreeffaabbrriiccaatteellee ddee oorriiccee ggeenn ((iinncclluussiivv ddiinn bbeettoonn)) nnuu ssuunntt aabbaannddoonnaattee,, ccii,, pprriinn tteehhnnoollooggiiii mmooddeerrnneeººii eeffiicciieennttee ppeennttrruu ccoonnssttrruuccttoorrii ººii bbeenneeffiicciiaarrii,, ssuunntt ffoolloossiittee ccâânndd ººii uunnddee ttrreebbuuiiee..

ÎÎnn RRoommâânniiaa,, ddaattoorriittãã uunneeii lleehhaammiittee ffaaþþãã ddee aacceessttee pprroodduussee,, ccaappaacciittããþþii îînnsseemmnnaattee aauu ffoosstt aabbaannddoonnaattee,, ddiissttrruussee ssaauu……rreevviiggoorraattee,, îînn ffuunnccþþiiee ddee mmaannaaggeerriiii ººii iinnvveessttiittoorriiii ccaarree aauu iinnttuuiitt ccãã pprreeffaabbrriiccaatteellee ssuunntt îînn ccoonnttiinnuuaarree uuttiillee llaa rreeaalliizzaarreeaammuullttoorr lluuccrrããrrii ddee ccoonnssttrruuccþþiiii..

UUnn eexxeemmpplluu ddee ccoonnttiinnuuiittaattee ººii eeffiicciieennþþãã îînn ddoommeenniiuull mmaatteerriiaalleelloorr ddee ccoonnssttrruuccþþiiii bbaazzaattee ppee pprreeffaabbrriiccaattee ddiinn bbeettoonn îîllrreepprreezziinnttãã ccuunnoossccuuttaa ssoocciieettaattee bbuuccuurreeººtteeaannãã SSCC PPRROOGGRREESSUULL,, ssiittuuaattãã ppee ººoosseeaauuaa ccee dduuccee sspprree GGiiuurrggiiuu.. ÎÎnncceerrccããmm ccuuaajjuuttoorruull ddlluuii aaddmmiinniissttrraattoorr VVAASSIILLIICCÃÃ MMIIHHÃÃIILLEESSCCUU ssãã ccuunnooaaººtteemm ccuumm ººii ddee ccee aa ssuupprraavviieeþþuuiitt aacceeaassttãã uunniittaattee iinndduussttrriiaallãã,,ccee ffaaccee ººii ccee ppeerrssppeeccttiivvee aarree îînn nnooiillee ccoonnddiiþþiiii ddee ddeezzvvoollttaarree eeccoonnoommiiccoo--ssoocciiaallãã aa þþããrriiii nnooaassttrree..


Principalii clienþi pentru pro-dusele de prefabricate din beton sunt:ANL, Aedificia Carpaþi, Hidrocon-strucþia, SCIT, Mega Construct, Comnord,Radet, persoane fizice etc.

În acelaºi timp se conteazã pe ocreºtere a cererii pe piaþã, avându-seîn vedere necesarul de locuinþe, ter-minarea autostrãzii Bucureºti-Giurgiu,precum ºi construirea noii linii decenturã a municipiului Bucureºti.

ªi cum viaþa nu-i uºoarã niciîn domeniul nostru, vã menþionezcã avem ºi o concurenþã serioasã:SC Vest Sa, Tivierre Constructioni SA,Elpreco SA.

Pentrudiverse lucrãri, SC PROGRESULSAparticipã la licitaþiile organizate dePrimãria Capitalei ºi primãriile desector în vederea reabilitãrii drumu-rilor rutiere, amenajarea de parcãri,alei, platforme, terenuri de sport etc.

ªi în acest domeniu, deºi avemconcurenþi importanþi cum sunt:Strabag SA, Eurovia SRL, Dimar SRLetc., existã o piaþã foarte importantã,cunoscându-se starea ºoselelordin municipiul Bucureºti ºi zonelelimitrofe.

CC..EE:: În afara prefabricatelor dinbeton, care ar fi altã familie deproduse cu pondere în oferta dvs.?VV..MM:: O noutate ºi un loc aparte

î l reprezintã piaþa confecþi i lor

din aluminiu cu geam termopan, careeste în plinã dezvoltare, mai alesdupã hotãrârea ca o par te d ininvestiþiile fãcute de populaþie sã fiescãzute din impozit.

Avem totodatã în oferta noastrã ºi ogamã destul de atrãgãtoare de produse ºiservicii de care pot beneficia investitoriicare doresc o colaborare eficientã cu firmanoastrã. Îi asigurãm de succesul pe careîl pot avea în afacerile derulate cu noi.În acest sens, noi avem câteva principiipe care ne bazãm ºi le aplicãm înactivitatea ce o desfãºurãm pentru ca,odatã cu apropiata intrare a Românieiîn Uniunea Europeanã, societãþile comer-ciale trebuie sã-ºi adapteze activitateaconform noilor cerinþe.

SC PROGRESUL SA a implementatºi certificat deja sistemul de mana-gement al calitãþii ISO 9001.

CC..EE:: Ce investiþii noi vor întregiplatforma industrialã atât pentruSC PROGRESUL, cât ºi pentruangajaþii societãþii?VV..MM:: În prezent, suntem în faza de

finalizare privind punerea în funcþiunea unei staþii moderne de preparare abetonului, precum ºi implementareatehnologiilor de fabricaþie a stâlpilorelectrici centrifugaþi ºi a dalelor dinbeton armat pentru liniile de tramvai.

Pentru îmbunãtãþirea condiþiilorde muncã ºi eliminarea riscurilor

pentru angajaþi privind sãnãtateaºi securitatea muncii, s-au realizat birouridotate cu tehnologie de vârf, ves-tiare pentru muncitori ºi asistenþãmedicalã.

CC..EE:: Domnule administrator, mãsuriaþi luat, investiþii aþi fãcut, care suntrezultatele pe plan economic?VV..MM:: În anul 2004, societatea a

realizat o cifrã de afaceri de 153,4 miliardede lei cu un numãr de 165 de salariaþi,obþinând un profit net de 6,1 miliardede lei, profit ce a fost redirecþionatpentru investiþii.

Pentru anul 2005 ºi urmãtorii ani,se preconizeazã o creºtere a pro-ducþiei de 9-10%. În legãturã cu ofertanoastrã pentru prezent ºi, mai ales,viitor, ºi având în vedere inundaþiilecatastrofale din acest an, SC PROGRESULSAeste în mãsurã sã contribuie la regu-larizarea cursurilor apelor curgãtoarecu elemente prefabricate, aºa cum afãcut-o pentru realizarea bazinuluihidrografic Lacul Morii din Bucureºti,ºi reabilitarea cursului râului Dâmboviþa.

Mai pe larg despre produsele,tehnologiile ºi serviciile noastre vomvorbi în urmãtoarele numere aleRevistei Construcþiilor.


Aspectul spaþiilor pietonale ºi, acolo unde se preteazã,al incintelor curþilor reºedinþelor sau al clãdirilor economico-administrative capãtã noi înfãþiºãri datoritã folosirii pe oscarã tot mai largã a unor materiale de construcþii specifice.Ele au menirea sã asigure funcþionalitate esteticã ºi dura-bilitate în timp în raport cu gradul de utilizare.

Este vorba despre aºa-numitele pavele, produseagreate din ce în ce mai mult de investitori, lucru sesizatºi… speculat de producãtori care, pe baza unei cererisporite de astfel de materiale, se încumetã ºi-ºi mãresccapacitãþile de producþie în acest domeniu.

Un exemplu îl constituie Elpreco Craiova care, recent,a pus în circuitul productiv o nouã unitate de profil. Este vorbadespre fabrica de producere a pavelelor ecologice, inau-guratã în localitatea dâmboviþeanã Titu, care reprezintã oinvestiþie de aproximativ 4,5 milioane de euro, fiind unprim pas în cadrul programului de dezvoltare pe care l-ainiþiat, prin modernizarea atât a capacitãþilor existente,dar mai ales, prin introducerea în fabricaþie a unor pro-duse noi, competitive pe piaþa materialelor de construcþii.

La Titu se vor produce în premierã pavele conven-þionale, realizate prin vibropresare, în douã straturi, într-odiversitate de culori, forme ºi dimensiuni.

„Noua instalaþie cu o capacitate de producþie de 2.000 mppe schimb este complet automatizatã, asigurând o calitateridicatã a pavelelor din beton. Prin buna colaborare dintrefirma germanã ZENITH ºi specialiºtii Elpreco, s-a reuºitmontarea acestei instalaþii complexe în numai 3 luni de lademararea lucrãrilor”, a declarat ddll DDaann CCããpprriiooaarrãã,,ddiirreeccttoorruull ggeenneerraall EEllpprreeccoo.

Intrând mai în amãnunt, sesizãm aria largã de folosinþãa acestor produse care trebuie sã stea în atenþiaarhitecþilor ºi a proiectanþilor atunci când fac sugestiiinvestitorilor.

Prin urmare, pavelele – produse ecologice – sunt uti-lizate din ce în ce mai mult la placarea suprafeþelor terestre,fiind preferate datoritã avantajelor pe care le oferã: o esteticãdeosebitã, flexibilitate, durabilitate ºi uºurinþã în adap-tarea la orice fel de proiect, cu costuri de instalare ºiîntreþinere minime. Pot fi utilizate, de asemenea, la pavareaaleilor pietonale ºi a celor din zonele rezidenþiale, a trotu-arelor, suprafeþelor cu instalaþii edilitare subterane, apieþelor, platformelor destinate depozitãrii, staþiilor de ali-

mentare cu carburanþi, parcãrilor auto,zonelor industriale etc.

Se poate spune cã Elpreco este unuldintre cei mai mari producãtori demateriale de construcþii din România,oferind clienþilor sãi, pe lângã pro-dusele de la Titu, ºi elemente din betoncelular autoclavizat (BCA), sisteme deînvelitori ºi accesorii pentru acestea, pre-cum ºi alte produse din beton simplusau armat.

Produsele Elpreco sunt prezente întoate regiunile þãrii printr-o reþea de dis-tribuþie repartizatã în 13 zone, carecoordoneazã, la nivel naþional, unnumãr de aproximativ 200 de parteneri-distribuitori.

Zestre nouã la… Titu


Modernizarea FFaabbrriicciiii ddee CCiimmeennttddee llaa CCââmmppuulluunngg constã într-o nouãlinie de preparare a materiilor prime ºio linie de ardere a clincherului, cu ocapacitate de 4.000 de tone. Proiectulinovator va include o moarã verticalãcu valþuri (cu sistem de dozare),preîncãlzitor ºi cuptor de preîncãlzire,cuptor, rãcitor-grãtar, depozit clincherºi transport. Beneficiile de ordintehnic ale noii linii complet automati-zate de producþie a cimentului griconstau în diminuarea consumului deenergie electricã ºi termicã ºi în posi-bilitatea de co-procesare a deºeurilor.Noua linie de producþie completautomatizatã va asigura calitatea con-stantã a cimentului.

HHoollcciimm ((RRoommâânniiaa)) va fi poziþio-natã în aºa fel încât, pe o piaþã amaterialelor de construcþii în creºtere,sã ofere clienþilor servicii optime ºi,

în acelaºi timp, sã contribuie înmod decisiv la protecþia mediuluiînconjurãtor. HHoollcciimm ((RRoommâânniiaa)) inves-teºte, în permanenþã în dezvoltareade noi soluþii pentru tehnologii inova-toare care sã respecte întru totul regu-lamentele ºi normele impuse deUniunea Europeanã cu privire la pro-tecþia mediului. O dovadã în acestsens este retehnologizarea fabricii dela Câmpulung.

Planul de investiþii al HHoollcciimm((RRoommâânniiaa)) pentru Fabrica de CimentCâmpulung include ºi demararealucrãrilor pentru proiectul noii hhaalleeddee pprreeoommooggeenniizzaarree aa cciimmeennttuulluuii,, cuo capacitate de mixare ºi stocare de28.000 de tone.

Proiectul cuprinde: sistem de transportal materiilor prime, instalaþie de(pre)omogenizat, sistem de transportspre morile de fãinã. Partea principalã

este o halã acoperitã de dimensiuniimpresionante: deschiderea liberã estede 76 m, lungimea este de 162 m, iarînãlþimea de 25 m (suprafaþa acesteiaeste comparabilã cu cea a unui stadionde fotbal). Soluþia constructivã repre-zintã un proiect de pionierat în domeniulconstrucþiilor din România.

„HHoollcciimm ((RRoommâânniiaa)) a investitîntotdeauna în calitate ºi în perfor-manþã. Modernizarea liniilor de pro-ducþie ale fabricii noastre dinCâmpulung sunt, astfel, deosebit deimportante atât pentru clienþii noºtri,cât ºi pentru mediu. Toate noile liniide producþie ale Holcim sunt proiec-tate pentru a aduce un plus de cali-tate produselor ºi serviciilor noastre,dar ºi mediului înconjurãtor. Linia deproducþie a cimentului gri pe care ovom construi la Câmpulung vaînlocui trei dintre vechile linii de pro-ducþie. Suntem mândri sã spunem cãaceasta va fi cea mai mare ºi maimodernã linie de producþie a cimen-tului gri din România”, afirmã MMaarrkkuussWWiirrtthh,, ddiirreeccttoorruull ggeenneerraall HHoollcciimm((RRoommâânniiaa))..

De menþionat ºi faptul cã fabricade ciment de la Aleºd, completretehnologizatã, asigurã aprovizio-narea zonei de nord-est a þãrii, întimp ce recent modernizata fabricãde la Câmpulung produce cimentulalb atât pentru piaþa internã, cât ºipentru pieþe externe. Fabrica HHoollcciimmCâmpulung – la 156 Km de Bucureºti –deserveºte clienþii din centrul þãrii, darºi capitala. HHoollcciimm ((RRoommâânniiaa)) deþineîn prezent ºi 12 staþii de betoaneºi 4 de agregate.

Viitorul în centrul atenþieiNOI INVESTIÞII HOLCIM

HHoollcciimm ((RRoommâânniiaa)) aannuunnþþãã,, îînnccãã ddee ppee aaccuumm,, iinnvveessttiiþþiiii ddee aapprrooxxiimmaattiivv 110055 mmiilliiooaannee ddee eeuurroo îînn mmooddeerrnniizzaarreeaaccaappaacciittããþþiilloorr ddee pprroodduuccþþiiee aa cciimmeennttuulluuii ppeennttrruu ppeerriiooaaddaa 22000055 –– 22000088.. CCoommppaanniiaa vvaa îînncceeppee mmooddeerrnniizzaarreeaa FFaabbrriicciiii ddeeCCiimmeenntt ddiinn CCââmmppuulluunngg pprriinn ccoonnssttrruuiirreeaa cceelleeii mmaaii mmaarrii lliinniiii ddee pprroodduuccþþiiee aa cciimmeennttuulluuii ggrrii ddiinn RRoommâânniiaa ººii aa uunneeii nnooiihhaallee ddee pprreeoommooggeenniizzaarree aa mmaatteerriiiilloorr pprriimmee.. NNoouuaa lliinniiee ddee pprroodduuccþþiiee aa cciimmeennttuulluuii ggrrii vvaa îînnllooccuuii ttrreeii ddiinnttrree lliinniiiillee ddeejjaaeexxiisstteennttee.. AAcceessttee lluuccrrããrrii ddee mmooddeerrnniizzaarree mmaarrcchheeaazzãã eettaappaa ffiinnaallãã aa uunnuuii pprroocceess îînnddeelluunnggaatt ddee rreetteehhnnoollooggiizzaarree,,iimmpplleemmeennttaatt ddee HHoollcciimm ((RRoommâânniiaa)) îînn ttooaattee ffaabbrriicciillee ssaallee ddee cciimmeenntt..


Ritm - calitate - fiabilitateProximitatea finalului de an dã

posibilitatea firmei ARCOM SA sãinsereze, în bilanþul sãu, noi obiec-tive intrate în circuitul economicsau socio-cultural.

Una dintre lucrãrile importanterealizate de cãtre ARCOM SA, în cali-tate de antreprenor general, este„Fabrica pentru producerea de amba-laje metalice CAN PACK ROMANIA”.

Construcþia a fost finalizatã ºirecepþionatã în luna septembrie ºi secompune din: halã de producþie, halãde depozitare, anexã tehnicã, gospo-dãrie de apã, bazin de retenþie ape plu-viale, staþie de pompe, adãpost ALA,cabinã poartã, drumuri ºi platforme,împrejmuiri ºi porþi.

Suprafaþa construitã desfãºuratãtotalizeazã 24.500 mp, este o con-strucþie tip halã parter, având o zonãde etaj parþial, ºi este amplasatã pe unteren cu suprafaþa de 97.076 mp, situatîn Bucureºti, str. Drumul Leordeni (Berceni),sector 4.

Structura de rezistenþã este alcã-tuitã din cadre metalice din tablesudate (al cãror volum depãºeºte1.600 tone).

Structura planºeului intermediareste alcãtuitã din grinzi metalice ºiplacã din beton armat pe cofraj pier-dut din tablã cutatã.

Pardoseala halei este realizatã dinbeton armat dispers, sclivisit pe crudcu adaos de cuarþ, ºi vopsitã cu rãºiniepoxidice.

Compartimentele interioare suntrealizate cu pereþi din zidãrie de BCAcu sâmburi de beton armat ºi din gipscarton.

În zona de producþie sunt prevãzutefundaþii pentru utilaje, subsoluri ºicanale tehnice. Închiderile perime-trale sunt realizate din panouri sand-wich ºi tâmplãrie exterioarã dinprofile de aluminiu cu geam float saupolicarbonat, iar acoperiºul din tablãcutatã termo-hidroizolatã, avândcupolete ºi trape de fum acþionateelectric.

Tâmplãria interioarã cuprinde uºisecþionale ºi uºi rezistente la foc, iarpardoseala este rezistentã la acizi.

Învelitoarea este realizatã cu tablãcutatã, având termoizolaþie din vatãmineralã ºi hidroizolaþie din mem-brane bituminoase.

În prezent, ARCOM SA are în deru-lare proiecte, lucrãri în capitalã ºi înunele judeþe din þarã. Amintim câtevadintre ele.

Recent, ARCOM SA a fost solici-tatã pentru a realiza construcþia unuibloc de locuinþe din cadrul ansam-blului Residential Central Park, situatîn strada Eugen Vintilã, sect.2, Bucureºti.Clãdirea (P+12E) va avea 150 deapartamente, iar finalizarea lucrãriloreste preconizatã pentru anul 2007.

Totodatã, ARCOM SA este impli-catã în programele de reabilitare aunitãþilor de învãþãmânt (zona denord a Moldovei, Banat ºi Timiºoara),derulând ºi lucrãri de modernizare-amenajare a cãminelor studenþeºtidin Transilvania (la Cluj trei unitãþi,Stei-Bihor douã, iar în Oradea, Aleºdºi Beiuº-Bihor, câte una) ºi dinBucureºti.

Un alt obiectiv în derulare esteCentrul de Afaceri Tutova-Bârlad, careva include sedii administrative ºi haleindustriale. Finalizarea execuþiei estepreconizatã pentru luna august 2006.


SC SCADT Slatina este una dintrefirmele care, de câþiva ani, s-a încu-metat sã execute ºi a reuºit realizareaunor lucrãri de bunã calitate în maimulte comune din jud. Olt sau în celelimitrofe.

Ne vom referi la ele pentru cã s-audesfãºurat în domeniul infrastructuriirutiere ºi, mai ales, utilitare undeterenul este cum s-ar spune… virgin.

Asfaltul la poartã, apa ºi gazele încurte nu vor mai fi pentru sãteni unvis, ci o realitate. Totul depinde de ceice dirijeazã fondurile bãneºti desti-nate acestor lucrãri, precum ºi de ceicare executã, urmãresc ºi gospo-dãresc noile mijloace de… civilizaþiepentru locuitorii din sate ºi comune.

Continuãm sã vã prezentãm înpaginile revistei câteva dintre lucrãrileaflate în portofoliul SC SCADT SAdin anul 2005.

La Drãgoteºti, o astfel de investiþiefinanþatã nerambursabil prin programulSAPARD este „Alimentarea cu apã asatelor Popauzãleºti , Bobeanu,Beneºti, Drãgoteºti, Viiºoara comunaDrãgoteºti, judeþul Dolj”.

Datori tã numãrului mare delocuitori ai comunei, pecum ºi faptuluicã nu existau dotãri hidroedilitare, arezultat necesitatea acestei investiþii.

Lucrarea menþionatã se compune din:aa)) sursã de apã constituitã din

douã foraje de exploatare, executateîn sistem hidraulic. Cabina puþuluieste o construcþie din zidãrie decãrãmidã.

bb)) rezervor de apã circular, din betonarmat cu volum de 200 mc, acoperit cuelemente prefabricate tip dalã;

cc)) staþie de hidrofor compusã din2 pãrþi, ºi anume: staþie de hidrofor ºibirouri pentru personalul de întreþinere;

dd)) staþie de clorinare – o con-strucþie parter executatã din zidãrie,cu acoperiº de tip terasã, hidroizolat.Clãdirea are 3 camere: o camerã dedozare, unde sunt montate aparatelede clor, un depozit de butelii, amena-jat special pentru buteliile de clor ºi ocamerã a personalului;

ee)) alte lucrãri la gospodãria de apã;

ff)) reþeaua de distribuþie este reali-

zatã din conductã din polietilenã de

înaltã densitate PEHD, cu o duratã de

viaþã apreciabilã – 50 de ani – în

comparaþie cu materialele clasice

folosite.

Pe reþea s-au montat ciºmele cu

închidere automatã la maximum 300 m

între ele, hidranþi de incendiu, precum

ºi cãmine de vane de sectorizare.

O altã lucrare în curs de desfã-

ºurare, finanþatã prin programul

SAPARD, este „Alimentarea cu apã a

comunei Lãpuºata, judeþul Vâlcea”.

Investiþia se realizeazã pe teritoriul

comunei, incluzând satele ªerbãneºti,

Broºteni, Bereºti, Scorsu, Sãruleºti ºi

Zãrneºti.

Sistemul de alimentare cu apã al

comunei Lãpuºata (în curs de execuþie)

cuprinde urmãtoarele obiecte: captare,

aducþiune ºi gospodãria de apã.

NNuu mmaaii ssppuunneemm oo nnoouuttaattee aaffiirrmmâânndd ccãã zzoonneellee rruurraallee ddiinn RRoommâânniiaa aauu iinnttrraatt ddee ppuuþþiinn ttiimmpp îînn „„oobbiieeccttiivvuull”” aaddmmiinniiss--ttrraaþþiiiilloorr cceennttrraallee ººii llooccaallee ppeennttrruu aadduucceerreeaa lloorr llaa nniivveelluull ddee ddeezzvvoollttaarree eeuurrooppeeaann.. UUnn lluuccrruu ppee ccââtt ddee ggrreeuu,, ddaarr nnuuiimmppoossiibbiill,, îînnssãã aattââtt ddee nneecceessaarr,, aavvâânndd îînn vveeddeerree ssttaaddiiuull aaccttuuaall pprreeccaarr ppeennttrruu mmuullttee,, ffooaarrttee mmuullttee aaººeezzããrrii rruurraallee ddee ppeeîînnttrreegguull tteerriittoorriiuu nnaaþþiioonnaall..

DDiinn uunneellee ssttuuddiiii ººii eessttiimmããrrii aa rreeiieeººiitt ffaappttuull ccãã ppeennttrruu RRoommâânniiaa aarr ffii nneecceessaarree 1100 mmiill.. ddee eeuurroo ppeennttrruu ffiieeccaarree ddiinn cceellee33..000000 ddee ccoommuunnee uunnddee ttrreebbuuiiee ssãã ssee rreeaalliizzeezzee oo iinnffrraassttrruuccttuurrãã uuttiilliittaarrãã ((aappãã,, ggaazzee,, ccaannaalliizzaarree))..

SSttaarrttuull nnuu ttrreebbuuiiee ppiieerrdduutt,, mmaaii aalleess ccãã UUEE ((iinntteerreessaattãã ddee aacceesstt aassppeecctt)) nnee ssttiimmuulleeaazzãã ((iinncclluussiivv mmaatteerriiaall ººii ffiinnaanncciiaarr))îînn sseennssuull aacccceelleerrããrriiii rriittmmuulluuii aacceessttuuii pprroocceess ccaarree ssee vvaa îînnttiinnddee ppee oo lluunnggãã ppeerriiooaaddãã ddee ttiimmpp.. IImmppoorrttaanntt eessttee ccãã,, ddeeººiittiimmiidd,, ooddaattãã îînncceeppuuttãã aacceeaassttãã aaccþþiiuunnee,, ttrreebbuuiiee eexxttiinnssãã îînn ttoott mmaaii mmuullttee llooccaalliittããþþii rruurraallee..

SC SCADT SAInfrastructurã utilitarã ruralã


CCaappttaarreeaa este formatã din douã

puþuri forate la 350 m adâncime, un

puþ fiind forat la ªerbãneºti, iar altul la

Sãruleºti.

Fiecare dintre cele douã puþuri

este prevãzut cu cabinã din beton

armat prefabricat, astfel asigurându-se

etanºeitatea sondei în condiþii igienice

de exploatare.

La fiecare puþ, existã o zonã de

protecþie sanitarã în regim sever pe o

razã de 20 m.

AAdduuccþþiiuunneeaa este realizatã din con-

ductã PEID ºi face legãtura între fron-

tul de captare ºi cãminul de injecþie.

Conducta este pozatã la o adâncime

de 0,8 m.

GGoossppooddããrriiaa ddee aappãã cuprinde:

staþie de clorare echipatã cu 1+1

aparate de dozare cu vacuum;

alte unitãþi necesare în exploatare:

- bazin vidanjabil pentru apele

uzate care se strâng la staþia de clorare

din cãminul de injector clor ºi de la

camera dispecerului;

- pavilion administrativ care

cuprinde: laborator, atelier, birou,

depozit de materiale, toaletã;

- cãmin injector;

- tablouri generale de distribuþie a

energiei electrice;

- reþele incintã.

Toate lucrãrile de la aceste obiec-tive de investiþii se fac cu utilaje capa-bile sã execute operaþiuni de bunãcalitate, dupã tehnologii moderne,care asigurã o exploatare corespun-zãtoare ºi o duratã de viaþã de zeci deani de zile.

Este un mijloc practic, prin care sepoate schimba în bine traiul con-cetãþenilor noºtri din mediul rural.


În cadrul contractelor încheiate cufirma Michelin România SA, sucursalaPloieºti a realizat lucrãri de instalaþiielectrice 0,4–20 kV la Fabrica de cor-duri metalice Zalãu ºi Quadruplex-Victoria Floreºti, instalaþii tehnologicece produc componente de bazã pentruanvelopa Michelin.

Pentru realizarea instalaþiilor elec-trice, s-au folosit echipamente Schneider.

La realizarea investiþiilor pentruFabrica de corduri metalice Zalãu ºiQuadruplex – Victoria Floreºti, s-afolosit sistemul de programare ºilansare cerut de beneficiar prin con-tract, dupã metodele ºi procedurilesale, materializate în grafice de exe-cuþie cu termene intermediare ºifinale foarte precise.

În cadrul programelor de realizarea acestor instalaþii, sucursala Ploieºtia montat peste 90 de tone de confecþiimetalice pentru susþinere de cabluri,vopsite ºi zincate în atelierele cen-trale ale societãþii noastre, dupã pro-ceduri admise de cãtre beneficiar.

S-au realizat reþele electrice demedie tensiune pe estacade exte-rioare aeriene, echiparea celulelor demedie tensiune din staþiile existentecu întrerupãtoare moderne – 16 bucãþi,s-a realizat montarea posturilor detransformare în staþiile existente ºifolosirea unui racord transformator–celulã ºi tablouri de joasã tensiune,soluþii de racord care eliminã riscurileîn exploatare – inclusiv cele de pro-tecþie a muncii –, montarea tablo-urilor de joasã tensiune locale ºicentrale cu echipamente Schneider,montarea echipamentelor de com-pensare a energiei reactive ºi asurselor de alimentare curent operativîn sistem neîntrerupt de la furnizoriagreaþi de noi ºi de beneficiar, corpuride iluminat – peste 800 de bucãþi,precum ºi alte echipamente ºi materi-ale care au fost selectate pe criteriileenunþate în caietele de sarcini alebeneficiarului ºi ale procedurilor dinmanualul TIAB al calitãþii.

Toate acestea, cu scopul de aasigura beneficiarului:

siguranþa maximã în funcþio-narea instalaþiilor tehnologice în oricecondiþii;

monitorizarea eventualelor defecte,a orelor de funcþionare, precum ºipreîntâmpinarea unor potenþialedefecte, astfel încât funcþionareageneralã a instalaþiilor energetice sãnu perturbe procesul tehnologic dinaceste fabrici;

reducerea efectelor cauzate deeventuale defecte din anumite zoneale instalaþiilor tehnologice;

garantarea continuitãþii în func-þionare a instalaþiei cu o calitate bunãa tensiunii de alimentare a echipa-mentelor, a utilajelor;

reacþie cât mai rapidã, astfelîncât sã salveze continuitatea funcþio-nãrii consumatorilor ºi stabilitatea ali-mentãrii lor.

TIAB S.A.CALITATE • EFICIENÞÃ • TRADIÞIE

SSCC TTIIAABB SSAA eessttee oo ffiirrmmãã ccuu ttrraaddiiþþiiee îînn eexxeeccuuþþiiaa ººii ppuunneerreeaa îînn ffuunnccþþiiuunnee aa iinnssttaallaaþþiiiilloorr eelleeccttrriiccee 00,,44––3355 kkVV,, aavvâânndd uunnssiisstteemm ddee aassiigguurraarree aa ccaalliittããþþiiii cceerrttiiffiiccaatt SSRRAACC,, îînn ccoonnffoorrmmiittaattee ccuu ssttaannddaarrdduull SSRR EENN IISSOO 99000011//22000011..

EEvvoolluuþþiiaa eecchhiippaammeenntteelloorr eelleeccttrriiccee ººii eeccoonnoommiiaa ddee ppiiaaþþãã aauu ccoonndduuss llaa tteennddiinnþþaa ggeenneerraallãã ººii ddoorriinnþþaa ddee sscchhiimmbbaarree,, ddeemmooddeerrnniizzaarree aa rroolluulluuii,, ffuunnccþþiiiilloorr ººii ddeessiiggnn--uulluuii iinnssttaallaaþþiiiilloorr eelleeccttrriiccee..

ssuubbiinngg.. VVaalleerriiuu GGHHEEOORRGGHHIIUU

Lucrãri de instalaþii electricela SC Michelin România SA


Exigenþele impuse privind calitateainstalaþiilor realizate de sucursalaPloieºti, conform reglementãrilor învigoare ºi manualului calitãþii propriu,au fost materializate prin:

folosirea personalului autorizatde ISC (Inspectoratul de Stat înConstrucþii) ºi de ANRE;

pentru verificãri, probe ºi punereîn funcþiune, a fost folosit laboratorulsucursalei, autorizat de MLPTL, avândgradul II de atestare;

folosirea la probe ºi verificãri pentruaparatura de mãsurã ºi control pentruAMC a personalului atestat metrologic;

Experienþa ºi organizarea proce-selor utilizate pentru organizarealucrãrilor cu Michelin România SAne-au permis sã constatãm cã suntîndeplinite toate premisele pentru aface faþã unei concurenþe reale, corecte,într-o economie de piaþã liberã.

Pregãtirea profesionalã a muncito-rilor, tehnicienilor, inginerilor, adicã asalariaþilor care sunt implicaþi înderularea unui contract sau a unorcontracte, este un efort al fiecãreisucursale în parte ºi al întreprinderii,

cu scopul de a cunoaºte atât regulilenoi, cât ºi reglementãrile ce sunt încurs de asimilare, atât la SC TIAB, câtºi în economia româneascã, pentru otemeinicã pregãtire în vederea aderãriila Uniunea Europeana în 2007.

Considerãm cã o astfel de etapãdepinde de fiecare dintre noi, iar efortulpe care îl facem în privinþa schimbãriimentalitãþii generale are ca scop princi-pal satisfacerea dorinþei clientului ºiaceasta se realizeazã prin calitatea lucrãrilorexecutate, prin tarifele convenite ºi prinrespectarea termenelor asumate.

SOCIETATE PE ACÞIUNI CU CAPITALPRIVAT, OFERÃ CLIENÞILORÎN CONDIÞII AVANTAJOASE:• montaj• punere în funcþiune• service în perioada de

garanþie ºi post garanþie• proiectare• pregãtire tehnologicã• software

PENTRU INSTALAÞII:• electrice• automatizare• termice• ventilaþie, condiþionare aer• antiefracþie, antiincendiu,

semaforizare- mediu normal - mediu cu pericol de explozie

PRODUSE INDUSTRIALE:• confecþii metalice• tablouri electrice• joncþiuni ºi terminale pentru

cabluri de joasã ºi medie tensiune• accesorii de montaj• tubulaturã metalicã, PVC, ALP,

pentru ventilaþii, condiþionare aer

SERVICII DE ZINCARE TERMICÃªI ELECTROCHIMICÃ, pentruprotecþia anticorosivã a produselor

CALITATE • EFICIENÞÃ • TRADIÞIE

SUBUNITÃÞI TERITORIALEPiatra-Neamþ • Oneºti • Brãila • Constanþa • Bucureºti • Ploieºti • Piteºti • Craiova • Slatina • Arad • Târgu Mureº • Tulcea • Timiºoara • Prefin

Str. Pictor Verona nr. 17, Sector 1010312 - Bucureºti, ROMÂNIA

Telefon (Phone): (+4021) 316.22.52,316.20.21, 316.76.58;

Fax: (+4021) 316.22.54E-mail: [email protected];

http://www.tiab.ro


RADOX investeºte în calitate

În 2003, au fost auditate ºi cer-ti f icate secþii le de producþieRRaaddooxx de cãtre ATITA, Franþa,una dintre cele mai cunoscutefirme de specialitate din lume, iarîn iunie 2004, un alt organism decertificare a calitãþii – AENOR,Spania – a reconfirmat calitatea euro-peanã a r ad ia toa re lo r RRaaddooxx .În acelaºi an, RRaaddooxx a obþinut certi-ficarea Sistemului de Managemental Calitãþii conform cu standardulinternaþional ISO 9001-2000.

În dorinþa de a rãspunde exi-genþelor în creºtere ale partenerilorsãi, compania RRaaddooxx a pus în func-þiune una dintre cele mai moderneinstalaþii automate de acoperirimetalice din Europa. Instalaþiadefinitivatã în iunie 2005 a presu-pus o investiþie de 2.000.000 de euroºi este destinatã cromãrii decorativea radiatoarelor din oþel, fabricate defirma RRaaddooxx.

Necesitatea acestei investiþii arezultat din faptul cã parteneriicompaniei de pe piaþa externã auînceput sã prefere radiatoarele cro-mate celor vopsite. Datoritã aces-tui lucru, RRaaddooxx a trebuit sã seadapteze n o i l o r c e r i n þ e a l epieþei, având în vedere cã 80% dinproducþie este exportatã în þãriprecum Italia, Anglia, Spania,Islanda, Irlanda, Grecia º.a.

Atât conducereafluxului tehnologic,cât ºi funcþionareatuturor utilajelor ºiinstalaþiilor conexeliniei sunt completautomatizate, capaci-tatea de producþieestimatã a fi obþinutãfiind de 90.000 radi-atoare cromate/an.

Instalaþia cores-punde standardeloreuropene de calitateºi de protecþie amediului.

De reþinut, în procesul tehno-logic de cromare nu se utilizeazã cia-nuri, substanþe periculoase ºi extremde toxice pentru om ºi mediu, lucruce subliniazã unicitatea instalaþiei înRomânia.

Proiectantul ºi furnizorul acesteilinii de cromare de ultimã generaþieeste prestigioasa firmã SCHLOETTERdin Austria, iar instalaþia de neu-tralizare de firma CIATO, România.

În curând, gama de radiatoareprodusã de RRaaddooxx va cuprinde onouã categorie: radiatoare ornamen-tale din aluminiu. Acestea vor fi desti-nate, în special, pieþei externe.Investiþia necesarã pentru a produceacest tip de radiatoare se ridicã lasuma de 300.000 de euro.

În ceea ce priveºte activitatea deconstrucþii-montaj instalaþii, RRaaddooxxa realizat în calitate de antreprenormai multe obiective, având ca bene-ficiari importante companii dinRomânia:

Romexpo – Obiectiv: constru-irea ºi montajul tubulaturii de venti-laþie din aluminiu pentru pavilioaneleexpoziþiei;

Penitenciarul Mãrgineni –Obiectiv: proiectarea, livrarea,montarea ºi punerea în funcþiunea instalaþiei de climatizare;

SC SDS Construct 2000 SRL –Obiectiv: execuþia structurii de rezis-tenþã a obiectivului ReprezentanþaAustral din ªoseaua Pipera Tunari.

În primãvara anului 2006, RRaaddooxxva iniþia construcþia unui ansamblude locuinþe în zona Strãuleºti, valoareaproiectului fiind estimatã la 12 mil. euro.Administratorul companiei RRaaddooxx,dl Cornel Roºu, considerã cã activi-tatea de construcþii este foarte profi-tabilã în România ºi prezintã interesdeosebit pentru investitori.

În anul 2004, compania RRaaddooxx aînregistrat o CA de 10,7 mil. de euro.Pentru anul 2005 se estimeazã ocreºtere cu 21,5% faþã de anult recut, ajungând pânã la nivelulde 13 mil. de euro.

RRAADDOOXX,, lliiddeerr nnaaþþiioonnaall îînn pprroodduuccþþiiaa ddee rraaddiiaattooaarree,, ss--aa iimmppuuss ppee ppiiaaþþaa iinntteerrnnãã ººii ººii--aa ffoorrmmaatt uunn bbuunn nnuummee ppee ppiiaaþþaaiinntteerrnnaaþþiioonnaallãã,, pprriinn ggaammaa ddiivveerrssiiffiiccaattãã ddee pprroodduussee,, pprriinn ccaalliittaattee ººii sseerriioozziittaattee..

PPoottrriivviitt uunnuuii ssttuuddiiuu eeffeeccttuuaatt ddee ccoommppaanniiaa eenngglleezzãã CCoonnssuulltt GGBB,, RRaaddooxx ddeeþþiinnee oo ccoottãã ddee ppiiaaþþãã ddee ppeessttee 3300%%((ppee ddoommeenniiuull rraaddiiaattooaarree)),, iiaarr ppee sseeggmmeennttuull rraaddiiaattooaarree ppoorrtt--pprroossoopp aacceeaassttãã ccoottãã ddeeppããººeeººttee 4455%%..

PPee llâânnggãã pprroodduuccþþiiaa ddee rraaddiiaattooaarree,, RRaaddooxx aa ddeezzvvoollttaatt ººii aallttee ddoommeenniiii ddee aaccttiivviittaattee:: ddiissttrriibbuuþþiiaa ddee eecchhiippaammeennttee ddeeîînnccããllzziirree ººii cclliimmaattiizzaarree,, mmoonnttaajj--iinnssttaallaaþþiiii--sseerrvviiccee ººii,, mmaaii nnoouu,, ccoonnssttrruuccþþiiii..

Înfiinþatã în anul 1994 ca societate pe acþiuni,CCOONNMMEETT SSlloobboozziiaa ºi-a început activitatea princomercializarea produselor metalurgice provenite,în special, din producþia externã ºi, în mai micãmãsurã, din cea autohtonã.

PPrroodduusseellee ddee bbaazzãã ccoommeerrcciiaalliizzaattee ddee ccããttrree ffiirrmmaaCCOONNMMEETT ssuunntt::

þevi negre pentru instalaþii de apã ºi gaze;þevi zincate;þevi pãtrate ºi rectangulare;þevi ºi fitinguri din polipropilenã pentru insta-

laþii termice ºi sanitare, agrementate din punct devedere tehnic.

Acest tip de produse prezintã o serie de avantaje,în detrimentul celor clasice, din oþel. Astfel, pro-dusele din polipropilenã au o duratã lungã de viaþã,(pânã la 50 de ani), au suprafaþa interioarã lisãnepermiþând acumularea depunerilor, ceea ceînseamnã ºi evitarea pierderilor de presiune pe toatãperioada de utilizare, au o rezistenþã chimicã ºi elec-trochimicã ridicatã, precum ºi un grad superior deizolare termicã ºi fonicã. Polipropilena este unmaterial netoxic pentru mediu ºi apã, care nuafecteazã sãnãtatea utilizatorilor. De asemenea,polipropilena prezintã un grad ridicat de elastici-tate, determinând o bunã rezistenþã la variaþii detemperaturã ºi la manipulare, iar greutatea redusãasigurã o mai mare uºurinþã în manipulare ºi montaj.

Un nou standard de calitate


CONSTRUCÞII DE AUTOSTRÃZI, DRUMURI,AERODROMURI ªI BAZE SPORTIVE

•• ÎÎnnttrreepprriinnddeerrii mmaarrii:: Dimar SRL, Societatea ComercialãLucrãri de Sudurã Linii de Cãi Ferate Sudarec SA;

•• ÎÎnnttrreepprriinnddeerrii mmiijjlloocciiii:: Plastidrum SRL, DipalmaImpex SRL, Solel Boneh International România SRL;

•• ÎÎnnttrreepprriinnddeerrii mmiiccii:: Remix-Rom 2000 SA, Fizic Cons.Invest SRL, ITSC 94 SRL;

•• MMiiccrrooîînnttrreepprriinnddeerrii:: Bam 96 Impex SRL, Starc SRL,Progres Construct SRL.

CONSTRUCÞII DE CLÃDIRI ªI LUCRÃRI DE GENIU•• ÎÎnnttrreepprriinnddeerrii ffooaarrttee mmaarrii:: Electromontaj SA,

Energoconstrucþia SA;•• ÎÎnnttrreepprriinnddeerrii mmaarrii:: ISAF-Societate de Semnalizãri ºi

Automatizãri Feroviare SA, ACMS SA, ARCOM SA;•• ÎÎnnttrreepprriinnddeerrii mmiijjlloocciiii:: Alpine SA, Impact SA,

Comnord SA;•• ÎÎnnttrreepprriinnddeerrii mmiiccii:: Hein România SA, Euroconex SRL,

Strada Lux SRL;•• MMiiccrrooîînnttrreepprriinnddeerrii:: Mivan Kier Joint Venture Limited

Newpark Sucursala Bucureºti, Rostock 2000 SRL, HerveRomânia SRL.

CONSTRUCÞII HIDROTEHNICEªI ALTE LUCRÃRI SPECIALE ÎN CONSTRUCÞII

•• ÎÎnnttrreepprriinnddeerrii ffooaarrttee mmaarrii:: Hidroconstrucþia SA;•• ÎÎnnttrreepprriinnddeerrii mmiijjlloocciiii:: Aqua - Montaj SRL, Tumaco

Impex SRL, Erbaºu Total Construct SA;•• ÎÎnnttrreepprriinnddeerrii mmiiccii:: Unger Steel SRL, Grig Construct

XXI SRL, Fujikura Telecom România SRL;•• MMiiccrrooîînnttrreepprriinnddeerrii:: Gama Construct 2002 SRL,

Panadi Construct SRL, Contacon V.V. SRL.

LUCRÃRI DE FINISARE•• ÎÎnnttrreepprriinnddeerrii mmiijjlloocciiii:: Maxim Construct Art SRL;•• ÎÎnnttrreepprriinnddeerrii mmiiccii:: Cricos Prod Impex SRL, Ag Construct

Company 2002 SRL, Danton Construct SRL;•• MMiiccrrooîînnttrreepprriinnddeerrii:: Grisco Construct SRL, Speranþa

Top 2000 SRL, Delro Consulting SRL.

LUCRÃRI DE INSTALAÞII ELECTRICE•• ÎÎnnttrreepprriinnddeerrii ffooaarrttee mmaarrii:: TIAB SA, Alt Univers

Company 2002 SA;

•• ÎÎnnttrreepprriinnddeerrii mmaarrii:: IMSAT SA;•• ÎÎnnttrreepprriinnddeerrii mmiijjlloocciiii:: Helinick SRL, M.M. Data SRL,

Infcon SA;•• ÎÎnnttrreepprriinnddeerrii mmiiccii:: EGMS Electro Montaj ºi Service SRL,

Flash Trading House SRL, Valer Prod SRL;•• MMiiccrrooîînnttrreepprriinnddeerrii:: Electronics Security System SRL,

Instalco Grup SRL, Commaz Serv SRL.

LUCRÃRI DE INSTALAÞII TEHNICO-SSANITARE•• ÎÎnnttrreepprriinnddeerrii ffooaarrttee mmaarrii:: Saem Energomontaj SA;•• ÎÎnnttrreepprriinnddeerrii mmaarrii:: SOPREX-IMI SA;•• ÎÎnnttrreepprriinnddeerrii mmiijjlloocciiii:: IRIGC Întreprinderea de

Reparaþii ºi Instalaþii Gaze ºi Construcþii Impex SRL,Arcada Construcþii SA, Frigotehnica SA;

•• ÎÎnnttrreepprriinnddeerrii mmiiccii:: AMTEH International SRL, ProsperGaz SRL, Diarom Construct SRL;

•• MMiiccrrooîînnttrreepprriinnddeerrii:: Miriam Exim Com Prod SRL,Maral SRL, Tupal Hp Impex SRL.

LUCRÃRI DE IZOLAÞII, PROTECÞIE ANTICOROSIVÃªI ALTE LUCRÃRI DE INSTALAÞII

•• ÎÎnnttrreepprriinnddeerrii ffooaarrttee mmaarrii:: Rominserv SA;•• ÎÎnnttrreepprriinnddeerrii mmiijjlloocciiii:: Acvatot SRL, Stizo-THI SA;•• ÎÎnnttrreepprriinnddeerrii mmiiccii:: Rabmer Romania SRL, Foton

2000 Self SRL, Infratech SA; •• MMiiccrrooîînnttrreepprriinnddeerrii:: Ker Consult SRL, Gelda Com SRL,

Somatco SRL.

ORGANIZAREA DE ªANTIER, ÎNCHIRIEREAUTILAJELOR DE CONSTRUCÞII ªI DEMOLARE

•• ÎÎnnttrreepprriinnddeerrii mmaarrii:: Apolodor Com Impex SRL;•• ÎÎnnttrreepprriinnddeerrii mmiijjlloocciiii:: Trans Coral Bucureºti 93 SRL,

Bega Utilaje Construcþii SA, Agisfor SRL;•• ÎÎnnttrreepprriinnddeerrii mmiiccii:: Meva România SRL, Conversmin SA,

Emfor Montaj SA;•• MMiiccrrooîînnttrreepprriinnddeerrii:: Bovis Lend Lease Limited Londra

Sucursala Bucureºti, Piro Con Gen SRL, Aldor Construct SRL.

SERVICII PROFESIONALE ªI OUTSOURCING•• ÎÎnnttrreepprriinnddeerrii mmiijjlloocciiii:: Metroul SA, Uti Grup SRL,

Consitrans SRL

Emulaþie… bucureºteanãTOPUL FIRMELOR DE CONSTRUCÞII 2005 DIN MUNICIPIUL BUCUREªTI

ªªii îînn aacceesstt aann,, CCaammeerraa ddee CCoommeerrþþ ººii IInndduussttrriiee aa MMuunniicciippiiuulluuii BBuuccuurreeººttii aa oorrggaanniizzaatt aa XXIIII--aa eeddiiþþiiee aa TTooppuulluuii ffiirrmmeelloorr,,ffeessttiivviittaattee îînn ccaaddrruull ccããrreeiiaa ss--aa ssttaabbiilliitt ccllaassaammeennttuull ffiirrmmeelloorr ººii ss--aauu ddeecceerrnnaatt TTrrooffeeeellee ººii DDiissttiinnccþþiiiillee ddee EExxcceelleennþþãã,, pprree--ccuumm ººii TTrrooffeeeellee CCrreeaattiivviittããþþiiii ppeennttrruu ffiirrmmeellee ddiinn BBuuccuurreeººttii..

CCllaassiiffiiccaarreeaa îînnttrreepprriinnddeerriilloorr ss--aa ffããccuutt ppee 66 ddoommeenniiii,, ppee 55 ggrruuppee ddee mmããrriimmee(( mmiiccrrooîînnttrreepprriinnddeerrii,, îînnttrreepprriinnddeerrii mmiiccii,,îînnttrreepprriinnddeerrii mmiijjlloocciiii,, îînnttrreepprriinnddeerrii mmaarrii ººii îînnttrreepprriinnddeerrii ffooaarrttee mmaarrii)) ººii ppee ttiippuurrii ddee aaccttiivviittããþþii,, ccoonnffoorrmm CCoodd CCAAEENN..

IInnddiiccaattoorriiii ggeenneerraallii uuttiilliizzaaþþii ppeennttrruu ccllaassiiffiiccaarreeaa ffiirrmmeelloorr aauu ffoosstt:: cciiffrraa ddee aaffaacceerrii nneettãã,, pprrooffiittuull ddiinn eexxppllooaattaarree,, rraattaapprrooffiittuulluuii ccuurreenntt,, eeffiicciieennþþaa uuttiilliizzããrriiii rreessuurrsseelloorr uummaannee,, eeffoorrttuull ddee ddeezzvvoollttaarree,, eeffiicciieennþþaa uuttiilliizzããrriiii ccaappiittaalluulluuii aannggaajjaatt..PPeennttrruu ssoocciieettããþþiillee ccoommeerrcciiaallee ccaarree aauu iimmpplleemmeennttaatt uunn ssiisstteemm ddee mmaannaaggeemmeenntt aall ccaalliittããþþiiii,, cceerrttiiffiiccaatt ddee uunn oorrggaanniissmm ddeecceerrttiiffiiccaarree,, ss--aauu aaccoorrddaatt pprriimmee ddee 1100%% llaa ppuunnccttaajjuull ttoottaall,, ccaa ººii ppeennttrruu pprroodduucceerreeaa ººii//ssaauu uuttiilliizzaarreeaa ddee pprroodduussee ccuu cceerr--ttiiffiiccaattee ddee aatteessttaarree aa ccoonnffoorrmmiittããþþiiii,, ppuurrttããttooaarree aa mmaarrccaajjeelloorr CCSS ººii//ssaauu CCEE..

DDiinn CCoommiissiiaa ddee vvaalliiddaarree aa ccllaassaammeenntteelloorr ppee ddoommeenniiuull ccoonnssttrruuccþþiiii,, aa ffããccuutt ppaarrttee ººii ººeeffuull ddeeppaarrttaammeennttuulluuii tteehhnniicc ddiinnccaaddrruull EExxeeccuuttiivvuulluuii AARRAACCOO,, ccaarree aa ppaarrttiicciippaatt ddiirreecctt ººii llaa ddeecceerrnnaarreeaa ddiissttiinnccþþiiiilloorr ppeennttrruu ssoocciieettããþþiillee ddee ccoonnssttrruuccþþiiii..

PPuubblliiccâânndd TTooppuull ffiirrmmeelloorr ddiinn mmuunniicciippiiuull BBuuccuurreeººttii ssttaabbiilliitt llaa ggrruuppaa ddee ccoonnssttrruuccþþiiii,, ssppeerrããmm ccãã eell vvaa ssttiimmuullaa ººii mmaaiimmuulltt aaccttiivviittaatteeaa ddiinn aacceesstt sseeccttoorr ddee bbaazzãã aall eeccoonnoommiieeii rroommâânneeººttii..


Noi valenþe ºi oportunitãþiale metalului

Forþã ºi flexibilitate – sunt lucruride care au nevoie pieþele în continuãschimbare. Secretul forþei Ruukki stãîn personalul calificat ºi în resurseleproprii de materie primã. De aseme-nea, Ruukki dispune de o reþea vastãde subcontractanþi. Specialistã îndomeniul metalelor, datoritã vasteiexperienþe acumulate de-a lungultimpului, compania finlandezã Ruukkise mândreºte cu puterea de a identi-fica, corect ºi la timp, nevoile clien-þilor sãi ºi de a furniza soluþii dintrecele mai performante.

Ruukki îºi poate asuma o responsa-bilitate din ce în ce mai mare îndezvoltarea, proiectarea ºi imple-mentarea serviciilor. Dovadã stauinvestiþiile fãcute de Ruukki înnumeroasele soluþii oferite. Factoriicare determinã ºi direcþioneazã dez-voltarea produselor, a serviciilor ºisferei de furnizare sunt exigenþele ºinevoile clienþilor. Dorinþa de a facelucrurile bine ºi experienþa îndelun-gatã în domeniu, împletite cu respon-sabilitatea ºi angajamentul faþã declienþi, sunt doar câteva dintre multelevalori ale companiei.

Achiziþiile ºi restructurãrile din2004-2005 sunt legate de implemen-tarea noii strategii de lucru. De exemplu,în domeniul construcþiilor, Ruukki ºi-amãrit valoarea acþiunilor la PolishMetaplast pânã la 99,8% în iunie 2005.În urma tranzacþiei, Ruukki a devenitunul dintre principalii furnizori depanouri sandwich cu vatã mineralã dinEuropa. Pe de altã parte, aceastã opera-þie a consolidat serviciile ºi capacitateade furnizare Ruukki, în special îndomeniul construcþiilor comerciale dinzone strategice din punct de vederecomercial: Europa Centralã ºi de Est,þãrile baltice ºi Rusia.

MORE WITH METALSPromisiunea brandului se concre-

tizeazã în formularea sloganului:Ruukki – more with metals.

Ruukki înseamnã mai mult decâtfoste branduri corporative sau de pro-dus puse la un loc. Înseamnã mai multdecât suma pãrþilor care îl compun.Ruukki nu este doar un simplu pro-ducãtor de metale ºi furnizor demateriale. Compania îºi propune sãreprezinte pentru clienþii sãi o punte

de legãturã mult mai puternicã întoate etapele dezvoltãrii unei afaceri,de la cea de planificare pânã la ceade furnizare. Promisiunea Ruukkiexprimã angajamentul ºi atitudineacompaniei, aceasta cãutând sã-ºicâºtige un rol nou în rândul clienþilor sãi.În mare, noua viziune a companiei sedefineºte prin dorinþa de a provocautilitatea materialelor, de a transformaknow-how-ul acumulat în soluþii con-crete ºi de a lucra în strânsã colabo-rare cu clientul.

PARTENERIAT DE ÎNCREDEREExpert în materiale din metal,

Ruukki este un partener de încrederepentru clienþi, indiferent de etapaproiectului ºi faza execuþiei. Furnizãmsprijin în planificare, materiale pe bazãde metal, componente, sisteme ºi soluþiiºi ne asumãm responsabilitatea totalãpentru livrarea acestora la timp. Gamalargã de produse disponibile ºi reþeauaextinsã de colaboratori fac din noi unpartener ideal, indiferent de comple-xitatea proiectului.

PROVOCAREACentrul Kamppi se ridicã în

mijlocul celei mai aglomerate zonedin Helsinki, în Finlanda. Din punctde vedere logistic, acesta a fost unuldintre cele mai provocatoare proiecteiniþiate vreodatã în Finlanda. Deoarecematerialele ºi componentele trebuiausã ajungã la timp, aproape la minut,nu era permisã nici o eroare în nici ofazã a procesului de livrare.

Centrul a fost proiectat sã fie solidºi viguros ºi, în acelaºi t imp, sãaibã un aer de modernitate ºi dedeschidere. Centrul comercial uriaº ºistaþia de autobuz sub nivelul strãzii,cu mii de oameni care trec prin zonãzilnic, au prezentat un set unic deprovocãri pentru structurile con-strucþiei, cât ºi pentru materiale.

ÎÎnn pprreezzeenntt,, RRuuuukkkkii îîººii ccoonnssoolliiddeeaazzãã ssttaattuuttuull ddee ffuurrnniizzoorr ddee ssoolluuþþiiii îînn iinndduussttrriiaa ccoonnssttrruuccþþiiiilloorr cciivviillee ººii iinndduussttrriiaalleeººii îînn cceeaa aa ccoonnssttrruuccþþiiiilloorr ddee mmaaººiinnii.. PPiiaaþþaa pprriinncciippaallãã eessttee rreepprreezzeennttaattãã ddee þþããrriillee nnoorrddiiccee,, bbaallttiiccee ººii zzoonnaa EEuurrooppeeiiCCeennttrraallee ººii ddee EEsstt..

RRuuuukkkkii ººii--aa sscchhiimmbbaatt ssttrraatteeggiiaa ddee aaccttiivviittaattee îînn ttooaammnnaa aannuulluuii 22000033.. AAssttffeell,, ccoommppaanniiaa ddeevviinnee,, ddiinn ssiimmpplluupprroodduuccããttoorr ddee mmaatteerriiaallee ttrraaddiiþþiioonnaallee ddiinn ooþþeell,, ffuurrnniizzoorr ddee ccoommppoonneennttee,, ssiisstteemmee ººii pprroodduussee llaa cchheeiiee ppee bbaazzãã ddeemmeettaall ppeennttrruu ddoommeenniiuull ccoonnssttrruuccþþiiiilloorr ººii cceell iinnggiinneerreesscc.. CCoommppaanniiaa aa ffuunnccþþiioonnaatt îînn ttrreeccuutt ssuubb mmaaii mmuullttee bbrraanndduurriiccoorrppoorraattiivvee ssaauu ddee pprroodduuss:: RRaannnniillaa,, GGaasseellll,, RRaauuttaarruuuukkkkii,, FFuunnddiiaa ººii AAssvvaa.. ÎÎnn pprreezzeenntt,, RRuuuukkkkii ººii--aa rreeuunniitt ttooaattãã eexxppeerrttiizzaassuubb uunn bbrraanndd uunniicc ppee ppiiaaþþãã.. AAlliinniieerreeaa ssuubb uunn ssiinngguurr bbrraanndd aassiigguurrãã eeffiicciieennþþãã ssppoorriittãã îînn rreellaaþþiiiillee ccoommppaanniieeii ccuuddiivveerrsseellee sseeggmmeennttee ddee cclliieennþþii..


SOLUÞIALivrãrile directe fãcute de Ruukki,

precum ºi cele fãcute prin inter-mediul clienþilor ºi partenerilor aucuprins materiale bazate integral peexpertiza Ruukki în metale – structuriºi componente, de la fundaþie ºi pânãla faþade, de la structuri de încadrarepânã la soluþii de interior. Reþeauaextinsã de fabrici ºi centre service agarantat livrarea în timp util a tuturormaterialelor. Am executat, de asemenea,o parte a lucrãrilor de montaj.

Materialele livrate de Ruukki auinclus:

profile ºi panouri din aluminiu;sisteme de placare;stâlpi de rezistenþã din oþel;bare, foi ºi tuburi realizate din oþel inoxidabil;foi, bare, grinzi, tuburi ºi stâlpi, toate din oþel;sisteme de pereþi exteriori.

REZULTATE ªI BENEFICIIClienþii au putut lucra cu un sin-

gur furnizor, un furnizor de încrederecare avea suficiente resurse ºi puteaface faþã, eficient, atât detaliilorminore, cât ºi proiectelor de anver-gurã, de fiecare datã. Acest lucru aoptimizat considerabil resurseleclienþilor, a ajutat finalizarea rapidã aproiectului de proporþii atât de mari ºia furnizat structuri sigure ºi durabilepentru cel mai important centru comer-cial al Finlandei.

Dupã f inalizare, Kamppi vacuprinde un centru comercial, staþiede autobuz, apartamente reziden-þiale, restaurante ºi conexiuni subte-rane cu locuri importante, ca deexemplu cu una dintre cele maiaglomerate staþii de metrou dinHelsinki. Lucrãrile sunt în plinãdesfãºurare, centrul urmând a fi inau-gurat în vara anului 2006.

LUCRURI PE CARE NU LE CUNOªTEAÞIDESPRE RUUKKI

Viteza medie de montaj a sis-temului de acoperiº Ruukki esteextrem de mare. Un acoperiº de1.400 m2 poate fi montat într-o sin-gurã noapte. Atât aceastã soluþie, câtºi altele pe bazã de metale au fostexemplificate în urmãtoarele cazuri:Heathrow, Gatwick ºi aeroportul dinMoscova.

Teatrul Carré din Amsterdam afost la un pas de a se dãrâma. SoluþiileRuukki au prevenit cu maximã efi-cienþã acest lucru: structura de rezis-tenþã Ruukki a înlocuit vechii stâlpi delemn care susþineau teatrul. În ciudaspaþiului de muncã foarte strâmt,Ruukki a reuºit sã finalizeze lucrãrileîn doar jumãtate din timpul normalalocat pentru proiecte similare ºi reali-zate cu materiale alternative.

Din punctul de vedere al tehniciide inginerie, Ruukki poate asamblasisteme complete. Pe lângã cabineseparate, Ruukki poate furniza maºinimobile gata fabricate, protejând înacest fel clãdirea ºi monitorizând per-manent lucrãrile.

În urma contractului cu MarinaRolls-Royce, Ruukki devine furni-zorul strategic al uneia dintre celemai importante companii din lume,specializatã în design ºi în produ-cerea de componente navale pentruindustria internaþionalã. Printre altele,Ruukki furnizeazã componente pentruvase de aprovizionare.

Unul dintre conceptele esenþialeRuukki a fost aplicat într-un demersrecent de construcþie industrialã, undeproiectul special a fost finalizat înnumai câteva luni în ciuda condiþiilormeteorologice neprielnice din timpul

iernii. Montajul fãrã probleme ºi timpulfoarte scurt de execuþie s-au datoratknow-how-ului companiei ºi calitãþiideosebite a sistemelor de structurã ºide placare folosite.

Ruukki furnizeazã componente pebazã de metale, sisteme complete ºiproduse la cheie pentru industriaconstrucþiilor civile ºi industriale ºi aconstrucþiilor de maºini. Companiaoferã o gamã variatã de soluþii ºi pro-duse pe bazã de metal. Ruukki îºidesfãºoarã activitatea în 22 de þãri ºiare un numãr de 11.000 de angajaþi.Vânzãrile Ruukki însumeazã 3,6 miliardede euro. Acþiunile Ruukki sunt cotatela Bursa din Helsinki (CorporaþiaRautaruukki: RTRKS).

Informaþii suplimentare la:Ruukki România,Tel.: 021/318.94.77www.ruukki.com.


Firma ISOPAN ºi-a început activi-tatea, în 1996, cu distribuþia depanouri termoizolante tip sandwich,realizate din douã foi de tablã vopsitãîn toatã gama RAL ºi miez izolant depoliuretan sau vatã mineralã, tablãcutatã, casete de tablã, accesorii deprindere, tablã tip þiglã.

Distribuþia acestor materiale pepiaþa româneascã a fost înlesnitã decompania germanã FILIPPI GmbH,din al cãrei grup facem parte, ºi careeste distribuitor în Germania alfirmelor FISHER, PAB STRASBOURGGRUP ARCELOR, ISOPAN SpaITALIA.

Noul concept de hale industrialecu panouri termoizolante sau cu sis-tem casetat a penetrat cu succes zonaconstrucþiilor industriale, întrucât sepreteazã foarte bine pe orice fel destructurã: de beton armat, structurãmetalicã clasicã, structurã uºoarã –europrofile, structurã de lemn.

În funcþie de zona geograficã(încãrcãrile date de vânt, zãpadã,efectele vibraþiilor asupra clãdirilorsau a pãrþilor de clãdire etc.), înfuncþie de teren ºi de destinaþiaobiectivului ce urmeazã a fi construit,în funcþie de clasa de combustibilitatepe care trebuie sã o îndeplineascãºi de coeficienþii termici ceruþi, sestabileºte tipul de închidere, carepoate fi: pentru pereþi – panouri ter-moizolante, cu poliuretan sau vatãmineralã, sau sistemul casetã detablã/vatã mineralã/tablã cutatã, iarpentru acoperiº – panouri ter-moizolante, cu poliuretan sau cuvatã, sau sistemul tablã cutatã/vatãmineralã/membranã hidroizolantã,dacã este panta micã, dupã care sestabileºte tipul de structurã.

Aceste sisteme de închideri sepreteazã, aºadar, pe orice fel de struc-turã, întrucât au o staticã foarte bunãºi, chiar dacã structura are deficienþede montaj, panourile pot fi aliniate

orizontal ºi vertical prin montareaprofilelor zincate orizontale tip C sau Z,care servesc ca pane ºi rigle metalicede susþinere.

Dimensionarea corespunzãtoare aelementelor de susþinere ale pano-urilor sau tablelor cutate, când sefoloseºte sistemul casetat, atât subaspectul caracteristicilor geometriceale secþiunii elementelor de susþinere,cât ºi al distanþei de amplasare aleacestora în direcþie orizontalã ºi verti-calã, satisface cerinþele de rezistenþã,stabilitate ºi deformabilitate ale struc-turii proprii de susþinere.

Construirea de hale industriale înacest nou concept tehnologic, cupanouri termoizolante sau sistemecasetate, a dat naºtere altei necesitãþi –aacccceessoorriiiillee mmeettaalliiccee,, rreessppeeccttiivv ppiieesseelleeddee ffiinniissaajj,, pprrooffiilleellee zziinnccaattee..

Venind în întâmpinarea acestor cerinþe,s-au achiziþionat douã linii tehnolo-gice de ultimã generaþie din Germania

Noul concept tehnologicde realizare a halelor industriale

MMiirreellaa TTUUDDOORRAACCHHEE –– ddiirreeccttoorr ggeenneerraall

CCoonncceepptteellee tteehhnnoollooggiiccee mmooddeerrnnee ddee rreeaalliizzaarree aa hhaalleelloorr iinndduussttrriiaallee aauu dduuss llaa aappaarriiþþiiaa ppee ppiiaaþþaa rroommâânneeaassccãã aa uunneeiillaarrggii ooffeerrttee ddee ppaannoouurrii tteerrmmooiizzoollaannttee ttiipp ssaannddwwiicchh ssaauu ttiipp ccaasseettãã ººii ttaabbllãã ccuuttaattãã ccuu iinntteerriioorr iizzoollaanntt,, pprrooffiillee mmeettaalliiccee,,mmaatteerriiaallee ccuu ccaarree ffiirrmmaa IISSOOPPAANN ss--aa iimmppuuss ppâânnãã aaccuumm ppee ppiiaaþþãã.. AAssttffeell,, nnuummeellee IISSOOPPAANN aa ddeevveenniitt oo mmaarrccãã ppeennttrruuhhaalleellee iinndduussttrriiaallee rreeaalliizzaattee ccuu aacceessttee mmaatteerriiaallee..


cu douã AABBKKAANNTT--uurrii computerizate,unul de 6,00 m lungime pentru pro-ducþia de accesorii metalice (coame,colþare, glafuri, piese de mascare, descurgere) ºi unul de 8,00 m lungime,pe care se realizeazã profile zincate(profile Z, C, care servesc ca pane ºirigle metalice).

Astfel, ISOPAN a devenit unuldintre marii furnizori de produsemetalice pentru hale industriale,birouri, spaþii comerciale, sãli desport, bazine de înot, acoperiºuri etc.

În plus, începând de anul acesta,firma noastrã a devenit unic dis-tribuitor în România al companiei

germane ESSMANN GmbH în ceeace priveºte toatã gama de lumina-toare, trape de aerisire, trape de fum,elemente de drenare pentru acope-riºurile tip terasã, întregind astfel ofertapentru închideri.

Produsele furnizate de ISOPANsunt concepute sã satisfacã, simultan,6 cerinþe esenþiale privind calitatea înconstrucþii: protecþie la foc, protecþietermicã, acusticã, antiseismicã, rezis-tenþã ridicatã la factorii agresivi demediu, etanºeitate la apã ºi aer asigu-ratã prin sistemul de îmbinare.

Avantajele închiderilor cu panouritermoizolante, sisteme casetate sunturmãtoarele:

un montaj rapid;sunt demontabile, toate fixãrile

fãcându-se cu ºuruburi;greutatea proprie a clãdirii este

redusã comparativ cu soluþiiletradiþionale;

gama variatã de profile ºi culoriîn care se pot produce permite jocuriarhitecturale deosebite;

pot fi folosite ºi la renovareahalelor dezafectate.

Pentru a pune în practicã proiectede referinþã, vã stãm la dispoziþie cupropuneri, soluþii tehnice ºi asistenþãla montaj, bazate pe o experienþã deaproape 9 ani, f i ind permanentdeschiºi colaborãrii cu proiectanþii,beneficiarii ºi constructori.


Ca o noutate, la capitolul PPaannoouurriicceelluullaarree ddiinn ppoolliiccaarrbboonnaatt, anul acesta amlansat ppaannoouurriillee cceelluullaarree ddiinn ppoolliiccaarrbboonnaattccuuttaattee –– THERMOGRECA 1000 G16.Acestea reprezintã soluþia idealã pentru crearea de benziluminatoare în planul acoperiºurilor realizate din panourisandwich sau panouri cutate. Profilul THERMOGRECA1000 G16 este o placã celularã cutatã, cu grosimea de 16 mm,lãþimea de 1000 mm ºi lungimea la cerere. Suprafaþa desuprapunere a urechilor este între 24 ºi 45 mm, în funcþiede tipul panoului sandwich.

Avantajele acestor panouri cutate, faþã de cele din fibrãde sticlã, sunt urmãtoarele:

au o bunã termoizolaþie K=1,8 Kcal/m2h 0C, avândstructura celularã ºi capetele termosudate;

fiind tratate împotriva razelor UV, au o rezistenþãsuperioarã la factorii de mediu (intemperii) ºi la impact (suntpractic incasabile), iar aspectul lor este menþinut în timp.

Mereu la dispoziþia dvs.!

RRiittaa DDAAUUBBNNEERR –– ddiirreeccttoorr mmaarrkkeettiinngg

Înfiinþatã în 1994, compania BIGIMPEX din Baia Marecomercializeazã urmãtoarele produse:

panouri celulare din policarbonat:- plane - Barlo SPC produse de concernul Quinn Plastic

(Belgia) ºi Daulux, produse de Polyu (Italia);- panouri celulare cutate din policarbonat –

Thermogreca;- panouri celulare ondulate din policarbonat –

Thermonda;- panouri modulare tip Lamba ºi Uluc;

- sisteme autoportante pentru acoperiri ºi închideri cupanouri;

- cupolete Thermoformate din policarbonat celular.cãrãmizi din policarbonat cu sistem clipsare tip Lego;lambriuri din PVC pentru exterior;siding-uri din PVC pentru exterior;glafuri din PVC pentru interior;materiale plastice pentru producþie publicitarã: PMMA,

PETG, GPPS; luminatoare pentru hale industriale – fixe sau cu trape.

Noile produse promovate de firmã sunt lluummiinnaattooaarreellee pentruhale ffiixxee sau cu ttrraappee mmoobbiillee. Aceste structuri sunt proiectate ºiexecutate în România. Avantajul acestora este cã se con-fecþioneazã la cerere, în funcþie de dimensiunea ºi specificulgolului. LLuummiinnaattooaarreellee pprreevvããzzuuttee ccuu ttrraappee mmoobbiillee pot avea rolulde ventilaþie ºi/sau evacuare a fumului. Trapele pot fi echipatecu senzori de fum ºi temperaturã pentru a se deschide, respectivde vânt ºi precipitaþii pentru a se închide.

Lucrãri de referinþã ca executanþi: Luminatoare la Piaþa TimpuriNoi Bucureºti, Halele Geiger Târgu Mureº, Luminatoare cutrape la Hala de producþie Ion Art Glass – ªelimbãr.


Mai multe informaþii puteþi obþine la www.bigimpex.ro, e-mail: [email protected] sau tel./fax: 0262-215.673, 215.679.

LLaammbbrriiuurriillee ppeennttrruu eexxtteerriioorr au protecþie UV ºi seîncadreazã în clasa de foc M1. Au o structurã celu-larã din PVC alb ºi un sistem de asamblare uºor ºieficient. Greutatea scãzutã, precum ºi gama de acce-sorii pentru montaj permit montajul rapid ºi estetic alacestora.

SSiisstteemmuull ddee ssiiddiinngg--uurrii ““EEccoowwaallll”” conferã pereþilorexteriori, pe de-o parte, o bunã protecþie la factoriide mediu – ploaie, intemperii – pe de altã parte, unaspect modern. Acestea sunt confecþionate dintr-unstrat compact din PVC de culoare crem, care îºimenþine forma ºi culoarea în timp.

LLaammbbrriiuurriillee ddiinn PPVVCC ppeennttrruu iinntteerriioorr sunt disponi-bile într-o gamã variatã de culori noi. Nuanþele suntmoderne, conferind un look deosebit porþiuniloracoperite cu ele. Se pot utiliza ºi în mediu umed –bãi, bucãtãrii – fiind rezistente la umiditate ºi uºorde întreþinut. Se potrivesc atât pentru amenajareaspaþiilor de locuit, cât ºi a spaþiilor comerciale ºiadministrative.

GGllaaffuurriillee ppeennttrruu iinntteerriioorr ddiinn PPVVCC sunt reco-mandate pentru a conferi un aspect modern spaþiuluide sub ferestre, fie la construcþiile noi, fie la celerenovate. Sunt confecþionate din PVC cu finisaj alb,imitaþie de marmurã, fag sau stejar auriu. Se comportãbine în timp ºi sunt uºor de întreþinut; nu sezgârie uºor ºi rezistã la variaþii de temperaturã ºila umiditate.


Actualizarea Legii 10/1995privind calitatea în construcþii

PROPUNERIddrr aarrhh.. GGhheeoorrgghhee PPOOLLIIZZUU

Afost mai întâi Legea 50/1991 privindautorizarea executãrii construcþiilor,care cuprindea ºi unele mãsuri pentrurealizarea locuinþelor. Aceasta insti-tuie certificatul de urbanism ca act deautoritate al administraþiei locale înprocesul de autorizare a executãriiconstrucþiilor în limitele unor docu-mente urbanistice aprobate. În aceeaºiperioadã au fost aprobate normativeleP100-91, respectiv P100-92 privindproiectarea antiseismicã a princi-palelor tipuri comune de clãdiri.

S-a promovat apoi OrdonanþaGuvernului nr 2/1994, care reprezintãprima formã a textului ce va deveni, cuminime modificãri, Legea nr.10/1995privind calitatea în construcþii.

Legea este organizatã pe cincicapitole: Dispoziþii generale (I), Sistemulcalitãþii în construcþii (II), Obligaþii ºirãspunderi (III), Sancþiuni (IV) ºi Dispo-ziþii finale ºi tranzitorii (V).

În primul capitol, se precizeazãcã, prin lege, se instituie sistemul cali-tãþii în construcþii. Se excepteazã dela prevederile legii unele tipuri declãdiri din mediul rural ºi se nomina-lizeazã, într-o enumerare modificatãfaþã de Directiva 89/106 CEE, celeºase cerinþe esenþiale.

În al doilea capitol, sunt prezen-tate componentele sistemului calitãþiiîn construcþii definit ca „ansamblulde structuri organizatorice, responsa-bilitãþi, regulamente, proceduri ºimijloace care concurã la realizareacalitãþii construcþiilor în toate etapelede concepere, realizare, exploatare ºipostutilizare a acestora”.

Capitolul trei prezintã obligaþiile ºirãspunderile factorilor implicaþi, adicãale investitorilor, proiectanþilor, exe-cutanþilor, specialiºtilor verificatori deproiecte, ale responsabililor tehnici cuexecuþia ºi ale experþilor tehnici ates-taþi, ale proprietarilor construcþiilor,

ale administratorilor ºi utilizatorilorconstrucþiilor. De asemenea, suntincluse obligaþiile ºi rãspunderileInspectoratului de Stat în Construcþii,lucrãri publice, urbanism ºi amena-jarea teritoriului. Din pãcate, nu aufost cuprinse în lege obligaþiile ºirãspunderile producãtorilor de materialeºi elemente de construcþii.

În capitolul al patrulea, sunt pre-vãzute sancþiuni pentru infracþiunileºi contravenþiile aplicate celor care seabat de la prevederile legii, care potajunge la închisoare de la 5 la 10 ani.

În cadrul capitolului al cincilea, seprevede cã regulamentele ºi proce-durile pentru clasificarea construcþi-ilor în categorii de importanþã ºicomponentele calitãþii se aprobã prinhotãrâri ale Guvernului; se precizeazã,totodatã, faptul cã autorizaþia de con-struire se elibereazã numai pentruproiecte verificate ºi se instituie o taxãpentru cheltuielile necesare elaborãriireglementãrilor tehnice ºi pentruinspecþia statului pentru controlulcalitãþii la un cuantum de 0,70% dincheltuielile pentru proiectarea ºirealizarea, modernizarea, modifi-carea, transformarea, consolidarea ºirepararea construcþiilor.

Aºa cum rezultã ºi din aceastãprezentare pe scurt a conþinutuluilegii, s-a încercat preluarea prevede-rilor din Directiva nr.89/106 CEEprivind produsele pentru construcþiicare, în cadrul noii abordãri, vorbeºtepentru prima oarã despre cele ºasecerinþe considerate ca exigenþe deperformanþã ce trebuie avute învedere în procesul de proiectare ºiexecuþie pentru obþinerea unor con-strucþii ºi clãdiri de calitate corespun-zãtoare pentru o utilizare definitã.

Textul proiectului de lege a fostelaborat de specialiºti ai MinisteruluiLucrãrilor Publice ºi Amenajãrii

Teritoriului din acea vreme, cu o largãcolaborare din partea asociaþiilor pro-fesionale ºi a personalitãþilor dinmediul universitar.

Proiectul legii a fost dezbãtut încomisia de specialitate a Senatului totanul 1994 ºi în ianuarie 1995, fiindpublicat în Monitorul Oficial nr. 12din 24 ianuarie 1995. Spre satisfacþiaelaboratorilor ºi folosul constructo-rilor, legea s-a dovedit bine croitã ºi,împreunã cu ansamblul de reglemen-tãri ºi proceduri care constituie sis-temul calitãþii în construcþii, aprobateprin hotãrâre de Guvern, a fost bineprimitã ºi uºor de aplicat

O dovadã a acestei afirmaþii esteºi faptul cã, în cei zece ani de apli-care, legea a fost practic nemodificatã(cu excepþia creºterii cuantumuluiunor sancþiuni ºi schimbarea subor-donãrii Inspectoratului de Stat înConstrucþii).

Reanalizând legea acum, în perspec-tiva integrãrii þãrii noastre în UniuneaEuropeanã, devine evidentã necesi-tatea unor completãri ºi modificãri.Propuneri în acest sens au fost trimisede diverºi elaboratori MinisteruluiConstrucþiilor, Transporturilor ºi Turis-mului sau au fost publicate în presade specialitate pentru a fi cunoscuteºi analizate de cei interesaþi. Din acestpunct de vedere, perioada de timp pecare o traversãm reprezintã, probabil,cel mai bun – ºi, poate, ultim momentpentru actualizarea legii prin com-pletãri ºi modificãri care au reieºit caoportune dupã zece ani de aplicare.

În cele ce urmeazã, mã voi limitala propunerile de modificare ºi com-pletare elaborate, în urma unei analizeinterne, de Patronatul Societãþilor dinConstrucþii.

Observaþiile au fost transmise minis-terului cu scrisoarea E 413/3.10.2005.

LLeeggeeaa nnrr..1100//11999955 pprriivviinndd ccaalliittaatteeaa îînn ccoonnssttrruuccþþiiii aa rreepprreezzeennttaatt ººii rreepprreezziinnttãã,, îînnccãã,, uunnaa ddiinnttrree pprriinncciippaalleellee rreeggllee--mmeennttããrrii îînn ccoonnssttrruuccþþiiii ddiinn þþaarraa nnooaassttrrãã.. NNeecceessiittaatteeaa eeii aa ddeevveenniitt eevviiddeennttãã dduuppãã 11998899,, ooddaattãã ccuu iieeººiirreeaa ddiinn vvaallaabbiilliittaatteeaa LLeeggiiii nnrr..88//11997777 pprriivviinndd aassiigguurraarreeaa dduurraabbiilliittããþþiiii,, ssiigguurraannþþeeii îînn eexxppllooaattaarree,, ffuunnccþþiioonnaalliittããþþiiii ººii ccaalliittããþþiiii ccoonnssttrruuccþþiiiilloorr..AAcceeaassttãã lleeggee,, aappããrruuttãã dduuppãã ccuuttrreemmuurruull ddiinn mmaarrttiiee 11997777,, aattrriibbuuiiaa rreessppoonnssaabbiilliittããþþii mmiinniisstteerreelloorr ººii ssffaattuurriilloorr ppooppuullaarreebbeenneeffiicciiaarree aallee ccoonnssttrruuccþþiiiilloorr ººii iinnssppeeccttoorraatteelloorr ddee ssttaatt îînn ccoonnssttrruuccþþiiii,, iinnssttiittuuþþiiii ccaarree,, îînn uurrmmaa nnooiilloorr ccoonnddiiþþiiii ppoolliittiiccee nnuummaaii aavveeaauu aassttffeell ddee aattrriibbuuþþiiii..

ÎÎnn ccoonnsseecciinnþþãã,, aa ddeevveenniitt nneecceessaarrãã oo nnoouuãã lleeggee ccaarree ssãã iinnssttiittuuiiee ppee bbaazzee mmooddeerrnnee ssiisstteemmuull ccaalliittããþþiiii îînn ccoonnssttrruuccþþiiii,,îîmmppiieeddiiccâânndd aabbuuzzuurriillee îînn pprriivviinnþþaa mmoodduulluuii îînn ccaarree ssee ccoonnssttrruuiieeººttee îînn þþaarraa nnooaassttrrãã îînncceerrccaattãã ppeerriiooddiicc ddee sseevveerree sseeiissmmee..



Publicându-le acum ºi în RevistaConstrucþiilor, urmãrim nu atât asusþine infailibilitatea observaþiilor,cât, mai ales, sã subliniem puncte ºitexte din lege care considerãm cã tre-buie analizate cu atenþie ºi, probabil,reformulate.

Propunerile noastre de modificareºi completare a legii sunt puþine, însãimportante, constituind încã odovadã a calitãþii textului iniþial ºiarhitecturii generale a legii.

Propunerile urmãresc sã corecteze:mai multe redactãri preluate

diferit în primele articole ale legii faþãde restul textului ºi redefinirea celorºase cerinþe esenþiale;

omisiunea pe care o considerimportantã privind responsabilitãþileproducãtorilor ºi ale furnizorilor demateriale de construcþii;

supravegherea minimã necesarãpentru construcþiile care se executã înmediul rural, ameliorând prevederilecuprinse în articolul 2 al legii;

unele deficienþe de redactare ºinevoi de precizare.

În prima categorie, se înscriepropunerea de a înlocui cuvântul exi-genþã, considerat ca fiind preluatnemodificat din limba francezã, prinechivalentul sãu românesc cceerriinnþþããla literele (1) ºi (2) ale articolului 1.Totodatã, þinând seama cã în practicãeste dificil ºi oneros sã se împiediceîmbãtrânirea construcþiilor, propu-nem completarea articolului 1 dinlege, precizând cã ppeerrffoorrmmaannþþeellee ddeeccoommppoorrttaarree îînn eexxppllooaattaarree ttrreebbuuiiee ssaattiiss--ffããccuuttee ppee dduurraattaa ddee ffuunnccþþiioonnaarree aaccttiivvããaa ccoonnssttrruuccþþiiiilloorr,, ccoorreessppuunnzzããttoorr ddiivveerr--sseelloorr ffuunnccþþiiuunnii ccee ssee ppoott sscchhiimmbbaa îînnttiimmpp ººii cceerriinnþþeelloorr uuttiilliizzaattoorriilloorr ssaauuccoolleeccttiivviittããþþiilloorr..

Este necesarã, de asemenea,ordonarea cerinþelor esenþiale ca înDirectiva 89/106 CEE. Aceastaînseamnã intervenþia la art. 5 dinlege, inserând cerinþele astfel:

11.. RReezziisstteennþþaa mmeeccaanniiccãã ººii ssttaabbiilliittaatteeaa;;22.. SSeeccuurriittaatteeaa llaa iinncceennddiiuu;;33.. IIggiieennaa,, ssããnnããttaatteeaa ººii mmeeddiiuull

îînnccoonnjjuurrããttoorr;;44.. SSiigguurraannþþaa îînn eexxppllooaattaarree;;55.. PPrrootteeccþþiiaa îîmmppoottrriivvaa zzggoommoottuulluuii;;66.. EEccoonnoommiiaa ddee eenneerrggiiee ººii iizzoollaarreeaa

tteerrmmiiccãã..În aceastã nouã ordonare a cerin-

þelor remarc:numerotarea de la 11 la 66, în loc

de aa – ff;siguranþa la foc (cc) devine secu-

ritatea la incendiu (22);protecþia împotriva zgomotului

(ff) devine (55);izolaþia hidrofugã se separã de

izolaþia termicã, cumulându-se lasiguranþa în exploatare;

izolaþia termicã devine (66) în locde (ee).

În a doua categorie, propunereanoastrã urmãreºte eliminarea uneicarenþe importante a legii, carenþãcare s-a menþinut începând cu Ordo-nanþa nr. 2/1994 ºi în textul legii din1995. Este vorba despre obligaþiile ºirãspunderile fabricanþilor ºi furnizo-rilor de produse.

Completarea este importantã ºi înconsonanþã cu prevederile Legii 608/2001privind evaluarea conformitãþii produ-selor, completatã în anul 2003 ºiHotãrârea de Guvern nr. 622/2004,care stabileºte condiþiile de intro-ducere pe piaþã a produselor pentruconstrucþii, completatã prin HG 796/2005.

Eliminarea carenþei se poate faceintroducând dupã secþiunea 3 dincapitolul III – Obligaþii ºi rãspunderi,a unei sseeccþþiiuunnii nnooii 33aa,, referitoare laoobblliiggaaþþiiii ººii rrããssppuunnddeerrii ppeennttrruu ffuurrnnii--zzoorriiii ddee pprroodduussee ppeennttrruu ccoonnssttrruuccþþiiiissaauu rreepprreezzeennttaannþþiiii aauuttoorriizzaaþþii aaii aacceess--ttoorraa,, ccuu tteexxttuull::

„„AArrtt…… FFuurrnniizzoorriiii ddee pprroodduussee ppeennttrruuccoonnssttrruuccþþiiii ssaauu rreepprreezzeennttaannþþiiii aauuttoorrii--zzaaþþii aaii aacceessttoorraa aauu uurrmmããttooaarreellee oobbllii--ggaaþþiiii pprriinncciippaallee::

((11)) SSãã rreeaalliizzeezzee ssiisstteemmuull pprroopprriiuuddee mmaannaaggeemmeenntt aall ccaalliittããþþiiii ººii ssããiimmpplleemmeenntteezzee aacceesstt ssiisstteemm llaa ttooaatteenniivveelluurriillee ddee pprroodduuccþþiiee,, aassiigguurrâânnddccãã pprroodduusseellee aauu aassttffeell ddee nnoouuttããþþii ddeeccaalliittaattee,, îînnccââtt ccoonnssttrruuccþþiiiillee îînn ccaarreeuurrmmeeaazzãã aa ffii îînnccoorrppoorraattee,, aassaammbbllaattee,,aapplliiccaattee ssaauu iinnssttaallaattee ppoott ssaattiissffaacceecceerriinnþþeellee eesseennþþiiaallee ddeeffiinniittee ddee lleeggeessuubb rreezzeerrvvaa uunneeii ccoorreeccttee pprrooiieeccttããrrii ººiippuunneerrii îînn ooppeerrãã..

((22)) SSãã aassiigguurree aatteessttaarreeaa ccoonnffoorr--mmiittããþþiiii pprroodduusseelloorr lliivvrraattee ppee ppiiaaþþãã ccuucceerriinnþþeellee uunneeii ssppeecciiffiiccaaþþiiii tteehhnniiccee,,ccaarree sseemmnniiffiiccãã ffaappttuull ccãã::

aa)) pprroodduusseellee ssuunntt ccoonnffoorrmmee ccuussttaannddaarrddeellee rroommâânneeººttii ssaauu ssttaannddaarrddeelleeeeuurrooppeennee aarrmmoonniizzaattee ddiinn ddoommeenniiuullpprroodduusseelloorr ppeennttrruu ccoonnssttrruuccþþiiii,, aalleeccããrroorr iinnddiiccaaþþiiii ddee rreeffeerriinnþþãã aauu ffoossttppuubblliiccaattee îînn JJuurrnnaalluull OOffiicciiaall aall UUnniiuunniiiiEEuurrooppeennee,, aavvâânndd aapplliiccaatt mmaarrccaajjuull CCEE,,ssaauu

bb)) pprroodduusseellee ssuunntt ccoonnffoorrmmee uunnuuiiaaggrreemmeenntt tteehhnniicc eeuurrooppeeaann ssaauu

cc)) pprroodduusseellee,, îînn mmããssuurraa îînn ccaarree nnuueexxiissttãã ssppeecciiffiiccaaþþiiii tteehhnniiccee aarrmmoonniizzaattee,,ssuunntt ccoonnffoorrmmee ccuu aallttee ssppeecciiffiiccaaþþiiiinnaaþþiioonnaallee aallee ssttaatteelloorr mmeemmbbrree aalleeUUnniiuunniiii EEuurrooppeennee,, rreeccuunnoossccuuttee llaanniivveell ccoommuunniittaarr ººii aallee ccããrroorr iinnddiiccaattiivveeddee rreeffeerriinnþþãã aauu ffoosstt ppuubblliiccaattee îînnJJuurrnnaalluull OOffiicciiaall aall UUnniiuunniiii EEuurrooppeennee..

((33)) AAtteessttaarreeaa ccoonnffoorrmmiittããþþiiii pprroo--dduusseelloorr lliivvrraattee ppee ppiiaaþþãã pprreessuuppuunnee ccãã::

aa)) pprroodduuccããttoorruull ddiissppuunnee ddee uunnssiisstteemm ddee ccoonnttrrooll iinntteerrnn aall pprroo--dduuccþþiieeii,, aapptt ssãã aassiigguurree ccãã pprroodduuccþþiiaaeessttee ccoonnffoorrmmãã ccuu ssppeecciiffiiccaaþþiiii tteehhnniicceerreelleevvaannttee;;

bb)) ppeennttrruu aannuummiittee pprroodduussee,, pprree--cciizzaattee îînn ssppeecciiffiiccaaþþiiiillee tteehhnniiccee rreellee--vvaannttee,, ppee llâânnggãã ssiisstteemmuull ddee ccoonnttrroolliinntteerrnn aall pprroodduuccþþiieeii,, ssãã iinntteerrvviinnãã ººii uunnoorrggaanniissmm ddee cceerrttiiffiiccaarree nnoottiiffiiccaatt ppeenn--ttrruu aa eevvaalluuaa ººii ssuupprraavveegghheeaa ccoonnttrroolluullpprroodduuccþþiieeii ssaauu pprroodduusseellee îînnsseeººii..

cc)) lliivvrraarreeaa pprroodduusseelloorr eessttee îînnssooþþiittããddee ddooccuummeennttee ccaarree aatteessttãã rreessppeeccttaarreeaarreegglleemmeennttããrriilloorr ssppeecciiffiiccee ddee uuttiilliizzaarree..””

Nerespectarea obligaþiilor princi-pale ale producãtorilor sau reprezen-tanþilor autorizaþi ai acestora sesancþioneazã penal sau contra-venþional, conform art. 32 din lege,pentru nerespectarea alineatelor (1) ºi(2), respectiv contravenþional, conformart. 33 din lege pentru alineatul (3).

În a treia categorie, se înscriepropunerea de reformulare a para-grafului (2) al articolului 2 privindexceptarea unor clãdiri ºi anexegospodãreºti din mediul rural.

Propunerea de reformulare este:„„CCllããddiirriillee ppaarrtteerr,, aanneexxeellee ggoossppoo--ddããrreeººttii ººii ccoonnssttrruuccþþiiiillee pprroovviizzoorriiii ccaattee--ggoorriiaa DD ddee iimmppoorrttaannþþãã,, ssiittuuaattee îînnmmeeddiiuull rruurraall ººii îînn ssaatteellee ccee aappaarrþþiinnoorraaººeelloorr,, ssee vvoorr aauuttoorriizzaa ººii eexxeeccuuttaadduuppãã pprrooiieeccttee eellaabboorraattee ddee ppeerrssooaanneeffiizziiccee ssaauu jjuurriiddiiccee aauuttoorriizzaattee.. FFuunnddaaþþiiiilleeººii ssttrruuccttuurraa ddee rreezziisstteennþþãã ppeennttrruu aacceesstteeccllããddiirrii vvoorr ffii eexxeeccuuttaattee ssuubb ssuupprraavvee--gghheerreeaa ppeerrssooaanneelloorr ffiizziiccee aauuttoorriizzaatteessaauu ssppeecciiaalliizzaattee aaffllaattee îînn eevviiddeennþþaapprriimmããrriiiilloorr””..

În rest, în cadrul celei de-a patracategorii, observaþiile se referã launele formulãri ºi redactãri, dupã pãre-rea noastrã, posibil de îmbunãtãþit.

De exemplu, la articolul 3 dinlege, în locul formulãrii „Prin prezentalege se instituie…” propunem forma:„„PPrreezzeennttaa lleeggee iinnssttiittuuiiee……””; la art. 9,propunem reformularea textului pen-tru începutul de articol „Sistemul cali-tãþii în construcþii stabileºte reguli ºirreessppoonnssaabbiilliittããþþii ppeennttrruu ttooaattee eettaappeelleeprivind concepþia, proiectarea, exe-cutarea, urmãrirea comportãrii înexploatare, verificarea calitãþii ºi postuti-lizarea construcþiilor, ccuupprriinnzzâânndd::

……„ e) verificarea calitãþii proiectelor

tteehhnniiccee ddee aauuttoorriizzaarree aa ccoonnssttrruuccþþiiiilloorr……“Restul observaþiilor fãcute (puþine)

au în vedere unele completãri de textmai mãrunte.

Prin analiza observaþiilor consemnate,alãturi de altele mai pertinente, suntemconvinºi cã textul legii va deveni maiclar, mai uºor de înþeles ºi aplicatpentru o perioadã destul de lungã.



PPrroobblleemmaa

Dezvoltarea traficului din ultimaperioadã duce la cerinþe din ce în cemai mari de lãrgire a reþelelor rutiereexistente.

În cazul ieºirii accidentale de pecarosabil, conducãtorii autovehiculelorpot pierde uºor controlul acestora,provocându-se accidente.

În cel mai bun caz, se producdenivelãri adânci ale acostamentuluineprotejat, care afecteazã negativ cir-culaþia ºi pot provoca deteriorãri alemarginii cãii de rulare.

SSoolluuþþiiaa

Specialiºtii de la PRS au dezvoltato soluþie care înlãturã aceste inconve-niente, oferind un sistem extrem deeficient, rezistent, rapid de instalat.

Secþiunile de geocelule GEOWEB,texturate, perforate se desfãºoarã pesuprafaþa respectivã, se umplu cumaterialul local ºi se compacteazã.

Acoperirea se poate efectua, dupãcaz, cu sol vegetal – creându-se osuprafaþã înierbatã ce se dezvoltãrapid, sau cu asfalt, la fel ca ºi parteacarosabilã.

AAvvaannttaajjeeSoluþia cu geocelule GEOWEB PRS

garanteazã obþinerea unei structurisolide stabile, circulabile, chiar ºi deautovehicule grele.

Astfel, deteriorãrile, alunecãrile,accidentele vor fi evitate.

Pereþii texturaþi, perforaþi împiedicãacumularea apei, permiþând drenajul.În acest fel, porþiunea acoperitã cugeocelule GEOWEB creeazã condiþii

normale de trafic, fãrã ca stratul dededesubt sã sufere deformaþii.

Executarea acestor lucrãri nuîmpiedicã traficul existent ºi, totodatã,protejeazã mediul înconjurãtor.

Sistemul GEOWEB®

cu pereþi texturaþi ºi perforaþiiinngg.. AAddrriiaannaa EENNEE -- IIrriiddeexx GGrroouupp CCoonnssttrruuccþþiiii


CCeerrttiiffiiccããrrii IISSOO,, CCaalliittaattee

PRS este certificat pentru Manage-mentul Calitãþii în sistem ISO 9001/ 2000,atât în faza de producþie, cât ºi printr-uncontrol statistic al procesului.

Realizate din polietilenã, secþiunileperforate Geoweb îndeplinesc stan-dardele de calitate certificate, avândgaranþia producãtorului pentru mate-riale ºi calitatea execuþiei.

EEttaappee ddee eexxeeccuuþþiiee

FFaazzaa IIDe-a lungul drumului, se deca-

peazã porþiunea ce va fi amenajatã cuo grosime de 15–20 cm ºi lãþime de80–120 cm.

Materialul dislocat va fi folositulterior ca material de umplere.

FFaazzaa aa IIII--aaSuprafaþa decopertatã va fi com-

pactatã cu un compactor mic ºi se vaaºterne un geotextil.

FFaazzaa aa IIIIII--aaSuprafaþa astfel pregãtitã va fi

acoperitã cu secþiuni de geoceluleGEOWEB®, rezistente la trafic, cuînãlþimea de 15–20 cm.

FFaazzaa aa IIVV--aaSe umplu secþiunile de geocelule cu

materialul de umplere, astfel încât sãdepãºeascã cu 3 cm înãlþimea stratuluide rulare al strãzii. Se compacteazã ºise niveleazã pânã când se ajunge laacelaºi nivel cu înãlþimea strãzii.

RReezzuullttaattDupã compactare, instalarea se

considerã finalizatã.Se poate circula acum ºi cu autove-

hicule grele, fãrã nici un pericol.

AAvvaannttaajjeeInstalare rapidã, costuri scãzute

de instalare ºi întreþinere ºi posibili-tatea de a obþine un spaþiu verde;

Eficacitate sporitã, fãrã riscuride deteriorãri, datoritã utilizãrii unuimaterial obþinut printr-o tehnologieavansatã.


Reducerea deformãriipardoselilor din beton

Sunt multe motive care pot justi-fica apariþia deformãrilor pronunþateale straturilor de beton, unele chiarneavând nici o legãturã cu betonul.

Iatã câteva dintre ele:Atunci când betonul este aºezat

pe o bazã impermeabilã, toatãumezeala trebuie sã treacã prin stratulde beton. Astfel, partea de jos rãmâneumedã pe o perioadã mai lungã, întimp ce partea de sus se usucã ºi secontractã.

Inhibitorii de vapori de apãrestrâng ºi mai mult posibilitateaumezelii sã iasã prin partea inferioarã astratului de beton, agravând problema.

Prezenþa apei în exces duce laintensificarea evaporãrii, aceastaînsemnând ºi un grad mai mare decompactare a betonului la uscare,deci un grad mai mare de deformare.

Agregatele poroase aflate încompoziþia betonului reþin apa, astfelîncât dupã evaporarea acesteia, înfuncþie de calitatea agregatului, sepoate contracta porþiunea de betonunde se aflã agregatul.

Metodele slabe de conservare abetonului pot accelera uscarea pãrþiisuperioare a stratului de beton.

Rezistenþa prea mare la compre-sie (apãrutã din cauza creºteriiconþinutului de ciment Portland ºiapã în amestec) poate accentuadeformarea, deoarece, din cauza pro-priei greutãþi, betonul are un modulde elasticitate mai mare ºi o deviaþie

descendentã mai scãzutã la margini(aceastã deviaþie poate compensaparþial efectul de deformare).

În timpul întãririi betonului, apa sepoate scurge prin îmbinãri pânã la satu-rarea fundaþiei, astfel încât partea de josa stratului de beton va rãmâne udã.

Unele adaosuri pentru betonpot accentua deformarea acestuia,anumiþi lianþi având proprietãþi decontracþie mai pronunþate.

Dispozitivele de transfer al sarciniipot lipsi sau pot fi amplasate impropriu.

Picurarea excesivã a apei ºiîntãrirea rapidã a suprafeþei pot ridicaprobleme.

Prezenþa excesivã a microgranu-latelor în amestec, din cauza limpe-zirii insuficiente sau a impurificãriiamestecului în timpul manipulãrii lui,poate duce la accentuarea deformãrii.

O temperaturã de peste 450C întimpul turnãrii betonului poate acce-lera uscarea suprafeþei, astfel încât,dacã temperatura mediului scade sem-nificativ în timpul urmãtoarelor nopþi,contracþia betonului determinatã detemperaturã poate fi puternicã.

EVITAREA DEFORMÃRIIPLÃCILOR DIN BETON

Specialiºtii americani afirmã cãexistã trei modalitãþi de a construipardoseli din beton care sã nu sedeformeze:

sã se foloseascã armãturi post-comprimate;

sã se punã beton care sã com-penseze contracþia;

sã se monteze armãturile continue.Postcomprimarea fãcutã cum tre-buie previne fisurarea sau defor-marea betonului, afirmã aceºtia.Armãturile trebuie montate cu grijã încentrul (vertical) plãcii de beton, maipuþin la capete (marginile plãcii),unde trebuie sã se îngusteze spretreimea de jos a plãcii. Aceste armã-turi pot avea o lungime de pânã la150 de metri, dar au de obicei circa90 de metri. Costul suplimentar pen-tru plãcile de beton post-tensionateeste cu aproximaþie între 8$ ºi 14$ pemetru pãtrat. Oricum, costul supli-mentar este compensat prin turnareade straturi mai subþiri.

Pentru compensarea contracþiei serecomandã, de asemenea, folosirealianþilor TTyyppee--KK. Acest tip de betoniniþial se expandeazã, supunând placade beton presiunii, iar dupã primasãptãmânã se micºoreazã treptat pânãla dimensiunea iniþialã, reducând laminim presiunea internã. Betonulcompensator al contracþiei presupuneun cost suplimentar de 10$ – 65$ pemetru cub de beton. În schimb, plãcilede beton pot fi mai subþiri.

A treia metodã presupune intro-ducerea de bare de armare continue,care trebuie fixate la ambele capete.

ÎÎnn mmaaii ttooaattãã lluummeeaa,, ddeeffoorrmmaarreeaa ppllaatteellaajjeelloorr rreepprreezziinnttãã uunnaaddiinnttrree pprroobblleemmeellee ccaarree pprroovvooaaccãã ddiissppuuttee îînn ddoommeenniiuull ccoonnssttrruuccþþiiiilloorrddiinn bbeettoonn.. CCuu ttooaattee ccãã rreessppoonnssaabbiilliittaatteeaa ppeennttrruu oo aassttffeell ddee pprroobblleemmããaappaarrþþiinnee ttuuttuurroorr ppããrrþþiilloorr iimmpplliiccaattee îînn pprrooiieecctt,, ppiieerrddeerriillee ffiinnaanncciiaarreessuunntt ddee mmuullttee oorrii ssuuppoorrttaattee ddee aannttrreepprreennoorruull ccaarree aa rreeaalliizzaattccoonnssttrruuccþþiiaa pprroopprriiuu--zziissãã..

DDiinn ppããccaattee,, ffeennoommeennuull ddee ddeeffoorrmmaarree aappaarree llaa aapprrooaappee ttooaatteeppaarrddoosseelliillee ddiinn bbeettoonn.. MMuulltt pprreeaa ddeess,, ddeeffiinniirreeaa rreessppoonnssaabbiilliittããþþiiii sseeîînncceeaarrccãã aabbiiaa dduuppãã ccee ppaarrddoosseeaallaa aa ffoosstt ttuurrnnaattãã ººii aauu aappããrruutt pprroobblleemmee,,aaddiiccãã îînnttrr--uunn mmoommeenntt ccâânndd ffiieeccaarree ddiinnttrree ppããrrþþiillee iimmpplliiccaattee nnuummaaii vvrreeaa ddeeccââtt ssãã eevviittee rrããssppuunnddeerreeaa..

DDeeffiinniirreeaa rreessppoonnssaabbiilliittããþþiilloorr ffiieeccããrruuiiaa îînn ssttaaddiiii ttiimmppuurriiii aalleepprrooiieeccttuulluuii ppooaattee ccoonndduuccee llaa uunn sscchhiimmbb ddee iiddeeii mmaaii eeffiicciieenntt,,ppuuttâânndd rreedduuccee aattââtt ddeeffoorrmmaarreeaa ccââtt ººii lliittiiggiiiillee,, ppããssttrrâânndd ppuutteerreeaa ddeeddeecciizziiee îînn mmââiinniillee ppaarrttiicciippaannþþiilloorr llaa pprrooiieecctt.. ÎÎnn aacceesstt sseennss,, eesstteebbiinnee ddee ccuunnoossccuutt ccaarree ssuunntt,, ddee ffaapptt,, uunneellee ddiinnttrree ccaauuzzeellee ddeeffoorrmmããrriiiippaarrddoosseelliilloorr ddiinn bbeettoonn..

PPrriinncciippaallaa ccaauuzzãã oo ccoonnssttiittuuiiee ccoonnttrraaccttaarreeaa iinneeggaallãã aa ppaasstteeii ddee cciimmeenntt îînn zzoonnee ddiiffeerriittee aallee ppllããcciiii.. FFeennoommeennuull aappaarreeaattuunnccii ccâânndd aappaa ssee ppiieerrddee mmaaii rreeppeeddee îînnttrr--oo ppaarrttee aa ppllããcciiii.. DDee rreegguullãã,, ppaarrtteeaa ssuuppeerriiooaarrãã aa ppllaatteellaajjuulluuii ppiieerrddee aappãã ((pprriinneevvaappoorraarree)) mmaaii rreeppeeddee ddeeccââtt cceeaa iinnffeerriiooaarrãã,, aassttffeell îînnccââtt vvoolluummuull eeii ssccaaddee,, îînn ttiimmpp ccee ppaarrtteeaa iinnffeerriiooaarrãã rrããmmâânnee llaa ffeell..DDeeffoorrmmaarreeaa mmaaii ppooaattee aappããrreeaa ddiinn ccaauuzzaa pprroocceesseelloorr ddee ffiinniissaarree aa bbeettoonnuulluuii –– ttaassaarreeaa,, ddeennssiiffiiccaarreeaa,, eexxttrraaggeerreeaa aappeeii..DDee aasseemmeenneeaa,, îînn ccaazzuull aammppllaassããrriiii eexxtteerriiooaarree,, fflluuccttuuaaþþiiiillee mmaajjoorree aallee tteemmppeerraattuurriiii îînnccoonnjjuurrããttooaarree ppoott ccaauuzzaaddeeffoorrmmaarreeaa bbeettoonnuulluuii,, ddaarr aacceeaassttãã ssiittuuaaþþiiee nnuu ffaaccee oobbiieeccttuull aarrttiiccoolluulluuii ddee ffaaþþãã..


Fondatã în anul 1991, societatea Rapid Complex are

ca obiect de activitate forãri orizontale pe sub drumuri, cãi

ferate, cursuri de apã etc.

Firma deþine ca logisticã utilaje de forat orizontal,

importate din Germania, dupã cum urmeazã:

utilaje GRUNDOMAT, cu diametrul tubului de

protecþie din PVC ºi metalic pânã la 114 mm, care se

folosesc pentru lucrãri de branºamente;

echipamente GRUNDORAM, care pot executa

foraje orizontale, cu þeavã din oþel cu diametre pânã la

2000 mm, utilizate pentru lucrãri de canalizãri, alimentãri

cu apã, gaze etc.;

utilaj DRILL care se foloseºte pentru lucrãri speciale

(cursuri de apã, cãi ferate, drenaje etc.).

Rapid Complex este autorizatã AFER ºi ISO9001.

Firma este dotatã cu utilajele necesare pentru

începerea lucrãrii, în maximum 48 ore de la semnarea

contractului în orice zonã a þãrii.

RAPID COMPLEX


Majoritatea proiectelor fie nu-ºi potpermite, fie nu au neapãratã nevoie depardoseli de beton fãrã nici o deformare.Aºadar, se pune problema ca ingi-nerii ºi antreprenorii sã menþinã acestfenomen la minim printr-o bunãpregãtire a fundaþiei, prin folosireaunor reþete de amestecuri calibrate (cugranulometrie continuã), cu conþinutmaxim de agregate cu dimensiunimari, prin acordarea unei atenþiideosebite modului de amplasare accoonnttrrooll jjooiinnttss ºi a sistemelor de transferal sarcinii peste ccoonnttrrooll jjooiinnttss,, ºi, deasemenea, prin folosirea unor metodebune de întãrire a betonului.

PREGÃTIREA FUNDAÞIEIMulþi ani, s-a recomandat introdu-

cerea unui strat-tampon cu o grosimede 5 cm - 7,5 cm, din nisip ºi pietriº,între bariera antivapori (atunci cândeste necesarã) ºi partea inferioarã aplãcii de beton, considerând cã acestprocedeu accentueazã problema defor-mãrii betonului atunci când stratul-tampon devine saturat cu apã – înaintesau dupã turnarea betonului – fãcândastfel ca apa sã rãmânã mult timp subplaca de beton. De aceea, se crede cãbetonul ar trebui plasat direct pe bari-erele antivapori atunci când estenevoie de acestea.

Pe de altã parte, este posibil ca opardosealã de beton plasatã peste unstrat-tampon sã aibã un grad mic dedeformare. În acest sens, se recomandãfolosirea unui strat-tampon (care per-mite betonului sã fie mai repede gatapentru operaþiile de finisare) atuncicând fundaþia poate fi pãstratã uscatãºi înainte ºi dupã turnarea betonului –de exemplu, în cazul unei pardoselide interior, unde existã deja unacoperiº în momentul când se toarnãstratul de beton.

În cazul platelajelor care nu nece-sitã barierã antivapori, betonul seplaseazã pe o bazã umedã (nu udã),permeabilã, care absoarbe umezealadin partea de jos a plãcii de beton întimpul plasãrii acesteia. Betonierele nutrebuie spãlate înainte de a fi folosite.

În ceea ce priveºte proporþiileamestecului amplitudinea fenomenuluide deformare a betonului este puternicinfluenþatã de fiecare material ºi de pro-porþia în care este folosit acesta înamestec. Testele referitoare la tasareaconului la amestecul pentru beton saula rezistenþa betonului sunt recoman-date, dar nu oferã destule informaþiireferitoare la potenþialul de deformare abetonului. Un pas în direcþia bunã îlconstituie preocuparea pentru raportuldintre cantitatea de apã ºi cea de liantdin beton, dar ºi mai bunã ar fi concen-trarea asupra cantitãþii totale de apãcerute de reþeta amestecului. Agregatelemoi ºi poroase absorb cantitãþi impor-tante de apã, crescând riscul deformãrii.Agregatele cu formã cubicã opun mai

multã rezistenþã deformãrii decât celealungite ºi plate. Se recomandã folosireaagregatelor cu dimensiunea cea maimare posibilã. Dimensiunea maximã aagregatelor nu ar trebui sã depãºeascã otreime din grosimea plãcii din beton.Agregate cu dimensiunea de 3,75 cm,uºor de gãsit, sunt bune pentru majori-tatea plãcilor din beton. Agregatele cufaþete aspre sunt mai bune decâtpietriºul mai neted.

Amestecurile de agregate pentrubeton pot fi cu granulometrie discon-tinuã sau cu granulometrie continuã.Primele folosesc mai puþine variantede dimensiuni ale pietrelor, lãsândastfel goluri mai mari între agregate.Amestecurile calibrate minimizeazãgolurile dintre agregate, conþinândagregate de dimensiuni foarte variate,atât macrogranulare, cât ºi fine.Golurile fiind mai mici, amestecul vanecesita cantitãþi mai mici de apã ºide ciment Portland, reducându-seastfel gradul de contracþie ºi cel dedeformare. De aceea, evaluarea unuiamestec este mai bine sã se facã dupãcantitatea de apã conþinutã decâtdupã raportul apã-liant.

Agregatele folosite sunt dife-rite pentru fiecare zonã geograficã,

fiind deci necesare alte amestecuripotrivite condiþiilor specifice de mediu.Probabil este necesarã consultareaunui specialist în materiale pentru adetermina reþeta de amestec idealã pentrucondiþiile locale.

Protejarea betonului împotrivauscãrii rapide este esenþialã pentrurezistenþa acestuia ºi ea poate con-tribui la deformarea sa. Conservareabetonului în apã este, în general, con-sideratã soluþia optimã. Cu toate aces-tea, apa în exces se poate scurge prinpunctele de îmbinare, udând bazaplãcii de beton ºi fundaþia, înrãutãþindastfel situaþia. Straturile-tamponagraveazã ºi mai mult problema.Suprafaþa betonului nu trebuie lãsatãsã se usuce în timpul procesului deconservare. Se recomandã folosireaunei combinaþii de pânzã de sac ºipolietilenã ºi pãstrarea ei umedã timpde 7 zile. La sfârºitul celor 7 zile, serecomandã amplasarea unei mem-brane chimice de conservare pentru aevita problemele cauzate de uscareabruscã. Apariþia fisurilor în suprafaþabetonului indicã faptul cã procesul deconservare nu a fost unul ideal.

pprroocceennttuull aaggrreeggaattuulluuii ddiimmeennssiiuunneeaa ggrreeuuttaatteeaaîînn ccaannttiittaatteeaa ttoottaallãã aaggrreeggaattuulluuii ((ccmm)) ((kkgg))

Agregat grosier: 0% 3,75 017% 2,5 – 3,75 238,710% > 1,8 140,412% > 1,25 168,57% > 0,9 98,3

Total agregat grosier 646

Agregat fin: #4 15% > 0,6 210,6#8 10% > 0,3 140,4#16 8% 112,3#30 5% 70,2#50 5% 70,2#100 2% 28#200 6% 84,2

Total agregat fin: 716Total agregat: 1362

PPeennttrruu uunn aammeesstteeccddee 221100kkgg//ccmm22 ((33000000 ppssii)):: ciment Portland 181,2 kg

cenuºã zburãtoare 45,3 kgapã 113,2 kgabsorbant de apã 567 g (113 g / 45 kg de material liant)Raportul apã/liant: 0,5Cantitate totalã: 1701,7 kg

PPeennttrruu uunn aammeesstteeccddee 224455kkgg//ccmm22 ((33550000 ppssii)):: ciment Portland 199,3 kg

cenuºã zburãtoare 49,8 kgapã 119,6 kgRaportul apã/liant: 0,48Cantitate totalã: 1730,7 kg

Iatã un exemplu de amestec calibrat concretizat în urmãtoarea reþetã deamestec, drept exemplu de amestec calibrat care funcþioneazã bine în condiþiiledin zona sa:



Protect ChemicalSISTEME DE PROTECÞIE ANTICOROSIVÃ

CU PRODUSE IZOCOR

PPaarrddoosseeaallãã aannttiipprraaff ppeennttrruu ttrraaffiicc uuººoorr

PPaarrddoosseeaallãã aannttiipprraaff ppeennttrruu ttrraaffiicc iinntteennss

PPaarrddoosseeaallãã ppeennttrruu ttrraaffiicc ggrreeuu((uuzzuurrãã ººii rreezziisstteennþþãã ffiizziiccoo-cchhiimmiiccãã mmaarree –– bbeettoonn eeppooxxiiddiicc))

PPaarrddoosseeaallãã aannttiissttaattiiccãã ººii aannttiissccâânntteeiiee

11.. Desprãfuirea ºi degresarea suportului cu diluantIIZZOOCCOORR DD110011;

Consum: 0,100 kg/mp.

22.. Aplicarea unui strat de amorsã epoxidicã IIZZOOCCOORR SSAA;Consum: 0,250 kg/mp/strat.

33.. Aplicarea a 2–3 straturi de vopsea epoxidicãIIZZOOCCOORR VVEE33000000;

Consum: 0,300 kg/mp/strat.

Straturile de vopsea se aplicã la un interval de 12–24 ore

între ele, în funcþie de temperatura ºi umiditatea mediului

înconjurãtor.

Se foloseºte în hhaallee iinndduussttrriiaallee,, bbiirroouurrii,, ººccoollii,, ssppiittaallee,,

mmaaggaazziinnee,, ddeeppoozziittee,, ffaabbrriiccii ddee ccoonnffeeccþþiiii, precum ºi în

mmeeddiiuull aalliimmeennttaarr (ffaabbrriiccii ddee aallccooooll,, ddee mmeezzeelluurrii,, ddee

bbrrâânnzzeettuurrii,, ccaarrmmaannggeerriiii etc.).

11.. Desprãfuirea ºi degresarea suportului cu diluantIIZZOOCCOORR DD110011;;


22.. Aplicarea unui strat de amorsã epoxidicã IIZZOOCCOORR SSAA;Consum: 0,250 kg/mp.

33.. Aplicarea unui strat de 2–3 mm grosime masã deacoperire epoxidicã autonivelantã IIZZOOCCOORR SSUU22;

Consum: 4 kg/mp/strat.

Se foloseºte pentru hhaallee iinndduussttrriiaallee,, hhaallee ccoommeerr--

cciiaallee,, ssuupprraaffeeþþee ddee ppaarrccaarree,, ppiisscciinnee,, ººccoollii,, ssppiittaallee,,

mmaaggaazziinnee,, ddeeppoozziittee,, bbiirroouurrii, precum ºi în mmeeddiiuull

aalliimmeennttaarr ((ffaabbrriiccii ddee aallccooooll,, mmeezzeelluurrii, bbrrâânnzzeettuurrii,,

ccaarrmmaannggeerriiii eettcc..)).

Se aplicã în câmp continuu.

Se foloseºte ºi în mmeeddiiii ccuu aaggrreessiivviittaattee cchhiimmiiccãã..

11.. Desprãfuirea ºi degresarea suportului cu diluantIIZZOOCCOORR DD110011;;


22.. Aplicarea unui strat de amorsã epoxidicã IIZZOOCCOORR SSAA;Consum: 0,250 kg/mp/strat.

33.. Aplicarea unui strat de 1 cm grosime beton epoxidicIIZZOOCCOORR BBPP22;


Se utilizeazã în ssttaaþþiiii ddee îînnccããrrccããrrii aaccuummuullaa--ttooaarree, ssppaaþþiiii ddee ddeeppoozziittaarree ppeennttrruu ttrraaffiicc ffooaarrtteeggrreeuu (peste 20–25 tone), bbããii iinndduussttrriiaallee ppeennttrruulliicchhiiddee ffooaarrttee ccoorroossiivvee, mmeeddiiii ccuu aaggrreessiivviittaatteecchhiimmiiccãã mmaarree.

Înlocuieºte pardoseala cu cãrãmidã de gresieantiacidã.

Se aplicã în câmp continuu ºi se reface uºor.

11.. Desprãfuirea ºi degresarea suportului cu diluantIIZZOOCCOORR DD110011;


22.. Aplicarea a douã straturi de amorsã epoxidicã IIZZOOCCOORR SSAA;Consum: 0,250 kg/mp/strat.33.. Aplicarea reþelei zincate conform NP 49-89.

44.. Aplicarea unui strat de circa 6 mm grosime pardo-sealã antistaticã ºi antiscânteie IIZZOOCCOORR PPAAAA11;;


Se utilizeazã atât în mmeeddiiii cchhiimmiiccee aaggrreessiivvee , cât ºi înmmeeddiiii ccuu îînnccããrrccaarree eelleeccttrroossttaattiiccãã, acolo unde se solicitãaviz PSI.


AA.. HHiiddrrooiizzoollaaþþiiii bbããii11.. Aplicarea a trei straturi de vopsea epoxi-

gudron IIZZOOCCOORR HHTT pe fundul bãii cu un racord de15–20 cm înãlþime pe pereþii verticali;


22.. Aplicarea unui strat de 2–3 mm grosime mortarimpermeabil hidrofob IIZZOOCCOORR MMII22 peste vopseauaepoxi-gudron;

Consum: 4–5 kg/mp/strat.

33.. Peste stratul de mortar se lipeºte gresie sau faianþãcu adeziv mineral IIZZOOCCOORR AADD11,, iar rosturile se chituiesccu chit pentru rostuire IIZZOOCCOORR AADD44.

Atât adezivul, cât ºi chitul conþin aditivi pentruhidrofobizare.

Consum: 4–5 kg/mp.

BB.. FFuunnddaaþþiiii ddee ccoonnssttrruuccþþiiii11.. Repararea zonelor segregate sau a defectelor rezul-

tate dupã decofrare cu mortar impermeabil hidrofobIIZZOOCCOORR MMII22 pânã la obþinerea unei suprafeþe nivelate;


22.. Aplicarea a trei straturi de vopsea epoxi-gudronIIZZOOCCOORR HHTT;;


33.. Aplicarea protecþiei pe bazã de cãrãmidã sau

polistiren expandat.

CC.. IInnffiillttrraaþþiiii ssuubbssoolluurrii

11.. Aplicarea unui strat de 2–3 mm grosime mortar

impermeabil hidrofob IIZZOOCCOORR MMII22 pe fund ºi pe pereþi;


22.. Aplicarea a trei straturi de vopsea epoxi-gudronIIZZOOCCOORR HHTT peste stratul de mortar (pe fund ºi pe pereþi);;


33.. Aplicarea unui strat de 2–3 mm grosime mortar

impermeabil hidrofob IIZZOOCCOORR MMII22 peste toatã suprafaþa

acoperitã cu vopsea epoxi-gudron.


SSoolluuþþiiee ddee hhiiddrrooiizzoollaarree ppeennttrruu bbããii,, ffuunnddaaþþiiii ddee ccoonnssttrruuccþþiiii ººii ssuubbssoolluurriiîîmmppoottrriivvaa iinnffiillttrraaþþiiiilloorr ddee aappãã


Soluþii pentru izolaþii termicela pardoselile industriale

POLISTIREN EXTRUDAT URSA XPS®

Produsele din polistiren extrudat URSA sunt utilizate la

izolarea termicã a pardoselilor industriale, a zonelor de

punþi termice, a fundaþiilor etc.

Plãcile rigide din polistiren extrudat URSA XPS® sunt

un material izolator standardizat important, utilizat la

exteriorul clãdirilor, în zonele supuse la compresiune.

Principalele calitãþi ale produselor URSA XPS® sunt: o foarte

bunã capacitate de izolare termicã, rezistenþã ridicatã la

compresiune, impermeabilitate. Impermeabilitatea polisti-

renului extrudat se datoreazã sistemului închis al structurii

celulare, absorbþia de vapori fiind evident mult mai

scazutã decât a altor materiale termoizolatoare cunoscute.

Astfel, polistirenul extrudat poate fi utilizat cu succes în

zonele cu umiditate ridicatã.

În funcþie de capacitatea de izolare termicã, densitate

ºi de rezistenþa la compresiune, polistirenul extrudat tip

URSA XPS® se împarte în douã mari categorii:

URSA XPS® N-III – care are o densitate de 35 kg/mc

ºi o rezistenþã la tasare < 2% dupã 50 ani de 0,125 N/mm2

(12,5 t/m2);

URSA XPS® N-V – care are o densitate de 40 kg/mc ºi

o rezistenþã la tasare < 2% dupã 50 ani de 0,175 N/mm2

(17,5 t/m2).

Produsele sunt agrementate în România prin Certificatul

de Conformitate nr. 69/30.04.2004, emis de ICECON

Bucureºti.

Pentru detalii suplimentare, vã stãm la dispoziþie la

adresa menþionatã în pagina alãturatã.

* livrat la comandã


HASITSisteme termoizolante

NECESITATEASISTEMELOR TERMOIZOLANTEÎn zilele noastre, problema con-

sumului ridicat de energie a devenitdin ce în ce mai acutã. În paralel cucreºterea nivelului de trai ºi a stan-dardelor în materie de confort, con-sumul energetic a înregistrat o creºtereexponenþialã. Nevoia de a echilibratermenii raportului confort/energie adus la implementarea unor soluþii fia-bile ºi inovative în domeniul izolaþieitermice practicate în construcþii.

Izolaþia termicã se numãrã printrecele mai eficiente ºi economicemãsuri care protejeazã mediulînconjurãtor, atât la clãdirile vechi,cât ºi la cele noi.

Apariþia condensului, a mucegaiuluiºi degradarea construcþiei sunt cauzatede variaþiile de temperaturã ºi umiditate.Acestea pot fi contracarate prinpoziþionarea punþii termice peexteriorul clãdirii, fapt realizabilprin aplicarea unui sistem ter-moizolant ((ffiigg.. 11)).. În acest sens,firma Hasit propune urmãtoareletipuri de sisteme termoizolante:cu EPS ((ffiigg.. 22)), cu vatã mine-ralã, plutã, stuf, cu tencuialãtermoizolantã.

Tencuiala termoizolantã seaplicã în majoritatea cazurilorîn care suportul are o geometriecomplicatã: balcon rotund,glafuri etc.

Tencuielile decorative pot fi acrilice,silicatice sau siliconice. Colorarea acestortencuieli se face computerizat, putândalege din cele 300 de nuanþe alepaletarului.

IInnddiiffeerreenntt ddee sseezzoonn,, pprroobblleemmaa tteerrmmooiizzoollããrriiii jjooaaccãã uunn rrooll hhoottããrrââttoorr îînnaassiigguurraarreeaa ccoonnddiiþþiiiilloorr ddeecceennttee ddee vviiaaþþãã,, ccoonnccoommiitteenntt ccuu rreedduucceerreeaa ppee tteerrmmeennlluunngg aa ccoossttuurriilloorr ddee îînnttrreeþþiinneerree..

PPee bbaazzaa uunneeii eexxppeerriieennþþee îînn ttiimmpp ddee eeccoonnoommiissiirree aa ssuurrsseelloorr eenneerrggeettiiccee ººii aacceerrcceettããrriilloorr îînn ddoommeenniiuu,, ss--aa aajjuunnss îînn pprreezzeenntt llaa ssiisstteemmee tteerrmmooiizzoollaannttee ccaappaabbiilleessãã ppuunnãã llaa ddiissppoozziiþþiiaa cceelloorr iinntteerreessaaþþii nnuummeerrooaassee ssoolluuþþiiii ººii mmaatteerriiaalleeeeffiicciieennttee,, eeccoollooggiiccee ººii ffiiaabbiillee îînn eexxppllooaattaarree..

CCoonnccuurreennþþaa îînn ddoommeenniiuu eessttee ddeessttuull ddee mmaarree,, aavvâânndd îînn vveeddeerree bbooggaattaaooffeerrttãã ssttrrããiinnãã ººii aauuttoohhttoonnãã pprreezzeennttãã ppee ppiiaaþþaa ccoonnssttrruuccþþiiiilloorr ddiinn RRoommâânniiaa..CCuumm ss--aarr ssppuunnee,, lluummeeaa aarree ddee uunnddee aalleeggee..

UUnnuull ddiinnttrree ooffeerrttaannþþii eessttee pprreezzeenntt îînn þþaarraa nnooaassttrrãã cchhiiaarr ccuu ssppaaþþiiii pprroodduuccttiivvee..SSoocciieettaatteeaa ssee nnuummeeººttee HHAASSIITT RRoommâânniiaa ººii,, aallããttuurrii ddee ffiirrmmeellee RRooffiixx,,FFiixxiitt ººii KKrreeiisseell,, ffaaccee ppaarrttee ddiinn HHaassii GGrruupp.. CCuu oo iissttoorriiee ddee aapprrooaappee 8800 ddee aannii,, ppiiaaþþaa ooppeerraaþþiioonnaallãã eeuurrooppeeaannãã aa ggrruuppuulluuiiccuupprriinnddee 1166 þþããrrii.. MMaatteerriiaalleellee ffaabbrriiccaattee ssuunntt pprreeppoonnddeerreenntt mmoorrttaarree uussccaattee,, ddeessttiinnaattee ffiinniissaajjeelloorr ººii ssee pprroodduucc llaa TTuurrddaa,,uunnddee HHaassiitt ddeeþþiinnee oo ffaabbrriiccãã..

FFiigg.. 11:: DDiiaaggrraammaa ddee tteemmppeerraattuurrãã ccuu//ffããrrãã tteerrmmoossiisstteemm

FFiigg.. 22:: SSiisstteemm tteerrmmooiizzoollaanntt ccuu EEPPSS


Asistenþa tehnicã este gratuitã indi-ferent de vânzãtor: Hasit sau undistribuitor autorizat.

Pentru a testa calitatea produselor,Hasit pune la dispoziþia clienþilormostre de material.

SOLUÞII PROFESIONALEPENTRU APLICAREA

TENCUIELILOR MECANIZATEMaºina pentru aplicarea mecanizatã

a tencuielilor ºi ºapelor – 220 V/380 VMAI 4 YOU MONOPHASE, pompã

cu malaxor pentru mortare, este conceputãºi realizatã cu metode tehnice consacrate,gânditã pânã în cele mai mici detalii,care poate convinge profesioniºtii depe ºantiere ºi nu numai, îndeplinindîntr-adevãr cele mai exigente cerinþe.

Componentele din oþel specialsunt garantate ºi conferã utilajului operioadã de întrebuinþare îndelungatã.

Structura clarã, construcþia modu-larã, asigurã montarea ºi demontarearapidã ºi precisã, precum ºi întreþi-nerea uºoarã.

Gradul superior de automatizare,prin afiºarea deranjamentelor, faciliteazãintervenþia rapidã pentru remediere,eliminându-se timpul de staþionareîndelungatã.

Tehnologia de transport a mate-rialului uscat, constanþa malaxãriiasigurã un mortar cu o calitate con-stantã, implicit lucrãrile executate auo calitate superioarã.

DDoommeenniiii ddee uuttiilliizzaarree::- tencuieli interioare;- tencuieli exterioare;- mortare pentru zidãrie;- ºape fluide autonivelante.CCaarraacctteerriissttiiccii::• randamentul 200–250 mp/zi asigurã

respectarea termenelor de predare alucrãrilor;

• calitatea aplicãrii ºi omogeni-tatea amestecului;

• eliminarea pierderilor de materialla aplicare.

MMaatteerriiaallee rreeccoommaannddaattee::TTeennccuuiieellii ppeennttrruu iinntteerriioorr

- Glattputz 140 – tencuialã suportpe bazã de ipsos. Ultimul strat poatefi prelucrat ca glet de finisaj;

- Feinkalkputz 160 – tinci pe bazãde var;

- Kalkputz 666 – tencuialã pebazã de var;

- HASIGIPSGLT – glet de finisajpe bazã de ipsos.

TTeennccuuiieellii ppeennttrruu eexxtteerriioorr- Kalkzementputz 652 – tencuialã

suport pe bazã de var ºi ciment;- HAFT und Armierungsmortell –

lipirea / ºpãcluirea sistemelortermoizolante;

- HASICIMENTGLET – glet de finisajpe bazã de ciment.

ªªaappee- Estrich BETON 421 – ºapã de

egalizare pentru trafic intens;- Fleßodenausgleichmasse – ºapã

autonivelantã flexibilã.

REFERINÞE HASITPrintre lucrãrile de referinþã ale firmei

Hasit sunt de remarcat edificii repre-zentative din întreaga þarã, precum:sediul BCR Oradea, sediul DistrigazGalaþi, sediul Elba Timiºoara, Centrul deAfaceri Italian din Cluj, sediul AllianzÞiriac din Reºiþa ºi Drobeta-Turnu Severin,HVB Bank Arad, Hotel ARO Palace dinBraºov, Hotel Fantasy Beach Mamaia,blocuri de locuinþe ANL în Braºov ºiRâmnicu Vâlcea.

FFoottoo 11:: MMaaººiinnãã ppeennttrruu aapplliiccaarreeaa mmeeccaanniizzaattããaa tteennccuuiieelliilloorr ººii ººaappeelloorr

RReepprreezzeennttaannþþee zzoonnaallee HHaassiitt RRoommâânniiaa:: TTuurrddaa -- TTeell..:: 00226644//331122..226666,, EE--mmaaiill:: aalliinn..mmiiccllee@@hhaassiitt..rrooBBuuccuurreeººttii -- TTeell..:: 002211//444444..3311..7755,, EE--mmaaiill:: aalleexx..mmiirreeaa@@hhaassiitt..rrooBBaaccããuu -- TTeell..:: 00774433..116699..991111,, EE--mmaaiill:: iimmaannuueell..bbuuccuurr@@hhaassiitt..rroo


Izolaþiile la sistemele de acoperire

Izolaþia cu poliizocianurat estepotrivitã ca substrat direct pentruaproape toate membranele deacoperiº, inclusiv asfaltul turnat lacald, folosit pentru acoperiºurileîntãrite sau membranele din bitummodificat, ºi diverºii adezivi folosiþipentru unirea membranelor monostrat.Produsele cu conþinut poliizocianuratsunt, de asemenea, ideale pentru sis-temele pe bazã de smoalã de gudronde huilã. Poliizocianuratul este unmaterial de înaltã performanþã,oferind avantaje suplimentare faþã dealte produse izolatoare: randamenttermic, compatibilitate, rezistenþã,manevrabilitate ºi siguranþã împotrivafocului, fãrã costul suplimentar alunei bariere termice.

Practica a dovedit cã izolaþiile cupoliizocianurat se comportã bine ºis-au dovedit superioare altor tipuri deizolaþii rigide. Într-un studiu compa-rativ al costurilor ºi beneficiilorfolosirii diferitelor produse izolatoareîn sistemele de acoperire comerciale,s-a evidenþiat prezenþa mai multorfactori care determinã eficienþa întermeni de cost a utilizãrii diferi-telor materiale izolatoare în lucrãrilede construcþii.

Printre aceºti factori se numãrã

profitul adus de investiþie, costurile

de instalare ºi rata recuperãrii banilor.

Profitul generat de o investiþie în

cazul poliizocianuratului a fost de 3,1 –

43,5 ori mai mare decât în cazul poli-

stirenului presat sau expandat, iar

costul este cu 52%-61% mai mic cu

poliizocianurat decât cu polistiren

expandat.

Recuperarea investiþiei pentru uti-

lizarea poliizocianuratului este de cel

puþin trei ori mai rapidã. S-a mai

demonstrat totodatã cã ar fi un procent

mai mare de câºtig de pe urma sumelor

investite iniþial în poliizocianurat.

Aºa se explicã de ce poliizocianuratul

este unul dintre produsele izolatoare

de vârf pe piaþa de astãzi ºi de ce este

prima alegere a proprietarilor de con-

strucþii, a furnizorilor de lucrãri de

acoperire, a celor ce stabilesc speci-

ficaþiile, a arhitecþilor ºi a antrepreno-

rilor din toatã lumea.

În privinþa eficienþei energetice,

valoarea izolaþiei la poliizocianurat

creºte odatã cu grosimea plãcii, asigu-

rându-se un grad ridicat de izolare.

Proprietãþiletermice ale poliizo-

cianuratului pot creºtevaloarea de ansamblu a construcþieiprin scãderea consumului energetic ºia costurilor de încãlzire ºi rãcire.

Pentru acoperiºuri, sunt preferatestraturi frontale permeabile, iargrosimea medie a izolaþiei este de 5 cm.La aceastã grosime, avantajul adus depoliizocianurat în ceea ce priveºterandamentul termic este de cel puþin40% faþã de alte produse disponibile,însemnând o economie semnificativãatât la energia consumatã, cât ºi lacosturile de instalare.

Deºi din punctul de vedere al unuimanager sau operator de construcþii,tipul de izolaþie folosit în sistemul deacoperire nu este primul element deluat în considerare în timpul ridicãriiunei construcþii, totuºi, alegereaatentã a materialului termoizolantpoate aduce avantaje substanþiale înalte zone, cum ar fi durata de viaþã aacoperiºului, randamentul termic ºiprotecþia împotriva focului.

Atenþia cu care se alege tipul deizolaþie folosit este secretul pentrurealizarea construcþiilor performanteºi eficiente din punctul de vedere alcostului.

PPeennttrruu aassiigguurraarreeaa eeffiicciieennþþeeii eenneerrggeettiiccee aa ccllããddiirriilloorr ººii aa iinntteeggrriittããþþiiiiaaccooppeerriiººuurriilloorr,, iizzoollaaþþiiaa eessttee uunn eelleemmeenntt ddee bbaazzãã.. EEaa ppooaattee ffii ddeeccii--ssiivvãã ppeennttrruu ppeerrffoorrmmaannþþaa ssttrruuccttuurriiii aaccooppeerriiººuulluuii ººii ppeennttrruuccoossttuurriillee ddee îînnccããllzziirree//rrããcciirree.. IIaattãã ddee ccee ssee rreeccoommaannddããaalleeggeerreeaa uunnuuii pprroodduuss uuººoorr ddee iinnssttaallaatt ººii ccaarree ssee ccoommppoorrttããbbiinnee.. UUnnaa ddiinnttrree ooppþþiiuunnii eessttee iizzoollaaþþiiaa ccuu ppoolliiiizzoocciiaannuurraatt,,ddeeooaarreeccee ccoorreessppuunnddee mmaajjoorriittããþþiiii cceerriinnþþeelloorr pprraaccttiiccee..IIzzoollaaþþiiiillee ccuu ppoolliiiizzoocciiaannuurraatt ssuunntt ffoolloossiittee îînn ppeessttee6600%% ddiinn ccoonnssttrruuccþþiiiillee ccoommeerrcciiaallee nnooii ººii îînn 5500%% ddiinnlluuccrrããrriillee ddee rreeffaacceerree aa aaccooppeerriiººuurriilloorr..

CCaarraacctteerriissttiiccii tteehhnniiccee ººii ffuunnccþþiioonnaalleeSediul administrativ PORSCHE România este situat

pe ªoseaua Pipera-Tunari, având suprafaþa desfãºuratã de5.300 mp, compusã din demisol, parter ºi ºase etaje.Construcþia are volumetrie simplã, cu suprafeþe mari vitrate,subliniatã de nuanþe diferite de culoare a sticlei pereþilorcortinã.

Sediul administrativ a fost conceput ca o clãdiremultifuncþionalã:

- ddeemmiissooll - show-room maºini utilitare VW, garaj, sãlide cursuri/conferinþe, restaurant pentru angajaþi.

Datoritã funcþiunilor speciale amplasate la acest nivel,întreaga clãdire a fost construitã într-o curte scufundatã -prin intermediul cãreia spaþiile din demisol primescluminã ºi o extindere vizualã sub forma unor terase,utilizate ca spaþiu exterior de prezentare.

- ppaarrtteerr - show-room Porsche ºi holul de acces la clãdireade birouri, cu funcþiuni de recepþie-primire, servicii-închirieri maºini;

- ººaassee nniivveelluurrii - spaþii de birouri pentru circa 140 de angajaþi.Spaþiul central al nivelurilor este fie liber, în vederea reali-zãrii unei comunicãri între douã niveluri prin intermediulunui gol în planºeu ºi al unei scãri, fie amenajate pentrusãli de ºedinþã.

Structura de rezistenþã este realizatã din trei nucleede pereþi din beton armat, trapezoidale, dispuse la 120 grade,ºi cadre metalice pe direcþia radialã ºi circularã; stâlpiicadrelor lipsesc la nivelul parterului, pentru crearea unorspaþii generoase.

Planºeele etajelor sunt susþinute de tiranþi metaliciagãþaþi de structura metalicã spaþialã de acoperiº, prin inter-mediul cãreia se transmit eforturile în pereþii din beton aicelor trei tuburi.

Aceastã soluþie structuralã permite o transparenþã totalãla nivelul parterului, ceea ce conferã o imagine de plutire acilindrului compus din etajele superioare.

Închiderile exterioare sunt realizate cu tâmplãrie dinaluminiu cu rupere de punte termicã ºi geam termopan.

Acoperiºul tip terasã are termoizolaþie din polistirenextrudat ºi hidroizolaþie în douã straturi.

Soluþia arhitecturalã conferã clãdirii o personalitatedeosebitã, reprezentativã pentru funcþiunile de birouri,show-room ºi service.

Ansamblu multifuncþional – sediu administrativPorsche România S.R.L.

AAnnttrreepprreennoorr:: BOG’ART S.R.L. BucureºtiBBeenneeffiicciiaarr:: PORSCHE România S.R.L.

PPrrooiieeccttaanntt:: ARCHITECT SERVICE S.R.L.SSuubbaannttrreepprreennoorr:: IMSAT MUNTENIA S.A. Bucureºti

Trofeul calităţii ARACO - 2004

ARACO - PREMII 2004 [V]




CCaarraacctteerriissttiiccii tteehhnniiccee ººii ffuunnccþþiioonnaalleeHotelul, situat pe bulevardul Bucureºti din Baia

Mare – una dintre cele mai vechi artere ale municipiului,a fost realizat dintr-o fostã clãdire de birouri.

Construcþia iniþialã cu suprafaþa construitã de1.035,50 mp, realizatã în 1968, a ajuns, prin extinderilepe orizontalã ºi verticalã solicitate de noile funcþiuni, la1.686,0 mp suprafaþã construitã.

Lucrãrile de extindere pe orizontalã la corpul princi-pal au fost executate pe o construcþie existentã avândnumai parter, printr-o structurã mixtã: cadre din betonarmat ºi zidãrie portantã din cãrãmidã, întãritã cu sâmburidin beton armat.

Acoperiºul, realizat deasupra mansardei nou con-struite, are o structurã din lemn de rãºinoase, ignifugat cuDIASIL ºi învelitoare din plãci de ºiþã bituminoasã tipTEGOLA.

În zona piscinei este un acoperiº realizat cu sistemde glisare, cu învelitoare din material translucid, asigu-rând zonei ventilaþia ºi iluminarea naturalã.

Ancadramentele de faþadã s-au realizat pe structurãmetalicã mixtã, compusã din profile de prindere peperetele exterior ºi profile uºoare pentru realizarea struc-turilor de gips-carton; pentru elementele decorative dinzona de acces s-au utilizat plãci rezistente la umezealã detip VEROTEC.

Tavanul salonului pentru mic dejun din zona centralãa fost decorat cu un plafon tensionat din profile PVC cumemorie molecularã, marca PRESTIGE DESIGN, în vari-antã oglindatã.

Prin lucrãrile executate, s-a realizat un hotel de treistele cu 64 spaþii de cazare, etalon în domeniu - pe planlocal ºi nu numai, care oferã servicii variate la un nivelcalitativ ridicat.

Amenajare de hotel – sediu INFOMARA Baia Mare

AAnnttrreepprreennoorr:: ANTREPRIZA MONTAJ INSTALAÞII S.A. Baia MareBBeenneeffiicciiaarr:: S.S.I. INFOMARA S.A. Baia Mare

PPrrooiieeccttaannþþii:: arh. Frenkel Tiberiu, arh. Moldovan GeorgetaSSuubbaannttrreepprreennoorrii:: ERA PROJECT S.A., AMB 3000 CONSTRUCT S.A., TASSCOM S.A., EPA COMPANY, ICEP S.R.L.

Trofeul calităţii ARACO - 2004urmare din pagina 60



Constructori performanþi

Compania CCoonniimmppuullss a fost înfi-inþatã în anul 1991, prin reorgani-zarea Trustului de Antreprizã GeneralãContrucþii-Montaj Bacãu, iar în ianuarie1991 devine prima firmã de con-strucþii din România, privatizatãprintr-un program privat al A.N.P.

CCoonniimmppuullss este membru înUniunea Generalã a Construcþiilordin România. Din 1992, socie-tatea lucreazã în strãinatate pebazã de asociere cu ARCOM –Bucureºti ºi firmele PROJEKTund MANDELS Viena, OODESTItalia, FOLLET HOLDING Italia.

Serviciile oferite de CCoonniimmppuullssBBaaccããuu pot fi grupate în:

construcþii civile, industrialeºi agricole;

lucrãri tehnico-edilitareaferente;

reparãri curente ºi capitalede orice naturã;

proiectarea lucrãrilor deconstrucþii ºi instalaþii în þarã ºistrãinãtate;

transportul de materiale deconstrucþii ºi instalaþii în þarã ºistrãinãtate;

comercializarea materialelorde construcþii ºi instalaþii;

execuþia confecþiilor meta-lice, din aluminiu ºi lemn.

Câteva date de referinþã desprenoul sediu al firmei pot fi un exemplude seriozitate manifestatã în colabo-rarea cu beneficiarii noºtri ºi, totodatã,o prezentare la scara 1/1 a posibi-litãþilor noastre tehnice, tehnologiceºi logistice de a aborda orice lucrarede investiþie solicitatã de investitoriiromâni sau strãini.

Aºadar, centrul de afaceri –investiþie CCoonniimmppuullss – proiectat ºiconstruit de noi este expresia celormai moderne soluþii pe care leaplicã firma.

Clãdirea are parter ºi 11 niveluri,totalizând o suprafaþã de 10.000 mpºi este construitã în sistem de cadredin beton pe radier general ºi înveli-toare tip terase. Închiderea exterioarãs-a realizat cu pereþi din aluminiutip copertine, care se continuã pe toate

laturile clãdirii ºi au o suprafaþã totalãde 5.700 mp.

Interiorul este compartimentat cupereþi uºori din ghips-carton ºi alu-

miniu, pardoselile sunt din gresie(circa 7.000 mp), iar mocheta,tavanele false sunt combinaþii detavane casetate ºi tavane continuedin ghips-carton. Instalaþia de aercondiþionat e centralizatã, apli-cându-se un sistem unic (ventilo-convertoare) pentru rãcire ºiîncãlzire. Aerul proaspãt se intro-duce cu ajutorul ventilo-convec-torului prin tavane, iar aerulviciat se evacueazã pe coloaneverticale pe lângã stâlpi cu aju-torul tubulaturii din „fibair“.Echipamentele sunt marca McQuinn.Cazanele de 0,5 Gcal poartãmarca firmei Remeha.

Instalaþia electricã este execu-tatã în cabluri aftale în tavanulfals ºi constã din: iluminat deserviciu, iluminat cu senzori.Clãdirea are în dotare spaþii deparcare ºi acces de 800 mp, exe-cutate cu plãci autoblocantemontate pe platforme din beton,

parcãri subterane în subsolul clãdirii,spaþii verzi, rampe de acces laintrarea principalã.

Cu aceste precizãri, nu ne rãmânedecât sã vã invitãm la sediul nostru ºisã încheiem afaceri pe care suntemsiguri cã nu le veþi regreta.

CONIMPULS

CCOONNIIMMPPUULLSSCCoodd uunniicc ddee îînnrreeggiissttrraarree 994488442266

SSttrr.. PPiiccttoorr AAmmaann 9944660000116644 BBAACCÃÃUU -- RROOMMÂÂNNIIAA

TTeell..:: 00223344//557766..771177,, 00223344//557766..771199,, 00223344//558800..119922FFaaxx:: 00004400--223344//557766..771188EE--mmaaiill:: ccoonniiss@@mmiiddoo..rroo

LLuummeeaa ssee ggrrããbbeeººttee!! ªªii nnuu nnuummaaii ccãã ssee ggrrããbbeeººttee,, ddaarr ººii aaccþþiioonneeaazzãã îînn ddiirreeccþþiiaa uunneeii oorrggaanniizzããrrii nnooii,, mmooddeerrnnee ººii eeffiicciieennttee,,ppeennttrruu rreeuuººiittaa îînn aaffaacceerriillee ddeerruullaattee ppoottrriivviitt pprreecceepptteelloorr eeccoonnoommiieeii oocccciiddeennttaallee.. UUnn lluuccrruu bbuunn ººii,, ddeeccii,, llããuuddaabbiill,, ppeennttrruu ccããaacceeaassttãã ooppeerraaþþiiuunnee ccuu ccââtt eessttee ffããccuuttãã llaa ttiimmpp ssaauu mmaaii ddeevvrreemmee îîþþii ppooaattee aassiigguurraa ssuucccceessuull ppee ppiiaaþþaa ccoonnccuurreennþþiiaallãã..

CCOONNIIMMPPUULLSS ddiinn BBaaccããuu ooffeerrãã cceelloorr iinntteerreessaaþþii ppoossiibbiilliittaatteeaa ssãã bbeenneeffiicciieezzee ddee sseerrvviicciiiillee ssaallee,, ggããzzdduuiittee îînnttrr--ooiimmppuunnããttooaarree ccllããddiirree ccaarree ddoommiinnãã ppeeiissaajjuull uurrbbaanniissttiicc llooccaall..

CCââtteevvaa ddaattee ddeesspprree nnoouull eeddiiffiicciiuu ººii ddeesspprree oobbiieeccttuull ddee aaccttiivviittaattee aall ffiirrmmeeii nnee ssuunntt ooffeerriittee,, ssuucccciinntt,, ddee ccããttrreeddll pprreeººeeddiinnttee VVAASSIILLEE DDEEJJUU..

CCaarraacctteerriissttiiccii tteehhnniiccee ººii ffuunnccþþiioonnaallee

Clãdirea Spitalului clinic de copii „Louis Þurcanu“

din Timiºoara este monument istoric, fiind construitã în

anul 1902; construcþia a fost extinsã pe laterale, cu douã

corpuri, în anul 1963. Clãdirea a necesitat lucrãri de con-

solidare pentru eliminarea pericolului de prãbuºire în

urma unui cutremur ºi lucrãri de modernizare pentru

cerinþele funcþiunii de spital de copii.

Secþia de Pediatrie are regim de înãlþime

D+P+2E+M, cu suprafaþa construitã desfãºuratã de 3.402 mp.

Consolidarea clãdirii a constat în:

- realizarea a douã cadre transversale antiseismice cu

fundaþie proprie, legate orizontal la fiecare nivel, cu

planºee monolite creând efectul de ºaibã; închiderea

cadrului la nivelul peste mansardã s-a realizat cu un

planºeu din beton armat;

- la subsolul clãdirii s-a realizat cãmãºuirea pereþilor ºi bolþilor

din zidãrie cu plasã STM ºi torcretarea cu mortar M100T;

- lucrãrile de consolidare ale celor douã corpuri laterale au

constat în intervenþia la nivelul fiecãrui planºeu, prin introducerea

unor tiranþi pretensionaþi de legãturã între cele douã corpuri.

S-a executat mansardarea clãdirii ºi înãlþarea casei

troliilor din zidãrie portantã, iar pe cele douã corpuri

laterale s-au realizat terase circulabile.

Lucrãrile de modernizare au constat în schimbarea în

totalitate a instalaþiilor electrice, sanitare, termice; de aseme-

nea, s-au realizat recompartimentãri din pereþi de gips-car-

ton, finisaje moderne, telefonie ºi legãtura la Internet.

Pardoselile sunt executate din gresie porþelanatã pe

coridoare, casa scãrilor, grupuri sanitare ºi terase, iar în

saloane s-a instalat covor PVC termosudabil Tarket.

Prin montarea ferestrelor din lemn stratificat cu

geam termopan, s-a asigurat o izolare fonicã sporitã.

Faþada Secþiei de Pediatrie pãstreazã forma ºi culo-

rile vechii clãdiri, pe tencuielile simple fiind aplicate

vopsele lavabile de exterior.

Consolidarea ºi modernizarea Secþiei Pediatriea Spitalului „LOUIS ÞURCANU“ Timiºoara

AAnnttrreepprreennoorr:: CRISTIAN ANDRONIC S.R.L. TimiºoaraBBeenneeffiicciiaarr:: SPITALUL CLINIC DE COPII „LOUIS ÞURCANU“ Timiºoara

PPrrooiieeccttaanntt:: EUROPROIECT S.R.L. TimiºoaraIInnvveessttiittoorr:: ZUKUNFT RUMÄNIENS-KINDER KLINIK TEMESWAR e.V.

Trofeul calităţii ARACO - 2004




ELECTROCERFRUCTActivitate integratã

„Societatea noastrã oferã toatã gama de lucrãri ºi serviciiîn domeniul construcþiilor civile ºi industriale, de laproiectare pânã la execuþie.

În domeniul construcþiilor civile, executãm toatelucrãrile de construcþii, amenajare ºi reamenajare alocuinþelor, construcþii noi la cheie cu toatã gama definisaje, instalaþii sanitare, instalaþii electrice ºi instalaþii declimatizare.

În domeniul construcþiilor industriale, suntem pregãtiþiºi asigurãm toatã gama de lucrãri aferentã acestora, de lalucrãri de excavaþii ºi infrastructurã pânã la lucrãri desuprastructurã, inclusiv reparaþii ºi plombãri de drumuri.

Pentru clienþii noºtri, executãm toatã gama de finisaje,vopsitorii ºi confecþii metalice.

Executarea în termen foarte scurt a unor lucrãri ne-aadus comenzi suplimentare din partea beneficiarilor.

Datoritã flexibilitãþii ºi preþurilor practicate, piaþa dedesfacere a firmei noastre este foarte largã, de la persoanefizice pânã la societãþi mari, cum ar fi: Philip MorrisRomânia SRL, Consortio Pontelo, ICCO Electric SRL,Altex Impex SRL. Un atu foarte important al firmei noastreeste promptitudinea cu care rãspundem cerinþelorclienþilor ºi onorãm termenele de executare a lucrãrilor.

În domeniul lucrãrilor de construcþii de drumuri,colaborãm în regim de subantreprizã cu societãþi maimari, cum sunt: Consortio Pontelo, Eurostrada, Gotic SA,unde vom asigura lucrãri de manoperã în domeniu.

Anul acesta am încheiat un contract cu Camera deComerþ ºi Industrie, prin care firma noastrã va asiguraconsultarea, proiectarea ºi execuþia unor obiective prinprogramele SAPARD, lucru care va asigura o varietatefoarte largã de lucrãri ºi servicii. În acest moment,suntem în faza de studiu ºi precontract cu prima lucraredin acest program, ºi anume o pensiune de trei margareteîn Predeluþ–Bran.

De asemenea, suntem în curs de proiectare ºi imple-mentare a Sistemului de Management al Calitãþii, înconformitate cu standardul de referinþã ISO 9001:2001.

Dispunând atât de un colectiv tehnic bine închegatºi personal muncitor calificat, cât ºi de logistica nece-sarã executãrilor de construcþii civile ºi industriale,SC. ELECTROCERFRUCT SRL este interesatã sã colaborezela proiectele dumneavoastrã de investiþii în domeniu.

Investim încontinuu în cel mai bun personal, în celemai performante tehnologii ºi echipamente, pentru a ofericlienþilor noºtri un serviciu complet: concepþie, producþieºi punere în operã.

Credem cã marile realizãri vin în urma marilorprovocãri ºi orice proiect este pentru noi o nouã provocarela performanþã. Chiar ºi în cele mai dificile condiþii,obiectivele trebuie atinse.“

DDeeººii îînnccãã ppuuþþiinnee ccaa nnuummããrr,, eexxiissttãã ssoocciieettããþþii ddee ccoonnssttrruuccþþiiii ccaarree ººii--aauu ccoonnssttiittuuiitt uunn ssiisstteemm iinntteeggrraatt pprriinn ccaarree aassiigguurrããttoott cceeeeaa ccee eessttee nneecceessaarr rreeaalliizzããrriiii uunneeii iinnvveessttiiþþiiii,, ddee llaa ffuunnddaaþþiiee ppâânnãã llaa ffiinniissaajjee,, pprreeddâânndd bbeenneeffiicciiaarruulluuii oobbiieeccttiivvuullggaattaa ddee aa ffii ffoolloossiitt ppoottrriivviitt ddeessttiinnaaþþiieeii ddiinn pprrooiieecctt.. LLããuuddaabbiill eessttee ccãã oo aasseemmeenneeaa ssoocciieettaattee ssee aaffllãã îînn pprroovviinncciiee,,llaa BBrraaººoovv,, ººii ssee nnuummeeººttee SSCC EELLEECCTTRROOCCEERRFFRRUUCCTT SSRRLL,, pprrooffiilluull ººii sseerrvviicciiiillee ssaallee ffiiiinndd ssiinntteettiizzaattee îînn cceellee cceeuurrmmeeaazzãã ddee ddll ddiirreeccttoorr AARRIISSTTOOTTEELL MMAAIIEERR..


Renovarea podurilor clãdirilor

EEttaappaa 11 – Punctul de plecare înrenovarea unui pod în mansardã esteevaluarea spaþiului de sub acoperiºdin punctul de vedere al stãrii structuriide rezistenþã, al libertãþii de miºcareºi al pantelor ºarpantei.

EEttaappaa 22 – Odatã luatã decizia derenovare, se poate trece la etapa de(de)compartimentare a spaþiuluidisponibil. Trebuie þinut cont depereþii de rezistenþã, în rest, spaþiulpoate fi împãrþit dupã propriul plan.

EEttaappaa 33 – Decupajele în acoperiºpentru poziþionarea ferestrelor demansardã se realizeazã în paralel cucelelalte acþiuni de consolidare ºirecondiþionare a acoperiºului, dacãsunt necesare. O atenþie deosebitã seacordã în aceastã etapã instalãriicorecte a termoizolaþiei din jurulferestrelor de mansardã. Folosireaunor materiale de calitate ºi respectareainstrucþiunilor scrise care însoþescprodusele, ferestre de mansardã ºirame de etanºare potrivite, vor garantacalitatea rezultatelor obþinute.

EEttaappaa 44 – Sistemul de instalaþii(electrice, termice ºi sanitare) va fiprelungit la nivelul mansardei, înfuncþie de poziþionarea originalã

la nivelurile inferioare ale clãdirii ºide destinaþiile spaþiului amenajatla mansardã.

EEttaappaa 55 – Finisajul interior alpereþilor în jurul ferestrelor demansardã trebuie sã ia în considerareo listã de recomandãri simple: formãorizontalã în partea superioarã, formãverticalã în partea de jos, realizareaunei punþi termice prin corecta insta-lare a materialelor termoizolante,plasarea unei surse de cãldurã subfereastra de mansardã. Toate acestecondiþii vor asigura maximizareaspaþiului din încãpere, accesulluminii naturale, confortul locuirii ºievitarea apariþiei condensului înanotimpul rece.

EEttaappaa 66 – Finisarea pereþilor,zugrãvitul, recondiþionarea podelei ºia grinzilor, dacã este cazul, instalareascãrilor de acces ºi mobilareaîncãperilor sunt ultimele acþiunidesfãºurate înainte de punerea înfuncþiune a noului spaþiu câºtigat prinmansardare.

AAvveeþþii nneevvooiiee ddee mmaaii mmuulltt ssppaaþþiiuu îînn ccaassãã?? FFaammiilliiaa dduummnneeaavvooaassttrrãã aarree mmaaii mmuullþþii mmeemmbbrrii?? DDoorriiþþii uunn nnoouu ssppaaþþiiuu ddeepprriimmiirree aa ooaassppeeþþiilloorr?? PPrriinn uurrmmããrriirreeaa eettaappeelloorr ddee mmaaii jjooss ººii lluuaarreeaa îînn ccoonnssiiddeerraarree aa rreeccoommaannddããrriilloorr ssppeecciiaalliiººttiilloorr,, ppuutteeþþiioobbþþiinnee uunn ssppaaþþiiuu ssuupplliimmeennttaarr ººii aattrraaccttiivv ddee llooccuuiitt llaa mmaannssaarrddãã.. RReeccoonnddiiþþiioonnaarreeaa ppoodduurriilloorr rreepprreezziinnttãã cceeaa mmaaii iieeffttiinnããssoolluuþþiiee ddee mmaaxxiimmiizzaarree aa ppootteennþþiiaalluulluuii llooccuuiibbiill aall uunneeii ccaassee..


Lansarea concursuluiInternational VELUX Award 2006

Începând cu 1 octombrie 2005, afost lansatã cea de-a doua ediþie aconcursului IInntteerrnnaattiioonnaall VVEELLUUXX AAwwaarrdd,concurs care se adreseazã studenþilorla arhitecturã din întreaga lume, temapropusã de VELUX pentru acest concursfiind LLiigghhtt ooff TToommoorrrrooww, temã caredoreºte sã încurajeze ideile inovativeprivind utilizarea luminii naturale înarhitecturã.

„Viziunea noastrã este promo-varea luminii naturale. Dorim sãîncurajãm discuþiile legate de luminanaturalã ºi sã inspirãm studenþii sãlucreze cât mai mult cu lumina natu-ralã, nu doar drept componentã îndesign sau factor extern, ci ca ideeesenþialã ºi inerentã. Sperãm sãputem prezenta încã o datã talente ºiidei inovatoare care sã constitue oinspiraþie pentru arhitectura viitorului,idei care sã realizeze contextul propicepentru a demonstra importanþa pro-duselor noastre. Mai mult chiar, sperãmca acest concurs sã ofere studenþilordin România posibilitatea ca ideile

lor sã fie evaluate de o parte din ceimai respectaþi arhitecþi ai lumii”,afirmã MMiicckk SScchhoouu RRaassmmuusssseenn,, ddiirreeccttoorrddee vvâânnzzããrrii ººii mmaarrkkeettiinngg aall ffiirrmmeeiiVVEELLUUXX RRoommâânniiaa.

Concursul nu are categorii presta-bilite ºi nu este condiþionat în nici unfel de utilizarea produselor VELUX.Tema LLiigghhtt ooff TToommoorrrrooww este deschisãspre reinterpretãri, explorãri ale limi-telor luminii naturale în arhitecturãprivind, de exemplu, estetica, funcþio-nalitatea ºi structura.

COLABORARE STRÂNSÃÎNTRE STUDENÞI

ªI PROFESORII ÎNDRUMÃTORICâºtigãtorii concursului IInntteerrnnaa--

ttiioonnaall VVEELLUUXX AAwwaarrdd 22000066 pentru stu-denþii la arhitecturã vor fi desemnaþila ceremonia de premiere care vaavea loc în octombrie 2006, înurma evaluãrii proiectelor partici-pante de cãtre un juriu care urmeazãa fi constituit. Toate proiectele trebuiesã fie aprobate de un profesor de laºcoala unde studentul este înscris.Profesorul îndrumãtor va fi consideratprimul evaluator ºi va fi premiat dacãproiectul se va numãra printre celecâºtigãtoare.

Suma totalã a premiilor se ridicãla 30.000 de euro acordate proiectelorcâºtigãtoare, precum ºi menþiunilor

speciale care vor fi oferite studenþilorºi profesorilor îndrumãtori.

Juriul va decide numãrul premiilorºi al menþiunilor acordate, transportulºi cazarea pentru ceremonia de pre-miere fiind puse la dispoziþia partici-panþilor de cãtre organizatori.

Concursul IInntteerrnnaattiioonnaall VVEELLUUXXAAwwaarrdd 22000066 pentru studenþii la arhi-tecturã se desfãºoarã din doi în doiani ºi reprezintã o manifestare a efor-turilor constante pe care VELUX ledepune pentru a stabili relaþii cât maistrânse de colaborare cu specialiºtiiîn construcþii, iar în acest caz, cuarhitecþii ºi instituþiile de învãþãmânt.Pentru concursul din 2004, organiza-torii au primit 258 de proiecte repre-zentând 105 ºcoli din 27 de þãri.Concursul este organizat în strânsãcolaborare cu International Union ofArchitects (UIA) ºi European Associationfor Architectural Education (EAAE).

Studenþii trebuie sã-ºi anunþe par-ticiparea pânã în februarie 2006,data limitã a depunerii proiectelorfiind mai 2006. Pentru mai multeinformaþii, vã invitãm sã vizitaþila www.velux.com/a sau ne puteþicontacta la:

Tel.: 00226688 4422 5555 7777Fax: 00226688 4422 5577 5577

E-mail: rroommaanniiaa@@vveelluuxx..ccoommPersoanã de contact: LLaavviinniiaa IIcclloozzaann

SSttuuddeennþþiiii llaa aarrhhiitteeccttuurrãã ddiinn îînnttrreeaaggaa lluummee ssuunntt iinnvviittaaþþii ssãã ppaarrttiicciippee llaa cceeaa ddee--aa ddoouuaa eeddiiþþiiee aa IInntteerrnnaattiioonnaallVVEELLUUXX AAwwaarrdd.. CCoonnccuurrssuull îînnccuurraajjeeaazzãã ssttuuddeennþþiiii ººii pprrooffeessoorriiii îînnddrruummããttoorrii ssãã eexxpplloorreezzee nneelliimmiittaatteellee rreessuurrssee ooffeerriitteeddee lluummiinnaa nnaattuurraallãã îînn aarrhhiitteeccttuurrãã..


IMSA - IMROGLASS la dispoziþia dumneavoastrã!

Gama de produse:maºini de spãlat sticlã, cu 2-4-6-8 perii, de la

1.300 mm pânã la 3.000 mm înãlþime;linii de asamblare prin presare, automate ºi

semiautomate, cu role ºi panouri, cu posibilitateasuplimentarã de introducere a gazelor direct înpresã;

maºini automate de îndoire a profilelor;

maºini automate de încãrcare a sãrurilor;maºini automate verticale de înlãturare a

înveliºurilor pentru geamuri Low–E soft;roboþi automaþi de umplere cu gaze;roboþi automaþi de sigilare;aplicator automat al distanþierului din plastic

(superspacer) – ultimul nou produs din domeniulindustriei de geamuri termoizolante;

maºinã verticalã de tãiat pentru

sticla laminatã (patentatã) pentru

mare productivitate;

rasteluri automate mobile în

combinaþii diferite pentru depozitarea

ºi manipularea geamuri lor de

dimensiuni mici sau foarte mari;

extrudere manuale pentru

polisulfidã (thiocol) / poliuretan /

sigilanþi din silicon;

accesorii diverse.

CCoommppaanniiaa IIMMSSAA IIMMPPEEXX SSRRLL –– IITTAALLIIAA,, ffoonnddaattãã îînn 11997788,,eessttee uunnaa ddiinnttrree cceellee mmaaii iimmppoorrttaannttee ccoommppaanniiiieeuurrooppeennee ddiinn ddoommeenniiuull ddiissttrriibbuuþþiieeii ddee aacccceessoorriiiiººii eecchhiippaammeenntt ppeennttrruu iinndduussttrriiaa ssttiicclleeii..EEssttee pprreezzeennttãã ppee ppiiaaþþaa rroommâânneeaassccãã ddiinnaannuull 11999955,, iiaarr pprriinn ssuuccuurrssaallaa ssaa,,IImmrrooGGllaassss SS..RR..LL.. ddiinn AAllbbaa IIuulliiaa,,îînncceeppâânndd ccuu aannuull 22000033..

IIMMSSAA –– IIMMRROOGGLLAASSSS eessttee ssppee--cciiaalliizzaattãã îînn ddiissttrriibbuuþþiiaa ddee ggeeaammuurriissppeecciiaallee,, mmaaººiinnii,, aacccceessoorriiii ººiimmaatteerriiaallee ppeennttrruu pprroodduucceerreeaa ddee ggeeaammuurriitteerrmmooiizzoollaannttee,, pprreeccuumm ººii mmaaººiinnii ppeennttrruu pprreelluuccrraarreeaassttiicclleeii,, mmaaººiinnii ººii lliinniiii ppeennttrruu ttããiieerree,, ffaassoonnaarree,, ggããuurriirree,,ssaabbllaarree,, îînnddooiirree,, sseeccuurriizzaarree.. CCoommppaanniiaa ooffeerrãã aattââtt aassiisstteennþþããtteehhnniiccãã ((llaa iinnssttaallaarree ººii sseerrvviiccee)),, ccââtt ººii ccoonnssuullttaannþþãã..

ÎÎnn ddoommeenniiuull pprroodduuccþþiieeii ddee ggeeaammuurrii tteerrmmooiizzoollaannttee,, IIMMSSAA ––IIMMRROOGGLLAASSSS rreepprreezziinnttãã,, ddee aasseemmeenneeaa,, ppeennttrruu RRoommâânniiaa,, uunnaa ddiinnttrreecceellee mmaaii mmaarrii ccoommppaanniiii ddiinn lluummee –– ccoommppaanniiaa iittaalliiaannãã FFOORREELL SSPPAA((ffoonnddaattãã îînn 11997766)) –– ccaarree aarree aapprrooaappee 3300 ddee aannii ddee eexxppeerriieennþþãã..

AAvvâânndd lliinniiii vvâânndduuttee îînn ttooaattãã lluummeeaa,, FFOORREELL eessttee ccaappaabbiillãã ssãã ssaattiissffaaccãã ttooaattee cceerreerriillee ddee ppee ppiiaaþþãã,,ddee llaa aacccceessoorriiiillee ssiimmppllee ppeennttrruu ggeeaammuurrii ppâânnãã llaa cceellee mmaaii ppeerrffoorrmmaannttee ººii aauuttoommaattiizzaattee lliinniiii..

FFoottoo 11:: LLiinniiee vveerrttiiccaallãã aauuttoommaattããddee ttããiiaatt ssttiiccllãã ssttrraattiiffiiccaattãã

FFoottoo 22:: MMaaººiinnãã ddee ssppããllaatt SSeerriiaa 22000000


Toate maºinile automate suntoferite la comandã cu un programde detecþie a defecþiunilor pentruidentificarea problemelor ºi sistemde asistenþã la distanþã prinmodem. Asistenþa în urma vânzãriieste garantatã prin personalultehnic din Bucureºti.

Ne puteþ i contacta pentruinformaþ i i la wwwwww.. iimmssaa.. ii tt º iwwwwww..iimmrrooggllaassss..rroo

FFoottoo 33:: PPrreessãã aauuttoommaattãã eelleeccttrriiccãã SSeerriiaa AAPP ((îînn mmoodd ppaarrttiiccuullaarr iinnddiiccaattãã ººii ppeennttrruu ssttiiccllãã ssttrruuccttuurraallãã))

FFoottoo 44:: RRoobboott aauuttoommaatt ddee ssiiggiillaarree SSeerriiaa SSAA


Cofraje cãþãrãtoare

DOKA Tehnica Cofrajelor oferãdouã asemenea sisteme de cofrarecare se deosebesc prin modul de pre-luare ºi transmitere a sarcinilor rezul-tate din cofraj ºi prin procedeele decofrare-decofrare ºi de mutare a cofra-jului, ºi anume: cofrajele cãþãrãtoareºi cofrajele autocãþãrãtoare.

Construcþiile la care este indicatãfolosirea unor asemenea sisteme decofrare sunt de genul: coºuri de fum,castele de apã, silozuri, sâmburicentrali de clãdiri înalte, baraje,pile înalte de poduri, turnuri deteleviziune º.a.

Cofrajele cãþãrãtoare se clasificã,dupã modul în care se face mutareaansamblului cofraj-platformã de lucru,în douã categorii: ccooffrraajjee ccããþþããrrããttooaarreela care mutarea se face cu macarauaºi aauuttooccããþþããrrããttooaarree la care mutarea

se face folosind dispozitive proprii(electrohidraulice sau electromecanice).

Cofrajele cãþãrãtoare se folosesc laconstrucþii înalte ºi se pot utiliza ºi caelemente cofrante pe o singurã faþã, laclãdiri cu elemente orizontale (planºee,grinzi, scãri etc.), la betoane masive(de exemplu, baraje).

De remarcat cã, pentru construcþiile lacare se adoptã soluþii de consolidare apereþilor prin execuþia unei cãmãºuielicu beton armat pe una sau douã feþe,cofrajele cãþãrãtoare constituie osoluþie deosebit de interesantã; înRomânia ºi, în special, în Bucureºti ºialte zone seismice aceastã soluþietehnicã devine deosebit de utilã.

În principiu, la cofrajele cãþãrã-toare deplasarea pe verticalã a cofra-jului se realizeazã cu o cadenþã

determinatã de paºii pentrumontarea-mutarea cofrajului,montarea armãturii, tur-narea ºi întãrirea betonului.

În timp ce la cofrajulcãþãrãtor elementele com-ponente sunt formate dinsubansamblul de cofrare-decofrare, consolele cãþãrã-toare ºi cu podina delucru, precum ºi ancorelede betonare, la cel autocã-þãrãtor apar suplimentarelemente hidraulice ºiaccesoriile acestora.

La sistemul de cofrajcãþãrãtor este necesar sãse proiecteze sistemul cutoate elementele, þinândseama de caracteristicileconstrucþiei (feþe cofrateverticale sau înclinate,înclinare verticalã, piese

înglobate, goluri etc.), de elementelede cofraj, precum ºi de elemente deconstrucþie (mutare cu macaraua saucofraj autocãþãrãtor). În mod special,se va acorda atenþie înglobãrii corecteîn beton a ancorajelor, se va avea învedere acþiunea vântului º.a. În general,trebuie sã se þinã seama cã acest sistemde cofraje se foloseºte la înãlþimi mari(pânã la 150 m ºi peste), astfel cã toatemãsurile, dispozitivele ºi echipa-mentele care asigurã securitateamuncii trebuie sã fie tratate ºi urmãritecu deosebitã atenþie.

DOKA oferã un sistem de cofrare

complet cu toate echipamentele aferente

(ancoraje, platforme de lucru etc.) ºi

asigurã asistenþã tehnicã pentru

proiectarea de detaliu a soluþiei de

cofrare, precum ºi instrucþiuni pentru

utilizatori.

CCoonnssttrruuccþþiiiillee mmooddeerrnnee ddiinn mmaarriillee cceennttrree uurrbbaannee aauu –– ccaa eelleemmeennttee aarrhhiitteeccttoonniiccee ccaarraacctteerriissttiiccee –– ffoorrmmee mmooddeerrnneeººii îînnddrrããzznneeþþee ººii ddee îînnããllþþiimmii ddiinn ccee îînn ccee mmaaii mmaarrii..

AAcceessttee ccaarraacctteerriissttiiccii aallee ccoonnssttrruuccþþiiiilloorr ddiinn bbeettoonn aarrmmaatt aauu ddeetteerrmmiinnaatt eevvoolluuþþiiaa tteehhnnoollooggiiiilloorr ddee ccooffrraarree llaa ccoonnddiiþþiiiilleessppeecciiffiiccee aacceessttuuii ggeenn ddee lluuccrrããrrii.. SSppeecciiaalliiººttiiii îînn eecchhiippaammeennttee ddee ccoonnssttrruuccþþiiee aauu ccoonncceeppuutt ssiisstteemmee aauuttooppoorrttaannttee ccaarree ttrraannssmmiittccoonnssttrruuccþþiieeii ddeejjaa eexxeeccuuttaattee ssaarrcciinniillee pprroovveenniittee ddee llaa ccooffrraajj ººii cceellee aaffeerreennttee ooppeerraaþþiiuunniilloorr ddee aarrmmaarree ººii bbeettoonnaarree..


Evaluarea ºi tratarea degradãrilor specificeîmbrãcãminþilor rutiere din beton de ciment

ddrr.. iinngg.. VViioorreell PPÂÂRRVVUU –– eexxppeerrtt tteehhnniicc CCoonnssttrruuccþþiiii ddrruummuurrii ººii ppiissttee aaeerrooppoorrttuuaarree,,ddiirreeccttoorr ddeeppaarrttaammeenntt AAeerrooppoorrttuurrii -- SSEEAARRCCHH CCOORRPPOORRAATTIIOONN SSRRLL -- BBUUCCUURREEªªTTII

În aprecierea stãrii de degradare aîmbrãcãminþilor rutiere vechi dinbeton de ciment, accentul trebuie puspe caracterul evolutiv al fisurilor, prinstabilirea cauzelor care le-a generat,evaluarea gravitãþii ºi repararea câtmai rapidã a acestora.

În cazul „„îîmmbbrrããccããmmiinnþþiilloorr vveecchhii””din beton, este foarte dificil de a eli-mina cauzele profunde care au gene-rat fisurile, singura soluþie rãmânândprelungirea duratei de viaþã a betonului,respectiv prin ameliorarea caracteris-ticilor sale de suprafaþã.

FFiissuurriillee ddee ccoollþþuurrii ale dalelor sunt, încea mai mare parte, datorate uneidimensionãri inadecvate ºi/sau acþiuneaîncãrcãrii osiilor grele, unei fundaþiislabe a dalei (pompaj lateral) sau, însfârºit, prin absenþa sau insuficienþatransferului de sarcini în rosturi. Un stadiuavansat al pompajului, cu evacuareamaterialelor fine din stratul situatdedesubt, agraveazã riscul de fisurare acolþurilor dalelor.

FFiissuurrii llee ttrraannssvveerrssaallee sunt, îngeneral, datorate influenþelor externeca timp, gradient termic, umiditate ºitrafic.

Eforturile care apar în dale sunt favo-rizate de numeroºi factori, printre careenumerãm: grosimea ºi lungimea dalelor,mãrimea ºi viteza variaþiilor de tempera-turã, deformaþiile din contracþie, frecarea

dalei pe fundaþia sa etc. Numeroase eroride execuþie favorizeazã acþiunea distruc-tivã a acestor factori. Acesta este, în prin-cipal, rolul acestor fisuri care antreneazãapariþia deteriorãrilor secundare ºi caretrebuie sã ghideze alegerea procedeuluide reparaþie.

Trebuie sã se facã distincþie întrefisurile „„aaccttiivvee”” ºi cele „„ppaassiivvee””, maiales pentru repararea fisurilor acci-dentale din îmbrãcãminþile de con-cepþie mai recentã.

FFiissuurriillee lloonnggiittuuddiinnaallee apar mai rardecât cele transversale ºi pot fi produsede gradiente termice, miºcãri ale fun-daþiei pãmântului (solului), datoratevariaþiilor de umiditate, variaþiilor decapacitate portantã din fundaþie sau alesolului.

Efectul fisurilor longitudinale asupracalitãþii de rulare a îmbrãcãminþii dinbeton este limitat pentru cã ele sedezvoltã aproape paralel sensului decirculaþie; din acest motiv, apariþiadegradãrilor secundare (exfolieri alemuchiilor fisurii) este mai lentã, confortulde rulare este mai puþin afectat.

FFiissuurriillee ddaattoorraattee vvâânnttuulluuii (curen-þilor de aer) îºi gãsesc originea la sta-diul de execuþie al îmbrãcãminþiidin beton. Ele nu sunt, în general,decât de câþiva milimetri adâncime ºievolueazã puþin.

În anumite circumstanþe totuºi, elepot juca rol de „amorsã” pentru altefisuri.

Fisurile vechi, existente la suprafaþaîmbrãcãminþii ((ffiigg.. 11)), evolueazã întimp, conducând la dezagregãri ºidenivelãri din cauza lipsei lucrãrilorde întreþinere; alte fisuri, mai recente,sunt datorate fenomenului de obo-sealã (gradient termic ºi trafic). Dacãreparaþia acestor ultime tipuri defisuri poate fi efectuatã foarte simpluprin frezare ºi execuþia unui locaºcare urmeazã traseul lor, fisurile maivechi sunt, în general, mai greu deremediat din cauza deteriorãrilorsecundare prezente în zona acestora.

CCoonncceeppþþiiaa vveecchhee are în vedereurmãtoarele caracteristici:

lungimea dalelor: mai ales dalelungi (pânã la 10 m ºi chiar mai mult);

grosime: cca 20 cm;fundaþie: inexistentã sau din

materiale granulare;rosturi transversale: rosturi de

dilataþie (negujonate);rosturi longitudinale: rosturi de

construcþie fãrã ancoraj ºi fãrãîmbinãri;

punerea în operã: sezonul încare punerea în operã a fost efectuatãpoate avea importanþã pentru diag-nosticarea cauzelor care au generatprocesul de fisurare.

ÎÎmmbbrrããccããmmiinnþþiillee rruuttiieerree ddiinn bbeettoonn ddee cciimmeenntt,, ssuunntt ccoonnssiiddeerraattee „„îîmmbbrrããccããmmiinnþþii vveecchhii””,, aattuunnccii ccâânndd eexxeeccuuþþiiaa aacceessttoorraa ss--aaffããccuutt îînn uurrmmãã ccuu mmaaii mmuulltt ddee 1155 aannii,, ººii „„îîmmbbrrããccããmmiinnþþii nnooii”” –– ddee ccoonncceeppþþiiee mmooddeerrnnãã ––,, aattuunnccii ccâânndd aacceesstteeaa aauu ffoosstt eexxee--ccuuttaattee îînn uullttiimmiiii 1100--1155 aannii.. ÎÎnn pprreezzeennttuull aarrttiiccooll ccee ººii--aa pprrooppuuss ssãã ttrraatteezzee aacceesstt ssuubbiieecctt,, ssee ffaacc rreeffeerriirrii llaa ffeennoommeennuull ddeeddeeggrraaddaarree aa ddaalleelloorr pprriinn ffiissuurraarree ssaauu ddiinn eexxeeccuuþþiiaa ddeeffeeccttuuooaassãã aa rroossttuurriilloorr ddiinnttrree aacceesstteeaa..

ÎÎnn pprriimmaa ppaarrttee aa aarrttiiccoolluulluuii,, ssuunntt aannaalliizzaattee „„îîmmbbrrããccããmmiinnþþiillee vveecchhii““ ddiinn bbeettoonn ddee cciimmeenntt,, iiaarr îînn ppaarrtteeaa aa IIII--aa,, ssuunnttttrraattaattee „„îîmmbbrrããccããmmiinnþþiillee nnooii//mmooddeerrnnee”” ddiinn bbeettoonn ddee cciimmeenntt..



Sisteme moderne de închiderepentru pereþi ºi acoperiºuri


Pe baza tipurilor (a … f) de fisuri

prezentate în ffiigg.. 11, s-a întocmit

ttaabbeelluull 11, unde sunt prezentate, suc-

cint, modul de evaluare ºi soluþiile

tehnice de remediere a acestora.Stabilirea cauzelor care au condus

la apariþia fisurilor ºi a degradãrilordin zona rosturilor, la îmbrãcãminþilevechi din beton de ciment, este oproblemã foarte importantã, dinpunct de vedere tehnic ºi economic,ce nu poate fi realizatã decât încadrul unei expertize tehnice, decãtre un specialist în domeniu.

În continuare, sunt analizate„„îîmmbbrrããccããmmiinnttiillee nnooii““ ((ddee ccoonncceeppþþiieemmooddeerrnnãã)) în vârstã de 10 - 15 ani, dardeopotrivã ºi îmbrãcãminþile dinbeton care au fost concepute în timpul

unei perioade de tranziþie, carac-terizatã prin grupuri de dale, delungimi variabile putând atinge 9 m ºicare au fost executate cu rosturi trans-versale de contracþie ancorate la anu-mite intervale ºi cu rost de dilataþiedestinat reducerii eforturilor de com-presiune din beton.

În afarã de câteva lipsuri caracte-ristice perioadei de tranziþie, fisurilesunt în consecinþã datorate, în exclu-sivitate, greºelilor de execuþie.

Acest gen de fisurã este, în general,

reparatã imediat, fiindcã apare în

perioada de execuþie a betonului.

FFiigg.. 11:: TTiippuurrii ddee ffiissuurrii ssppeecciiffiiccee îîmmbbrrããccããmmiinnþþiilloorr rruuttiieerree vveecchhii

TTaabbeelluull 11:: ÎÎmmbbrrããccããmmiinnþþii vveecchhii ddiinn bbeettoonn ddee cciimmeenntt.. EEvvaalluuaarreeaa ffiissuurriilloorr ººii pprroocceeddeeee ddee rreemmeeddiieerree aapplliiccaabbiillee




Profesionalism ºi... pragmatismDDaann DDÃÃBBUULLEEAANNUU

Sculele de mânã, în concepþie largã: chei, ciocane,cleºti, ºurubelniþe, chei tubulare, elemente de antrenare,dãlþi, … fac parte din rândul produselor care de-a lungulanilor au rezistat ºi vor rezista mult ºi de acum înainte.

Acestora, ca urmare a progresului tehnic, li s-au alãturatsculele profesionale la limita echipamentelor tehniceperformante, precum: chei dinamometrice, chei cuclichet, scule electroizolante, lame bimetel etc.

Totuºi, în ult imele 2–3 decenii , se acutizeazãcontradicþia dintre performanþa tehnicã ºi nevoia utiliza-torului final. Pentru tehnicianul constructor de scule, per-formant este produsul cu o rezistenþã mare la deformareca o consecinþã a unei duritãþi înalte, aceasta presupu-nând analize riguroase privind compoziþiile de oþel,tehnologii de tratament ºi prelucrare etc.

În schimb, mecanicul – utilizatorul final – doreºte sãsimtã strângerea, sã aibã confort, sã gândeascã lafinalizarea lucrãrii ºi nu la cum sã corecteze „insuficienþa“sculei.

Pe acest fond, apare tendinþa de utilizare a unor materialeclasice sau mai noi cu duritãþi mai mici, dar care asigurãsuficientã supleþe cheii, în aºa fel încât, pe de o parte, sãrealizeze discret strângerea ºi, pe de altã parte, sã-icreascã rezistenþa în timp. Ne referim, în special, la cheifixe, capete chei tubulare, chei pentru locaº hexagonal ºila o parte din cleºtii de prindere.

La cleºtii tãietori, verificarea tradiþionalã de ordin optica fantei tãiºului pãleºte sau devine nesemnificativã în faþacelei de verificare a manevrabilitãþii braþelor. Dupã ce neasigurãm confortul în utilizare, ne vom uita ºi la fantatãiºului ºi la existenþa tratamentului suplimentar al aces-tuia, la jocul braþelor etc.

Antrenorul cu clichet reversibil care rezistã la unmoment prescris este o sculã utilã. Cel care rezistã ºi lateste dinamice (în timp) este nu numai util, ci ºi performant.În schimb, dacã se adaugã danturarea finã (72 dinþi) ºiblocarea-deblocarea cheii, atunci vorbim de o sculã utilã,performantã, într-un cuvânt serioasa.ro.

ªurubelniþa, în evoluþia ei, pe lângã calitãþile mecaniceale tijei, are un mâner trimaterial care îmbinã caracteristi-cile triunghiulare de rezistenþã cu profilul cilindric deergonomie, având totodatã, prin folosirea a 3 materiale,proprietãþi de aderenþã la contactul cu mâna, rezistenþã laºocuri ºi posibilitãþi de acþionare cu alte scule.

Pânza de bomfaier a evoluat în timp, cedând duritateafoarte mare a danturii unei duritãþi mai mici, dar cu mareflexibilitate, ce conferã confort ºi siguranþã utilizatorului.

Datoritã preocupãrii pentru soluþionarea performantãa acestor tendinþe, datoritã gamei sorto-tipo-dimensionaleºi gamei largi de produse, datoritã raportului preþ-calitateºi disponibilitãþii pe stoc a 98,1% din produsele programu-lui de fabricaþie, UUNNIIOORR se aflã în primii cinci producãtorieuropeni de scule de mânã, având o creºtere continuã atâtîn plan tehnic, constructiv, organizatoric, cât ºi mental.Acest program, de regulã, are cota de piaþã cea maiimportantã în þãrile unde nu existã producãtori interni.

UUNNIIOORR a devenit, ºi în România, un program complet,complex, coerent, imbatabil, peren ºi, nu în ultimulrând, … un program pragmatic.


CCoonncceeppþþiiaa mmooddeerrnnãã are în vedereurmãtoarele:

lungimea dalelor: în generaldale scurte (5 m la 8 m), dale mailungi în timpul perioadei tranzitorii;

grosime: cca 25 cm;fundaþie: beton slab, balast sta-

bilizat, eventual strat intermediar (6 cm)din anrobate bituminoase;

rosturi transversale: rosturi decontracþie gujonate sau nu, rosturi deîncovoiere ancorate ºi rosturi de dila-taþie „de securitate“ (în faza tranzitorie).Rosturi de dilataþie în parte singulare(viraje, intersecþii, lucrãri de artã);

rosturi longitudinale: rosturi deconstrucþie cu sau fãrã ancoraj, ade-sea realizate prin îmbinare.

EVALUAREA DEGRADÃRILORªI PROCEDEELE TEHNICE

DE REPARAÞIE APLICABILEÎn ttaabbeelluull 22 se prezintã procedeele

tehnice de reparaþie a tipurilor defisuri schematizate în ffiigg.. 22, struc-turate în douã concepþii. Erorile maicurente sunt tãierile cu întârziere arosturilor de contracþie ºi lipsa pro-tecþiei betonului proaspãt.

TTaabbeelluull 22:: ÎÎmmbbrrããccããmmiinnþþii nnooii ddiinn bbeettoonn ddee cciimmeenntt.. EEvvaalluuaarreeaa ddeeggrraaddããrriilloorr ººii pprroocceeddeeee ddee rreemmeeddiieerree aapplliiccaabbiillee




S.C. URBIS Armãturi Sanitare S.A.,societate cu capital integral privat, esteprincipalul fabricant din România dearmãturi sanitare pentru echipareacamerelor de baie ºi bucãtãrie dinlocuinþe, hoteluri ºi construcþii social-culturale.

Aceasta provine din fosta „Între-prindere de Radiatoare, EchipamentMetalic, Obiecte ºi Armãturi Sanitare“,care a echipat, timp de 27 de ani,locuinþele din România cu o gamãlargã de produse (cãzi de baie, radia-toare, armãturi sanitare, sisteme deînchidere pentru uºi ºi ferestre).

S.C. URBIS Armãturi Sanitare S.A.este o unitate de producþie integratãîn proporþie de 90%, ºi s-a impus cauna dintre mãrcile importante pepiaþa româneascã. Procesul tehno-logic cuprinde secþiile de turnãtorie-forjã, uzinaj, ºlefuitorie, acoperirigalvanice, montaj, precum ºi secþiade deservire sculãrie-mecano-energetic.Capacitãþile de producþie au asiguratetoate utilitãþile necesare: energie elec-tricã, energie termicã, gaze naturale,apã ºi canalizare, precum ºi posibi-litãþi de transport auto ºi pe cale feratã.

S.C. URBIS Armãturi Sanitare S.A.produce o gamã variatã de tipo-dimensiuni de articole de robinetãrie,acoperind din punctul de vedere alfuncþionalitãþii întreaga gamã folositãîn construcþiile de locuinþe ºi social-culturale. Lista acestor produsecuprinde peste 500 de repere, carepot fi grupate în ºase mari categorii,respectiv: robinete, baterii amestecã-toare biacþionare, baterii amestecãtoaremonoacþionare, ventile ºi sifoane,accesorii pentru camere de baie ºibucãtãrie, piese de schimb.

Principalii clienþi naþionali aiS.C. URBIS Armãturi Sanitare S.A.sunt 29 de societãþi cu care a încheiatcontracte comerciale de distribuþie.De asemenea, produsele sunt prezenteîn peste 50 de puncte de desfacere ºi2 magazine în Bucureºti, din careunul propriu în incinta societãþii.

Astfel, URBIS Armãturi Sanitare alansat pe piaþã douã familii de baterii,STIL ºi AXXE, care se prezintã cu undesign nou, în ton cu cele mai mo-derne tendinþe. Formele sunt suple,simple, lineare ºi se potrivesc pentruorice tip de camerã de baie.

URBIS pune la dispoziþia cumpã-rãtorilor, atât produse cromate, cât ºiproduse retro, cu nuanþã de stil vechi,ºi articole de robinetãrie, care îmbinãfinisajul cromat cu elemente aurite.

Datoritã flexibilitãþii fluxului tehno-logic, societatea poate asimila înfabricaþie o gamã diversificatã de piese

turnate din alamã ºi zamac. De ase-menea, se pot executa la comandãacoperiri galvanice (cromare, nichelare,zincare), iar în secþia sculãrie diversematriþe, scule, dispozitive.

Credincioasã permanent sloganului„Clientul nostru – stãpânul nostru”,S.C. URBIS Armãturi Sanitare SA sepreocupã sã rãspundã permanenttuturor cerinþelor pieþei printr-unraport optim calitate-preþ, avândconvingerea cã va câºtiga mereuîncrederea celor care opteazã pentruprodusele marca „URBIS”.

S.C. URBIS Armãturi Sanitare S.A.TOTUL PENTRU CASA TA!


Astfel cã, aºa cum apare în

coloana 2 a ttaabbeelluulluuii 22, reparaþia se

limiteazã adesea la deschiderea ºi

etanºarea fisurii. Aceastã operaþie

însã nu este posibilã decât atunci

când fisura nu este decât puþin sau

deloc activã ºi este sigur cã fundaþia

nu prezintã probleme. În plus, alte

tipuri de fisuri nu trebuie sã existe pe

aceeaºi dalã.

DEGRADÃRI SPECIFICE ROSTURILOR

Amplasarea incorectã a rosturilor

constituie cauza primordialã a degra-

dãrii acestora la fel, de altfel, ca ºi

în cazul fisurilor a cãror problemã a

fost tratatã în paragrafele precedente.

Insuficienþa amplasãrii poate fi

consecinþa sau a unei proaste dimen-

sionãri a locaºului rostului, în care,

chiar un bun produs de etanºare

nu poate sã-si facã rolul sãu, fie

utilizarea unui produs prost de

etanºare, fie o etanºare (colmatare)

sau întreþinere defectuoasã a rosturilor.

Consecinþele posibile ale unei

proaste amplasãri sunt urmãtoarele:

exfolieri ºi degradãri ale marginilor

rostului, cauzate de prezenþa cor-

purilor dure care ajung acolo, fie

infiltraþie de apã în rost cu riscuri de

pompaj.

Pot fi avute în vedere urmãtoarele

tehnici de reparaþie:

tratamentul local al dezagre-

gãrilor cu ajutorul mortarelor uscate

preambalate, mai mult sau mai puþin

sofisticate pe bazã de ciment;

demolarea ºi reconstrucþia par-

þialã a dalelor dacã dezagregarea este

însoþitã de fisurare;

alte defecþiuni accidentale sau

sistematice sunt datorate erorilor de

execuþie ºi au fost deja menþionate

anterior. Metoda de reparaþie, care se

recomandã, este adesea de demolare

ºi reconstrucþie a pãrþilor degradate

ale dalelor.

DEGRADÃRI LOCALE

Pe lângã apariþia fisurilor ºi a

degradãrilor rosturilor, ºi alte defecte

pot afecta îmbrãcãmintea din beton.

Ele se prezintã în diferite zone locale

sau au fost generate din diverse

cauze, cum ar fi formarea acciden-

talã de amprente la suprafaþa beto-

nului proaspãt sau iregularitãþi în

textura superficialã din îmbrãcãminte.

În ttaabbeelluull 33 se prezintã cauzele

probabile ºi procedeele tehnice de

reparaþie recomandate pentru corec-

tarea unor astfel de defecte.

TTaabbeelluull 33:: EEvvaalluuaarreeaa ddeeggrraaddããrriilloorr llooccaallee ((iizzoollaattee))

FFiigg.. 22:: TTiippuurrii ddee ffiissuurrii ssuusscceeppttiibbiillee ddee aa ssee pprroodduuccee îînn îîmmbbrrããccããmmiinnþþiilleeddiinn bbeettoonn ddee ccoonncceeppþþiiee mmooddeerrnnãã ((nnooii))



Pentru firmele care se ocupã cu deszãpezirea oraºelor ºi drumurilor, Eurobody monteazã pe diferite tipuri de vehicule, atâtpluguri pentru deszãpezire, cât ºi dispozitive speciale de împrãºtiere a materialului antiderapant. Sistemele de împrãºtiere potfi acþionate independent de la un motor diesel sau de la motorul vehiculului ºi sunt confecþionate integral din inox. Sistemulde asamblare beneficiazã de o concepþie nouã care asigurã o duratã crescutã de utilizare a dispozitivului de împrãºtiere. Dispozitivulde împrãºtiere (sãrãriþa) este demontabil, iar gãurile sitei din inox sunt executate cu ajutorul laserului, aceastã tehnologieasigurând pãstrarea caracteristicilor de bazã ale materialului (nu va apãrea rugina în zonele de îmbinare, aºa cum se întâmplãcu cele asamblate prin sudurã). Plugurile de deszãpezire au un sistem rapid de instalare, conform DIN 766060, acþionareafãcându-se de la motorul vehiculului sau de la o electropompã. Forma pãrþii active a plugurilor e diferitã, în funcþie de solicitãriºi de zona în care vor acþiona (pe drumuri naþionale, autostrãzi în oraº etc), cu sisteme de amortizare a ºocurilor cu arc sau gaz.

EExxiissttãã oo ggaammãã ddiivveerrssiiffiiccaattãã ddee pplluugguurrii ººii ssããrrããrriiþþee,, dduuppãã ccuumm uurrmmeeaazzãã:: 11)) Pluguri ºi sãrãriþe montate pe vehicule mici, pentru centrele oraºelor ºi acolo unde sunt interdicþii rutiere la

sarcinã maximã 3,5 t.

22)) Plugurile ºi sãrãriþele pentru deszãpezirea mediului urban. Acestea sunt proiectate special pentru astfel dedeszãpeziri (cu 2 sau 3 sectoare care se miºcã independent dacã apar obstacole în zãpadã – guri de canal, borduri etc.)datoritã sistemului special de reglaj cu arcuri. Se pot monta pe maºini cu 2 sau 3 axe. Sãrãriþele au pânã la 6 mc ºipot fi dotate cu sistem pentru soluþiile lichide.

ÎÎnnttoottddeeaauunnaa îînn pprraagg ddee iiaarrnnãã,, ooaammeenniiii pprreevvããzzããttoorrii ssttaauulliinniiººttiiþþii,, ppeennttrruu ccãã EEuurroobbooddyy llee--aa ooffeerriitt ddiinn ttiimmpp ffiirrmmeelloorr ººii rreeggiiiilloorr,,

ssppeecciiaalliizzaattee îînn îînnggrriijjiirreeaa ddrruummuurriilloorr ppuubblliiccee,, vveehhiiccuullee ººii eecchhiippaammeennttee ppeennttrruu iinntteerrvveennþþiiaa llaa ddeesszzããppeezziirreeaa ddrruummuurriilloorr ººii ppoodduurriilloorr..

PPeennttrruu ccaa iiaarrnnaa ssãã nnuu ttee mmaaiissuurrpprriinnddãã ººii ssãã ppooþþii aajjuunnggee

aaccoolloo uunnddee îîþþii ddoorreeººttii


33)) Pluguri pentru deszãpezirea drumurilor naþionale ºi a autostrãzilor. Sãrãriþele au pânã la 9 mc ºi pot fi dotate cusistem pentru soluþii solubile.

44)) Sãrãriþe care se remorcheazã dupã tractoare.

Comanda plugurilor ºi a sãrãriþelor se realizeazã din cabina maºinii, cu ajutorul unui joy-stick în cazul plugurilor,iar comanda sãrãriþei este electronicã. De la comandã se pot seta diferite programe speciale, în funcþie de carosabil.Pe sãrãriþã se monteazã ºi girofar de culoare galbenã ºi proiectoare pentru a putea lucra ºi noaptea în condiþii de siguranþã.

Plugurile pot fi acþionate de o electropompã sau de o pompã care preia miºcarea de la motorul maºinii.

Sãrãriþele se pot utiliza pe bene basculabile sau pe cârlige de încãrcat containere.

AARRGGEEªªStr. Depozitelor,Aleea ACH 20A,PiteºtiTel./Fax: 0248 214 [email protected]

TTIIMMIIªªCalea ªagului DN 59,km 8+700, TimiºoaraTel./Fax: 0256 295 [email protected]

PPRRAAHHOOVVAAComuna Bãrcãneºti,sat Tãtãrani, DN 1,km 57, PloieºtiTel./Fax: 0244 277 [email protected]

GGAALLAAÞÞIIStr. Combinatului nr. 2,GalaþiTel./Fax: 0236 492 [email protected]

BBRRAAªªOOVVBd. Gãrii nr. 1,BraºovTel./Fax: 0268 411 [email protected]

CCLLUUJJCalea Baicului nr. 2-4Tel.: 0264 206 522Fax: 0264 206 [email protected]@cefin.com

CCEEFFIINN RROOMMÂÂNNIIAAStr. Italia nr. 1-7, comuna Chiajna, jud. Ilfov(autostrada Bucureºti-Piteºti, km 13,2)077040 – ROMÂNIATel.: +40 741 841 000; +40 741 841 226;

+40 742 358 653Fax: +40 741 841 222; +40 241 936 000;E-mail: [email protected]


Plãci compactoare vibrante reversibileNOUA GENERAÞIE

CONTROALE DE SIGURANÞÃCU PROTECÞIE SUPLIMENTARÃ

INTEGRATÃInovaþie! Barã conducãtoare

nouã, pentru o manevrare maiuºoarã.

Reazem cvadruplu – o pre-mierã în domeniu – reducevibraþia în mâini ºi braþe. Patruamortizoare solide din cauciucasigurã ghidarea exactã a dis-pozitivului, cu vitezã mare derãspuns, ºi o protecþie maibunã a operatorului împotrivavibraþiilor. Capul rabatabil

multifuncþional per-mite încãrcarea ºir e p o z i þ i o n a r e auºoarã ºi rapidã.Înãlþimea redusã a

aparatului permitelucrul în canale.Noua manetã hidrau-

licã, având protecþie lasuprasarcinã, impune noi

standarde pentru confortul opera-torului, fiabilitate ºi siguranþã.

Compactoarele de peste 500 kgau o manetã hidraulicã cuservo-suport: „Tip-Control”BOMAG.

Protecþia suplimentarã inte-gratã este disponibilã la toatemodelele reversibile. Toatemodelele standard cu E-Start auun semnal de avertizare pentruscoaterea din contact ºi posibili-tatea de a fi pornite mecanic.

Un contor pentru timpulde funcþionare este disponibil,opþional, pentru toate versiunilede E-Start.

vã oferã...

OO nnoouuãã ggeenneerraaþþiiee ddee ppllããccii ccoommppaaccttooaarree rreevveerrssiibbiilleeBBOOMMAAGG ddee 335500 kkgg ±± 660000 kkgg aa ffooss tt pprrooiieecc ttaa ttãã ppeebbaazzaa ssuuggeessttiiiilloorr uuttiilliizzaattoorriilloorr ººii aa aannaalliizzeeii cceerriinnþþeelloorr pprraaccttiiccee..

NNoouuaa lliinniiee ddee pprroodduussee ssee ccaarraacctteerriizzeeaazzãã pprriinn ppeerrffoorrmmaannþþãã îînnccoommppaaccttaarree ººii mmaanneevvrraabbiilliittaattee ccrreessccuuttãã ººii aarree oo ccaappaacciittaattee ddeeîînncclliinnaarree ssuuppeerriiooaarrãã ccoommppaaccttooaarreelloorr oobbiiººnnuuiittee..

FFoottoo 33:: MMooddeelleellee ddee îînnaallttããppeerrffoorrmmaannþþãã aauu pprreecciizziiee mmaaii mmaarreeîînn gghhiiddaarree ccuu aajjuuttoorruull mmaanneetteelloorrhhiiddrraauulliiccee ccuu sseerrvvoo--ssuuppoorrtt:: „„TTiippCCoonnttrrooll”” BBOOMMAAGG..

FFoottoo 11:: NNoouuaa ccaarrccaassããaassiigguurrãã pprrootteeccþþiiee ttoottaallãã ººiieessttee pprreevvããzzuuttãã ccuu bbaallaa--mmaallee ººii uuººii ddee vviizziittaarree,,îînnttrreeþþiinneerreeaa ddiissppoozziittiivvuulluuiiffiiiinndd aassttffeell ppoossiibbiillãã ffããrrããîînnddeeppããrrttaarreeaa ccaarrccaasseeii..

FFoottoo 22:: CCaappoottaa mmoottoorruulluuii ppooaatteeffii ddeesscchhiissãã ccoommpplleett ppeennttrruu ccuurrããþþaarreessaauu rreeppaarraaþþiiii..


Lãþimea de lucru este ajus-tabilã pentru utilizãri supli-mentare: pane de reglare ºiplãci de extensie pentru even-tualitatea lucrului cu altedimensiuni.

Modelele din noua gamãsunt prevãzute cu carcasãmodernã de protecþie a moto-rului ºi cu amortizor. Acestelinii atractive asigurã un gradînalt de protecþie împotriva

avariilor provocate deimpact ºi de mane-vrarea brutalã peteren sau în timpultransportului ºi aldepozitãrii utilajelor.

Un alt mod de aspori siguranþa utilizãriiîl constituie nivelulredus al zgomotului.

Ca rezultat al repro-iectãrii extensive a sis-temului de vibrare, nouageneraþie de compactoarefuncþioneazã, excelent, pe ogamã largã de materiale; deasemenea, în urma unui pro-gram intensiv de cercetare aufost introduse o geometrie nouãa plãcii de bazã ºi o poziþio-nare optimã a centrului degreutate. Design-ul compac-toarelor faciliteazã întreþinerealor, ca ºi întinderea automatã acurelei în V.

Adaptarea utilajului la mate-rialul de compactat este uºoarã,deoarece atât frecvenþa, cât ºi forþa

centrifugã pot fi ajustate prinintermediul controlului de reglaj,aflat pe braþul de ghidare.

APLICAÞIICompactoarele reversibile

vibrante sunt potrivite pentru ogamã largã de utilizãri pepãmânt, asfalt sau pavaj, cumar fi: canale ºi conducte; trotu-are, strãzi ºi cãi ferate; fundaþii;rambleuri, diguri ºi pile de pod;sistematizãri.

FFoottoo 44:: MMaanneevvrraarree mmaaii uuººooaarrããººii fflleexxiibbiilliittaattee ppee tteerreenn:: nnoouuaammaanneettãã hhiiddrraauulliiccãã ppooaattee ffii bbllooccaattããººii ooffeerrãã pprrootteeccþþiiee ssuupplliimmeennttaarrãã ººiillaa ssuupprraassaarrcciinnãã..

FFoottoo 55:: CCaappoottaa mmoottoorruulluuii,, ccuuaammoorrttiizzoorr,, ooffeerrãã pprrootteeccþþiiee ttoottaallãã llaappuutteerree mmaarree;; eelliimmiinnãã pprraaccttiiccaavvaarriiiillee ccaauuzzaattee ddee iimmppaacctt..


Noul buldoexcavator Komatsu WB93R–5,lansat oficial în România

BBuullddooeexxccaavvaattoorruull WWBB9933RR––55,, con-siderat de 5 stele, aparþine ultimei gene-raþii de buldoexcavatoare KKOOMMAATTSSUUcare au introdus pe piaþã un numãrde inovaþii:

confort deosebit;design modern;control PPC pentru încãrcãtor

oferit în dotarea standard;braþul de excavator în formã de S.

Aceastã nouã serie îºi are originileîn tradiþia KKOOMMAATTSSUU care aduce bul-doexcavatoarele în vârful clasei înceea ce priveºte performanþa, tehno-logia ºi fiabilitatea echipamentelor.

Performanþe de vârf

BBuullddooeexxccaavvaattoorruull WWBB9933RR--55 oferão productivitate deosebitã ºi perfor-manþe de top, având forþa de rupere ºicapacitãþi de ridicare mari.

Bijuteria sistemului hidraulic albuldoexcavatorului KKOOMMAATTSSUU oreprezintã cu siguranþã CLSS (Sistemulînchis de detectare a sarcinii cucomutator lucru/putere). Mulþumitãdebitului variabil furnizat de pompacu debit variabil, sistemul furnizeazãeficient puterea cãtre echipament, înfuncþie de nevoie. Având 2 moduri delucru, „Putere” ºi „Economie”, opera-torul poate alege foarte uºor între a utiliza

puterea maximã sau a realiza un consumminim de combustibil.

Motor

BBuullddooeexxccaavvaattoorruull WWBB9933RR--55 estedotat cu un motor turbo Komatsu de99,2 CP ce face ca viteza maximã dedeplasare sã fie de 40 km/h. Capaci-tatea mare a motorului (4,5 l) asigurão putere ºi un cuplu excepþionale ºi,în acelaºi timp, motorul respectã

normele de poluare 97/68/EC Stage 2.Datoritã braþului telescopic ºi uneigame largi de ataºamente, acestechipament devine ideal pentrudiverse aplicaþii.

Transmisie

Transmisia „Power Shuttle” furni-zeazã echipamentului patru treptede vitezã înainte ºi patru înapoi.Decuplarea electro-hidraul icã,


a diferenþialului împreunã cu axeletip „Heavy Duty” sporesc eficienþa ºiîncrederea în echipament în oricecondiþii de lucru. În materie de sigu-ranþã, frânele hidraulice multi-discsunt auto reglabile ºi pot fi acti-vate prin intermediul a douã pedaleindependente.

Vizibilitate excelentã

Cabina oferã o vizibilitate exce-lentã datoritã geamurilor mari ºirotunjite, plasând echipamentul învârful clasei sale. Forma cabinei ºidesign-ul geamului frontal fac foarteuºoare ºi sigure operaþiunile de încãr-care cu încãrcãtorul frontal. Totodatã,la lucrul cu braþul de excavator,operatorul are posibilitatea sã des-chidã geamul din spate, fapt ce îioferã o vedere foarte bunã asupraoperaþiunilor efectuate.

Service

Capota motorului a fost realizatãpentru a oferi un maximum de accesi-bilitate ºi uºurinþã în lucru.

Totodatã, bateria ºi un spaþiu extremde generos destinat trusei de sculesunt localizate pe o lateralã a echipa-mentului. Intervenþiile periodice deîntreþinere preventive se realizeazãîntr-un timp extrem de scurt, mulþu-mitã accesului extrem de uºor la filtruºi motor.

Date tehnice

Putere motor: 99,2 CP;Greutatea operaþionalã: 7.590 kg;Adâncimea de sãpare: 6.055 mm;Viteza de deplasare: 40 km/h.


Prima concluzie desprinsã esteaceea cã, ºi de aceastã datã, piaþaconcurenþialã din domeniul ofertei demaºini ºi utilaje destinate sectoruluide construcþii este una bogatã, diver-sificatã ºi cu modele de ultimã gene-raþie tehnicã ºi tehnologicã.

Pe un asemenea segment a trebuitsã se plaseze ºi PROMEX, împreunãcu celelalte societãþi din GrupulUZINSIDER, ale cãror oferte aucuprins noutãþi capabile sã facã faþãconcurenþei, fie ea ºi strãinã sau, maiales, ei.

Cu o experienþã de peste 80 de aniîn construcþia de maºini, PROMEX SA,producãtor de utilaje de construcþiicu tradiþie în acest domeniu, cuun grad mare de inte-grare tehnicã, afost pregãtit sãrãspundã, ºi înacest an, eficientºi prompt tuturorexigenþelorclienþilor sãi.

Argumentul esenþial în aceastãdirecþie a fost faptul cã, la aceastãexpoziþie, PROMEX SA a prezentat ogamã de produse ºi utilaje moder-nizate, cum ar fi:

Excavatorul hidraulic pe ºenileS 1204 HyEl;

Excavatorul hidraulic pe ºenileS 3602 HyEl;

Excavatorul hidraulic pe ºenileP 851 HyEl;

Ecoacvasistem PELICAN B 580;Macara graifãr MG 2000;Presã de balotat f ier vechi

PB 4200.Utilajele reprezintã o generaþie

nouã cu un design modern, cu com-ponente hidraulice din import, calculatorde bord ºi display în cabina pe caresunt afiºate permanent parametrii defuncþionare ai utilajului.

PROMEX SA ºi-a orientat, astfel,eforturile în vederea realizãrii unorutilaje de construcþii cu randament ºifiabilitate sporite, în condiþiile decalitate impuse de standardele euro-pene, respectând, în acelaºi timp,Directiva Parlamentului Europeannr. 2000/14, respectiv HG 539/05.05.2004,privind limitarea nivelului emisiilor dezgomot în mediu.

Pe toatã durata desfãºurãriiediþiei din acest an a TIB, unde auavut loc numeroase contacte deafaceri, credem cã am stârnit interesulcelor peste 150 de firme care auvizitat în aceastã perioadã standulPROMEX, firme atât din þarã, cât ºidin strãinãtate. S-au purtat discuþiipe domeniile legate de activitateasocietãþii, stabilindu-se, în acelaºitimp, ºi colaborãri de viitor.

Interesul firmelor care au vizitatstandul PROMEX SA a fost, mai ales,pentru achiziþionarea ecoacvasiste-mului PELICAN B580, un excavatorplutitor cu funcþii multiple de dragare,având urmãtoarele domenii de utilizare:

refacerea ºi curãþirea cursurilorde apã º i a baz ine lor acva t icecontaminate;

refacerea ºi ecologizarea bazi-nelor piscicole ºi crearea unui habitatsãnãtos pentru faunã;

controlul vegetaþiei în bazineleacvatice;

curãþirea bazinelor de tratare aapelor uzate;

decolmatarea lacurilor de barajale hidrocentralelor;

refacerea canalului navigabil.Întrucât utilajul se poate deplasa

uºor pe uscat, folosindu-se un trailerfãrã amenajãri speciale cu manevra-bilitate deosebitã, ºi cu o investiþie ce

se amor t izeazãrapid, noi cre-dem cã vomreuºi sã „pene-trãm”, în mai

mare parte, piaþadin România, pre-

cum ºi sã încheiemcontracte la export.

Spunând ace s tlucru, avem în vedere

performanþele utilajuluiecoacvasistem Pelican B580

cu care SC PROMEX SA atragedeja parteneri români ºi strãini.

Garanþia aplicãrii normelor ºi preve-derilor managementului de asigurarea calitãþii produselor, în concordanþã cucerinþele standardului ISO 9001/2000,reprezintã un argument de netãgãduit.

Sigur, TIB este o manifestare expo-ziþionalã anualã de anvergurã undese prezintã noutãþi tehnice, dar utila-jele firmei PROMEX SA Brãila întregescînsã o carte de vizitã doveditã dinplin în locurile unde acestea rãspundcu brio testelor practice. Înlãturareacu ajutorul lor a consecinþelor valuluide inundaþii din diferite zone ale þãriiîn 2005 reprezintã un exemplu concretde performanþã în funcþionare a acestorutilaje.

Aºadar, mergeþi pe „mâna” firmeiPROMEX ºi veþi câºtiga!

Utilaje performante la TIB 2005iinngg.. IIuulliiaannaa DDÎÎRRJJAANN,, DDeeppaarrttaammeennttuull MMaarrkkeettiinngg

DDeeººii aa ttrreeccuutt oo lluunnãã ddee llaa TTIIBB 22000055 ººii nniiccii nnuu ss--aauu ssttiinnss bbiinnee eeccoouurriillee ssttâârrnniittee ddee aacceessttaa îînn lluummeeaa ssppeecciiaalliiººttiilloorr îînnmmaatteerriiee,, ººii iiaattãã ccãã ffiirrmmaa bbrrããiilleeaannãã PPRROOMMEEXX ssee ººii îînnccuummeettãã ssãã ffaaccãã pprriimmeellee eevvaalluuããrrii vviizzaavvii ddee pprreezzeennþþaa ssaa llaa eeddiiþþiiaa ddiinnaacceesstt aann..

EECCOOAACCVVAASSIISSTTEEMMPPEELLIICCAANN BB558800


Trecând în revistã datele deþinute privind þãrile dinEuropa care au implementat o legislaþie aptã sã permitãevaluarea corectã a competenþei profesionale a între-prinderilor, rezultã cã un numãr de 14 þãri au adoptatsisteme proprii de evaluare, respectiv Anglia, Franþa, Belgia,Elveþia, Finlanda, Grecia, Germania, Italia, Norvegia,Olanda, Portugalia, Polonia, Spania, Suedia.

Din acestea, 5 þãri – Belgia, Grecia, Italia, Portugalia,Spania – au introdus regula privind prezentarea obligatoriela licitaþiile publice a certificatului de recunoaºtereprivind competenþa profesionalã a întreprinderii.

Deºi nu s-a ajuns încã la un consens la nivel europeancu privire la unificarea criteriilor de evaluare a compe-tenþei, toate cele 5 þãri enumerate mai sus au adoptat ace-leaºi categorii de criterii de evaluare, acestea fiind:

criterii administrativ-juridice;criterii financiare;criterii tehnice.

Criteriile utilizate pentru evaluarea competenþei între-prinderilor, deºi au fost stabilite cu mult înainte deadoptarea Directivei 93/37 CEE, nu contravin prevederiloracesteia, fiind un bun suport pentru o abordare unitarã decãtre toate þãrile a principiilor stabilite la nivelul con-cepþiei actuale în vederea eliminãrii barierelor tehnice dincalea comerþului, promovatã de Organizaþia Mondialã aComerþului ºi de unificare a pieþei europene.

Abordarea principiilor generale de evaluare, recunos-cute de toate þãrile, se face diferenþiat, deºi scopul estecomun, ºi anume asigurarea aplicãrii unor criterii ºtiinþi-fice pentru o mai bunã evaluare a întreprinderilor.

Ne propunem ca în cele ce urmeazã sã dãm uneledate comparative cu privire la modul diferit de abordare acriteriilor unanim recunoscute.

I. CRITERII ADMINISTRATIV-JJURIDICECriteriile administrativ-juridice se divid în 4 tipuri,

acestea vizând:AA.. LLeeggaalliittaatteeaa ffuunnccþþiioonnããrriiii îînnttrreepprriinnddeerriiii::

sã prezinte dovada înscrierii la registrul comerþuluisau în registrele profesionale (toate þãrile, mai puþinFinlanda ºi Polonia);

sã nu fi suspendat activitatea (Polonia);sã aibã minimum un an de funcþionare (Finlanda);cod fiscal (Portugalia).

BB.. SSttaabbiilliittaatteeaa//ccrreeddiibbiilliittaatteeaa îînnttrreepprriinnddeerriiii::sã nu fie în stare de faliment, lichidare sau sã nu facã

obiectul unei proceduri similare (toate þãrile);

sã prezinte un certificat de la registrul falimentelor(Elveþia);

informaþii privind structura organizatoricã (Franþa);sã nu fi fãcut declaraþii false în documentele prezen-

tate la licitaþiile publice (Italia).CC.. MMaannaaggeemmeennttuull îînnttrreepprriinnddeerriiii::

unitatea managerilor legali ºi tehnici, dovada cali-ficãrii lor ºi experienþa profesionalã (Franþa, Spania);

date despre director/manager ºi proprietar (Finlanda);detalii despre asociaþi (Anglia);prezenþa a minimum 2 ingineri calificaþi în domeniul

construcþiilor în consiliul de conducere (Grecia);numãrul ºi funcþiile personalului angajat (Elveþia);neînregistrarea unor greºeli grave în activitatea pro-

fesionalã (Belgia, Grecia, Italia, Anglia);prezentarea cazierului judiciar sau extras din

înregistrãrile poliþiei pentru personalul managerial(Elveþia, Portugalia);

certificat care sã dovedeascã absenþa unei proceduride asociere criminalã (Italia);

dovada cã personalul managerial nu a fost con-damnat pentru activitatea întreprinderii sau nu a fost implicatîn lichidarea altei firme (Anglia).

DD.. DDaattee pprriivviinndd aassiigguurrããrriillee ssoocciiaallee,, ppllaattaa ttaaxxeelloorr ººii aaiimmppoozziitteelloorr::

dovada înregistrãrii la asigurãri sociale (Franþa);dovada îndeplinirii obligaþiilor de platã a asigurãrilor

sociale (toate þãrile);dovada înregistrãrii pe linie de protecþie a muncii

(Italia);dovada de platã a taxelor ºi impozitelor (toate þãrile).

II. CRITERII FINANCIARECriteriile financiare se referã la :AA.. DDaattee pprriivviinndd rreessuurrsseellee ffiinnaanncciiaarree aatteessttaattee pprriinn

bbiillaannþþ::copie dupã bilanþul anual (Anglia, Belgia);bilanþul pe ultimii trei ani (Portugalia, Elveþia);certificat emis de un auditor autorizat care sã con-

firme situaþia la sfârºit de an pentru ultimii trei ani. BB.. DDooccuummeennttee eemmiissee ddee bbããnncciillee ffiinnaannþþaattooaarree::

declaraþia bancarã (Portugalia);garanþia bancarã, atestarea bãncii pentru credite

acordate (Elveþia).

Principii adoptate de þãrile europenepentru certificarea calificãrii profesionale

a întreprinderilor din construcþiiSTUDIU COMPARATIV

IIooaann BBUURRTTEEAA -- pprreeººeeddiinnttee SS..CC.. QQUUAALLIITTYY--CCEERRTT SS..AA..

RReeccuunnooaaººtteerreeaa ooffiicciiaallãã aa ccaappaabbiilliittããþþiiii îînnttrreepprriinnddeerriilloorr ddiinn ccoonnssttrruuccþþiiii,, ccaa uurrmmaarree aa uunneeii eevvaalluuããrrii ppee bbaazzãã ddee ccrriitteerriiiiººttiiiinnþþiiffiiccee,, nnuu eessttee oo ddeessccooppeerriirree aa mmiilleenniiuulluuii IIIIII.. BBaazzeellee aacceesstteeii aaccttiivviittããþþii aauu ffoosstt ppuussee îînn EEuurrooppaa îînnccãã ddiinn pprriimmaa jjuummãã--ttaattee aa sseeccoolluulluuii aall XXXX--lleeaa,, aassiigguurrâânndd ccllaassiiffiiccaarreeaa îînnttrreepprriinnddeerriilloorr ddiinn ccoonnssttrruuccþþiiii,, ddiisseemmiinnaarreeaa iinnffoorrmmaaþþiiiilloorr ccuu pprriivviirree llaaccoommppeetteennþþaa aacceessttoorraa ººii,, iimmpplliicciitt,, pprroommoovvaarreeaa lloorr,, ccoorreellaatt ccuu ccoommppeetteennþþaa rreeaallãã eevvaalluuaattãã ddee oorrggaanniissmmee rreeccuunnoossccuuttee ddeeaauuttoorriittaatteeaa ddee ssttaatt..


TURBOMECANICA SABucureºti

LASSELSBERGER SABucureºti

AEROFINA SABucureºti

CROMSTEEL INDUSTRIES SATârgoviºte

CONFIND SRLCâmpina

UNIMEC SRLBuzãu

DATA COMMUNICATIONSROMANIA SRL – Bucureºti

ITALO CONVEST SABucureºti

P.H. HIDRO PNEUMATIC SRLBucureºti

ONISTUA COM SRLBaia Mare

K.L.T. & CO INDUSTRIES SRLFilipeºtii de Pãdure

NOVA OAª SRLNegreºti-Oaº

DRUMURI ªI PODURI SASlobozia

PASTEUR SRLFiliala Filipeºtii de Pãdure

SALUB SAPloieºti

VINALCOOL SRLPanciu

MARUX SRLGiurgiu

MILORD SRLBaia Mare

PINTEXIM SRLCraiova

ELECTRO CONSULT SRLOradea

CAR CONSTRUCT SRLConstanþa

DINCOV COMETAL SRLMoreni

DORIAN TRADING COMPANYSRLAleºd


CC.. DDaattee ccuu pprriivviirree llaa cciiffrraa ddee aaffaacceerrii::cifra de afaceri (Norvegia), cifra de afaceri pe ultimii

3 ani (Elveþia), pe ultimii 5 ani (Franþa) etc.;cifra de afaceri pe fiecare tip de activitate (Franþa).

DD.. DDaattee pprriivviinndd mmããrriimmeeaa ccoonnttrraacctteelloorr::declaraþie privind validarea maximã ºi minimã a

contractelor (Anglia);capacitatea economicã calculatã în legãturã cu

mãrimea contractului (Finlanda);valoarea lucrãrilor în ultimii 5 ani (Italia).

EE.. DDaattee ccuu pprriivviirree llaa ccaappiittaall,, lliicchhiiddiittããþþii,, ccaappaacciittaatteeffiinnaanncciiaarrãã::

capital (Portugalia), capitalul pe clase ºi categorii(Grecia);

lichiditãþi ºi capacitate financiarã (Norvegia);resurse proprii (Elveþia).

FF.. DDaattee ccuu pprriivviirree llaa vveenniittuurrii:: veniturile pe ultimii 3 ani (Finlanda);suma datoriilor ºi rezervelor de bilanþ pe ultimii 3 ani

(Italia).GG.. DDaattee ccuu pprriivviirree llaa aaccttiivvee::

proporþia activelor circulante din bilanþ (Polonia);proporþia activelor din capitalul propriu (Grecia).

III. CRITERII TEHNICECriteriile tehnice se referã la personal, utilaje echipa-

mente, mãrimea contractului ºi vizeazã :AA.. PPeerrssoonnaalluull îînnttrreepprriinnddeerriilloorr::

numãrul mediu al personalului respectiv:- numãrul mediu al forþei de muncã ºi personalul

managerial (Belgia, Spania);- numãrul mediu de personal pentru managementul

tehnic (Italia);- dimensionarea numãrului de personal, în concor-

danþã cu tipul de licenþe ºi clase solicitate (Portugalia);- numãrul mediu anual al personalului tehnic pe

ultimii 3 ani (Polonia);numãrul personalului angajat pe fiecare departa-

ment (lista detaliatã) – Anglia;date cu privire la calificarea ºi experienþa profesionalã

a personalului privind:- competenþa tehnicã (Norvegia);- calificarea educaþionalã ºi profesionalã pe douã clase

(Belgia), pe patru clase (Grecia) etc.;- calificarea managerilor ºi experienþa profesionalã

(Franþa);date cu privire la susþinerea profesionalã:

- curriculum vitae privind calificarea ºi educaþia prac-ticã a personalului (Norvegia);

- numele, poziþia în cadrul societãþii, calificãrile profe-sionale ale tuturor directorilor, referinþe privind compe-tenþa personalului (Anglia);

date privind costul anual al personalului respectiv(ponderea manoperei în cifra de afaceri) – Italia.

BB.. EEcchhiippaammeennttee::informaþii despre echipamente (toate þãrile);descrierea completã a echipamentelor (Grecia,

Franþa);asigurarea unui procent minim al echipamentelor

din capitalul întreprinderii (Grecia);informaþii de bilanþ pe ultimii cinci ani privind pon-

derea valorii prestaþiilor efectuate cu echipamentele învaloarea cifrei de afaceri.

CC.. LLuuccrrããrrii ssiimmiillaarree eexxeeccuuttaattee::referinþe pe ultimii trei ani (Polonia);lista lucrãrilor executate în ultimii trei ani (Belgia);lista contractelor executate în ultimii cinci ani (Franþa);activitatea din ultimii cinci ani (Italia);referinþe de la clienþii publici (Elveþia);descrierea a trei contracte însoþite de certificate

emise de proprietar sau managerul de proiect (Franþa);referinþe la proiectele similare (Finlanda).

DD.. SSiisstteemmuull ddee mmaannaaggeemmeenntt aall ccaalliittããþþiiii ((SSMMCC))::documente probatorii privind existenþa SMC (toate þãrile);copie dupã certificatul SMC (Anglia).

EE.. NNoommeennccllaattoorruull ddee ttiippuurrii ddee ccoonnssttrruuccþþiiii Datele privind prevederile nomenclatoarelor de tipuri

de construcþii sunt foarte diversificate, diferenþele foartemari de opinii la patru din þãrile importante, care aplicã unsistem de calificare profesionalã a întreprinderilor, fiindilustrate în ttaabbeelluull 11.

FF.. CCllaassiiffiiccaarreeaa îînn ffuunnccþþiiee ddee mmããrriimmeeaa ccoonnttrraaccttuulluuiiÞãrile care au stabilit o clasificare în funcþie de mãrimea

contractului încadreazã întreprinderile în 5 pânã la 8 clase(de exemplu: Spania – 6 clase, Belgia, Grecia, Polonia,Portugalia, – 8 clase etc.).

Abordarea diferenþiatã a aceloraºi criterii conduce laconcluzia cã, în limitele cadrului general de evaluare,care este recunoscut ºi aplicat de cãtre toate þãrile care auimplementat un sistem de evaluare ºtiinþificã a compe-tenþei întreprinderilor din construcþii, fiecare þarã a adoptatprincipii de evaluare, diferenþiate, adoptate la legislaþia,respectiv reglementãrile aplicabile la nivelul fiecãrui stat.

Certificarea calificãrii întreprinderilor din construcþii seface în toate þãrile de cãtre organisme de drept privat,recunoscute de autoritatea coordonatoare a domeniului„construcþii”, acestea îndeplinind criteriile stabilite prinstandardele europene seria EN 45000.

Organismele de certificare recunoscute de cele 14 þãrisunt non-profit sau societãþi pe acþiuni, în cadrul cãrora seregãsesc reprezentate, în mod echilibrat, toate pãrþileimplicate/interesate în procesul de certificare (beneficiari,instituþii de instrument superior, asociaþii profesionale,organisme din domeniul calitãþii, patronate).

Din analiza datelor prezentate, rezultã clar cã, în con-textul actual, decizia cea mai pertinentã este aceea depromovare a unui sistem naþional propriu de certificare,aliniat la principiile generale recunoscute/adoptate destatele europene, ºi adaptarea la legislaþia aplicabilã lanivel naþional.

România, în acest domeniu, este la început de drum,având elaborate proiectele de acte normative care sãpermitã trecerea imediatã la aplicarea la nivel naþional aunui sistem de certificare al calificãrii întreprinderilor dinconstrucþii.

În acest sens, menþionãm adoptarea standardelorSR 13476-1.2 : 2003 privind certificarea calificãrii profe-sionale a întreprinderilor din construcþii, avizarea de cãtreComitetul Tehnic al MTCT a Regulamentului de certificare,Nomenclatorului de Construcþii/Lucrãri ºi a documentelorprivind fundamentarea acestor reglementari.

Pentru trecerea la aplicarea prevederilor din standar-dele/reglementãrile menþionate, s-a elaborat un proiect delege care aºteaptã sã fie promovat.

TTaabbeelluull 11:: NNoommeennccllaattooaarree ddee ttiippuurrii//ccaatteeggoorriiii ddee lluuccrrããrrii


QUALITY CERT SA - ASIGURÃ ABORDAREA ACTIVITÃÞII DE CERTIFICARE LA UN ÎNALT NIVEL PROFESIONAL în concordanþã cu:DIRECTIVELE EUROPENE, DECIZIILE UE, DOCUMENTELE INTERPRETATIVE, GHIDURILE EA,

LEGISLAÞIA, REGLEMENTÃRILE ªI STANDARDELE EUROPENE APLICABILE ÎN ROMÂNIA

• Certificarea sistemelor de management al calitãþiiconform SR EN ISO 9001:2001;

• Certificarea conformitãþii produselor în domeniul reglementatºi voluntar.

• Certificarea sistemelorde management de mediu;

• Inspecþie.

SC QUALITY CERT SABucureºti, ªos. Panduri nr. 94, sector 5, tel./fax: 021/411.71.51,

e-mail: [email protected]

OORRGGAANNIISSMM AACCRREEDDIITTAATT RREENNAARR

OORRGGAANNIISSMMÎÎNN CCUURRSS DDEE AACCRREEDDIITTAARREE RREENNAARR

• Atestarea conformitãþii produselorîn conformitate cu HG 622/2004 ºi aplicarea mãrcii de conformitate CS,Certificat de recunoaºterenr. 4 din 2003.

• Certificarea sistemelorde management al calitãþii;

• Certificarea sistemelorde management de mediu;

• Calificarea profesionalã a întreprinderilor;

• Inspecþie;• Audit.

OOrrggaanniissmm ddee cceerrttiiffiiccaarreepprroodduussee rreeccuunnoossccuutt ddee MMTTCCTT

• Procedee, metode, tehnici de auditare, inspecþie la nivelul standardelor europene;

• Auditori formaþi la nivel:- Naþional - CNFCMAC- Internaþional – AFNOR, AFAQ-ASCERT(Franþa), AJA-EQS (Anglia);

• Profesori universitari;• Doctori în ºtiinþe;• Experþi în domeniile de certificare.

OOrrggaanniissmm aaggrreeaatt MMTTCCTTPROCEDURA DE CERTIFICAREESTE DERULATÃ CU UTILIZAREA DE:

SPECIALIZAT PE DOMENIUL REGLEMENTAT CONSTRUCÞII ªI MATERIALE DE CONSTRUCÞII ªI DOMENIUL VOLUNTAR

OORRGGAANNIISSMM DDEE CCEERRTTIIFFIICCAARREE


Servicii publice de interes economic generalCONCEPÞIE EUROPEANÃ

pprrooff.. ddrr.. iinngg.. LLuucciiaann MMIIHHÃÃEESSCCUU,, iinngg.. RRaadduu PPOOPPEESSCCUU –– UUnniivveerrssiittaatteeaa PPoolliitteehhnniiccãã BBuuccuurreeººttii

NOÞIUNEA DE SERVICIU PUBLIC GENERALRomânia cunoaºte în privinþa încãlzirii locuinþelor

oraºelor tendinþe contrare, care oscileazã între agreareaîncãlzirii individuale ºi revenirea spre încãlzirea centrali-zatã, în funcþie de costuri care au diferit de la an la an ºide subvenþiile acordate. Ambele soluþii au fost acceptate,dar cu un nivel mai scãzut de confort, în scopul de a seputea plãti facturile de energie. Totodatã, lipsa unei regle-mentãri legate de trecerea la încãlzirea mixtã (individualãºi colectivã) a blocurilor de locuinþe a dus la înrãutãþireaindicilor de funcþionare a sistemului centralizat deîncãlzire (suportat în prezent de abonaþii la acest serviciu)la creºterea gradului de poluare a oraºelor ºi la sporireariscului de explozie.

O altã întrebare generalã constã în definirea limitei ºi amodalitãþii de extindere a sectorului privat în serviciilepublice. Încercãm, aºadar, sã rãspundem la aceste între-bãri, plecând de la situaþia de astãzi a dezvoltãrii economicea þãrii.

În economia de piaþã se cunosc trei categorii de servicii:produse ºi servicii private caracterizate prin:

- concurenþã între consumatori, iar întreprinderile pri-vate sunt singurele în mãsurã sã le satisfacã cererile;

- excluderea de la aceste servicii a categoriilor socialecu venituri mici;

servicii publice administrative, dezvoltate, finanþateºi reglate de stat. Acestea privesc apãrarea naþionalã,poliþia, justiþia etc. Sunt caracterizate prin consum indivi-zibil, lipsa concurenþei între consumatori, obligaþia de a lefolosi;

servicii publice cu caracter industrial ºi comercial(servicii de interes economic general).

Aceste servicii spre deosebire de serviciile publiceadministrative nu au caracterul colectiv nealterat,deoarece existã concurenþã între agenþii economici lanivelul consumatorilor (deci posibilitatea de atragere aacestora, ºi chiar excluderea unor categorii de la acesteservicii, ca urmare a tarifelor ridicate). Expresia serviciu deinteres economic general, folositã în Uniunea Europeanã(UE), priveºte serviciile de naturã economicã, subordo-nate obligaþiilor serviciilor publice în baza interesuluigeneral.

Obiectivele serviciilor de interes economic generalprivesc:

gestionarea resurselor minerale ºi a surselor deenergie;

transporturile publice;serviciile urbane: aprovizionarea cu apã ºi cãldurã;serviciile poºtale;telecomunicaþiile;comunicaþiile audio-vizuale.

În toate situaþiile, statul trebuie sã intervinã pentru a seputea asigura, cel puþin parþial, accesul tuturor cetãþenilorla aceste servicii. Modalitãþile de intervenþie sunt foartediferite. În acelaºi timp el trebuie sã asigure fundamentul

economic al acestor servicii. Statul poate prelua asemeneaservicii prin întreprinderile publice integrate, cãrora leacordã drepturi exclusive, sau poate încredinþa acesteservicii întreprinderilor private, în baza unor contracte deservicii publice care cuprind tarife reglementate, accesi-bilitate, egalitate de tratament, servicii minime, obligaþiide deservire. Criticile aduse monopolurilor în general ºi,în special, monopolurilor publice acuzate de ineficienþã ºibirocraþie au dus la deschiderea la concurenþã (deregle-mentare) a activitãþilor care nu funcþioneazã strict în situ-aþia de monopol natural: producþia, importul, exportul,furnizarea comercialã de electricitate, gaz, apã, cãldurã etc.

Procesul de deschidere la concurenþã a tuturor între-prinderilor din þãrile UE cu economie de piaþã urmãreºte:

promovarea progresului economic ºi social echili-brat ºi durabil;

afirmarea identitãþii pe scena internaþionalã printr-opoliticã externã ºi de apãrare comunã;

consolidarea protecþiei drepturilor ºi intereselorcetãþenilor UE.

Dereglementarea este însoþitã logic de o separare adiverselor activitãþi de producþie, transport, distribuþie,furnizare, care se traduce prin inderdicþia impusã diver-ºilor operatori de a fi prezenþi în mai multe segmente.Pentru segmentele de activitate rãmase în situaþia demonopol, gestionarul reþelei are obligaþia de a permiteaccesul tuturor la aceste reþele, dupã reguli obiective,transparente ºi nediscriminatorii. În unele þãri în afaradereglementãrii s-a produs ºi deintegrarea (deschiderea lacapital) – privatizarea reþelelor de transport. Deschidereaspre sectorul privat de capital a operatorilor gestionari dereþea nu constituie o obligaþie prevãzutã prin Tratatul de laRoma al UE ºi este lãsatã la alegerea ºi competenþafiecãrui stat.

În România, s-au produs deintegrãri de capital atât îndomeniul resurselor energetice, cât ºi în domeniulreþelelor de transport care, în general, au dus la creºtereafacturilor de energie suportate de consumatori.

SARCINILE SERVICIILORDE INTERES ECONOMIC GENERAL

Modelul din UE acordã un deosebit interes pentrudefinirea ºi asigurarea sarcinilor serviciilor de interes eco-nomic general, sarcini care, în esenþã, cuprind urmãtoareleobiective:

legiuitorul este cel care stabileºte sarcinile serviciilorde interes economic general ºi modul de finanþare al acestorservicii;

autoritatea de reglementare autorizeazã ºi urmãreºtepentru diverºii operatori îndeplinirea în mod eficient ºiechitabil a sarcinilor încredinþate ºi poate aplica penalizãri;

instanþele de judecatã hotãrãsc sancþionarea pentrunerespectarea sarcinilor ºi pentru despãgubirea victimelor.

Legitimitatea autoritãþii de reglementare aleasã prinvot este mai îndreptãþitã decât în cazul desemnãrii decãtre stat; independenþa sa faþã de executiv este o garanþiemoralã de legitimitate.



SSCC LLAAZZAARRIIDDIISS MMAARR--MMUURRÃÃ ªªII GGRRAANNIITT SSAA seînscrie în categoria firmelorromâneºti care încearcã sãorienteze preferinþele clienþilorde la alte materiale cãtre piatranaturalã. Eforturile depusede noi pentru a rãspundecerinþelor pieþei s-au mate-rializat în dezvoltarea uneisecþii de producþie, undemarmura ºi granitul capãtãforme ºi dimensiuni con-form dorinþei cumpãrãtorului,iar prelucrãrile speciale aducpiatra la locul de cinste pecare îl meritã.

Piatra naturalã pentruamenajãri interioare ºi exte-rioare este clasicã ºi modernãîn acelaºi timp, durabilã, seîncadreazã perfect în mediulambiant ºi este uºor deîntreþinut. Poate fi folositãpentru pardoseli la interior/exterior, placãri verticale lainterior/exterior, plinte, socluri,blaturi de baie/ bucãtãrie,trepte, glafuri, monumentefunerare, „medalioane“ pentrupardoseli, mozaic veneþian,piatrã pentru amenajareagrãdinilor ºi aleilor etc.

În anul 2004, am înfi-inþat o secþie de producþiepentru mozaic. Placajelemozaicate se adapteazãperfect formelor rotunde.Combinaþiile care se pot facevor avea o frumuseþe inega-labilã, oferind o imagine demare rafinament.

O sufragerie cu pardo-sealã din marmurã, armo-nizatã cu un ºemineu dinpiatrã în culori calde, estemodernã, plãcutã ºi, înacelaºi timp, unicã. Preþurilepentru piatra naturalã sunt

comparabile cu cele pentrualte materiale cu aceeaºidestinaþie. Acest material,creat de naturã, ne dã vigoareºi optimism prin nobleþea ºistrãlucirea lui. Despre putereapietrei naturale ºi influen-þele sale asupra moduluinostru de viaþã se pot spunemulte, dar noi vã recoman-dãm sã testaþi toate acesteaprin intermediul firmei noas-tre care vã pune la dispo-ziþie marmurã, începând dela preþul de 13 euro/mp + TVA(stoc: 10.000 mp lastre ºiplacaje în culori diferite), ºigranit, începând de la preþulde 17 euro/mp + TVA (stoc:10.000 mp lastre ºi placajeîn culori diferite).

Timpul trece… piatra rãmâne!Alexandrina LECA – director general SC LAZARIDIS MARMURÃ ªI GRANIT SA


Autoritãþile pot fi supuse influenþei grupurilor de presiune(atât din partea operatorilor, cât ºi a consumatorilor).În acest context, autoritãþile sunt prost informate ºi suntsusceptibile de a deveni corupte (de a fi cumpãrate pebani). Independenþa ºi infailibilitatea autoritãþilor de regle-mentare sunt posibile dacã se dezvoltã ºi se materi-alizeazã conceptul de economie publicã normativã.În aceastã situaþie, autoritãþile se vor ghida numai dupãinteresul general. Existenþa unui numãr mare de autoritãþide reglementare, care nu colaboreazã, afecteazã interesulgeneral. Legiuitorul trebuie sã aibã informaþii clare ºi com-plete cu privire la sarcinile serviciilor publice pentru adecide în consecinþã. Douã elemente rãmân prezente înmod peren:

accesul tuturor la serviciile esenþiale, inclusiv aacelora care sunt ameninþaþi de a fi excluºi ca urmarea situaþiei economice precare sau a poziþiei geograficea localitãþii (zone izolate);

asigurarea cu prioritate a urmãtoarelor: securitateaaprovizionãrii, utilizarea eficientã a resurselor colective,respectarea constrângerilor de protecþie a mediuluiambiant.

În România, preocupãrile ºi realizãrile în aceste domeniisunt modeste. Din cauza veniturilor mici, foarte mulþiconsumatori au fost obligaþi sã se debranºeze de la sis-temul de încãlzire centralizat.

Serviciile de interes economic general trebuie sã facãfaþã la trei categorii de misiuni:

11.. Clienþii neeligibili (captivi) trebuie sã beneficieze deo garanþie minimalã de acces la servicii. Se are în vedereexistenþa unui serviciu universal pentru consumatoriidefavorizaþi (sãraci, handicapaþi etc).

Colectivitatea trebuie sã punã la dispoziþie un serviciuminim consumatorilor care dispun de resurse modeste sauinexistente. Acest serviciu s-a dezvoltat în SUA ºi în þãrileUE atât la nivelul statului, cât ºi la nivelul autoritãþilorlocale. Printre modalitãþile de lucru ale acestui serviciu semenþioneazã:

luarea în evidenþã a categoriilor sociale defavorizate(sãraci, handicapaþi etc.);

ajutor financiar de urgenþã pentru situaþiile dificile;consilierea ºi acordarea de ajutoare pentru

economisirea energiei;facilitãþi de platã pentru consumatorii aflaþi în situaþii

dificile;tarife speciale pentru cei sãraci;constituirea de fonduri de ajutorare (obþinute prin

cote la impozitul anual) pentru ajutorarea acelora cu veni-turi mici.

existenþa unei repartizãri juste spaþiale a serviciilorde interes general prin punerea la dispoziþie a acestora ºiconsumatorilor izolaþi geografic, în condiþii de costurirezonabile.

22.. Clienþii eligibili trebuie sã beneficieze de urmã-toarele avantaje:

accesul la infrastructurã în condiþii obiective ºinediscriminatorii. Negocierile care se fac pot conduce lainegalitãþi de tratament ale consumatorilor, în funcþie deputerea lor de negociere. Trebuie condamnate practicilede înþelegere secretã ºi comportamentul restrictiv almonopolurilor. Refuzul de acces la o infrastructurãesenþialã fãrã motive obiective sau accesul în condiþii dis-criminatorii constituie abuz de putere dominantã.

garanþia cã, în caz de avarie la furnizor, vor fiaprovizionaþi la un tarif de securitate (corect ºi rezonabil),iar în caz de dificultãþi legate de furnizare vor fiaprovizionaþi în condiþii standard, nediscriminatorii.

33.. Misiunile de interes general prevãd o concepþie deextindere a activitãþilor serviciilor de interes general

care s-au dezvoltat în SUA ºi au fost preluate de þãrile UEîn scopul ameliorãrii prosperitãþii colective. Lista acestormisiuni este nelimitatã ºi evolutivã. Misiunile sunt fixatede stat în virtutea dreptului de putere de reglementare.Interesul general cere în prezent sã se dea prioritate unorobiective care privesc:

promovarea energiilor regenerabile ºi a cogenerãrii; respectul mediului ambiant; securitatea aprovizionãrii ºi independenþa naþionalã;interesul generaþiilor viitoare legat de procesul de

investiþii necesar întreþinerii ºi extinderii reþelelor.Legiuitorul acordã avantaje financiare diverselor

tehnologii în numele interesului colectiv. Menþionãmcâteva exemple de mãsuri luate în SUA ºi UE:

preþuri garantate pentru energia regenerabilã ºi încogenerare;

fiecare furnizor de electricitate trebuie sã producãsau sã achiziþioneze o cotã de energie din surse regenerabile;

accesul la reþele se face cu promovarea unui fondpentru energiile regenerabile;

subvenþionarea preþului de cost al energiei regenera-bile pânã la nivelul preþului de piaþã prin impozite sauprin emitere de obligaþii.

MODALITÃÞI DE PRELUARE ªI FINANÞAREA MISIUNILOR SERVICIILOR

DE INTERES ECONOMIC GENERALAcordarea dreptului de a îndeplini misiuni de interes

general se poate face în mai multe feluri: operatorii pot opta între a plãti o taxã destinatã

finanþãrii sau a prelua în sarcinã o cotã parte a misiunii;operatorii pot fi selectaþi pe bazã de licitaþie ºi vor fi

aleºi cei care oferã cele mai mici preþuri (cel care ceresubvenþia cea mai micã pentru a suporta costurile);

operatorii pot fi selectaþi prin comparaþie pe bazaunui test;

operatorul tradiþional primeºte dreptul bazat peexperienþa ºi rezultatele anterioare.

Modalitatea de finanþare a misiunilor serviciilor deinteres general se poate face astfel:

finanþarea indirectã prin subvenþii încruciºate întrediverse segmente de activitate.

Trecerea costurilor activitãþilor nerentabile cãtre activi-tãþile rentabile. Secvenþa încruciºatã fãcutã la iniþiativaoperatorului face ca regulile de impunere a preþurilor sãnu fie publice. Deschiderea la concurenþã nu permiteoperatorului tradiþional (deþinãtor al monopolului) sã facãasemenea glisãri de costuri. În concluzie, misiunea servi-ciului public nu trebuie sã rãmânã în sarcina unui singuroperator.

finanþarea, prin impozite, de la bugetul de stat saude la bugetele locale. Statul sau autoritãþile localefinanþeazã direct consumatorii sãraci ºi le atribuie gratuittichete de platã anticipatã destinate a achita o cotã fixã aconsumului. Colectivitatea în ansamblu trebuie sã preiaajutorarea celor sãraci;

finanþarea indirectã prin accesul la reþeaua de transport.Toþi operatorii plãtesc o taxã legatã de accesul la reþeauade transport fixatã prin reguli transparente, obiective.O parte din aceastã taxã va acoperi costurile la diverseniveluri de activitate pentru evitarea subvenþiilorîncruciºate;

finanþarea indirectã a unui fond special alimentat detoþi operatorii ca o cotã parte proporþionalã cu activitateade producþie sau de furnizare. Acest fond va fi utilizatpentru promovarea ºi dezvoltarea surselor de energieregenerabilã;

finanþarea indirectã prin subvenþie voluntarã aconsumatorilor. Unii consumatori sau firmele care dorescsã-ºi facã reclamã sunt dispuºi sã plãteascã mai multpentru promovarea energiilor regenerabile ºi pentrucoeziunea socialã.



CONCLUZIIDeschiderea serviciilor publice cãtre economia de

piaþã obligã legiuitorul sã precizeze limitele de con-curenþã ºi sã aleagã un mod de finanþare care sã nuconducã la practici anticoncurenþiale. Deschiderea con-curenþei în domeniul serviciilor publice duce la tendinþade coborâre a preþurilor prin reducerea veniturilormonopolurilor, dar poate sã conducã ºi la deteriorareacalitãþii serviciilor, la degradarea condiþiilor de lucru ºi lacompromiterea satisfacerii nevoilor viitoare.

Procesul de fuziune-achiziþie este însoþit de unfenomen de raþionalizare a echipamentelor de producþiela scarã mondialã, care poate conþine germenii uneicreºteri de preþuri în viitor, dacã legiuitorul nu va fi sufi-cient de vigilent.

Deschiderea concurenþei în domeniul serviciilor publicepoate duce ºi la o volatilizare a preþurilor compromiþând,astfel, accesul tuturor la un minim necesar. Faþã de celearãtate, cel puþin în prezent, misiunile serviciilor publicetrebuie acceptate cu unele derogãri de la regulileeconomiei de piaþã.

În România, þarã în tranziþie spre economia de piaþã,nu putem vorbi de o deschidere a concurenþei în dome-niul serviciilor publice.

Se menþioneazã urmãtoarele:în prezent, existã agenþii ºi autoritãþi naþionale de

reglementare, aflate în subordonarea guvernului, divizatepe diverse activitãþi, care nu cuprind toate obiectiveleserviciilor de interes economic general ºi care, aºa cums-a vãzut în diverse situaþii, pot fi supuse direct sau indi-rect prin intermediul guvernului grupurilor de interese.

Politica publicã în materie de interes economic gene-ral face necesarã coeziunea socialã ºi o coordonare unicãa acestora care sã asigure pentru toate activitãþile eco-nomice un cadru de funcþionare care priveºte:

stabilirea de norme tehnice sociale ºi fiscale (cu con-trol de aplicare);

reglementarea generalã a pieþei ºi a concurenþei cucontrol de aplicare;

reglementarea promovãrii surselor regenerabile,cogenerãrii ºi protecþiei mediului ambiant (cu control deaplicare);

reglementarea asigurãrii unui serviciu minim garantatpentru persoanele ºi zonele defavorizate. Accesul la serviciitrebuie asigurat de administraþia localã ºi, într-o mãsurãmai redusã, de administraþia centralã (cu control de aplicare);

reguli de cooperare între operatori;participarea actorilor economici ºi sociali la elabo-

rarea ºi/sau controlul politicii publice.- se propune ca la toate activitãþile economice la

nivelul serviciilor publice sã se separe funcþiile de operator,regulator, controlor, iar la nivelul operatorilor sã se separefuncþiile de producãtor, transportor, distribuitor, furnizor.

- conceptele europene cu privire la gestionarearesurselor energetice, expuse, trebuie în viitor aplicate nunumai în mediul urban, aºa cum suntem tentaþi datoritãconcentrãrii mari de populaþie, ci ºi în mediul rural.

BIBLIOGRAFIE11.. CEEP : EUROPE, Concurence et service public, Editura

Masson/Aimaud Colin,199522.. La Definition des missions de service public, Revue

d’Energie nr.534, Februar 2002, pg. 81- 89.33.. LIVRE VERT sur des service d’interet General

Commission Europenne, Bruxelles, 21 V 2003.44.. LIVRE BLANC sur les service d’interet General

Commission Europenne, Bruxells,12 V 2004.

ss uu mm aa rrEditorial 4

GGeenneerraall CCoonnssttrruucctt – Obiective la... cheie 5

CCoorrssaarruull RRooººuu – Materiale pentru infrastructurã 7

SSoorrooccaamm – Infrastructurã rutierã 10, 11

Starea tehnicã a podurilor din România 12, 14

PPrreeffaabbrriiccaattee PPrrooggrreessuull – Reconsiderarea

prefabricatelor 16, 17

BBaadduucc – Furnizor general de materiale

pentru construcþii 18, 19

EEllpprreeccoo – Zestre nouã la… Titu 20, 21

HHoollcciimm – Noi investiþii 22

AArrccoomm – Ritm, calitate, fiabilitate 23

SSccaaddtt SSllaattiinnaa – Infrastructurã utilitarã ruralã 24, 25

VVaallppllaasstt – Decoline; Basicline 26, 27

TTIIAABB – Lucrãri la timp ºi de calitate 28, 29

RRaaddooxx investeºte în calitate 30

RRuuuukkkkii – Noi valenþe ºi oportunitãþi

ale metalului 34, 35

Propuneri pentru completarea

Legii nr.10/1995 40, 42

IIrriiddeexx – Sistemul Geoweb® 44, 45

Reducerea deformãrii pardoselilor din beton 46, 48

EEuurrooccoolloorr – Pentru cei care iubesc lemnul 49–51

PPrrootteecctt CChheemmiiccaall – Sisteme de protecþie

anticorosivã 52, 53

UUrrssaa – Soluþii pentru izolaþii termice

la pardoseli industriale 54, 55

HHaassiitt – Premierã în revistã 56, 57

Izolaþiile la sistemele de acoperire 58

ARACO – Trofeul calitãþii 60, 62, 64

VVeelluuxx – Renovarea podurilor clãdirilor 66 – 68

DDookkaa – Cofraje cãþãrãtoare 72, 73

Îmbrãcãminþile rutiere din beton 74, 76, 78, 80

CCeeffiinn – Vehicule pentru deszãpezire 81–83

GGeennccoo – Plãci compactoare

vibrante reversibile 84, 85

MMaarrccoomm – Ofertã în premierã 86, 87

PPrroommeexx – Utilaje performante 88, 89

Principii europene pentru certificarea

calificãrii profesionale a întreprinderilor 90, 92

Servicii publice de interes general 94, 96, 97

„Revista Construcþiilor“ este opublicaþie lunarã care se distribuie gra-tuit, prin poºtã, la câteva mii dintre celemai importante societãþi de: proiectareºi arhitecturã, construcþii, producþie,import, distribuþie ºi comercializare demateriale, instalaþii, scule ºi utilaje pen-tru construcþii, prestãri de servicii, bene-ficiari de investiþii (bãnci, societãþi deasigurare, aeroporturi, antreprizele judeþenepentru drumuri ºi poduri etc.), instituþiicentrale (Parlament, ministere, Compania deinvestiþii, Compania de autostrãzi ºi drumurinaþionale, Inspectoratul de Stat în Construcþiiºi Inspectoratele Teritoriale, Camera de Comerþ a României ºi Camerelede Comerþ Judeþene etc.) aflate în banca noastrã de date.

Restul tirajului se difuzeazã prin abonamente, prin agenþii noºtri publicitarila manifestãrile expoziþionale specializate, naþionale ºi judeþene, sau cuocazia vizitelor la diversele societãþi comerciale ºi prin centrele dedifuzare a presei.

Încercãm sã facilitãm, în acest mod, un schimb de informaþii ºi opinii câtmai complet între toþi cei implicaþi în activitatea de construcþii.

În fiecare numãr al revistei sunt publicate: prezentãri de materiale ºitehnologii noi, studii tehnice de specialitate pe diverse teme, interviuri,comentarii ºi anchete având ca temã problemele cu care se confruntãsocietãþile implicate în aceastã activitate, reportaje de la evenimentelelegate de activitatea de construcþii, prezentãri de firme, informaþii de lapatronate ºi asociaþiile profesionale, sfaturi economice ºi juridice,programul târgurilor ºi expoziþiilor etc.

Caracteristici:

Tiraj: 8.000 de exemplare

Frecvenþa de apariþie: lunarã

Aria de acoperire: întreaga þarã

Format: 210 mm x 282 mm

Culori: integral color

Suport:

hârtie LWC 70 g/mp în interior

ºi DCL 170 g/mp la coperte

Talon pentru abonament„Revista Construcþiilor“

Am fãcut un abonament la „Revista Construcþiilor“ pentru ......... numere, începând cunumãrul .................. .

11 numere - 75,00 (750.000) lei

Nume ........................................................................................................................................Adresa .........................................................................................................................................................................................................................................................................................

persoanã fizicã persoanã juridicã

Nume firmã ............................................................................... Cod fiscal ............................

Am achitat contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal (dispoziþie de platã) nr. ..............................................................................................................................................în contul RO35BTRL04101202812376XX - Banca TRANSILVANIA - Lipscani.

Vã rugãm sã completaþi acest talon ºi sã-l expediaþi într-un plic, sau prin fax împreunã cucopia chitanþei de platã a abonamentului, la SC Star Pres Edit SRL - „Revista Construcþiilor“, Str. Horia Mãcelariu nr. 14 -16, bl. XXI/8, sc. A, et. 1, ap.15, Sector 1, Bucureºti.

* Creºterile ulterioare ale preþului de vânzare nu vor afecta valoarea abonamentului contractat.

RReevviissttaaConstrucþiilor

CCiittiittoorriiii ddiinn ssttrrããiinnããttaattee ssee ppoott aabboonnaa pprriinn SSCC RRooddiippeett SSAA,,ccuu sseeddiiuull îînn PPiiaaþþaa PPrreesseeii LLiibbeerree nnrr.. 11,, CCoorrpp BB,, SSeeccttoorr 11,, BBuuccuurreeººttii,, RRoommâânniiaa llaa PP..OO.. BBooxx 3333--5577,,

llaa ffaaxx 00004400--2211--331188..7700..0022,, ee--mmaaiill:: aabboonnaammeennttee@@rrooddiippeett..rroo,, ssuubbssccrriippttiioonnss@@rrooddiippeett..rroo ssaauu oonn--lliinnee llaa aaddrreessaa wwwwww..rrooddiippeett..rroo

Revista Constructiilor Nr 10 Noiembrie 2005

Documents

Transcript of Revista Constructiilor Nr 10 Noiembrie 2005