citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 76 – noiembrie ...

Blestemul României!Oamenii politici

Sã mã lãmureascã cineva ºi pe mine,dar ºi pe cei mulþi, ce înseamnã „ompolitic” în România. Este blazonul pe careºi l-au pus pe frunte mai toate leprele soci-etãþii de dupã `90 încercând, fãrã preamult efort, sã ne demonstreze cã „valoa-rea lor” a mocnit ani de zile, irupând înnoul mediu social?

În timpul burgheziei se spunea „ainoºtri tineri la Paris învaþã, sã-ºi facã nodulla cravatã”. Erau, desigur, cei care aveau ºipunga plinã de bani a „babacilor”, babacicare-i visau „oameni politici”, meniþi sã con-ducã destinele þãrii ºi ale concetãþenilor lor.

Astãzi, ce mai tura-vura, tinerii „oamenipolitici”, aidoma celor mai bãtrâni înmeserie ºi nu numai ei, se lãfãie în fotoliileParlamentului românesc ºi în cel euro-pean, pãpând fãrã jenã banii þãrii ºi ai UE,debitând agramat inepþii care provoacãilaritate în rândul audienþei. Nu cred cãv-aº spune o noutate, creionându-le nu-mele în rubrica de faþã, pentru cã, deisprãvile lor, au auzit ºi s-au îngrozit ºi„sugãtorii de biberoane”.

Existã exemple „demne de neurmat”de ambele sexe. ªi dacã sunt puþine canumãr, ele au declanºat, din lipsã deconvingeri proprii ºi de educaþie elemen-tarã desigur, o emulaþie printre mulþii ama-tori de a deveni celebri, pentru cã auînvãþat de la „idolii lor ad-hoc” reþeta decum se poate ajunge „om politic”. ªi destuidintre ei aºa au procedat ºi ºi-au vãzutvisul cu ochii. Ce tehnocraþi, ce oameniadevãraþi cu carte ºi inteligenþã? Nu d-le,oameni politici, vizionari ai artei de a-ºi

burduºi propriile buzunare pânã la refuz.Numai cã buzunarele lor nu au fund,aidoma zicalei „sac fãrã fund”.

Revin. Cine ne explicã, deci, ºi nouã ceeste un om politic al zilelor noastre? Lupteledisperate ale unora pentru a ajunge înforurile administraþiei de stat sau locale,locurile de unde se poate fura fãrã jenã pen-tru cã nu-i judecã ºi mai ales nu-i condamnãnimeni. Printre aceºti oameni „deosebiþi”locurile fruntaºe le deþin aleºii noºtri dinpatru în patru ani pentru a legifera ºi vegheaca mai toþi cetãþenii ºi þara lor sã beneficiezede foloasele capitalismului visat atât amarde vreme, asemenea „mântuirii americane”care s-a lãsat aºteptatã dar fãrã efectul dorit.

Nu mai suntem comuniºti, dar nicicapitaliºti sau vest-europeni pentru cã, defapt, cei care ne conduc de peste 20 de aniau alte însuºiri, cu precãdere cele materi-ale. De unde ºi cursa contra-cronometrupentru averi nejustificate. În alte pãrþi,asemenea „însuºiri” s-au fãcut în intervalulnumit în atletism „maraton” nu ca la noi pe„suta de metri”!? Adicã, repede ºi cât maiconsistent, eliminând orice scrupule, con-form zicalei „scopul scuzã mijloacele”.

„Oameni politici”?Cele ce urmeazã nu-mi aparþin. Spusele

le-am reþinut dintr-o scurtã precizare fãcutãde senatorul Sergiu Nicolaescu într-o publi-caþie sportivã cu largã circulaþie. Sunt gân-duri de bun simþ din partea unui om careºtie pe ce lume trãieºte.

„An de an sunt tot mai dezamãgit, iaracum cred cã ating punctul maxim de deza-mãgire… Mã simt vinovat cã am fãcutRevoluþie!

Da, da, aºa este! Nu mai sunt elite, numai este seriozitate, talentele sunt pe calede dispariþie, cine vine din urmã?!

Vedeþi dumneavoastrã, nu reuºim sãscãpãm de leprele care sunt la toatenivelurile! Sunt mulþi oameni în societateanoastrã care sfideazã, fiindcã au mulþi bani.”

Ei, asta este?Ai bani, eºti „om politic”.ªi viceversa!Geaba legi, geaba justiþie! Cui îi

serveºte serialul fãrã sfârºit al show-rilorregizorilor de la DNA, ANI, Poliþie etc?Poate doar pentru cei care ºtiu sigur cã„dosarul” liniºteºte pe mulþi dintre cei carenu ascultã ºi nu urmeazã orbeºte „liniiledirectoare” ale celor care conduc þara.

Dosarele corupþiei? Existã dosare,existã, deci, prin „selecþie” infractori defrunte dar nu existã mãsurile de curmare aacestor fapte ºi nici voinþa de trimitere la,ºtiþi dumneavoastrã ce domiciliu de reflec-þie ºi poate corecþie, a celor care au „cãl-cat pe bec”, crezând cã pot face orice letrece prin cap.

Aºadar, poate ne explicã ºi nouã„oamenii politici” de dupã 1990 ce esteun „om politic”! O curiozitate neelucidatã,cred, pânã în prezent, pentru mulþi, foartemulþi dintre cei care înþeleg ce ar trebui sãfie un asemenea specimen.

Ciprian ENACHE

e d ! t o r i a l

ªansa informãrii dumneavoastrã la zi cu cele mai recente noutãþi!1 abonament pe un an – 186 RON

Detalii pe ultima paginã a revistei.

Director Ionel CRISTEA

0722.460.990

Redactor-ºef Ciprian ENACHE

0722.275.957

Redactor Alina ZAVARACHE

0723.338.493

Tehnoredactor Cezar IACOB

0726.115.426

Publicitate Elias GAZA

0723.185.170

Colaboratoridr. ing. Felician Eduard Ioan Hannprof. dr. ing. Adrian Raduprof. univ. dr. ing. Alexandru Ciornei ing. Constantin-Traian RãdanIng. Radu Bucuþadr. ing. Ion Scordaliufiz. Eugen Laszloarh. Sebastian Sãvescuav. Marius Vicenþiu Coltuc

R e d a c þ i a013935 – Bucureºti, Sector 1Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16Bl. XXI/8, Sc. B, Et. 1, Ap. 15www.revistaconstructiilor.eu

Tel.: 031.405.53.82, 031.405.53.83

Fax: 021.232.14.47

Mobil: 0723.297.922, 0729.938.966, 0730.593.260

E-mail: off ice@revistaconstructi i lor.eu

Redacþia revistei nu rãspunde pentru conþinutulmaterialului publicitar (text sau imagini).Articolele semnate de colaboratori repre-zintã punctul lor de vedere ºi, implicit, îºiasumã responsabilitatea pentru ele.

Editor:

STAR PRES EDIT SRL

Marcã înregistratã la OSIM

Nr. 66161

ISSN 1841-1290

Tel.: 021.317.97.88; Fax: 021.224.55.74

RReevviissttaa Construcþiilor noiembrie 20116

(Urmare din numãrul anterior)CABINETUL GUVERNATORULUI

ªI SECRETARIATULCabinetul Guvernatorului ºi

secretariatul sunt douã sãli alãtu-rate, amplasate imediat în dreaptaSãlii Consiliului de Administraþie.În proiectul iniþial al Palatului, elefãcuserã parte din suita de sãli desti-nate recepþiilor, iar în primele deceniiale secolului XX funcþiunile lor aufost transformate. Ele mai pãstreazãdecorul original, mult mai reþinutdecât al Sãlii Consiliului de Adminis-traþie, cu o cromaticã mult mai lumi-noasã, ce creeazã un rafinat contrast.

Prima salã, Cabinetul Guvernato-rului, are dimensiunile de 6,30 m x10,70 m ºi o înãlþime de 5,80 m.Secretariatul este mai mic, având7,00 m x 6,30 m, cu aceeaºi înãl-þime. Accesul în cele douã spaþii serealizeazã independent, printr-un holadiacent scãrilor monumentale.Sãlile au asiguratã o comunicaredirectã. Cabinetul Guvernatoruluiare acces direct ºi în Sala Consiliuluide Administraþie.

Peretele spre Sala Consiliului deAdministraþie este decorat cu ooglindã monumentalã, de cristal,având 3,60 m x 2,43 m, cu ramãstucatã. Oglinda este încadratã dedouã uºi pictate cu ancadramenteamplu decorate ºi cu frontoane dinstucaturã.

Spaþiile dintre uºi, ca ºi cele dintreferestre, sunt ritmate de suprafeþetapetate cu mãtase ocru-auriu ºiîncadrate cu acelaºi tip de ramestucate ca ºi marea oglindã. Acestepanouri încep de la nivelul feres-trelor ºi ajung pânã sub o corniºãformatã din mai multe profilaturi,imediat sub tavan.

Corniºa are o înãlþime de cca. 65 cmºi avanseazã discret spre mijloculsãlii. La marginea tavanului, o frizãcu elemente florale, îngustã, for-meazã un chenar iar în mijlocul câm-pului este plasatã o casetã fãrãborduri, romboidalã, descriind unamplu decor floral, în centrul lui fiindsuspendat candelabrul.

Stucaturile ancadramentelor, fron-toanele, profilaturile aveau lacune,lovituri accidentale, eroziuni ale su-prafeþelor poleite ºi ale vopsitoriilor.Tapetul de mãtase avea un aspectînvechit, fiind decolorat neuniform.

Toate uºile casetate ale acestorspaþii au tãblii pictate cu motive flo-rale în stil clasic. Tãbliile au fost con-servate, restaurate ºi remontate.

Consolidarea, prin turnarea uneidiafragme din beton armat, între SalaConsiliului de Administraþie ºi Cabi-netul Guvernatorului, a necesitat ointervenþie complexã de demontarea oglinzii ºi a decoraþiei policrome aperetelui ºi a unei suprafeþe din plafon.Erau operaþii delicate ºi pline de risc.

Construcþii emblematice în RomâniaBANCA NAÞIONALÃ A ROMÂNIEI (VI)

Cabinetul Guvernatorului în 2005

Cabinetul Guvernatorului, fotografie din anii `30, Arhiva BNR

RReevviissttaa Construcþiilor noiembrie 2011 7

Au fost stabilite douã etape dis-tincte, iar lucrãrile au început înoctombrie 2007. Intervenþiile s-audesfãºurat pe tot peretele de est, pedouã zone adiacente, pe pereþii nordºi sud, pe toatã înãlþimea camerei, ºipe o fâºie de aproximativ 60 cm dinplafon.

Succesiunea operaþiunilor a fost:Realizarea releveului ºi a docu-

mentarului fotografic din care rezultatipul ºi cantitatea de stucaturã poli-cromã: frontoane altorelief, scafe,profile turnate sau trase la perete,frize decorative, componente policromedin lemn, cadru oglindã monumen-talã originalã.

Demontarea elementelor dinlemn ºi sticlã, cu notarea graficã afiecãrui element în parte. Operaþiu-nea s-a efectuat cu mare precauþie,pentru a nu afecta lemnul foarteuscat, fragil ºi marcat de timp, pre-cum ºi decoraþia policromã exis-tentã, în special pe tãbliile uºilor, petocuri ºi pe lambriuri. Demontareaoglinzii s-a fãcut cu poziþionarea eipe un ºevalet ºi amplasarea aces-tuia în mijlocul camerei, astfel încâtsã nu fie afectatã de lucrãrile de con-solidare din camerã.

Desfacerea ºi extragerea ele-mentelor decorative din ipsos, cuidentificarea ºi desprinderea legã-turilor metalice, îndepãrtarea chitu-irilor, decuparea prin tãiere ºi

extragerea propriu-zisã. Suprafaþade lucru a fost întregul perete est ºifâºiile adiacente de pe pereþii denord ºi sud, dar ºi plafonul, pe o dis-tanþã de 60 cm.

Operaþiile s-au fãcut cu mareatenþie, evitându-se pericolul frac-turãrii elementelor din ipsos. Lucrã-rile au fost solicitante ºi din cauzã cãrosturile dintre elementele de ipsos,chituite iniþial, au fost executatefoarte corect ºi acoperite cu straturide grund ºi vopsea, fãcând dificilãdescifrarea lor.

Asigurarea provizorie a margi-nilor elementelor de stucaturã, ce aurãmas la perete pe toatã durata deextragere, de realizare a diafragmeide beton ºi cea de replantare a deco-raþiilor. Oglinda a fost ºi ea asiguratãºi protejatã.

Etapa a doua a cuprins replan-tarea elementelor de stucaturã poli-cromã, completarea profilelor, montareaelementelor din lemn ºi a oglinziimonumentale.

A fost refãcutã pictura plafonului,inclusiv aurirea elementului decora-tiv central. Iluminatul a fost amplificatîn ambele sãli, cu aplice realizate înacelaºi stil cu al candelabrelor originale.

Tapetul a fost schimbat, cu pãs-trarea aceleiaºi game coloristice iardecoraþia parietalã a fost integral res-tauratã, urmându-se aceleaºi proce-duri ca în cazul Holurilor sau a SãliiConsiliului de Administraþie.

Secretariatul Cabinetului Guvernatorului

De pe întreaga suprafaþã a peretelui de est ºi fâºiide 60 cm lãþime în lungul pereþilor adiacenþi ºi pe

plafon a fost demontatã integral decoraþia stucatã,profilurile, tapetul ºi oglinda

continuare în pagina 8


SCARA GUVERNATORULUIScara guvernatorului asigura acce-

sul la apartamentul guvernatorului,care, iniþial, ocupa o mare parte aetajului l din aripa Carada. Scara eradestinatã guvernatorului ºi oaspeþiloracestuia. În 1921 apartamentul a fosttransformat în birouri, iar loan Bibi-cescu, guvernatorul din acel mo-ment, s-a mutat într-o locuinþãcumpãratã de Bancã în stradaMircea Vodã.

Tratatã monumental, scara facelegãtura directã din stradã cu etajul l,prin gangul curþii Carada. Se opreºtela acest etaj, care este, de altfel, ºinivelul reprezentativ al Palatului.Rezolvarea plasticã a preluat bosa-jele din decoraþia faþadei cu inclu-derea, la nivelul etajului l, a unorelemente decorative specifice spa-þiilor interioare.

Au fost restaurate toate compo-nentele artistice ºi schimbate tâm-plãria ºi instalaþiile.

GALERIA GUVERNATORILORªI SPAÞIUL MUZEAL

Galeria guvernatorilor ºi spaþiulmuzeal înconjoarã, la primul nivel,Sala de Marmurã. Spaþiile au fostreorganizate, prin desfacerea pereþilorde compartimentare realizaþi în 1930,pentru mãrirea suprafeþelor de birouri.

Galeria face legãtura între Palatulvechi ºi Palatul nou din stradaDoamnei, la nivelul etajului l. Deco-raþia iniþialã era realizatã din picturãde ulei în culori terne. Starea finisa-jului era precarã, existau zone gravdeteriorate ºi zone refãcute parþial.

(Continuare în numãrul viiltor)

Curãþarea treptelor din marmurã ºi lustruirea ºirecondiþionarea mozaicului decorativ turnat.

Curãþarea ºi recondiþionarea balustradei din fierforjat ºi a lampadarelor, aurirea decoraþiilor

Starea iniþialã, spaþiul muzeal.Galeria Sãlii de Marmurã.

Imagini generale dupã restaurare

Imagine din spaþiul muzealGaleria Guvernatorilor

urmare din pagina 7


amprenta noastrã pe ceea ce facem!

Succesul clienþilor noºtri este ºi suc-cesul nostru! Companiile aparþinândGrupului HeidelbergCement din Româniasunt preocupate sã îºi maximizeze efor-turile pentru a le oferi clienþilor produseºi servicii de calitate, bazându-ne pecercetarea ºtiinþificã localã precum ºi petransferul de know-how din exterior, înspecial de la centrul nostru tehnologicdin Heidelberg.

Acoperim întreaga gamã de cerinþeale clienþilor, de la consultanþã în dome-niul de aplicare pânã la oferirea de soluþiieficiente ºi complete de finalizare aproiectelor, testând în comun produselenoastre. Spre exemplu, începând din2003, cimenturile CARPATCEMENT® ºiagregatele produse de CARPAT AGREGATEau fost testate în betoane ºi mortareîn cadrul unui institut de cercetare dinRomânia. Rezultatele experimentaleobþinute au constituit o parte din bazafundamentãrii tehnice a anexei naþionalede aplicare a SR EN 206-1:2002, regã-sitã în Codul de practicã pentru produce-rea betonului CP 012/1:2007.

CARPATCEMENT Holding primeºteºi prelucreazã, în mod eficient, feed-back-ul tehnic venit de la CARPATBETON, client foarte exigent ºi cu dise-minare naþionalã (18 staþii de betoane).Avem, astfel, întotdeauna, un feedbacktehnic, direct, continuu ºi cu acoperirenaþionalã referitor la produsele noastre,indiferent de fabrica de ciment din careprovin.

Având la bazã un transfer importantde know-how tehnic, de la centrul tehno-logic din Heidelberg ºi colaborând efi-cient, pe orizontalã, cu omologii din þãrileeuropene unde suntem prezenþi, neimplicãm în activitãþi naþionale care auca scop sporirea calitãþii, eficienþei ºidurabilitãþii construcþiilor.

Sprijinim performanþa viitorilor ingi-neri prin organizarea Concursului Naþionalanual „Premiile Profesionale Carpatce-ment” în ºase facultãþi de profil dinBucureºti, Timiºoara, Cluj ºi Iaºi. Ajunsla ediþia a VII-a, la acest concurs au par-ticipat în jur de 1.000 de studenþi careºi-au testat capacitatea de acumulare acunoºtinþelor de specialitate, au primitdiplome ºi scrisori de recomandare cereprezintã atuuri importante la angajare.

Sprijinim, în mod deosebit, perfor-manþa viitorilor arhitecþi prin oferirea depremii ºi susþinerea financiarã a unorconcursuri în care se premiazã cele maibune utilizãri ale betonului în arhitecturã,în colaborare cu asociaþiile profesionalede profil.

Pentru asigurarea unui transfer directde know-how am organizat vizite tehnicede informare cu factori de decizie încadrul Heidelberg Technology Center ºiîn fabricile noastre din România, Poloniaºi Germania. Studenþii UniversitãþiiPolitehnica din Bucureºti ºi ai Univer-sitãþii Tehnice de Construcþii Bucureºti auavut ocazia sã urmãreascã, în moddirect, în fabrici, staþii de betoane ºi încariere fluxul specific de producþie încadrul unor vizite tehnice de o zi sau aunor stagii mai extinse de practicã.

Sponsorizãm ºi organizãm conferinþetehnice, apariþii de carte, reviste de spe-cialitate, mese rotunde ºi simpozioane,fiind un partener tehnic stabil al institutelorde cercetare, al universitãþilor ºi al altorinstitute de profil din þarã.

În premierã naþionalã ºi anticipândapariþia reglementãrii naþionale CP012/1:2007, CARPATCEMENT Holdinga derulat, începând cu anul 2006, acþiuniample de informare cu caracter naþional

prin Campania „Beton la StandardeEuropene”. Aceastã campanie repre-zintã contribuþia noastrã la implemen-tarea „betonului european” în România,un beton durabil ºi eficient sub aspectulcosturilor înglobate, pentru dezvoltareadurabilã a þãrii.

De la intrarea Grupului Heidelberg-Cement în România, în 1998 prin prelu-area fabricii de la Bicaz, preþuind în moddeosebit relaþiile tradiþionale stabilite de-alungul timpului între fabrici ºi institutelede profil sau universitãþile locale, suntem ºivom rãmâne parteneri tehnici ai acestora.

Pe site-ul www.heidelbergcement.roputeþi gãsi o interfaþã tehnicã virtualã cupiaþa. În secþiunea specialã denumitãINFOTECHNIK utilizatorii au la dispo-ziþie informaþii asupra produselor ºi servi-ciilor noastre precum ºi asupra soluþiilordurabile de realizare a lucrãrilor, aºacum rezultã acestea din studii de specia-litate independente, realizate de institute ºiuniversitãþi de prestigiu. Ne bucurãm sãavem printre colaboratorii noºtri Univer-sitatea Politehnica Bucureºti, Universi-tatea Tehnicã de Construcþii Bucureºti,CEPROCIM, INCERC Bucureºti, IPTANAºi suntem preocupaþi în continuare deextinderea colaborãrii cu universitãþi ºiinstitute de specialitate.

HeidelbergCement este lider mondial pe piaþa de agregate ºi un important jucãtor în domeniul cimentului, betonului ºi altoractivitãþi conexe, ceea ce îl poziþioneazã printre cei mai mari producãtori de materiale de construcþii din lume.

Compania are 53.000 de angajaþi în 2.500 de locaþii în peste 40 de þãri.Carpatcement Holding, parte a grupului german HeidelbergCement, este unul din liderii pieþei de ciment din România. Din 1998 pânã în

prezent, Grupul a investit peste 450 milioane Euro pe piaþa româneascã, inclusiv costuri de achiziþie. Alãturi de Carpatcement Holding,din grupul german mai fac parte Carpat Beton (divizia de beton) ºi Carpat Agregate (divizia de agregate).

Prin diviziile sale, Grupul pune la dispoziþia clienþilor sãi materiale de construcþie la un standard de calitate recunoscut la nivelinternaþional. Grupul acoperã întreaga gamã de cerinþe ale clienþilor, de la consultanþã în domeniul de aplicare pânã la oferirea desoluþii eficiente de finalizare a proiectelor.

HeidelbergCement este unul dintre cei mai mari investitori germani din România. Grupul are activitãþi în domeniulproducþiei de ciment, betoane ºi agregate prin companiile CARPATCEMENT Holding, CARPAT BETON respectivCARPAT AGREGATE.

în România:


ROMDRIL - FORETISUn parteneriat pentru fundaþii durabile

Lucrãrile de fundare au fost,bineînþeles, pe mãsurã. Acestea aufost executate de o societateromâneascã, cu experienþã dove-ditã în asemenea tip de lucrãri:Foretis SA din Bucureºti.

S-a construit, deja, un perimetrude pereþi mulaþi cu o lungime de365 m ºi o lãþime de 800 mm, cuadâncimi între 20 m ºi 24 m.Suprafaþa totalã construitã a pere-þilor mulaþi este de 8.231 m2.

Au fost turnaþi „in situ” 6.493 mcde beton, armat cu 528.561 kg dearmãturã din oþel.

Pentru aceastã lucrare, companiaForetis SA a folosit douã utilajeCasagrande: B125 ºi C400, ambeleconfigurate cu echipamentele KRC1,respectiv KRC2, pentru excavareapereþilor mulaþi.

Cele douã echipamente sunt alcã-tuite dintr-o barã Kelly telescopicãcu secþiune pãtratã, la care sepoate ataºa un greifer. Pe greifer sepot monta fãlci ºi ghidaje de dimen-siuni diferite, în funcþie de cerinþelelucrãrii. De asemenea, pentru creº-terea adâncimii de excavare, se potataºa, în partea superioarã abarei Kelly, prelungiri de diferitelungimi.

Echipamentul KRC1 se poate roti900 (+/-450) în jurul axei longitudinale,iar echipamentul KRC2 se poate roti1800 (+/- 900).

Urmãtoarea fazã a lucrãrii de lacatedralã a constat în ancorareatemporarã a pereþilor mulaþi în ve-derea excavãrii în interiorul perime-trului. Ancorele au fost dispuse petrei rânduri:

192 bucãþi – lungime 25,5 m;192 bucãþi – lungime 23 m;164 bucãþi – lungime 21,5 m;

Forarea ancorelor s-a fãcut în treietape, odatã cu excavarea cores-punzãtoare a nivelului de lucru.Adâncimea maximã de excavare afost de 11,8 m.

Pentru forarea ancorelor, Foretisa folosit un utilaj Casagrande M9-1,achiziþionat în primavara acestui an,prin intermediul companiei Romdrilsrl din Brãila, reprezentant unic alCasagrandegroup Spa în România.

Una dintre lucrãrile importante din România, aflatã în construcþie în acest moment, este “CatedralaMântuirii Neamului”. Este o construcþie monumentalã, cu o structurã din beton armat ºi ziduri dincãrãmidã cu o înãlþime de 110 de metri ºi o suprafaþã de 38.000 de metri pãtraþi, care va fi asiguratãîmpotriva cutremurelor de peste 8 grade pe scara Richter. Catedrala va putea primi în interior aproape5.000 de pelerini.

C400 KRC2

B125 KRC1

M9-1 este un utilaj complex, con-struit dupã standardele europene desecuritate ºi sãnãtate în muncã ºi înconcordanþã cu cerinþele de calitateISO 9001. Este dotat cu o serie dedispozitive de oprire de urgenþã ºibariere de protecþie pentru diferitelepãrþi mobile.

Având o greutate de 18.500 kg,se poate spune cã este un utilaj demãrime medie. Cu toate acestea, sedovedeºte a fi foarte manevrabil ºiversatil. Cheia manevrabilitãþii saleeste cinematica mastului ºi supor-tului acestuia.

Combinaþia de miºcãri ale celordouã componente ale maºinii per-mit, practic, forajul din orice poziþie ºila orice înclinare. Miºcãrile sunt rea-lizate cu ajutorul unor pistoanehidraulice. Pentru lucrarea descrisãmai sus unghiul de forare alancorelor a fost de 150.

Utilajul este echipat cu un motorDeutz TCD 2012 L06 2V de 147 Kw /198CP la 2.300 rpm complet, cu

radiator de cãldurã pentru uleiulhidraulic. Utilajul acþioneazã douãpompe hidraulice principale cu pis-ton ºi volum variabil care pot debita126 l/min la 250 bari fiecare, opompã hidraulicã auxiliarã cu pistonºi volum variabil ce poate debita103 l/min la 280 bari ºi o pompãhidraulicã auxiliarã cu roþi dinþate carepoate debita 100 l/min la 250 bari.

Comenzile maºinii sunt dispuse întrei poziþii distincte: cele pentru pozi-þionarea mastului, pe un panou situatpe partea lateralã stângã (conformreglementãrilor europene), iar celepentru deplasare la spatele maºinii ºicomenzile pentru lucru pe un panouataºat unui braþ mobil. Braþul mobil sepoate fixa în mai multe poziþii astfelîncât operatorul sã aibã vizibilitatetotalã asupra planului de lucru.



Mastul maºinii, fabricat din oþel,este adaptat configuraþiei cu douãcapete rotative ºi este conectat lamaºina de bazã prin intermediulunui suport cu pivot. Lungimea mas-tului este de 6.300 mm (poate ajungepânã la 8.400 mm), ceea ce per-mite o cursã a capului rotativinferior de 4.400 mm. Deplasareaacestuia de-a lungul mastului esteasiguratã de antrenarea unei roþidinþate pe un lanþ acþionat de uncilindru hidraulic. Forþa de împingerea cilindrului este de 62 kN, iar ceade extragere de 80 kN.

Capul rotativ inferior este de tipulT2500 cu glisare lateralã. Este dotatcu douã motoare hidraulice, cuvolum variabil, care au un cuplumaxim de 20 kNm ºi o vitezã derotaþie maximã de 223 rpm.

Capul rotativ superior este detipul T1200 6V, cu glisare lateralã ºicutie de viteze manualã. Este dotatcu un motor hidraulic care dezvoltãun cuplu maxim de 13,5 kNm ºi ovitezã maximã de 530 rpm. Înaceastã configuraþie capul rotativinferior acþioneazã tubulatura deforaj iar cel superior acþioneazãprãjinile de foraj.

Pentru blocarea garniturii deforaj ºi înfiletarea/desfiletarea aces-teia, utilajul este prevãzut cu un setde douã menghine, tip M4 ºi M4S,cu o forþã de strângere de 250 kN ºiun cuplu de strângere de 45 kNm.Menghinele pot accepta diametrede la 60 mm pânã la 305 mm,folosind reducþii corespunzãtoare.La aceastã maºinã se pot montamenghine pentru diametre maxime depânã la 406 mm.

Pentru manevrarea sculelor ºiaccesoriilor de foraj existã, în dota-rea maºinii, un vinci de serviciuhidraulic cu forþã de tragere de 20 kNºi viteza de 54 m/min.

Pentru forajul cu fluid, utilajuleste dotat cu o pompã de apã cuºurub, acþionatã hidraulic, de tipulNG530L. Aceasta are un debit de170 l/min la 24 bari ºi consumã

echivalentul a 11 kW din putereamaºinii. În acest fel, utilajul poatefora prin metoda cu fluid de spãlarecu circulaþie directã ºi inversã. De ase-menea, atunci când fluidul de forajeste aerul, se poate fora cu ciocande fund, maºina fiind dotatã cu cir-cuitul necesar montãrii unui lubrifica-tor. La lucrarea descrisã în acestarticol s-a forat cu aer comprimat ºitubulaturã de protecþie ºi cu noroibentonitic ºi tubulaturã de protecþie.

Domeniile de aplicaþii pentruacest utilaj nu se opresc, însã,aici. Acesta poate fi folosit pentru:

lucrãri de foraj de micropiloþi

(se pot fora gãuri cu diametre de

pânã la 406 mm);

foraje geotermale;

foraje pentru puþuri de apã;

foraj geotehnic (folosind capul

rotativ superior);

jet – grouting (se foloseºte un

echipament special, ataºabil).

urmare din pagina 13


Protecþia lucrãtorilorîmpotriva bolilor profesionale

Componentã a sistemului de responsabilitate socialã,protecþia lucrãtorilor împotriva bolilor profesionale consti-tuie o preocupare a patronatelor ºi asociaþiilor profesio-nale, atât la nivel european cât ºi în legislaþia ºi practicaromâneascã.

O formã de colaborare între instituþiile europene ºiasociaþiile profesionale ºi patronale din România a fostsimpozionul intitulat „Protejarea lucrãtorilor împotrivasilicei cristaline respirabile”, desfãºurat la Bucureºtiîn luna octombrie a.c.

Evenimentul a fost organizat de CIROM, Patronatuldin industria cimentului, APMCR - Asociaþia Producãto-rilor Materialelor pentru Construcþii din România, CON-PIROM, PATROMAT, APPA, STICEF, în colaborare cuorganizaþiile sindicale CSN - MERIDIAN ºi CSDR.Partenerul european a fost reprezentat de NEPSI -Reþeaua Europeanã pentru Silice Cristalinã - cu sprijinulComisiei Europene.

Simpozionul ºi-a propus sã creascã gradul de con-ºtientizare privind „Acordul european pentru dialogsocial privind silicea cristalinã respirabilã – ESDA”,acord care a fost semnat la 25 aprilie 2006 de angajatoriieuropeni ºi reprezentanþii angajaþilor din 15 sectoareindustriale (ciment, agregate, ceramicã, sticlã, ceramicãfinã, vatã mineralã, industria minereurilor industriale ºiminereurilor metalifere, mortare, industria betonului pre-fabricat). Totodatã, s-a urmãrit încurajarea participãriicompaniilor la urmãtoarea raportare cãtre NEPSI, careva avea loc la începutul anului 2012.

Scopul Acordului ESDA este: Protejarea sãnãtãþiilucrãtorilor; Minimizarea expunerii la silicea cristalinãrespirabilã prin aplicarea Bunelor Practici de Lucru;Îmbunãtãþirea cunoºtinþelor în ceea ce priveºte BunelePractici de Lucru ºi potenþialele efecte ale inspirãrii pra-fului de silice cristalinã.

De subliniat cã mãsurile ºi procedurile din acordulESDA sunt voluntare ºi nu implicã vreo constrângerelegalã, participanþii contribuind la acest acord în modvoluntar, prin furnizarea datelor cu ajutorul cãrora seobservã domeniul de activitate din punct de vedere alsilicei cristaline, prin raportãri voluntare ale firmelor încare este posibilã apariþia unor boli profesionale dincauza silicei cristaline respirabile.

Foarte interesante, în cadrul seminarului, au fostdatele statistice privind îmbolnãvirile profesionale de sili-cozã, pentru anul 2010. În mod paradoxal, însã, indus-tria materialelor pentru construcþii nu figureazã întreprimele 5 industrii unde se manifestã aceastã boalã.Cum s-a ajuns la aceastã situaþie pozitivã în domeniulmaterialelor de construcþii, a rezultat din expunerile careau prezentat cele mai bune practici din industria cimen-tului ºi respectiv, industria sticlei.

S-au subliniat, de asemenea, importanþa acorduluide dialog social ESDA, precum ºi modalitãþile concretede acþiune în cadrul parteneriatului NEPSI, inclusivmodalitãþile de accesare a portalului activitãþii. Pentrucei care doresc sã aprofundeze acest subiect, mai multeinformaþii despre ESDA - NEPSI se gãsesc pe site-ulwww.nepsi.eu.

„Am asistat la o adevãratã mostrã de dialog socialîntre reprezentanþii patronatelor ºi ai sindicatelor pentrurealizarea unui scop comun - sãnãtatea angajaþilor. Dinacest acord rezultã, pe lângã creºterea gradului deresponsabilitate socialã a companiilor ºi dezideratulmenþinerii sãnãtãþii personalului activ. Acordul ESDAeste un acord european de cooperare pe care doarunele patronate/companii din România ºi l-au însuºit ºicare ar trebui sã constituie un model de rezolvare aproblemelor profesionale ºi în România“, a subliniatdl. Claudiu Georgescu, preºedinte APMCR.

În concluzie la aceastã manifestare, dl. Mihai Rohan,preºedintele CIROM, a remarcat implicarea activã aunor patronate, mai ales prin nivelul ridicat al investiþiilorpentru scãderea gradului bolilor profesionale în industriaromâneascã.


Execuþia ºi comportarea rambleelor înãlþatede la cãi de comunicare terestre - autostrãzi ºi cãi ferate din România

CONSIDERAÞII TEHNICEprof. dr. ing. Tadeus SCHEIN – director general SC TERRASOND SRL

În practica inginereascã de execuþie a cãilor decomunicaþii terestre (autostrãzi ºi cãi ferate) dinRomânia, apar situaþii când se impune construirea unorterasamente de tip rambleu, cu înãþime mare 8...10 m,care sunt construcþii din pãmânt ºi transmit terenului defundare eforturi mari, atât din greutatea lor proprie cât ºidin încãrcarea din trafic.

În aceastã situaþie se distinge în mod evident cã laasigurarea stabilitãþii, rezistenþei ºi durabilitãþii ansam-blului construcþiei din pãmânt contribuie cele douã com-ponente ale acestuia ºi anume: rambleul ºi terenul defundare (fig. 1).

Deoarece suprafaþa de contact dintre rambleu ºiterenul de fundare este mare, zona activã a acestuia seextinde mult în adâncime. Urmare acestui fapt, în condiþiileexistenþei unor straturi compresibile aflate în zona activãz0, se pot produce tasãri importante ale rambleului.

Încãrcãrile la nivelul suprafeþei de contact dintre ram-bleu ºi teren se considerã cã acþioneazã ca în figura 2.

Conform cu cele prezentate în figura 2 eforturileunitare verticale σσz, induse în terenul de fundare al ram-bleului în diverse puncte din masivul de teren de subrambleu, se pot determina cu relaþia (1):

sau prin alte metode de calcul al distribuþiei eforturilorîn terenul de fundare.

Cunoscând distribuþia eforturilor unitare în terenul defundare de sub rambleu, se poate determina, prin procedeecunoscute, tasarea probabilã a corpului rambleului s caretrebuie sã fie mai micã sau egalã cu tasarea admisã sa.

Execuþia rambleului ca ºi construcþie din pãmânt estereglementatã de normativele acceptate ca ºi valabile lanoi, STAS 2914-84 ºi SREN 1997-2 / iulie 2008.

Atunci când corpul rambleului este executat în modcorect, ca material folosit cât ºi ca mod de punere înoperã, se poate lua în considerare faptul cã la baza ram-bleului, în suprafaþa de contact rambleu - teren de fun-dare, iau naºtere eforturi orizontale dirijate de la axul desimetrie al rambleului cãtre exterior.

Aceste eforturi se pot calcula admiþându-se o distri-buþie parabolicã a acestora în nivelul de contact rambleu– teren de fundare, conform figurii 3.

Valoarea maximã a efortului de alunecare se poatedetermina cu relaþia (2) ºi anume:

În situaþia când tensiunile tangenþiale τmax, ce iaunaºtere la acest nivel, depãºesc rezistenþa la alunecareîn suprafaþa de contact rambleu – teren de fundare τad,

existã tendinþa de dislocare a unor porþiuni din rambleudin zona taluzului.

Din cele prezentate anterior dintre cele douã compo-nente ale ansamblului construcþiei din pãmânt (rambleu)– teren de fundare, prima componentã nu pune problemedeosebite dacã rambleul, ca ºi construcþie, este corectexecutat.

Pentru cuantificarea celei de a doua componente aansamblului construcþiei din pamânt ºi anume terenul de

fundare, se impune realizarea unorinvestigaþii geotehnice de adâncime, înpuncte prestabilite, conform normelortehnice în vigoare. Astfel, conformSREN 1997-2 din iulie 2008 Eurocod 7:Proiectarea geotehnicã. Partea 2 Inves-tigarea ºi încercarea terenului, conformanexei B paragraful B – Recomandãriprivind distanþele dintre punctele deinvestigare ºi adâncimea acestora semenþioneazã la punctul B.3(1) urmã-toarele:

Distanþele între punctele deinvestigare pentru construcþii liniare(drumuri, cãi ferate, conducte, diguri,tuneluri, vor fi cuprinse între 20 ºi 200 m,adicã maximum 50 puncte / km ºi mini-mum 5 puncte / km.Fig. 1

(1)

(2)

Adâncimea de investigare za, sub nivelul terenuluinatural din axul de simetrie al rambleului, se alege, con-form punctului B3(7), prin luarea în considerare a valoriiza maxime din urmãtoarele condiþii:

0,8 hr < za ≤ 1,2 hrza ≥ 6,0 mNotã: în cazul unui rambleu cu înãlþimea hr = 10 m se

impune realizarea unor investigaþii de teren, pe oadâncime de minimum 12,00 m. Pe probele de pãmântrecoltate din foraje se vor face, în mod obligatoriu, încer-cãri în laboratoare autorizate, pentru definirea para-metrilor de capacitate portantã ºi deformabilitate aleterenului de fundare a rambleului.

Cunoaºterea naturii, structurii, capacitãþii portante ºia deformabilitãþii terenului de fundare al unui rambleueste impusã de necesitatea asigurãrii stabilitãþii ºidurabilitãþii rambleului în timp.

POSIBILITÃÞI DE CEDARE A RAMBLEULUIÎn general, un rambleu îºi pierde stabilitatea din douã

cauze principale ºi anume:atunci când tensiunile tangenþiale în suprafaþa de

contact rambleu – teren de fundare τmax sunt mai maridecât rezistenþa la alunecare τad în aceeaºi suprafaþã decontact.

atunci când presiunea verticalã în suprafaþa decontact rambleu – teren de fundare p = γ ⋅ Hr genereazã,în acesta din urmã, tensiuni corespunzãtoare stãrii deplasticizare a pãmântului.

Din acest punct de vedere se disting trei cazuri carac-teristice de cedare ºi anume:

Cazul 1Este caracteristic situaþiei terenurilor de fundare ale

rambleelor cu capacitate portantã redusã, saturate, acþi-onate de încãrcãri mari.

Fig. 2 Fig. 3



Încãrcarea din greutatea proprie a rambleului ºi dintrafic se admite cã acþioneazã ca o încãrcare instanta-nee, ca urmare eforturilor tangenþiale induse, care suntdependente de eforturile normale, σσz, ºi sunt mai maridecât rezistenþa admisã la forfecare a terenului de fun-dare a rambleului. În acest caz, terenul de fundare atingecriteriul de plasticitate (cedare) dupã suprafaþa circularcilindricã (fig. 4).

Cazul 2Corespunde situaþiei în care grosimea stratului de

pãmânt cu capacitate portantã redusã (compresibil),care se aflã relativ cãtre suprafaþa terenului, aregrosimea micã în raport cu lãþimea rambleului la bazã.

În acest caz, cedarea are loc, probabil, dupã osuprafaþã de rupere 1”,1’,2’,2” aºa cum este admisã înfigura 5. Dupã cum se observã, suprafaþa de cedarecurba 2”2’, care se formeazã în corpul rambleului, con-tinuã cu o suprafaþã planã 2’1’ ce se formeazã lasuprafaþa sau în stratul compresibil cu capacitate por-tantã redusã. Masa de pãmânt cuprinsã în volumul1,2,2”,2’,1’, la limita echilibrului, se considerã cãacþioneazã asupra prismului de pãmânt 1,1’,1” care va fidislocat numai dupã ce a fost învinsã rezistenþa pasivãcorespunzãtoare suprafeþei de cedare 1’,1”.

Pe baza ipotezei admise, condiþiile de stabilitate arambleului se pot analiza foarte uºor prin una dinmetodele de calcul cunoscute.

Cazul 3Corespunde situaþiei de teren de fundare a ramble-

ului constituit dintr-o stratificaþie care creazã condiþii demodificare a presiunii apei din porii stratului coeziv com-presibil, aºa cum rezultã din figura 6.

În acest caz, cedarea rambleului are loc, cu cea maimare probabilitate, în lungul suprafeþei de cedare mixti-linie 1”,1’,2’,2”. Poziþia suprafeþei de cedare planã 1’2’, lalimita echilibrului, este situatã la mijlocul grosimii stratuluicoeziv saturat unde presiunea apei din pori are valoareamaximã. O asemenea situaþie este posibilã deoarecerezistenþa la forfecare a terenului coeziv depinde de pre-siunea apei din pori ºi este cu atât mai micã cu câtpresiunea apei din pori este mai mare.

ªi în acest caz, pe baza ipotezei admise de formare asuprafeþei probabile de cedare, se pot analiza condiþiilede stabilitate a rambleului cãii de comunicaþii prin una

din metodele cunoscute ºi se pot adopta, încã din fazade proiectare, soluþiile tehnice de asigurare a stabilitaþiirambleului.

Pe baza celor prezentate anterior îmi permit sã evi-denþiez urmãtoarele:

1. Rambleul este o construcþie din pãmânt de sinestãtãtoare, executatã dupã reguli caracteristice, definiteîn cadrul unor reglementãri tehnice, care reazemã peun teren de fundare.

2. Plecând de la ideea cã rambleul este corect reali-zat din punct de vedere al materialului folosit (pãmânt),al punerii în operã a acestui material, al geometriei derealizare a rambleului ºi al controlului de calitate efectuat,este necesar ca, în lungul traseului cãii de comunicaþieterestrã pentru care se executã un rambleu înalt, sã seexecute investigaþii geotehnice de teren ºi laborator, lanivelul recomandat în SREN 1997-2 / iulie 2008.

3. Pentru terenul de fundare al rambleului, se vordetermina, în mod obligatoriu, parametrii de capacitateportantã ºi de compresibilitate ale straturilor compo-nente ale profilului litologic investigat ºi definit pe bazãde foraje ºi sondaje geotehnice.

CÂTEVA REFLECÞII PRIVIND NORMELE,INSTRUCÞIUNILE TEHNICE CARE REGLEMENTEAZÃEXECUÞIA ªI CONTROLUL CALITÃÞII RAMBLEELOR

Mã voi referi, în mod direct, la prevederile din STAS2914-84 intitulat TERASAMENTE – Condiþii tehnice decalitate referitor la execuþia rambleelor.

1. Referitor la punctul 2.2 CERCETAREA TERENULUI(citez din text):

„Terenul de fundare ºi materialele cu care se executãterasamentele se studiazã ºi se cerceteazã din punct devedere geologic, geotehnic ºi hidrologic în conformitatecu STAS-urile în vigoare.“

Consider cã alãturarea noþiunii de teren de fundarecu cel de materiale din care se executã rambleul – produce,pentru cel ce utilizeazã recomandãrile de la punctul 2.3.1,confuzii în sensul cã nu se specificã ce investigaþii geo-tehnice de teren ºi laborator se fac pentru: terenul defundare, respectiv pentru materialele (pãmânturile) dincare se executã rambleul.

2. Referitor la punctul 3 STABILITATEA TERASA-MENTELOR se menþioneazã cã (citez din text):

„Stabilitatea terasamentului se asigurã prin:- gradul de compactare Dpr- înclinãri diferite ale taluzurilor- mãsuri de asanare ºi protejare conform STAS 10796

/ 1-77 ºi STAS 10796 / 2,3-79 ºi a altor reglementãri legaleîn vigoare

- capacitatea portantã corespunzãtoare ºi stabilitateaterenului de fundare.“

Fig. 6

Fig. 4

Fig. 5



Dacã pentru primele trei condiþii, care asigurã stabili-tatea terasamentului, se fac recomandãri ºi precizãri derealizare ºi control, pentru ultimul: capacitatea portantãcorespunzãtoare ºi stabilitatea terenului de fundare- nu se aminteºte nimic.

Observaþie: Recomandarea din tabelul nr. 2, referitorla gradul de compactare ce trebuie atins pe primii 30 cmai terenului natural pe care reazemã rambleul mi se pareincorectã ºi neavenitã, producãtoare de confuziipentru simplul fapt cã gradul de compactare caracte-rizeazã o stare de compactare a unui strat de pãmântpus în operã (aºternut+compactat) ºi nu al terenului natu-ral de sub un rambleu.

3. Referitor la punctul 7 REGULI PENTRU VERIFI-CAREA CALITÃÞII TERASAMENTELOR nu este datãnicio referire privind controlul capacitãþii portante a tere-nului de fundare suport al rambleului.

Notã: Cred cã este mult mai corect sã verificãm cali-tatea execuþiei rambleelor nu numai prin determinareagradului de compactare Dpr pentru simplul motiv cãasigurarea umiditãþii optime de compactare pe ºantiereste practic imposibilã, ci sã facem acest lucru ºi prinîncercãri statice ºi dinamice de probã cu placa rigidã cuprelucrare electronicã imediatã, care sã permitã deter-minarea modulului de deformaþie liniarã ES1(EV1), ES2(EV2) cât ºi al modulului dinamic Ed.

În prezent, în þãrile din UE, în special în cele dinEuropa Centralã, sunt recomandate, în norme tehniceaplicabile, valori ale acestor parametri de capacitateportantã la diverse niveluri în corpul rambleului ºi lanivelul superior al terenului de fundare al rambleului atâtpentru autostrãzi cât ºi pentru cãi ferate.

În fig. 7 ºi fig. 8 sunt prezentate condiþiile de compac-tare a corpului rambleului pentru ramblee cu Hr ≥ 2,00 m.

Având în vedere cele prezentate anterior, consider cãpentru verificarea calitãþii de execuþie a rambleelor tre-buie sã efectuãm controlul calitãþii de execuþie aºa dupãcum urmeazã:

la nivelul suprafeþei de contact rambleu - teren defundare, prin încercãri statice de probã cu placa rigidã.

în corpul rambleului, pentru fiecare strat elementarde umpluturã prin gradul de compactare, folosind me-toda clasicã cunoscutã, respectiv la nivelul superior alunui pachet de umpluturã în grosime de aproximativ 1,0 m,prin încercãri statice cu placa rigidã.

la nivelul superior al stratului de formã, prin încer-cãri statice de probã cu placa rigidã.

Cu ocazia activitãþii de consultanþã ºi expertizaregeotehnicã efectuatã pentru firme care au contractatexecuþia de trasee de autostradã, centuri ocolitoare exe-cutate în regim de autostradã, respectiv variante ocoli-toare ale unor localitãþi executate în regim de drumnaþional, am fost obligat sã analizez conþinutul CAIE-TELOR DE SARCINI PENTRU LUCRÃRI DE TERASA-MENT de la:

Bypass Arad - în regim de autostradã Km 0+000 –Km 12+000;

Varianta de ocolire Caransebeº - în regim de D.N.Km 0+000 – Km 12+082;

Centura ocolitoare Deva – Orãºtie în regim deautostradã Km 0+000 – 32+500.

ªi am ajuns la urmãtoarele concluzii:1. Caietele de sarcini sunt rezultatele unor traduceri,

mai mult sau mai putin reuºite, ale unui material preexis-tent specific pentru lucrãri de terasamente, probabilîntocmit iniþial în limba englezã.

2. În caietele de sarcini este inserat, pe lângãpartea tradusã aproape integral, conþinutul unor normeromâneºti (STAS 2914-84, instrucþiuni AND 530/97)privind execuþia ºi controlul calitãþii terasamentelor.

3. Caietele de sarcini se doresc a fi un îndrumãtorcadru pentru execuþia lucrãrilor de terasamente inclu-zând condiþiile care trebuie respectate în timpul execuþieiterasamentelor privind excavarea, transportul, com-pactarea, realizarea corectã a geometriei acestora cât ºicontrolul calitãþii lucrãrilor de terasamente.

4. Caietele de sarcini stabilesc cadrul de colaborareanteprenor (constructor) – beneficiar (consultanþã) atri-buindu-i acestuia din urmã puteri discreþionare îndiversele etape de realizare a lucrãrilor de terasamente.

Odatã întocmit ºi acceptat, caietul de sarcini devine,pentru antreprenor, îndrumãtor – cadru (Biblie) care-l obligãca, prin toate procedurile aplicate, sã respecte cerinþelecaietului de sarcini.

Þinând seama de cele afirmate anterior, se impuneca acest CAIET DE SARCINI sã fie clar, concis, corectºi la obiect întocmit pentru cele douã componente aleansamblului Rambleu – Teren de fundare ºi anumeseparat pentru rambleu, respectiv separat pentruterenul de fundare al acestuia.

În cele ce urmeazã mã voi referi la prevederile dincele trei caiete de sarcini privind verificarea terenuluisuport al rambleului (terenul de fundare al rambleului).

Varianta de ocolire Deva-Oraºtie (citez din Caietde sarcini):

- Înainte de construcþia umplerii pãmântului pentruterasamente, ºi dupã eliberarea, neacoperirea soluluivegetal ºi compactarea pãmântului trebuie verificategradul de compactare ºi deformarea pãmântului la bazã.

- Gradul de compactare prin proceduri clasice.

Fig. 8

Fig. 7



- Deformarea pãmântului la bazã (teren de fundarerambleu) prin metoda deflectometrului cu mânere (pro-babil metoda Benkelmann).

- Gradul de compactare al pãmântului de la bazãtrebuie sã atingã valorile din tabelele nr. 2 STAS2914 – 84.

- Capacitatea de suportare (probabil capacitatea por-tantã) este consideratã atinsã la nivelul bazei, dacãdeformarea elasticã generatã de încãrcarea din vehicu-lul etalon are valori mai mari decât cele admisibile.

Varianta de ocolire Caransebeº (citez): - Gradul de compactare, pe terenul de sub rambleu

ºi pe fiecare strat intermediar din corpul rambleului va fiverificat în minimum trei puncte uniform distribuite pefiecare 2.000 m2.

- Mãsurarea deflexiunilor este cerutã la nivelulfundaþiei rambleelor ºi la nivelul patului drumului (lastratul de formã) ºi este determinatã indirect capacitateaportantã (cum?). Mãsurãtoarea deflexiunilor se face cuajutorul pârghiei Benkelmann.

- Se considerã capacitatea portantã necesarã reali-zatã, dacã deformaþia elasticã are valori mai mici decâtcea admisã.

- Gradul de compactare al terenului de fundaretrebuie sã atingã valorile din tabelul nr. 2 din STAS2914-84.

Bypass Arad – în regim de autostradã (citez): - Pentru a verifica calitatea pãmântului de fundare

se vor preleva 3 probe pentru fiecare 100 m dinlungimea drumului. Analiza ºi testele vor fi fãcute con-form tabelelor nr. 1a ºi 1b STAS 2914-84.

- Capacitatea portantã a stratului de fundare esteconsideratã atinsã atunci când valorea deformaþiei elas-tice este mai micã decât cea admisã.

- Gradul de compactare pentru solul de fundare tre-buie sã atingã valorile din tabelul 4 ºi 5 din prezentulcaiet de sarcini.

Din cele prezentate anterior rezultã faptul cã în nici-unul din caietele de sarcini amintite, masivul de pãmântsuport al rambleului nu este tratat ca ºi teren de fun-dare fiind denumit, respectiv perceput, în mod diferit încele trei caiete de sarcini ºi anume:

- pãmântul de la baza rambleului – varianta de ocolireDeva – Orãºtie,

- teren de sub rambleu – varianta de ocolireCaransebeº,

- strat de fundare – Bypass Arad.Rezultã cã autorii caietelor de sarcini nu au avut în

vedere un teren de fundare pe care reazemã rambleulînalt (construcþie din pãmânt) conform definiþiei con-sacrate a terenului de fundare care, în acest caz, estedefinit, în adâncime, de zona activã z0 a rambleului.

Controlul de calitate recomandat la nivelul superior almasivului de pãmânt suport al rambleului, prin deter-minarea gradului de compactare este neadecvatdeoarece în cazul cel mai simplu, corpul rambleuluireazemã direct pe terenul natural, evident dupã ce a fostîndepãrtat stratul de sol vegetal ºi nu pe un strat deumpluturã din pãmânt pentru care s-a determinat prinmetoda Proctor, umiditatea optimã de compactare woptrespectiv γdmax.

De asemenea, determinarea capacitãþii portante amasivului de pãmânt suport al rambleului prinmãsurarea deflexiunilor cu ajutorul pârghiei Benkelmann,deflexiuni ce definesc niºte deformaþii elastice - ºi nuparametrii de capacitate portantã, este nerelevantãdeoarece:

- Adâncimea de influenþã, sub amprenta pneurilorautocamionului etalon, este de circa 70 - 80 cm, cu multmai micã decât zona activã a rambleului Z0.

- Încãrcarea din trafic ºi din greutatea proprie a ram-bleului acþioneazã, în suprafaþa de contact rambleu - terende fundare, în regim static, situaþie în care componentaelasticã din deformaþia totalã (tasarea totalã) nu estesemnificativã deoarece o revenire elasticã, urmare uneiîncãrcãri din trafic, la acest nivel, nu este posibilã pentrusimplul motiv cã influenþa dinamicã din trafic se resimtedoar la cca. 1,2 m … 1,3 m sub nivelul îmbrãcãmintei.

CONCLUZIIDin cele prezentate anterior privind problematica

pusã în discuþie, a neconcordanþelor semnalate, pen-tru eliminarea confuziilor privind controlul calitãþii exe-cuþiei rambleului pentru cãi de comunicaþie terestre îmipermit sã evidenþiez urmãtoarele pãreri:

1. Ansamblul construcþiei din pãmânt (rambleu) –teren de fundare trebuie tratat în conceptul conlucrãriiconstrucþiei cu terenul de fundare iar aspectele tehnicecaracteristice celor douã componente trebuie tratate înmod separat.

2. Construcþia din pãmânt (rambleul) trebuie realizatãconform cu prevederile normelor tehnice în vigoareprivind calitatea materialului pentru terasamente (pãmân-tul) asupra cãruia se vor efectua, în mod obligatoriu,încercãrile de laborator specifice cât ºi a punerii acestuimaterial în operã cu respectarea geometriei în secþiuneatransversalã a construcþiei de pãmânt proiectatã.

3. Terenul de fundare pe care se executã construcþiadin pãmânt (rambleul) trebuie cercetat prin investigaþiigeotehnice de teren ºi laborator conform SREN 1997-2 /aprilie 2008.

Investigaþiile de teren în lungul traseului, ca distanþãdintre punctele de investigare cât ºi adâncimea deinvestigare, trebuie sã respecte recomandãrile din anexaB paragraful B.3 punctul B.3.

4. Pe baza rezultatelor obþinute din investigaþia geo-tehnicã efectuatã în mod corect, profesionist ºi în labora-toare autorizate, trebuie analizate, în funcþie de litologiadin zonã, posibitãþile de cedare a rambleelor admiþând oschemã de cedare funcþie de alternanþa stratificaþiei dinzona luatã în considerare.

5. În ceea ce priveºte controlul calitãþii execuþieicorpului rambleului, consider cã se impune controlul cali-tãþii compactãrii, pe strate elementare puse în operã,prin determinarea gradului de compactare Dpr prinprocedee clasice completate prin încercãri dinamicecu placa rigidã iar pentru un pachet de umpluturã decirca 1,0 m sã se determine capacitatea portantã prinîncercãri statice de probã cu placa rigidã avânddiametru de 60 cm.

6. La nivelul superior al stratului de formã, controlulcalitãþii compactãrii sã se facã cu placa rigidã, completatcu mãsurãtori ale deflexiunilor cu pârghia Benkelmann.



Cele mai reprezentative lucrãri de construcþii,cãrora societatea le-a asigurat consultanþã tehnicãde specialitate, din anul 2000 ºi pânã în prezent sunt:

a) Consultanþã ºi proiectare pentru accesare defonduri naþionale ºi fonduri europene:

Proiecte integrate - Gugeºti, Jariºtea, Pãuneºti,Andreiaºu de Jos - jud. Vrancea; alte judeþe - FondulEuropean pentru Agriculturã ºi Dezvoltare Ruralã(FEADR);

Lucrãri de reabilitare ºi modernizare obiective deinteres local;

Reabilitare ºi modernizare ºcoli;Ansambluri de locuinþe pentru tineri - lucrãri deru-

late prin programul naþional ANL;Ansambluri de locuinþe sociale;Reabilitare termicã clãdiri;Restaurãri ºi puneri în valoare a monumentelor istorice;Înfiinþare sau dezvoltare de ferme de creºtere a

animalelor ºi procesãri produse alimentare - din FonduriEuropene pre ºi post aderare;

Lucrãri de reabilitãri, balastãri ºi modernizãri dedrumuri de interes local;

Lucrãri de alimentãri cu apã ºi canalizãri;Înfiinþãri de baze sportive.

b) Alte lucrãri:Efectuarea auditului energetic pentru reabilitarea

termicã a clãdirilor:Ansambluri de locuinþe;Reabilitare termicã a ºcolilor.

c) Asistenþã tehnicã prin diriginþi de ºantier atestaþi.Toate serviciile de consultanþã, lucrãrile de proiectare

ºi alte servicii s-au înscris în termenele contractuale sta-bilite cu beneficiarii, iar calitatea lor s-a realizat conformcerinþelor exprimate prin specificaþiile contractuale.

INFRASTRUCTURANECESARÃ REALIZÃRII OBIECTULUI DE ACTIVITATE

Pentru desfãºurarea activitãþii de consultanþãtehnicã, societatea deþine o gamã de echipamente lT, demãsurã ºi control in situ, soft specializat, precum ºimijloacele de transport necesare pentru inspectarealucrãrilor de construcþii.

Pentru proiectare, societatea are un atelier dotat, oreþea de calculatoare, inclusiv programele necesareelaborãrii proiectelor de construcþii clãdiri, drumuri,instalaþii, reþele tehnico-edilitare.

În prezent, 18 specialiºti cu studii superioare suntpermanent la dispoziþia clienþilor.

De când funcþioneazã, SC ALMA CONSULTING SRLFocºani a primit premii, distincþii ºi atestãri. Deþinecertificãri:

ISO 9001/2008(Sistemul de Management al Calitãþii);

SR EN ISO 14001/2005(Sistemul de Management de Mediu);

SR OHSAS 18001/2008(Sistemul de Management

al Sãnãtãþii ºi Securitãþii Ocupaþionale).A fost ºi este permanent „abonatã“ la distincþiile

oferite în cadrul manifestãrilor prilejuite de TopulNaþional al firmelor private.

Sc ALMA CONSULTING srl FocºaniARHITECTURÃ, INGINERIE ªI SERVICII DE CONSULTANÞÃ TEHNICÃ

Societatea comercialã ALMA CONSULTING SRL din Focºani s-a înfiinþat în anul 1992, la iniþiativadoamnei ing. Viorica ALEXANDRU MANTA, având ca obiect de activitate, în principal: arhitecturã, inginerieºi servicii de consultanþã tehnicã legate de acestea.

ALMA CONSULTING SRL Focºani mai asigurã, pentru cei interesaþi: consultanþã în domeniul relaþiilorpublice ºi comunicãrii, consultanþã pentru afaceri ºi management, testãri ºi analize tehnice, precum ºiactivitãþi profesionale, ºtiinþifice ºi tehnice n.c.a.


Urmãrirea comportãrii barajelorîn contextul tendinþei de automatizare

La construcþiile hidrotehnice, în special la baraje,urmãrirea comportãrii în exploatare este o activitatemai dezvoltatã decât în cazul altor construcþii. Acestlucru se datoreazã unor factori specifici:

a) construcþia împreunã cu fundaþia sa formeazã untot unitar în naturã, interacþionând cu ea, indisolubil, încomportare;

b) barajele sunt construcþiile care suportã cele maimari forþe, în mãrime absolutã (un baraj de 100 mînãlþime este solicitat de 1 milion (!) de tone-forþã);

c) volumul de apã acumulat în faþa barajelor estemare, astfel cã unitatea de mãsurã uzualã este milionulde metri cubi.

Cele mai multe baraje de peste 10 m înãlþime benefi-ciazã ºi de urmãrire specialã (instrumentalã). Personalulînsãrcinat cu urmãrirea comportãrii efectueazã pe lângãurmãrirea vizualã ºi citirile la aparatele înglobate încorpul barajelor, în fundaþiile lor sau în vecinãtatea aces-tora ºi înregistrezã valorile mãsurate.

Exploatarea unui astfel de sistem genereazã o canti-tate mare de muncã. O datã cu apariþia electroniciiindustriale, relativ ieftine ºi robuste, au apãrut pre-ocupãri pentru automatizarea citirii instrumentelor demãsurat, a transmiterii ºi înregistrãrii datelor ºi a prelu-crãrii lor.

La limitã, sistemul poate fi complet automatizat, cuurmãtoarele beneficii:

1) creºterea calitãþii datelor (acurateþe, frecvenþã, con-sistenþã, validare rapidã);

2) reducerea cantitãþii de muncã pentru colectarea ºievaluarea datelor;

3) deplasarea timpului consumat cu colectareadatelor cãtre evaluarea acestora;

4) o înþelegere mai bunã a comportãrii construcþiei,permiþând observarea timpurie a schimbãrilor ºi între-prinderea de mãsuri corective.

În afarã de costul sãu, insta-

larea unui sistem automat aduce

ºi o serie de dezavantaje:

1) sensibilitate la vandalism;

2) sensibilitate la trãsnet;

3) necesitã personal specia-

lizat;

4) exces de date;

5) condiþii aspre de mediu;

6) întreþinere º.a. Avantajele au învins însã, astfel cã, astãzi, sistemele

automate sunt destul de rãspândite, în special la bara-jele noi mari, fãrã a le ocoli pe cele vechi, la care sis-temul de urmãrire a fost modernizat în acest scop.

Noile facilitãþi oferite de sistemele automate au ge-nerat entuziasm în extinderea lor, cu tendinþa de adiminua activitãþile umane. Este adevãrat cã pro-movarea extinderii cu orice chip a automatizãrii aaparþinut, în primul rând, creatorilor acestor sisteme, nuinginerilor implicaþi în proiectarea ºi exploatarea unorstructuri de retenþie de apã.

Îmi amintesc cã, la un congres de specialitate, unvorbitor din America de Sud preciza cã poate urmãribaraje din zone îndepãrtate, cu acces dificil, fãrã niciunfel de personal, cu ajutorul sistemelor automate ºi acamerelor de luat vederi, prin internet. Sigur cã aseme-nea excese au fost temperate cu timpul, sistemeleautomate de urmãrire fiind considerate, în prezent, com-plementare urmãririi cu personal specializat. Se respectã,astfel, principii ca:

a) fiecare instrument trebuie sã poatã fi citit ºi manualsau sã aibã un instrument pereche citibil manual;

b) fiecare aparat trebuie sã poatã fi citit electronic,înainte de intrarea în reþeaua automatã;

Deºi în perioada post-decembristã nu prea s-a mai investit în amenajãri hidroenergetice de amploare înþara noastrã, specialiºtii în materie, responsabili profesional, vegheazã permanent, prin mijloace sã lezicem performante, la buna funcþionare ºi în siguranþã a tot ceea ce ne-a lãsat în domeniu orânduireasocialistã care a fost acerbã în valorificarea resurselor energetice naturale.

Despre modalitãþile de urmãrire a comportãrii în exploatare a barajelor de la lacurile de acumulare alehidrocentralelor existente face precizãri un specialist de marcã: ing. Radu Bucuþa – vicepreºedinte CNCisC.

Articolul de faþã exprimã o pãrere logicã ºi interesantã din punctul de vedere al preocupãrilor CNCisCºi în acest domeniu.

ing. Radu Bucuþa –vicepreºedinte CNCisC

c) datele stocate de staþia automatã trebuie sã aibã ocopie hard ºi sã fie salvate în cel puþin douã locuri, la dis-tanþã între ele;

d) liniile de comunicaþie între servere trebuie sã fieduble, pentru redundanþã;

e) de la proiectare se asigurã protecþie anti vanda-lism º.a.

Linia directoare principalã este cã niciodatã auto-matizarea sistemului de urmãrire nu trebuie sã diminuezesau sã înlocuiascã urmãrirea vizualã a construcþiei.

Chiar dacã s-a realizat o staþie automatã, deþinãtorulbarajului trebuie sã aibã, la faþa locului, o echipã com-pletã, antrenatã pentru mãsurãri manuale. Nu se potface mãsurãtori corecte cu o echipã încropitã din oamenifãrã experienþã. Iar o staþie automatã poate ieºi oricânddin uz... deci mãsurãrile manuale trebuie efectuate per-manent, în paralel cu cele automate, cu aceeaºi frec-venþã ca în absenþa staþiei.

Inspecþia vizualã este cea mai veche ºi mai obiºnuitãmetodã de urmãrire. Ea se bazeazã pe cel puþin patrudin cele cinci simþuri:

1) simþul vederii - observarea infiltraþiilor, deplasãrilor,crãpãturilor etc;

2) simþul auzului - infiltraþia se poate auzi;3) simþul mirosului - vegetaþia poate mirosi diferit în

zonele umede; 4) simþul pipãitului - pãmântul poate fi moale, umed etc.Problema principalã este înregistrarea observaþiilor,

în mod sistematic, în ciuda folosirii de liste tip (check-lists).

Altã problemã este faptul cã observaþiile vizuale suntmai mult sau mai puþin relative, de ex. comparaþia întrestarea prezentã ºi cea anterioarã. Motivul poate fi spirituldiferit de observaþie al celor ce inspecteazã sau stareavremii la inspecþie. Fotografiile sunt de ajutor pentru evi-denþierea schimbãrilor lente, fãcute, desigur, din acelaºiloc, cu acelaºi obiectiv.

Personalul cu experienþã este capabil sã observemicile schimbãri dar, în general, nu poate cuantificadefectul. Urmãrirea curentã a semnalat, în majoritateacazurilor, situaþii anormale sau defecþiuni. Un motivar fi acela cã aparatura de mãsurat este dispusã în anu-mite secþiuni considerate semnificative la proiectare.Urmãrirea vizualã acoperã, însã, întreaga întindere aconstrucþiei; de exemplu, la lacurile cu baraje la-terale secþiunile de mãsurare se dispun la distanþe desute de metri, între ele existând numai urmãrireacurentã. În concluzie, urmãrirea specialã, clasicã, ceaefectuatã cu ajutorul staþiilor automate ºi urmãrireacurentã sunt activitãþi complementare ºi trebuie efectu-ate continuu, în paralel.

Din „Buletinul Informativ al CNCisC“


Mãsuri pentru îmbunãtãþirea performanþelor coºurilor de fumdrd. ing. Laszlo SCHRECK

Anumiþi producãtori de case prefabricate pun la dispo-ziþia celor interesaþi, odatã cu ofertele tehnico-economice,rezultatele acestor mãsurãtori, pentru a demonstraperformanþele produselor proprii din punctul de vedere sus-menþionat.

Coºurile de fum realizateîn diverse soluþii construc-tive, ca pãrþi ale unei locuinþesau construcþii, amplasateîn interiorul acestora, echi-pate cu diverse accesorii(uºiþe de curãþare, piese deracordare / conectare) influ-enþeazã diferit nivelul deetanºeitate / eficienþã energe-ticã a clãdirilor în ansamblu.

Grupul SCHIEDEL adesfãºurat în permanenþãactivitãþi de cercetare / dez-voltare pentru identificareasoluþiilor performante deevacuare, concomitent curezolvarea, în cel mai micdetaliu, a unor probleme.Astfel, au fost supuse încercãrilor, la un institut specializat,în conformitate cu metoda precizatã în standardulmenþionat anterior, douã tipuri de sisteme de coºuri de fumceramice SCHIEDEL, realizate în trei straturi.

Primul coº, de tip UNI Plus, cuprinde canalul de fuminterior din tubulaturã din ºamotã, termoizolaþia din plãcide vatã mineralã bazalticã, ventilatã natural ºi anvelopaexterioarã din beton uºor.

Cel de-al doilea coº, denumit Absolut, este executatdin tubulaturã profilatã de ºamotã cu densitate superioarã,mantale exterioare prefabricate cu termoizolaþie integratã,realizatã din beton spumat. Dacã în primul caz pierderile deaer pentru un tronson curent de coº de 5,00 m erau de245,8 m3/h, în cel de-al doilea caz pierderile erau de numai34,75 m3/h.

La o casã pasivã cu un volum inclus de 375 m3 (150 m2

x 2,50 m), vom obþine un volum de schimb de aer admis de375 m3 x 0,6 = 225 m3/h. Este evident cã într-un asemeneacaz se poate utiliza doar cel de-al doilea tip de coº de fum,cu gradul de permeabilitate la aer mai scãzut.

Încercãrile efectuate au demonstrat cã, prin mãsurisuplimentare, respectiv montarea unei benzi deetanºare între rama uºiþei de curãþare ºi suprafaþa mantaleisuport, pierderile pentru un picior prefabricat de coº, carecuprinde ºi uºiþa de vizitare, scad de la 1,20 m3/h la0,10 m3/h.

Pierderi de cãldurã, în cazul unui coº de fum amplasatla interiorul construcþiei, apar la nivelul trecerii prinacoperiº. Variaþiile temperaturilor suprafeþelor elementelorîn zona traversãrii coºului printr-un acoperiº tip terasã suntreprezentate în figura 3, riscul atingerii temperaturii punc-tului de rouã ºi implicit al formãrii condensatului existând lanivelul tavanului.

Obþinerea unor clãdiri eficiente energetic necesitã mãsuri pentru ridicarea gradului de etanºeitate, respectivreducerea permeabilitãþii la aer a construcþiilor. În acest sens, Standardul European SR EN 13829 prezintã ometodã de determinare a permeabilitãþii la infiltraþii de aer a clãdirilor, ca urmare a efectelor curenþilor de aernecontrolaþi (Blower-door test), precizând cã presiunea convenþionalã utilizatã la presurizarea / depresurizareaspaþiilor verificate, respectiv pentru determinarea ratei de schimb de aer pe orã, este de 50 Pa. Aceastacorespunde unei viteze a vântului de circa 34 km/h.

În funcþie de nivelul de performanþã energeticã impus, rata de schimb de aer admisã variazã, pornind de lavaloarea maximã de 3 pentru construcþii ventilate natural ºi scãzând pânã la 0,6 în cazul caselor pasive, cu unconsum anual de energie termicã limitat la 15 kWh/m2.

Fig. 1: Standul de încercãri

Fig. 2: Etanºeizarea uºiþelor de curãþare Fig. 3: Variaþiile temperaturilor la nivelul acoperiºului tip terasã

În vederea întreruperii fluxului de cãldurã la acestnivel, au fost concepute ºi realizate elemente deanvelopã ale coºului Schiedel Absolut, care includ ºi unstrat termoizolant orizontal, executat din spumã de sticlã,cu densitatea de 165 kg/m3 ºi conductivitatea termicã de0,05 W/mK.

Având în vedere cã 80% din emisiile de CO2 provin înEuropa din producþia de energie, politicile energetice tre-buie sã fie integrate în politicile de protecþie a climei ºimediului.

Biomasele reprezintã o importantã rezervã energeticã,potenþialul României în acest sens fiind de circa 7.594 miitep/an (tep = tone echivalent petrol), ceea ce înseamnã19% din consumul naþional de resurse primare. Anual seobþin din reziduurile din exploatarea forestierã ºi lemne defoc 1.175 tep, iar din deºeuri de lemn (rumeguº ºi alte res-turi) 487 tep. În privinþa ciclului de CO2 în naturã, ardereabiomasei nu este o poluare, utilizarea acestui tip de com-bustibil însemnând o acþiune 0% CO2 în ansamblul mediuluiambiant. [1]

Peletizarea (presarea rumeguºului la dimensiunireduse), combinatã cu utilizarea cazanelor cu ardereinversã pentru producerea energiei termice, este soluþiacea mai eficientã de folosire a combustibilului lemnos dinpunct de vedere funcþional ºi ecologic.

În cazul cazanelor cu peleþi, temperaturile gazelor deardere au scãzut considerabil, ceea ce a condus la schim-barea condiþiilor de exploatare a coºurilor de fum caredeservesc aceste tipuri de aparate termice. Conform unuistudiu efectuat recent, luându-se în calcul caracteristicile azece modele de cazane, s-a ajuns la concluzia cã, la o tem-peraturã medie a gazelor de ardere de 90 0C ºi un debitmasic de 0,006 kg/s, corespunzãtoare sarcinilor parþiale defuncþionare, în coº se poate atinge temperatura punctuluide rouã. [2]

În consecinþã, la cazanele cu peleþi, cerinþa de rezistenþãla focul din coº, impusã pânã în prezent sistemelor de eva-cuare pentru generatoarele de cãldurã cu combustibili solizi,trebuie combinatã cu cerinþa de insensibilitate la umezealã,respectiv cu capacitatea de funcþionare în mediu umed.Altfel spus, în asemenea cazuri, pot fi prevãzute numaiacele tipuri de coºuri de fum care, chiar ºi dupã un ºoc ter-mic cauzat de autoaprinderea accidentalã a funinginei, nuvor fi afectate de umiditate ºi condensatul acid.

BIBLIOGRAFIE1. Paul Dan STÃNESCU, Niculae ANTONESCU -

Energetica biomasei în cadrul auditului energetic - Con-ferinþa naþionalã „Auditorul energetic, efectul de serã ºiclãdirile verzi“ - mai 2009;

2. Fraunhofer Institut Bauphysic - Studie zurNotwendigkeit des Einbaus von modernen Schornsteinenzur Ermöglichung des Betriebes von EnergiesparendenBiomasseßFeuerungsanlagen in Wohngebäuden - mai 2010.

Lista distribuitorilor autorizaþi SchiedelBucureºti Fedo SRL 021.314.80.22

ªeminee Expert SRL 0763.687.665Timdex SRL 021.240.63.80

Alba Iulia Vimed SRL 0258.817.988Arad Miriada SRL 0357.434.904Bacãu Dedeman SRL 0234.513.330

Estbau SRL 0334.401.938 Bistriþa Stilex Prima SRL 0263.231.453Botoºani Totex SRL 0231.533.777Braºov Moto Instal SRL 0268.455.004

Recobol SRL 0368.414.315Buºteni Dystom SRL 0244.321.772Buzãu Constam SRL 0238.722.230Cluj-Napoca Granimar SRL 0264.456.110

Jolly Contor Impex SRL 0264.432.422Constanþa Narcom SRL 0241.691.092

Refrom Nav 0241.510.231Craiova Mol SRL 0351.414.978Focºani Hard Industry SRL 0237.230.440Iaºi Status SRL 0232.210.843Miercurea Ciuc Sazy Trans SRL 0266.311.057Oradea GSV Exim SRL 0259.410.885Piteºti Alvvimar SRL 0248.286.947Ploieºti Concret C-þii SRL 0244.515.867Râmnicu Vâlcea Proterm SRL 0250.714.638Satu Mare Armand SRL 0261.758.211Sibiu Unimat SRL 0269.560.216

Ambient SRL 0269.229.630Sinaia Intermont SRL 0244.313.700Slatina Confort 2000 SRL 0249.411.564Suceava Dedeman SRL 0230.206.341

Lider SRL 0230.526.534Târgoviºte Dedeman Târgoviºte 0345.401.050Târgu Mureº Turbo Trans SRL 0265.261.941Timiºoara Doro & Lory SRL 0254.446.107Tulcea Total Ambiant SRL 0240.534.754

SCHIEDEL – SISTEME DE COªURI SRL507020 – Str. Fabricii Nr. 5, Bod Colonie, jud. Braºov

tel./fax: 0268-283.561e-mail: [email protected]

web: www.schiedel.ro

Fig. 4: Element de coº cu barierã termicã integratã în anvelopã

Soudal Window System este unset profesional de produse folosite lamontarea feroneriei pentru ferestre.Toate materialele sunt de cea maibunã calitate ºi au aprobãrile dinpartea Institutului de Tehnici de Con-strucþie din Polonia (ITB).

Pentru izolarea termicã ºi acusticãa rostului dintre rama ferestrei ºiperete, Soudal oferã o gamã variatãde spume poliuretanice. Între altele,prima spumã specializatã de pe piaþã,

Soudafoam Gun Low Expansion.Este un produs care asigurã o foartebunã izolare acusticã ºi un coeficientredus de transmitere a cãldurii confir-mate de cercetãrile tehnice ale Institu-tului Rosenheim ºi ale Institutului deTehnici de Construcþie din Polonia(ITB), unitãþi de certificare pentru pro-dusele de construcþie.

În oferta noastrã se aflã, de ase-menea, spuma cu randament sporitSoudafoam Maxi, spuma cu dilatare

redusã Soudafoam Ferestre ºi Uºi ºispuma standard Soudafoam Gun.

Pentru izolarea interioarã, compa-nia Soudal vã recomandã folia deprotecþie împotriva aburului SoudalFolienband Inside sau siliconul elas-tic special Soudal Silirub, disponibilîntr-o gamã variatã de culori. Folia estecu lipire de pe o singurã parte sau culipire de pe ambele pãrþi, fiind acope-ritã cu un strat special care permitetencuirea. Se poate utiliza, foarte bine,pe orice fel de suport. Produsul estedisponibil în mai multe dimensiuni.

La exterior se poate folosi folia deprotecþie împotriva aburului SoudalFolienband Outside sau banda dedilatare Soudaband Acryl, care secaracterizeazã printr-o rezistenþã foartebunã la condiþiile atmosferice extreme.

Utilizarea produselor de înaltãclasã pentru izolarea îmbinãrilor feres-trelor cu pereþii, de exemplu SoudalWindow System, împreunã cu unmontaj corect al feroneriei, vor avea oinfluenþã decisivã asupra confortuluide utilizare a clãdirii.

Soudal Window SystemSOLUÞIA PENTRU FEREASTRA DUMNEAVOASTRÃ

Soudal Window System - PRODUSE PENTRU MONTAREA CORECTÃ A FERESTRELOR

De mai mulþi ani clãdirile sunt con-struite folosind feroneriile moderne, deultimã generaþie. Înainte, însã, de anul2006, când au fost implementateinstrucþiunile armonizate de montare, decãtre Institutul de Tehnici de Construcþiedin Polonia (ITB), ferestrele erau mon-tate conform cunoºtinþelor individualeale echipelor de construcþie ºi, deci,executate incorect, ceea ce a avut caefect, de exemplu, apariþia mucegaiuluisau pierderi majore de cãldurã.

Din pãcate, aceste instrucþiuni nuconstituie, încã, o normã obligatorie, iarîn prezent, multe ferestre sunt, dese-ori, montate greºit.

Pentru a-ºi îndeplini corect funcþiile,ferestrele trebuie încastrate în pereþiiclãdirii, asigurându-se etanºarea loratât din interior cât ºi din exterior. Încompletare, trebuie sã se prevadã ºisã se planifice o ventilare adecvatã aîncãperii.

Construcþiile de astãzi sunt din ceîn ce mai etanºe ºi permit micºorareacosturilor de încãlzire dar, concomi-tent, pot duce la creºterea umiditãþii îninteriorul clãdirii. Ferestrele etanºemicºoreazã schimbul de aer între inte-rior ºi exterior iar umiditatea se depunepe pereþi. Acest fenomen apare atunci

când în încãpere nu este asiguratã oventilaþie adecvatã.

Umiditatea din aer se condenseazãîn locurile de îmbinare (fereastrã-rost-perete), adicã în locul cel mai sensibilpentru trecerea cãldurii. Acesta estelocul cel mai rãcoros din locuinþã, undese depune condensul de apã.

Când pereþii clãdirii au temperaturimai reduse, din cauza aºa-ziselor„puncte de rouã“ (aici are loc conden-sarea aburilor de apã), apare muce-gaiul. De exemplu: pentru temperaturide 20 0C ºi umiditate de 50% (ceea ceînseamnã cã aerul este 50% saturatcu aburi de apã), „punctul de rouã“este de 9,3 0C.

Se considerã cã temperatura supra-feþei de separare din interiorului clãdiriitrebuie sã nu fie mai micã de 10 0C întoatã încãperea. De aceea este atât deimportantã amplasarea ºi etanºareacorectã a locului de îmbinare a feres-trei cu peretele.

Pentru ca montajul sã se încheiecu succes… trebuie sã se amplasezecorect rama ferestrei în orificiul dinperete, iar cu ajutorul unor dibluri sauancore sã se îmbine mecanic cuperetele. Apoi, trebuie sã se com-pleteze perfect rostul dintre rama

ferestrei ºi orificiul din perete, cu aju-torul, de exemplu, a uneia dintrespumele poliuretanice Soudal.

De asemenea, trebuie asigurat prin-cipiul - „partea interioarã sã fie întotdea-una mai etanºã decât cea exterioarã“.Izolarea interioarã trebuie sã fie etanºãºi sã asigure protecþia împotriva pãtrun-derii umiditãþii din exteriorul clãdiriicãtre interior, între perete ºi toc. În acestcaz, se utilizeazã folia de protecþieîmpotriva aburului ºi silicon, de exemplu:Soudal Silirub.

De la exterior se foloseºte o folie deprotecþie împotriva aburului, de exem-plu: Soudal Folienband Outside saubanda de dilatare, care, mãrindu-ºi volu-mul, se adapteazã la suprafeþele carenu sunt plane. Ambele produse asigurãspuma poliuretanicã împotriva precipi-taþiilor ºi a razelor UV. Acest strat împie-dicã trecerea apelor de precipitaþii dinexterior cãtre interiorul rostului, permi-þând, de asemenea, migrarea aburuluide apã în direcþie opusã.

O fereastrã bine montatã, folosindproduse de cea mai bunã calitate,împreunã cu o ventilare adecvatã, cons-tituie garanþia unui aer proaspãt tot tim-pul anului ºi lipsa umiditãþii în clãdire.

Montajul adecvat al ferestrei în peretele clãdirii are o mare influenþã asupra confortului din încãperilemoderne. Este locul în care se pierde cea mai mare cantitate de cãldurã din interior ºi în care se depune cel maimult condens. Numai o montare corectã, folosind produse izolante de bunã calitate, de exemplu SoudalWindow System, permite ferestrei sã îºi îndeplineascã bine funcþiile sale.

Produse SWS

BandãSoudabandAcrylLungimea – 10 m

Folie deprotecþieîmpotrivaaburuluiFolienband InsideLungimea – 25 m

Folie deprotecþieîmpotrivaaburuluiFolienband OutsideLungimea – 25 m

SpumeVolum – 750 ml

SiliconiVolum – 310 ml


(Urmare din numãrul anterior)PUNCTE DE VEDERE

ÎN REABILITAREA CENTRELOR URBANERevitalizarea elementelor de

infrastructurã:viaductul Daumesnil, Paris;ansamblul gazometrelor din Viena.

Refacerea centrelor istorice înurma cataclismelor:

Refacerea oraºului Hanoi, Vietnam;Tabula rasa – studiu asupra ora-

ºului New Orleans.Revitalizarea viaductului Daumesnil

(Bastile - Paris)Construit în 1858, ca parte a

planului grandios pus în operã deNapoleon al III- lea ºi a primaruluiHaussmanian de îmbunãtãþire aspaþiului urban parizian, viaductul,care leagã astãzi Opera Bastilia ºigara Reuilly, fãcea parte din „PetiteCeinture“, un inel de circulaþii fero-viare ce înconjura oraºul în interiorulfortificaþiilor.

La sfârºitul anilor ’70, APUR-ul,atelierul parizian de urbanism, aadoptat o serie de norme ºi reco-mandãri ce revizuiau atitudineaurbanisticã despre moºtenirea arhi-tecturalã.

În 1981-1982 guvernul a adoptato serie de mãsuri pentru organizarea

expoziþiei mondiale din 1989, ocaziecu care statul a cumpãrat de laSNCF liniile din zona Bast i l ie i .Programul lansat de FrançoisMitterrand, Grands Projets, a fãcutposibilã construirea Operei dinBastilia.

Fronturile comerciale. S-a reuºitrealizarea unei unitãþi a diverselorspaþii comerciale, cu vitraje mari,tâmplãrie minimalã din lemn ºi oþel.Bannerele publicitare au fost ºi elerestricþionate, ca formã ºi dimensiuni,pentru a realiza unitatea ansamblului.

Intervenþii asupra vecinãtãþilor.S-au realizat o serie de intervenþii demare fineþe la spaþiile adiacente, prinplantãri de copaci, mobilier urban,corpuri de iluminat.

Funcþiuni. Fiecare arc a fostfolosit pentru o funcþiune care aretangenþã cu arta sau designul –galerii, ateliere de creaþie, magazinede artã, muzicã, sculpturã, sau pen-tru cafenele ºi restaurante carereuºesc sã atragã locuitorii ºi turiºtii.

Terasele. Fiecare cafenea ºirestaurant are terase pentru clienþi,majoritatea beneficiind ºi de încãl-zire localã deasupra meselor.

Astfel, promenadei i se asigurã dina-micitate ºi atractivitate.

Spaþiile interioare. Arcele înalte,care adãpostesc spaþii comerciale,sunt puternic luminoase datoritãvitrajelor generoase, cu cercevelepuþine, executate în stil cât maiauster, din lemn ºi oþel.

Accesele pietonale. S-a realizatºi o reabilitare a circulaþiilor pieto-nale adiacente, prin placãri cu granit.Calcanele ºi faþadele care bordeazãcirculaþiile, majoritatea înguste, suntvopsite în culori deschise, ceea ceduce la risipirea impresiei de ganginsalubru pe care o aveau înainte deintervenþie.

Parcul liniar. La partea supe-rioarã viaductul nu mai are liniileferate pe care le susþinea iniþial,transformându-se într-o serie despaþii verzi, circulaþii pietonale,puncte de belvedere ºi grãdini tema-tice (grãdina de trandafiri, grãdina debambus, grãdina de iarnã). Esteexperienþa parizianã a revitalizãriiviaductului în care arhitecþii, socio-logii ºi politicienii au înþeles sã pro-fite de structura urbanã existentã,sã îi înþeleagã rolul în þesutul urbanºi în viaþã.

Trebuie apreciat modul în cares-a reuºit pãstrarea unitãþii estetice adiverselor funcþiuni. Folosirea struc-turii existente a însemnat, în primulrând, pãstrarea unui simbol pentruzonã, pãstrarea sentimentului deapartenenþã a locuitorilor. Adoptareaacestei soluþii, în defavoarea demo-lãrii ºi construirii unui volum nou, pelângã respectul faþã de structurainiþialã cu care s-a fãcut intervenþia,a dus la succesul revitalizãrii.

Amplasarea unor funcþiuni legatede artã, alãturi de cafenele ºi restau-rante, a dus la atragerea turiºtilor ºila pãstrarea unei anumite þinute aîntregii zone.

În actualitate:RECONVERSIA FUNCÞIONALÃ A CLÃDIRILOR (II)

arh. Sebastian SÃVESCU


Revitalizareaansamblului Gazometrelor - Viena

Construcþia gazometrelor – con-comitent cu inaugurarea primei cen-trale electrice din Viena – a începutpe 26 octombrie 1896. Avariate,destul de grav, în timpul celui de-aldoilea rãzboi mondial, gazometreleîºi pierd, treptat, utilitatea.

Între 1970 ºi 1980 Viena trece peaprovizionarea cu gaze naturale ºitreptat, aparatura protejatã de cei 4coloºi este îndepãrtatã.

Cu o înãlþime demnã de luat înseamã, chiar ºi în comparaþie cu celemai înalte clãdiri moderne ale ora-ºului, cei 4 cilindri identici, realizaþidin cãrãmidã masivã ºi atingând laexterior un diametru de 65 de metri,au parcurs etapele modernizãrii lor,trecând de la stadiul de centruindustrial la ipostaza de atracþie tu-risticã ºi ajungând, în prezent, sãreprezinte un centru multifuncþional.

Problemele ridicate de proiectaveau, în principal, în vedere core-larea între pãstrarea aproape intactãa aspectului exterior ºi modernismulaccentuat pe care trebuia sã ºi-lasume interiorul. Pentru cele 4gazometre s-a apelat la 4 arhitecþidiferiþi, fiecare având propria opinieasupra problemei.

Arhitectul francez Jean Nouvel aaplicat tema luminii în cadrul primuluigazometru, realizând, într-un fel, celmai mare „solariu“ al Austriei. Locu-inþele sunt dispuse în jurul unuiatrium central peste luminatorulmall-ului.

Arhitecþii de la Coop Himmelb(l)auau perforat faþada gazometrului B,creând un corp adiacent cu aparta-mente ce se deschide spre zonelede recreere Prater ºi cele de pemalul Dunãrii. În interior, se continuãlinia curbã de-a lungul cãreia se aflãcazãri pentru studenþi ºi o altã seriede apartamente.

Pentru gazometrul C, arhitectul ºiexpertul în protejarea monumenteloristorice Manfred Wehdorn a apelat laun efect „casã în casã“, divizândspaþiul interior în 18 segmente decerc dispuse în jurul unei curþi inte-rioare în formã de trunchi de con ori-entat cu vârful în jos.

Pentru ultimul din cei 4 cilindri a90.000 metri cubi fiecare, arhitectulaustriac Wilhelm Holzbauer a pro-iectat 3 spaþii interioare care delimi-teazã un volum în formã de stea.Proiectul sãu, pentru spaþiile desti-nate locuinþelor, rupe linia circularã avolumului iniþial.

Drept urmare, logiile ºi teraseleapartamentelor sunt orientate cãtrespaþiile deschise interioare ce seformeazã.

În ultimul secol nu numai clãdirileculturale, publice ºi administratives-au construit la scarã mare în Vienaci tocmai locuinþele, în general ºi celesociale cu precãdere, au constituitcoloana vertebralã a dezvoltãrii urbanea oraºului.

Doar acest concept de transfor-mare a unui monument într-un cen-tru oferind acomodãri rezidenþiale areuºit pãstrarea gazometrelor într-omanierã practicã, economicã ºi le-a

regândit ca un punct vital de identifi-care a spaþiului urbanistic în cadrulvastei regiuni nedezvoltate, din acestpunct de vedere, ce înconjoarãViena.

Rezultatul este clar vizibil. Cen-trul istoric al oraºului, edificator pen-tru percepþia locuitorilor asuprasiluetei Vienei, a împiedicat, pânã decurând, tendinþele noii arhitecturiurbane sã îºi exercite influenþele.Refacerea oraºului Hanoi, Vietnam

Partea veche este caracterizatãde clãdiri cu trei sau patru etaje, cufaþade încãrcate ºi cu acoperiºuri dinþiglã. Este o zonã aglomeratã, plinãde tonete stradale ºi de vânzãtori.Pe strãzi nu prea sunt maºini darsunt foarte multe biciclete. Întreagazonã este fascinantã ºi ne aduceaminte cã alte oraºe din Asia de sud-est ºi-au pierdut farmecul din cauzalipsei de interes. Multe strãzi pãs-treazã numele produselor pe carecomercianþii le vindeau: mãtase,bumbac, orez, grâu etc.

Aceastã zonã este bine cunos-cutã ca fiind plinã de case „tunel“,unicã în Hanoi. Sunt structuri în-guste care se continuã în spatelestrãzilor. La fiecare parter se aflã unmagazin iar lângã el un tunel îngustcare duce în spate ºi de-a lungulcãruia se aflã apartamente ocupatede câte o familie.

Lecþia învãþatã de la alte oraºeale Asiei este cã, o datã ce arhitec-tura, arta, tradiþia ºi tot ce þine de cul-turã este distrus, distrus rãmâne.O consecinþã a acestei distrugeri arfi poluarea foarte mare ºi pierdereaturismului.



Guvernul vietnamez are interessã închirieze în toate zonele þãrii ºiacum este permisã ºi concesionareade la 50 de ani în sus, însã legileprivind folosirea pãmântului, propri-etatea ºi planurile de dezvoltareurbanã sunt, din punct de vedere alstandardelor vestice, inexistente.Nu existã clãdiri sau arii conservateºi nici o listã cu acestea.

Autoritãþile sunt asaltate cu multepropuneri ale investitorilor strãini.În timp ce clãdirile cele mai frumoa-se (cum ar fi Opera) sunt restaurate,cele mai puþin importante, dar careconþin elemente arhitectonice tradi-þionale, nu sunt renovate îndeajunssau nu sunt renovate deloc.

Sunt unele exemple bune ce arputea fi folosite ca model pentruurmãtoarele îmbunãtãþiri în centru.

The Metropole Hotel, cel mai bundin Hanoi, aratã a nou ºi pãstreazãdin stilul colonial dar în interior oferãfacilitãþi moderne.

Aproape de lacul Hoan Kiem uninvestitor australian a primit aproba-rea sã înlocuiascã o clãdire de douãetaje, în stil colonial, cu Hanoi Plaza,o clãdire de birouri cu 20 de etaje.Presiunea dezvoltãrii este evidentãîn partea veche unde stilul rococo,fãrã gust, alãturi de celelalte clãdirispune multe despre starea materialãa deþinãtorilor.

Problema se pune dacã Hanoi vadeveni un oraº dezvoltat ºi modern,cu un grad ridicat de trai sau vadeveni un oraº poluat, urât ºi înghe-suit, cum sunt multe oraºe din þãrileasiatice.Tabula rasa – studiu asupra oraºului

New OrleansÎn mediile de urbaniºti de peste

ocean începe sã se discute, din ceîn ce mai mult, despre problemelesecundare care au avut un rol majorîn dezastrul provocat de uraganulKatrina. Acestea sunt: modul dedezvolate urban, cu multe suburbii,create fãrã o dezvotare bine contro-latã a mijloacelor de transpot încomun ºi gradul ridicat de motori-zare al oraºului.

Construit ºi evoluând tipic pentruun oraº american, subordonat auto-mobilului, New Orleans s-a dezvoltatcentrifugal, pãstrând un centru admi-nistrativ dens, dar aflat într-o zonã

inundabilã, deºi inginerii ºi urbaniºtiiau dat o importanþã considerabilãlucrãrilor hidrotehnice de protecþie,construind diguri cu o lungime totalãde peste 550 de kilometri.

Problemele sunt, însã, mult maigrave, partea economicã a oraºuluifiind dominatã, potrivit presei, de co-rupþie ºi de o clasã bogatã dar indi-ferentã la problemele comunitãþii.

A reface oraºul pentru aspectulsãu istoric, fãrã a readuce în actuali-tate asemenea probleme, este ooperaþiune greu de presupus cã vareuºi, existând, în plus, riscul caacesta sã devinã un parc tematic,lipsit de viaþã adevãratã.

Un alt factor care a determinatevoluþia, uneori haoticã, a oraºului afost ºi perioada sa de început, domi-natã financiar de industriaºi ºibancheri care, profitând de revoluþiaindustrialã ºi de profiturile mari pecare le obþineau, în timp extrem descurt, din speculaþiile imobiliare, aufinanþat dezvoltarea zonelor pe carele controlau fãrã a le pãsa de relaþiileurbane sau de un plan urbanistic.

Analizele ºi proiectele de inter-venþie au generat, deja, primele con-cluzii comune:

Construirea unei reþele detransport în comun;

Eliminarea reþelelor de teleco-municaþii;

Încurajarea folosirii, pe scarãlargã, a bicicletelor;

Folosirea transportului feroviaruºor;

Apropierea între zonele rezi-denþiale ºi zonele economice;

Folosirea, mult mai eficientã, acadrului construit;

Readucerea muzicii în oraº;Crearea grãdinilor publice ºi a

zonelor verzi;Refacerea magazinelor mici;Construirea de clãdiri adaptate

noilor condiþii meteorologice.CONCLUZII

Analiza proiectelor de mai sus, oparte realizate, altã parte doar în fazade concepþie, ne poate conduce lao serie de concluzii cu caractergeneral:

Reconversia arhitecturalã, privitãca un proces complex, este o nece-sitate ºi nu o modã; este rezultatulfiresc al evoluþiei ca proces natural;

Soluþiile gãsite trebuie sã sebazeze pe o analizã multisectorialãfoarte bine conceputã;

Soluþiile sunt specifice fiecãruicaz, diferind prin problematicã, diver-sitatea condiþiilor specifice, cadrul socialºi economic, tradiþii, legislaþie etc.;

Experienþele anterioare trebuiestudiate ºi trase concluzii care nepot feri de erori grave, uneori ireme-diabile.



Alcãtuirea constructivãa clãdirilor cu schelet din lemn

prof. univ. dr. ing. Al. CIORNEI, drd. ing. G. MOLDOVICEAN - Universitatea Tehnicã „GH. ASACHI“ Iaºi

PEREÞI EXTERIORI. ALCÃTUIRE CONSTRUCTIVÃÎn analiza alcãtuirii constructive a principalelor ele-

mente de construcþii, pereþii exteriori (fig. 1) sunt o com-ponentã importantã a anvelopei (suprafaþa de separaþieîntre aerul interior ºi cel exterior) clãdirii cu schelet dinlemn rigidizat cu plãci OSB (Oriented Strand Board).

Pereþii exteriori din lemn vor fi izolaþi termic cu plãcidin vatã mineralã, material impus de exigenþa siguranþeila foc, a cãrei grosime rezultã din condiþia obþinerii uneieconomii maxime de energie, în special combustibil con-sumat pentru încãlzire în perioada rece a anului.

În vederea eliminãrii umezelii care s-ar putea pro-duce la exteriorul plãcilor de OSB din cauza infiltrãriiapei din precipitaþii, se prevede un strat de aer ventilat,alcãtuit cu ajutorul unei reþele de ºipci verticale. Stratulde aer ventilat este amplasat dupã paramentul exterior.Funcþionarea satisfãcãtoare a stratului de aer ventilateste condiþionatã de dimensionarea corectã a orificiilorde intrare ºi ieºire a aerului necesar ventilãrii.

Protecþia termoizolaþiei la vaporii din interior se rea-lizeazã cu o barierã din folie de polietilenã.

Ventilarea pereþilor exteriori conduce la mãrirea dura-bilitãþii clãdirii.

La interiorul pereþilor exteriori ai clãdirilor din lemneste prevãzutã o tencuialã uscatã, alcãtuitã din plãci deipsos carton rezistente la foc sau antifoc (fiind suplimen-tar armate dispers cu fibre de sticlã), în funcþie de sigu-ranþa la incendiu necesarã.

ALCÃTUIREA CONSTRUCTIVÃ A ACOPERIªULUIAcoperiºul, un alt element component al anvelopei,

este alcãtuit din planele înclinate ale scheletului dincãpriori rigidizat cu OSB, învelitoare ºi tavanul autopor-tant cu structura de rezistenþã din grinzi orizontale (corzi)rigidizate, peste etaj.

Acest element spaþial are o comportare higrotermicãfavorabilã datoritã aerului staþionar din pod, la care seadaugã izolarea termicã satisfãcãtoare a tavanului auto-portant (fig. 2), realizatã cu vatã mineralã, rezematã peºipci din lemn.

Concepþia unei alcãtuiri constructive eficiente poate conduce la satisfacerea, într-un procent mãrit, aexigenþelor esenþiale la clãdiri cu schelet din lemn. Este vorba de clãdiri concepute cu un grad ridicat deprefabricare care asigurã un montaj rapid, în timp minim.

Fig. 1: Perete exterior - detaliu

Fig. 2: Tavan autoportant peste etaj - detaliu


Interiorul tavanului autoportant este cãptuºit cu plãcide ipsos-carton care satisfac exigenþa de siguranþã la foc.

Acoperiºul cu pod, la clãdirile cu schelet din lemn,este mai eficient ca acoperiºul cu mansardã, datoritãsuprafeþei mai mici a anvelopei ce trebuie izolatã termic.

PLANªEU PESTE PARTERSeparaþia între parter ºi etaj se realizeazã prin inter-

mediul unui planºeu din lemn, alcãtuit din rigle portante,pozate dupã momentul de inerþie maxim, rigidizate ºi cuplãci OSB (fig. 3).

Izolaþia acusticã la zgomot aerian se va realiza dinmaterial fonoabsorbant, plãci de vatã mineralã (ampla-sate între grinzile de lemn), dimensionate în funcþie deexigenþa acusticã impusã.

Izolarea la zgomotul de impact se va realiza printr-oalcãtuire constructivã judicioasã a structurii ºi rigiditãþiiplanºeului de lemn.

Bariera de vapori, realizatã dintr-o folie de polietilenã,se va amplasa în spatele tencuielii uscate confecþionatãdin plãci de ipsos-carton cu exigenþã sporitã la foc.

PONDEREA MATERIALELOR PRINCIPALEDIN ALCÃTUIREA CONSTRUCTIVÃ A CLÃDIRII

În vederea întregirii imaginii asupra concepþiei eficientea alcãtuirii constructive a elementelor principale ale clãdiriicu schelet din lemn, prin prisma satisfacerii unui numãr câtmai mare ºi cu un procent ridicat a exigenþelor esenþiale,s-a realizat o analizã a principalelor materiale din compo-nenþa sistemelor clãdirii cu schelet din lemn (fig. 4).

Consumul procentual de lemn din sistemele struc-turale a fost prezentat în articolul precedent [2].

În cazul elementelor de rigidizare din plãci OSB s-arealizat o defalcare pe sisteme structurale, în funcþie deîntreaga suprafaþã utilã a clãdirii, menþionând, în paran-tezã, valoarea realã.

Consumul plãcilor de rigidizare este de 22% ºi 21%la pereþii exteriori, parter ºi etaj, crescând la acoperiº la30% ºi având valori de 12% la planºeul peste parter ºi15% la tavanul autoportant peste etaj.

Cantitativ, la pereþii exteriori s-au utilizat 1,71 m2 –1,75 m2 la 1 m2 de suprafaþã utilã, comparativ cu 2,5 m2

la acoperiº.Suprafaþa tencuielilor uscate, alcãtuite din plãci de

ipsos-carton rezistente la foc, are o valoare de 37% –38%, micºorându-se la tavanul peste parter ºi etaj de la1,05 m2 – 1,14 m2 la 1 m2 de suprafaþã utilã.

În cazul izolaþiei termice din vatã mineralã, s-a rapor-tat volumul acestui material consumat la sistemele struc-turale principale ºi la întreaga suprafaþã utilã a clãdirii.Consumul principal este la pereþii exteriori, componenþiai anvelopei, de 34% – 35% la parter ºi etaj, continuândcu tavanul autoportant deasupra etajului, unde con-sumul de izolaþie termicã este de 12%.

Clãdirile cu schelet din lemn, cu grad ridicat de pre-fabricare (prezentate în acest articol), care asigurã o sa-tisfacere bunã a exigenþelor principale, pot avea opondere ridicatã în cadrul urbanizãrii viitoarelor localitãþimici din mediul rural.

BIBLIOGRAFIE[1] CIORNEI, AL., Clãdiri moderne din lemn, Iaºi,

Ed. Junimea, 2008;[2] CIORNEI, AL., MOLDOVICEAN, G., Clãdiri mo-

derne cu schelet din lemn, Revista Construcþiilor, Nr. 73,august 2011.

Fig. 4: Materialele principale (suprafaþã/volum) din alcãtuirea constructivã aclãdirilor cu schelet din lemn la suprafaþa utilã a întregii clãdirii (Su)

Fig. 3: Detaliu la planºeu peste parter


Calculul economiei de energie termicãpentru o clãdire

ing. Constantin-Traian RÃDAN

Preþul în continuã creºtere alcombustibililor fosili, secãtuireapânã la epuizare a resurselor natu-rale ºi, nu în ultimul rând, situaþia lacare am ajuns, de a importa însem-nate cantitãþi de petrol ºi gaze natu-rale, toate acestea coroborate cumãsurile adoptate de Uniunea Euro-peanã, au determinat factorii dedecizie din þara noastrã (mai binemai târziu decât niciodatã…) sãdemareze eficientizarea energeticãa clãdirilor, cu prioritate a celor civile.Mai mult, în ultimii 10-12 ani, au fostelaborate o serie de acte normativecare se referã la creºterea perfor-manþelor energetice ale clãdirilor dinRomânia.

Astfel, a fost aprobatã Legea nr.199/2000 - a eficienþei energeticecare vine în sprijinul celor interesaþiºi, prin conþinutul ei, direcþioneazãcãile de utilizare eficientã a energiei.

Tot în anul 2000, apare Ordo-nanþa Guvernului României nr. 29 -privind reabilitarea termicã a fondu-lui construit existent ºi stimulareaeconomisirii energiei termice (înacord cu prevederile Protocolului dela Kyoto).

La scurt timp, o altã Ordonanþãa Guvernului României, cu nr.174/2002, instituie mãsuri specialepentru reabilitarea termicã a uneiclãdiri de locuit multietajate.

Prin Legea nr. 372/2005 - privindperformanþa energeticã a clãdirilor -

se lasã la „dospit” conþinutul aces-teia pânã la 01.01.2007 când intrã învigoare. Dar ce folos, pentru cã nuputea fi aplicatã fãrã norme metodo-logice. ªi, dupã ºapte luni de gândireºi alte motivaþii, la 10.08.2007 apareOrdinul nr. 691, prin care se aprobãamintitele norme legate de perfor-manþa energeticã a clãdirilor, com-pletat cu ordonanþa nr. 18/2009, menitãsã concure, scriptic, la creºtereaperformanþei energetice a blocurilorde locuinþe.

Demne de reþinut, pentru toþi ceiinteresaþi ºi cu mai puþin timp nece-sar documentãrii, sunt câteva pre-cizãri care rezultã din cuprinsul Legiinr. 372/2005 privind performanþaenergeticã a clãdirilor ºi denumite, încontinuare, cerinþe, aplicabile dife-renþiat pentru unele categorii declãdiri (fie ele noi sau existente),dupã cum urmeazã:

a) locuinþe unifamiliale;b) blocuri de locuinþe;c) birouri;d) clãdiri de învãþãmânt;e) spitale;f) hoteluri ºi restaurante;g) sãli de sport;h) clãdiri pentru servicii si comerþ;i) alte tipuri de clãdiri consuma-

toare de energie.De la 01.01.2011, orice clãdire

oferitã spre vânzare sau închirieretrebuie sã fie însoþitã de un Certi-ficat de Performanþã Energeticã în

baza unui audit energetic. Acestcertificat este valabil 10 ani de ladata emiterii.

Amãnunte referitoare la acestcapitol precum ºi alte prevederispecifice cazanelor de încãlzit aleCentralelor Termice, Sistemele declimatizare, Expertizarea sistemelorde încãlzire si climatizare precum ºialte Dispoziþii tranzitorii ºi finale suntexprimate în conþinutul Legii nr.372/2005.

Prezenþa în interiorul clãdirilor aunui climat umed, mai ales însezonul rece, ne conduce, fãrã altemulte argumente, la concluzia cãaici nu este asiguratã o izolaþie ter-micã a pereþilor. Pentru clãdirile nouconstruite ar trebui luatã în calcul ºiineficienþa unei proiectãri, desigur,mai puþin inteligente, a nivelului depermeabilitate la vapori.

O termoizolaþie de calitate tre-buie sã asigure costuri minime ulte-rioare de funcþionare, costuri carepot fi raportate la segmente de timp,pornind de la cele lunare pânã lacele anuale. În plan economic ºi deviitor, o construcþie va fi evaluatã,obligatoriu, de cãtre cunoscãtori, înfuncþie de certificarea energeticã aacesteia, costurile regãsindu-se înbilanþul lunar al chiriilor, al întreþineriiproprii, într-o totalã dependenþã devaloarea facturilor pentru încãlzire,apã caldã, energie electricã, gazenaturale. Toate aceste elemente decalcul vor exprima, clar ºi la obiect,preþul de piaþã al bunului supusvânzãrii, închirierii, cumpãrãrii.

Pornind de la întrebarea: „De ce este necesar sã fie izolate termic clãdirile?“ ajungem la rãspunsul (con-vinºi de utilitatea acestei acþiuni) argumentat tehnic, pe baza unor analize care þin de aspectele fizice aleconstrucþiei, de costurile fireºti ale lucrãrii ºi utilitãþii acesteia ºi, nu în ultimul rând, de aspectul ecologic.

Totul pleacã de la convingerea cã acolo unde locuim sau unde lucrãm, trebuie sã pregãtim clãdirile, fiedin faza de proiectare fie dupã execuþie, mai ales la acele construcþii care au ani buni de exploatare ºi nusunt asigurate termic, astfel încât acestea sã ne ofere un ambient plãcut, necondiþionat de temperaturilevariabile ale mediului exterior (caniculã, ger, vânt).


Din calcule s-a ajuns la concluziacã intensitatea fluxului de cãldurã, încadrul sistemelor comune ale clãdirii,care se scurge spre exterior, traver-sând pereþii, acoperiºul, ferestrele,uºile, pardoselile (podelele), funda-þiile ºi subsolul, acolo unde estecazul, este exprimatã în procente,aºa cum rezultã din figurile 1, 2 ºi 3.

Este cunoscut faptul cã, întot-deauna, cãldura penetreazã dinmediul cu temperaturi crescute sprespaþiile cu temperaturi mai coborâte.De aceea, acest fenomen se petrecevara din exterior înspre interiorulclãdirii, în schimb, iarna, cãldura sedeplaseazã din spaþiile încãlzite spreexterior.

În cazul unei locuinþe individualese poate observa destul de uºor cãtoate elementele nominalizate con-curã la fluxul de cãldurã care se

scurge din mediul încãlzit sprezonele din exterior, motiv pentrucare asigurarea unui nivel ridicat deizolaþie termicã a faþadelor la parteaexterioarã este direct proporþionalãcu raportul de reducere a intensitãþiitransferului de cãldurã prin pereþi.

Cu cât reuºim sã menþinem oconstanþã a temperaturii suprafe-þelor peretelui, cu atât mai mult nevom bucura de un confort sporit atâtvara cât ºi iarna.

ªi, aºa cum aminteam în rân-durile anterioare, încãlzirea clãdirilorcât ºi rãcirea lor au influenþã nega-tivã asupra costurilor, în cazul încare nu am procedat la izolaþia ter-micã a clãdirii. De asemenea, nusunt eliminate, în aceastã situaþie,nici solicitãrile structurii clãdirii dato-rate variaþiilor de temperaturã.

În prezent, în þarã ºi nu numai,sunt practicate diferite procedee deizolare termicã. De aceea, trebuie sãsolicitãm specialiºtilor din domeniu,de la caz la caz, alegerea acelui sis-tem care sã conducã la o bunã ter-moizolare ºi la o rapidã amortizare acheltuielilor fãcute în acest scop ºibineînþeles, sã scadã cu cca. 25-30%costurile pentru încãlzirea spaþiilorutilizate.

În literatura de specialitate, înprezentãrile pentru informare fãcutede producãtorii de materiale nece-sare termoizolãrii ºi finisajelor, suntdefinite ºi chiar cunoscute rezul-tatele care se obþin dupã executareaizolãrii termice a pereþilor exteriori.Desigur cã aceste rezultate mulþu-mesc beneficiarul de drept, prinreducerea cheltuielilor la încãlzire ºienergie electricã, dar ºi prinobþinerea unui vizibil spor de ambi-ent ºi de pãstrare a sãnãtãþii pe totparcursul anului.

Graficele respective, pe înþelesuloricãrui interesat, sunt reale ºi numeritã comentarii suplimentare.

Dacã ne referim ºi la grija faþã demediul înconjurãtor, putem adãugacã, odatã cu limitarea condiþiilor careconduc la consumul de energie alclãdirilor, participãm la reducereaemisiilor amplificate de CO2 înatmosferã, deoarece arderea diferi-telor tipuri de combustibili pune în

pericol sãnãtatea noastrã. Încãlzireaclãdirilor genereazã, în medie, cam30% din emisiile globale de carbon.Aplicând, la timp ºi de calitate, unsistem de termoizolaþie pentrufaþade, ne implicãm pozitiv în redu-cerea emisiilor de gaze cu efect de serã.

Izolarea termicã a pereþilor exte-riori solicitã, în multe cazuri, diversesoluþii ca, de exemplu: folosirea devatã mineralã în cazul rezistenþei lafoc, utilizarea de polistiren expandatspecial, în cazul obþinerii unei permea-bilitãþi foarte bune, întrebuinþareasistemului clasic de izolaþie termicãpe bazã de polistiren expandat pen-tru renovãri, reabilitãri termice.

Modul de aplicare a materialeloreste la îndemâna oricãrui cetãþean,fiind necesar numai ca acesta,înainte de începerea lucrãrii, sãsolicite de la furnizorii de materialeghidul (instrucþiunile) de utilizare.

Cu ajutorul lui poate controla,direct, seriozitatea profesionalã ameseriaºilor cu care s-a convenitlucrarea.CALCULUL COEFICIENTULUI GLOBALDE REFERINÞÃ, AL COEFICIENTULUI

GLOBAL DE IZOLAÞIE TERMICÃªI AL ECONOMIEI DE ENERGIE

La baza calcului global de refe-rinþã – Giref ºi a calculului global deizolaþie termicã G1 stã NormativulC107/2-05.

Ca exemplu s-a ales o clãdireindustrialã cu regim normal deexploatare ºi ocupare discontinuã(inerþie termicã medie) la care se valua în calcul ºi locaþia din punct devedere geografic.

a) Se determinã caracteristicileprincipale ale clãdirii ºi anume:categoria, zona climaticã, suprafaþapereþilor exteriori (A1), suprafaþaacoperiºului (A2), suprafaþa pardoselei(A3), suprafaþa vitratã (A4), perimetrulexterior (P), volumul încãlzit (V).

Datele obþinute se introduc în for-mula:

unde a, b, c, d, e sunt coeficienþi decontrol, exprimaþi în „m2K/W” ºi seregãsesc în normativul amintit.

Fig. 1

Fig. 2

Fig. 3



Relaþia (3) din Normativul C107/2-05conduce la aflarea coeficientuluiglobal de referinþã:

b) Pentru calculul coeficientuluiglobal de izolare termicã G1, utilizãm:

- aria pereþilor exteriori A1/m2

- aria acoperiºului A2/m2

- aria plãcii pe sol A3/m2

- aria tâmplãriei exterioare A4/m2

- volumul clãdirii V/m3

Din Normativ se extrag valorileR`m ºi R`min pentru clãdirea proiectatãsau existentã ºi anume:

• pereþi exteriori (materialul dincare sunt executaþi ºi grosimeaacestora, în care determinãm peR`m(m2K/W);

• placa pe sol (beton armat,grosime în cm) ºi aflãm R`m(m2K/W);

• acoperiº (materialul din care s-aexecutat) ºi aflãm R`m(m2K/W);

• tâmplãrie exterioarã (ex. PVCcu geam termopan) de unde rezultãR`m = 0,357 m2K/W.

Cu valorile obþinute, înlocuim întabelul A, determinând:

În final

Rezultã:G1 definit de o valoare;G1ref , la fel, definit de o altã valoare.Se comparã valorile.De preferinþã G1<G1ref.c) Economia de energie la o clãdireMaterialele de construcþie sunt

caracterizate printr-un parametru numitconductibilitate termicã (λ);(W/mK) încare:

(λ) = cantitatea de energie ter-micã ce parcurge într-o secundã pe1m2 de material cu o grosime de 1m,atunci când diferenþa de tempe-raturã pe suprafaþa acestuia atingevaloarea de 1 0C.

Din Normativ se extrage (λ) înfuncþie de natura materialului dincare este executat. Spre exemplu,un perete din beton sau altul placatcu faianþã. Desigur cã materialeletermoizolante au ºi ele un coeficientde conductibilitate termicã, însã multmai mic decât al celor exemplificate(ex. 0,040 W/mK faþã de 1,7 W/mK sau0,077 W/mK). Rezistenþa termicã amaterialului R se raporteazã lagrosimea (d) a acestuia, exprimatãîn metri:

Atunci când un perete este alcã-tuit din mai multe straturi de materi-ale, care au coeficienþi (λ) diferiþi,rezistenþa termicã (R) a fiecãrui stratse însumeazã ºi rezultã:

Pentru pereþii exteriori, undeintervine valoarea de rezistenþã latransferul termic Rsi ºi Rse, obligatoriuse calculeazã coeficientul de trans-fer termic „U” pentru un perete (P):

ºi exprimã pierderea de energie (λλ)definitã mai înainte.

Valoarea „U” determinatã sta-bileºte tipul de izolaþie termicã pecare îl alegem.

Atunci când aplicarea stratuluiizolator nu s-a executat corespunzã-tor tehnologiei de montaj, apar punþitermice, ceea ce ne obligã la luareaîn calcul a unor corecþii ale coefi-cientului „U” ºi anume: ΔU. Coefi-cientul de transfer pe întreg pereteleexemplificat va fi urmãtorul:

Up = U+ΔUPentru pereþii care au o izolaþie

termicã ineficientã, cantitatea deenergie termicã ce trece prin 1m2 deperete pe timp de iarnã poate ajungepânã la câþiva zeci de W.

Deci, trebuie comparatã valoareaUp cu Umax în funcþie de tipul declãdire ºi de tipul de perete.

Necesarul de cãldurã Q, raportatla 1m3 din calculul volumului spaþiuluiîncãlzit, este exprimat de relaþia:

În Normativ este datã valoarealimitativã „E0“, care va fi comparatãcu valoarea calculatã a raportului„E“. Necesarul de cãldurã „E“, careeste un parametru, influenþeazã po-zitiv sau negativ preþul unei clãdirisupuse vânzãrii sau cumpãrãriiacesteia. Cu cât „E“ este mai mare,cu atât clãdirea are pierderi deenergie termicã mai mici.

Aplicarea incorectã a polistirenu-lui, rostuirea acestuia cu material delipit, alegerea incorectã a adezivuluipentru lipire, utilizarea excesivã adiblurilor, nerespectarea procedu-rilor de aplicare la faþade, la soclu, înzona ferestrelor, în zona construc-þiilor alipite realizate din materialediferite (cãrãmidã, BCA), toate devinlucrãri „problemã“ care reduc efici-enþa termoizolaþiei cu polistiren,durabilitatea acesteia în timp, stareaaspectului final.

Numai pe baza unui studiu com-petent, de la caz la caz, impus decerinþele mai înainte amintite (faþaderezistente la foc, termoizolaþie adec-vatã pentru blocurile de locuit vechi,alegerea culorilor rezistente pentrufaþadele aflate în imediata apropierea zonelor cu trafic intens, tratamenteadecvate pentru soclurile ºi sub-solurile degradate de umiditate,alegerea justificatã a materialuluipentru temelie la faþadele supuse,de regulã, ploilor, razelor solare,diferenþelor de temperaturã, poluãrii)se poate executa o termoizolaþiecorespunzãtoare cu efecte maximeºi economice dorite de beneficiarullucrãrii.



Determinarea experimentalã a perioadelorproprii de vibraþie ale terenurilor de fundare

dr. ing. Ion SCORDALIU - director, fiz. Eugen LASZLO - INCD URBAN-INCERC Sucursala Timiºoara

Proprietãþile dinamice seismice aleterenurilor de fundare ºi, în special,rigiditatea lor seismicã, stabilescmiºcarea seismicã în amplasament.Acest efect al amplasamentului sereflectã în coeficienþii de teren S, caresunt în funcþie de proprietãþile ºi struc-turile geologice ale terenurilor ºirocilor. Valoarea coeficientului β dinexpresia încãrcãrilor seismice depindede rigiditatea terenului (normalã, redusãsau mãritã).

Codurile de specialitate considerãcã miºcarea seismicã la nivelul fun-daþiei este aceeaºi ca miºcarea seis-micã în “câmp liber“ ca ºi cum structuranu ar exista. Ipoteza este valabilãnumai pentru structuri rezemate peterenuri absolut rigide. La structurilerezemate pe terenuri moi deforma-bile, care reprezintã reazeme elas-tice, miºcarea seismicã a fundaþieidiferã de cea în “câmp liber“ ºi poateavea componente de translaþie late-ralã ºi de rotire deosebit de mari.

Construcþiile rezemate elasticdiferã în raport cu cele rezematerigid ºi prin cantitatea substanþialãde energie disipatã în mediul derezemare, atât prin radiaþia undelorseismice cât ºi prin pierderea deenergie a terenului ca material, carecreºte odatã cu intensitatea miºcãriivibratorii. În acest caz are loc feno-menul de interacþiune seismicãstructurã-teren, exprimat prin rãspun-sul dinamic al celor douã subsisteme(substructuri), structura ºi “bulbulactiv de teren”, constituit din depozi-tele de teren de sub fundaþie, fiecarecaracterizat prin parametrii lor dinamici.

Efectele interacþiunii considerã,mai întâi, deformabilitatea terenuluimanifestatã prin deplasãri detranslaþie (δ) ºi de rotire (θ) ale fun-daþiei, urmatã de mãrirea depla-sãrilor relative ale maselor structurii,

ceea ce conduce la atenuarearãspunsului dinamic. În aceastãsituaþie are loc creºterea periodeifundamentale, datoritã terenului, ºimodificarea (de obicei creºterea)amortizãrii efective din cauza energieidisipate terenului.

De altfel, în primele relaþii pentrucalculul încãrcãrii seismice, coefi-cientul dinamic β s-a stabilit înfuncþie de perioadele proprii alestructurii (T) respectiv a terenului defundare (Tg).

Efectele globale ale interacþiuniidepind de caracteristicile dinamice(perioadã, rigiditate, amortizare etc.)ale structurii ºi terenului (naturã,condiþii locale tectonice, geologice ºigeotehnice).

Modificãrile produse de naturaterenului asupra undei seismice audeterminat introducerea în calcululpractic al forþelor seismice a anumitorcoeficienþi de corecþie care majorea-zã sau reduc forþa dinamicã standard.

Aceºti coeficienþi se stabilesc înfuncþie de natura terenului, pe bazaunor cercetãri statistice.

ASPECTE PRIVIND PROPAGAREAUNDELOR SEISMICE

Energia declanºatã din hipocentruse transmite sub formã de unde, care,pentru uºurarea modelãrii teoretice,se considerã unde elastice. Se con-siderã, deci, scoarþa terestrã ca unmediu perfect elastic. Aceste undese mai numesc ºi unde seismice.

Expresiile vitezelor de propagareale undelor seismice în ipotezamediului elastic sunt:

pentru unde longitudinale (P)

pentru undele transversale

Relaþia de legãturã dintre VP ºi VS

pentru undele Rayleigh

sau

unde: E* - modul de elasticitatedinamicã, iar p ºi M coeficienþifuncþie de ν ºi γ - greutatea specificãa terenului.

Miºcarea terenului provocatã deacþiunea seismicã este puternicinfluenþatã de prezenþa unei clãdiri.

Undele seismice transversale (deforfecare) definesc parametrii miºcãriicare produc cele mai importanteefecte dinamice asupra construcþiilorsituate la suprafaþa liberã a terenului.

Considerând, pentru depozitulsedimentar, delimitat inferior de rocade bazã (suprafaþã de discontinui-tate) iar, superior, de suprafaþa liberãa terenului, un model de mediu perfectelastic, omogen, izotrop continuu ºiuniform (semispaþiu elastic), perioadapredominantã a depozitului sedi-mentar superficial are expresia:

Vã prezentãm în acest articol o metodologie ºi un studiu experimental privind determinarea perioadelorproprii de vibraþie ale terenurilor de fundare ºi a altor caracteristici dinamice ale acestora (moduli dinamici)necesare în analizele statice ºi dinamice privind comportarea construcþiilor la acþiunea seismicã. Metodolo-gia se bazeazã pe determinarea “in situ” a vitezelor de propagare în teren a undelor de tip seismic.

Datele din lucrarea de faþã se adreseazã cu prioritate proiectanþilor ºi constructorilor care, pe baza lor,pot avea argumente inginereºti de convingere a beneficiarilor cã existã metode ºi utilaje specifice pentru caorice construcþie sã fie durabilã ºi cât mai puþin expusã riscurilor, în special a seismelor. De asemenea,conþinutul articolului trebuie sã intereseze în mod deosebit ºi pe studenþii de la facultãþile de construcþiicare primesc aceastã publicaþie.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]



astfel încât perioada predominantãfundamentalã rezultã:

iar urmãtoarele:

Se constatã cã perioadele pre-dominante sunt direct proporþionalecu adâncimea depozitului H ºi inversproporþionale cu viteza de propagarea undelor secundare (transversalede forfecare).

În cazul unui depozit stratificat,constituit din n strate cu proprietãþi ºigrosimi diferite, dar omogene, vitezamedie de propagare a undelor S sepoate evalua cu relaþia:

în care VSi – reprezintã viteza depropagare a undelor S în stratul i, higrosimea stratului i, iar H grosimeaîntregului pachet.

Perioada predominantã a unuidepozit stratificat se calculeazã curelaþia:

Producerea rezonanþei seismiceîn timpul acþiunii unui cutremur esteo problemã controversatã în rândulspecialiºtilor. Unii considerã cã acestfenomen nu se poate produce, alþiicã el poate avea loc ºi consecinþelesunt extrem de grave, iar, cei maimulþi, nu se pronunþã.

O serie de cercetãri efectuate pebaza unui mare numãr de seismo-grame au arãtat cã oscilaþiile terenu-lui produse de seisme au perioadesituate în intervalul de variaþie alperioadelor proprii ale construcþiilor.Deci, eventualitatea producerii rezo-nanþei este foarte probabilã ºi, deaceea, trebuie luatã în consideraþiela proiectarea construcþiilor.

Majoritatea metodelor de calculnecesare unei analize dinamice arãspunsului construcþiei-masiv depãmânt presupun cã, pentru condi-þiile de amplasament, sã se determine

(pe lângã o serie de indici fizici) urmã-torii parametri:

modulii dinamici de deformaþiitransversale (G*) ºi liniare (E*) aipãmânturilor din amplasament;

un factor de amortizare, de obiceifracþiunea din amortizarea criticã (D);

coeficientul lui Poisson (ν).În literatura de specialitate sunt

prezentate un mare numãr de metodede determinare a modulilor dinamiciºi a coeficientului de amortizare,care pot fi grupate astfel:

1. Procedee de laborator2. Procedee de teren (“in situ”)3. Procedee seismice4. Procedee empirice5. Procedee teoreticeÎn cadrul procedeelor seismice,

determinarea modulilor dinamici sebazeazã pe relaþiile de legãturã cuvitezele de propagare ale undelor înteren:

în care:ρ - densitatea terenului;VP , VS – vitezele de propagare ale

undelor principale respectiv transver-sale;

ν - coeficientul lui Poisson.APARATURÃ ªI METODOLOGIE

EXPERIMENTALÃ DE MÃSURARE ªIÎNREGISTRARE A DATELOR

Metodologia de determinare expe-rimentalã a perioadelor proprii aleterenului de fundare ºi a modulilordinamici se bazeazã pe mãsurareavitezelor de transmitere a undelor detip seismic în teren.

Pentru determinarea vitezelor depropagare a undelor de suprafaþã deforfecare ºi compresiune s-a utilizatlanþul de mãsurare (fig. 1 ºi 2) for-mat din:

1. Generator sinusoidal cu frecvenþãreglabilã;

2. Amplificator de putere;3. Vibrator electro-dinamic; 4.Traductoare de acceleraþie 5. Aparat de mãsurat parametrii

de miºcare;6. Adaptor pentru nivelul semnalului;7. Calculator echipat cu placã de

sunet.

În cazul utilizãrii ºocurilor, apara-tura s-a compus din:

1. Echipament pentru generat ºocuri;2. Traductori de acceleraþie;3. Aparat de mãsurat parametrii

de miºcare;4. Adaptor pentru nivelul semna-

lului;5. Calculator echipat cu placã de

sunet;6. Printer.

Metoda de mãsurareMetoda standard, pentru deter-

minarea vitezelor de propagare înmedii continue, pentru diferitele tipuride unde, se bazeazã pe producereaunor ºocuri ºi mãsurarea timpului depropagare între puncte coliniare,cunoscând distanþa dintre ele.

Ideea noii metode, provine dinconstatãrile dupã care, pentru unanumit mediu, cele trei tipuri deunde se caracterizeazã prin benzi defrecvenþã disjuncte.

Prin urmare, dacã se introduce,în mediul experimental, o vibraþiemecanicã sinusoidalã cu frecvenþace se gãseºte în banda caracteris-ticã unui tip de undã ºi se mãsoarãviteza ei de propagare, aceastãvitezã este egalã cu viteza de propa-gare a tipului de undã respectiv.Semnalul sinusoidal este uºor deidentificat, deci, confuzia se exclude.Cel mai important avantaj este, însã,cã se poate mãsura, cu preciziemare, faza respectivului semnal,ceea ce este echivalent cu mãsu-rarea precisã a timpului.

Determinãrile se fac atât pentruundele de compresiune sau longitu-dinale cât ºi pentru undele de forfe-care sau transversale.

Funcþia care descrie unda progre-sivã este:

unde: A – amplitudinea maximã; t –timpul, T – perioada semnalului sinu-soidal, x – abscisa punctului în carese face mãsurarea (originea fiindpunctul în care se genereazã oscila-þia); l – lungimea de undã.

[11]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

Fig. 1: Schemã bloc – Metoda vibraþiilor Fig. 2: Schemã bloc – Metoda ºocului



Principial, metoda vibraþiilorîntreþinute se bazeazã pe deter-minãri de faze pentru semnalelecelor douã diagrame sinusoidale,înregistrate în douã puncte demãsurare, aflate la o distanþã cunos-cutã (fig. 3).

Expresia vitezei de propagare aundei este:

în care: dt = t2 - t1 (diferenþa de timpdintre trecerea prin zero a oscilaþieiîn x1 respectiv în x2). Se observã cãîn expresia vitezei de propagare aundei intervin numai mãrimi cunos-cute (x1, x2) sau mãsurabile (T, T’, dt).

ÎNCERCARI EXPERIMENTALEPENTRU DETERMINAREA VITEZELOR

DE PROPAGARE A UNDELORÎN TEREN, A MODULILOR DINAMICI

ªI A PERIOADELOR PROPRIIDE VIBRARE

ALE STRATELOR SUPERFICIALEÎncercãrile experimentale s-au

efectuat pe un amplasament pe cares-au executat trei foraje tubate.

Stratificaþia amplasamentului expe-rimental (fig. 4) este compusã dintr-uncomplex de argile nisipoase-prãfoase,nisipuri argiloase-prãfoase, prafuriargiloase nisipoase ºi argile marnoase.

Pentru determinarea vitezelor depropagare a undelor în teren s-aufolosit douã metode care se bazeazãpe generarea de unde elastice înteren ºi înregistrarea simultanã îndouã puncte de observaþie a timpilorde sosire a undelor directe.

a) Metoda verticalãMetoda are aceastã denumire

deoarece sursa de ºoc are o poziþiefixã la suprafaþa terenului, iar recep-torul undelor s-a plasat în andâcimeîn poziþii succesive, situate pe verti-cala forajului.

Aceastã metodã a permis studiulundelor longitudinale de compresiu-ne-întindere (unde P), cunoscut fiindcã acestea determinã o miºcare aparticolelor pe direcþia de propagare.

b) Metoda orizontalãMetoda are aceastã denumire

deoarece sursa de unde ºi receptoriise gãsesc tot timpul în acelaºi planorizontal, coborând împreunã ladiferite nivele.

Metoda constã în executarea adouã sau mai multe foraje verticale,situate în acelaºi plan vertical.

Forajul în care s-a amplasatsursa de unde s-a executat la 2,00 mde forajul geotehnic. Execuþia foraju-lui s-a fãcut în paralel cu mãsurã-torile de viteze, urmãrindu-se, înpermanenþã, ca sursa de unde ºicaptorii sã se gãseascã în acelaºiplan orizontal. Ca sursã de vibraþiis-a utilizat un penetrometru dinamic(P.D.U.) la care conul a fost înlocuitcu o placã metalicã circularã.

Aceastã metodã a permis deter-minarea variaþiei “in situ” a vitezei depropagare (Vs) a undelor de forfecarepe adâncimea forajelor.

Într-o altã grupã de încercãri,pentru straturile de la partea supe-rioarã a forajelor, s-au fãcut deter-minãri de viteze a undelor primare ºisecundare utilizând, ca sursã devibraþie, un generator de vibraþiisinusoidale (vibrator electro-dina-mic), cu frecvenþã variabilã, care apermis modificarea acesteia de la0 la 500 Hz.

Fig. 3: Schemã de principiu

Fig. 4: Foraje geotehnice

[12]



Încercãrile experimentale în celetrei foraje s-au efectuat atât prinmetoda verticalã cât ºi prin cea ori-zontalã. Aceasta a permis compara-rea valorilor obþinute prin cele douãprocedee, pentru fiecare strat com-ponent al stratificaþiei.

Rezultate experimentaleValorile vitezelor de propagare a

undelor în teren ºi valorile modulilordinamici determinaþi pe baza aces-tora sunt prezentate în tabelele 1 ºi 2ºi în figurile 5 ºi 6.

CONCLUZIIÎn urma încercãrilor experimen-

tale au rezultat urmãtoarele aspecte:1. Vitezele de propagare ale

undelor de tip seismic în teren suntîn funcþie de natura stratului ºi auvalori mai mari în straturile maicompacte.

2. Perioadele proprii de vibrareale depozitului deluvial, depus pestratul de bazã, determinate pe bazavitezelor de propagare a undelorsecundare au valorile:

- foraj F1 T = 0,132 – 0,144 sec- foraj F2 T = 0,161 – 0,177 sec- foraj F3 T = 0,130 – 0,155 secPe baza valorilor obþinute se

poate aprecia cã frecvenþa propriede vibrare a depozitului superficialce caracterizeazã amplasamentuleste T = 0,130 – 0,177 sec. Aºadar, încazul acestui amplasament, fenome-nul de rezonanþã seismicã poate apãreaîn cazul construcþiilor rigide cu peri-oadã proprie de vibrare T < 0,2 sec.

3. Analizând datele din tabelele 1ºi 2 se constatã cã valorile obþinuteprin cele douã metode utilizate suntdiferite. Diferenþele procentuale sunturmãtoarele:

7 – 46 % - pentru vitezele depropagare;

7 – 84% - pentru moduliidinamici.

Diferenþele procentuale diferã dela strat la strat ºi pot fi explicate prinfaptul cã, în cazul metodei verticale,viteza undelor (P), se determinãpentru un traseu al undelor perpen-dicular pe planele de stratificare, iarîn cazul metodei orizontale, deter-minarea vitezelor de propagare seface pentru trasee paralele cuplanele de stratificare. În cazulmetodei verticale unda strãbate maimulte straturi. În consecinþã, vitezadeterminatã caracterizeazã un stratsau poate fi o vitezã medie pe mai

Fig. 5: Diagrame de variaþie pe adâncime - metoda orizontalã (sursã ºocuri)

Fig. 6: Diagrame de variaþie – metoda orizontalã (strat 1) - vibraþii


multe strate în funcþie de poziþia tra-ductorului receptor. În schimb, înmetoda orizontalã viteza determi-natã caracterizeazã un singur strat.

În consecinþã, în valorile obþinuteintervine anizotropia terenului înplan vertical ºi orizontal, ceea ce im-plicã proprietãþile diferite ale mediu-lui de propagare a undelor.

Un alt element care poate influ-enþa valorile obþinute în diversepuncte de mãsurare este umiditateadiferitã a diverselor strate, ºtiut fiindcã gradul de umiditate influenþeazãconsiderabil valoarea vitezei depropagare a undelor în teren.

BIBLIOGRAFIE1. SCORDALIU, I., LASZLO, E.

ºi alþii - Studii privind determinareaexperimentalã a caracteristicilor dina-mice ale terenului de fundare ºi solu-þii de disipare a energiei seismice lanivelul teren fundaþie (Studiu nepu-blicat);

2. VAICUM, A. - Condiþii de ampla-sament în ingineria seismicã.Editura Academiei. Bucureºti 1985.

Tabelul 1: Caracteristici dinamice - metoda verticalã (sursã de ºocuri)

Tabelul 2: Caracteristici dinamice – metoda orizontalã


Avize necesare unei construcþii în RomâniaCONSULTANÞÃ JURIDICÃ

av. Marius Vicenþiu COLTUC - fondator Casa de Avocaturã Coltuc

OBÞINEREA CERTIFICATULUIDE URBANISM ªI A AVIZELOR

Tema de proiectare - defineºteproiectul casei (suprafeþe, funcþiuni,utilitãþi). Tema este întocmitã dedumneavoastrã. Prin discuþiile cuarhitectul se vor face modificãri ceþin de esteticã, funcþionalitãþi, pro-bleme specifice terenului ºi veci-nãtãþilor dumneavoastrã, racordareala utilitãþi etc. Apoi, ajunsã pe masaproiectantului acesta o va finalizaîntr-un proiect. Pentru a nu avea sur-prize cã proiectul diferã de ceea ceaþi discutat cu arhitectul, cereþi sãvedeþi ºi avizaþi formã finalã a temei.

Studiul de fezabilitate - aceststudiu cuprinde schiþa la scarã cu odescriere a suprafeþelor ºi cu esti-marea costurilor.DOCUMENTAÞIA NECESARÃ OBÞINERII

CERTIFICATULUI DE URBANISMCertificatul de Urbanism este

actul emis de autoritãþile adminis-traþiei publice locale prin care se faccunoscute solicitantului elementelecare caracterizeazã regimul juridic,economic ºi tehnic al unui imobil,stabilite prin evidenþele existente ºidocumetaþiile de urbanism aprobate.Respectarea prevederilor specifi-cate în Planul de Urbanism Generaleste obligatorie. Din certificatul deurbanism veþi ºti ce aveþi voie ºi cumputeþi construi.

Certificatul conþine referinþe despre:regimul de înãlþime a con-

strucþiei;poziþia viitoarei construcþii (alini-

amente faþã de stradã, vecini etc.);cota de înãlþime la corniºã;valoarea maximã pentru Pro-

centul de Ocupare - (POT) - calculatca raport între aria construitã ºi arialotului de teren (uzual, procentul deocupare a terenului este de pânã la40% pentru zonele de locuit);

valoarea maximã pentru Coefi-cientul de Utilizare al Terenului calcu-latã ca raport între aria construitãdesfãºuratã ºi aria lotului de teren.

Certificatul de Urbanism esteemis de Primãrie prin Biroul deUrbanism. Pentru obþinerea Certifi-catul de Urbanism este necesar sãschiþaþi pe o listã cadastralã ampla-samentul viitor al casei ºi sã o înmâ-naþi biroului de Urbanism din Primãrie.Avizele din Certificatul de Urbanism

se cer pentru a obþine Autorizaþia deconstrucþie a casei care se obþine înbaza Legii 50/1991 - Autorizarealucrãrilor de construcþii, republicatãcu modificãrile ulterioare, aprobateprin ordinul 1943/2001 al MinistruluiLucrãrilor Publice, Transportului ºiLocuinþei. Autorizaþia este obligatoriepentru începerea lucrãrilor.

Dosarul pentru obþinerea avizelorva conþine:

Certificatul de Urbanism;schiþa de amplasament a tere-

nului la scara 1:500;schiþa de amplasament a tere-

nului la scara 1:2.000;schiþa de amplasament cu

poziþia casei pe teren;cerere.

Certificatul de urbanism poatepreciza cã în vederea obþinerii auto-rizaþiei de construcþie aveþi nevoiede avizele urmãtoarelor societãþi /regii (unele din ele pot diferi de la ozonã la alta):

Oficiul de cadastru - Studiupedologie ºi Certificat de scoatere aterenului din circuitul agricol (dacãeste în zonã agricolã);

exploatare reþele de apã, canal- Compania Naþionalã Apele Române;

exploatare reþele electrice –Electrica;

exploatare reþele de gaze natu-rale – Distrigaz;

salubritate;reþele telefonice – Romtelecom;apãrararea împotriva incendiilor

– Pompieri;apãrarea civilã - Apãrarea Localã

Antiaerianã;


sãnãtatea populaþiei - Direcþiade Sãnãtate Publicã – SANEPID;

Administraþia drumurilor ºipodurilor;

Poliþia - dacã terenul se aflãîntr-o zonã specialã;

Autoritatea românã de aviaþie -dacã terenul se aflã în proximitateaunui aeroport;

MApN, SRI - dacã terenul se aflãîn proximitatea unui obiectiv militar;

Ministerul culturii ºi cultelor -dacã terenul se aflã pe un sit arheo-logic sau într-o zonã de interes arhe-ologic;

protecþia mediului - MinisterulApelor ºi Protecþiei Mediului;

Observaþie: avizul MinisteruluiApelor ºi Protecþiei Mediului seelibereazã ultimul, deoarece pentruobþinerea acestuia sunt necesaretoate celelalte avize.

În funcþie de ceea ce doriþi sãconstruiþi, Primãria vã poate solicitaºi întocmirea altor documentaþii cumar fi:

PUD - Plan de Detaliu, care tre-buie sã respecte prevederile docu-mentaþiilor de urbanism anterioare;

PUZ - Plan de Urbanism Zonal;PUG - Plan de Urbanism General.

Pentru a putea sã construiþi pe unteren aflat în extravilan trebuie maiîntâi sã îl introduceþi în intravilan.Aprobarea introducerii acestuia înintravilan este datã de cãtre ConsiliulLocal al localitãþii.DOCUMENTAÞIA NECESARÃ OBÞINERII

AUTORIZAÞIEI DE CONSTRUCÞIEAutorizaþia de construcþie este

actul prin care autoritatea publicãlocalã avizeazã soluþia prezentatãde solicitant (are la bazã certificatulde urbanism) ºi certificã dreptul deîncepere a lucrãrii.

Dosarul se întocmeºte conformlegilor 50/1991 - Legea privind auto-rizarea lucrãrilor în construcþii ºi453/18.07.2001 (lege care com-pleteazã ºi aduce modificãri legii50/1991) ºi va cuprinde:

planul de amplasare a terenuluiîn zonã (planurile cadastrale);

certificatul de urbanism;toate avizele solicitate prin cer-

tificatul de urbanism;

acte notariale (la nevoie);memoriu tehnic (cuprinde memo-

riul de arhitecturã, rezistenþã, instalaþii);referatele verificatorilor de spe-

cialitate;referatele experþilor tehnici (la

nevoie);actele de proprietate asupra

terenului;proiectul pentru autorizare -

acesta este compus din: planul desituaþie (cum se amplaseazã casa înteren), planul fundaþiei elaborat deinginerul de rezistenþã, planuri dearhitecturã pentru toate nivelele con-strucþiei, planul de învelitoare, secþi-une caracteristicã pentru toatefaþadele. Scara de redactare pentrutoate desenele este 1:10. Mai suntnecesare cererea de eliberare aautorizaþiei de construcþie ºi chitanþade achitare a taxei de autorizare.

Autorizaþia de construcþie esteeliberatã de Primãrie - Serviciul deUrbanism din localitatea / sectorul încare se aflã terenul. Taxa de elibe-rare a autorizaþiei de construcþiereprezintã 0,5 % din valoarea con-strucþiei stabilitã pe baza declaraþieidumneavoastrã ºi în funcþie desuprafaþa desfãºuratã a construcþiei.Valoarea declaratã nu va putea fimai micã decât valoarea determi-natã potrivit prevederilor legale învigoare privind impozitele ºi taxelelocale.

ÎNTOCMIREA DOCUMENTAÞIEIPENTRU DETALIILE DE EXECUÞIE (DDE)

Documentaþia trebuie structuratãpe specialitãþi, respectiv: rezistenþã,arhitecturã, instalaþii sanitare, instalaþiitermice, instalaþii gaze, instalaþiielectrice (inclusiv curenþii slabi de latelefon, TV, cablu, sonerie, alarmã,aer condiþionat).

Planurile pe secþiuni, faþade seîntocmesc la scara 1:50, urmând ase redacta detaliile de execuþie lascarã mare: 1:25, 1:20, 1:10 etc., înfiecare zonã, în vederea unei exe-cuþii corecte.

Toate detaliile trebuie sã rãs-pundã solicitãrilor de izolare hidrofugã,termicã ºi fonicã, impuse de legilevigoare.

ALTE ACTE NECESAREREFERITOARE LA EXECUÞIA CASEIAutorizarea organizãrii de

ºantier - conform Legii 50/1991,orice construcþie pe un teren, chiarprovizorie (barãci, depozite de mate-riale, dormitoare muncitori), se exe-cutã cu avizul Administraþiei Locale.

Pentru obþinerea acestui avizîntocmiþi un dosar care sã cuprindã:

documentaþia construcþiei - proiect;planurile de amplasare în zonã;planul de fundaþie pe nivele;cerere tip.

Dosarul se predã la Primãrialocalã ºi autorizaþia o veþi primi înaproximativ 30 zile lucrãtoare.

PROIECTAREA EXECUÞIEIBRANªAMENTELOR LA UTILITÃÞI(APÃ, GAZE, ENERGIE ELECTRICÃ,

CANALIZARE, TELEFONIE)Branºamentele la reþele trebuie

sã fie proiectate ºi executate de firmeautorizate (sunt alese prin licitaþie)de regiile/societãþile responsabile.

Atenþie! Firma pe care o alegeþiîntocmeºte o documentaþie ºi undeviz pentru întreaga lucrare (carecuprinde proiectarea, obþinereaautorizaþiilor speciale ºi execuþia).Aceastã documentaþie este trimisãregiei responsabile. Regia v-o pre-zintã dvs., împreunã cu factura afe-rentã costurilor totale. Aceastãfacturã trebuie plãtitã integral în avans.

La ce trebuie sã fiþi atenþi când vise prezintã un proiect de branºarela o reþea?

Reþeaua de apã potabilã -Normativul SR 8591, care regle-menteazã branºarea reþelelor sub-terane, prevede ca reþeaua de apãpotabilã sã fie amplasatã la o dis-tanþã minimã de 1,5 m faþã decanalizare ºi la minim 0,9 m faþã denivelul solului (dacã traseul de canals-ar sparge undeva, dejecþiile nu tre-buie sã ajungã la conductele de apãpotabilã, iar dacã nu s-ar respectadistanþa de nivelul solului, iarna arputea îngheþa ºi sparge conductelede apã potabilã.


CONSTRUCTORI DE EXCEPÞIE

Iacint MANOLIU

S-a nãscut la 5 aprilie 1934 înBotoºani.

Dupã absolvirea Liceului GheorgheLazãr din Bucureºti, a urmat Facul-tatea de Construcþii Civile ºi Industrialedin cadrul Institutului de ConstrucþiiBucureºti, devenind inginer în anul1957.

Activitatea didacticã a început-oîn anul 1959, ca ºef de laborator laCatedra de geotehnicã ºi fundaþii aInstitutului de Construcþii, devenind,în acelaºi an, asistent. Ulterior, a fostnumit ºef de lucrãri (1966), predândcursul de Geotehnicã ºi fundaþii laFacultatea de Construcþii Civile ºiIndustriale; conferenþiar (1975); pro-fesor (1982 - 2004, anul pensionãrii).Din anul 2004, este profesor consul-tant la Universitatea Tehnicã deConstrucþii Bucureºti.

Activitatea de cercetare. Princi-palul domeniu de cercetare a fost celal fundaþiilor de adâncime. În teza dedoctorat (susþinutã în anul 1974), apropus o metodã originalã pentrucalculul piloþilor solicitaþi de forþe ori-zontale, pe baza rezultatelor a sutede încercãri la scarã naturalã, inclu-siv a rezultatelor obþinute într-unpoligon experimental situat pe malulDunãrii, la Galaþi. Studiile au avut caobiect comportarea piloþilor la forþeaxiale (cu precãdere a piloþilor foraþide diametru mare), evidenþiindu-se,în special, natura terenului ºi pro-cedeele de execuþie.

Sub conducerea sa au fost efec-tuate (pentru prima datã în þarã)încercãri la scarã naturalã pe piloþiinstrumentaþi, încercãri care au per-mis separarea cotelor - pãrþi din capa-citatea portantã revenind frecãrii pesuprafaþa lateralã ºi presiunilor pebazã - ºi definirea unor legi de trans-fer cãtre teren a forþei axiale aplicatãpilotului.

Cercetãrile prof. lacint Manoliuau fost extinse ºi asupra grupei depiloþi pentru elucidarea unor aspecte

ale conlucrãrii între radier, piloþi ºiteren, proiectând ºi conducândprimele încercãri din þarã, la scarãnaturalã, asupra unor grupe de piloþi.

Rezultatele cercetãrilor în dome-niul piloþilor au fost completate cucele înregistrate (între anii 1976 -1986), ca cercetãtor principal alpãrþii române într-un proiect comunal Department of Civil Engineering,University of Texas at Austin IPCUPBucureºti, privind fundaþiile pe piloþiale platformelor offshore. În context,amintim ºi contribuþiile sale la intro-ducerea, în practica din þara noastrã,a baretelor ºi fundaþiilor pe barete.

Cercetãrile efectuate ºi valoarealor au stat la baza elaborãrii, decãtre autor, a primului standardromânesc privitor la piloþii foraþi dediametru mare (STAS 2561/4 - 74)fiind ºi primul standard de acest felpe plan mondial. De asemenea, aelaborat ºi primul normativ româ-nesc privind proiectarea ºi exe-cutarea baretelor pentru fundareaconstrucþiilor (P 106 - 79).

Alt domeniu de cercetare l-areprezentat conlucrarea între fun-daþii ºi teren, elaborând o metodolo-gie de estimare a caracteristicilor dedeformabilitate ale terenului, rezul-tate din tasãrile construcþiilor, ceeace a condus la elaborarea, sub con-ducerea sa, a prescripþiilor româneºtiprivind calculul la stãri limitã alterenului de fundare.

Un rol important în orientareaactivitãþii de cercetare l-a avut -recunoaºte prof. lacint Manoliu -stagiul de perfecþionare, ca bursierFullbright, la Universitatea Texas dinAustin, Texas, SUA (1967 - 1968).

Prof. lacint Manoliu a înfiinþatCentrul de Inginerie Geotehnicã - alcãrui director este - recunoscut dreptcentru de cercetare, de ConsiliulNaþional al Cercetãrii ªtiinþifice dinÎnvãþãmântul Superior.

Activitatea tehnicã a prof. IacintManoliu a fost constantã, asemeneaînaintaºilor din domeniu: profesoriiEmil Botea ºi Ion Stãnculescu.

Începând din anul 1959 (angajatcu jumãtate de normã), la Institutulde Proiectãri în Transporturi ºi AutoNavale ºi Aeriene, s-a implicat laproiectarea ºi realizarea unor impor-tante lucrãri în Portul Constanþa ºiîn porturile dunãrene, dintre careamintim: program de studii asupracauzelor fenomenelor de instabili-tate a malului stâng al Dunãrii înbazinul de lemnãrie al Portului Galaþiºi soluþiile de adoptat la proiectareacheilor fundate pe piloþi în zonarespectivã; promovarea unor metodeavansate de calcul, precum ºi a unorsoluþii constructive moderne. Ilustra-rea acestei preocupãri este patentulnr. 49907-1968 de la OSIM, pentruinvenþia Metode ºi procedee pentruexecutarea unui zid de chei pechesoane plutitoare.

Dintre lucrãrile importante la carea participat, în primii ani la catedrã,prof. lacint Manoliu remarcã Studiileprivitoare la condiþiile ºi soluþiile defundare pentru silozurile de cereale(sub conducerea prof. Emil Botea) ºinumeroasele studii asupra fundãriiîn condiþii speciale în Bucureºti, Iaºi,Constanþa, Brãila, Galaþi (sub con-ducerea prof. Ion Stãnculescu).

La platformele fixe de foraj marin,din platoul continental românesc alMãrii Negre, a condus proiectareafundaþiilor pe piloþi pentru toate plat-formele offshore româneºti, execu-tate ºi date în exploatare (piloþitubulari cu diametru de 1,00 m ºilungimi totale de 100 m - 120 m, din-tre care fiºa de 60 m - unicate întehnica româneascã a fundaþiilor).

Amintim ºi alte lucrãri importanteale prof. lacint Manoliu: fundaþia preseide 10.000 tf ºi incinta din pereþimulaþi aferentã de la IMGB; incintadin pereþi mulaþi pentru un ciclon


decantor la Uzinele Republica;fundaþia pe barete ºi incinta dinpereþi mulaþi pentru turnul de 105 mde la Întreprinderea de Fabricaþie ºiMontaj Ascensoare Bucureºti; fun-daþiile pe barete de la coºuri de fumdin Bucureºti, Copºa Micã, Baia Mare;fundaþiile pe piloþi foraþi de diametrumare ale podurilor suspendate pesteSiret la ªendreni ºi Cosmeºti etc.

Între anii 1976 - 1989, a fãcutparte din Comisia de fundaþii aICCPDC iar dupã anul 1990, ca veri-ficator ºi expert atestat MLPTL, aparticipat la verificarea ºi expertiza-rea numeroaselor lucrãri de fundaþii.

O altã activitate a sa se referã laelaborarea de prescripþii tehnice - opreocupare de peste 40 de ani. Subconducerea prof. lacint Manoliu aufost elaborate cele douã pachete debazã ale standardelor din domeniulterenului de fundare: standardeleseria 3300, privind calculul terenuluide fundare ºi standardul din seria2561, privind piloþii ºi fundaþiile pepiloþi.

Din anul 2000, a condus elabo-rarea unor prescripþii în premierã:Ghidul privind modul de întocmire ºiverificare a documentaþiilor geoteh-nice pentru construcþii; Normativulprivind cerinþele de proiectare ºi exe-cuþie a excavaþiilor adânci în zoneurbane; Normativul privind proiectarea,execuþia, monitorizarea ºi recepþiapereþilor îngropaþi ºi a contribuit laNormativul privind proiectarea struc-turilor de fundare directã.

Între anii 2002 - 2003, a conduselaborarea (la comanda MTCT)a Auditului reglementãrilor tehnicedin domeniul ingineriei geotehnice,fundaþiilor ºi alunecãrilor de teren.

Din anul 2004, este preºedinteleComitetului tehnic de specialitate CT- S6 Inginerie geotehnicã, fundaþii ºialunecãri de teren al MTCT.

Activitate publicisticã: Prof. lacintManoliu a redactat mai multe cursuri(litografiate) pentru studenþi. Enu-merãm cãrþile tipãrite ale cãrui autoreste: Fundaþii ºi procedee de fun-dare, Ed. Didacticã ºi Pedagogicã,1979; Fundaþii ºi procedee de fun-dare, Ed. Didacticã ºi Pedagogicã,1983 - cu conþinut ºi structurãdiferite de ediþia primã; Metode noiîn proiectarea ºi executarea fundaþii-lor - capitolul Fundaþii pe piloþi, Ed.Tehnicã, 1963; Manualul ingineruluihidrotehnician, Ed. Tehnicã, 1969 ºiÎncercarea materialelor, Ed. Tehnicã,1982, capitolul Încercarea pãmân-turilor ºi rocilor ºi a publicat 80 dearticole în diferite reviste.

În anul 1997, a editat volumulCalculul fundaþiilor ºi inginerie geo-tehnicã - Eurocode 7. Exemple decalcul ºi lucrãrile Primei Conferinþemondiale privind învãþãmântul deGeotehnicã, Sinaia, 2000. De ase-menea, a tipãrit ºi comunicãrilenaþionale ºi internaþionale de la celde al VI-lea congres mondial (Mon-treal, 1965) pânã la cel de al XIII-leacongres mondial (Praga, 2003).Menþionãm cã a elaborat peste 150de studii ºi rapoarte tehnice rezultatedin contractele de cercetare ºtiinþi-ficã ale Catedrei de Geotehnicã ºifundaþii ºi Centrului de InginerieGeotehnicã.

Prof. lacint Manoliu a avut ºifuncþii de conducere în învãþãmânt:prodecan la Facultatea de Con-strucþii Civile, Industriale ºi Agricole(1972 - 1976); decan (1976 - 1984);prorector la Universitatea Tehnicã deConstrucþii Bucureºti (1996 - 2000);preºedintele Consiliului pentru coo-perare, relaþii ºi integrare europeanãdin UTCB, dupã anul 2000. Între anii1990 - 1996 a fost ºef al Catedrei degeotehnicã ºi fundaþii.

Ca prodecan, decan ºi ºef de ca-tedrã, a contribuit la dezvoltareaunui învãþãmânt care sã corespundãcerinþelor variate de pregãtire în pro-fesie a studenþilor. Ca prorector, apromovat consolidarea poziþiei ºidiversificãrii disciplinelor opþionaledin planurile de învãþãmânt, fãcândposibilã definirea unor direcþii deaprofundare ºi menþionarea acestoraîn diplomã, alãturi de specializare.

Prof. lacint Manoliu a elaborat, înanul 1990, un Studiu asupra învã-þãmântului superior de construcþii dinRomânia ºi din alte þãri - evoluþie,perspective, opþiuni, ca bazã pentrudiscuþiile privind dezvoltarea învã-þãmântului superior de construcþii încontextul noilor schimbãri din þarã.Studiul asupra strategiei dezvoltãriiîn perioada urmãtoare a învãþãmân-tului tehnic superior de construcþii înInstitutul de Construcþii Bucureºti, acondus la douã specializãri, îndomeniile inginerie economicã ºiinginerie urbanã, la Facultatea deConstrucþii Civile, Industriale ºi Agricole.

De menþionat cã prof. lacintManoliu a depus ºi o intensã acti-vitate pentru promovarea cooperãriiinternaþionale interuniversitare, pre-cum ºi în organizaþiile profesionale,interne ºi internaþionale, ale ingine-rilor constructori.

Dupã înfiinþarea Societãþii Românede Geotehnicã ºi Fundaþii în anul1990, membrã a Societãþii Inter-naþionale de Mecanica Pãmânturilorºi Inginerie Geotehnicã (ISSMGE), afost ales, în anul 1996, preºedinteleSRGF - funcþie pe care o deþine ºi înprezent, prin realegerea sa în anii2000 ºi 2004. Ca reprezentant alSRGF, a luat parte la toate ºedinþeleConsiliului ISSMGE, cu începere dinanul 1991. În anul 1995, a funcþionatca preºedinte al Comitetului de orga-nizare al celei de a X-a ConferinþeAmerican - Europene de Geotehnicãºi Fundaþii (sept., Mamaia). Deasemenea, ca membru al ComitetuluiTehnic 31 al ISSMGE, a iniþiat ºiorganizat la Sinaia (iunie 2000)Prima Conferinþã Mondialã privindÎnvãþãmântul Geotehnic. Între anii1994 - 1995, a participat, ca obser-vator, la reuniunile European Councilof Civil Engineers (ECCE), cu sediulla Londra, care grupeazã asociaþiiprofesionale ale inginerilor construc-tori din þãrile Europei. A propus (cusprijinul prof. Panaite Mazilu) înfi-inþarea Uniunii Asociaþiilor InginerilorConstructori din România (UAICR)care, în anul 1996, a devenit mem-bru al ECCE. Din anul 1998, prof.lacint Manoliu este vicepreºedinte alUAICR. Subliniem cã, între anii 1999- 2005, a fost vicepreºedinte alECCE. În anul 2003, a fost desem-nat preºedinte al Comitetului Perma-nent privind învãþãmântul al ECCE.Din anul 1993, prof. lacint Manoliu adevenit, ca ºi UTCB, membru alSociété Européenne pour la Forma-tion des Ingénieurs (SEFI), iar întreanii 1999 - 2006, a fost membru alConsiliului de conducere al SEFI.Din anul 1998 face parte din BiroulExecutiv al Association of EuropeanCivil Engineering Faculties.

Prof. lacint Manoliu ºi-a preþuittimpul, pentru a se realiza în profesie.

Inteligent, cult, obiectiv, educat,onest, modest - virtuþi care-l definescºi ca om.

Demn urmaº al profesorilor EmilBotea ºi Ion Stãnculescu, prof. lacintManoliu, personalitate de seamã înînvãþãmântul universitar, a scris opaginã frumoasã în istoria ºtiinþei ºitehnicii româneºti în construcþii.

(Din vol. „Personalitãþi româneºti în construcþii“,autor Hristache Popescu)

d i n s u m a rEditorial 3

Constructori

pentru investiþiile dumneavoastrã C2, C3, C4, 10, 11

Lifturi ºi scãri rulante moderne ºi eficiente 4, 5

Construcþii emblematice în România:

Palatul BNR (VI) 6 – 8

Furnizori de ciment, betoane ºi agregate 9

Fundaþii durabile pentru construcþii 12 – 14

Parteneri în domeniul construcþiilor

ºi cel industrial 15, 17

Protecþia lucrãtorilor

împotriva bolilor profesionale 16

Execuþia ºi comportarea rambleelor înãlþate

de la cãi de comunicare terestre -

autostrãzi ºi cãi ferate din România 18 – 22

Arhitecturã, inginerie

ºi servicii de consultanþã tehnicã 23

Urmãrirea comportãrii barajelor

în contextul tendinþei de automatizare 24, 25

Sisteme de plafoane 25

Mãsuri pentru îmbunãtãþirea performanþelor

coºurilor de fum 26, 27

Sisteme pentru hidroizolaþii 28, 29

Fereastra ºi confortul din încãperile moderne 30, 31

Vopsele lavabile pentru interior 31

Reconversia funcþionalã a clãdirilor (II) 32 - 34

Construcþii ºi arhitecturã 35

Expertize, consultanþã,

teste laborator construcþii 35

Ancore chimice

pentru toate tipurile de materiale – suport 35

Alcãtuirea constructivã

a clãdirilor cu schelet din lemn 36, 37

Calculul economiei de energie termicã

pentru o clãdire 38 – 40

Determinarea experimentalã

a perioadelor proprii de vibraþie

ale terenurilor de fundare 41 – 45

Sisteme centrale

de aer condiþionat ºi încãlzire 45

Avize necesare unei construcþii în România –

consultanþã juridicã 46, 47

Constructori de excepþie: Iacint MANOLIU 48, 49

„Revista Construcþiilor“ este opublicaþie lunarã care se distribuie gra-tuit, prin poºtã, la câteva mii dintre celemai importante societãþi de: proiectareºi arhitecturã, construcþii, producþie,import, distribuþie ºi comercializare demateriale, instalaþii, scule ºi utilaje pen-tru construcþii, prestãri de servicii, bene-ficiari de investiþii (bãnci, societãþi deasigurare, aeroporturi, antreprizele judeþenepentru drumuri ºi poduri etc.), instituþiicentrale (Parlament, ministere, Compania deinvestiþii, Compania de autostrãzi ºi drumurinaþionale, Inspectoratul de Stat în Construcþiiºi Inspectoratele Teritoriale, Camera de Comerþ a României ºi Camerelede Comerþ Judeþene etc.) aflate în baza noastrã de date.

Restul tirajului se difuzeazã prin abonamente, prin agenþii noºtri publicitarila manifestãrile expoziþionale specializate, naþionale ºi judeþene, sau cuocazia vizitelor la diversele societãþi comerciale ºi prin centrele dedifuzare a presei.

Încercãm sã facilitãm, în acest mod, un schimb de informaþii ºi opinii câtmai complet între toþi cei implicaþi în activitatea de construcþii.

În fiecare numãr al revistei sunt publicate: prezentãri de materiale ºitehnologii noi, studii tehnice de specialitate pe diverse teme, interviuri,comentarii ºi anchete având ca temã problemele cu care se confruntãsocietãþile implicate în aceastã activitate, reportaje de la evenimentelelegate de activitatea de construcþii, prezentãri de firme, informaþii de lapatronate ºi asociaþiile profesionale, sfaturi economice ºi juridice,programul târgurilor ºi expoziþiilor etc.

Caracteristici:

Tiraj: 6.000 de exemplare

Frecvenþa de apariþie: lunarã

Aria de acoperire: întreaga þarã

Format: 210 mm x 282 mm

Culori: integral color

Suport:

hârtie LWC 70 g/mp în interior

ºi DCL 170 g/mp la coperte

Talon pentru abonament„Revista Construcþiilor“

Am fãcut un abonament la „Revista Construcþiilor“ pentru ......... numere, începând cunumãrul .................. .

11 numere - 150,00 lei + 36 lei (TVA) = 186 lei

Nume ........................................................................................................................................Adresa .........................................................................................................................................................................................................................................................................................

persoanã fizicã persoanã juridicã

Nume firmã ............................................................................... Cod fiscal ............................

Am achitat contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal (ordin de platã) nr. ..............................................................................................................................................în conturile: RO35BTRL04101202812376XX – Banca TRANSILVANIA - Lipscani.

RO21TREZ7015069XXX005351 – Trezoreria Sector 1.

Vã rugãm sã completaþi acest talon ºi sã-l expediaþi,împreunã cu copia chitanþei (ordinului) de platã a abonamentului,prin fax la 021. 232.14.47, prin e-mail la [email protected] prin poºtã la SC Star Pres Edit SRL - „Revista Construcþiilor“,013935 – Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16, bl. XXI/8, sc. B, et. 1, ap.15, Sector 1, Bucureºti.

* Creºterile ulterioare ale preþului de vânzare nu vor afecta valoarea abonamentului contractat.

RReevviissttaaConstrucþiilor

citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 76 – noiembrie ...

Documents

Transcript of citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 76 – noiembrie ...