REGULAMENT DE EXPLOATARE

BAZINAL

S.G.A.

HARGHITA

S.G.A.

COVASNA S.G.A. BRASOV

S.G.A.SI

BIU

S.G.A. VALCEA

S.G.A. OLT

ASPECTE LEGISLATIVE •Activitatea de gospodărire unitară, raţională şi complexă a apelor se organizează şi se desfăşoară pe bazine hidrografice, ca entităţi geografice individuale de gospodărirea resurselor de apă.

•Metodologia de elaborare si competenţele de avizare şi aprobare a regulamentelor de exploatare bazinală sunt reglementate prin ordinul M.M.G.A. 76 din 23 ianuarie 2006.

•Regulamentul de exploatare coordonată bazinal cuprinde regulile şi parametrii care asigură corelarea aplicării regulamentelor de exploatare pentru obiective hidrotehnice individuale, îndeplinirea exigenţelor gospodăririi cantitative şi calitative a apelor.

•Se coreleazã, în ceea ce priveşte regimurile de funcţionare ale amenajãrilor hidrotehnice, cu prevederile planul bazinal de apărare impotriva inundatiilor, gheturilor, secetei hidrologice, accidentelor la construcţii hidrotehnice, planul de prevenire si combatere a poluarilor accidentale si planul de avertizare-alarmare.

DATE GENERALE ALE BAZINULUI HIDROGRAFIC OLT •B.h. al r.Olt este situat în partea centrală şi de sud a ţării, fiind

cuprins între C.Orientali şi Pod.Târnavelor în partea sup. şi

C.Meridionali, dealurile subcarpatine şi C.Dunării în partea

inferioară. Se încadrează între 43o47’ – 46o45’ lat.nordică şi 23o35’ –

26o24’ long.estică şi are o orientare E–S, apoi N–S.

• R.Olt izvorăşte din C.Orientali la contactul dintre masivul calcaros

al Hăşmaşului Mare (1793 m), cu cristalinul masivului Sipoşului

(1566 m), de la altitudinea de 1450 mdM. B.h.Olt are o suprafaţă de

24050 Kmp şi o lung. a retelei hidrograf. de 9872 km, din care r.Olt

este de 615 km, fiind al patrulea ca mărime după Siret, Prut şi Mureş

.

•Caracterul fragmentat al reliefului se manifestă prin prezenţa

numeroaselor forme de relief, începând cu marile înălţimi

muntoase, care includ în interiorul lor largi depresiuni

intracarpatine şi terminând cu regiunile joase de câmpie.

Aproximând procentual suprafeţele ocupate de aceste forme de

relief rezultă : 31% munţi, 53% dealuri, 16% câmpie. Formaţiunile

geologice sunt, foarte diferite din punct de vedere al vârstei şi din

punct de vedere al constituţiei petrografice, fapt ce duce la o

variaţie coresp.hidrogeologică.

•Trecătoarea Turnu-Roşu împarte v.Oltului în două secţiuni mari :

una transilvăneană avand un curs sinuos, compus din mai multe

articulaţii si sectiunea munteană. Ieşind din defileu, Oltul

traversează zona deluroasă a subcarpaţilor unde valea se lărgeşte

si apar terase bine conturate. Urmează o zonă colinară ce face

trecerea intre piemontul Getic şi Câmpia Română. Zona de cîmpie

are un relief de acumulare lacustră, fluviatilă, format dintr-o

asociatie de interfluvii, cu microrelief de crovuri, văi şi terase.

RETEAUA HIDROGRAFICA În funcţie de elem. caract. ale cursului de apă sau de morfologia văii

se pot distinge trei sect.caract. ale Oltului:

1. Sect.Oltului sup. Izvor-Racoşul de Jos cu subsectoarele

1.1 Izvor-Tuşnad Băi Oltul îşi adună apele din m.Hăghimaş, vers.

vestic al m.Ciucului şi m.Harghita, travers. în întreg. Dep.Ciucurilor

până în dreptul loc.Tuşnad Băi de unde intră în Dep.Bârsei. O

caract.specif. a acestei zone o reprez. prez. num. izv. minerale. În

Dep.Ciucului, v.Oltului se lărg. prez. num. meandre, nr. afl. este mare,

dar de lungimi reduse şi debite mici datorită cantit reduse ale precip.

1.2 Tuşnad Băi - Racoşul de Jos Oltul travers. Dep. Bârsei, îşi

schimbă caract. văii principale, primeşte o serie de afl. mai imp. (Râul

Neagru, Ghimbăşel, Bârsa, Baraolt, Vârghiş) a căror bazine de

recepţie se form. în cuprinsul m. Vrancei, Buzău, Bârsei, Perşani,

Baraolt, Bodoc. La extrem. vestică a Dep. Bârsei, V.Oltului se îngust.

la trec. prin defileul Racoş, străj. de m.Perşani şi Baraolt. Reţ. hidro.

este bine dezv., colectorul princ. fiind Oltul, care are în cuprinsul dep.

un curs foarte domol, cu maluri joase, aportul cel mai mare de apă

prov. de la Râul Negru (2349 kmp) şi Bârsa (937 kmp).

2. Sect.Oltului mijlociu Racoşul de Jos-Rm. Vâlcea Depăşind pragul de la Racoşul de Jos şi confl. cu

Homorodul, Oltul intră în Dep.Făgăraş, pe care o travers.de la est la vest, primind num.afl. din

versantul nordic al m. Făgăraş şi puţine văi mici cu obârşia în dealurile Hârtibaciului.

2.1 Subsect. Racoşul de Jos-Turnu Roşu e caracterizat printr-o vale mai largă a Oltului cu pante

scăzute, num. meandre şi cu un caracter clar de asimetrie datorită num. afl. pe care-i primeşte pe

partea st., fapt ce explică dev. curentului spre dr. şi eroz. puter-nică din dealurile Hârtibaciului.

Dep.Sibiului, este despărţită de cea a Făgăraşului prin câteva coline înalte în jur de 600 m şi este

drenată de v.Cibinului (2194 kmp). Reţeaua hidro. ce travers. Dep. Sibiului, constituită din Hârtibaciul

unit cu Cibinul, are o dens. redusă, datorită litografiei şi precip. scăzute. Versantul nordic al m.

Făgăraş, se prezintă ca un abrupt puternic sub forma unei cueste tectonice şi de eroziune. Altit.

acestui abrupt depăşeşte 2500 m (Buteanu – 2508 m, Negoiu-2535 m, Moldoneanu-2500 m). Relieful

predominant este cel glaciar, reprez. prin creste alpine iar reţeaua hidrog. are o dens. mare fiind

reprez. prin râuri cu supraf. baz. mici, de formă alungită, văi înguste şi pante repezi.

2.1 Subsect. Turnu Roşu–Rm.Vâlcea Oltul pătrunde în defileu, valea se îngustează, versanţii devin

abrupţi, rez. aspectul tipic de defileu cu meandre puternic încătuşate, apoi se lărgeşte treptat la

ieşirea din defileu. Aprox. central, cu o dispoziţie perp. faţă de r.Olt se desf. Dep.Loviştei.

RETEAUA HIDROGRAFICA

B.H.ARGES

B.H.VEDEA

B.H.MURES

B.H.JIU

B.H.IALOMITA

B.H.SIRET

B.H.OLT

Reţ.hidr. între 1.4 km/kmp (Dep.Făgăraş) şi 0.1 km/kmp (zona inf.a

Oltului), cu media de 0.410 km/kmp, poate fi consid. densă.

3. Sectorul Oltului inferior cuprins între Rm. Vâlcea şi confluenţa cu Dunărea.

3.1 Subcarpaţii cu diviziunile lor Subcarpaţii reprezintă compartimentul cel mai înalt

lipit de Carpaţii şi din acest motiv cu cele mai pronunţate dependenţe de cadrul

montan de care se leagă genetic. Altitudiniile frecvente se situează între 800-1200 m.

Dealurile subcarpatice dintre Topolog (543 kmp) şi Luncavăţ (274 kmp) sunt orientate

perp. pe rama muntoasă. Au o struct. cutată, monoclină şi complexă.

3.2 Podişul Getic (Platforma Cotmeana şi Platforma Olteţului)

Unităţile de relief strabatute de Olt în acest subsector sunt subcarpaţii si zona

piemontană, reprezentată de dealurile Olteţului şi Cotmenei. La contactul dintre

subcarpati si dealurile Olteţului s-au dezvoltat mici depresiuni intracolinare. Litologia

dealurilor Olteţului este constituită din depozite miogene şi pliogene, reprezentată

prin pietrişuri, nisipuri, argile, marne care stau pe un fundament cristalin. Reţeaua

hidrografică din această regiune are un pronunţat caracter de convergenţă către

valea Oltului şi este reprezentată de Olteţ cu afluenţii săi, dar si de o serie de afluenti

direcţi ai Oltului.

Dealurile Cotmenei sunt reprez. de culmi monoclinale si depresiuni intercolinare,

constituite din depozite pliogene, reprezentate prin pietrisuri şi nisipuri.

3.3 Câmpia În partea de est, la zona de contact dintre Piemontul Getic şi Dunăre avem

c.Boianu, ce reprez. cea mai mare parte a interfluviului dintre Olt şi Vedea, făcând

parte din marea unitate geografică a c.Găvanului. Aceasta se impune atenţiei prin

abruptul vestic care domină v.Oltului, fiind însoţită de o puternică linie de izvoare. Pe

interfluvii se remarcă nr. mare de crovuri în care se formează lacuri.

În partea de vest a râului Olt, se găseşte c.Romanaţi. Se desf.ca un larg amfiteatru,

cu un câmp înalt în partea centrală care coboară în trepte, explicând şi scurgerea

vest-est a afl.Oltului. Altit.teraselor este între 27-28 m şi 7-10 m în zona Dunării.

Rau

l Neg

ru

Cib

in

Lo

tru

Top

olo

g

Olt

et

Du

nar

ea

Râul Olt are un număr de 191 afluenţi de ordinul I, cu o lungime de

3655 km şi o suprafaţă de 21257 kmp.

Bazinul Hidrografic Olt este al patrulea dintre bazinele mari ale

ţării şi cu traseul cel mai neaşteptat. Datorită variaţiilor mari ale

surselor de alimentare, respectiv a suprapunerii favorabile a lor în

timp, Oltul are un regim hidrologic compensat, bine echilibrat.

Profilul longitudinal al Oltului se distinge printr-o serie de trepte,

defilee, praguri, cu multiple posibilităţi de amenajări

hidroenergetice. Panta generală a râului Olt este de 2 ‰ şi a

principalilor afluenţi: râul Negru – 8.7 ‰, Cibin – 19.9 ‰, Lotru –

22.4 ‰, Topolog 17.0 ‰, Olteţ – 8.0 ‰.

În cursul superior al Oltului, viiturile cu debitele cele mai mari se formează din ploi, iar pe

versantul nordic al Munţilor Făgăraş din zăpezi şi ploi (provenienţă mixtă). Ca valori

record domină totuşi maximele pluviale.Pe r.Lotru debitul maxim înregistrat la staţia Valea

lui Stan, în anul 1964 a depăşit asigurarea de 10% (454 mc/s). Pentru pârâurile Govora,

Bistriţa, Luncavăţ. Pesceana, Cungrişoara, Mamu, Teslui, Beica, Cerna şi râul Olteţ

debitele maxime s-au înregistrat în anul 1991, fiind cuprinse între 5% - 1%.

DATE ŞI ELEMENTE CARACTERISTICE ALE SCURGERII MAXIME

Islaz - Moldoveni

Islaz - Moldoveni

Barajul Balan

Barajul Gura Raului

SHEMA DE AMENAJARE A BAZINULUI HIDROGRAFIC OLT Viitura din 1975 r.Olt la Cornet

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

1800

2000

01-Jul 04-Jul 07-Jul 10-Jul 13-Jul

T(ore)

Q (mc/s)

Viitura din 1991 r.Olte\ la Bal]

0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

500

550

600

650

700

750

800

850

900

950

1000

1050

1100

1150

1200

30-Jun 03-Jul 06-Jul 09-Jul 12-Jul 15-Jul

T(ore)

Q (mc/s)Viitura din 1981 r.Cibin la T` lmaciu

0.00

50.00

100.00

150.00

200.00

250.00

300.00

350.00

02-May 05-May 08-May 11-May 14-May 17-May

T(ore)

Q (mc/s)

Infrastructura de gospodarire a apelor din administrarea D.A. Olt

16 acumulari, din care :

•5 acumulari permanente cu suma volumului brut de 48,0 mil.mc :

Mesteacanul, Frumoasa din judeţul Harghita, Săcele, Dopca din

judetul Brasov şi Gura Raului din judetul Sibiu;

•11 acumulari nepermanente cu suma volumului de atenuare

permanentă de 41,7 mil.mc :Suta din judetul Harghita, V. Cetatii din

judetul Braşov, Benesti, Retiş din judeţul Sibiu , Săltanesti, Brebeni,

Caracal, Diosti, Aleşteu, Grozăvesti, Drăghiceni din judetul Olt.

•919 Km indiguiri;

•854 Km regularizari;

•294 km apărări de mal cu consolidări;

•20 prize si noduri hidro., însumând un debit instalat de 210.18 mc/s,

cele mai importante fiind : Oclan, Vârghiş – jud. Harghita, Vulcan,

Dâmbu Morii, Ghimbăşel, Berivoi, Nod hidrotehnic Făgăraş, Rupea 2

buc., Măieruş – jud. Braşov, Priza Olt 3 buc. – jud. Valcea, Drăgăneşti,

Ipoteşti – jud. Olt

•7 staţii de pompare însumând un debit instalat de 46.3 mc/s;

•15 canale si aducţiuni însumând 101 km.

Barajul Dopca

jud.Brasov

ACUMULAREA BALAN JUDETUL HARGHITA

Acumularea BĂLAN, amplasată pe râul Olt la 3 km am. de

oraşul Bălan şi 40 km de mun. Mc.Ciuc, asigură alimentarea

cu apă potabilă a oraşului Bălan, necesarul de apă industrială

pentru C.N.C.A.F. MINVEST Deva - Filiala Bălan şi atenuarea

undelor de viitură (o tranşă nepermanentă de 283000 m3 –

atenuarea în lama deversantă). Debitul livrat de acumulare

este cuprins între 120 – 300 l/s. Acumularea controlează un

bazin de recepţie de 65 kmp, iar lungimea râului Olt de la izvor

până în amplasamentul barajului este de 8 Km.

Barajul MESTEACANU este un baraj din anrocamente cu corpul construit

din piatră de carieră nesortată cu greutatea de 10-200 Kg/buc. Inaltimea max.

a barajului este de 18,8 m iar lungimea la coronament este de 92 m.

LUCRARILE COMPONENTE ALE AMENAJARII

•Barajul de greutate din piatră nesortată cu

mască amonte din beton armat

•Deversor - liber situat central, peste corpul

barajului (deschidere 25 m)

•Disipator – în continuarea deversorului

•Priza de apă şi golirea de fund

• Casa vanelor

Sectiune transv.

prin corp baraj

Vedere in plan baraj.

Clasa II importanţă – STAS 4273-83

Categoria de importanţă “Deosebită”- NTLH021

ACUMULAREA FRUMOASA – JUDETUL HARGHITA

LUCRARILE COMPONENTE ALE AMENAJARII

•barajul de retenţie;

•evacuatorii : deversor tip palnie si galerie de

evac. tip clopot;

•turnul de priză şi manevră;

•aducţiunea.

Barajul se află amplasat pe pr. Frumoasa, afluent de stânga al r. Olt, la 1 km

av. de confl. cu pr. Solonca şi la 2,5 km am. de comuna Frumoasa. Acumularea

controlează un bazin de recepţie de 45,5 kmp din supraf. totală de 60 kmp.

Barajul este de tip neomogen, având prismele laterale din balast şi nucleu

central de argilă, iar taluzul amonte este protejat cu anrocamente.

Accesul la acumulare se face prin DN 12A Mc.Ciuc – Comăneşti.

Scopul princ. al amenajării îl constituie alim. cu apă potabilă a mun. Mc. Ciuc

cu un debit de 200 l/s. Atenuarea viiturilor se realiz. în lama deversantă,

reducand cu 20% debitul de prob. 5% şi cu 10% debitul de prob. 0,1 %.

Inaltimea max. a barajului este de 38 m iar lung.la coronament este de 506 m.

Clasa II importanţă – STAS 4273-83

Categoria de importanţă “Deosebită”- NTLH021

Sectiune transversala

prin corp baraj

Turnul de priză și manevră

Clasa I importanţă – STAS 4273-83

Categoria de importanţă “Deosebită”- NTLH021

ACUMULAREA GURA RAULUI – JUDETUL SIBIU

Barajul este situat pe r.Cibin la 2 km am. de com. Gura Râului. Realizarea acumulării s-a făcut

prin constr. unui baraj frontal cu contraforţi ciupercă. Barajul are o inaltime max. de 73,5 m, o

lung. la coron. de 328 m şi include 22 de ploturi cu gros. de 15 m. Contrafortul de tip ciupercă,

cu grosime variabilă a fost proiectat după principiul distribuirii optime a volumului de beton.

Acumularea are ca folosinţă princ. alim. cu apă a mun. Sibiu cu un debit de apă 1,44 mc/s şi

ca folosinţă sec. prod. de energie el. prin centrala realiz. la baza barajului ( Pi = 3,7 MW).

ACUMULAREA SACELE – JUDETUL BRASOV Clasa I importanţă – STAS 4273-83

Categoria de importanţă “Exceptionala”- NTLH021 Acumularea SĂCELE este amplasată pe râul Târlung, la cca. 3 km amonte

de municipiul Săcele şi la cca. 12 km de municipiul Braşov şi are ca

principală folosinţă alimentarea cu apă 2,05 mc/s. Ea este realizată de un

baraj din umpluturi de pământ cu nucleu din argilă. Acumularea control.

un bazin de recepţie de 166 kmp din supraf. totală de 485 kmp.

Inaltimea max. a barajului este de 50 m iar lung.la coron. este de 766 m.

Sectiune transversala

prin corp baraj

Turnul de priza si manevra

Bazinul disipator

al golirii de fund

Descarcatorul de ape mari

ACUMULAREA dopca – JUDETUL BRASOV Clasa III importanţă – STAS 4273-83

Categoria de importanţă “Deosebită”- NTLH021

Amplasamentul barajului Dopca se află pe pr.Valea Mare,

afl. de stânga al r.Olt, la 1.5 km am. de loc.Dopca, sat în

comp. com. Hoghiz, judeţul Braşov.

Accesul se face prin drumul DN 13 Braşov – Sighişoara.

Acumularea controlează un bazin de recepţie de 29,7 kmp

şi asigură alimentarea cu apă potabilă a zonei Rupea –

Homorod cu un debit de 80 l/s.

Barajul Dopca este un baraj din umpluturi, executat din

materiale locale extrase din cuveta lacului, cu mască din

beton armat, având înǎlţimea maximǎ de 18,0 m şi

lungimea la coronament de 175,0 m.

Descarcatorul de ape mari

Profil longitudinal prin

golirea de fund

AMENAJAREA HIDROENERGETICA A R.OLT

Amenajarea complexa a r.Olt a inceput in anul 1969, prin const. primei centrale

hidroenerg. Rm.Valcea. Potentialul hidroenerg. al b.h. Olt este evaluat de ISPH la 1867 MW,

cu o prod. de energie de 4442 GWh/an, reprez. 17% din potentialul raurilor interne.

Debitul instalat in hidrocentralele amenaj. pe r.Olt creste de la 180 mc/s in sect.sup. la

330 mc/s in sect. mijlociu o parte din sect.inf. , ajungand la 500 mc/s in restul sectorului

inferior (incepand cu CHE Ipotesti).

Cascada de acumulari de pe raul Olt se bazeaza pe o tipizare a barajelor.

Barajele au clasa a II-a de importanta, avand in compunere un baraj deversor de

tip mobil, din beton, echipat cu organe de manevra ce permit o reglare totala a

debitelor defluente si o atenuare controlata a undelor de viitura.

Sectiune transversala

prin barajul deversor

SISTEMUL INFORMAŢIONAL PENTRU EXPLOATARE

Informatiile ref. la expl. constr. hidro. se transmit la dispeceratul bazinal

indiferent de apartenenţa lor administrativă şi se referă la : niveluri în

acumulări, debite afluente, debite defluente (uzinate, golite, deversate, pt.

alim. cu apă) starea tehnică a echip. hidromec., comp. în timp a const.

• Debitele afluente ale r.Olt sunt măsurate la intrarea în cascadă ( Hoghiz) pt. cursul sup., staţia hidrom. Sebeş Olt , pt. cursul mij şi staţia hidrom.

Cornet, pt. cursul inf. iar pe afluenţi debitele sunt măsurate de staţiile hidrometrice amplasate aproape de confluenţa cu r.Olt.

• Inf. de protecţia calităţii apelor se referă la param. de calitate a apelor pe cursurile de apă şi lacuri, la abaterile de la normele admisibile de poluare.

• Informaţiile privind apărarea împotriva inundaţiilor se referă la situaţia viiturilor, la efectele acestora, la pagubele produse şi la măsurile preventive şi

operative luate, precum şi la solicitările de sprijin în cazurile când sunt depăşite posibilităţile locale.

• Prelucrarea inf. la dispeceratul bazinal se face utilizând, progr.DISPECER-APE, realizat de MOBIUS, care asigură schimbul de inf. şi între direcţiile de

ape limitrofe. Schimbul de informaţii între dispeceratul bazinal şi dispeceratul Hidroelectrica are caracter de dialog, după principiul feed-back.

• Sistemul informational meteorologic si hidrologic consta in

observarea, masurarea, inregistrarea si prelucrarea datelor

meteorologice si hidrologice, elaborarea prognozelor, avertizarilor si

alarmarilor, precum si in transmiterea acestora factorilor implicati in

managementul situatiilor de urgenta generate de riscurile specifice,

conform schemei fluxului informational predefinit, in vederea luarii

deciziilor si masurilor necesare.

• Sistemul informaţional hidrometeorologic şi de gospodărire a apelor

funcţ. în flux rapid (inf. transmise fiind utilizate în timp real la

fundamentarea deciziilor de exploatare) şi flux lent (cadastru).

• Informaţiile de intrare provin din urmatoarele surse: meteorologie,

hidrologie, expl. lucr. hidrotehnice, protecţia calităţii apelor, apararea

împotriva inund. şi gheţurilor.

• Informaţiile din domeniul hidrometeorologic se referă la mărimi

aleatoare serii de timp, care se culeg prin aparatură specifică, sau

prin observaţii directe cu personal uman. Aceste informaţii se

concentrează la dispeceratul bazinal de unde se transmit la

colectivele de prognoză la C.M.R., A.N.M. şi I.N.H.G.A.

REGIMURI DE FUNCŢIONARE ŞI REGULI DE EXPLOATARE Decizia privind regimul de funcţionare se stabileşte funcţie de mărimea debitelor

afluente pe râu în secţiunea barajului, temperatura mediului ambiant, starea fizică a

apei, starea tehnică a construcţiilor (praguri critice la AMC) şi instalaţiilor care

asigură siguranţa exploatării acumulării (organe de evacuare a apei, alimentarea cu

energie electrică a echipamentului hidromecanic, hidroagregate).

Cascada de lacuri de pe r.Olt funcţ. în regim "la vârf", uzinându-se volumele

cuprinse între NNR şi NMinEnerg., fără a se afecta alimentările cu apă care au

niveluri minime de exploatare sub cele energetice.

Principalele piese tehnice utilizate, din cadrul regulamentelor pe obiectiv ale

acumulărilor, pentru stabilirea şi aplicarea deciziei de exploatare, sunt :

•Curba capacităţii lacului de acumulare;

•Curbe de exploatare ale turbinelor (debit turbina funcţie de nivel în lac);

•Cheia limnimetrică aval;

•Curbele capacităţii de evacuare ale clapetelor.

•Cheile evacuarilor barajului la diferite manevre (ordinea de efectuare a manevrelor,

gradul de deschidere a stavilelor);

SISTEMUL SUPORT AL DECIZIEI DE EXPLOATARE

Starea

sistemului

Parametrii

definitorii ai

acumulărilor

Folosinţele

acumulărilor

Parametrii de

comportare şi

starea tehnică

Folosinţe

de apă

- precipitaţii

- temperaturi

- cote pe râuri

- debite

- calit. apelor

- prognoze

- avertizări

- cote apărare

- infl. folosinţe

- nivel lac

- volum

- debit afluent

- debit defluent

- progam de expl.

- grafic de sarcină

- capac.de evac.

- producere de

energie electrică

- alimentare cu apă

industrială

- regulariz. debite

- atenuarea undelor

de viitură

- piscicultură

- agrement

- comportarea în

timp a constr.

- criterii de

avertizare UCC

- funcţionarea

echipamentului

hidromecanic

-reparaţii

- ordinea de

prioritate

privind satisf.

folosinţelor

- instalaţii de

captare

- debite şi

volume la

folosinţe

SCHEMA DE STABILIRE A DECIZIEI DE EXPLOATARE