Referat 3 iunie

PROIECTAREA DE REZILIENŢÃ ŞI MITIGAREA DURABILÃ A RISCULUI SEISMIC URBANCercet. drd. arh. Maria BOSTENARU DAN

Fundal Zonificare funcţională Zonificare seismică

Tipuri de proiectare De reconstrucţie, pregătire, mitigare, rezilienţă

Rolul zonificării În sistemul geofizic (efectele de sit), social,

urbanistic Perspective Grila

Fundal

Zonificarea funcţională

1934 Planul Urbanistic General al Bucureştiului

Clădiri cu valoare arhitecturală interbelice din zona centrală

Cutremur – Bucureştiul interbelic

Zonificarea seismică

Înainte de 1977 trei microzone urmând unităţile

geomorfologice centrul oraşului Intensitate

macroseismică=7-8 văile Dâmboviţa şi Colentina MSI=8 câmpiile Cotroceni-Văcăreşti, Băneasa-

Pantelimon şi partea dintre Dâmboviţa şi Colentina MSI=7

Infirmat în 1977

Zonificarea seismică

După 1977 Conform avariilor şi perioadei de vibraţie distribuţie concentrică a valorilor PGA în

scădere spre periferie Infirmat de 1986 şi 1990

zone neconcentrice, cărora le-au fost atribuite spectre de răspuns reprezentative

Tipuri de proiectare


Proiectarea de reconstrucţie Proiectarea de pregătire Proiectarea de mitigare Proiectarea de rezilienţă

Proiectarea de rezilienţă

Cooperare. Sinergie-perioada normală

Social-perioada de crizăOrganizaţional

-perioada de refacere

EconomicTehnic

Proiectarea de mitigareDemocratizare. Folosirea potenţialului

localTehnicSocial

Organizaţional

Proiectarea de pregătireInformarea opiniei publice. Proiectarea de implementare

Organizaţional (răspuns de urgenţă)Social

Proiectarea de reconstrucţieInformarea participanţilor la proces. Legislaţie

Tehnic (reconstrucţie fizică)


Proiectareade rezilienţă

Proiectarea de mitigare

Proiectarea de pregătire

Proiectarea de reconstrucţie

Orchestrarea cudistribuţia vulnerabilităţii

Nivel 1 & nivel 2

Zone model(cum ar fi zone de reabilitare)

Hartă de hazard seismic

Intensitate macroseismicăconform distribuţiei avariilor

Textură deelemente

Elemente la risc

Sectoare de risc > zoneîn proiectarea locală de acţiune

Zone test

Zone funcţionale

Zonificare urbană

Microzonare seismică

Interpretareaproiectării


Baroc 1693 din Noto 1746 din Lima 1755 din Lisabona 1766 din Istanbul 1783 Reggio Calabria

dezvoltarea de tipuri de construcţie rezistente la seism

Ruine care se păstrează astăzi (singurele)

Carmo Convent, Lisabona

Noul cartier Baixa construit după 1755

Casa pombalina, Lisabona

Structură rezistentă la cutremur impusă după cutremurul din 1755 prin regulament urban, în renovare astăzi

Casa pombalina, Lisabona

Cutremur Lisabona 1755

Cartier medieval AlfamaCartier Baixa

construit după cutremurul din 1755

Bulevard Haussmannian

construit înaintea acestora


Ljubljana 1895 – Art Nouveau Secolul XX

Timpuriu: Pakistan după cutremurul din 1935 Mediu: Skopje, Macedonia, după cutremurul din

1963 Târziu: Mexico City după cutremurul din 1985

Gibellina, Italia Secolul XXI

San Giuliano di Puglia, Italia l’Aquila 2009, Italia

Cutremur 1963, Ceasul de la gară a rămas la ora cutremurului

Fondarea Asociaţiei Europene de Inginerie seismică

Skopje

Bazzano (l’Aquila) – Progetto C.A.S.E.

L’Aquila 2010

participare

L’Aquila


HAZUS EQ-RESQUE DMT

Situl studiat în SFB 461 - Germania

Baza de date Bază de date MS Access GIS vectorial shapes Fotografii

Date din studiu de teren şi hărţi

structură vechime înălţime funcţiune etc

Formăacoperişului


Plan Urbanistic General Istanbul 2003 Proiectare strategică

Actori Sectoare de risc Zonificare

arii de dezvoltare extensivă arii sigure seismic de dezvoltare intensivă arii sub pericol de evenimente secundare arii semnificative istoric-cultural arii de reabilitare, înalt vulnerabile datorită

proprietăţilor seismice sau ale fondului construit, cerând declararea publică a hărţilor lor de microzonare în proiectarea locală de acţiune.


Plan Urbanistic General Istanbul 2003 Proiectare strategică

Texturi Pachete de proiecte Planuri locale de acţiune

Elemente de consolidare (Bostenaru)


În cursuri (ADPC, Turcia) Bruneau et al

rezilienţa e măsurată calitativ în reducerea cedărilor şi consecinţelor acestora şi în timpul de refacere

Proiectul RISK UE Urban Sytem Exposure

Distribuţia elementelor strategice: stare normală, criză, refacere

Cosmo Mercuri: struttura urbana minima

Interdependenţe între layere Morfologic „cadrul urban” este compus din:

fizic mediul natural, legat de hazarde naturle mediul construit, legat de vulnerabilitate

economic psihosocial juridic-administrativ, legat de proiectarea de

pregătire şi de legislaţie istoric-cultural, legat de selectivitatea istorică

a texturilor în restructurare.

Impactul urban al cutremurelor interacţiunea a trei sisteme complexe:

Sistemul terestru, constând din Factori regionali geologici: sursa seismică şi propagarea

seismică a undelor Condiţii geometric-fizice de geologie locală

(microzonarea seismică) Sistemul social, economic şi politic din perioadele

normală, opusă perioadelor de criză şi refacere (codurile de construcţie, regulamentele de dezastru)

Sistemul antropic (clădiri şi infrastructură) (studiile de vulnerabilitate, incl. materialele şi tehnologiile specifice, şi proiectarea seismică)

Rolul zonificării în sistemul geofizic

Rolul zonificării în sistemul geofizic Accelerogramele Efectele de sol Reperele Modernismului pe sol aluviar

Spectrul de deplasare pentru cutremurul din 1977

Avarii în timpul cutremurului şi imobilul astăzi

Vulnerabilitate: parterul flexibil

Cutremurul – Bucureştiul interbelic

Blocul Wilson cu colţul transformat după cutremur (bulevard)

Cutremur – Bucureştiul interbelic

COPYRIGHT

Palatul CAM

1

1. Palatul CAM

arhitectură: Duiliu Marcu proiect de beton armat: Mihail Hangan execuţie: - decriere: au fost aplicate foarte strict

noile prescripţii. Arhitectural este caracterizat de asimetrie modernistă şi neoclasicism subtil în planul în formă de U, precum şi prin marea calitate a finisajelor.

Casa Magistraţilor

2

2. Casa Magistraţilor

arhitectură: Duiliu Marcu proiect din beton armat: Mircea Gheorghiu execuţie: Mircea Gheorghiu descriere: funcţiune comercială, de birouri,

rezidenţială. La primul etaj este o sală de festivităţi, care a cerut cadre şi grinzi Vierendel pentru a susţine pereţii din zidărie de cărămidă ai nivelelor superioare. Execuţie cu mare grijă. Arhitectura este înrudită cu cea a unei clădiri a lui Leopold Medilanski, care a fost consolidată.

Blocul “Patria”

3.

3. Blocul “Patria”

arhitectură: Horia Creangă proiect din beton armat: Cristea Mateescu şi

Ştefan Mavrodin execuţie: - descriere: În lipsa altor prescripţii privind

sarcinile laterale, cadrele au fost calculate pentru sarcini la vânt, deşi sala, jumătate locată în subsol şi situată la interiorul clădirii a fost foarte slab solicitată în acest mod. Cristea Mateescu a folosit metoda „Cross”, introdusă în România în acel an (1934).

Hotel “Ambasador”

4

4. Hotel “Ambasador”

arhitectură: Arghir Culina proiect din beton armat: Dumitru Marcu execuţie: Tiberiu Eremia descriere: întregul ansamblu prezintă o

soluţie structurală judicioasă: corpuri laterale, faţadă liberă pe curtea interioară a etajelor superioare, mărime în scădere a etajelor superioare. Retragerile dincolo de o anume înălţime de umbră erau dictate de regulamentul urban.

Hotel “Union”

5

5. Hotel “Union”

arhitectură: Arghir Culina proiect de beton armat: Emil Prager execuţie: Emil Prager descriere: Termenele scurte de execuţie şi livrare au

condus la executarea simultană a lucrărilor de construcţie şi instalaţii. Poziţia centrală a parcelei a condus la condiţii dificile de organizare. O lucrare specială din beton armat a fost făcută datorită fundaţiei aflate la nivel mai ridicat al clădirii învecinate: noua fundaţie a fost făcută printr-o galerie tunel. Puternic avariată în Cel De-al Doilea Război Mondial (4 etaje superioare şi 2/3 din suprafaţa clădirii), a putut fi reparată fără consolidare suplimentară.

Fundaţia “Dalles”

6

6. Fundaţia “Dalles”

arhitectură: Horia Teodoru proiect de beton armat: Aurel Beleş şi

Dim Marcu execuţie: Emil Prager descriere: oţel pentru sălile mari

Bloc de apartamente pe Calea Victoriei 23

7

7. Bloc de apartamente pe Calea Victoriei 23 arhitectură: L. Negoiescu proiect de beton armat: Jean Hascal execuţie: M. Calmanovici descriere: stâlpii exteriori ai scheletului

încep la parter, fiind susţinuţi de un perete din beton armat care constituie peretele exterior al subsolului şi care susţine sarcinile din teren.

Bloc de apartamente pe Calea Victoriei 68/70

8

8. Bloc de apartamente pe Calea Victoriei 68/70 arhitectură: Nicolae Nenciulescu proiect de beton armat: Luigi Cora execuţie: Emil Prager descriere: are două subsoluri şi un nivel

flexibil. O cupolă din beton armat deasupra parterului este larg deschisă spre Calea Victoriei cu cărămizi de sticlă corespunzând unei curţi de lumină a celor 7 nivele superioare. Această deschidere are 10 m. În acest scop a fost construită o grindă-perete în interiorul peretelui mezanin al faţadei.

Bloc de apartamente la intersecţia Calea Victoriei/Splaiul Independenţei

9

9. Bloc de apartamente la intersecţia Calea Victoriei/Splaiul Independenţei arhitectură: Nicolae Cucu şi Gheorghescu proiect din beton armat: Mihail Hangan execuţie: Jean Hascal descriere: constă din două aripi de clădire, una

din ele lângă Splaiul Unirii. A fost fundată pe o saltea generală la ca. 6 m adâncime, cea a pânzei freatice. O soluţie specială a fost adoptată pentru o coloană de bază care a fost îndepărtată, fiind înlocuită de un element cadru din beton armat executat cu beton turnat rapid, cu numai 12 h de întărire.

Bloc de apartamente pe Splaiul Independenţei

10

10. Bloc de apartemente pe Splaiul Independenţei arhitectură: Petre Antonescu proiect din beton armat: Dim Marcu execuţie: Tiberiu Eremia descriere: o soluţie specială pentru a evita a avea

coloanele la nivelul parterului: 3 şiruri de coloane la nivelele superioare şi numai 2 la nivelele inferioare: coloane din beton armat Vierendel pe parter şi toată înălţimea mezaninului – nici o problemă cu deschiderile în pereţii despărţitori ai mezaninului. Coloanele spre curtea de lumină au fost de asemenea întrerupte între mezanin şi etajul întâi. Ele sunt susţinute de o grindă înaltă „macaz cu tirant”. Scheletul etajelor superioare a fost calculat conform circularei Germane din anul 1925.

Rolul zonificării în sistemul social

Rolul zonificării în sistemul social Centrul – caracter special al unei zone

POT Exigenţa de utilizator

Rolul zonificării în sistemul urbanistic

Rolul zonificării în sistemul urbanistic Strada Unitatea tipologică a bulevardului

Perspective

Perspective

Vulnerabilitatea fizică Spectre de deplasare

Vulnerabilitatea organizaţională Vulnerabilitatea socială Vulnerabilitatea economică

Evaluată limitat

Perspective Vulnerabilitatea inginerească

HAZUS; Rapid Visual Screening Glaister and Pinho

Vulnerabilitatea de sistem Urban system exposure (RISK-UE)

Similarităţi cu Kevin Lynch „arii”, diviziuni omogene funcţionale (ex. zona rezidenţială) Elemente „grup”: grupare tipologică a elementelor urbane (de

ex. fondul construit) Elemente „punct”: anumite facilităţi sau simboluri urbane Elemente „liniare”: utilităţile.

GIS Struttura urbana minima

Grila la scară urbană şi arhitecturală Morfologia (textura, zonificarea) Morfogeneza

Urban Fractali Deleuze: spaţiul neted şi striat Grila: Noto, Lisabona Elementele necesare în diverse stadii (normal,

criză, refacere) Arhitectural

Păstrarea elementelor necesare, eliminarea celor în plus

Concluzii

Concluzii

Rezilienţa presupune microzonare seismică pentru evaluarea vulnerabilităţii fizice, dar şi zonificare urbană cu toate texturile aferente pentru evaluarea celorlalte trei dimensiuni ale vulnerabilităţii

Ingineria seismică nu mai este doar inginerie, include şi componente de sociologie şi urbanism

VĂ MULŢUMESC!

Referat 3 iunie

Education

Transcript of Referat 3 iunie