Protocol de Explorare Cardio
Transcript of Protocol de Explorare Cardio
-
8/14/2019 Protocol de Explorare Cardio
1/28
PROTOCOL DE EXPLORARE CARDIO- VASCULARA POLIFIZIOGRAFICA
PROTOCOL DE EXPLORARE CARDIO- VASCULARA
POLIFIZIOGRAFICA
POLI(FIZIO)GRAFIE - orice inregistrare pe minim 2 canale a unor parametri airevolutiei cardiace, avind drept scop corelarea activitatilor mecanoelectrice cardiace.Fenomenele cardiace periferice nu se inregistreaza si nu pot fi interpretate fara inregistrareasimultana a fenomenelor centrale (minim o derivatie ECG).
Metodologia de inregistrarea a unei poligrafii cardiace tine cont de particularitatile
constructive ale aparatului de masura .a) inregistrarea pe 2 canale :
- ECG + fono ( analiza completa a fenomenelor acustice cardiace );
b) inregistrarea pe 3 canale :
- ECG + fono + carotidograma ( aprecierea timpilor sistolici ai VS ) ;
- ECG + carotidograma + sfigmograma periferica (determinarea vitezei undei pulsatile)
c) inregistrarea pe 6 canale :
- carotidograma + fono + carotidograma + D I + D II + D III
( aprecierea timpilor sistolici ai VS si determinarea vitezei undei pulsatile ) ;
- apexo + fono + puls central + D I + D II + D III ( axa electrica a inimii , timpii sistolici ai VS, analiza orientativa a fenomenelor vibratorii ) .
Urmeaza examinarea intregului traseu invederea depistarii eventualelor artefacte(fenomene vibratorii inconstante, zgomote abdominale, tuse,etc.)
Pentru analiza corecta a mecanogramelor se vor inregistra cel putin 5 cicluri cardiace.Interpretarea corecta a mecanogramelor presupune respectarea urmatoarelor etape:
Analiza fiecarui traseu in parte si compararea cu datele fonocardiografice
Studiul influentei anumitor manevre si agenti farmacologici
Calcularea indicilor hemodinamici (Wells, Weissler)
Formularea diagnosticului
I . FONOCARDIOGRAFIA
-
8/14/2019 Protocol de Explorare Cardio
2/28
Reprezinta tehnica de inregistrare grafica a zgomotelor cardiace.
La producerea zgomotelor cardiace participa:
Elementele valvulare :
- inchiderea valvelor (in contra sensului de circulatie a singelui prin cavitatile cardiace);
- deschiderea valvelor (realizata in sensul de circulatie a singelui determina zgomote detonalitate f.joasa, neinsemnate)
Elementele hemodinamice :
-ciocnirea a doua mase de singe cu acceleratie diferita ceeaza turbulenta, iar trecerea masei desinge prin cordaje le pune in vibratie;
-trecerea singelui de la o suprafata de sectiune mai mare la una mai mica modifica viteza,
transformind curgerea laminara in curgere turbulenta
Elementele musculare :
- punerea in tensiune a musculaturii ventriculare
- contractia miocardului ventricular (teoria lui Luisada)
Elementele vasculare :
- distensia aortei si arterei pulmonare in ejectia rapida
- vibratia peretilor arteriali
PREVEDERI TEHNICE GENERALE
1. Camera de inregistrare trebuie sa fie silentioasa ( amenajari de absorbtie a zgomotului);
2. Temperatura camerei de inregistrare trebuie sa fie constanta (21 0C) ;
INREGISTRAREA FONOCARDIOGRAMEI
1. Pacientul va fi plasat in decubit dorsal , cu toracele descoperit . Toracele se ridica la un
unghi de 30 45 0 ;
2. Se plaseaza microfonul cu butonul palpator in focarul de ascultatie dorit :
Focarul mitral- spatiul V i.c. stg., pe linia medio-claviculara;
Focarul tricuspidian - in partea inferioara a corpului sternului;
Focarul aortic - spatiul II parasternal drept;
Focarul pulmonar - spatiul II parasternal sting;
Focarul lui Erb - spatiul III parasternal sting (aproape de proiectia anatomica a orificiului
-
8/14/2019 Protocol de Explorare Cardio
3/28
mitral)
3. Se introduce cordonul de la microfon in mufa corespunzatoare a aparatului ;
4. Se respecta aceleasi indicatii de la cap. prevederi generale ( vezi ECG ) ;
5. Se selecteaza canalul pe care se va face inregistrarea , tinind seama de banda de frecventadorita ( t joase < 35 Hz ; m1 medii joase 0,15 sec. sau a clacmentelor, cu durata scurta marcheaza debutul sistolei
-> zgomot de tonalitate joasa, cu maxim de intensitate la apex
-> apare la 0,02 0,04 sec. dupa unda q pe ECG
-> grafic are 3 componente:
1.presegment(vibratii miocardice in perioada de mulaj)
-
8/14/2019 Protocol de Explorare Cardio
4/28
2.segmentul principal(cu participarea elementelor valvulare: Mi, Ti,Pd,Ad)
3.postsegmentul(generat de distensia aortei si pulmonarei in ejectia rapida)
- Z II:
-> marcheaza debutul diastolei ventriculare
-> zgomot de tonalitate inalta, cu maxim de intensitate la baza
(spatiul II si III i.c. stg)
-> apare dupa unda T pe ECG
-> grafic are 3 componente:
1.segmentul principal(cu doua componente : Ai2 si Pi2, componenta A2 fiind mai mare decitP2 la subiectul normal)
2.postsegmentulse inscrie rar, are amplitudine mica si frecventa joasa(generat de Td si Md)
2. Zgomotele diastolice
- Z III (protodiastolic) :
-> apare la sfirsitul umplerii ventriculare rapide
-> ascultatoriu : ritm in 3 timpi
-> apare la 0,13 sec. dupa Zg II
-> apare la subiecti tineri normali
-> se modifica cu pozitia, fiind inregistrat mai bine la baza sternului (accentuindu-se in inspir)
- Z IV (atrial) :
-> datorat sistolei atriale
-> apare la 0,02 0,04 sec. dupa unda P pe ECG
-> este perceput la subiecti tineri normali
-> tonalitate joasa
II . SFIGMOGRAFIA
PREVEDERI TEHNICE GENERALE
1. Pentru inregistrarea pulsului arterial se vor utiliza traductoare de forma si dimensiune
-
8/14/2019 Protocol de Explorare Cardio
5/28
adecvata , ce functioneaza pe principiul piezoelectric , lucrind in banda de frecventa de 0,1 200 Hz ;
2. Sfigmografia centrala se realizeaza la nivelul uneia dintre arterele mari
(carotida), iar cea periferica la artera radiala sau pedioasa .INREGISTRAREA SFIGMOGRAMEI
1.Se introduc cablurile traductoarelor utilizate in bornele corespunzatoare ( P1 si P2 ) ;
2. Se respecta indicatiile de la prevederi generale ;
3.Se selecteaza canalul pe care se vor afisa traseele mecanogramelor (I, P1, m1, II, P2, III -pozitia P1 si P2 pe canalele 2 si 5);
4. Se vizualizeaza pe osciloscop fiecare canal in parte;
5. Se inregistreaza sfigmograma centrala si periferica, respectind ultimele indicatii de la ECG.
SFIGMOGRAMA CAROTIDIANA
Definitie :
Pulsul carotidian reprezinta inscrierea grafica a undei pulsatile la nivelul arterei carotide.
Mecanism de producere :
Unda pulsatila arteriala reprezinta o destindere a peretilor arteriali , care se propaga de-a lungul aortei si a ramurilor sale cu o viteza de 5-8 m/s, invers proportionala cu elasticitateaarterelor. Sistola ventriculara modifica ritmic presiunea singelui din artere Fiecare oscilatie
presionala in vas determina distensia peretilor vaselor mari elastice (efect Windkessel), care sepropaga din aproape in aproape spre periferie, generind unda primara de puls. Aortainmagazineaza in peretii sai o parte din energia de contractie a inimii sub forma de energie
potentiala , prin dilatarea sa in sistola ventriculara. In diastola peretii aortei revin ladimensiunea initiala, actualizind energia potentiala inmagazinata si propulsind singele.
Unda primara ajunsa in sectorul rezistiv , care se manifesta ca un baraj, se va propagain sens invers, determinind o a doua oscilatie a peretelui arterial, care ajunsa la capatul centraldetermina prin masa de singe ce se intoarce spre cord inchiderea sigmoidelor. Din acestmoment unda secundara de puls se va propaga din nou de la cord spre periferie si va determinao a treia oscilatie a peretelui arterial.
Caracterele undei pulsatile depind de :
Forta de contractie cardiaca
Volumul sistolic
-
8/14/2019 Protocol de Explorare Cardio
6/28
Presiunea arteriala
Elasticitatea arterelor
Morfologia pulsului carotidian:
Pulsul carotidian are aspect de unda monofazica pozitiva, careia i se descriu:
O panta ascendenta ( anacrota ), de la inceputul ascensiunii e pina la amplitudinea samaxima P
O panta descendenta ( catacrota ) cuprinsa intre P pina la incizura dicrota i
O unda dicrota secundara
Faza sistolica
Incepe odata cu ascensiunea pulsului carotidian ( punctul e , care marcheaza debutulejectiei ventriculare stingi )
Corespunde pe fonocardiograma cu deschiderea sigmoidelor aortice
Apare la 0.09 0,145 sec ( la 0,11 sec. pentru o frecventa cardiaca de 70/min. ) fata de unda qde pe ECG
- Panta anacrota
Este ascendenta, rapida,pina la virful undei R (atins in medie in 0,10 sec.)
Corespunde undei de percutie
Depinde de : - debitul sistolic
- durata sistolei
- valoarea presiunii diastolice
- elasticitatea peretilor vasului
- Panta catacrota
Este descendenta, pina la incizura dicrota i
Uneori poate avea un al doilea virf
- Incizura dicrota i
Este generata de inchiderea sigmoidelor aortice (A2)
Apare la 0,02 sec. dupa componenta A2 a ZgII
Faza diastolica incepe dupa incizura dicrota
-
8/14/2019 Protocol de Explorare Cardio
7/28
- Unda dicrota D de reascensiune
Este data de reflectarea undei sanguine de catre valvele aortice inchise
Are o panta ascendenta lenta pina la o noua contractie
Fig. 1 - Inregistrare poligrafica pe 2 canale
(Canal 1 - ECG, canal 2 - SFG)
Calculul timpilor sistolici ai VS :PPE = perioada de preejectie a VS - masurata de la inceputul undei q (de pe ECG) si pina la
punctul e al pantei anacrote, interval din care se scade TTI = 0,02 sec. (timpul detransmitere a impulsului, masurat intre componenta aorta inchidere de pe FCG (A2) si incizuradicrota i)
PPEVS = q e TTI = 0.11 sec.
Acest interval cuprinde :
PM = perioada de mulaj - masurata de la unda q pina la componenta cea mai ampla a ZI(inchiderea mitralei, Mi) de pe FCG
-
8/14/2019 Protocol de Explorare Cardio
8/28
PM = q Mi = 0,07 sec.
PCI=perioada contractiei izovolumetrice - masurata de la inceputul ZI (Mi) pina la piciorulpantei anacrote, interval din care se scade TTI
PCI = Mi e -TTI = 0,04 sec.PPEVS = PM + PCI = q Mi + Mi e TTI
(se observa ca Mi se anuleaza, deci pentru calculul PPEVS avem nevoie practic doar de ECGsi SFG)
PE = perioada de ejectie a VS - masurata de la piciorul pantei anacrote pina la incizura dicrotai
PEVS = e i = 0,30 sec.
-> depinde direct proportional de debitul sistolic
-> durata PPEVS si PEVS variaza invers proportional cu frecventa cardiaca
-> in practica se vor masura aceste doua intervale, facid media valorilor gasite pentru 5 cicluricardiace si se vor corect in functie de frecventa cardiaca si sex,dupa tabelele Weissler
-> se apreciaza debitul cardiac prin calcularea urmatoarelor rapoarte :
1. PPEVS / PEVS = 0,345 0,036 - creste in insuficienta cardiaca
2. PEVS / PPEVS = 2,5 5 - creste odata cu debitul cardiac- scade odata cu debitul crdiac
Repere pentru zgomote cardiace si sufluri :
Sfirsitul Zg I corespunde cu punctul e
Zg II corespunde cu incizura dicrota i
(zgomotul de inchidere a valvelor aortice)
Aprecierea leziunilor aortice si a obstacolelor subvalvulare aortice :
SA - panta anacrota lenta
- platou sau panta ascendenta crestata
IA - panta anacrota rapida
- virf dublu
- incizura dicrota i coborita si stearsa
III . JUGULOGRAFIA
-
8/14/2019 Protocol de Explorare Cardio
9/28
PREVEDERI TEHNICE GENERALE
1. Pentru inregistrarea jugulogramei se vor utiliza traductoare de puls venos , cu o frecventa delucru similara cu cele de puls arterial , dar cu o sensibilitate mult mai mare ;
2. Pacientul in decubit dorsal, relaxat, traductorul fiind plasat pe traseul jugularei (se vaprefera inregistrarea la vena jugulara dreapta),in punctul in care se vad cel mai bine pulsatiilevenoase (pulsatiile venei se vad, Nu se palpeaza!) deasupra claviculei , prin intermediul unuistativ .
INREGISTRAREA JUGULOGRAMEI
- Se vor respecta indicatiile de la sfigmografie .
MORFOLOGIE
Jugulograma normala este constituita din 3 unde pozitive (a,c,v) si doua unde negative(x si y), unda a fiind cea mai ampla, iar unda x cea mai deprimata.
Unda a - se datoreaza sistolei atriale
se suprapune este Zg IV (cind acesta exista)
precede pulsul carotidian
Unda c - apare ca urmare a bombarii valvei tricuspide spre atriu
apare dupa Z I
coincide cu ascensiunea carotidiana
Unda x - data de coborirea planseului A-V, in timpul contractieiizotone a VD (scaderea presiunii in AD)
Unda v - data de umplerea atriala in timpul sistolei VD
virful coincide cu: incizura i (SCG) si O (ACG)
Unda y -corespunde fazei de umplere a VD, cind presiunea din
AD scade brusccoincide cu Z III si unda F (ACG)
-
8/14/2019 Protocol de Explorare Cardio
10/28
Fig. 2 - Inregistrare poligrafica pe 3 canale
(canal 1- ECG, canal 2- FCG, canal 3- jugulograma)
UTILITATEA JUGULOGRAMEI
Pentru identificarea zgomotelor cardiace
Pentru aprecierea patologiei cordului drept
IV . APEXOCARDIOGRAFIA
PREVEDERI TEHNICE GENERALE
1. Apexocardiograma reprezinta inregistrarea miscarilor virfului inimii, corespunzindactivitatii mecanice a VS. In sistola, virful inimii este proiectat in jos si inainte, dind o pulsatiein spatiul V i.c.sting, pe linia medio-claviculara (socul apexian), miscare ce poate fiinregistrata prin intermediul unui traductor (de puls arterial). Cind socul apexian nu estereperabil (tesut adipos, emfizem pulmonar) traseele nu sint interpretabile.
2. Pentru inregistrare, subiectul este plasat in decubit semilateral sting, se palpeaza soculapexian si se plaseaza traductorul.
-
8/14/2019 Protocol de Explorare Cardio
11/28
MORFOLOGIE
Apexocardiograma se inregistreaza ca o unda pozitiva, ampla, de aspect trapezoidal, precedatasi succedata de cite o mica unda pozitiva (undele A si F)
E
H
A
C
-
8/14/2019 Protocol de Explorare Cardio
12/28
F
O
Fig. 3 - Apexocardiograma (componente)
Se compune din :
Unda atriala A - prima unda secundara ce precede unda principala semnifica umplereaventriculara data de contractia atriala, la sfirsitul diastolei ventriculare
- precede complexul QRS, fiind o unda de mica amplitudine (max.15%din amplitudineatotala)
Unda principala- ampla, rapida, determinata de contractia ventriculara- incepe prin incizura C (debutul contractiei VS)
- are o panta ascendenta rapida CE (contractia izovolumetrica)
-prezinta unda E (virful sistolic, coincide cu deschiderea sigmoidelor aorticesi debutul ejectieiVS)
-perioada EH (perioada de ejectie, in platou sau usor descedenta)
-scaderea rapida HO in amplitudine pina la deschiderea valvelor
mitrale (reflecta scaderea importanta a presiunii in VS in faza de relaxare izovolumetrica,
-
8/14/2019 Protocol de Explorare Cardio
13/28
sincrona cu ZII)
-unda O - virf diastolic (coincide cu deschiderea mitralei, sincro cu sfirsitul Zg II)
Unda F - a doua unda secundara (urmeaza undei principale) si
corespunde umplerii ventriculare rapide
UTILITATEA CLINICA
Permite precizarea zgomotelor cardiace
(virful undei A sincron cu Z IV si virful undei F sincron cu Z III)
Permite precizarea performantei cardiace ca muschi si pompa (indicele de contractilitate
miocardica)
Permite precizarea diagnosticului in leziunile valvei mitrale (O punct de reper pentru CDM,clacmentul de deschidere a mitralei; unda F aproape orizontala in SM)
Cresterea amplitudinii undei A > 30% semnifica presiune telediastolica a VS peste 12 mm Hg(normal) si apare in toate situatiile insotite de insuficienta ventriculara stinga (IVS)
PROTOCOL DE EXPLORARE
ELECTROCARDIOGRAFIC
PREVEDERI GENERALE
Pacientul va fi plasat n decubit dorsal, cu toracele i membrele descoperite, n stare derelaxare fizic i psihic
Inregistrarea se va realiza la temperatura de confort (200C), evitndu-se temperaturile sczute(determin contracii musculare) sau temperaturile ridicate (transpiraiile determin modificride conductibilitate), care pot produce erori de nregistrare
Plasarea electrozilor se va face astfel :
va fi precedat de degresarea cu alcool a tegumentelor
n scopul mririi conductibilitii electrice se va folosi o past special sau se poate preferaacoperirea electrozilor cu o bucat de material textil, mbibat n clorur sau bicarbonat desodiu
primii 4 electrozi vor fi plasai pe rdcina membrelor (evitndu-se zonele osoase), ultimii 6fiind plasai pe regiunea precordial, n urmtoarele puncte de elecie :
V1 - spatiul IV intercostal, parasternal drept
-
8/14/2019 Protocol de Explorare Cardio
14/28
V2 - spatiul IV i.c., parasternal sting
V3 - la mijlocul distantei dintre V2 si V4
V4 - spatiul V i.c. sting, pe linia medioclaviculara (virful inimii)
V5 - spatiul V i.c. sting, pe linia axilara anterioara
V6 - spatiul V i.c. sting, pe linia axilara mijlocie
se vor conecta apoi cablurile specifice, respectnd strict codul culorilor->R,G,V,N(DI,DII,DIII) i AR,AG,AV,AM,AN,AVi(V1,V2,V3,V4,V5,V6), unde : A = alb; R = rou; V= verde; N = negru;M = maron; Vi = violet Fig. 1 i 2
Fig.1 Variate tipuri de electrozi i accesorii utilizate n electrocardiografie
-
8/14/2019 Protocol de Explorare Cardio
15/28
Fig. 2 Plasarea electrozilor utiliznd un electrocardiograf produs de Cardio Control Inc.
Controlul standardizrii :
se va nregistra semnalul de etalonare (n vederea aprecierii amplitudinii deflexiunilor), astfelnct la o diferen de potenial de 1 mV excursia peniei s fie de 10 mm
este obligatorie verificarea acestui aspect naintea fiecrei nregistrri
Artefactele sunt reprezentate de deformri ale traseului electric, ce au drept cauze :
paraziii produi de curentul alternativ (oscilaii regulate cu n de 50 Hz, care dau traseuluiECG un aspect dinat. Acest aspect ECG poate fi evitat prin :
conectarea corect la pmnt;
folosirea de electrozi de bun calitate (neoxidai);
prealabila degresare a tegumentelor i obinerea unei bune aderene a electrozilor lategumente;
ndeprtarea din vecintate a aparatelor electrice n funciune;
evitarea ncrucirii cablurilor conectate la pacient cu cele de la reea
oscilaii dinate, neregulate ca frecven i amplitudine, datorate contraciilor musculare
supra-sau subdenivelri ale liniei izoelectrice determinate de micrile pacientului sau alecablurilor n cursul nregistrrii traseului ECG
-
8/14/2019 Protocol de Explorare Cardio
16/28
ETAPE DE NREGISTRARE A ELECTROCARDIOGRAMEI
Se introduce n aparat hrtie nregistratoare i hrtie carbon;
Se asigur o mpmntare corespunztoare;
Se conecteaz aparatul la reeaua de curent alternativ, prin mufa corespunztoare i sepornete aparatul;
Se trece selectorul pe poziia TEST;
Se cupleaz filtrul de 30 Hz (cnd este cazul);
Se regleaz poziia liniei izoelectrice;
Se aplic etalonul de 1 mV (prin apsare cadenat), fixnd nivelul de amplificare astfel nct1 mV s aib corespondent un semnal de 10 mm;
Se conecteaz osciloscopul;
Se plaseaz electrozii i se conecteaz pacientul la aparat prin intermediul cablurilor specifice,respectnd codul culorilor;
Se selecteaz modul de culegere a semnalelor pentru nregistrarea combinaiilor de derivaii(unipolare i bipolare);
Se vizualizeaz pe rnd fiecare canal de nregistrare prin intermediul osciloscopului;
Se declaneaz nregistrarea, la viteza de derulare dorit, dup o prealabil vizualizare atraseului;
La sfritul nregistrrii se va opri derularea hrtiei, se va bloca etajul final i se va opriaparatul.
ANALIZA ELECTROCARDIOGRAMEI
Pentru o analiz corect a traseului ECG se vor respecta o serie de reguli generale grupate n
6 etape :Verificarea tehnicii de nregistrare :
se verific plasarea corect a electrozilor, precum i conectarea cablurilor, cu respectareastrict a codului culorilor
se verific amputarea undelor ample de ctre limitele culoarelor de nregistrare
se va verifica amplitudinea semnalului de etalonare (1mV=1cm) pe toate cele 6 canale denregistrare
se verific prezena artefactelor pe traseu
-
8/14/2019 Protocol de Explorare Cardio
17/28
2.Poziionarea corect a electrocardiogramei se va face dup urmtoarele criterii :
de obicei, naintea nregistrrii propriu-zise a traseului ECG se noteaz numele i vrstapacientului, data i ora nregistrrii, ceea ce indic implicit i poziia ECG
dac aceste notaii lipsesc, se va ine seama depoziia semnalului etalon, care estentotdeauna pozitiv i plasat la extremitatea din stnga a traseului
dac i acesta lipsete, se va ine seama de relaiile dintre undele P i T fa de complexulQRS:
QRS este un complex amplu i polifazic
P este o und mic (sub 2 mm) situat naintea QRS (la stnga)
T este o und mai ampl i mai larg dect P, situat dup QRS (la dreapta)
Aprecierea ritmului de baz al inimii
Ritmul normal sinusal al inimii se recunoate prin urmtoarele criterii :
3.a. prezena undei P n toate derivaiile nregistrate
3.b.undele P au durata, amplitudinea i orientarea vectorial normal, fiind constante ca formn toate derviaiile
3.c. undele P sunt situate naintea complexului QRS
3.d. Intervalul P-Q (delimitat ntre nceputul undei P i apariia undei Q) este constant n toatederivaiile i are durata ntre 0,12 sec.-0,21 sec.
Calcularea frecvenei cardiace
Metoda direct cu rigla de calcul
Riglele au un principiu comun de utilizare :
se fixeaz un reper de pe gril n dreptul unui reper ales de pe traseul citit : vrful unei unde(P,R) sau nceputul unei unde (P,etc.)
frecvena cardiac se citete dup 2,3 sau 4 complexe n dreptul unui reper de acelai tip cucel fixat anterior (riglele sunt calculate pentru 2,3 sau 4 cicluri cardiace)
exist rigle de calcul pentru viteza de derularea a hrtiei de 25 mm/s sau 50 mm/s. Dac riglaa fost conceput pentru viteza de 25 mm/s, iar traseul a fost nregistrat cu viteza de 50 mm/s,se va nmuli cu 2 valoarea citit pe rigl. Dac rigla a fost conceput pentru viteza de 50mm/s, iar traseul ECG s-a nregistrat cu viteza de 25 mm/s, se va mpri la 2 valoarea citit
Metoda direct (exact)
- Se ine cont de faptul c semnalul ECG este un semnal periodic, deci n = 1/T
Se apreciaz n mm distana R-R`
-
8/14/2019 Protocol de Explorare Cardio
18/28
Pentru a obine frecvena cardiac se va aplica regula de trei simpl Fig. 3 :
60 (sec)
FC = ------------------------------, factorul de conversie fiind 0,04 la
R-R` (mm) x 0,04 (sec) v=25 mm/s i 0,02 la v=50 mm/s
Fig. 3 Calcularea frecvenei cardiace
Metoda indirect
Se apreciaz numrul de intervale de 0,20 sec. (marcate prin linii mai groase pe traseu)cuprinse ntre dou complexe QRS succesive Fig. 4 :
un interval -> frecvena este 300/min
- dou intervale -> frecvena este 150/min
trei intervale -> frecvena este 100/min
patru intervale -> frecvena este 75/min
cinci intervale -> frecvena este 60/min
ase intervale -> frecvena este 50/min
apte intervale -> frecvena este 43/min
opt intervale -> frecvena este 37/min
-
8/14/2019 Protocol de Explorare Cardio
19/28
0,2 sec
Fig. 4 - Metoda indirect de citire rapid a frecvenei cardiace
Observaii
-
8/14/2019 Protocol de Explorare Cardio
20/28
dac ritmul cardiac este neregulat, se va face o medie pe cel puin 5-6 cicluri cardiace
se semnaleaz eventualele extrasistole i dac sunt numeroase se vor include n calcululfrecvenei cardiace
dac frecvenele atriilor i ventriculilor sunt diferite, se calculeaz fiecare n parte i sestabilete apoi relaia de succesiune dintre activitatea atrial i cea ventricular
Interpretare
Normal : FC = 70-80 b/min
Tahicardia sinusal : FC > 100 b/min i ritm sinusal
Bradicardia sinusal : FC < 100 b/min i ritm sinusal
Aritmia sinusal respiratorie : FC crete n inspir i scade n expir (aritmie
fiziologic la copii i tineri)
Calcularea axei electrice a inimii
Cel mai important vector cardiac este vectorul (axul electric) al complexului QRS, deoarecereprezint vectorul celei mai importante mase musculare cardiace, iar modificrile sale
prezint cele mai multe semnificaii.
n general, axul electric se suprapune axului anatomic, deci orice modificare a poziiei axuluianatomic influeneaz ntr-o anumit msur i poziia axului electric.
Metoda triunghiului echilateral Fig.5
Triunghiul echilateral (Einthoven) are laturile reprezentate de ctre cele 3 derivaii standard(DI, DII i DIII)
Triunghiul va fi nscris ntr-un cerc, care prezint :
- n inferioar valori pozitive (O-> +1800)
- n superioar valori negative (O-> -1800)
Axa QRS se va aprecia n funcie de amplitudinea i sensul deflexiunilor Q,R i S, dup cumurmeaz :
se aleg dou derivaii de acelai tip numai din planul frontal (DI, DII ; DI,DIII; DII,DIII)
se msoar amplitudinea undelor complexului QRS i se apreciaz suma lor algebric
se vor nscrie cele dou sume algebrice astfel obinute pe poriunile corespunztoare laturilortriunghiului, trasnd doi vectori cu originea n centrul i vrful ctre extremitile laturilortriunghiului
-
8/14/2019 Protocol de Explorare Cardio
21/28
se coboar perpendiculare din originea vectorilor (mijlocul laturilor triunghiului), care se vorintersecta n centrul cercului (respectiv, centrul triunghiului echilateral reprezentat de punctulO)
se coboar perpendiculare i din vrfurile vectorilor, care se vor intersecta n punctul A
se vor uni punctele O i A, pentru a recompune vectorul OA din proieciile sale pe cele douaxe, vector a crui prelungire va atinge cercul ntr-un punct care va indica valoarea axuluielectric
Fig. 5 - Metoda triunghiului echilateral de apreciere a axei electrice
Metoda de citire rapid a axei electriceAprecierea axei electrice a inimii pe baza polaritii complexului QRS n derivaiile DI i aVFse poate face astfel :
QRS + n DI i aVF -> ax electric ntre 00 i + 900
QRS + n DI i n aVF -> ax electric ntre 00 i - 900
-
8/14/2019 Protocol de Explorare Cardio
22/28
QRS + n aVF i n DI -> ax electric ntre + 900 i + 1800
QRS - n DI i aVF -> ax electric ntre - 900 i - 1800
Metoda de determinare a axei electrice a inimii prin inspecie Fig. 6
Se realizeaz dup urmtoarele reguli :
Derivaia n care se nregistreaz complexe de amplitudine maxim indic faptul c axa esteparalel cu aceast derivaie
Derivaia n care se nregistreaz complexe de amplitudine minim indic faptul c axa esteperpendicular pe aceast derivaie
nregistrarea unui complex de amplitudine crescut ntr-o anumit derivaie se consider creprezint un maxim real numai dac n derivaia opus se nscrie un complex de amplitudineminim
AXA QRS PROIECIA MAXIM PROIECIA MINIM (NUL)
00 DI AVF
+ 300 AVR DIII
+ 600 DII AVL
+ 900
aVF DI
Observaie
-
8/14/2019 Protocol de Explorare Cardio
23/28
Aceleai principii se pot aplica i pentru aprecierea orientrii axei undei P sau undei T
5. Analiza morfologic a ECG
Analiza morfologic a ECG se refer la trei tipuri de elemente semiologice : undele,segmentele i intervalele
Undele (sau deflexiunile) sunt poriuni de traseu care se abat de la linia izoelectric nsus (pozitive) sau n jos (negative).
Undele ECG sunt : unda P (depolarizarea atrial), complexul de unde QRS (depolarizareaventricular), unda T (repolarizarea ventricular rapid) i unda U (postpotenialulventricular).
La o und se apreciaz 4 aspecte :
* durata n sutimi de secund,
* amplitudinea n zecimi de mV sau mm ,
* orientarea vectorial: unghiul vectorului mediu al undei n planul frontal,
* forma - particulariti de aspect care nu se pot exprima cifric : unde subiri saugroase, regulate sau neregulate, simetrice sau asimetrice, etc.).
Segmentele sunt poriuni de traseu cuprinse ntre dou unde succesive. Principalelesegmente ECG sunt: segmentul PQ (PR), dintre unda P i nceputul complexului ventricular;
http://colegiul-medicilor.ro/poza/150.JPG -
8/14/2019 Protocol de Explorare Cardio
24/28
-
8/14/2019 Protocol de Explorare Cardio
25/28
- este constant n toate derivaiile i revoluiile cardiace nregistrate
- este cuprins ntre 0.12 - 0.21 sec (scade pe msur ce frecvena cardiac crete);
- segmentul PQ este izoelectric n toate derivaiile
5. Complexul QRS este normaldac:
- are durata sub 0.10 sec;
- amplitudinea maxim n DS i DUM este ntre 0.6 i 1.6 mV;
- orientarea vectorial ntre + 300 i + 600 (poziie intermediar), dar poate merge pnla limitele extreme la care se poate considera normal (dac se exclud alte anomalii) de -290 i+1100;
- morfologic se observ n general complexe de forma qRs (n aVR i D III, complexe
de forma rSr) i este alctuit dintr-o linie subire, fr ngrori sau neregulariti, care sapar n majoritatea derivaiilor (mici despicturi pot apare dar numai la baza complexului in una sau dou derivaii)
n derivaiile toracice QRS este normal dac:
R crete progresiv de la V1 pn la V5 (16 - 24 mm), apoi scade la V6
-
8/14/2019 Protocol de Explorare Cardio
26/28
- S este maxim n V2 (16- 23 mm) i scade progresiv spre stnga putnd s dispar nV6, iar Q apare la stnga lui V4
- deflexiunea intrinsecoid (vrful undei R) apare la mai puin de 0.035 sec n V1 i0.045 sec. n V5 - V6 fa de nceputul QRS
-indicele de hipertrofie ventricular: IHV = S maxim (n V1 sau V2) + Rmaxim (V5 sau V6)este mai mic de 40 - 45 mm (dup McPhie)
6. Segmentul ST - T:
- este izoelectric n toate derivaiile
- poate fi usor supradenivelat (pn la 2 mm) n V1 - V3
7. Unda T este normaldac:
cel mai mare T din DUM i DS este egal cu 1/3 din cel mai amplu R
( ntre 1/2 i 1/4 )
- axa T ntre + 30 0 i + 60 0
- n derivaiile toracice este pozitiv cu maximul n V2 - V3 (uneori plat sau usornegativ n V1)
- forma este asimetric, cu panta descendent mai abrupt, fr neregulariti sauincizuri
8. Unda U este normal- sub 1 mm amplitudine, vizibil n V2 - V3.
-
8/14/2019 Protocol de Explorare Cardio
27/28
Fig. 7 Componentele electrocardiogramei normale
Poligrafia cardio-vasculara
-
8/14/2019 Protocol de Explorare Cardio
28/28