Universitatea De Stiinte Agronomice Si Medicina Veterinara Bucuresti

Studiu de caz privind evaluarea potenialului turistic al judetului Mehedinti pe baza componentelor de potenial i de infrastructur

Coordonator: Turek Adrian

Masterand:Petrica GunciuMaster Agroturism I

Scurt istoric al judetului Mehedinti Judetul Mehedinti este situat in sud-vestul Romaniei si se intinde pe 4900 kmp. Dunarea, unul dintre cele mai mari fluvii din Europa, curge pe o distanta de 192 km, de-a lungul granitei sudice a judetului. Vestigiile istorice de la Drobeta Turnu Severin, sunt dovada importantei zonei de-a lungul secolelor. Sapaturile arheaologice atesta asezarile omenesti in acesta zona inca din Paleolitic (vestigiile unei asezari datand din Paleolitic au fost aduse la lumina si sunt inca studiate la Schela Cladovei). Primele cimitire si primele dovezi ale activitatii de cultivare stabila pe continentul Europa, au fost gasite in aceatsa zona. Principalele localitati urbane ale judetului sunt: Municipiul Drobeta Turnu Severin si orasele Orsova, Vanju Mare, Strehaia si Baia de Arama. Judetul are si 59 comune si 344 sate. Municipiul Drobeta Turnu Severin este resedinta administrativa a judetului Mehedinti, cu o populatie de 120000 locuitori. Asezarea a cunoscut perioade de inflorire economica in timpul perioadei romane si a Evului mediu, fiind centru strategic urban si comercial. Asezarea geto-dacica existenta pe locul Severinului de astazi, dupa cucerirea romana, s-a dezvoltat intr-una dintre cele mai importante orase ale fostului imperiu. Vestigii ale istoriei, PiciorulPodului lui Traian, ruinele campului roman Drobeta, baile Romane, cat si alte vestigii scoase la lumina in parcul arheologic al Muzeului Portile de Fier - spun istoria colonizarii romane in Dacia si a formarii poporului roman. Manastirea Vodita (reconstruita), cea mai veche asezare monastica in provincia Oltenia construita intre 1370-1372 de catre Voievodul Vlaicu Basarab, se gaseste la 20 km de Drobeta Turnu-Severin in drum spre valea Vodita. Omul a modelat relieful judetului construind constructii de proportii impresionante. la Portile de Fier, fostele Cazane ale Dunarii - o adevarata provocare pentru navigatori apele Dunarii au fost imblanzite prin constructia a doua mari baraje, legand Romania de Serbia. Doua lacuri de acumulare au fost construite la Portile de Fier I si Portile de Fier II (236 kmp si respectiv 67 kmp) care au intrat in sistemul hidro-energetic. Pestera Topolnita, una dintre cele mai mari din tara (peste 11 km deja explorati , cu galerii de pe cateva nivele si avand stalactite si stalacmite de milioane de ani) monument natural protejat de lege, este situata la 31 km departare de Severin.

A .Resurse turistice naturaleA1. Cadrul natural cuprinznd 6 componente:ReliefRelieful judeului este variat i desfurat pe trei trepte distincte: cea mai nalt treapt se afl n nord-vest i cuprinde munii Mehedini cu o altitudine maxim de 1.466 m n vrful lui Stan i culmile estice ale munilor Almjului, cu nlimi ntre 700 900 m. n aceast zon nalt se ncadreaz i defileul Dunrii de la Cazane Porile de Fier, cu altitudini absolute ce depesc cu puin 500 m. Treapta mijlocie a reliefului sau treapta joas a munilor Mehedini o constituie podiul Mehedini, care domin partea nordic a judeului, cu nlimi ntre 300 i 833 m. nlimile scad treptat spre dealurile Motrului i apoi n cmpia nalt a Blciei, continund cu cea mai joas treapt a reliefului cmpia Bahniei (subdiviziune a Cmpiei Romne) alctuit n mare parte din terasele Dunrii, lunca acesteia i din vile rului Drincea i Bahnia, unde altitudinea variaz ntre 40 m i 200 m. O not distinct a nfirii reliefului o constituie prezena unei depresiuni care ncepe de la Drobeta Turnu Severin pn la Brativoieti i cuprinde 7 bazine: Drobeta Turnu Severin, Malov, Crguieti, Ilov-Borcneti, ovarna, Bala i Brativoieti. Acest culoar depresionar se desfoar n estul podiului Mehedini separndu-l de dealurile Motrului.n prile nord vestic i vestic ale judeului se desfoar zona montan dominat de munii Almjului i Mehediniului.

Geomorfologie

Diversitatea structurilor geologice de relief, a factorilor climatici i vegetaiei, a dat natere la diferite tipuri de sol. Cele mai rspndite tipuri de sol sunt: cernoziomul, negru de pdure, ntlnite n majoritatea zonelor de vegetaie.Cele mai rspndite resurse ale subsolului sunt materialele de construcii, ntre care ntlnim calcarul, argila, nisipul huila, granitul, lignitul i pegmatita. O surs deosebit de bogie a judeului Mehedini este reprezentat de apele minerale sulfuroase, aflat n localitile Bala, Crainici, Comneti, Balta, Vrciorova, Baia de Aram, Cervenia, Husnicioara i Schela Cladovei.

Vegetaie

Muntii si podisul judetului Mehedinti sunt acoperiti de ntinse paduri de fag; n jurul Vrciorovei nsa si pe dealurile mai joase, sunt presarate numeroase paduri de stejar, resturi din padurea nentrerupta de altadata. n aceste paduri se gasesc asociate stejarilor numeroase elemente mediteranee (alunul turcesc, liliacul salbatec, sfineacul, mosdreanul, artarul cu frunza n trei lobi, nucul salbatec, etc.). n partea de S-V a judetului, unde precipitatiunile scad sub 500 mm anual, pe nisipurile dunelor care acopera cmpia, se ntinde stepa n asociatie cu plantele arenacee (de terenuri nisipoase).

Fauna

n ceea ce privete fauna, predomin speciile caracteristice pdurii de foioase: mistreul, viezurele i unele animale de prad ca lupul, vulpea. Se remarc prezena unor elemente termofile mediteraneene: scorpionul, vipera cu corn, broasca estoas.

Hidrografie

Reeaua hidrografic a judeului Mehedini este, din punct de vedere al densitii i al debitelor, redus. Cursurile de ap permanente au o lungime total de 1.210 kmReeaua hidrografic a judeului Mehedini este reprezentat de dou artere principale: Dunrea i Motrul i de afluenii direci sau indireci ai acestora.Pe teritoriul judeului Mehedini, Dunrea are un curs de 182 km lungime ncepnd de la vrsarea prului Poloeva n vest pn la Drincea n sudul judeului. Pe aceast distan fluviul i schimb direcia ca urmare a tectonicii i litologiei variate a regiunii. Datorit schimbrii direciei, pe cursul fluviului au aprut marile ostroave ale Dunrii: Ada Kaleh, necat sub apele lacului Porile de Fier I, ostrovul Golu, imian, Corbului i Ostrovu Mare. Viteza apelor Dunrii 2 4 m/s n defileu, ntre Drencova i vinia, datorit unei pante accentuate, viteza apelor fluviului atinge 3,6 m/s. Viteza cea mai mare (>4,0 m/s) este ntre km 950 i 940 (Vrciorova-Gura Vii). Debitul mediu multianual nregistrat la Orova este de 5.400 mc/s, iar la Drobeta Turnu Severin este de 5.430 m/s. Debitele maxime nregistrate se apropie de 15.100 mc/s, iar cele minime de 2.000 m/s. Valoarea medie anual a debitului solid oscileaz ntre 430 2.480 kg/s.n aval de localitatea Gura Vii s-a construit barajul Porile de Fier I, iar la Ostrovu Mare, Porile de Fier II.n sectorul de munte Dunrea primete numeroi aflueni cu debit redus. Prurile mai nsemnate care i au obriile n munii Almajului sunt: Mraconia i Ieelnia. Cel mai important afluent este rul Cerna. Urmtorii aflueni direci ai Dunrii i desfoar cursul n ntregime n judeul Mehedini, colectnd apele, n principal, din podiul Mehedini: Bahana cu afluenii si, Racovul i Tarovul, prul Jidotia, rul Topolnia.n zona de cmpie a judeului, i vars apele n Dunre, urmtoarele pruri: Blahnia, Drincea, care i au obria n Piemontul Getic.Rul Motru curge pe la marginea estic a judeului pe o distan de 90 km. Debitul mediu este de 15 mc/s, fiind considerat cel mai mare dintre afluenii Jiului. Cei mai importani aflueni ai Motrului sunt: Motrul Sec, Motriorul, Brebina, Coutea i Hunia.Lacurile cele mai nsemnate sunt lacurile din lunca Dunrii i din micile depresiuni de pe terasele fluviului, acolo unde s-au creat condiii de acumulare i meninere a apei: Lacurile din lunca Dunrii: Vadului, Grla Mare, Fntna Banului; Lacurile din depresiuni lacustre: Jiana Mare, Bucura, Rotunda; Lacurile din zona carstic a podiului Mehedini: Zaton, Ponoarele i Gornovia cu caracter temporar, iar Balta, cu caracter permanent; Lacurile formate prin bararea natural a unei vi: lacul Vintil pe raza comunei Ilov; Lacurile de acumulare formate n urma construirii de baraje: lacul Porile de Fier I i lacul Porile de Fier II.

Toate apele stttoare au un rol deosebit n cadrul peisagistic i cel al pisciculturii.Ape subterane

n subsolul judeului au fost identificate importante resurse de ape subterane localizate dup forma de relief: n zona de munte i podi resursele de ap se gsesc nmagazinate n depozitele de alterare de la suprafaa rocilor stncoase, n reeaua de fisuri i crpturi, aprnd la zi sub form de zone umede sau izvoare, la baza versanilor. Prin captarea izvoarelor ct i a zonelor umede, prin drenuri, pot constitui surse importante de ap potabil la alimentarea cu ap n sistem centralizat a localitilor din zon; n zona de deal i de cmpie nalt, apele subterane sunt cantonate n straturi acvifere situate la adncimi de 20-80 m care se descarc limitat la baza versanilor, vilor unde eroziunea a interceptat aceste strate. Orizonturile acvifere pot fi interceptate i prin foraje executate n zona de platou. Att prin foraje ct i prin captarea izvoarelor localitile din aceast zon pot fi alimentate cu ap potabil n sistem centralizat; n zona de cmpie din sudul judeului apele sunt cantonate n strate de nisipuri i pietriuri la adncimi diferite, funcie de altitudine: Lunca Dunrii 0-2 m, terasa I 2-8 m, terasa a II-a 8-12 m, trasa a III-a 12-20 m, terasa a IV-a mai mic de 20 m.

Tot n zona de cmpie, la limita dintre dou terase, apar izvoare de teras cu debite mari care pot fi captate pentru alimentarea cu ap a localitilor (sat Gruia, Grla Mare, Obria de Cmp i altele).

Peisaj

Potenialul turistic al judeului Mehedini l formeaz grandiosul peisaj format de fluviul Dunrea i de defileul su, de diversitatea reliefului din zona muntoas, de existena elementelor floristice i faunistice deosebite, multe dintre ele fiind nscrise n rezervaii tiinifice, la care se adaug impresionante mrturii ale unui trecut de milenii, exprimat printr-o serie de monumente istorice, de arhitectur i art, unele unice prin valoarea si ineditul lor.

A2. Factori naturali terapeutici:Ape minerale terapeutice

Staiunea Bala dispune de rezerve apreciabile de ap mineral i nmol terapeutic, fiind profilat pe cura intern i extern. Izvoarele minerale se gsesc pe Valea Chiciora, mic afluent al prului Rieni. Ape minerale au fost descoperite i n zona limitrof, la Crainici printr-un foraj executat pn la adncimea de 2270 m. Din punct de vedere hidrogeologic se poate remarca acumularea acvifer din depozitele aluvionare ale luncii prului Rieni, care constituie principale surs de alimentare cu ap a localitii.Conform unui studiu de balneologie realizat n anul 1980 de ctre Vasile tef, Petre Lungu, Florentin Vulpe i Mariana Dacos, aceste rezerve s-au format n urma unui accident tectonic produs n aceast zon n urma cruia s-au ivit mai multe izvoare pe ambele maluri ale prului Chiciora. Aceste izvoare au fost captate n mod rudimentar i folosite nc de pe vremea romanilor, aa cum am menionat. Izvorul nr. 1, numit de localnici Izvorul de ochi se gsete pe versantul stng al vii Chiciora, n dreptul fostului bazin acoperit, la circa 35-40 m de firul vii.Debitul izvorului era n anul 1977 de 0,18 l/s. Izvorul nr. 2 a fost captat tot pe versantul stng al vii la circa 20 m de acelai bazin avnd un debit de 0,6 l/s n anul menionat.Izvorul nr. 3 denumit de localnici Izvorul de iod a fost captat pe versantul drept al vii Chiciora la circa 80 de m de fosta barac. Apa era transportat printr-o conduct metalic i folosit nainte de sparea sondelor la duurile pentru splarea nmolului. Debitul izvorului era de 0,14 l/s. Asemenea izvoare se mai afl de o parte i de alta a vii la baza versantului sudic al dealului Chiciora, ntre Valea Chiciora i Valea igneasc. Cercettorul G. Popa a identificat o linie de izvoare termo-minerale cu un debit total de 8 l/s.

A3. Arii protejate cuprinznd urmtoarele tipuri:

Parcuri naionale

nfiinat n anul 1990, avnd administraie proprie ncepnd cu anul 2003, Parcul Naional Domogled-Valea Cernei este situat n sud-vestul Romniei i se ntinde pe suprafaa a 3 judee, i anume: Cara-Severin, Mehedini i Gorj. Parcul Naional Domogled-Valea Cernei se afl situat n estul Jud. Cara-Severin, ocupnd suprafaa de 23. 185 ha i n vestul Jud. Mehedini ocupnd suprafaa de 8. 220 ha i respectiv n vestul Jud. Gorj cu o suprafa de 29. 806 ha. Din punct de vedere geografic, Parcul se ntinde peste bazinul rului Cerna, de la obrie pn la confluena cu rul Belareca, peste masivul Munilor Godeanu i al Munilor Cernei pe versantul drept i respectiv Munilor Vlcanului i Munilor Mehedini pe versantul stng.

Parcuri naturale

Parcul Natural Portile de Fier se afla situat in partea de sud-vest a Romaniei, la frontiera de stat cu Serbia, ocupand o suprafata de 115.655 ha, conform legii 5/2000, ocupand partial teritorii apartinand judetelor Caras-Severin si Mehedinti in partea sudica a Muntilor Locvei si Almajului si in sud-vestul Podisului Mehedinti.Limitele Parcului Natural sunt reprezentate de senalul navigabil al Dunarii spre sud, raul Nera la vest, cumpana de ape a raurilor tributare Dunarii la nord (partial) si o linie sinuoasa ce porneste aval de Gura Vaii pana in Vf. Motarat la est.Parcul Natural Portile de Fier se intinde intre 21 21' si 22 36' longitudine estica, iar in latitudine intre 44 51' si 44 28' 30'' latitudine nordica. Principalele puncte de acces sunt in vecinatatea municipiilor Drobeta Turnu Severin si Orsova din judetul Mehedinti, precum si a localitatilor Socol si Naidas din judetul Caras Severin. Defileul Dunarii - cel mai lung defileu din Europa (134 km); Cea mai mare amenajare hidroenergetica din Romania (Sistemul Hidroenergetic si de Navigatie Portile de Fier I); Aria protejata cu cea mai mare diversitate etnica din Romania; Diversitate geologica si geomorfologica deosebita, fiind considerat un adevarat muzeu geologic in aer liber; Diversitate biologica mare - 1668 specii de plante superioare si peste 5200 specii de animale; Diversitatea ridicata a asociatiilor vegetale, in acest spatiu au fost identificate 171 de asociatii, din care 26 sunt unice pentru Romania si 21 de interes comunitar; Prezenta unor zone umede care constituie habitate importante pentru specii de pasari protejate la nivel mondial; Urme de asezari umane din perioada paleolitica, mezolitica, neolitica - marturii care atesta istoricul locuirii: cetati, manastiri, biserici; Cladiri cu valoare istorica si arhitecturala, case, mori de apa unice ca sistem de functionare.

Alte rezervaii i monumente ale naturii

Monumente ale Naturii

Cazanele Dunrii

Zona a defileului Dunrii la trecerea prin Carpai, n lungime de 9 km, cuprins ntre localitile Dubova (n amonte) i Eselnita (n aval). Zona cazanelor este formata din doua sectoare: Cazanele Mari de 4 km lungime, ntre M. Ciucarul Mare n malul romnesc al Dunrii i Veliki Strbac n malul iugoslav i Cazanele Mici n lungime de 5 km, ntre M. Ciucarul Mic i Malistibac. Pereii stncoi, verticali ai cazanelor prezint peteri spate n calcare dure, jurasice i cretacice. La intrarea dinspre golful Dubova n Cazanele Mari se afl Petera Veterani, astzi inundat, iar la cca. 200 m n amonte se afl Petera Gura Ponicovei. Pe pereii M. Ciucarul Mare se dezvolt o vegetaie submediteraneean cu numeroase plante rare: stnjenelul balcanic, laleaua Cazanelor, liliacul slbatic.

Vrful lui Stan Monument al naturii i rezervaie natural. Vrf cu creste calcaroase, semee, cu vegetaie interesant i cu numeroase uniti floristice, endemice.

Rezervaii Naturale

Pdurea de liliac Ponoarele

Rezervaie natural forestier, pdurea se ntinde pe o suprafa de circa 20 ha. Este alctuit din liliac (Syringa vulgaris) n asociaie cu carpinita i frasin. n poiana din mijlocul pdurii, n luna mai, cnd liliacul este nflorit, se organizeaz o mare srbtoare popular tradiional Srbtoarea liliacului.

Punctul fosilifer Bahna-Varciorova.

Rezervaie natural paleontologic cu o suprafa de 10 ha. n cadrul crora se afl depozitele cele mai bogate n fosile miocene din ar. Punctul cel mai reprezentativ al rezervaiei l constituie Cariera Curchia, pe prul Lespezi. Rezervaia Botanica Gura Vaii-Varciorova

Rezervaie naturala cu flora specifica

Rezervaia are o suprafa de 3.030 ha. Cuprinde o asociaie vegetal original cu specii rare, ca: Prangos carinata, Rubus severinensis (endemisme locale), laleaua galben, smochin , ghimpe, peste 100 specii rare.Rezervaia Botanica Svinita. Rezervaia cuprinde exemplare de smochin i o frumoas volbura, fiind singurul loc din ar unde se gsete aceasta specie floristic.

Rezervaia naturala Lunca Vnjului

Pdure de lunc alctuit din stejar, frasin, arar ttresc. n ptura ierbacee vegeteaz, printre altele, mrgritarul.

Rezervaia naturala Ponoarele

Are o suprafa de 100 ha., ea cuprinznd o serie de formaiuni carstice cu valoare de unicat n ar, printre care: podul natural, denumit i Podul Uriailor sau Podul lui Dumnezeu, care a luat natere prin prbuirea tavanului unei peteri; Petera Ponoarele aflata n peretele vestic al dolinei de lng pod. Petera care st la originea podului, are o lungime de 633 m, fiind alctuit dintr-o serie de galerii i sli de mari dimensiuni. Petera are n interior un aven i o dolin. Lacurile temporare Zatonul Mare i Mic formate n depresiunile nchise, Ponoarele (L. Zatonul Mic) i Zatonul (L. Zatonul Mare) - se formeaz numai primvara dup topirea zpezilor; Petera Zaton, situata n apropierea ponorului Zaton avnd o lungime de 105 m; Cmpul de lapiezuri care separ cele doua depresiuni, fiind apreciat ca cea mai important formaiune similara din ar Vrful lui Stan.

B. Patrimoniul culturalB1. Monumente istorice, cu urmtoarele categorii (cf. Legii 422/2001): monument, ansambluri, situri de tipul celor de:

Arheologie

Complexul Arheologic din Drobeta Turnu Severin

Vestigii arheologice; Complexul cuprinde: ruinele castrului roman - construit n anii 103 - 105 d.Hr. de Traian n scopul apararii podului de peste Dunare fiind prima etate de piatra ridicata de romani n Dacia; ruinele podului lui Traian - construit n perioada dintre cele doua razboaie purtate de Traian mpotriva lui Decebal. Constructia podului a fost realizata sub conducerea arhitectului Apollodor din Damasc; ruinele termelor romane - considerate cele mai mari din Oltenia romana fortificatiile din sec. IV-V - castrul a fost reconstruit n ntregime sub mparatul bizantin Constantin cel Mare; turnul lui Justinian - ridicat n sec. VI; ruinele cetatii medievale - construita probabil n 1335, n stil romanic.

Ruinele Cetatii Ada Kaleh

Pe ostrovul Simian au fost stramutate monumentele istorice de pe insula Ada Kaleh, disparuta n urma realizarii lacului de acumulare Portile de Fier I, printre care: Cetatea Ada Kaleh - prima fortificatie de pe fosta insula Ada Kaleh ridicata n sec. XV de Iancu de Hunedoara. n 1520, insula a fost ocupata de turci si a primit numele de Ada Kaleh (Cetatea de pe insula); Moschea - construita n sec XV; Cimitirul turcesc.

Ruinele Cetatii Trikule

Cetatea a fost construita n sec. XVI, n cadrul fortificatiilor medievale ridicate n scopuri de aparare n fata atacurilor otomane. Aceasta apare ca un ansamblu fortificat alcatuit din trei turnuri formnd un triunghi cu vrful spre Dunare.

Monumente de for public

- Viaductul turcesc constructie din piatra si caramida in 3 arce- Cruce de piatra cruce piatra rosie , inscriptie chirilica Parcul Dragalina (1995)- Monumentul Constructorilor- Troita Metalica DN6- Danubia Lucrare din ceramica arsa autor Patriciu Mateescu situata pe DN70(1995)- Stabilopod forma specifica din beton situat la intersectia Cernei Portile de Fier (1974)- Monumentul eroilor sovietici obelisc din beton Cimitirul Eroilor (1970)- Monumentul eroilor romani scut din beton mozaicat si inscriptie - Cimitirul Eroilor (1970)- Troita cruce de lemn , mester popular - Zona Nord (1994)- Mihai Eminescu bust din bronz (soclu beton) , autor Marcel Guguianu Insula Pescarus (1999)- Drapelele monument beton Zona Sud Parcul Bazei Nautice (1974)- Coloana Tineretii coloana din piatra, incheiata antropopmorf - Zona Sud(intersectie Portile de Fier cu 1 Decembrie) (1974)- Meditatie asupra orasului figura antropomorfa din piatra, in fata postei (1974)- Solidaritate statuie din piatra , format doi cilindri ce se imbina Parc Navogara (1974)- Poarta vanturilor statuie, coloana din piatra in fata statiei CFR (1974)- Maternitate statuie ce reprezinta o mama cu pruncul Spital (1974)- ,, Neptun ,, statuie piatra - Parcul Dragalina (1973)- ,, Femeie sezand ,, statuie (1974)- ,, Victorie ,, statuie - Parcul Dragalina (1974)- Basorelief - alai antropopmorf fatada Hotel Dierna (1972)- ,, Hora ,, statuie piatra Casa de Cultura (1974)- ,, Democratie ,, statuie din piatra geometrizata Cazanele (1974)- ,, Joc de copii ,, lucrare din piatra- Gradinita nr. 1 (1974)- Placa comemorativa Oiio Alscher - placa marmura cu inscriptie - amplasata pe zidul primariei (1994)- Ansamblul de caramizi romane doua caramizi romane , cu inscriptie, pe o placa de beton , amplasat in spatiul verde la Hotel Dierna (1972)- Cismele zidite 1 buc. Parcul Nord, 1 buc. Piata 1800-Fantana arteziana Centrul Civic

Monumente memoriale-funerare

Monumentul-Cripta al eroilor din1916-1918 din Drobeta Turnu-Severin

Monument memorial - realizat n 1933, conceptia grupului statuar datorndu-se arhitectului severinean State Balosin. Grupul statuar central turnat n bronz, reprezinta doi soldati (unul roman si celalalt romn) si a fost realizat de sculptorul T. Burca. Pe latura sudica a monumentului se afla cripta cu osemintele eroilor mehedinteni cazuti n primul razboi mondial.

Monumentul Comemorativ al Revoluiei de la 1821

Monument comemorativ; a fost ridicat pe locul unde se afla casa lui T. Vladimirescu n Cernei cu ocazia srbtoririi centenarului revoluiei. Este opera sculptorului Francisc Severin i este realizat din piatr cu basoreliefuri din bronz. Pe una din plci este nscris un fragment din Cntecul pandurului.

B2. Muzee i colecii publice cu urmtoarele categorii:

Muzee monumente memoriale-funerare

Casa Memoriala Gheorghe Radulescu Motru

Casa memoriala Profil: memorial, istoria literaturii; Exponate privind activitatea sociologului Ghe. Radulescu Motru. Este amenajat n casa natala a familiei Radulescu Motru. Are aspect de cula.

Muzeul Regiunii Portilor de FierMuzeul este organizat in cadrul unei cladiri ridicate in intervalul 1923-1926 si destinate gazduirii elevilor interni ai Liceului Traian. El se afla pe malul Dunarii, langa ruinele Antichitatii romane (castrul si baile Drobetei, pod construit de arhitectul Apollodor din Damasc la ordinul imparatului Traian, in al doilea secol d.H.) si ale Evului Mediu roman (Mitropolia Severinului, secolul XIV). Supravietuitoare a bombardamentelor care lovesc orasul Turnu Severin in 1944, cladirea se va transforma, rand pe rand, intr-un spital militar, scoala si adapost pentru studenti, dar va gazdui mereu rezervele arheologice antice, medievale si pe cele ale istoriei naturale ale fostului muzeu. Prezentarea actuala a expozitiilor dateaza din 1972 (Acvariu, Stiintele Naturii, Arheologie-Istorie) si din 1982 (Etnografie-Arta Populara). Aproximativ 4.000 de piese, provenind din trei mari colectii, sunt distribuite in 16 sali dedicate, respectiv, zonei geografice a Cheilor Dunarii, istoriei locale din epipaleolitic pana la jumatatea secolului XX si zonei etnografice a judetului Mehedinti.

Muzeul de ArtaUna dintre cele mai frumoase cladiri de patrimoniu, asezata in centrul municipiului Drobeta Turnu Severin adaposteste Muzeul de Arta.Impozanta cladire,cu o arhitectura aparte a fost construita de familia Sabetay, una dintre cele mai bogate si mai cunoscute in orasul nostru. Prin raportul comunist din 1948, proprietarii au fost deposedati de micul palat, ce devenea atunci pentru cativa ani sediul Securitatii. Pe unul dintre peretii imobilului se afla o placa de marmura ce aminteste trecatorilor de suferintele indurate aici de cei ce erau catalogati ca "dusmani ai poporului".

B3. Art i tradiie popular cuprinznd:

manifestri tradiionale: serbri, festivaluri, trguri, eztori, obiceiuri i ritualuri tradiionale, srbtori etc.

FESTIVALUL CONCURS NATIONAL DE MUZICA POPULARA "PONOARE PONOARE" Editia a VI-a, 5-6 august 2013Are loc anul acesta n zilele de 5-6 august, ntr-un cadru natural mioritic, lng Podul lui Dumnezeu.

6 Mai se petrece in singura padure de liliac salbatic din tara noastra - Ponoarele

meteuguri populare tradiionale:

obiecte pe suport textil: esturi, covoare, costume populare, custuri;

Dezvoltarea tesaturilor de interior este legata de inflorirea generala a artei populare din sec. al XIX- lea ca urmare a unor prefaceri structurale benefice survenite in conditia economica si sociala a taranimii. In ierarhia valorilor artei populare ocupa un loc deosebit scoartele si chilimurile. Ca tip de tesatura scoarta este de veche traditie fiind piesa decorativa principala de interior din zestrea fetelor de tarani. Confectionarea si posesia de scoarte confereau prestigiu social fetelor cu indemanare tehnica. Transportarea zestrii la casa ginerului se facea printr-un adevarat ceremonial, unde fiecare piesa trebuia sa fie prezentata comunitatii.Covorul oltenesc este considerat unul dintre cele mai valoroase tipuri de scoarta romaneasca. Regasim simboluri si motive care provin din inventarul artei taranesti si brancovenesti, motive a caror semnificatie este legata de sensul fundamental al spiritualitatii romanesti ca vorbele vietii, calul si calaretul, cocosul, cucul, cerbul. Coloritul este dat de albastrul ultramarin, verdele pastelat, rosu visiniu care reprezinta fondul si determina cromatica ornamentelor.Portul popular oltenesc, prin varietatea pieselor ce-l compun, al tehnicilor si materialelor folosite, al organizarii decorurilor pe suprafata pieselor si motivelor decorative utilizate reprezinta unul din cele mai complexe domenii ale artei populare. Oltenia, zona etnografica cu o individualitate artistica de mare expresivitate, cunoaste o mare diversitate de tipuri de costume. Portul popular se deosebeste de la un tinut la altul.

ateliere de prelucrarea lemnului, metalelor, a pietrei, pielriei;

Oltenii nu au fost priceputi doar in arta de a lucra tesaturi, ei sunt mari maiestri si in arta olaritului. Perfectionarea tehnicii de ardere a vaselor si ulterior introducrea rotii olarului au constituit momente importante in evolutia acestui mestesug. Ceramica din Oltenia poarta peste timp amprenta inconfundabila a culturilor si civilizatiilor arhaice din acest spatiu geografic. Confectionarea ceramicii este manuala dupa un proces tehnologic transmis de sute de ani. Principalele faze ale procesului tehnologic sunt: pregatirea lutului pentru modelare (transport, dospit, taiat, framantat, curatat de impuritati, formarea gogoloaielor in functie de marimea si forma vasului ), modelarea obiectului dorit, zvantatul sau zbarcitul, razuitul, gauritul si iscalitul, decorarea, uscarea, arderea la primul foc, smaltuirea, arderea la al doilea foc, obtinerea produsului finit.Arta lemnului se constituie ca unul din acele domenii in care virtutile artistice ale mesterilor populari din Oltenia au fost plenar implinite, constituind in acelasi timp realizari de seama ale artei populare romanesti. Categorii de obiecte din lemn care imbraca forme artistice se intalnesc in aproape toate domeniile legate de activitatea gospodariei taranesti: elemente de arhitectura de constructie, mobilier, unelte, obiecte de uz casnic.Tehnicile folosite in prelucrarea si ornamentarea lemnului sunt: incizia, crestarea, cioplirea si sculptura. Elementele arhitecturale pe care sculptura populara le pune in evidenta sunt stalpii prispelor si foisoarelor, usile caselor, undrelele ce mascheaza incheietura barnelor la colturile constructiilor, ancadramentele ferestrelor. Dintre exponatele din lemn se remarca in primul rand usa de biserica sculptata de la inceputul sec. al XIX-lea al carui decor realizeaza o sinteza de ornamente populare (soarele, sarpele, formele vietii) si ornamente culte, specifice artei brancovenesti (vulturul bicefal, motive vegetale).

B4. Instituii de spectacole i concerte

Spectacolele si concertele care au loc in judetul Mehedinti se organizeaza in Casele de Cultura, Clubul copiilor si stadioane.

B5. Manifestri culturale anuale/repetabile

In majoritatea localitatilor din Parcul Natural Portile de Fier se desfasoara anual manifestari traditionale legate de diferite evenimente religioase sau laice:

Balul Turcilor (Belobresca, Svinita - 27 februarie, Sichevita - 2 martie)Balul Martisorului (Ilovita, 28 februarie)Balul Izmenelor (Ilovita, 28 februarie)Fii Satului (Ilovita, ultima duminica din luna iulie)Festivalul Smochinelor (Svinita)Festivalul Satelor Dunarene (Svinita, 1-2 mai)Festivalul Sportului (Svinita, 1-2 mai)Festivalul Muzical al Minoritatilor (Svinita, august)Ziua Scolii din Liubcova (Liubcova, septembrie)Festivalul minoritatilor (Bigar)Fasanke (Saptamana Mascatilor, prima saptamana din martie, Pojejena)Balul Strugurilor (Grojdjembal, Belobresca)Concurs de teatru de papusi pentru copii (Belobresca);Nedeile, care au date diferite de organizare pentru fiecare comunitate si sunt legate de hramul bisericii.

C. Infrastructur specific turistic

C1. Uniti de cazare

C2. Instalaii de tratament

BILE HERCULANE - cea mai veche statiune din Romania, situata la 16 km. de Orsova si 40 km. nord-vest de Drobeta Turnu Severin, in Valea Cernei, la o altitudine de 165 m. Statiunea Baile Herculane, atestata documentar din anul 153 e.n. este renumita in toata lumea pentru puterea tamaduitoare a izvoarelor sale termale. Peisajul deosebit al statiunii este dat de Muntii Cernei si Muntii Mehedinti, care o inconjoara. Printre dotarile statiunii se numara bazine pentru bai cu ape minerale termale sulfuroase si clorurosodice, instalatii de aerosoli si inhalatii cu ape minerale, aparatura pentru hidroterapie, electroterapie si kineoterapie, cabinete medicale, sali de gimnastica medicala. Atractiile turistice ale zonei sunt: ruinele statiunii termele romane, Grota Haiducilor, Grota cu Aburi, Pestera Hotilor, Cheile Domogledului si Cascada Cernei.

BALA - staiune balneoclimateric situat la altitudinea de 400 m ntr-o zona pitoreasca de dealuri, n sud-vestul tarii n judetul Mehedinti, la distanta de 50 km de Droebta Turnu Severin. Staiunea Bala dispune de rezerve apreciabile de ap mineral i nmol terapeutic, fiind profilat pe cura intern i extern. Izvoarele minerale se gsesc pe Valea Chiciora, mic afluent al prului Rieni.Nmolul terapeutic este utilizat n reumatism degenerativ, reumatism articular, stri alergice dup reumatism sau infecii, afeciuni ginecologice, afeciuni ale sistemului nervos periferic, sechele musculo-articulare dup traumatisme.

C3. Sli de conferin, centre expoziionale etc.

Sali de conferinta se regasesc la nivelul hotelurilor, pensiunilor care au in dotare asemenea Sali, gen Meridian CC Orsova, hotel Clipa Dr. Tr. Severon, etc.Centre expozitionale au loc in incinta bibliotecilor, case de cultura, cluburi ale copiilor, etc.

C4. Alte instalaii de agrement (terenuri de golf, plaje omologate Blue Flag", instalaii de agrement nautic, parcuri de distracii, herghelii)

Plaja Drobeta se afla in apropierea orasului Drobeta Turnu Severin si este o plaja pe Dunare. Aici veti gasi toate dotarile necesare, sezlonguri cu umbrelute, nisip fin, dusuri cu apa rece si ambarcatiuni nautice.

Clisura Dunrii reprezint una dintre cele mai spectaculoase pri ale traseului danubian, cuprinznd peisaje de o frumusee rar. Zona se ntinde ntre Moldova Nou i Gura Vii, prile cele mai frumoase fiind Orova i Cazanele Dunrii de pe raza localitilor Eelnia i Dubova.Pe traseu pot fi admirate obiective turistice, cum ar fi Statuia lui Decebal, Tabula Traiana, Cazanele Mici, Cazanele Mari, Petera Ponicova, Mnstirea Mraconia etc.

D.Infrastructur tehnica

D1. Accesibilitatea la infrastructura major de transport

Reeaua rutier

Reeaua de drumuri judeene are o lungime de 772,419 km, iar reeaua de drumuri comunale are o lungime total de 711,073 km. Judeul este traversat de drumul european E70 (Timioara - Bucureti) de la vest la est.De asemenea, judeul este traversat de urmtoarele drumuri naionale:DN6 (E70) 101,612 km;DN6A 0,970 km drumul peste barajul de la Porile de Fier I;DN 56A 62,027 km Calafat:imian;DN 56B 30,70 km Hinova:Porile de Fier II;DN 56C 50 km Porile de Fier II: Salcia;DN 57 63,60 km Orova:Moldova Nou;DN 67 39,15 km Drobeta Turnu Severin Trgu Jiu;DN 67A 23,53 km Strehaia: Brosteni: MotruDN 67D 37,73 km Baia de Arama: Valea Cernei

Reeaua de cale ferat

Judeul Mehedini este traversat de la est-vest de calea ferat Bucureti-Timioara (singura linie dubl din regiune), situndu-se printre ultimele judee n ceea ce privete densitatea (26,2 km/1000km2). n particular, zona de cmpie de-a lungul Dunrii, de la Drobeta Turnu-Severin pn la Calafat (judeul Dolj) nu beneficiaz deloc de reea de cale ferat.Un dezavantaj major l constituie ns faptul c nu exist puncte de trecere a frontierei pe calea ferat la Drobeta Turnu Severin spre Serbia, ca urmare schimburile comerciale ntre jude i vecini sunt ngreunate.

Ci navigabileSingura cale navigabil este fluviul Dunrea, cu cele dou porturi de la Drobeta Turnu Severin i Orova.Canalul Rin-Main-Dunre, inaugurat n 1992, a situat reedina judeului Mehedini, Drobeta Turnu Severin, n contact direct cu toate oraele europene de la Marea Neagr la Marea Nordului. Podul de la sistemul hidroenergetic i de navigaie Porile de Fier face legtura ntre Drobeta Turnu-Severin i Belgrad (300km), Istanbul (700km), Atena (950km) i Roma (2000km).

D2. Infrastructur edilitar

In judetul Mehedinti au fost identificate resurse importante de ape subterane. Datorita forajelor hidrogeologice de cercetare, exploatare, explorare au fost identificate si conturate bazine hidrogeologice cu importante rezerve de apa potabila subterana (bazin Strehaia, Poiana Gruii, Jiana Mare-Vanju Mare), dar si rezerve de apa minerala si termala (bazin Schela Cladovei-Gura Vaii, Bala-Crainici).In zona de munte si podis, resursele de apa se gasesc in depozitele de alterare de la suprafata rocilor stancoase, in reteaua de fisuri si crapaturi, care apar sub forma de zone umede sau izvoare. Acestea pot constitui surse importante de apa potabila ce ajuta la alimentarea populatiei din judet.In zona de podis si campie inalta, apele subterane se gasesc in straturi acvifere situate la adancimi de 20-80m. Prin forajele executate in aceasta zona si prin captarea izvoarelor, localitatile se pot alimenta cu apa potabila in sistem centralizat. In zona de campie apar izvoare de terasa cu debite mari care pot fi captate pentru alimentarea cu apa a localitatilor Gruia, Garla Mare, Obarsia de Camp etc.In principalele orase ale judetului Mehedinti, sistemul de canalizare este defectuos, urmand ca in urmatorii ani sa se reabiliteze cu fonduri europene, aducandu-se la nivel european sistemele de canalizare si in comunele si satale unde aceste sisteme sunt aproape inexistente, realizarea de astfel de proiecte.Doua societati americane finanteaza alimentarea cu gaze in Mehedinti: Delmont Entreprise si Washington International Technology

D3. Infrastructur de telecomunicaii

La nivelel judetului Mehedinti infrastrucutra de telecomunicatii este foarte bine pusa la punct. Datorita pozitiei sale geografice si ariile de raspandire a tuturor operatorilor de telefonie mobila/fixa, televiziune analagoca/digila precum si internet judetul se bucura de toate facilitatile dispuse de operatorii existenti pe piata.

A. Resurse turistice naturalen urma evalurii resurselor turistice naturale in cadrul judetului Mehedintiau fost acordate maxim 20 puncte repartizate astfel pe criterii:

CATEGORIEPUNCTAJ MAXIM

A1. Cadrul natural13

A2. Factori naturali terapeutici2

A3. Arii naturale protejate5

TOTAL20

Am trecut de punctajul maxim evaluat de catre Institutul de Geografie al Academiei Romane si Institutul National de Recuperare, Medicina si Balneoclimatologie al Ministerului Sanatatii care au acordat un punctaj maxim de 10 (zece) cadrului natural datorita complexitatii resurselor turistice naturale aflate la nivelul judetului Mehedinti ajungand la un maxim de 13 (treisprezece).

A.1.Pornind de la criteriile de mai sus, pentru cadrul natural al judetului Mehedinti,am acordat acordat un punctaj fiecarei componenta, fara a depasi punctajul maxim acordat acestei categorii.

Poziia pe trepte de relief

cmpie1

dealuri i podiuri2

subcarpai1

muni3

litoral i Delta Dunrii0

geomorfologie

prezena unor chei, abrupturi, relief carstic, vecintatea unor uniti impuntoare1

vegetaie

pdure peste 30%1

pdure sub 30%0

fauna

interes cinegetic mare0

interes cinegetic mediu1

hidrografe

prezena unor lacuri,, amenajri piscicole, izvoare minerale, cascade1

peisaj

interes mare2

A.2. Pentru factorii naturali terapeutici la nivelul judeului Mehedinti am acordat 2 puncte pe baza urmtoarelor criterii:

localitate cu potenial de factori naturali terapeutici(localiti cu anumii factori naturali terapeutici - de obicei ape minerale, fr dotri de tratament speciale.)-1 p nmol terapeutic -1p

A.3. Criteriul final pentru analiza resurselor turistice naturale este reprezentat de Arii naturale protejate acumulnd un punctaj maxim de 5 puncte.

Evaluarea s-a fcut pe baza urmtoarelor criterii:

gradul de reprezentativitate al ariei naturale protejate 1 p suprafaa total protejat (ca pondere din suprafaa uatb) 1 p gradul de conservare i starea actual a rezervaiei 1 p valoarea peisagistic a ariei naturale protejate 1 p posibilitatea practicrii unei forme de turism 1 p

Pornind de la punctajul acordat fiecrei rezervaii, n final am acordat un punctaj general pentru ariile naturale protejate a judetului Mehedinti.Am acordat punctajul maxim acestei categorii datorita valorii patrimoniale pe care o exercita asupra zonei si putere de atractie turistica.

B. Resurse turistice antropice

Punctajul acordat pentru resursele turistice antropice este de maxim 23 puncte repartizate conform tabelului de mai jos:

CATEGORIEPUNCTAJ MAXIM

B1. Monumente istorice de interes naional8

I - arheologie2

II - arhitectura1

III- monumente de for public4

IV- memoriale1

B2. Muzee i colecii publice5

I. Muzee5

II. Colecii publice0

B3. Arta i tradiie popular5

I. Festivaluri, trguri obiceiuri, srbtori etc.3

II. Meteuguri populare2

B4. Instituii de spectacole i concerte1

filarmonici,orchestre,formaiuni instrumentale, corale ori vocal-instrumentale,etc1

B5. Manifestri culturale repetabile4

TOTAL23

La acordarea punctajului categoriei monumente istorice de interes naional s-a tinut cont de: a) a)criteriul vechimii; b) b)criteriul referitor la valoarea arhitectural, artistic i urbanistic; c) c)criteriul referitor la frecven (raritate i unicitate); d) d)criteriul referitor la valoarea memorial-simbolic.

La acordarea punctajului categoriei muzee i colecii publice s-a tinut cont de:a) constituirea, conservarea i restaurarea patrimoniului muzeal;b) evidena, protejarea, cercetarea i dezvoltarea patrimoniului muzeal; c) punerea n valoare a patrimoniului muzeal n scopul cunoaterii, educrii i recrerii.d) gestionarea, evidena, cercetarea, dezvoltarea, protejarea, conservarea i restaurarea patrimoniului propriu;e) punerea n valoare a patrimoniului propriu.

La acordarea punctajului categoriei arta i tradiie popular s-a tinut cont de cultura, originalitate si modul de percepere al artei din zona.

La acordarea punctajului categoriei instituii de spectacole i concerte s-a tinut cont de interesul populatiei fata muzica.

La acordarea punctajului categoriei manifestri culturale repetabile s-a tinut cont de:a) gradul de noutate;b) gradul de originalitate;c) contribuia la dezvoltarea cultural;d) nivelul parametrilor de performan i calitate ai propunerii culturale;e) modalitatea de diseminare a rezultatelor proiectului.

C. Infrastructura specific turistic

Etapa a doua a evalurii a constat n evaluarea infrastructurii specific turistice i tehnice, fr de care nu se pot desfura activiti turistice de calitate.

Pentru infrastructura specific turistic a fost acordat un punctaj maxim de 10 puncte, distribuit pe subcategorii astfel:

CATEGORIEPUNCTAJ MAXIM

C1. Uniti de cazare7

C2. Instalaii de tratament2

C3. Sli de conferin, centre expoziionale2

C4. Prtii de schi, instalaii de transport pe cablu0

C5. Alte Instalaii de agrement1

TOTAL12

Turismul este dezvoltat in zona si chiar intr-o continua dezvoltare datorita cadrului natural pe care zona o confera.

In funcie de distribuia numrului de camere pe tipuri de structuri de primire turistic , au fost atribuite urmtoarele punctaje:

hoteluri - 2 puncte pensiuni turistice - 4 puncte alte tipuri de uniti de cazare cu excepia hotelurilor i a pensiunilor turistice 1 punct

La capitolul instalatii de agreement au fost incluse acele instalatii de agreement ce motiveaza deplasarea turistilor, respective: plaje omologate, punctajul maxim acordat este de 0,5. Criteriu care a stat la acest punctaj a fost numarul de instalatii de agreement.

D. Infrastructura tehnic

Pentru evaluarea accesibilitii la infrastructur major de transport s-a avut n vedere prezena pe teritoriul acestora a unor ci/noduri majore de transport de cltori, condiie esenial pentru ca un teritoriu s poat fi inclus n activitatea turistic.Din cele 30 de puncte prin care s-a evaluat importana echiprii tehnice a unei localiti pentru desfurare unei activiti turistice, 11 au fost direcionate ctre criteriul accesibilitii. Cei patru indicatori care au fost luai n considerare pentru a evalua accesul direct al unitilor administrativ teritoriale la reeaua major de transport au fost ponderai n funcie de importana acestora ntr-o reea internaional de transport precum i de intermodalitate n transportul de cltori.

INFRASTRUCTURA TEHNIC: 30 puncte

DenumirePunctajEvaluare

CriteriuAccesul direct la infrastructur major de transport11

IndicatoriPort1DaNu10

Aeroport naional/internaional0DaNu1 0

Acces la drum european (E)5DaNu10

Acces la drum naional/cale ferat (DN/CF)5Acces la DN/E i CF Acces la DN sau CF Fr acces la reeaua major10,50

Pentru infrastructura edilitar s-au acordat 6 puncte din totalul de 30. Dintre acestea alimentarea cu ap n sistem centralizat i canalizarea apelor uzate au fost notate cu 4, iar alimentarea cu gaze naturale {n sistem centralizat) cu 2 puncte.Dup datele disponibile reeaua de alimentare cu energie electric acoper toate unitile administrativ teritoriale i de aceea acest indicator nu a fost luat n considerare, dei la nivel de localitate aceasta poate fi uneori deficitar situaie ce nu poate fi evaluat din cauza lipsei datelor.

INFRASTRUCTURA TEHNIC: 30 puncte

DenumirePunctajEvaluare

CriteriuFurnizarea de servicii publice de gospodrire comunal -Infrastructura edilitar6

IndicatoriAlimentare cu apa, canalizarea apelor uzate i pluviale4Ap i canalizare ApFr sistem de alimentare cu ap10,50

Alimentarea cu gaze naturale2Da Nu1 0

Metodologia de calcul de la primul criteriu se pstreaz, astfel c, pentru sistemul de alimentare cu ap i canalizare, s-a fcut diferit pentru prezena ambelor sisteme i pentru prezena doar a celui de ap.

Furnizarea serviciilor de comunicaii electronice a fost notat cu 25 puncte din totalul de 30. Acestea au fost acordate numai pentru unitile administrativ teritoriale n care poate fi accesat reeaua GSM. Pentru unitile administrativ teritoriale care dispun doar de reea la un punct fix s-au acordat doar 2, 5 puncte.

INFRASTRUCTURA TEHNIC: 30 puncte

DenumirePunctajEvaluare

CriteriuFurnizarea serviciilor de comunicaii electronice - infrastructura de telecomunicaii25

IndicatoriAcoperirea GSM/ Telefonie la punct fix25Acoperirea GSM cu/sau fr telefonie la punct fix Telefonie la punct fixFr servicii detelecomunicaii1

0,50

Bibliografie

http://www.alziar.ro/resurse/mehedinti_monumente.pdfhttp://www.mehedinti.insse.ro/main.php?id=405http://www.mehedinti.insse.ro/main.php?id=406http://www.mehedinti.insse.ro/main.php?id=407http://mehedinti-majdanpek.ro/ikmh/index.php?meniuId=4&viewCat=3&viewItem=65http://mehedinti-majdanpek.ro/ikmh/index.php?meniuId=4&viewCat=3&viewItem=407http://mehedinti-majdanpek.ro/ikmh/index.php?meniuId=4&viewCat=3&viewItem=67http://mehedinti-majdanpek.ro/ikmh/index.php?meniuId=4&viewCat=3&viewItem=409http://mehedinti-majdanpek.ro/ikmh/index.php?meniuId=4&viewCat=3&viewItem=66http://www.gtd20.ro/romania-turistica/judetul-mehedinti/http://ro.wikipedia.org/wiki/Podi%C8%99ul_Mehedin%C8%9Bihttp://mehedinti-majdanpek.ro/ikmh/index.php?meniuId=4&viewCat=3&viewItem=408http://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Bala,_Mehedin%C8%9Bihttp://www.cazaneledunarii.com.ro/parcul-national-portile-de-fier.htmlhttp://www.vizitatiseverinul.ro/obiective-turistice/muzeul-regiunii-portilor-de-fier-4.htmlhttp://www.turismland.ro/plaja-drobeta-drobeta-turnu-severin/http://mehedinti-majdanpek.ro/ikmh/index.php?meniuId=2&viewCat=40&viewItem=54http://mehedinti-majdanpek.ro/ikmh/index.php?meniuId=2&viewCat=40&viewItem=55http://mehedinti-majdanpek.ro/ikmh/index.php?meniuId=2&viewCat=40&viewItem=52http://www.mehedinti.djc.ro/DocumenteHtml.aspx?ID=7702http://www.mehedinti-majdanpek.ro/index.php?meniuId=4&viewCat=47