proiect -judetul Valcea

28

Transcript of proiect -judetul Valcea

Page 1: proiect -judetul Valcea
Page 2: proiect -judetul Valcea

SCURTA ISTORIE A JUDETULUIValcea, tinut stravechi, are o istorie bogata, incarcata cu date si fapte

deosebite. Judetul Valcea este asezat in partea sudica a tarii, de o parte si de alta a Oltului. Fiind unul dintre cele mai vechi judete din tara, este mentionat in documente inca din ianuarie 1392, intr-un hrisov al lui Micea cel Batran.

Primele urme descoperite pe teritoriul judetului dateaza de acum doua milioane de ani si au fost descoperite la Bugiulesti (comuna Tetoiu). Descoperirile continua la Copacel, un sat de langa Rm. Valcea, unde au fost aduse la lumina materiale arheologice cu o vechime de circa 8000 de ani. Perioada preistorica si cea geto-daca este bine reprezentata, marturie stand descoperirile din asezarile de la Ocnita, Gradistea, Daesti, Ionesti, Brezoi, Boisoara si altele.

Romanii vor construi pe pamantul valcean mai multe asezari ale caror ruine mai pot fi vazute la Rusidava (Dragasani), Buridava (Stolniceni), Pons Aluti (Ionesti), Arutela (Bivolari) etc.

La inceputul secolului IX, in jurul Ramnicului s-a inchegat o formatiune politica romaneasca ce a devenit oras la sfarsitul secolului XIII, in acceptiunea principiilor medievale de atunci.

Prima atestare documentara a orasului dateaza din 20 mai 1388, fiind intalnita intr-un hrisov al lui Mircea cel Batran.

Inca de la inceput, orasul a aparut ca resedinta a judetului Valcea. Factorii care au determinat acest lucru sunt: bogatia resurselor naturale (sare, lemn, peste), posibilitatile pentru un comert intern si extern si, la final, dar nu in ultimul rand, pozitia geografica ce ii oferea conditii exceptionale.

ASEZARE GEOGRAFICA Situat in partea sudica a Romaniei, la o distanta de 175 km de Bucuresti, Judetul Valcea ocupa o suprafata de 175 kmp si este limitat de judetele: Sibiu si Alba la nord, Arges la est, Olt la sud si sud-est, Dolj la sud-vest iar la vest de judetele Hunedoara si Gorj. Organizarea administrativa a judetului valcea cuprinde 6 orase, 2 municipii si 77 comune.Se intinde de-a lungul bazinului mijlociu al raului Olt,fiind inconjurat de Muntii Cozia la est si Culmea Capatanii in vest.Judetul are o suprafata de 5,765 km 2- 2.4% din suprafata totala a tarii,si o populatie de 413.570 locuitori.

CAI DE ACCESReteaua cailor de comunicatie este formata din 164 km de cale ferata si

2.028 km drumuri publice (din care 550 sunt drumuri nationale).Transporturile sunt asigurate de artera feroviara si rutiera de pe Valea Oltului, completata cu soseaua subcarpatica Rm. Valcea-Tg. Jiu si Rm .Valcea-Pitesti, la care se adauga ca ramuri secundare: soseaua Dragasani- Giulesti-Horezu si segmentul Brezoi-Voineasa. Aceasta este completata de o retea densa de drumuri locale care leaga toate localitatile judetului intre ele.

Page 3: proiect -judetul Valcea

NIVEL DE DEZVOLTARE ECONOMICO –SOCIALAJudetul Valcea cuprinde urmatoarele categorii de localitati:1 municipiu-

Ramnicu Valcea;7 orase-Dragasani,Olanesti,Baile Govora,Brezoi,Calimanesti-Caciulata,Ocnele Mari,Horezu;78 comune;568 sate.

Aparitia si dezvoltarea acestor orase este legata , fie de functia lor comerciala de-a lungul Oltului (Rm. Valcea, Brezoi, Horezu, Dragasani), miniera (Ocnele Mari), fie balneoclimaterica (Baile Olanesti, Baile Govora si Ocnele Mari).

Structura populatiei, cu cei 41,1% populatie urbana, se datoreaza politicilor economice de pana in 1989, care au favorizat deplasarea fortei de munca de la sat la oras, si care acum trebuiesc contracarate prin sprijinirea sectorului agricol. Judetul Valcea dispune de resursele necesare, materiale si umane, pentru dezvoltarea economica si sociala. In ceea ce priveste comunitatea de afaceri, cifrele vorbesc de la sine: incepand din 1991, au fost inregistrate la Oficiul Registrului Comertului 9067 societati comerciale si 2750 persoane fizice care desfasoara activitati economice. Sectorul intreprinderilor mici si mijlocii este foarte bine reprezentat, acest tip de societati fiind majoritare in Valcea. Tendinta actuala este de orientare a acestora catre domenii economice noi, mai putin reprezentate in peisajul economic regional actual.

RESURSE TURISTICE NATURALETeritoriul judetului Valcea este acoperit de culmi muntoase si dealuri,

altitudinile scazand de la nord la sud, spre depresiunea intramontana a Lovistei. In partea sudica a judetului, dealurile cu altitudini cuprinse intre 600-700 m inchid depresiunile subcarpatice Jiblea-Berislavesti, Pausesti, Hurezu s.a. In nordul judetului se inalta culmile muntilor Fagaras, la vest se desfasoara Muntii Lotrului iar la sud Muntii Capatanii. Pe partea stanga a Oltului se afla masivul Coziei care atinge 1.669 m.

Varietatea formelor de relief influenteaza clima temperat continentala caracteristica judetului Valcea intalnindu-se nuante ale climatului montan deluros specific depresiunii Lovistei si a vaii Oltului. La altitudini de peste 2.000 m temperaturile scad sub 00C, precipitatiile depasesc 1.200 mm/an iar vanturile cu orientarenord-vest sunt puternice. La altitudini medii si mici temperatura medie variaza intre 2-60C, vanturile bat in lungul vailor, iar media precipitatiilor are valori cuprinse intre 800-1.200 mm/an. In regiunea dealurilor subcarpatice, temperatura are valorile cuprinse intre 4-80C iar precipitatiile ating 600-800 mm/ anual. Pe valea Oltului si in depresiunea Lovistei clima este mai blanda decat in restul teritoriului. Teritoriul judetului Valcea dispune de o fauna bogata si variata, etajata in functie de relief si conditiile climatice. In zona alpina se intalnesc pasari si animale rare: vulturul plesuv brun, cinteza alpina, capra neagra, alaturi de vipera comuna si soparla de munte. Fondul cinegetic este bogat reprezentat de specii cum ar fi: cerbul, rasul, caprioara, jderul, ursul, pisica salbatica, mistretul, ierunca, cocosul de munte s.a. fauna piscicola este reprezentata de scobar, pastrav si boistean.

Page 4: proiect -judetul Valcea

In functie de relief si clima, vegetatia caracteristica teritoriului valcean este repartizata dupa zonarea acestora. In regiunile montane, pe cele mai inalte culmi predomina flora alpina si subalpina. Dintre speciile care cersc aici se intalnesc: salcia pitica, violeta, bujorul de munte si floarea de colt - ultimele declarate monumente ale naturii. Zona forestiera este specifica regiunilor deluroase, acoperind circa 45% din suprafata judetului. Padurile de molid cresc in etajul subalpin, pe linga arbusti ca: macrisul, afinul s.a. Padurile de foiase acopera zona montana si o parte a dealurilor subcarpatice si piemontane. Dintre speciile de arbori care compun etajul foioaselor predomina fagul, mesteacanul, carpenul, alunul si paltunul de munte. La altitudinile din zona colinara si de campie cuprinse intre 300-700 m, predomina stejarul pedunculat, ulmul si carpenul.

Principalul curs de apa care strabate teritoriul judetului Valcea este Oltul si afluentii acestuia. Oltul strabate circa 130 km din suprafata judetului, de la Raul Vadului pana la Tighina. In regiunea depresiunii Lovistei, Oltul primeste apele raurilor Calinesti, Urii, Robesti, Saracinesti, Lotru, Valea Satului, Boia, Titesti si Baiasu. Lotrul strabate judetul pe o suprafata de 80 km si aduna apele afluentilor Voinesita, Latorita, Vasilatu si Pascoaia iar Oltetul strabate 85 km din teritoriul judetului.Dintre lacurile aflate pe teritoriul judetului predomina lacurile de provenienta glaciara aflate in bazinul Latoritei: Muntinelul Mic, Iezerul Latoritei, Singuraticul si Cioara precum si cele din muntii de la Obarsia Lotrului. lacurile sarate sunt cele de la Ocnita si Ocnele Mari iar lacurile artificiale amenajate ca urmare a constructiei hidrocentralelor sunt: Vidra, Calimanesti, Babeni, Daesti, si Bradisor.

Pe teritoriul judetului se gasesc rezervatii naturale,cum ar fi: Rezervaţia de tisă - Taxus baccata, din cheile pârâului Cheia. Rezervaţia naturală Stogul,ce se constituie ca o rezervaţie complexă. Se

întâlnesc calcare mezozoice în care s-au dezvoltat fenomene exo- şi endocarstice, existând peste 35 peşteri şi avene.

Rezervaţia Radiţa - Mânzu, din munţii Căpăţânii - rezervaţie naturală complexă de o mare valoare peisagistică.

Peşterile din zona Olăneşti,care au fost propuse şi cuprinse de către specialiştii vâlceni în lista obiectivelor geologice ocrotite de lege. Rezervaţia Lacul Frumos, din Mosoroasa - este o mlaştină mezo-oligotrofă importantă prin prezenţa muşchiului Sphagnum şi planta carnivoră Drossera rotundifolia (roua cerului). În parcurile oraşului întâlnim specii rare precum Liriodendron tulipifera (arbrele de lalea), Ginkgo biloba (arborele pagodelor) şi Abies concolor (bradul argintiu).     Pe drumul ce duce de la Vila Plopul la Sanatoriul Olăneşti (fosta Vilă 1 Mai) privirea ochiului călătorului se opreste asupra celor două lacuri cu nuferi - albi şi galbeni - o adevărată splendoare a naturii.

Toata aceste rezervatii sunt considerate monumente ale naturii.

Page 5: proiect -judetul Valcea

RESURSE TURISTICE ANTROPICEMaterialele arheologice, informatiile marilor învatati ai lumii antice,

vestigiile si monumentele istorice atesta, în Vâlcea, primele urme ale existentei omenesti înca din paleolitic, iar descoperirile de la Bugiulesti (comuna Tetoiu) înscriu judetul nostru între locurile din tara si din lume cu cele mai vechi urme de convietuire umana - circa 2.000.000 de ani. Perioada neolitica este prezenta aici prin descoperirile de la Bârsesti, Cazanesti, Govora-sat, Orlesti, Valea Raii etc. Epoca bronzului este ilustrata prin descoperirile de la Boisoara, Bârsesti, Cazanesti, Dragasani, Goranu, Govora-sat, Ocnele Mari, Orlesti, Râmnicu Vâlcea, Râureni, Scundu, Stefanesti,  Voicesti etc., puncte si situri arheologice care caracterizeaza o perioada înfloritoare în viata comunitatilor umane din aceasta zona. Epoca fierului, când se formeaza elementul etno-cultural traco-daco-getic, este reprezentata prin numeroase vestigii arheologice descoperite la: Cazanesti, Costesti-Ferigile, Bârsesti, Govora-sat, Otesani, Valea lui Stan, Râureni etc. În aceasta perioada, o mare dezvoltare cunosc cetatile dacice de la Ocnita (Buridava), Gradistea, Roesti, care au fost amplasate sub forma unui sistem defensiv pentru apararea Daciei de primejdiile externe. Tot din aceeasi perioada, judetul Vâlcea este strabatut, de la nord la sud, de o linie fortificata de sapte castre romane (Limes Alutanus), amintite de Tabula Peutingeriana si confirmate de cercetarile arheologice. Zestrea judeţului cuprinde 89 de monumente şi situri arheologice, 360 de monumente şi ansambluri de arhitectură, 56 de monumente comemorative de artă, 13 zone urbane si rurale protejate, la care se adaugă un însemnat număr de obiecte de artă, îdeosebi eclezială şi peste 10.500 de volume de carte veche. Marile mănăstiri şi schituri vâlcene sunt puternice centre spirituale care atrag mii de pelerini, dar şi locuri unde s-a zămislit istoria plină de încercări a neamului nostru. Valorile de prim rang ale patrimoniului cultural vâlcean, ce amintesc pe cei mai destoinici voievozi, importanţi clerici şi mari dregatori. In satul Govora se afla Manastirea Govora, fondata la inceputul secolului 15, reconstruita de domnitorii Vlad Calugarul si Radu cel Mare undeva la sfarsitul secolului 15, restaurata de Constantin Brancoveanu, in 1710-1711 cand cladirile monahale au fost marite si impodobite cu picturi murale de valoare de catre zugravii Iosif, Hranite, Teodosie, Stefan s.a. La Manastirea Govora domnitorul Matei Basarb a instalat o presa de tiparit si in 1640 a fost tiparita Pravila de la Govora - cea mai veche culegere de legi tiparita in Tara Romanesca. In satul Frincesti, la sud de Govora, se afla o biserica numita "Biserica dintr-un lemn" fondata de domnitorul Matei Basarab in 1635-1636. In Calimanesti se afla Biserica din Ostrov, ctitorita de Neagoe Basarab si construita in anii 1518-1522, sihastria de la Turnu, unde se gaseste o biserica datand din 1676, Manastirea Cozia aflata la 5 km distanta de oras. Datand din anii 1387-1388, Manastirea Cozia este ctitoria domnitorului Mircea cel Batran, care este ingropat aici. Aici se pot vedea picturi murale datand din 1391. Muzeul Manastirii Cozia adaposteste o valoroasa colectie de icoane.

Page 6: proiect -judetul Valcea

In orasul Horezu, muzeul Manastirii Hurez contine diverse piese de arta medievala, tesaturi si numeroase exemplare de documente si carti vechi. Aceste exemplare provin din biblioteca manastirii intiata de Constantin Brancoveanu, care avea una din cele mai valoroase colectii de carte ale timpului sau. Deasupra intrarii in biblioteca scrie si astazi in greceste "Biblioteca de hrana dorita sufleteasca, aceasta casa a cartilor, iubire pre inteleapta imbelsugare, in anul 1708", scrisa de arhimandritul Ioan.Colectia avea catalogul sau, doua carti de biblioteconomie precum si carti laice mai rare intr-o manastire: Herodot, Euripide, Hesiod, Aristofan, Luchiano, Cartile lui Iustinian,Cronicile Bizantine si lexicoane gramatici grecesti si latine, studiate si de Alexandru Odobescu in 1860. Muzeul Etnografic se afla in cadrul Complexului Muzeal de la Maldaresti si are un profil etnografic si de arta medievala.Sunt expuse obiecte de arhitectura populara, cusaturi, tesaturi, picturi si port popular specific. Casa de Cultura Horezu a fost construita in anul 1966 si de atunci coordoneaza activitatea culturala si educativa a orasului. In cadrul ei se gasesc o sala cu 400 de locuri, o biblioteca si o Galerie de Arta Populara contemporana care detine o mare colectie de ceramica din obiecte donate timp de 30 de ani de mesteri populari participanti la Targul de Ceramica din Horezu. Prin piesele prezentate de fiecare centru se poate constata evolutia in ultimele trei decenii a ceramicii romanesti, mutatiile ce s-au produs in tehnica de prelucrare a lutului, in diversificarea formelor,ca urmare a cererii pietei, si nu in ultimul rand a motivelor. In competitia ce a inceput odata cu impunerea targului ca centru al ceramicii romanesti contemporane, renumitii mesteri olari au prezentat specialistilor piese ce adauga, an de an, noi date despre centrul pe care-l reprezinta, cat si asupra personalitatii artistului. Galeria de arta populara contemporana romaneasca se constituie, asemenea Targului ceramicii populare romanesti "Cocosul de Hurezi", intr-o viziune salvatoare a unui mestesug multimilenar. Biblioteca oraseneasca "Ada Orleanu" este deschisa permanent, are o sala de lectura si un fond de carte de 40 000 de volume. Muzeul de Arta Casa Simian din Ramnicu Valcea: Cladirea care adaposteste Muzeul de Arta a apartinut familiei Nae si Tita Simian originari din Salistea Sibiului, proprietari ai unei fabrici de incaltaminte in Rm. Valcea, la jumatatea secolului XX. Casa beneficiaza de o structura arhitectonica specifica, insumand doua tipuri de spatiu, unul punand an valoare expresivitatea casei vechi a familiei Simian, construita in 1940, de arhitectii Gheorghe Simotta (1891 – 1979) si Nicolae Lupu (1905 – 19xx), ambii de orientare neoromaneasca si un altul neutru, functional pentru necesitatile unei galerii de arta, construit odata cu transformarea locuintei in muzeu.

Spatiul eclectic, dar armonios, al partii „istorice” a cladirii, reuneste elemente stilistice multiple romanice, gotice, renascentiste, creand o impresie generala de vila italiana, accentuata de existenta gradinii interioare, terasata, cu portic si acoperis din olane.

Expresie artistica, puternica si primitoare a constructiei, determina o organizare expozitionala care sa valorifice la maximum acest efect. Din aceasta cauza expunerea muzeala nu este realizata, neaparat, in mod sau cronologic,

Page 7: proiect -judetul Valcea

fiecare incapere devenind un tot de sine statator, incercandu-se, pe cat posibil, evitarea monotoniei si exploatarea unor efecte scenografice.

Expozitia permanenta a Muzeului de Arta, reuneste lucrari de valoare de pictura si de sculptura romaneasca, apartinand unor artisti de renume de la sfarsitul secolului al XIX-lea : N. Grigorescu, Nicolae Vermont, Sabin Popp, Ipolit Strambu , Sava Hentia, Ion Georgescu, F.Storck.

Din prima jumatate a secolului XX, muzeul detine lucrari de Gh.Petrascu, N.Tonitza. Th.Pallady, C.Michailescu.

A doua jumatate a secolului XX, cuprinde in expunere lucrari ale pictorilor: H.Catargi, I.Tuculescu, Florin Niculiu, Margareta Sterian, Michaela Eleutheriade, Lucia Dem. Balacescu, Corneliu Baba, Camil Ressu, Horia Bernea, Virgil Almasanu, Dan Hatmanu, Sabin Balasa, Ion Salisteanu, Paul Gherasim, Ion.Grigorescu, Marin Gherasim, Viorel Margineanu etc. si cateva lucrari de sculptura dintre care se remarca prin calitatea artistica, cele realizate de George Apostu, Ovidiu Maitec si Costel Badea.

Muzeul poseda un tablou din Scoala venetiana din prima jumatate a secolului al XVIII-lea.

Prin organizarea unor tabere de creatie, in ultimul deceniu al secolului XX, s-a obtinut o imbogatire a colectioilor cu lucrari ale unor pictori contemporani: Vasile Tolan, Horia Petrutiu, Vioara Bara, Mircea Catusanu, Adrian Chira, Ion Augustin Pop, Stefan Pelmus, Epaminonda Tiotiu. Muzeul de Arta a primit in aceiasi perioada, o donatie importanta din partea artistilor Gheorghita si Gregorian Rusu, cuprinzand lucrari de pictura si grafica.

Fara a deveni o permanenta, in expunere sunt incluse si obiecte de arta veche romaneasca, icoane si obiecte de cult din colectia Muzeului Judetean, valorificand tendinte formale din secolele XVI – XIX, reprezentative pentru judetul Valcea.

Muzeul de Arta mai poseda o bogata colectie de lucrari de grafica, desene si acuarele care sunt expuse temporar.

Anual, Muzeul de Arta organizeaza expozitii de pictura si sculptura contemporana, iar in timpul verii, in curtea interioara expun artisti plastici din localitate.

Casa Memoriala Anton Pann din Ramnicu Valcea:Casa care adaposteste expozitia memoriala Anton Pann, este un

monument de arhitectura urbana, construit la jumatatea secolului al XVIII-lea, avand foisor si pivnita.

Expozitia a incercat sa puncteze peregrinarile pe meleagurile Valcii, datand din anii 1826-1828, 1836-1840, ale celui ce a ramas in constiinta urmasilor drept „fiul Pepelei cel istet ca un proverb” si care a fost „dascal de musichie” la scoala organizata pe langa Episcopia Ramnicului.

Casa – muzeu a fost translata pe o distanta de 37 metri, de pe amplasamentul ei initial, odata cu modernizarea si reamenajarea teritoriala. Expozitia a fost amenajata pentru a ilustra interiorul unei modeste locuinte de targ de la mijlocul secolului al XIX-lea, aici fiind prezentate piese de mobilier (divan, biblioteca, masa, scaune), obiecte decorative din cositor, alama, alpaca si portrete ale unor personalitati din epoca: printre care cel al maicii Meletina,

Page 8: proiect -judetul Valcea

stareta manastirii Dintr-un Lemn si tipograful Ion Popovici, care au avut legaturi cu viata si opera scriitorului.

In a doua incapere a expozitiei este prezentat un interior in care se afla mobilier pictat, specific zonei transilvanene, evidentiind legatura pe care Anton Pann a avut-o cu acest colt de tara.

In ultima incapere a muzeului sunt prezentate lucrari muzicale, culegeri de folclor, poezii si povestiri ale lui Anton Pann. (Noul Erotocrit, Sibiu, 1837, Fabule si istorioare, Bucuresti, 1841, Povestea Vorbei, Bucuresti, 1847, Nastratin Hogea, Bucuresti, 1853 etc.), scotand in valoare activitatea sa tipografica si literara.

Muzeul Satului Valcean din Bujoreni:Muzeul Satului Vâlcean si-a conturat profilul sau tematic înca din 1974

sub forma unui sat muzeu, menit sa reconstituie pe o suprafata de 8 hectare, imaginea functionala a unei asezari rurale traditionale, cu toate institutiile sale social-culturale.

În organizarea acestui muzeu în aer liber, s-a tinut cont de câtiva factori constitutivi ai unui sat adevarat – formele de relief ale zonei, vatra si hotarul lui cu toate elementele sale – în functie de care au fost amplasate gospodariile si constructiile comunitare, transferate din diferitele localitati ale judetului Vâlcea.

În prezent muzeul este reprezentativ prin cele patru sectoare ale sale: 1. Sectorul Gospodarie - locuinta cuprinde un numar de 42 unitati si peste

12.000 piese muzeistice, ilustrând structura gospodariei, în functie de ocupatiile traditionale: agricultura, pomicultura, viticultura, cresterea animalelor sau o serie de mestesuguri si tehnici populare, urmarind în acelasi timp, diversitatea si evolutia planimetrica si volumetrica a locuintelor cu una sau mai multe încaperi. În cadrul muzeului, se remarca în mod deosebit, casele cu foisor din zona etnografica Horezu (din comunele Maldaresti, Stoenesti, Barbatesti), gospodariile specializate în viticultura, transferate din zona Dragasani (satele Prundeni, Olteanca), în pomicultura (comunele Alunu, Tomsani, Cernisoara) ori în cresterea animalelor din zona montana (satele Boisoara, Pascoaia-Brezoi). Alaturi de locuinte, în cadrul gospodariilor au fost transferate si o serie de constructii anexe : patule, magazii, fânare, cotete destinate depozitarii unor produse agroalimentare sau pentru cresterea unor pasari si animale.

2. Sectorul Social - cultural al „monumentelor de utilitate publica” cuprinde o scoala primara rurala de la începutul secolului al XX-lea, din vremea lui Spiru Haret, un han de la sfârsitul secolului al XIX-lea din satul Saliste comuna Malaia, o biserica din lemn, construita la 1785 si transferata din comuna Nicolae Balcescu, un scrânciob din comuna Stoenesti, iar în perspectiva acest sector va fi completat cu o primarie rurala, precum si cu alte obiective cu valoare arhitectonica.

3. Sectorul Mestesuguri - tehnici populare prezinta procedeele si tehnicile de prelucrare a unor materii prime necesare pentru faurirea unor unelte, vase si diferite obiecte de uz casnic, metodele folosite pentru prelucrarea fibrelor vegetale si animale sau tehnicile traditionale pentru obtinerea unor produse animale si vegetale. În cadrul muzeului a fost transferate si reconstituite o serie de ateliere

Page 9: proiect -judetul Valcea

mestesugaresti – atelierul de olarit din centrul Vladesti (secolul XX), atelierul de dulgherie-tâmplarie (secolul XX) din satul Serbanesti, comuna Salatrucel, atelierul de prelucrarea parului de capra (începutul secolului al XX-lea), din satul Curtea, comuna Popesti, precum si un atelier de fierarie din comuna Prundeni. Sunt de semnalat si instalatiile tehnice – morile de mâna si de apa din zona etnografica Lovistea, cazanele pentru tuica din localitatile Stoenesti si Buda, piva din localitatea Costesti, cuptorul pentru uscat prune din satul Muiereasca de Sus, sau o serie de instalatii pentru obtinerea vinului (teascuri, linuri etc.), organizate în cadrul unor gospodarii de viticultori, transferate din localitatile Mitrofani, Olteanca, Prundeni, din zona podgoriei Dragasani.

4. Sectorul Constructiilor specializate – reprezentat prin câteva unitati, ilustrând pe cele din hotarul satului sau din zona montana : troite de drum, transferate din localitatile Govora-sat si Feteni, fântâni de hotar, stupine de albine, o stâna transferata din muntele Smeurat, un conac de vie transferat din comuna Fârtatesti, foisoare de paza etc. În final, dar nu în ultimul rând, valoroasa noastra arta populara vâlceana este ilustrata în muzeu, prin prezentarea ei în decorarea interioarelor locuintelor, în cadrul atelierelor mestesugaresti, prin piesele textile sau de ceramica, din lemn, metal, de iconografie si mobilier popular.

Reprezentând aceste obiecte, noi consideram ca, marile valori de patrimoniu cultural, pastrate si tezaurizate cu mare grija în acest minunat sat-muzeu, reprezinta radacinile noastre strabune si merita atentia si tot respectul generatiilor actuale.

CENTRE FOLCLORICE IN JUDETUL VALCEA Centru Folcloric din Barbatesti(Vâlcea»Barbatesti)Creatie populara. Ansamblu folcloric, grup vocal, sarbatoarea folclorica Brâul de aur. Muzeu etnografic din Maldaresti (Vâlcea»Horezu)Muzeu etnografic. Profil: etnografie, arta medievala. Sunt expuse obiecte de arhitectura populara, cusaturi, tesaturi, port popular specific zonei. Vaideeni :Sat turistic. Instalatii tehnice populare (tabacarie, moara de apa, darac si piua din sec. XIX); prelucrarea artistica a lemnului; tesaturi, confectionat cojoace (pieptare); instrumente muzicale; port popular ciobanesc cu influente transilvanene. Directia Judeteana pentru Cultura, Culte si Patrimoniul Cultural National Valcea, functioneaza sub aceasta titulatura din martie 2001, prin reorganizarea Inspectoratului pentru Cultura si Culte Valcea in conformitate cu H.G. nr. 286/8 martie 2001.In baza prevederilor H.G. nr. 78 din 27 ianuarie 2005, functioneaza la nivelul judetului Valcea, ca serviciu public deconcentrat, cu personalitate juridica, al Ministerului Culturii si Cultelor, avand urmatoarele atributii principale: 1.Infiintarea unor institutii de specialitate de interes judetean: Casa Creatiei Populare si Scoala Populara de Arte; punerea bazelor pentru viitorul Teatru de Stat, initial ca sectie a Teatrului de Stat din Sibiu.

Page 10: proiect -judetul Valcea

2. Sustinerea unor colective artistice care s-au afirmat pe plan national si international: Teatrul Popular, Ansamblul de Opereta, Orchestra de camera "Concertino" si Corul de camera "Euphonia" - toate din Ramnicu Valcea; corurile din Ramnicu Valcea, Dragasani si Balcesti ansamblurile folclorice din Calimanesti, Babeni, Dragasani, Horezu, Vaideeni. 3.Promovarea unor societati si asociatii culturale: Societatea "Prietenii Muzeului N. Balcescu", Asociatia Folcloristilor, Asociatia Creatorilor Populari, Asociatia Artistilor Plastici Amatori, Societatea "Prietenii Muzicii si ai Teatrului", Cenaclul "Anton Pann", Cercul "Casa de sub padure" s.a. 4.Intemeierea Galeriei de Arta Populara Contemporana (Horezu) si deschiderea Galeriilor de Arta ale Fondului Plastic (Ramnicu Valcea).  5.Initierea si consacrarea unor manifestari care au intrat in traditia culturala a Valcii si a tarii: Festivalul muzical "Tinere talente", Cursurile muzicale de vara, Festivalul de folclor "Cantecele Oltului", Targul ceramicii populare romanesti "Cocosul de Hurez", “Pridvor valcean” – Zilele culturii populare valcene in Capitala, sarbatorile "Hora costumelor", "Invartita dorului", "Braul de aur" s.a.

Manifestari de promovare a valorilor etnoculturale romanesti in mari centre culturale ale Europei:

Expozitie de arta populara si program folcloric, la Salzburg – Austria (2001). Componenta etnografica si folclorica a standului Romaniei la Targul international de turism de la Praga – Cehia (2003). Manifestare etnoculturala complexa la Centrul Cultural Roman de la Budapesta – Ungaria (2004). Participari ale judetului Valcea la “Zilele culturii romanesti in Bavaria” (München – Germania) – finantate de Ministerul Culturii si Cultelor prin DJCCPCN Valcea. TRASEE TURISTICE Trasee turistice Brezoi:

Trasee turistice ecvestre: 1. Brezoi-Vf.Veveretul-Vf.Robu-Vf.Sterpul-Cabana Prejba- Rîul Sadului-Cabana Gîtul Berbecului-Vf. Negovanul-Saua Buceci-Dealul Negru- Vf. Vatafului-Pascoaia. Traseu de durata medie 3-4 zile. 2. Brezoi-Vf.Naratu-Lotrisor-Cabana Comanca-Baile Olanesti-Schitul Iezer-Schitul Pahomnie-Schitul Patrunsa-Schitul Izvoarele-Vf.Scânteia-Vf.Priota-muntele Gera-Valea Sasa-Saliste. Traseu de durata medie 5-6 zile.3. Circuit pe Valea Lotrului: Brezoi-Vf.Veveretul-Vf.Robu-Vf.Sterpu-Vf,Voinesita-Culmea Steflesti-Cabana Obârsia Lotrului-Statiunea Vidra-Vf.Pietrile-Cabana Petrimanu-Pasul Oltetului -Culmea Capatânii -Zmeuret -Plaiul lui Stan-Brezoi. Traseu lung -7-8 zile. 4. Tara Lovistei: Brezoi-Draganesti-Copaceni-Perisani-Boisoara-Bumbuiesti-Gruiu Lupului-Racovita-Copaceni.Traseu scurt 1-2 zile.

Page 11: proiect -judetul Valcea

5. Brezoi-Varateca-Cabana Cozia- Manastirea Stânisoara-Manastirea Turnu-Varateca.Traseu scurt 2 zile. Trasee turistice cu plecare din statiunea Voineasa:

1. STATIUNE-DN 7A-PARAUL CARARII-SAUA CHICA LUPULUI-CIUNGET. -marcaj: triunghi albastru -traseu usor accesibil tot timpul anului -durata de parcurs:1-2 ore.2. STATIUNE-VARFUL DALMELE-POIANA ARSA-CASA DE VANATOARE DOBNRUNU-(varianta A) -marcaj: cruce rosie -traseu accesibil tot timpul anului pentru turistii de munte experimentati in drumetii montane -durata de parcurs: 3-4 ore.3. STATIUNE-CAPRA FOII-PARAUL PIETREI-POIANA ARSA-CASA DE VANATOARE DOBRUNU-( varianta B) -marcaj: banda galbena,cruce rosie -traseu usor vara si accesibil iarna.poate fi parcurs si cu auto17km -durata de parcurs: 3-4 ore.

Trasee turistice cu plecare din statiunea Vidra:

1. STATIUNE-COADA VIDRUTEI-SAUA PIETRELE-STANA PIETRIMANU-CABANA PIETRIMANU-marcaj: cruce rosie -traseu de drumetie, de dificultate mijlocie, nerecomandat iarna -durata de parcurs:3-4 ore. 2. VIDRA-RELEU TV(1750 M)-Vf. MANAILEASA MICA-VOINEASA -marcaj: banda rosie -traseu de drumetie, de dificultate mijlocie vara (de rezistenta)iarna dificil-nerecomandat -durata de parcurs:4-5 ore.

UNITATI DE CAZARE

Aflat pe una dintre cele mai variate si renumite retele turistice a Romaniei (valea Oltului cu defileul sau de o mare valoare peisagistica), judetul Valcea poseda caracteristicile unei zone turistice complexe (adaugand si pretioase statiuni balneare), ceea ce face ca aceasta regiune sa fie intens frecventata de calatorii din tara si strainatate.

Page 12: proiect -judetul Valcea

Principalele unitati de cazare din judetul Valcea sunt :

CALIMANESTI-CACIULATA

PENSIUNEA INTERNATIONAL

PENSIUNEA TURIST HOTEL 1 MAI HOTEL TRAIAN

HOTEL VALCEA HOTEL COZIA HOTEL CENTRAL HOTEL OLTUL

CASA ANGHEL MOTEL LOTRISOR MOTEL COZIAHOTEL CACIULATA

BAILE OLANESTI

VILA  ALLY HOTEL SUPREM *** HOTEL PARANG HOTEL LATINA

HOTEL LIVADIA VILA FLORILOR HOTEL ELISABETA HOTEL OLANESTI

BAILE GOVORA

HOTEL OLTENIA HOTEL PARC HOTEL GOVORA HOTEL PALACE

HOTEL ZORILOR      

VOINEASA

HOTEL LOTRU PENSIUNEA LAZAR HOTEL LOTRISOR HOTEL VIDRUTA

VILELE AURORA SI ORANGE

VILA MARIA-MAGDALENA

HOTEL POENITA PENSIUNEA CINDRELUL

HOTEL BRADISOR HOTEL VOINESITA VILA ALEXANDRU VILE VOINEASA

HOREZU

PENSIUNE FERIGILE

PENSIUNEA ALBUICA

HOTEL HOREZU PENSIUNEA MONA

AGREMENT

Baza Turistică „Râmnicu Vâlcea”Amplasare: Modalităţi de ajungere in centrul de agrement: Staţia CFR Râmnicu Vâlcea, iar transportul de la gară în centrul de agrement se efectuează cu mijloace de transport în comun. Conditii de cazare: Vila cu 76 locuri, în camere cu 2, 3 si 4 paturi, fiecare camera având baie proprie. Dotări suplimentare:

Page 13: proiect -judetul Valcea

TV în fiecare cameră, televiziune prin cablu, sală de conferinţe, sală de lectura, şah, table, rummy. Trasee turistice ce se pot desfasura din centrul de agrement:

Turul staţiunii Călimăneşti – Căciulata, Rezervaţia Cozia, Mănăstirile Cozia, Horezu, Govora, Stănişoara, Turnu şi Ostrov, Cascada Lotrişor, Defileul Oltului, Turul staţiunilor Călimăneşti – Băile Govora – Băile Olăneşti – Voineasa. Excursii: Călimăneşti – Sibiu – Păltiniş ( durata 1 zi) Călimăneşti – Centrul de Ceramica Horezu - Peştera Muerilor (durata 1 zi) Călimăneşti – Mănăstirea Horezu, Bistriţa, Govora şi Mănăstirea dintr-un lemn (durata 1 zi)

OFERTA PENTRU VACANTA DE IARNA 2007-2008 IN CENTRELE DE AGREMENT DIN JUDETUL VALCEA:Centrul de agrement:Bradisor Seria:22.12-29.12 2007 Numar locuri:28 Pret:308 ronSeria:30.12-02.01 2008 Numar locuri:28 Pret:195 ron Seria 02.01-06.01 2008 Numar locuri:28 Pret:264 ron

Centrul de agreement “Bradisor”:

Centrul de agreement este amplasat intr-un cadru natural deosebit in localitatea Malaia,pe drumul ce leaga Valea Oltului de statiunea Voineasa,la 50 km. de Ramnicu Valcea si 25 km de Voineasa. Modalitati ce a ajunge in centrul de agreement:Tren-statia de debarcare este gara Ramnicu Valcea,gara Calimanesti,gara Lotru,iar transportul de la gara in centrul de agreement se afectueaza contra cost. Conditii de cazare:Vila centrala cu 25 de locuri in camera cu 2-4 paturi.Vile cu 105 locuri in camere cu 2-5 paturi.Dispune de 12 grupuri sanitare pe hol,si 4 grupuri interioare.In interiorul cladirilor exista bai si dusuri cu apa calda. Dotari suplimentare:Centrul de agreement dispune de un teren asfaltat unde se poate practica volei,fotbal,tennis de camp si handball.Exista un club unde se pot organiza jocuri de sah si tenis de masa.Se poate organiza discoteca in cantina proprie cat si in club.

Trasee turistice ce se pot desfasura din centrul de agrement: Turul staţiunii Călimăneşti – Căciulata, Rezervaţia Cozia, Mănăstirile Cozia, Stănişoara, Turnu şi Ostrov, Cascada Lotrişor, Defileul Oltului, Turul staţiunilor Călimăneşti – Băile Govora – Băile Olăneşti – Voineasa.

Page 14: proiect -judetul Valcea

Excursii: Călimăneşti – Sibiu – Păltiniş ( durata 1 zi) Călimăneşti – Centrul de Ceramica Horezu - Peştera Muerilor (durata 1 zi) Călimăneşti – Mănăstirea Horezu, Bistriţa, Govora şi Mănăstirea dintr-un lemn (durata 1 zi)

In extrasezon: La fiecare sfărşit de săptămâna se pot organiza mese festive, aniversări, banchete.

Centrul de agrement: Caciulata Seria:22.12-29.12 2007 Numar locuri:16 Pret:308 ron. Seria:30.12-2.1 2008 Numar locuri:16 Pret:195 ron Seria:02.01-06.01 2008 Numar locuri:16 Pret:264 ron

Centrul de agreement Caciulata:

Centrul de agrement este situat pe Valea Oltului în staţiunea balneoclimaterică Călimăneşti Căciulată, în imediata apropiere a Mănăstirii Cozia, la poalele rezervaţiei naturale Cozia, la o distanţa de 23 km de Municipiul Rm. Valcea. Modalităţi de ajungere in centrul de agrement: Tren: Staţia de debarcare este gara Calimăneşti 6 km sau gara Rm. Vâlcea şi hala Pausa, iar transportul de la gară în centrul de agrement se efectuează contra cost, la cererea grupului.Autobuz: Dacos, Ionescu, (Bucureşti, Autogara Militari cu plecare spre şi dinspre toate capitalele reşedinţa de judeţ. Conditii de cazare: 130 locuri pe serie vara şi primavera; 1 pavilion cu 6 camere a 2 paturi; 3 vile cu 34 camere a 3 paturi; 1 vila cu 4 camere a 4 paturi. Dotări suplimentare: Centrul de agrement dispune de teren asfaltat în aer liber cu tribuna unde se poate practica: volei şi minifotbal, tenis de camp şi badminton.Exista un club în aer liber unde se pot practica tenis de masă şi Club de incinta cu jocuri pe calculator, TV color şi aparatura muzicală. Plaja şi inot la ştrandul terminal din staţiune, la 250 m distanţa de centrul de agreement.

Trasee turistice ce se pot desfasura din centrul de agrement: Turul staţiunii Călimăneşti - Căciulata, Rezervaţia Cozia, Mănăstirile Cozia, Stănişoara, Turnu şi Ostrov, Cascada Lotrişor, Defileul Oltului, Băile Govora, Băile Olăneşti, Voineasa.

Page 15: proiect -judetul Valcea

Excursii: Climăneşti Sibiu Paltiniş (durata 1 zi) Călimaneşti Horezu Centru de Ceramică – Peştera Muierilor (durata 1 zi) Calimăneşti – Curtea de Argeş – Transfagaraşanul (durata 1 zi) Călimăneşti Mănăstirea Frasanei, Horezu, Bistriţa, Govora şi Mănăstirea dintr-un lemn (durata 1 zi) .

TRATAMENT

BAILE GOVORA

GOVORA este o statiune de importanta nationala deschisa in toate anotimpurile renumita pentru variatatea si caracterul terapeutic al proprietatilor apelor bogate in clor, sodiu, iod, brom, sulf (pentru cure externe) si cele hipotonice bogate in magneziu, calciu, putin sulf (pentru cure interne) cunoscute si utilizate inca din 1866. Namolul mineral este extras din localitate si namolul sapropelic fosil este adus de la Ocnele Mari. Statiunea este recomandata in tratamentul bolilor respiratorii (astm bronsic, bronsite cronice, enfizem pulmonar, pneumopatii microbiene sau virale, rinite, sinuzite, faringite etc.), bolilor degenerative (spondiloze, artroze, poliartroze) si a bolilor reumatice articulare (tendonite, periatrite scapulohumerale), ca si in tratamentul disfunctiilor neurologice periferice si centrale (pareze usoare, sechele dupa poliomelite etc.) si a unor disfunctionalitati post-traumatice si boli asociate (ginecologice, endocrinologice, cardiovasculare, digestive, urinare). Complexele balneologice moderne sunt utilitate cu facilitati pentru bai cu ape minerale iodate si sulfuroase, aplicatii cu namol cald, pneumoterapii, electroterapii, chinototerapii, tratamente cu produse apicole. Exista si un sanatoriu pentru boli reumatice si respiratorii pentru copii.

BAILE OLANESTI

 Statiunea BAILE OLANESTI este una dintre putinele localitati din tara care intruneste in chip armonios doi factori naturali de cura: factorul climatic si topoclimatic local, si factorul hidromineral constituit din apele minerale. Baile Olanesti ocupa primul loc printre statiunile balneoclimaterice din Romania in ceea ce priveste numarul de izvoare, debitul total zilnic al acestora, ca si varietatea compozitiei si a concentratiei apelor minerale. In statiune se gasesc peste 35 surse hidrominerale, atat ca izvoare naturale, cat si ca rezultat al unor lucrari de foraje si miniere (puturi si galerii). Un numar de 15 izvoare minerale sunt captate pentru cura interna sunt necaptate. Doua izvoare minerale si patru sonde cu apa minerala sunt folosite pentru cura externa (balneatie).

In anul 1873 la indemnul dr. Carol Davila au fost trimise mostre ale apelor minerale de la Olanesti la Expozitia Internationala de la Viena, unde a obtinut medalia de aur. Primele studii chimice asupra apelor minerale de la Olanesti au fost

Page 16: proiect -judetul Valcea

efectuate in anii 1829 -1830 de catre dr. Karl Friedrich Siller, ceea ce a determinat cresterea numarului de beneficiari ai tratamentului de aici. In anul 1868 dr. Carol Davila l-a indemnat pe chimistul Bernath londway sa execute studiul chimic al apelor minerale din Olanesti. Renumitul chimist a evidentiat 40 de izvoare minerale si a analizat un numar de 23 de surse hidrominerale distribuite in 4 zone: Valea Olanesti, Valea Tisei, Valea Buduroiu si Valea Ripuroasa.

 In 1910 dr. Ion Puturianu a grupat izvoarele minerale in mai multe categorii dupa compozitia chimica si actiunea lor asupra organismului: -14 izvoare iodurate -6 izvoare sulfurate si clorurat sodice -4 izvoare cu ape diuretice -1 izvor bicarbonat, cu emanatii abundente de gaze -2 izvoare purgative -2 izvoare feruginoase -2 izvoare avand compozitie mixta. In anii 1920-1922 hidrogeologul dr. Knetl de la firma "Rumpel" din Viena in urma studiilor efectuate la Baile Olanesti, a ajuns la concluzia ca debitul si temperatura apelor minerale raman constante sau variaza foarte putin. Au fost cercetate 30 de surse hidrominerale situate pe Valea Olanesti ( izvoare minerale nr: 1, 2, 3, 4, 5, 19, 20, 24, 30) pe Valea Tisei (izvoare minerale nr: 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17,18). Odata terminata captarea, sursele hidrominerale au fost supuse investigatiilor fizice si chimice de catre dr. Krizon din Praga, chimistii Meta si Schwartz de la Institutul Geologic, dr. V. Bianu, dr. C. Mihailescu, dr. L.Alexiu, dr.P.Petrescu. In urma analizelor, in 1926 izvoarele minerale din Olanesti dupa concentratie au fost clasificate in 3 grupe: -ape hipotone (izvoarele minerale nr: 24,12,11,14,10,6) -ape izotone (izvoare minerale nr: 5,7,30) -ape foarte usor hipertone ( izvoare minerale nr: 19,3,20).

CACIULATA CALIMANESTI

Factorii de cura naturala sunt reprezentati de clima protectoare si izvoarele (descoperite in 1827) de ape minerale sulfuroase, clorate, bromate, cu sodiu, calciu, magneziu, in principal hipotonice, cu concentratie, compozitie chimica si temperatura variabile (mineralizare intre 0.5 si 11.5 gr/l; atermale, mezotermale 41°C, si hipertermale= 49.5°C). Statiunea este indicata in tratamentul bolilor digestive (gastrita cronica cu hipoaciditate, constipatie cronica, colita cronica), al bolilor hepatobiliare (dischinezie biliara, colicistita cronica care prezinta sau nu calculi, hepatita cronica, pancreatita cronica, starii postoperatorii in bolile ficatului), boli ale sistemului renal si urinar (litiasa la rinichi, pielonefrita cronica hermal = 41°C, and hyperthermalaparatului digestivin, infectii urinare), tulburari metabolice si

Page 17: proiect -judetul Valcea

nutritionale (diabet melitus, stari hiperuremice, obezitate), in afectiuni respiratorii (bronsita, traheobronsita cronica), in boli ale sistemului nervos periferic (pareza, sechele ale poliomielitei), stari reumatismale (spondiloza, artroza, poliartroza, tendinita), stari posttraumatismale (dupa entorse, luxatii si fracturi), boli ginecologice (sindrom ovarian cauzat de menopauza), boli O.R.L. (rinosinuzita cronica, laringita cronica alergica etc.), boli dermatologice, cardiovasculare si de alta natura.

VOINEASA

Principalul factor terapeutic este climatul tonic-excitant cu aer curat, fara praf si alergeni, puternic ionizat, bogat in aerosoli ionizati si ozonizati si radiatii ultraviolete.Baza de tratament este dotata cu aparatura moderna unde se poate trata nevroza astenica, surmenajul fizic si intelectual, afectiuni ale aparatului locomotor, ale cailor respiratorii si alte boli asociate.

PROPUNERI DE VALORIFICARE

Asociatia Turismului Valcean este o organizatie tanara, constituita in 21 august 2002 prin asocierea cvasi-totalitatii furnizorilor de servicii turistice specifice judetului Valcea. Asociatia este organizata si functioneaza ca persoana juridica romana, fara scop lucrativ, neguvernamentala si apolitica si este constituita din 24 de membri, 14 persoane juridice si 10 persoane fizice, cuprinzand cei mai importanti furnizori de servicii turistice din judetul Valcea in domeniile turismului balnear precum si din domeniile turismului cultural, montan, agro-turism, transport turistic. Alaturi de acestia printre membrii fondatori se numara si Camera de Comert si Industrie Valcea, organism implicat in dezvoltarea mediului de afaceri precum si organizatii neguvernamentale care urmaresc promovarea dezvoltarii locale.

Desi tanara, asociatia beneficeaza de experienta bogata a unora dintre membrii sai in activitati specifice legate de dezvoltarea turismului si promovarea acestuia, precum si de experienta in managementul unor proiecte cu finantare internationala.

Scopul Asociatiei, asa cum este prezentat in statutul sau, consta in sprijinirea dezvoltarii turistice si culturale a judetului Valcea, precum si intarirea relatiilor interpersonale in vederea promovarii unei activitati durabile si eficiente, care sa puna in valoare potentialul uman si turistic din judet.

Pentru atingerea acestui obiectiv, asociatia va actiona pe mai multe directii, conform competentelor membrilor sai. Se urmareste astfel intreprinderea urmatoarelor actiuni:

- sustinerea unor proiecte de dezvoltare si cooperare in domeniul turistic;

- imbunatatirea calificarilor lucratorilor in domeniul turistic, sprijinirea micilor intreprinzatori din turism;

- dezvoltarea tuturor formelor de turism; promovarea de schimburi de date, informatii, specialisti si alte forme de cooperare;

Page 18: proiect -judetul Valcea

- promovarea potentialului turistic local; organizarea de targuri si expozitii;

- oferirea de consultanta si sprijin in vederea functionarii in deplina legalitate a unitatilor de turism, oferirea de asistenta de specialitate si informatii privind legislatia din domeniu;

- reprezentarea intereselor asociatiei in relatiile cu autoritatile locale;- conlucrarea cu autoritatile locale si centrale pentru valorificarea

potentialului turistic si uman al judetului Valcea si pentru cearea unei infrastructuri turistice corespunzatoare standardelor de calitate nationale si internationale;

- conservarea, refacerea si protectia mediului inconjurator, a rezervatiilor naturale, protectia si conservarea monumentelor istorice;

- editarea periodica a unor materiale de promovare si informare;- crearea unor centre si puncte de informare turistica;- elaborarea unor strategii pe termen lung, mediu si scurt pentru

realizarea unor programe turistice in zona;- organizarea de conferinte, colocvii, simpozioane si cursuri de formare

si specializare in domeniul turismului. Proiecte recomandate pentru a fi finantate de Consiliul National pentru Dezvoltare Regionala:" Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii generale şi turistice în zona cultural istorică a depresiunii   Horezu" Valoare: 3.998.511 E uro, din care  Phare: 2.698.883 Euro, Fondul naţional: 899.628 euro      " Reabilitarea infrastructurii turistice în staţiunea balneară a Băile Govora". Valoare: 2.927.894 euro, din care   Phare 1.952.170 euro, Fondul naţional : 650.724 euro      "CALIMANEŞTI 2007 - dezvoltarea infrastructurii turistice în staţiunea balneară Călimăneşti - Căciulata" Valoare: 1.848.290 din care Phare :1.386.217,5 euro, Fondul na ţ ional: 462.072,5 euro      "Ocolirea  Municipiului Drăgăşani pe drumul naţional de la  Craiova la Vâlcea" Valoare: 3.951.053 euro, din care Phare : 2.666.961 euro, Fondul naţional : 888.986 euro      " Parcul  Zăvoi - Centrul de recreere şi agrement ".Valoare: 2.374.449, din care Phare 1.780.837 euro, Fondul naţional : 593.612 euro

Precizarea optiunilor de dezvoltare la nivel local,prin elaborarea listei de proiecte prioritare,va facilita deschiderea pietei investitionale si extinderea oportunitatilor pentru investitorii interni si externi.In plus,se vor putea atrage in continuare fonduri de la Uniunea Europeana prin instrumente deja operationale si la nivelul Romaniei(PHARE,ISPA,RICOP)sau viitoare.

Page 19: proiect -judetul Valcea

Proiecte internationale implementate:

Programul Phare pentru Reabilitatarea Infrastructurii Afectate de Inundaţii în 1997        6 proiecte în judeţul Vâlcea Valoare: 1,436,000 ECU       Fondul Phare pentru Modernizarea Administraţiei Publice Locale      Proiect: "Centru de informare pentru cetăţeni şi sistem informatic integrat pentru Consiliul Judeţean Vâlcea şi 16 de municipalităţi"Valoare: 28.540 Euro      Credit garantat de Guvernul României pentru realizarea sistemelor de alimentare cu apă în zonele rurale - 38 proiecte în zonele rurale  Valoare: 11,742,000 USD      Phare 2001 - Coeziune Economică şi socială - Schema de investiţii în servicii sociale"      " Centrul Social Pilot  Drăgăşani" Valoare: 142.210 Euro

Page 20: proiect -judetul Valcea