Cuprins

Capitolul 1: Introducere................................................................................................................2

Capitolul 2: Analiza poziţiei financiare........................................................................................3

2.1 Fondul de rulment...............................................................................................................3

2.2 Nevoia de fond de rulment (NFR)......................................................................................4

2.3 Trezoreria neta (TN)...........................................................................................................5

Capitolul 3: Analiza performanţei financiare...............................................................................6

3.1 Soldurile intermediare de gestiune......................................................................................7

Capitolul 4: Analiza cash-flow-urilor.........................................................................................14

4.1 Cash – flow – ul întreprinderii..........................................................................................14

4.2 Cash-flow-ul disponibil.....................................................................................................17

Capitolul 5: Diagnosticul rentabilității.......................................................................................18

5.1 Rata rentabilității economice.............................................................................................18

5.2 Rata dobânzii.....................................................................................................................18

5.3 Rata rentabilității financiare..............................................................................................19

5.4 Descompunerea ratelor de rentabilitate.............................................................................19

5.5 Efectul de levier................................................................................................................20

Capitolul 6. Diagnosticul riscului...............................................................................................21

6.1 Pragul de rentabilitate.......................................................................................................21

6.2 Riscul de faliment.............................................................................................................22

Capitolul 7: Concluzii.................................................................................................................24

Capitolul 1: Introducere

Antibiotice Iași (BVB: ATB) este o companie farmaceutică din România, fondată

în 1955. Este o societate pe acțiuni în curs de privatizare, acționarul majoritar fiind statul român,

prin intermediul A.V.A.S. (Agenția pentru valorificarea activelor statului). Compania este listată

la Bursa de Valori București, la Categoria I, sub simbolul ATB și are o capitalizare bursieră de

peste 900 milioane RON. În decembrie 2008, societatea era evaluată la peste 130 milioane de

euro.

Antibiotice Iași ocupa la finele anului 2005 locul al treilea în rândul producătorilor

autohtoni de medicamente, cu o cotă de piață de 3,17% din punct de vedere valoric.

Acționarul majoritar al companiei este AVAS, cu o deținere de 53,02%. SIF Oltenia

(SIF5) deține 10,10% din acțiunile Antibiotice Iași.

În anul 2008, în presă au apărut suspiciuni că privatizarea societății ieșene ar fi urmat să fie

netransparentă, datorită intereselor imobiliare, compania deținând 40 de hectare de teren.

Antibiotice produce astazi mai mult decat antibiotice. Cu o tradiție de 55 de ani în

industria farmaceutică, Antibiotice Iași este principalul producător de medicamente. Compania

este lider în producția fizică de pulberi sterile pentru soluții și suspensii injectabile și cel mai

important producător de unguente, creme, geluri și supozitoare.

În ultimii ani, urmând trendul de dezvoltare al pieței farmaceutice românești, compania și-

a dezvoltat segmentul de produse cardiovasculare, preparate dermatologice și sistem nervos

central, completându-și portofoliul complex ce conține peste 130 de medicamente din 10 clase

terapeutice.

2

Capitolul 2: Analiza poziţiei financiare

Analiza pe baza bilanțului financiar sau analiza patrimonială își propune identificarea

stării de echilibru la nivelul firmei. Scopul acestei analize este de a stabili modul de realizare a

echilibrului între resurse (pasive) și nevoi (active) pe termen lung și pe termen scurt.

Poziţia financiară a unei întreprinderi este caracterizată pe baza a 3 indicatori fundamentali:

a) FOND DE RULMENT (FR);

b)NEVOIA DE FOND DE RULMENT (NFR);

c)TREZORERIA NETĂ(TN).

Bilanţul financiar simplificat al SC ANTIBIOTICE IAŞI SA pentru anul 2011 este redat

în următorul tabel (bilanţul complet publicat în situaţia fianciară anuală a întreprinderii este

anexat lucrării) :

ACTIV 1..01.2011 31.12.2011 PASIV 1.01.2011 31.12.2011ACTIVE IMOB 168483874 175363858 CPr si Rez 262612444 287058407Imob Necorp 1989252 1652572 Dat >1an 0 0

Imob Corp 166413201 173690051 Provizioane 13904637 14594637Imob Fin 81421 21235 Dat <1an 110652469 142722089

ACR 223940478 273646635 Ven in avans 5582048 4938038Stocuri 40407875 41932333Creante 179809223 226374445Inv pe ts 0 0

Casa si ct banci 3723380 5339857CH AVANS 327246 302678

TOTAL 392751598 449313171 TOTAL 392751598 449313171

2.1 Fondul de rulment – este un indicator de echilibru financiar pe termen lung care

reprezintă acea parte a capitalului permanent destinată şi utilizată pentru finanţarea activităţii

curente de exploatare.

FR = Resurse permanente – Nevoi permanente = CPr + Provizioane + Subv Investitii +

Dat>1an – Active Imobilizate

De asemenea, mai există și o a doua formulă pentru calcularea acestui indicator:

3

FR=ACRnete= (ACR+Ch Avans) – (Dat<1an+Ven Avans)

Rezulatele obținute sunt următoarele:

FR1.01.2011 = 262,612,444 + 13,904,637 + 5,582,048 + 0 – 168,483,874 = 113,615,255

FR31.12.2011 = 287,058,407 + 14,594,637 + 4,938,038 + 0 - 175,363,858 = 131,227,224

∆FR = FR31.12.2011-FR1.01.2011 = 17,611,969

Δ % FR=Δ FR

FR1. 01 . 2011

=17,611,969¿113,615,255 ¿

¿=15. 5 %¿

Societatea a înregistrat un FR>0 atât la începutul anului cât și la sfârșitul anului, crescând

spre sfârșitul anului cu 17,611,969. Capitalul permanent a reușit să finanțeze deci activele

imobilizate.

Un FR>0 înseamnă excedent de resurse permanente, utilizabil pentru finanțarea activelor

circulante. Capitalurile permanente finanțează o parte din activele circulante, după finanțarea

integrală imobilizărilor nete. Această situație pune în evidență FR ca expresie a echilibrului

financiar pe termen lung (intreprinderea poate să facă față fără dificultate riscurilor diverse pe

termen scurt).

2.2 Nevoia de fond de rulment (NFR) - este expresia echilibrului financiar pe termen

scurt, arătând măsura în care nevoile pe termen scurt pot fi acoperite de resursele pe termen scurt

(fără a lua în considerare disponibilităţile şi creditele bancare pe termen scurt).

NFR = (ACR – Invest fin pe ts – Casa si ct Banci+ ChAv) - (Dat<1an-Credite pe ts

+VenAv)

NFR1.01.2011 = 223,940,478 – 0 - 3,723,380 + 327,246 – (110,652,469 – 69,301,605 + 5,582,048)=

179,193,480

NFR31.12.2011 = 273,646,635 – 0 - 5,339,857 + 302,678 – (142,722,089 – 82,416,576 + 4,938,038)=

208,303,943

Δ NFR = NFR31.12.2011 - NFR1.01.2011 = 29,110,463

4

Δ%NFR =

Δ NFRNFR1 . 01 . 2011

=29,110,463 179 , 193 , 480

=16 .24 %

Societatea a înregistrat un NFR>0 atat la începutul anului cât și la sfârșitul anului, crescând

considerabil spre sfârsitul anului cu 29,110,463.

Un NFR>0 reflecta un surplus de nevoi temporare, în raport cu resursele temporare care pot fi

mobilizate. Înseamnă că stocurile și creanțele s-au finanțat prin capitalul propriu sau datorii pe termen

lung.

2.3 Trezreria neta (TN) - trezoreria netă este expresia cea mai concludentă a desfăşurării

unei activităţi echilibrate si eficiente. Ea relevă calitatea echilibrului general al întreprinderii atât

pe termen lung cât şi pe termen scurt.

TN = FR – NFR

sau

TN= Active Trez – Pasive Trez

TN1.01.2011 = 113,615,255 - 179,193,480 = -65,578,225

sau

TN1.01.2011 = 3,723,380 + 0 - 69,301,605 = -65,578,225

și

TN31.12.2011 = 131,227,224 - 125,887,367 = -77,076,719

sau

TN31.12.2011 = 5,339,857 + 0 - 82.416.576 = -77,076,719

Δ TN = TN31.12.2011- TN1.01.2011 = -77,076,719 + 65,578,225 = -11,498,494

5

Δ%TN =

Δ TNTN1 . 01. 2011

=-11,498,494-65,578,225

=17 , 53 %.

Societatea a înregistrat o TN<0 atât la începutul anului cât și la sfârșitul anului, scăzând

chiar spre sfârșitul anului cu 11,498,494, această scădere datorându-se creșterii NFR spre sfârșitul

anului într-o proporție mai mare decât creșterea FR. Deşi acest aspect ne indică faptul că FR nu

permite finanţarea integrală a NFR, nu se poate ajunge la o concluzie definitivă a situaţiei

performanţelor întreprinderii. Totuşi, semnalează un dezechilibru financiar între disponibil (casa

şi conturile la bănci) şi datoriile pe termen scurt. Astfel, societatea trebuie să recurgă la credite

bancare pe termen scurt pentru acoperirea financiară a nevoilor temporare. Chiar dacă trezoreria

netă negativă evidențiază o anumită dependență financiră, aceasta nu trebuie să fie interpretată

implicit ca o stare de insolvabilitate.

Nevoi1.01.2011 Resurse1.01.2011

NFR

179,193,480

FR

113,615,255

TN

65,578,225

Capitolul 3: Analiza performanţei financiare

Dacă bilanţul, ca document de sinteză contabilă, arată poziţia financiară a unei

întreprinderi la un moment dat, apare însă necesitatea existenţei unui alt document contabil care

să explice modul în care s-a ajuns de la situaţia patrimonială iniţială la aceea de la sfârşitul

6

Nevoi31.12.2011 Resurse31.12.2011

NFR

208,303,943

FR

131,227,224

TN

77,076,719

exerciţiului şi care să permită desprinderea unor concluzii legate de performanţele activităţii

întreprinderii – contul de profit şi pierdere.

În evaluarea performanţei financiare a unei întreprinderi, o importanţă sporită o are

analiza celor două serii de marje succesive, denumite și solduri intermediare de gestiune,

determinate pe baza datelor din contul de profit şi pierdere, ce au modalităţi diferite de calcul, în

funcţie de abordarea aleasă, cea a soldurilor intermediare de gestiunea, respectiv cea anglo-

saxonă.

3.1 Soldurile intermediare de gestiune se calculeaza astfel:

a)Marja comerciala (MC) este suplimentul de valoare adusă de întreprindere prin

activitatea de comercializare (produse şi mărfuri cumpărate şi revândute), este un element al

valorii adăugate şi se determină cu ajutorul relaţiei:

MC = Ven din vz marfuri – Cheltuieli cu marfurile

1.01.2011 31.12.2011

Ven din vz marfuri 37.647.080 61.912.253

-Ch cu marfurile 18.537.909 26.878.876

=MC 19,109,171 35,033,377

ΔMC = 35,033,377-19,109,171 = 15,924,206

Δ%MC= ΔMCMC1.01.2011

=15,924,20619,109,171

=83.33 %

Marja comercială este pozitivă deci există un excedent privind vânzarea de mărfuri în

raport cu costul acestora, adică firma obţine profit din activitatea comercială desfăşurată. De

asemenea, o marjă comercială pozitivă ne arată că cifra de afaceri realizată din vânzarea

7

mărfurilor permite acoperirea costului mărfurilor cumpărate și, în principiu, remunerarea terților,

alții decât furnizorii mărfurilor: personal, organisme sociale, statul, asociați sau acționari.

Pe parcursul celor două perioade analizate, marja comercială cunoaște o creștere de

15,924,206 datorată în principal creșterii veniturilor din vânzarea mărfurilor.

b)Valoarea adaugata (VA) exprimă creșterea de valoare care rezultă din utilizarea

factorilor de producție, îndeosebi a factorilor muncă și capital, peste valoarea materialelor și

serviciilor cumparate de intreprindere de la terti. Valoarea adaugată asigură remunerarea

participanților direcți și indirecți la activitatea economică a întreprinderii şi se calculează cu

relaţia:

VA= MC+Producția exercițiului – Consumuri externe (Ch mat prime și materiale, Alte Ch

materiale, Ch cu energia și apa, Ch privind prestațiile externe)

Producția exercițiului=Prod vândută+Var stocuri+Prod imobilizată

Prod ex1.01.2011 = 224.870.563+1.684.820+899.908 = 227,455,291

Prod ex31.12.2011 = 262295547+878.024+567.689 = 263,741,260

1.01.2011 31.12.2011

MC 19,109,171 35,033,377

+Prod exercitiu 227,455,291 263,741,260

-Consumuri externe 117,816,476 170,708,709

=VA 128,747,986 128,065,928

Variația valorii adăugate pe parcursul celor două perioade a fost de 128,065,928-

128,747,986= -682,058, scădere datorată unei creșteri mai mari a consumurilor externe față de

creșterea producției exercițiului și a marjei comerciale.

8

c)Excedentul Brut de Exploatare (EBE) este rezultatul realizat din activitatea

curentă a întreprinderii, care permite să se măsoare capacitatea de a genera şi conserva fonduri în

condiţii de funcţionare, fiind independent de politica financiară, fiscală şi în domeniul

amortizării; se calculează cu ajutorul relaţiei:

EBE=VA+ Ven din subv de expl aferente CAnete - Ch pers - Ch alte imp și taxe

1.01.2011 31.12.2011

VA 128,747,986 128,065,928

+Ven din subv 0 0

-Ch pers 65.439.305 68.426.642

-Ch imp, taxe 1.055.070 2.622.532

=EBE 62253611 57016754

ΔEBE = EBE31.12.2011-EBE01.01.2011 = 57016754 – 62253611 = -5,236,857

Un excedent brut de exploatare pozitiv în cele două perioade ne arată că avem un rezultat

favorabil pentru intreprindere, reprezentând capacitatea potențială de autofinanțare a

întreprinderii, a investițiilor din amortizare, provizioane și profit.

Variația indicatorului indică o scădere la sfârșitul perioadei față de începutul perioadei,

fapt ce se explică prin creșterea cheltuielilor.

d) Rezultatul exploatarii (RE) reprezintă rezultatul degajat din activitatea de

exploatare normală și curentă a întreprinderii. Acest sold de gestiune constituie primul element de

măsură a rentabilității economice independente de politică financiară a întreprinderii și incidentă

elementelor extraordinare.

RE=EBE+ Alte ven din expl – Alte ch din expl (despăgubiri, donații și active cedate) – Am

și prov pt depr imob corp și necorp – Ajustarea val act circ – Ajustari prov pt riscuri și

cheltuieli

9

1.01.2011 31.12.2011

EBE 62253611 57016754

+Alte ven din expl 2,319,401 1,174,795

-Alte chelt din expl 2,124,066 879,256

-Amort si prov 13,181,308 16,673,418

-Ajustare active circ 18.605.138 7,886,014

-Ajustarea prov 100,000 690,000

=RE 30,562,500 32,062,861

ΔRE = 32,062,861 - 30,562,500 = 1,500,361

Se observă creșterea a rezultatului din exploatare la sfârșitul anului, creștere bazată în

principiu pe scăderea cheluielilor din exploatare și a ajustărilor aferente activelor circulante.

Cresterea rezultatului exploatării și valoarea lui pozitivă indică profitul firmei din activitatea de

exploatare. RE exprimă, atât la începutul execițiului, cât și la sfârșitul exercițiului, profit degajat

în urma realizării activității de producție sau distribuție.

e) Rezultatul Curent (RC) este rezultatul aferent activității cu caracter repetitiv și

normal. Acest indicator nu include rezultate extraordinare care au o natură neobișnuită, permițând

analiza dinamicii rezultatelor curente ale întreprinderii pe mai multe exerciții succesive.

RC = RE+RF

RF = Ven fin – Ch fin

RF1.01.2011 =14.285.390-26.375.620 = -12,090,230

RF31.12.2011 =18.080.510-23.745.712 = -5,665,202

1.01.2011 31.12.2011

RE 30,562,500 32,062,861

10

+RF -12090230 -5665202

=RC 18,472,270 26,397,659

ΔRC = 26,397,659 - 18,472,270 = 7,925,389

Rezultatul curent indică profit atat la inceput de an cat si la sfarsit de an, crescand

considerabil la sfarsitul anului.Aceasta creștere de 7,925,389 s-a datorat in special scaderii

rezultatului financiar.

f) Rezultatul Brut (RB) se obţine prin corectarea rezultatului curent cu rezultatul

excepţional.

RB=RC + Ven extr – Ch extr

1.01.2011 31.12.2011

RC 18,472,270 26,397,659

+Ven extr 0 0

-Ch extr 0 0

=RB 18,472,270 26,397,659

Neavând loc activități extraordinare, RB este egal cu RC.

g)Rezultatul Net (RN) constituie soldul final după aplicarea cotei procentuale de

impozit, asupra rezultatului brut. Rezultatul net urmează a fi repartizat conform legii, parţial

distribuit (participare salariaţi la profit, dividende acţionari) sau reinvestit (pentru mărirea

capitalurilor proprii prin autofinanţare).

RN=RB-Imp pe Pr

RN1.01.2011 = 18,472,270 -5.933.170 = 12,539,100

RN31.12.2011 = 26,397,659 -6.098.750 = 20,298,909

11

ΔRN = 20,298,909 - 12,539,100 = 7,759,809

Rezultatul net pentru cele doua perioade este pozitiv, deci firma desfășoară o activitate

rentabilă cu valori ale profitului satisfăcătoare. Variația pozitivă a rezultatului net arată un trend

ascendent al firmei, valoarea din prima perioadă crescând cu 7,759,809.

3.2 În abordarea anglo-saxonă, marjele ce prezintă interes sunt:

a)Earnings Before Interest, Taxes, Depreciation and Amortization (EBITDA) reprezintă

câştigul brut din activitatea de exploatare, mai puţin influenţa amortizării şi provizioanelor de

exploatare

EBITDA = Ven totale – Ch totale (mai puțin ch cu dobânzi, ch impozit pe profit, ch cu

amortizarea, ajustări pt depr, ajustări pt pierderi de val și ajustări pt proviz pt riscuri și ch)

EBITDA2010 = 262,815,581 - 244,343,311 + 13,181,308 + 18,605,138 + 100,000 + 3,317,167=

53,675,883

EBITDA2011 = 302,548,473 - 276,150,814 + 16,673,418 + 7,886,014 + 690,000 + 2,549,724=

54,196,815

ΔEBITDA= EBITDA2011- EBITDA2010 =54196815 – 53675883 = 520,932

Δ%EBITDA = ΔEBITDA❑

EBITDA2010 = 0.97%

EBITDA nu este influențat de politica privind amortizarea și provizioanele, de politica de

finanțare (ch. dobanzi) ș de politica fiscală (privind impozitul pe profit). Se observă creșterea

EBITDA1 datorată creșterii veniturilor totale în principiu. EBITDA este pozitiv în ambele

perioade ceea ce implica faptul că activitatea de exploatare se reflectă la nivelul trezoreriei printr-

un surplus monetar .

b) Earnings Before Interest and Taxes - EBIT, cuantifică câştigul înainte de plata dobânzilor şi

a provizioanelor de exploatare

EBIT = EBITDA – Amortizări și prov pt depr imob corp și necorp – Ajustarea valorii act circ –

Ajustări privind provizioanele cu riscuri și ch – Ajustarea val imob fin și a invest fin deținute ca

active circ

12

EBIT2010 = 53675883 - 13.181.308 - 18.605.138 - 100.000 – 0 = 21,789,437

EBIT2011 = 54196815 - 16,673,418 - 7,886,014 - 690,000 – 0 = 28,947,383

ΔEBIT = EBIT2011- EBIT2010 = 28947383 – 21789437= 7,157,946

Δ%EBIT = Δ EBIT❑

EBIT 2010 =

7157946❑

21789437 = 32,85%

EBIT a crescut considerabil, cu 7,157,946 fata de inceputul perioadei, lucru datorat

cresterii lui EBITDA, cat si a mentinerii in jurul aceleiasi valori a cheltuielilor cu amortizarile.

c)Earnings Before Taxes - EBT, reprezintă câştigul înainte de impozitul pe profit (profitul brut),

ţinând seama de remunerarea creditorilor.

EBT = EBIT – Ch Dobânzi

EBT2010 = 21,789,437 – 3,317,167 = 18,472,270

EBT2011 = 28,947,383 – 2,549,724 = 26,397,659

ΔEBT = EBT2011 - EBT2010 = 7,925,389

Δ%EBT = ΔEBT

EBT 2010 =

7,925,38918,472,270

= 42.9%

Indicatorul EBT prezinta de semenea o crestere de la o perioada a alta, lucru determinat

de cresterea EBIT.

d) RN=EBT –Imp/Pr

RN2010 = 18,472,270 - 5,933,170 = 12,539,100

RN2011 = 26,397,659 - 6,098,750 = 20,298,909

ΔRN= RN2011- RN2010=20,298,909- 12,539,100 = 20,298,909 – 12,539,100 = 7,759,809

Δ%RN = ΔRN

RN 2010 =

775980912539100

= 61,88%

Se observa ca rezultatul net al exercitiului este pozitiv in perioadele considerate,ceea ce

inseamna ca intreprinderea este rentabila in anul curent, iar aceasta rentabilitate se va mentine si

pentru viitor. Rezultatul net pozitv al exercitiului reflecta rentabilitatea generala a intreprinderii,

adica ceea ce ii ramane intreprinderii dupa achitarea tuturor cheltuielilor din anul respectiv.

Profitul obtinut va fi utilizat fie pentru autofinantare, fie pentru remunerarea asociatilor sau

13

actionarilor. Se observa, deci, ca evolutia rezultatului net a fost cu 61.88% mai mare la sfarsitul

perioadei fata de la inceputul perioadei.

În cazul EBT și RN din cadrul metodei anglo-saxone, indicatorii sunt similari Rezultatului

Brut și, respectiv, Rezultatului Net din cadrul metodei continentale.

Capacitatea de autofinanțare

a)metoda deductivă

CAF = EBE + Alte venituri din expl.(exclusiv ven din cedarea activelor și ven din subv pt inv) –

Ch cu despagubiri, donații - Ch financiare (exclusiv aj val imob fin și inv fin deținute ca active

circ) - Imp pe profit

CAF 01.01.2011 = 81,145,192 + 14,285,390 – 26,375,620 – 5,933,170 = 63,121,792

CAF31.12.2011 = 99,377,099 + 18,080,510- 23,745,712- 6,098,750 = 87,613,147

ΔCAF = CAF31.12.2011 - CAF 01.01.2011 = 87,613,147-63,121,792 = 24,491,355

Δ%CAF= ΔCAFCAF01.01 .2011

= 2449135563121792

= 38.8%

b) metoda aditivă

CAF = RN + Aj privind amortizarea, aj privind depr, aj privind pierderi de val + Aj pr proviz. +

Ch cu activ cedate –V din cedare ac – Ven din subv

CAF1.01.2011 = 31,430,681 + 13.181.308 + 18605138+ 100000 +2124066 – 2319401 + 0 =

63,121,792

CAF31.12.2011= 62659254 + 16673418+7886014+ 690 000 + 879256 – 1174795 – 0 = 87,613,147

Valoarea capacității de finanțare având valori mai mari decat 0 este un lucru pozitiv,

arătându-ne ca firma a fost capabilă să utilizeze eficient capitalurile aflate la dispoziția sa. De

asemenea, o CAF pozitivă marește încrederea creditorilor.

Capitolul 4: Analiza cash-flow-urilor

14

Pentru a avea o imagine de ansamblu ar trebui să împărţim întreaga activitate a

întreprinderii în două categorii de operaţiuni: cele de gestiune şi cele de capital.

Operaţiunile de gestiune sunt cele desfăşurate în mod curent de companie şi se referă la

activitatea de exploatare – realizarea de produse finite, prestarea de servicii, sau la activităţi

financiare – pe piaţa de capital, activităţi excepţionale sau extraordinare.

Operaţiunile de capital sunt cele care provoacă modificări în structura activelor şi

pasivelor, fiind operaţiuni rare – investiţii sau dezinvestiţii acompaniate de finanţări sau

rambursări de capitaluri atrase.

Indicatorul care uneşte efectele celor două categorii de operaţiuni este trezoreria netă. Un

element important este variaţia acestui indicator între valoarea de la începutul exerciţiului

financiar şi sfârşitul acestuia, care vom vedea că este baza de calcul a cash-flow-ului

4.1 Cash – flow – ul întreprinderii

a)Cash-flow-ul de exploatare este poate cel mai important cash-flow, el fiind rezultat din activităţi de exploatare. Acesta se determină prin două metode: direct şi indirect.

Metoda indirectă foloseşte pentru determinarea CFexpl date deja prelucrate cum ar fi profitul net, amortizarea şi provizioanele (CAF) şi variaţia nevoii de fond de rulment.CFexpl = RN+Ajustări cu amort și prov - Ven fin – ΔNFR

Metoda directă face propriu-zis diferenţa dintre toate veniturile încasabile şi toate veniturile

plătibile.

CFexpl = Încasări din vz-Plați fz-Plați salarii-Plați pt alte ch expl-Plați pt dob-Plați pt imp

profit

CASH FLOW GESTIUNE (METODA INDIRECTĂ)

2011

(+) PN 20,298,909

(+) Amortizări 16,673,418

(-) Venituri financiare 18,080,510

(-) ∆NFR 29,110,463

Cfexpl -10,218,646

15

Pentru anul 2011, putem menţiona că, în ceea ce priveşte operaţiunile de exploatare,

întreprinderea a avut un surplus de încasari faţă de plăţi, observată mai ales în situaţia fluxurilor

de numerar, ceea ce arată o activitate de exploatare sănătoasă, generatoare de profit.

b)Cash-flow-ul din activităţile de investiţie generează pe de o parte cash inflow-uri, ce presupun

încasări în urma vânzării de active fixe dacă se ia decizia înlocuirii acestora, dar mai important

generează cash outflow-uri, căci investiţiile presupun în primul rând plăţi pentru achiziţia de

active fixe (corporale, necorporale şi financiare).

Cash-flow-ul de investiţii se determină tocmai din această diferenţă dintre încasările din

urma cesiunii sau rambursării de active fixe şi plăţile pentru achiziţia lor.

CFinv = Încasări din vz imob – Plăţi pt achiz de imob + Dob. şi divid. încasate

CFinv = Venituri financiare (aferente imobilizărilor financiare) - ∆ Imobilizări brute 

CASH FLOW DE INVESTIŢIE

2011

(+) Venituri financiare (aferente imobilizărilor financiare) 18,080,510

(-) ∆ Imobilizari brute 32,129,416

Cfinv -14,048,906

Societatea a realizat investiţii majore în anul 2011. Tot în cadrul programului de investiţii

au fost modernizate fluxuri tehnologice cu aparatură de ultimă generaţie. Toate aceste investiţii se

reflectă direct asupra bilantului contabil în valoarea activelor imobilizate corporale şi de

asemenea în valoare cash-flow-ului de investiţie. Totuşi o altă creştere importantă este cea a

activelor imobilizate financiare, compania investind pe piaţa de capital o sumă mare de bani.

c)Cash-flow-ul de finanţare se poate împărti totodată în cash inflow-uri generate de majorările

de capital social sau prin contractarea de noi împrumuturi, în timp ce cash outflow-urile provin

din rambursarea de împrumuturi pe termen lung şi mediu. Diferenţa dintre acestea reprezintă

modul de calcul a cash-flow-ului de finanţare.

16

CFfin = ∆ DAT + ∆CS – Div = ∆ DAT + ∆CPR – PN

CF de finanţare 2011

(+) ∆DAT>1an 0

(+) ∆CPR 24,445,963

(-) PN 7,759,809

Cffin 16,686,154

Cash-flow-ul de finanţare reflectă sursele de acoperire a investiţiilor realizate. Astfel se

poate observa că toate aceste investiţii au fost realizate din capitalurile proprii ale întreprinderii şi

nu s-a apelat deloc la capitaluri împrumutate.

În final, cash-flow-ul întreprinderii este suma celor trei cash-flow-uri de gestiune, de

investiţii şi de finanţare, fiind egal cu modificarea trezoreriei nete.

CF 2011

Cfexpl -10,218,646

Cfinv -14,048,906

Cffin 16,686,154

CF 12,855,894

4.2 Cash-flow-ul disponibil

După destinatie, cash-flow-ul disponibil reprezintă suma dintre CFD pentru acţionari şi

CFD pentru creditori.

CFDactionari = PN – ΔCPr= -4,193,044

CFDcreditori = Ch dob – ΔDat>1an= 2,549,724 – 0= 2,549,724

CFDtotal = CFDactionari+ CFDcreditori = -4,193,044 + 2,549,724 = -1,643,320

Dupa origine, cash-flow-ul disponibil reprezintă diferenţa dintre cash-flow-ul de gestiune şi creşterea economică.

17

CFD = CF gestiune – Creşterea economică

CFDtotal = CFgestiune – (ΔImob + ΔACRn) = 48,098,065 – (32,129,416 + 17,611,969) = -1,643,320

Valoare a actuală a CPr: V1(AE)

V0(CPR) = CFD+V 1 (CPR )

1+kCPR

= −4193044+14594637+4 938 038+287 058 407

1+0.0720 = 282,099,129

Valoarea actuală a datoriilor

V0(DAT) = CFD+V 1 (DAT )

1+k DAT

= 2549724+0

1+0 = 2549724

Valoarea actuală a întreprinderii

V0(AE) = CFD+V 1 ( AE )

1+k AE

= −1643320+306591082

1+0.0810 = 282,099,129

Capitolul 5: Diagnosticul rentabilității

Pentru diagnosticul rentabilităţii se are in vedere nu activul total, ci activul economic

(AE) al întreprinderii. AE exprimă mărimea capitalurilor investite în întreprindere în scop

profitabil: acţionarii investesc capitaluri proprii (CPR) în scopul obţinerii unui profit net (PN), iar

creditorii pun la dizpoziţia întreprinderii resurse (DAT) în scopul obţinerii unei remuneraţii sub

formă de dobânzi. Vom reţine în analiză doar resursele împrumutate pe o perioadă mai mare de

un an (DAT > 1 an), deoarece acestea sunt atrase în scopul realizării de investiţii de pe urma

cărora se asteaptă obţinerea unui rezultat pozitiv din exploatare şi a unei rentabilităţi din

18

exploatare corespunzătoare. Aşadar, nu se iau in calculul rentabilităţii sursele atrase pe termen

scurt (DAT < 1 an), dat fiind faptul că cea mai mare parte a acestora reprezintă capitaluri atrase

gratuit (nepurtătoare de dobândă), sub formă de datorii de exploatare (ex. furnizori şi datorii

asimilate, datorii fiscale şi sociale etc). Pot exista şi datorii pe termen scurt purtătoare de

dobândă, însă, în principiu, acestea sunt contractate pentru finanţarea unor nevoi curente şi nu

pentru investiţii. Principalele tipuri de rentabilitate, sunt rentabilitatea aferentă activului

economic, acapitalurilor proprii si rentabilitatea datoriilor financiare, şi sunt prezentate mai jos:

5.1 Rata rentabilității economice - se determină ca raport între diferenta intre rezultatul înainte

de dobânzi şi impozit pe profit (EBIT) si impozitul pe profit şi activul economic al întreprinderii.

Rec = EBIT1−Imp1

AE0 =

PN 1 +Dob1

AE0

Rec = 28 947 383−6098750

282 099129 = 8.099%

Valorile ratei rentabilitatii economice pe perioada analizată evidențiază faptul că activul

economic investit are capacitatea de a degaja un flux monetar pozitiv, care să asigure

autofinanțarea creșterii economice a firmei și remunerarea acționarilor.

5.2 Rata dobânzii - exprimă rentabilitatea din punctul de vedere al creditorilor, care pun la

dispoziţia întreprinderii capitaluri împrumutate (pe o perioadă mai mare de un an) şi sunt

remuneraţi prin dobânzi.

Rdob= C hdob1

Dat>1an0 = 0

Rentabilitatea datoriilor in 2011 este 0 deoarece firma nu a contractat împrumuturi.

5.3 Rata rentabilității financiare – exprimă rata de rentabilitate ce remunerează pe acţionari, în

calitate de proprietari, care investesc în întreprindere capitaluri proprii (capital social iniţial si

aporturi ulterioare de capital, la care se adaugă celelalte acumulări sub formă de: profit reinvestit,

rezultat reportat, prime de capital, rezerve legale şi celelalte rezerve şi rezerve din reevaluare).

19

Rfin =

PN 1

CPR0

Rfin = 20,298,909

262,612,444+13,904,637+55,82,048 = 7.20%

Mărimile rentabilității financiare indică eficiența plasamentului făcut de acționari în

firmă. Aceasta are capacitatea de a remunera acționarii prin dividendele, de a

constitui rezerve și de a asigura continuitatea și dezvoltarea activității din surse proprii,

și anume rezultatul net al exercițiului.

5.4 Descompunerea ratelor de rentabilitate

Ratele de rentabilitate reflectă mărimea relativă a rentabilităţii, fiind astfel un indicator ce

măsoară gradul în care capitalul sau utilizarea resurselor întreprinderii aduc profit.

a) Rate de marje – se determină ca raport între marja comercială și veniturile din vanzarea

marfurilor. Acest indicator:

-pune în evidenţă strategia comercială a întreprinderii;

-o marjă comercială redusă implică cheltuieli generale riguroase, respectiv reducerea costurilor

privind personalul şi economii asupra cheltuielilor de stocaj, transport;

-promovarea unei politici a preţurilor înalte duce la o scădere a vânzărilor dar cu menţinerea

marjei comerciale la valori înalte;

Rmarja = MC

Vendin vzmf

Rmarja = 35,033,37761,912,253

= 56.59%

Pentru SC. Antibiotice Iași, indicatorul are valoarea de 56.59%, acest lucru arătând faptul

că, pe de o parte, s-a vândut la un preț cu mult mai mare decât costul de achiziție sau pe de altă

parte că s-a reușit ținerea sub control a costurilor legate de mărfuri.

20

b)Rate de rotație - se folosește pentru a aprecia nivelul de utilizare a resurselor aflate la

dispoziţia întreprinderii, respectiv viteza cu care aceste resurse parcurg circuitul economic şi

ajung să devină lichidităţi.

Rrotatie = CAAE

Rrotatie = 281847455

168483874+113615255 = 99.91%

c)Rate de structură - reflectă capacitatea firmei de a-și onora obligațiile pe termen lung. Aceste

rate reprezintă ponderea relativă a celor două tipuri de finanțare pe termen lung: capital propriu și

credite si se calculeaza dupa relatia:

Rstruct = AE

CPR = 1+L

Rstruct = 306591082

14594637+4938038+287058407 = 1

5.5 Efectul de levier - Relaţia efectului de levier financiar ne ajută să înţelegem rentabilitatea capitalului propriu. În cazul în care nu există efect de îndatorare rentabilitatea capitalului propriu este egală cu cea economică iar acţionarii sunt singurii beneficiari ai rezultatului din exploatare dupa impozitare. În caz de conjunctură favorabilă, rata de rentabilitate a capitalurilor proprii beneficiază de un efect de levier pozitiv cauzat de îndatorare.

( Rec−Rdob )∗DAT>1 an0

CPR0

Levierul (L)

Efectul de levier al indatorării

Această relaţie leagă Rfin de rentabilitatea globală a întreprinderii (Rec), de costul

îndatorării suportat de întreprindere (Rdob) şi de gradul ei de îndatorare (levierul, L = DAT >1an

CPR

) şi pune în evidenţă influenţa îndatorării asupra rentabilităţii obţinute de proprietari.

Levierul = 0

262,612,444 = 0 arată gradul de îndatorare a capitalurilor proprii şi este o

expresie a riscului suplimentar asumat de actionari prin apelarea la îndatorare, risc pentru care

21

aceştia solicită o primă de risc, o remunerare suplimentară (sub forma efectului de levier financiar

al îndatorării).

Efectul de levier = Rfin – Rec = 7.20% - 8.099% = -0.9038%

Arată influenţa îndatorării asupra Rfin, adică influenţa îndatorării asupra ratei de

rentabilitate ce se cuvine acţionarilor şi pune în balanţă riscul suplimentar pe care şi-l asumă

aceştia (prin îndatorare), măsurat prin levier (DAT > 1 an / CPR) cu remunerarea suplimentară pe

care o primesc, reflectată în mărimea efectului de levier. Mărimea primei de risc este

proporţională cu gradul de îndatorare.

Capitolul 6. Diagnosticul riscului

Noţiunea de rentabilitate nu poate exista solitar în economie, ea fiind în permanenţă legată

de risc. Riscul este o variabilă exogenă şi se poate defini în opoziţie cu rentabilitatea. Gestiunea

financiară presupune găsirea unui echilibru între aceste două variabile şi anume obţinerea unei

rentabilităţi maxime la un risc asumat, sau dacă ne referim la investiţii pe piaţa de capital,

obţinerea unei anumite rentabilităţi la un risc cât mai scăzut.

6.1 Pragul de rentabilitate

Pragul de rentabilitate este un punct mort, punct de echilibru, punct critic și reflectă

valoarea cifrei de afaceri la care profitul este nul. În acest punct, veniturile totale acoperă

cheltuielile totale, iar marja asupra cheltuielilor variabile egalizează cheltuielile fixe.

Riscul global al întreprinderii asumat de proprietari, definit ca sensibilitatea rezultatului

net în raport cu CA, se exprimă sub forma coeficientului de elasticitate global ( coeficientul

efectului de levier combinat). Coeficientul de elasticitate masoară sensibilitatea rezultatului

exploatării (și deci a posibilelor pierderi sau câștiguri) la variația cifrei de afaceri.

CELE=∆ %RE∆ %CA

= 0.04900.1569

= 0.3129

22

CAprag expl = CA0 * CELE−1

CELE = -534,947,443.68

Luarea în calcul  a cheltuielilor financiare, care la un nivel dat de activitate sunt considerate fixe,

conduce la determinarea unui prag de rentabilitate global (CAPRG ), conform relației:

CAprag = ( CF + Dobanzi ) / MCV ( % )

Coeficientul efectului de levier financiar (CELF) exprimă sensibilitatea rezultatului curent înainte

de impozitare (Ri) și se calculzează după urmatoarea formulă:

CELF = Δ%RCΔ%RE

= 0.4290.049

= 8.7396

CELC = Δ%RCΔ%CA

= 0.429

0.1569 = 2.7347

6.2 Riscul de faliment - se manifestă sub formă de insolvabilitate, atunci când întreprinderea nu

mai este capabilă să-şi onoreze plăţile către bănci, creditori, alţi terţi. Starea de insolvabilitate se

produce când beneficiile prezente şi cele viitoare sunt mai mici decât datoriile contractate anterior

plus obligaţiile de plată curente şi cele inevitabile în perioada următoare. Riscul de faliment

presupune evaluarea capacităţii întreprinderii de a face faţă pieţei, de a executa plăţile la timp sau

de a înapoia capitalurile împrumutate.

Lichiditatea reprezintă capacitatea companiei de a-şi achita obligaţiile pe termen scurt

sau cele care vor deveni scadente în termen scurt. Lichiditatea poate fi apreciată prin

calcularea ratelor de lichiditate (curentă, rapidă sau imediată).

1)Rata lichidității curente = ACRDCR

= 273646635142722089

= 1.9173391 > 1

Rata lichiditatii curente nu este subunitară, ceea ce semnifică existența fondului de rulment, deci

firma dispune de resurse pentru a-și asigura finanțarea activelor circulante. Din punct de vedere

al lichidității, firma este capabilă să facă față angajamentelor asumate față de terți.

2)Rata lichidității rapide = ACR−Stocuri

DCR=

273646635−41932333142722089

= 1.623535

Rata lichiditatii rapide reflectă posibilitatea activelor circulante concretizate în creanțe

și trezorerie de a acoperi datoriile curente; se scad stocurile deoarece au cel mai scăzut caracter

de lichiditate dintre activele curente (ele reprezintă activele la care apar cel mai probabil pierderi

23

în cazul lichidării). Având în vedere că rata lichidității reduse are o valoare de 1.62 înseamnă că

datoriile pe termen scurt sunt acoperite în totalitate de activele curente diminuate cu valoarea

stocurilor.

3)Rata lichidității imediate = ACR−Stocuri−Creante

DCR=

273646635−41932333−226374445142722089

=

0.0374144

Reflectă posibilitatea achitării datoriilor pe termen scurt pe seama numerarului aflat în casierie , a

disponibilităților bancare și a plasamentelor de scurtă durată. Pentru a fi considerat favorabil,

indicatorul trebuie să tindă spre o mărime unitară. Lichiditatea imediată în cazul întreprinderii SC

Antibiotice IASI SA este foarte scăzută (3.74%) ceea ce ne arată faptul că aceasta se bazează în

mare parte pe creanțele ajunse la termen pentru plata datoriilor pe termen scurt. Aceste creanțe ar

trebui să aibă o lichiditate destul de ridicată pentru că, altfel, întreprinderea ar rămâne fără

disponibilități frecvent.

Solvabilitatea reprezintă capacitatea întreprinderii de a-şi asuma obligaţiile pe termen lung,

cât şi celor pe termen scurt. Aceasta se apreciază prin gradul de îndatorarii şi levier.

4)Rata solvabilității generale = Active totaleDatorii totale

= 175363858+273646635

142722089= 3.1460477 > 0

Valoarea supraunitară a indicatorului este echivalentă cu o situație netă pozitivă a întreprinderii

(SN= Active totale – Datorii totale), adică valoarea totală a activelor depășește valoarea totală a

datoriilor, valoarea activelor depășind de peste 3 ori datoriile.

5)Rata îndatorii generale = 1

Rata solvabilitatii generale = 0.3178591

Reprezintă rata inversă a solvabilităţii. O valoare subunitară a indicatorului corespunde unei

situaţii nete pozitive (CPR pozitive).

24

Capitolul 7: Concluzii

Analizând indicatorii calculați pe baza situațiilor financiare a SC Antibiotice Iași SA la 31

decembrie 2011 se pot trage mai multe concluzii cu privire la desfășurarea activității firmei în

perioada precedentă, dar se pot face și recomandări în ceea ce privește viitorul acesteia.

Societatea reușeste să finanțeze în totalitate activele imobilizate prin capitalurile

permanente, echilbrul pe termen lung fiind realizat. Se obervă un surplus de nevoi temporare față

de resurse, de unde se poate trage concluzia că echilibrul pe termen scurt nu este realizat.

Rezultatul net cunoaște o creștere importantă pe parcursul ultimului an, demonstrând buna

gestiune a firmei și profitabilitatea acesteia. De asemenea, valorile CAF ne indică o bună

eficiență a capitalurilor societății.

Valorile cash-flow-ului de investiții și de finanțare ne indică o politică bună a firmei,

cunoscând posibilități de creștere în viitor. Cash flow-ul disponibil este acea parte din profitul net

care se distribuie investitorilor de capital dupa ce s-a plătit impozitul pe profit și după ce s-a

finanțat creșterea economică a firmei. În perioada analizată firma înregistrează un cash-flow

disponibil negativ, adică activitatea firmei nu generează un flux de lichidități către acționari, ci

dimpotrivă, este necesară o atragere de noi capitaluri de la aceștia sau găsirea de noi surse prin

contractarea de datorii financiare sau credite de trezorerie pentru acoperirea golurilor de casă.

Acest flux financiar negativ poate avea drept cauză modificarea imobilizarilor (ΔImob>0), ceea

ce a dus la o depreciere a capitalurilor, determinând astfel scăderea cash-flow-ului de gestiune.

La general toți indicatorii arată o societate bine administrată la toate nivelele, reușind pe lângă o

activitate economică bună și rezultate pozitive atât din partea acționarilor cât și a creditorilor.

25

26

Georgeta Vintilă, Gestiunea Financiară a Întreprinderii, Editura Didactică şiPedagogică, 2004

27