1 NOTE CURS PROCEDURI SPECIALE CIVILE SI ADMINISTRATIVE Lector univ.drd.CZIKA DANIELA Cap. I. SCURTE CONSIDERATII GENERALE PRIVIND PROCESUL CIVIL I.1. Notiunea dreptului procesual civil si legatura acestuia cu dreptul material civil nfaptuirea justitiei n cauzele civile se realizeaza n conformitate cu procedura stabilita de lege, pe baza unui ansamblu de norme juridice ce reglementeaza aceasta procedura. Ramura distincta a sistemului de drept, dreptul procesual civil reprezinta ansamblul normelor juridice care reglementeaza activitatea de judecata a instantelor judecatoresti privitoare la drepturi civile ori la interese legitime care se pot realiza numai pe calea justitiei, precum si modul de executare silita a hotarrilor judecatoresti sau a altor titluri executorii. 2 I.2. Definirea procesului civil. Fazele si etapele pe care acesta le parcurge Persoana ale carei drepturi subiective civile sunt contestate sau ncalcate se poate adresa instantei competente pentru a restabili aceasta situatie. Sesizarea instantei se face prin cererea de chemare n judecata. Prin proces n sens etimologic se ntelege mers, evolutie, desfasurarea unui fenomen, eveniment. DEFINITIE : Procesul civil este activitatea desfasurata de catre instanta, parti, organe de executare si alte persoane sau organe care participa la nfaptuirea de catre instantele judecatoresti a justitiei n pricinile civile, n vederea realizarii sau stabilirii drepturilor si intereselor civile deduse judecatii si executarii silite a hotarrilor judecatoresti sau a altor titluri executorii, conform procedurii prevazute de lege. Procesul civil parcurge doua faze: - 1.Faza judecatii care se desfasoara mai nti n fata instantei de fond si se finalizeaza cu deliberarea si pronuntarea hotarrii. Ea este declansata prin cererea de chemare n judecata care investeste instanta competenta. La rndul sau ,aceasta faza cuprinde mai multe etape: Prima etapa (etapa scrisa), consta n ncunostiintarea reciproca a partilor despre pretentiile, apararile si probele ce urmeaza a fi administrate n vederea dovedirii lor. Cea de a doua etapa este etapa dezbaterilor n sedinta de judecata, etapa complexa ce se desfasoara, de regula, la mai multe termene de judecata, dnd posibilitatea partilor sa-si 3 sustina n mod real si contradictoriu pretentiile si apararile, sa administreze probe si sa puna concluzii asupra fondului cauzei .

Dezbaterea este contradictorie si este condusa si controlata de judecator cu respectarea unor principii fundamentale (principiul contradictorialitatii, principiul dreptului de aparare, principiul rolului activ al judecatorului, principiul disponibilitatii, principiul publicitatii si principiul oralitatii). Dupa nchiderea dezbaterilor, urmeaza etapa deliberarii si pronuntarii hotarrii. Prin epuizarea acestor etape se finalizeaza judecata n prima instanta, dar partea nemultumita poate declansa etapa cailor de atac. Poate exista si o etapa a cailor extraordinare de atac, care vizeaza, n conditiile legii, hotarri definitive sau irevocabile. - 2.Faza executarii silite care include activitatea instantei de executare si a executorilor judecatoresti care-si ndeplinesc atributiile procesuale sub controlul instantei. Nu este obligatoriu ca procesul civil sa parcurga toate aceste etape, n consecinta se impun urmatoarele precizari: - faza executarii silite intervine n cazul hotarrilor susceptibile de a fi puse n executare cu ajutorul fortei de constrngere a statului, n masura n care debitorul nu-si executa de buna voie obligatia.(de ex.o hotarre judecatoreasca pronuntata ntr-o actiune n constatare nu este susceptibila de executare silita ).De asemenea ,daca debitorul si va executa de buna voie obligatia consemnata n titlu executoriu faza executarii va lipsi; - n ipoteza n care creditorul pune n executare un alt titlu executoriu dect o hotarre judecatoreasca, va exista numai faza 4 executarii;(de ex.este cazul executarii silite a unui contract de credit bancar). - este posibil ca procesul sa se termine fara o judecata propriu-zisa atunci cnd reclamantul si retrage actiunea ,renunta la dreptul sau, tranzactioneaza ori lasa pricina n nelucrare, ori daca partea interesata nu exercita caile de atac mpotriva hotarrii pe care o considera legala si temeinica. Dispozitiile codului de procedura civila care reglementeaza desfasurarea procesului civil respecta normele impuse de CEDO n aceasta materie . Astfel ,n conformitate cu art.6 pct.1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului: Orice persoana are dreptul sa-i fie examinata cauza sa n mod echitabil, de catre un tribunal independent si impartial, stabilit prin lege, care va decide asupra drepturilor si obligatiilor sale civile sau asupra temeiniciei oricarei acuzatii n materie penala mpotriva ei. Hotarrea trebuie sa fie pronuntata n public, dar accesul n sala de sedinta poate fi interzis persoanelor sau publicului n timpul ntregului sau a unei parti din proces, n interesul moralitatii, ordinii publice sau al securitatii nationale ntr-o societate democratica, cnd interesele minorilor sau protectia vietii private a partilor la proces o cer sau n masura considerata strict necesara de catre tribunal, cnd datorita unor mprejurari speciale publicitatea ar fi de natura sa aduca atingere intereselor justitiei.

De asemenea , Constitutia consacra ,n art.21, accesul liber la justitie orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si intereselor sale legitime nici o lege nu poate ngradi acest drept. 5 I.3. Principiile fundamentale ale dreptului procesual civil DEFINITIE. Principiile organizarii si functionarii justitiei pot fi definite ca fiind acele reguli cu caracter general pe baza carora sunt structurate si si exercita atributiile prevazute de lege sistemul de institutii care compun puterea judecatoreasca, raporturile dintre aceste institutii precum si relatiile pe care le stabilesc cu celelalte autoritati ale statului, cu organizatiile private si cu cetatenii. Dreptul procesul civil, ca ramura a sistemului de drept romn este constituit pe baza unor principii specifice, denumite principii fundamentale ale dreptului procesual civil. 1. Principiul legalitatii Acest principiu este un principiu cadru, nauntrul careia trebuie sa se regaseasca toate celelalte principii. Principiul legalitatii semnifica faptul ca desfasurarea ntregii activitati procesuale, toate actele participantilor la procesul civil, deliberarea si hotarrea pronuntata, trebuie sa aiba loc si sa se realizeze numai n conformitate cu prevederile legii. A se vedea Art. 124 din Constitutie . 2. Principiul aflarii adevarului Acest principiu presupune existenta unei concordante depline ntre realitatea mprejurarilor n care s-a produs faptul prejudiciabil si concluziile la care a ajuns instanta, exprimate n hotarrea data cu privire la aceste mprejurari. A se vedea n acest sens art.129 alin.5 C.proc.civ. 3. Principiul dreptului la aparare Potrivit prevederilor art.24 din Constitutie dreptul la aparare este garantat, n tot cursul procesului partile avnd dreptul sa fie asistate de un 6 avocat ales sau numit din oficiu. n acelasi sens, art.13 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara dispune ca: Dreptul la aparare este garantat. n tot cursul procesului, partile au dreptul sa fie reprezentate sau, dupa caz, asistate de un aparator, ales sau numit din oficiu, potrivit legii. 4. Principiul publicitatii Publicitatea sedintei de judecata este consacrata n art.121 din Codul de procedura civila: sedintele vor fi publice afara de cazurile cnd legea dispune altfel. De la acest principiu exista o exceptie: instanta poate sa dispuna ca dezbaterile sa se faca n sedinta secreta, daca dezbaterea publica ar vatama ordinea sau moralitatea publica sau pe parti. n acest caz, partile vor putea fi nsotite, n afara de aparatorii lor, de cel mult doua persoane desemnate de ele. Hotarrea se pronunta ntotdeauna n sedinta publica, sub sanctiunea nulitatii.

5. Principiul oralitatii n temeiul acestui principiu presedintele completului are obligatia, sub sanctiunea nulitatii hotarrii, de a da cuvntul partilor pentru a-si sustine oral pretentiile, a discuta regularitatea actelor de procedura, a propune probe si a formula concluzii. Codul de procedura civila consacra principiul oralitatii dezbaterilor n art.127: pricinile se dezbat verbal, daca legea nu dispune altfel. 6. Principiul rolului activ al judecatorului Principiul rolului activ al judecatorului, consacrat de art. 129 130 C. proc. civ., obliga instanta ca mai nti de toate sa dea actiunii calificarea juridica exacta si n functie de aceasta sa verifice conditiile de admisibilitate a cererii si sa se pronunte apoi n concret asupra tuturor capetelor de cerere. 7. Principiul disponibilitatii 7 Procesul civil este caracterizat de disponibilitate n sens material si n sens procesual. Principiul disponibilitatii cuprinde urmatoarele drepturi : - dreptul persoanei interesate de a porni sau nu procesul civil. - dreptul de a determina limitele cererii de chemare n judecata sau ale apararii. - dreptul de a renunta la judecata sau la dreptul subiectiv, dreptul de achiesare si dreptul de a stinge litigiul printr-o tranzactie. - dreptul de a ataca sau nu prin caile de atac legale, hotarrea judecatoreasca, si de a starui sau nu n calea de atac exercitata. - dreptul de a cere executarea hotarrilor judecatoresti. 8.Principiul contradictorialitatii Principiul contradictorialitatii se ntlneste n raporturile dintre parti si n raporturile dintre parti si instanta manifestndu-se n toate fazele si etapele procesului civil, exceptie facnd etapele deliberarii si pronuntarii hotarrii. Contradictorialitea n procesul civil ngaduie partilor sa participe activ la prezentarea, argumentarea si dovedirea dreptului lor, n cursul desfasurarii judecatii, avnd dreptul de a discuta si combate sustinerile facute de fiecare din ele,precum si de a-si expune punctul de vedere asupra initiativelor instantei n scopul stabilirii adevarului si al pronuntarii unei hotarri legale si temeinice. Nerespectarea acestui principiu deosebit de important deoarece asigura si dreptul la aparare si aflarea adevarului, este sanctionat cu nulitatea hotarrii 9.Principiul nemijlocirii Acest principiu consta n obligatia instantei de a cerceta direct si nemijlocit toate elementele care servesc la lamurirea mprejurarilor cauzei. 8 Conform legislatiei actuale, administrarea dovezilor se face de catre completul de judecata n ntregul sau, fie la sediul instantei, fie la locul unde se gaseste proba ce urmeaza a fi administrata. 8. Principiul continuitatii

Principiul continuitatii presupune ca judecarea pricinii sa se faca de la nceput si pna la sfrsit de acelasi complet de judecata, ntr-o singura sedinta, care sa se ncheie prin deliberarea judecatorilor si pronuntarea hotarrii. n legislatia noastra acest principiu are o aplicativitate limitata la faptul ca hotarrea trebuie sa fie pronuntata de aceiasi judecatori n fata carora s-au pus concluziile n fond. Nerespectarea acestui principiu atrage casarea hotarrii potrivit art.304 pct.2 C.proc.civ. CAP.II. ACTIUNEA CIVILA II 1. Notiune. Natura juridica si corelatia dintre dreptul subiectiv civil, actiunea civila si dreptul la actiune Actiunea civila poate fi definita ca fiind ansamblul mijloacelor procesuale prin care, n cadrul procesului civil, se asigura protectia dreptului subiectiv civil, prin recunoasterea sau realizarea lui, n cazul n care este ncalcat sau contestat. II.2. Partile actiunii civile 9 Actiunea civila fiind legata de dreptul subiectiv, nu poate fi conceputa fara existenta cel putin a unei persoane care sa fie interesata n protectia dreptului subiectiv nesocotit sau ncalcat. n momentul n care actiunea civila este exercitata este nevoie de cel putin doua persoane, una care pretinde (reclamantul) si una care se opune (prtul). Partile au denumiri specifice n raport cu diferitele faze ale procesului civil. II.3. Obiectul actiunii civile Obiectul actiunii civile este ceea ce se cere prin actiunea respectiva, concretizndu-se n raport cu mijlocul procesual folosit. II.4. Cauza actiunii civile Prin cauza actiunii civile se ntelege scopul catre care se ndreapta vointa celui care reclama sau se apara, scopul care exprima si caracterizeaza vointa sa n justitie, scop explicat cu mprejurarile si motivele speciale care au determinat partea sa actioneze. II.5Conditiile cerute pentru exercitiul actiunii civile Conditiile cerute pentru exercitiul actiunii civile respectiv pentru punerea n miscare a tuturor formelor procedurale ce intra n continutul actiunii civile (cererea de chemare n judecata,caile de atac etc.) sunt urmatoarele: -afirmarea unui drept subiectiv civil ce se cere protejat; -interesul urmarit prin punerea n miscare a actiunii; -capacitatea procesuala; -calitatea procesuala. 10 A. Dreptul Pornind de la corelatia dintre actiunea civila si dreptul subiectiv civil ,pentru punerea n miscare a actiunii civile se cere n primul rnd existenta unui drept subiectiv ce se cere protejat,ori a unui interes legitim care nu se poate realiza dect pe calea justitiei.

B. Interesul Interesul reprezinta folosul practic pe care o parte l urmareste punnd n miscare procedura judiciara pentru valorificarea dreptului subiectiv civil ce se cere protejat. C. Capacitatea procesuala si sanctiunea lipsei capacitatii procesuale Capacitatea procesuala este aptitudinea generala a persoanelor de a dobndi si de a exercita drepturi si de a-si asuma obligatii, n plan procesual pentru a valorifica n justitie dreptul sau interesul n legatura cu care s-a nascut litigiul. Capacitatea procesuala de folosinta Capacitatea procesuala de folosinta reprezinta acea parte a capacitatii procesuale care consta n aptitudinea unei persoane de a avea drepturi si obligatii procesual civile. Capacitatea procesuala de exercitiu Prin capacitate procesuala de exercitiu se ntelege acea parte a capacitatii procesuale care consta n aptitudinea unei persoane care are folosinta unui drept, de a exercita acest drept n justitie . D. Calitatea procesuala. Definitie. Justificare. Sanctiunea lipsei calitatii procesuale. Calitatea procesuala presupune existenta unei identitati ntre persoana reclamantului si persoana care este titulara dreptului n raportul juridic dedus 11 judecatii (calitate procesuala activa ) si ntre persoana prtului si cel obligat n acelasi raport juridic (calitate procesuala pasiva ).Lipsa acestei identitati este sanctionata prin respingerea actiunii ca fiind formulata de o persoana fara calitate . CAP.III. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL III.1.Instanta de judecata si rolul acesteia n procesul civil Justitia este unica, impartiala si egala pentru toate persoanele, competenta judiciara si procedura de judecata fiind stabilite de lege. n Romnia functioneaza o singura instanta suprema, denumita nalta Curte de Casatie si Justitie, cu personalitate juridica si cu sediul n capitala tarii. nalta Curte de Casatie si Justitie asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre celelalte instante judecatoresti, potrivit competentei sale (art. 16 alin. 1 si 2 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara). Curtile de apel sunt instante cu personalitate juridica, n circumscriptia carora functioneaza mai multe tribunale si tribunale specializate. Tribunalele sunt instante cu personalitate juridica, organizate la nivelul fiecarui judet si n municipiul Bucuresti, avnd n circumscriptie toate judecatoriile din judet sau, dupa caz, din municipiul Bucuresti. Tribunalele specializate sunt instante fara personalitate juridica, care functioneaza la nivelul fiecarui judet si al municipiului Bucuresti si au, de regula sediul n municipiul resedinta de judet. Tribunalele specializate sunt 12 tribunale: pentru minori si familie; de munca si asigurari sociale;

comerciale; administrative-fiscale. (art.35 din Legea 304/2004). Datele la care vor ncepe sa functioneze tribunalele specializate vor fi stabilite, n mod esalonat, prin ordin al ministrului justitiei, rolul acestora fiind ndeplinit pna la aceasta data de sectii sau complete specializate la nivelul tribunalelor de drept comun (art.130 din Legea 304/2004). Judecatoriile sunt instante fara personalitate juridica, organizate n judete si n sectoarele municipiului Bucuresti. III.2. Compunerea si constituirea instantei de judecata A. Completele de judecata Potrivit art. 17 alin.1 din Legea 92/1992, modificata prin Legea 142/1997: cauzele date, potrivit legii, n competenta de prima instanta a judecatoriilor, tribunalelor si curtilor de apel se judeca de un singur judecator. Cauzele privind conflictele de munca se judeca n prima instanta, cu celeritate, de catre complete formate din doi judecatori, asistati de doi magistrati consultanti (art.17 alin.1 din Legea 92/1992 modificat si completat prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.20/20.02.2002). Apelurile se judeca n complet format din 2 judecatori. Recursurile se judeca n complet format din 3 judecatori. n cazul completului format din 2 judecatori, daca acestia nu ajung la un acord asupra hotarrii ce urmeaza a se pronunta, procesul se judeca din nou n complet de divergenta, n conditiile legii. 13 Completul de divergenta se constituie prin includerea n completul de judecata a presedintelui sau a vicepresedintele instantei ori a judecatoruluiinspector sau a presedintelui de sectie ori a unui alt judecator desemnat de presedintele instantei . CAP.IV. PARTILE N PROCESUL CIVIL Rolul partilor n proces este esential, deoarece nfaptuirea justitiei graviteaza n jurul lor, astfel nct daca procesul este necesar partilor si partile sunt necesare procesului, fara parti si fara instanta neputnd exista proces. IV.I.Conditiile ce se cer a fi ndeplinite pentru a fi parte n proces Conditiile pe care o persoana trebuie sa le ndeplineasca pentru a fi parte n proces constituie n acelasi timp conditii pentru exercitiul dreptului la actiune. Indiferent de forma procesuala si indiferent daca este vorba de un litigiu ntre doua parti sau de o coparticipare procesuala trebuie ndeplinite cumulativ urmatoarele conditii: - dreptul; - interesul; - capacitatea procesuala; - calitatea procesuala. IV.II. Drepturile si ndatoririle procesuale ale partilor. Abuzul de drept procesual 14 Legea procesuala acorda o serie de drepturi partilor pentru a garanta

exercitiul liber al actiunii civile. De asemenea, legea impune anumite ndatoriri partilor sub sanctiunile prevazute de lege. A. Drepturile procesuale ale partilor - dreptul fiecarei parti de a adresa cereri instantei; - dreptul de a participa la judecata pricinii si deci dreptul la citare; - dreptul de aparare care implica dreptul de a raspunde celeilalte parti, dreptul de a administra probe, dreptul de a cunoaste piesele dosarului, dreptul de a fi asistat de avocat, dreptul de a recurge la interpret, etc.; - dreptul de a participa personal la proces sau prin mandatar; - dreptul de a recuza pe judecator, procuror, grefier, magistrat asistent si experti; - dreptul de a ataca hotarrea si ncheierile instantei; - dreptul de a pretinde restituirea cheltuielilor de judecata in cazul cstigarii procesului; - dreptul de a dispune de soarta procesului prin renuntarea la judecata sau la dreptul subiectiv, prin recunoasterea pretentiilor reclamantului, prin achiesarea la hotarrea pronuntata sau prin ncheierea unei tranzactii. B.Principalele ndatoriri ale partilor - ndeplinirea actelor de procedura n conditiile, ordinea si termenele prevazute de lege sub sanctiunea nulitatii, perimarii, decaderii, etc.; - exercitarea drepturilor procesuale cu buna-credinta si potrivit scopului n vederea caruia au fost recunoscute de lege. Cel ce 15 deturneaza dreptul procesual de la scopul pentru care a fost recunoscut si l exercita cu rea-credinta savrseste un abuz de drept procesual. C. Abuzul de drept procesual Art.723 C.proc.civ. prevede ca: Drepturile procedurale trebuie exercitate cu buna-credinta si potrivit scopului n vederea caruia au fost recunoscute de lege. Partea care foloseste aceste drepturi n chip abuziv raspunde pentru pagubele pricinuite. Abuzul de drept procesual presupune un element subiectiv constnd n exercitarea cu rea-credinta a dreptului procedural si un element obiectiv constnd n deturnarea dreptului de la scopul social-economic pentru care a fost recunoscut, de la finalitatea sa legala. CAP.V. ACTELE DE PROCEDURA. V. I. Actele de procedura .Notiune Actul de procedura reprezinta orice manifestare de vointa facuta n cursul si n cadrul procesului civil, de catre instanta de judecata, parti sau alti participanti la activitatea judiciara, n vederea producerii unor efecte juridice determinate. V .II. Clasificare La baza clasificarii actelor de procedura exista mai multe criterii, diversitatea acestora fiind determinata de numarul mare al acestor acte care

alcatuiesc structura procesului civil. 1. Dupa subiectii procesuali de la care emana distingem ntre: 16 - actele partilor (cererea de chemare n judecata, ntmpinarea, cererea reconventionala etc.); - actele procedurale ale instantei (ncheierile, hotarrea judecatoreasca etc.); - actele altor participanti la proces (depozitia de martor, ntocmirea raportului de expertiza etc.); - actele organelor auxiliare justitiei (actele de executare ale organelor de executare, dovezi de comunicare a actelor de procedura etc.). 2. Dupa cadrul de ntocmire actele de procedura se mpart n: - acte judiciare, care se ndeplinesc n fata instantei (depozitia martorului, interogatoriul partii etc.); - acte extrajudiciare, ndeplinite n cadrul procesului civil, dar n afara instantei (expertiza, administrarea probelor prin comisie rogatorie etc.); 3. Dupa forma de manifestare de vointa a subiectului de la care emana, actele de procedura se clasifica n: - acte scrise (cererea de chemare n judecata, ntmpinarea etc.); - acte verbale sau orale (depozitia de martor, raspunsul la interogatoriu etc.). 4. Dupa continut, distingem ntre: - acte de procedura care contin o manifestare de vointa (ncheierea, cererea de chemare n judecata etc.); - acte de procedura care constata o operatie procesuala (citatia, etc.). 5. Dupa faza n cadrul careia se ndeplinesc, pot fi : - acte de procedura specifice judecatii n prima instanta (cererea de chemare n judecata etc.); - acte de procedura specifice judecatii n fata instantei de control judiciar (raportul asupra recursului etc.); - acte de procedura specifice fazei de executare silita. V.III.Cererea de chemare n judecata 17 Elementele pe care trebuie sa le cuprinda n mod obligatoriu cererea de chemare n judecata sunt prevazute n art.112C.proc.civ: Prin obiect al cererii de chemare n judecata, n sensul art.112pct.3C.proc.civ. se ntelege pretentia concreta a reclamantului, adica ceea ce se cere prin actul de investire al instantei. Aratarea motivelor de fapt si de drept n cuprinsul cererii de chemare n judecata contribuie la determinarea cadrului n care se va desfasura ntreaga activitate de solutionare a litigiului. Mentionarea motivelor prezinta importanta, att pentru instanta, care va fi n masura sa cunoasca cauzele care au generat litigiul ntre parti, cat si pentru prt, ntruct n raport de cele invocate de reclamant si va pregati apararea. n art.112 alin.2-6C.proc.civ sunt prevazute regulile ce trebuie respectate de reclamant n legatura cu propunerea dovezilor pe care se ntemeiaza cererea de chemare n judecata. Semnatura reprezinta un element esential al cererii de chemare n judecata, lipsa

acesteia atragnd sanctiunea nulitatii, n temeiul art.133 alin.1C. proc.civ. n privinta semnaturii alin.2 al art.133 C.proc.civ. prevede ca lipsa acesteia se poate totusi mplini n tot cursul judecatii. Introducerea cererii de chemare n judecata Cererea de chemare n judecata se depune la instanta competenta, la cerere anexndu-se attea copii cti prti sunt. Daca mai multi prti au un reprezentant comun sau daca prtul are mai multe calitati juridice se va comunica o singura copie de pe cererea de chemare n judecata si de pe nscrisurile depuse. Procedura ce se desfasoara n momentul primirii cererii este diferita dupa cum aceasta este trimisa prin posta sau este prezentata de reclamant. 18 V.IV..ntmpinarea ntmpinarea este actul de procedura prin care prtul raspunde la cererea de chemare n judecata a reclamantului, prin care-si formuleaza n scris, nainte de dezbaterea orala, apararile sale, si prezinta probele pe care se sprijina n sustinerea acestora. A se vedea art.115 C.proc.civ. V.V.Cererea reconventionala n procesul civil, prtul poate renunta la pozitia procesuala defensiva, de aparare, fata de pretentiile formulate de reclamant si sa adopte o pozitie ofensiva, ridicnd pretentii proprii mpotriva reclamantului. Aceasta posibilitate este oferita de lege prtului de art. 119 C.proc.civ., aratndu-se ca daca prtul are pretentii n legatura cu cererea reclamantului, el poate sa faca cerere reconventionala. Cererea reconventionala este mijlocul procedural prin care prtul formuleaza pretentii proprii fata de reclamant sau actul procedural prin intermediul caruia prtul urmareste valorificare unui drept propriu fata de reclamant . V.VI. Citarea partilor si comunicarea actelor de procedura Citarea este un act procedural prin care se aduce la cunostinta partilor si altor participanti la procesul civil data si locul desfasurarii judecatii. Prin citarea partilor se asigura respectarea a doua principii fundamentale ale procedurii civile, respectiv contradictorialitatea si dreptul la aparare. Citatia trebuie sa cuprinda potrivit art. 88 alin 1 C.proc.civ. : - numarul si data emiterii, precum si numarul dosarului; - aratarea anului,lunii, zilei si orei de nfatisare; - aratarea instantei si sediul ei; - numele, domiciliul si calitatea celui citat; - numele si domiciliul partii potrivnice si felul pricinii; 19 - alte mentiuni prevazute de lege; - parafa sefului instantei si semnatura grefierului. CAP.VI.ETAPA DEZBATERILOR VI.I. Sedinta de judecata Dezbaterea cauzei n sedinta publica reprezinta cea de a doua etapa a procesului civil. n aceasta etapa a procesului civil, un rol important revine revine completului de judecata, prezidat, de regula de judecatorul desemnat, dupa

caz, de presedintele instantei sau al sectiei. Sedinta de judecata este condusa de presedinte care exercita politia sedintei, putnd lua masurile necesare pentru pastrarea ordinii si bunei-cuviinte. VI.II.Principalele momente n desfasurarea judecatii Deschiderea sedintei de judecata se face de presedintele completului de judecata. Pricinile se judeca n ordinea stabilita pe lista afisata, avnd prioritate cele urgente, ramase n divergenta (atr.125alin.2C.proc.civ.) si cele amnate din lipsa de timp (art.157C.proc.civ.). nainte de nceperea dezbaterilor, partile pot solicita amnarea pricinilor care nu pot fi judecate, daca aceste cereri nu provoaca dezbateri (art.126C.proc.civ.). nainte de a se intra n dezbateri, instanta are obligatia de a ncerca stingerea conflictului de drepturi prin mpacarea partilor. Un moment procesual important l constituie sustinerea cauzei de catre parti, scop n care instanta va da mai nti cuvntul reclamantului, apoi prtului. n desfasurarea acestei etape a procesului civil, un moment esential l constituie prima zi de nfatisare. Prima zi de nfatisare este termenul la care 20 partile legal citate, pot pune concluzii (art.134C.proc.civ.). A pune concluzii n sensul art.134, nu nseamna a pune efectiv concluzii, ci a avea posibilitatea sa se puna concluzii, ceea ce nseamna ca aceasta cerinta este ndeplinita chiar n lipsa partii legal citata. Din punct de vedere procedural, prima zi de nfatisare prezinta importanta deosebita, deoarece pna n acest moment se pot exercita anumite drepturi procedurale si pot interveni modificari n structura actiunii civile. Astfel, din punct de vedere probatoriu, pna la aceasta data partile pot pronune probe, daca nu au propus prin cererea de chemare n judecata sau prin ntmpinare, sub sanctiunea decaderii. Pna la prima zi de nfatisare pot fi admise cereri de modificare a actiunii, ulterior acestui termen admiterea cererii este conditionata de consimtamntul prtului. De asemenea, n anumite situatii, cadrul procesual poate fi largit numai pna la acest termen. Cnd instanta apreciaza ca au fost lamurite toate aspectele de fapt si de drept ale cauzei declara nchiderea dezbaterilor, urmnd a se retrage pentru deliberare. CAP.VII.PROBELE VII.I.Notiune si clasificare. Subiectul, obiectul si sarcina probei Prin proba se ntelege mijlocul juridic de stabilire a existentei unui act sau fapt juridic si, prin aceasta, a dreptului subiectiv civil si a obligatiei civile. 21 Probele sunt administrate n procesul civil pentru a ajuta pe judecator sa-si formeze convingerea n legatura cu faptele cercetate. Rezulta ca subiectul probei este judecatorul. Obiectul probei este format din actele ori faptele juridice care sunt izvoare ale raporturilor juridice concrete, actele ori faptele juridice care au

dat nastere la dreptul subiectiv civil si obligatia corelativa. Sarcina probei este reglementata n art.1169C.civ.:Cel ce face o propunere naintea judecatii trebuie sa o dovedeasca. VII.II.Proba prin nscrisuri. nscrisurile autentice. nscrisurile sub semnatura privata. Administrarea probei prin nscrisuri Prin nscris se ntelege, de asemenea, orice declaratie despre un act juridic sau un fapt juridic stricto sensu, facuta prin scriere de mna, dactilografiere, litografiere, imprimare pe hrtie sau pe orice material. A. nscrisurile autentice Definitia nscrisului autentic este prevazuta n art.1171C.civ.::Actul autentic este acela care s-a facut cu solemnitatile cerute de lege, de un functionar public, care are dreptul de a functiona n locul unde actul s-a facut. Uneori forma autentica este ceruta ad validitatem, nsa de cele mai multe ori partile recurg la ea pentru avantajele pe care le prezinta: 22 B. Administrarea probei prin nscrisuri Partile vor alatura la cererea de chemare n judecata si ntmpinare copii certificate de pe nscrisurile folosite ca mijloace de proba, sau le vor depune la prima zi de nfatisare. Partile sunt datoare sa aiba asupra lor n sedinta originalul nscrisului sau sa-l depuna mai nainte n pastrarea grefei, sub sanctiunea de a nu se tine seama de nscris (art.139alin.1C.proc.civ.). Depunerea originalului n pastrarea grefei da posibilitatea partii adverse sa consulte nscrisul. VII.III.Proba prin declaratia de martori. Persoane care pot fi ascultate ca martori. Administrarea probei cu martori. Aprecierea probei cu martori. Martorii sunt persoane straine de interesele n conflict, care relateaza n fata instantei de judecata fapte sau mprejurari referitoare la pricina ce se judeca, fapte ce ar putea servi la solutionarea ei. Mijlocul de proba este depozitia martorului, n care se materializeaza cunostintele acestuia despre faptele trecute pe care le-a receptionat si memorat . Regulile si exceptiile, referitoare la probarea actelor juridice prin declaratiile martorilor sunt prevazute n art.1191-1198C.civ. Persoane care pot fi ascultate ca martori De regula, orice persoana poate fi ascultata ca martor, exceptiile fiind prevazute expres de lege n art.189C.proc.civ. Administrarea probei cu martori Martorii se propun de parti prin cererea de chemare n judecata si prin ntmpinare sau cel mai trziu la prima zi de nfatisare. Daca proba se solicita n cursul judecatii, n conditiile art.138pct.2 si 4 C.proc.civ., lista martorilor se va depune, sub sanctiunea decaderii, n termen de 5 zile de la ncuviintare 23 (art.186 alin.2C.proc.civ.). nainte de a fi ascultat, martorul depune juramntul. Fiecare martor va fi ascultat separat, cei neascultati neputnd fi de fata. VII.IV.Marturisirea

Notiunea si caracterele juridice ale marturisirii. Clasificare. Administrarea probei marturisirii. Interogatoriul. Marturisirea este recunoasterea de catre o persoana a unui fapt pe care adversarul sau si ntemeiaza pretentiile si care este de natura sa produca efecte probatorii mpotriva celui ce a facut-o. Marturisirea nu se confunda cu marturia ntruct ea provine de la una din partile litigante si nu de la un martor, persoana ce nu este implicata direct n proces. n prezent marturisirea are aceeasi valoare probanta ca si celelalte mijloace de proba. VII.V.Prezumtiile. Notiune. Clasificare. Prezumtiiile sunt consecintele ce legea sau magistratul le trage dintr-un fapt cunoscut la unul necunoscut (art.1199 C.proc.civ.). VII.VI. Expertiza. Sediul materiei. Admisibilitatea si administrarea expertizei. Forta probanta. Expertiza reprezinta un mijloc de dovada la care instanta sau partile pot recurge atunci cnd pentru lamurirea unor mprejurari de fapt sunt necesare cunostinte de specialitate dintr-un anumit domeniu de activitate. Expertiza este reglementata n art. 201 214 C.proc.civ. VII.VII:Cercetarea la fata locului Cercetarea la fata locului este considerata o proba judiciara directa si reprezinta mijlocul prin care instanta ia cunostinta n mod direct de starea 24 unor lucruri, de situatia unui imobil sau despre alte mprejurari de fapt ce pot avea importanta pentru solutionarea litigiului. Cercetarea la fata locului, se solicita de partea interesata sau se dispune din oficiu de instanta prin ncheiere. CAP.VIII.ETAPA DELIBERARII Deliberarea si pronuntarea hotarrii Dupa nchiderea dezbaterilor urmeaza etapa deliberarii si pronuntarii hotarrii. Deliberarea reprezinta operatia n cadrul careia judecatorii stabilesc solutia ce urmeaza sa fie pronuntata cu privire la litigiul dintre parti. Deliberarea se realizeaza, n secret, fie n sedinta, fie n camera de consiliu. Dupa deliberare, daca completul este format din mai multi judecatori, presedintele completului aduna parerile judecatorilor, ncepnd cu cel mai nou n functie, el pronuntndu-se cel din urma (art.256C.proc.civ.). Daca majoritatea legala nu se poate ntruni, pricina se judeca din nou n complet de divergenta, n aceeasi zi sau n cel mult 5 zile (art.257alin.1C.proc.civ).Dupa ncheierea deliberarii, se va ntocmi de ndata dispozitivul hotarrii care se semneaza, sub sanctiunea nulitatii, de catre judecatori si n care se va arata, cnd este cazul, opinia separata a judecatorilor ramasi n minoritate. Dispozitivul se pronunta, n numele legii, de presedinte n sedinta publica, chiar n lipsa partilor (art.258alin.1 si 2 C.proc.civ.). Dupa

pronuntarea minutei, urmeaza redactarea hotarrii, cu respectarea exigentelor prevazute n art.261C.proc.civ. 25 Hotarrea se redacteaza n doua exemplare originale si se comunica partilor n copie n cazul n care de la comunicare ncepe sa curga termenul de exercitare a apelului sau recursului. Hotarrea judecatoreasca Hotarrea judecatoreasca reprezinta actul final si de dispozitie al instantei prin care se solutioneaza, cu putere de lucru judecat, litigiul dintre parti. Dupa obiectul lor, hotarrile judecatoresti se clasifica n sentinte, decizii si ncheieri. Sentintele sunt hotarrile prin care instantele rezolva fondul cauzei n prima instanta sau prin care prima instanta se dezinvesteste n temeiul unei exceptii procesuale. Deciziile sunt hotarrile prin care se solutioneaza apelul, recursul, precum si recursul n interesul legii. Toate celelalte hotarri date de instanta n cursul judecatii se numesc ncheieri (art.255 C.proc.civ.). PROCEDURI CIVILE SPECIALE Exista o serie de actiuni care se solutioneaza dupa o procedura speciala reglementata de lege ,derogatorie de la dreptul comun n materie.Aceste reguli speciale pot privi partile din proces ,ca de exemplu n cazul actiunii de divort unde reclamant si prt pot fi doar cei care au calitatea de soti ,pot privi procedura de solutionare a cererii ,care necesita reguli speciale ,sau pot privi hotarrea instantei de judecata . 26 CAP.I.Ordonanta presedintiala. REGLEMENTARE. Art. 581,582 cpc. Instanta va putea sa ordone masuri vremelnice in cazuri grabnice, pentru pastrarea unui drept care s-ar pagubi prin intarziere, pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara, precum si pentru inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executari. I.I.Consideratii generale Termenul de ordonanta presedintiala poate avea mai multe acceptiuni1: - "ansamblul de norme dupa care se conduc partile si instanta n solutionarea unei pricini urgente"2. Sub acest aspect ,ea este o procedura speciala reglementata de lege n scopul luarii unor masuri vremelnice n cazuri urgente. Acesta este si sensul pe care l vom folosi . - alteori ea desemneaza actul final si de dispozitie prin care instanta statueaza asupra cererii promovate de partea interesata3,avnd semnificatia unui act procedural . - termenul de ordonanta presedintiala mai este folosit si pentru a desemna actul de nvestire al instantei n acele cazuri n care reclamantul solicita o 1 I. Les, Drept procesual civil. Curs universitar, ed. Lumina Lex, 2002, pag. 508. 2 C. Crisu, Ordonanta presedintiala, Editura Academiei, Bucuresti, 1976, pag. 9.

3 A se vedea, n acest sens: V. G. Cadere, Tratat de procedura civila, Ed. A II-a, Bucuresti, 1935, pag. 331-332, D. Buia, Curs de drept procesual civil, vol. II, Procedurile speciale. Universitatea din Cluj-Napoca, 1985, pag. 16. 27 interventie urgenta a justitiei. I.II. Conditiile de admisibilitate ale ordonantei presedintiale Pentru a putea fi admisibila ,cererea de ordonanta presedintiala trebuie sa ndeplineasca att conditiile generale cerute de lege pentru promovarea oricarei actiuni n justitie, ct si unele conditii particulare. Conditiile generale necesare pentru admiterea cererii de ordonanta presedintiala a) partile .Una dintre parti este persoana care pretinde ca i s-a ncalcat un drept subiectiv si alta este cea care se opune acestor pretentii. Cele doua parti constituie elementul subiectiv al actiunii, iar fara ele activitatea judiciara nici nu poate fi ntretinuta4. b) obiectul. Obiectul cererii de ordonanta presedentiala l reprezinta pretentia solicitata n justitie, adica la ceea ce se pretinde de reclamant prin cererea de chemare n judecata, de ex .plata unei sume de bani, predarea unui bun mobil sau imobil5. c) cauza Cauza actiunii o reprezinta temeiul juridic al cererii, fundamentul legal al dreptului pe care una din parti l valorifica mpotriva celeilalte parti (de ex. titlul de proprietate, contractul. ) 4 I. Les, Drept procesual civil. Curs universitar, ed. Lumina Lex, 2002, pag. 109. 5 I. Les, Drept procesual civil. Curs universitar, ed. Lumina Lex, 2002, pag. 110-111. 28 Caracteristicile proprii ale ordonantei presedintiale Ordonanta presedintiala are si trasaturi proprii. Stabilind ca "instanta va putea sa ordone masuri vremelnice n cazuri grabnice..." art. 581 fixeaza doua din conditiile de admisibilitate ale ordonantei: urgenta si caracterul vremelnic al masurii care se cere a se lua pe aceasta cale. Din aceasta ultima conditie, decurge si o a treia cerinta si anume ca prin masura luata sa nu se prejudece fondul6. a)urgenta Potrivit art. 581 exista urgenta atunci cnd masura solicitata este necesara "pentru pastrarea unui drept care s-ar pagubi prin ntrziere, pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara, precum si pentru nlaturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executari". S-a decis n acest sens ca este admisibila ordonanta pentru a face sa nceteze mpiedicarea folosintei unor dependinte nu numai cnd tulburarea se realizeaza prin ncuierea sau punerea unor stavile materiale, ci si atunci cnd zadarnicirea accesului se face prin amenintari (bataie) a caror traducere n fapt, n trecut, este de natura sa creeze temeri serioase n persoana celui amenintat7. Admiterea ordonantei nu este limitata numai la pagubele de ordin material, deoarece elementul urgentei poate, n principiu, sa subziste si n cazul n care pagubirea dreptului sau exercitarii lui ar fi de ordin moral8.

Pentru a se permite trecerea lucratorilor prin curtea vecina spre a 6 Vezi si I. Stoenescu, Ordonanta presedintiala, Legalitatea Populara nr. 12/1956, pag. 1415; Trib. Supr., col. civ., dec. nr.38/1957, Culegere de Decizii 1957, pag. 308. V. M. Ciobanu, Tratat teoretic si practic de procedura civila, vol. II, pag. 491- 494; I. Stoenescu, S. Zilberstein, Drept procesual civil. Caile de atac si Procedurile speciale, pag. 116; V. Negru, D. Radu, Drept procesual civil, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1972, pag. 367-370. 7 T. j. Brasov, dec. civ. nr. 1193/1975, Revista Romna de Drept nr. 9/1976, pag. 64. 8 Curtea de Casatie I, dec.nr.287/1943, n I. Stoenescu, D. Paduraru, G.V. Protopopescu, Accelerarea judecatilor, Ed. Tiparul Romnesc", Bucuresti, 1947, pag. 338. nr. 14.. 29 repara calcanul cladirii se poate recurge la calea ordonantei, daca prin aceasta se nlatura o paguba iminenta altfel9. Instanta este obligata sa arate mprejurarile din care a tras concluzia ca este ndeplinita aceasta cerinta (exemplu: ncredintarea copilului minor ntr-o actiune privind desfacerea casatoriei, stabilirea contributiei parintilor la cresterea si ngrijirea copilului minor pna la pronuntarea unei hotarri definitive ntr-o actiune de divort, reintegrarea n spatiu a sotului alungat10 etc.)11. Uneori, sarcina instantei este simplificata, deoarece chiar legea apreciaza existenta urgentei, de exemplu, n cazul suspendarii executiei vremelnice (art. 280 alin. final C. proc. civ.), n cazul luarii, n timpul procesului de divort, a unor masuri vremelnice referitoare la ncredintarea copiilor minori, la obligatia de ntretinere, la alocatia pentru copii si la folosirea locuintei (art. 6132 C. proc. civ.).12 Pe de o parte exista urgenta ori de cte ori pastrarea unui drept sau prevenirea unei pagube iminente nu s-ar putea realiza n mod adecvat pe calea unei actiuni de drept comun13. Este necesar ca urgenta sa persiste pe tot parcursul judecatii si ea trebuie sa rezulte din fapte concrete, instanta fiind obligata sa arate 9 Trib. pop. rai. Piatra Neamt, sent.nr.3522/1956. Legalitatea Populara nr.9/1957. pag. 1138. 10 Trib. Supr., sec. civ., dec. nr. 450/1981, pag. 243; T. mun. Bucuresti, sec. IV civ., dec. nr. 1329/1991, Culegere de practica judiciara chila pe anul 1991, pag. 178. 11 Pentru situatii din practica din care rezulta urgenta, a se vedea: Trib. Supr. col. civ., dec. nr. 461/1957, Legalitatea Populara nr. 10/1957, pag. 126; dec. nr. 1744/1957, Culegere de Decizii 1957, pag. 311; Curtea de Casatie III, dec. nr. 1295/1929, n Jur. gen. 1930, pag. 275; T. Capitalei, col. III civ., dec. nr. 2474/1967 (nepublicata). 12 G. Boroi, D. Radescu, Codul de procedura civila comentat si adnotat, Ed. All, 1994, pag. 819. 13 I. Stoenescu, S. Zilberstein, Drept procesual civil. Caile de atac si Procedurile speciale, pag. 116; Gr. Porumb, n Codul de procedura civila comentat si adnotat, vol. II, pag. 368; D. Buia, Curs de drept procesual civil, voi. II, Procedurile speciale. Universitatea din Cluj-Napoca, 1985, pag. 19; C. Crisu, Ordonanta presedintiala, Editura Academiei, Bucuresti, 1976, pag. 31. 30 mprejurarile din care a tras concluzia ca este ndeplinita aceasta cerinta14.

Asa fiind, urgenta trebuie sa persiste si n instanta de recurs, pentru a lua o masura vremelnica pe aceasta cale15 . Urgenta, ca o conditie a ordonantei presedintiale, nu trebuie confundata cu celeritatea16. ntr-adevar, celeritatea este o caracteristica a unor cauze de a fi solutionate mai rapid n raport cu alte categorii de litigii. La o atare caracteristica se refera legea n unele situatii particulare. Astfel, de pilda, potrivit art. 320 alin. 1 C. proc. civ. "contestatia n anulare se judeca de urgenta si cu precadere". De asemenea, potrivit art. 674 alin. 3 C. proc. civ. "cererile posesorii se judeca de urgenta si cu precadere". b. caracterul vremelnic Pe calea ordonantei presedintiale nu pot fi luate masuri definitive (cum ar fi, de exemplu, darmarea unei constructii)17 sau care sa rezolve fondul litigiului dintre parti, ci numai masuri provizorii care sa prentmpine pierderea unui drept sau o paguba iminenta si ireparabila (de exemplu: sistarea constructiei care ar pune n pericol structura de rezistenta a imobilului nvecinat). Ordonanta presedintiala este o institutie procesuala pusa la dispozitia 14 C. Crisu, Ordonanta presedintiala, Editura Academiei, Bucuresti, 1976, pag. 32-40; Cas. I, dec.nr. 407/1943 si Curtea de Casatie III, dec.nr.674/1934, n I. Stoenescu, D. Paduraru, G.V. Protopopescu, Accelerarea judecatilor, Ed. Tiparul Romnesc", Bucuresti, 1947, pag. 337-338, nr.12 si pag. 359, nr.91. 15 Trib. Ilfov, sec. II ca, sent. nr.250/1934, n I. Stoenescu, D. Paduraru, G.V. Protopopescu, Accelerarea judecatilor, Ed. Tiparul Romnesc", Bucuresti, 1947, pag. 360, nr. 98. 16 Gr. Porumb, Codul de procedura civila comentat si adnotat, vol. II, pag. 368; C. Crisu, op. cit, pag. 36; I. Deleanu, Tratat de procedura civila, Editura Servo-Sat, 2.000, vol. III, pag. 28; I. Les, Procedurile speciale reglementate n Codul de procedura civila, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1989, pag. 25. 17 Trib. Supr. sec. civ., dec. nr. 461/1957, Culegere de Decizii 1957, pag. 55; dec. nr. 111/1955, Culegere de Decizii 1955, vol. I, pag. 138. 31 partilor doar pentru a se lua unele masuri provizorii, adica n termenii legii a unor "masuri vremelnice", iar nu definitive18. Ratiunea ordonantei este chiar aceea de a se permite luarea unei masuri rapide si cu caracter temporar. Astfel masurile ordonante de instanta, pe aceasta cale procedurala, au o limita n timp, fiind destinate, n principiu, sa dureze pna cnd se va solutiona fondul cauzei, chiar daca hotarrea pronuntata nu cuprinde vreo mentiune n acest sens19. Asa fiind, caracterul vremelnic20 al masurii luate prin ordonanta decurge din nsasi natura masurii luate, fie din cuprinsul hotarrii, n care se poate arata expres ca ea si produce efectele numai un anumit timp (exemplu: pna la luarea masurilor de consolidare a constructiei nvecinate, pna la pronuntarea unei hotarri definitive n actiunea de divort etc). c. neprejudecarea fondului Neprejudecarea fondului cauzei reprezinta o conditie specifica de admisibilitate a ordonantei presedintiale al carui continut complex ridica

multiple probleme. Aceasta conditie este determinata de nsusi caracterul vremelnic, provizoriu, al masurilor ce pot fi ordonate de instanta n conditiile art. 581 C. proc. civ. De aceea, atunci cnd solutioneaza o cerere de ordonanta presedintiala judecatorul nu are de cercetat fondul litigiului dintre parti.,ci doar sa pipaie fondul21. 18 I. Les, Drept procesual civil. Curs universitar, ed. Lumina Lex, 2002, pag. 512-513. 19 V. M. Ciobanu, n Tratat teoretic si practic de procedura civila, vol. II, pag. 494. 20 Trib. Supr., col. civ., dec. nr. 111/1955, Culegere de Decizii, 1952-1954, pag. 80. 21 Cas. I, dec.nr.532/1945 si dec.nr. 142/1942, n I. Stoenescu, D. Paduraru, G.V. Protopopescu, Accelerarea judecatilor, Ed. Tiparul Romnesc", Bucuresti, 1947, pag. 335, nr.2, pag. 341-342, nr.24; Trib. Supr., col. civ., dec.nr.444/1966, Justitia Noua n1tS/1966, pag. 166; Trib. reg. Iasi, dec. civ. nr. 1687/1961. Justitia Noua nr.10/1962, pag. 138. 32 I.III. Procedura de solutionare a cererilor de ordonanta presedintiala Sesizarea instantei Instanta competenta sa solutioneze cererile de ordonanta presedintiala sunt cele competente sa judece cauzele si cu privire la judecata n fond. Rezulta ca, din punct de vedere al competentei teritoriale, cererea de ordonanta presedintiala se introduce, de regula, la instanta de la domiciliul prtului ori al reclamantului, daca domiciliul prtului nu este cunoscut sau se afla n strainatate. Daca ordonanta se solicita n legatura cu un imobil, competenta este instanta de la locul situarii bunului imobil. Sesizarea instantei competente se realizeaza prin formularea unei cereri de catre persoana interesata. n lipsa unor dispozitii derogatorii de la dreptul comun privitoare la continutul cererii urmeaza sa se aplice normele dreptului comun22. Dreptul de a sesiza instanta cu o cerere de ordonanta presedintiala revine partii interesate n pastrarea unui drept care s-ar pagubi prin ntrziere, n prevenirea unei pagube iminente ce nu s-ar putea repara sau n nlaturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul executarii silite23. Particularitati privind judecarea cererii Judecata cererii se face dupa regulile din Cartea II-a a Codului de procedura civila cu privire la procedura contencioasa, ntruct se caracterizeaza printr-un conflict de interese, cu unele derogari24: a) n primul rnd trebuie tinut seama n luarea masurilor procesuale de 22 I. Les, Drept procesual civil. Curs universitar, ed. Lumina Lex, 2002, pag. 513. 23 I. Les, Drept procesual civil. Curs universitar, ed. Lumina Lex, 2002, pag. 514. 24 Florea Magureanu, Drept procesual civil, Ed. a V-a, Ed. All Beck, 2002, pag. 515; V. M. Ciobanu, Tratat teoretic si practic de procedura civila, vol. II, Ed. National, Bucuresti, 1996, pag. 496. 33 necesitatea pastrarii dreptului care s-ar pagubi prin ntrziere sau prevenirii unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara. b)n al doilea rnd , judecata cererii se poate face cu sau fara citarea

partilor25. Regula este a citarii partilor26, lipsa citarii fiind expresia urgentei, si nu a ncalcarii unor drepturi procesuale ale partilor; n cazul citarii, termenul de 5 zile poate fi redus de instanta. Instanta va aprecia asupra necesitatii citarii partilor n functie de natura cauzei si de mprejurarile care reclama interventia justitiei27. Exceptia de la regula citarii partilor este o solutie fireasca, deoarece urgenta poate impune ca masura sa fie luata n aceeasi zi. ntr-o asemenea situatie nsa, instanta, pentru a respecta principiul egalitatii, va lua masura pe baza cererii, fara concluziile reclamantului28. Solutionarea cererii de ordonanta presedintiala fara citarea partilor trebuie sa reprezinte o masura exceptionala si ea urmeaza sa fie motivata de instanta. Exigentele principiului contradictorialitatii impun ca orice cereri care se adreseaza instantelor judecatoresti sa fie solutionate cu citarea partilor. Or, aceasta regula trebuie sa fie aplicata pe ct posibil si n materia ordonantei presedintiale. Uneori nsa fapta prejudiciabila are un caracter att de grav nct se impune solutionarea ei ct mai grabnic. De aceea, este 25 Trib. Supr., dec. de ndrumare nr. 5/1975, Culegere de Decizii 1975, pag. 20; T. mun. Bucuresti, sec. III civ., dec. nr. 243/1991, Culegere de practica judiciara civila, 1991, pag. 178; T. mun. Bucuresti, sec. a IV-a civ, dec. nr. 734/1992, Culegere de practica judiciara civila, 1992, pag. 247. 26 I. Stoenescu, S. Zilberstein, Tratat de procedura civila, vol. II, Universitatea Bucuresti, 1981, pag. 118. Autorii precizeaza ca instanta nu este autorizata sa judece fara citarea partilor dect atunci cnd o urgenta deosebita justifica ndepartarea de la regula de drept comun. 27 I. Les, Drept procesual civil. Curs universitar, ed. Lumina Lex, 2002, pag. 514. 28 Trib. jud. Maramures. dec. civ. nr.143/1992. Dreptul nr. 10-11/1993, pag. 120; C. A. Brasov. dec. civ. nr. 483/R/1995, n Culegere..., 1996, pag. 54, nr.77; C A. Ploiesti. dec. civ. nr. 17/1996, n Culegere..., noiembrie 1996, pag. 165-166. nr.57. 34 posibil sa se stabileasca un termen de judecata chiar n ziua depunerii cererii29. c) n al treilsea rnd ,instanta nu este obligata sa comunice prtului copie de pe cererea de chemare n judecata, chiar daca judecata se face cu citarea partilor30, nsa n acest din urma caz judecata poate avea loc numai daca procedura de citare este legal ndeplinita31. d) n al patrulea rnd ,n ceec ce priveste probele, legea nu prevede derogari de la regulile de drept comun privind admisibilitatea, administrarea si aprecierea probelor . Nu vor fi ncuviintate probe care ar tergiversa judecata (cum ar fi o audiere de martori prin comisie rogatorie, o verificare de scripte etc32.), avnd n vedere urgenta solutiei ce trebuie pronuntata si ca solutia este vremelnica; aceasta nu scuteste pe reclamant de sarcina probei, dar instanta va solicita acele probe care nu ntrzie judecata. Sarcina probei incumba celui ce face o afirmatie n fata instantei de judecata, prin urmare reclamantului, deoarece n mod firesc, reclamantul este cel care invoca n sprijinul pretentiilor sale o anumita stare de fapt..

Dincolo de aceste consideratii valabile n orice proces, nu se poate face abstractie n totalitate de caracterul special al unei atare proceduri. Asa 29 I. Les, Drept procesual civil. Curs universitar, ed. Lumina Lex, 2002, pag. 514. 30 Trib. Supr., col. civ., dec. nr. 1744/1957, Culegere de Decizii 1957, pag. 311-313 si dec. nr. 423/1966, n I. Mihuta, Repertoriu pe anii 1952-1969, Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1970, pag. 888. 31 G. Boroi, D. Radescu, Codul de procedura civila comentat si adnotat, Ed. All, 1994, pag. 821. 32 I. Stoenescu, S. Zilberstein. Drept procesual civil. Caile de atac si Procedurile speciale, pag. 119; V. M. Ciobanu, Tratat teoretic si practic de procedura civila, vol. II, pag. 496. 35 fiind, ne apare firesc ca instanta sa manifeste o atentie sporita pentru a nu administra probe de natura a epuiza nsusi fondul litigiului33. Vor fi administrate ,asadar , probe care pot fi administrate cu usurinta, fara a ntrzia judecata, probe necesare pentru a cunoaste aparenta dreptului. Se poate ncuviinta chiar cercetare la fata locului, nsa aceasta se poate efectua si fara citarea partilor34. e) n al cincilea rnd ,hotarrea prin care instanta solutioneaza cererea poarta denumirea de ordonanta presedintiala si este executorie de drept. Instanta poate hotar ca executarea sa se faca fara somatie ori fara trecerea unui termen (art. 581 alin. ultim C. proc. civ); Necesitatea luarii unor masuri provizorii n cazuri grabnice justifica si caracterul executoriu al ordonantelor. Un atare efect este recunoscut ordonantei din chiar momentul pronuntarii ei. Semnificative sunt n acest sens dispozitiile art. 581 alin. 4 C. proc. civ. text care declara ordonanta "vremelnica si executorie". Textul mentionat trebuie coroborat si cu dispozitiile art. 278 pct. 8 C. proc. civ., mprejurare ce conduce astfel la concluzia ca ordonanta este executorie de drept. Prin urmare, ordonanta poate fi executata fara sa fie necesara investirea ei cu formula executorie35. f) n al saselea rnd ,ordonanta presedintiala nu are putere de lucru judecat cu privire la fondul pricinii, deoarece prin ordonanta sunt dispuse masuri 33 I. Stoenescu, S. Zilberstein. Drept procesual civil. Caile de atac si Procedurile speciale, pag. 119; V. Negru, D. Radu, Drept procesual civil, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1972, pag. 371 -372. 34 G. Boroi, D. Radescu, Codul de procedura civila comentat si adnotat, Ed. All, 1994, pag. 821. 35 I. Les, Drept procesual civil. Curs universitar, ed. Lumina Lex, 2002, pag. 518. 36 vremelnice care se bazeaza numai pe aparenta dreptului36 si nu este solutionat fondul litigiului37. Avnd caracter vremelnic, ordonanta poate fi modificata printr-o alta ordonanta presedintiala38, daca mprejurarile care au determinat pronuntarea primei ordonante s-au modificat. Daca situatia de fapt a ramas neschimbata, nu este admisibila o noua cerere de ordonanta, prin care se solicita luarea acelorasi masuri sau ncetarea ori modificarea ei39.

g) n al saptelea rnd ,prima zi de nfatisare reprezinta un moment procesual important si n cadrul procedurii de solutionare a cererii de ordonanta presedintiala, deoarece pna n acest moment procesual reclamantul are posibilitatea de a transforma cererea de ordonanta presedintiala ntr-o actiune de drept comun. Prima zi de nfatisare are deci o mare importanta n faza de desfasurare a procedurii orale a procesului civil, dar ea nu trebuie confundata cu primul termen de judecata40. Este prima zi de nfatisare termenul la care sunt ndeplinite cele doua 36 Cas. I, dec.nr.435/1945 si Cas. III. dec.nr.2035/1934, n I. Stoenescu, D. Paduraru, G.V. Protopopescu, Accelerarea judecatilor, Ed. Tiparul Romnesc", Bucuresti, 1947, pag. 335, nr.4 si pag. 357, nr.80. Trib. Supr., col.civ., dec.nr.837/1967, Revista Romna de Drept nr.9/1967, pag. 169. 37 I. Stoenescu, S. Zilberstein, Tratat de procedura civila, vol. II, Universitatea Bucuresti, 1981, pag. 121-122; V.M. Ciobanu, Drept procesual civil, vol. II, Universitatea Bucuresti, 1988, pag. 224. 38 Daca exista doua ordonante contradictorii, nu se poate folosi calea revizuirii, ci partea interesata are deschisa posibilitatea de a introduce o noua cerere de ordonanta sau sa solicite rezolvarea litigiului n fond - Trib. Supr., sec. civ., dec.nr.699/1970, Culegere de Decizii 1970, pag. 249. 39 Cas. I, dec. nr. 1066/1941. Codul 1944, pag. 16, nr.20: Trib. Jud. Timis, dec. civ. nr.380/1979, Revista Romna de Dreptnr.2/1980, pag. 58. Fata de solutia din text, ni se pare discutabila decizia prin care s-a statuat ca nu este necesar sa se ia n discutie toate aspectele deduse n a doua ordonanta, fiind suficient cuprinsul cererii de chemare n judecata si existenta triplei identitati de elemente - parti, obiect si cauza (Trib. mun. Buc. sec. III civ., dec.nr.2/1990, n Culegere..., pag. 135. nr. 179) 40 Florea Magureanu, Drept procesual civil, Ed. a V-a, Ed. All Beck, 2002, pag. 240. 37 conditii, chiar daca taxele de timbru s-au achitat dupa acest termen41. n schimb, termenul la care partile nu au putut pune concluzii deoarece cauza sa amnat pentru lipsa de aparare42 sau pentru ca cererea de chemare n judecata nu a fost comunicata prtului43 ori pentru ca, fata de obiectul cererii, completul de judecata nu era legal constituit44 nu poate fi socotit prima zi de nfatisare45. I.IV.Caile de atac mpotriva ordonantei presedintiale mpotriva ordonantei presedintiale se poate exercita calea extraordinara de atac a recursului. Codul de procedura civila, n art. 582, contine unele norme derogatorii de la dreptul comun n materia cailor de atac. Derogarile la care ne referim sunt importante46: a) prima derogare se refera la durata termenului de recurs care, spre deosebire de dreptul comun, are o durata mai scurta, respectiv de 5 zile. b) a doua derogare vizeaza momentul din care ncepe sa curga termenul de recurs. Potrivit art. 582 alin. 1 C. proc. civ. termenul de recurs curge ... de la pronuntare, daca s-a dat cu citarea partilor, si de la comunicare (ordonantei, s.n.), daca s-a dat fara citarea lor. Momentul de la care ncepe sa curga termenul de recurs este reprezentat de pronuntarea sau

41 Trib. Supr., completul de jud., dec. nr.27/1970, n ndreptar interdisciplinar, pag. 324. 42 A se vedea, Trib. Suprem, sec. civ., dec. nr. 1027/1972, Revista Romna de Drept nr. 1/1973, pag. 164. 43 A se vedea, Trib. jud. Hunedoara, dec. nr. 889/1979, Revista Romna de Drept nr. 5/1980, pag. 59. 44 A se vedea, Trib. jud. Cluj, dec. civ. nr. 61/1979, Revista Romna de Drept nr. 7/1979, pag. 53. 45 A se vedea Trib. Supr., sec. civ., dec. nr. 1027/1972, Revista Romna de Drept nr. 1/1973, pag. 164; Trib. jud. Hunedoara, dec.civ.nr. 829/1979, Revista Romna de Drept nr. 5/1980, pag. 59; Trib. jud. Cluj, dec.civ.nr. 61/1979, Revista Romna de Drept nr. 7/1979, pag. 53. 46 I. Les, Drept procesual civil. Curs universitar, ed. Lumina Lex, 2002, pag. 517. 38 comunicarea47 hotarrii si este determinat de modul de solutionare a ordonantei: cu sau fara citarea partilor. Asadar, curgerea termenului de recurs nu este determinata n nici un mod, n acest caz, de prezenta partilor n instanta48. mpotriva executarii ordonantei presedintiale se poate face contestatie (art. 582 alin. (4) C. proc. civ.) Desi textul are n vedere numai contestatia la executare, n literatura juridica de specialitate s-a admis ca partile pot exercita si contestatia n anulare, daca sunt ndeplinite cerintele legale49. n mod nendoielnic, calea extraordinara a contestatiei n anulare poate fi exercitata si mpotriva ordonantei presedintiale, cta vreme ordonanta presedintiala are toate atributele unei veritabile hotarri judecatoresti50. . 47 T. Ilfov, ncheierea nr. 3833/1948, Justitia Noua nr. 5-6/1948, pag. 613-614. 48 I. Les, Drept procesual civil. Curs universitar, ed. Lumina Lex, 2002, pag. 517. 49 I. Stoenescu, S. Zilbersein, Tratat de Drept procesual civil, vol. II, Universitatea Bucuresti, 1981, pag. 120. 50 I. Stoenescu, S. Zilberstein, Drept procesual civil. Caile de atac si Procedurile speciale, pag. 120. 39 CAP.II.Refacerea nscrisurilor si hotarrilor disparute Procedura refacerii nscrisurilor si a hotarrilor judecatoresti disparute II.I.REGLEMENTARE. Art. 583 Dosarele sau inscrisurile privitoare la o pricina in curs de judecata, disparute in or ice chip, se pot reface de nsasi instanta invest ita cu judecarea pricinii. n acest scop , instanta va fixa termen, chiar din oficiu, citand part ile, martorii si expert ii; va cere copii de pe inscrisurile ce i-au fost t rimise de autoritat i si de care part ile s-au folosit sau de pe inscr isurile depuse de par t i, dispunand totodata sa se scoata din regist rele instantei toate datele privitoare la inscrisurile ce se refac. Copiile legalizate de pe inscrisurile disparute ce se afla in stapanirea part ilor, ori altor persoane sau autoritat ilor pot folosi la

refacerea dosarului. I ncheierea de refacere nu se va putea ataca decat o data cu fondul. I nscrisurile ast fel refacute t in locul originalelor , pana la gasirea acestora. II.II.Precizari generale Procedura refacerii nscrisurilor si a hotarrilor judecatoresti disparute este reglementata n art. 583-585 C. proc. civ. Aceasta procedura si gaseste aplicare doar n acele situatii de exceptie n care se constata disparitia unor acte din dosarul cauzei sau chiar disparitia hotarrii 40 pronuntate ori chiar a ntregului dosar51. Sunt supuse refacerii, potrivit acestei proceduri, acele componente ale unui dosar care sunt necesare pentru a se putea finaliza judecata sau pentru a trece la executarea silita a hotarrii disparute, precum nscrisurile probatorii, ncheierile si hotarrile judecatoresti52. Activitatea de refacere a nscrisurilor sau hotarrilor disparute se realizeaza fie la solicitarea partii interesate fie, din initiativa instantei53. S-a apreciat, pe buna dreptate, ca procedura reglementata n art. 583585 C. proc. civ. este aplicabila chiar si atunci cnd, din cauza unor fapte de distrugere, dosarul nu mai subzista54. De asemenea, nu prezinta relevanta caracterul faptelor care au determinat disparitia actelor sau a dosarului. Prin urmare, procedura n discutie este aplicabila indiferent daca este vorba de fapte comise din neglijenta, de sustrageri sau de mprejurari independente de vointa partilor sau a altor persoane55. II.III.Conditiile aplicarii acestei proceduri Avnd n vedere dispozitiile art. 583-585 trebuie facute urmatoarele distinctii56: - daca dosarul sau nscrisurile disparute privesc o pricina n curs de judecata, 51 I. Les, Drept procesual civil. Curs universitar, ed. Lumina Lex, 2002, pag. 520. 52 G. Boroi, D. Radescu, Codul de procedura civila comentat si adnotat, Ed. All, 1994, pag. 830. 53 Florea Magureanu, Drept procesual civil, Ed. a V-a, Ed. All Beck, 2002, pag. 558. 54 A se vedea P. Perju, Refacerea nscrisurilor si hotarrilor judecatoresti disparute, n Revista Romna de Drept nr. 10/1968, pag. 82. 55 I. Les, Drept procesual civil. Curs universitar, ed. Lumina Lex, 2002, pag. 520. 56 V.M. Ciobanu, Tratat teoretic si practic de procedura civila, vol. II, Ed. National, Bucuresti, 1998, pag. 504 505; Florea Magureanu, Drept procesual civil, Ed. a V-a, Ed. All Beck, 2002, pag. 558. 41 refacerea este de competenta instantei nvestita cu judecarea pricinii. Aceasta va fixa termen, chiar din oficiu si va dispune citarea partilor - si daca este cazul a martorilor si expertilor - , va cere copii de pe nscrisurile trimise de autoritati si de care partile s-au folosit sau de pe nscrisurile depuse de parti, dispunnd totodata sa se scoata din registrele instantei toate datele privitoare la nscrisurile ce se refac. La refacerea dosarului pot fi folosite si copiile legalizate de pe nscrisurile disparute ce se afla la parti, alte persoane sau autoritati. ncheierea de refacere poate fi atacata numai o

data cu fondul. nscrisurile care au fost refacute tin locul originalelor, pna la gasirea acestora (art. 583); - daca dosarul sau nscrisurile disparute privesc o cauza n care s-a pronuntat o hotarre de prima instanta si se afla n apel. hotarrea se va reface dupa al doilea exemplar original, pastrat la mapa de hotarri, iar daca si acesta a disparut, pot fi folosite copiile legalizate de pe hotarrile aflate la parti sau la alte persoane, scop n care instanta poate dispune din oficiu, sa se faca publicatii ntr-un ziar mai raspndit, cu invitarea celor care detin astfel de copii sa le depuna la grefa instantei, care a ordonat publicatia. Daca hotarrea nu se poate reface n acest mod, ori daca partile tagaduiesc existenta sau cuprinsul nscrisurilor pe care s-a ntemeiat hotarrea, instanta de apel va trece la refacerea lor potrivit regulilor stabilite de art. 583. In cazul n care nici pe aceasta cale dosarul nu se poate reface, instanta de apel judeca din nou cauza n fond (art. 584); - daca dosarul sau nscrisurile disparute priveau o cauza n care se pronuntase o hotarre devenita irevocabila, acea hotarre se va reface de instanta de fond, dupa procedura prevazuta de art. 583 si 584 (art. 585) - n cazul actelor notariale, competent este biroul notarului public care a 42 ntocmit actul, daca a mai ramas un exemplar original sau instanta de judecata, daca partile nu cad de acord ca refacerea sa se realizeze de biroul notarial (art. 54 alin. 2 din Legea nr. 36/1995). Daca actul disparut a fost ntocmit de alt organ cu activitate notariala, reconstituirea sau refacerea se va face de judecatoria n competenta careia si are sediul institutia sau se afla domiciliul sau sediul uneia dintre parti. Cu privire la notiunea de nscris, care face obiectul acestei proceduri sunt importante urmatoarele precizari: --legea vizeaza, n primul rnd, nscrisurile probatorii, dar numai acele nscrisuri care au fost folosite n cadrul procesului civil. Aceasta solutie poate fi dedusa din chiar formularea art. 583 alin. 1 C. proc. civ., text ce are n vedere "nscrisurile privitoare la o pricina n curs de judecata". Drept urmare, procedura de reconstituire nu este admisibila n privinta nscrisurilor probatorii extrajudiciare57. - pot forma obiect al reconstituirii si cererile partilor, ncheierile de sedinta si orice acte ntocmite de parti sau instanta n cursul judecatii58. Legea permite si folosirea altor mijloace de proba n scopul reconstituirii. Astfel, n cazul refacerii unor nscrisuri instanta va solicita copii dupa nscrisurile ce i-au fost trimise de diferite autoritati si de care partile s-au folosit ori de pe nscrisurile depuse de parti. De asemenea, instanta va dispune sa se scoata din registrele instantei toate datele privitoare la 57 A se vedea P. Perju, Refacerea nscrisurilor si hotarrilor judecatoresti disparute, n Revista Romna de Drept nr. 10/1968, pag. 82; I. Stoenescu, S. Zilberstein, Drept procesual civil. Caile de atac si Procedurile speciale, pag. 161-162; I. Les, Proceduri civile speciale, pag. 97. 58 I. Stoenescu, S. Zilberstein, Drept procesual civil, Caile de atac si Procedurile speciale, pag. 162; I. Les, Procedurile civile speciale, pag. 97.

43 nscrisurile ce urmeaza sa fie refacute59. Daca dosarul disparut sau nscrisul priveste o cauza n care s-a pronuntat o hotarre de prima instanta si se afla la instanta de apel, hotarrea va fi refacuta dupa al doilea exemplar original, pastrat la mapa de hotarri a instantei de fond, iar daca si acesta a disparut, pot fi folosite copii legalizate de pe hotarrile aflate la parti sau la alte persoane. n acest scop, instanta poate dispune, din oficiu, sa se faca publicatii ntr-un ziar mai raspndit, cu invitatia ca cei care detin astfel de copii sa le depuna la grefa instantei care a ordonat publicatia60. n cazul n care hotarrile nu se pot reface n acest fel se va trece la refacerea ei de catre instanta de apel, care va judeca pricina n fond. Pentru judecata din nou a cauzei, partile sunt obligate sa faca dovada ca ntre ele a existat litigiul ce face obiectul rejudecarii si ca acesta a fost solutionat prin hotarre judecatoreasca. Dovada se va face cu orice nscris sau extras din registrele ori din evidentele instantei judecatoresti sau ale altor autoritati61. Potrivit art. 585 alin. 2 C. proc. civ., daca hotarrea disparuta este gasita, n cursul judecatii, cererea va fi respinsa. Cel de-al treilea alineat, al aceluiasi text, reglementeaza ipoteza n care hotarrea disparuta a fost gasita ulterior judecatii. Pentru aceasta ipoteza, legea consacra solutia anularii hotarrii refacute de catre instanta care a pronuntat-o. Este un caz special de anulare a unei hotarri judecatoresti, ntruct instanta care a refacut hotarrea procedeaza pur si simplu la anularea ei, fara nici o verificare privitoare la 59 I. Les, Drept procesual civil. Curs universitar, ed. Lumina Lex, 2002, pag. 522. 60 Florea Magureanu, Drept procesual civil, Ed. a V-a, Ed. All Beck, 2002, pag. 559. 61 Florea Magureanu, Drept procesual civil, Ed. a V-a, Ed. All Beck, 2002, pag. 559. 44 temeinicia sau legalitatea ei62. CAP.III.Procedura ofertei reale III.I. Reglementare legala Art. 586 Cand debitorul va voi sa plateasca aceea ce e dator si creditorul nu va voi sa primeasca plata, debitorul e in drept a face oferta reala si a consemna ce e dator. Art. 587 Spre acest sfarsit el va face creditorului, prin mijlocirea unui executor judecatoresc de langa instanta domiciliului acestuia sau a domiciliului ales, o somatie, ca sa primeasca valoarea datorata. In acea somatie se va arata ziua, ora si locul, cand si unde suma sau obiectul oferit are sa-i fie predat. Art. 588 Daca creditorul nu voieste sa se prezinte sau sa primeasca suma sau obiectul oferit, executorul judecatoresc va incheia proces-verbal si va arata daca creditorul a iscalit ori n-a putut sau n-a voit sa iscaleasca. Debitorul, in acest caz, va putea, spre a se libera, sa consemneze suma sau bunul oferit la 62 I. Les, Drept procesual civil. Curs universitar, ed. Lumina Lex, 2002, pag. 523. 45

Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C. - S.A. sau, dupa caz, la o unitate specializata, iar recipisa se va depune la executorul judecatoresc de pe langa instanta domiciliului creditorului. Art. 589 Cererea ce s-ar putea face inaintea judecatoriei, sau pentru ca sa se intareasca, sau pentru ca sa se anuleze aceste oferte si consemnatii, se va face prin osebita petitie, dupa regulile stabilite pentru cererea principala. Art. 590 Se vor aplica celelalte randuieli ale Codului civil, privitoare la ofertele de plata si la consemnatii, cuprinse in Art. 1114 - 1121 inclusiv, afara de alin. 8 din Art. 1115 si alin. 3 si 4 din Art. 1116. III.II.Definitie Procedura ofertei reale consta n posibilitatea conferita de lege debitorului de buna credinta, care doreste sa se libereze de obligatia ce o are fata de creditor, printr-o plata valabil facuta, n cazurile n care creditorul refuza sa primeasca plata63 determinat fiind de a percepe n continuare plata dobnzilor, de a pastra lucrul primit n gaj ori de a invoca ,ulterior ,culpa debitorului n neexecutarea obligatiei ,si de a cere desfiintarea conventiei . III.III:Conditiile cerute de lege n procedura ofertei reale ofertei reale 63 Florea Magureanu, Drept procesual civil, Ed. a V-a, Ed. All Beck, 2002, pag. 532. 46 Conditiile de fond si efectele ofertei reale sunt prevazute n Codul civil64. Procedura ofertei reale este prevazuta nsa n Codul de procedura civila. Conditiile valabilitatii ofertei reale sunt aratate la art. 1115 C. civ. si acestea sunt65: a. oferta sa fie facuta creditorului ce are capacitatea de a primi sau reprezentantului acestuia; b. oferta sa fie facuta de o persoana capabila de a plati; c. oferta sa fie facuta pentru ntreaga suma ce a ajuns la scadenta, inclusiv dobnzile aferente si pentru toate celelalte cheltuieli. Astfel , pentru valabilitatea ofertei reale facuta de un debitor creditorului sau, se cere ca oferta sa cuprinda att capitalul datorat, ct si dobnzile exigibile sau o suma oarecare pentru sumele nelichidate, nefiind o lichidare prealabila judecatoreasca pentru consemnarea dobnzilor. Prin urmare, daca prin oferta se prevede numai pretul fara dobnzile lui, oferta este nula66; d. termenul de plata sa fie mplinit, daca acesta a fost stipulat n favoarea creditorului; e. daca s-a contractat sub o anumita conditie, se cere ca aceasta sa se fi mplinit; f. oferta sa fie facuta la locul stipulat de parti. Daca locul de plata nu s-a determinat printr-o conventie speciala, oferta trebuie facuta creditorului n persoana sau la domiciliul ales pentru executarea contractului; 64 A se vedea pentru amanunte L. Pop, Teoria generala a obligatiilor, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1998, pag. 481-482; D. Alexandresco, Explicatiune teoretica si practica a dreptului civil romn n comparatiune cu legile vechi si cu principalele legislatiuni straine, Tipografia Nationala, Iasi, 1900, tom. VI, pag. 548-588.

65 Florea Magureanu, Drept procesual civil, Ed. a V-a, Ed. All Beck, 2002, pag. 533. 66 A se vedea n acest sens, Cas. I, 18 noiembrie 1911, Em. Dan, Codul de procedura civila adnotat, Bucuresti, Ed. Librariei Socec, 1921, pag. 928, nr. 5. 47 g. oferta sa fie facuta prin organul competent pentru asemenea acte (executorul judecatoresc). Potrivit art. 1114 si 1115 C. civ., numai ofertele reale valabil facute si urmate de consemnatiune tin loc de plata si libereaza pe debitor, iar nu si o simpla notificare, fara a se indica nici ziua, nici ora cnd suma oferita are a fi predata, ceea ce dovedeste ca oferta este neserioasa, deoarece se face imposibila constatarea refuzului din partea unui executor judecatoresc si, prin urmare, aceasta simpla invitatie nu poate tine loc de plata si nu libereaza pe debitor67.De asemenea ,oferta trebuie sa fie reala ,nefiind suficient a fi facuta verbal ,iar daca creditorul refuza sa o primeasca acest refuz trebuie consemnat . III.IV.Procedura ofertei de plata si efectele ei Debitorul urmeaza sa fie considerat liberat de datorie pe data ramnerii definitive a hotarrii de validare a platii si consemnatiunii. Att timp ct instanta nu a validat, prin hotarre, plata oferita de debitor, acesta si va putea retrage suma depusa (art. 1118-1119 C. civ.). ntr-o asemenea situatie obligatia debitorului fata de creditor se mentine68. Procedura ncepe printr-o somatie care va indica ziua ,locul ora cnd va fi predata suma ,somatie ce va fi comunicata de catre executorul judecatoresc creditorului . Se pot ivi mai multe situatii, n functie de care procedura va continua sau va nceta69: a) Daca creditorul se prezinta la locul determinat si primeste suma datorata, 67 C. Bucuresti I, 30 aprilie 1909, Em. Dan, Codul de procedura civila adnotat, Bucuresti, Ed. Librariei Socec, 1921, nr. 2. 68 I. Les, Drept procesual civil. Curs universitar, ed. Lumina Lex, 2002, pag. 526. 69 Florea Magureanu, Drept procesual civil, Ed. a V-a, Ed. All Beck, 2002, pag. 533. 48 procedura ofertei reale se finalizeaza prin proces-verbal ncheiat de executorul judecatoresc, debitorul fiind liberat de datorie; b)Daca creditorul nu se prezinta la termenul si locul stabilit ,se ncheie proces verbal ,iar suma datorata se va depune la CEC ,iar recipisa de depunere la executorul judecatoresc . c)Daca creditorul se prezinta la termenul si locul stabilit,dar refuza sa primeasca plata, va fi depusa la CEC suma datorata iar recipisa de depunere la executorul judecatoresc. Ultimele doua mprejurari vor fi consemnate de executorul judecatoresc n procesul-verbal, iar pentru a se libera de datorie, debitorul trebuie sa consemneze suma la CEC pe numele creditorului, pentru ca acesta sa poata sa-si ridice suma, si va depune recipisa la biroul executorului judecatoresc. Dupa consemnarea sumei ,debitorul se va adresa instantei pentru validarea platii,moment de la care nu mai poate retrage suma depusa .

Cheltuielile ofertei reale si ale consemnatiunii, daca sunt facute n conditii de legalitate, vor fi suportate de creditor, acesta aflndu-se n culpa procesuala70. Procedura ofertei reale se aplica n mod corespunzator si n situatia n care obligatia debitorului se refera la predarea unui bun cert determinat (art. 1121 C. civ. si art. 588 C. proc. civ.)., iar creditorul nu se prezinta sa-l ridice .71. Daca bunul datorat este un corp cert care trebuie predat in locul unde se gaseste si creditorul nu s-a prezentat sa-l ridice dupa ce a fost somat, iar debitorul are nevoie de locul unde este pus, acesta din urma poate cere instantei sa ncuviinteze depunerea bunului n alta parte (art. 1121 C. civ.). 70 I. Les, Drept procesual civil. Curs universitar, ed. Lumina Lex, 2002, pag. 526. 71 A se vedea n acest sens, I. Stoenescu, S. Zilberstein, Tratat de procedura civila, vol. II, Universitatea Bucuresti, 1981, pag. 164. 49 CAP. IV. Masurile asiguratorii Masurile asiguratorii IV.I. NOTIUNI INTRODUCTIVE Ocrotirea drepturilor subiective se realizeaza prin intermediul procedurii de judecata, executarii silite si prin diverse masuri asiguratorii si preventive, care toate la un loc constituie actiunea civila72.De altfel , actiunea, ntr-un nteles larg, cuprinde toate mijloacele procedurale puse la dispozitia titularului dreptului subiectiv pentru realizarea acestuia, pe calea justitiei. Actiunea include astfel, si cererea pentru luarea masurilor asiguratorii, adica posibilitatea pe care legea o ofera reclamantului de a solicita instantei sa ordone masuri de indisponibilizare si conservare, de natura sa mpiedice pe prt ca, n timpul procesului, fie sa distruga sau sa nstraineze bunul care formeaza obiectul litigiului, fie, cnd se cere o suma de bani, sa-si diminueze activul patrimonial. Procednd astfel, creditorul, n momentul executarii silite a hotarrii, va avea posibilitatea realizarii efective a dreptului sau73. Alaturi de poprirea asiguratorie, legea mai reglementeaza doua masuri asiguratorii, anume sechestrul asigurator (art. 591-595 si art. 597601 C. proc. civ.) si sechestrul judiciar (art. 596 C. proc. civ.). n practica, uneori, se face o confuzie ntre aceste doua masuri asiguratorii, probabil datorita faptului ca textul care reglementeaza sechestrul judiciar este 72 A se vedea si E.Herovanu, Teoria executiunei silite, Ed.Librariei Cioflec. Bucuresti, 1942, pag. 95. 73 I. Stoenescu, S. Zilberstein, Drept procesual civil. Teoria generala. Judecata la prima instanta. Hotarrea, editia a II-a, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1983, pag. 256. 50 intercalat printre articolele ce reglementeaza sechestrul asigurator. Este nsa necesar sa se faca o distinctie neta, deoarece difera att conditiile n care pot fi solicitate aceste masuri, ct si procedura de ncuviintare a lor74. Art. 591 Creditorul care nu are titlu executoriu, dar a carui creanta este

constatata prin act scris si este exigibila, poate solicita infiintarea unui sechestru asigurator asupra bunurilor mobile si imobile ale debitorului, daca dovedeste ca a intentat actiune. El poate fi obligat la plata unei cautiuni in cuantumul fixat de catre instanta. Acelasi drept il are si creditorul a carui creanta nu este constatata in scris, daca dovedeste ca a intentat actiune si depune, o data cu cererea de sechestru, o cautiune de jumatate din valoarea reclamata. Instanta poate incuviinta sechestrul asigurator chiar daca creanta nu este exigibila, in cazurile in care debitorul a micsorat prin fapta sa asigurarile date creditorului sau nu a dat asigurarile promise ori atunci cand este pericol ca debitorul sa se sustraga de la urmarire sau sa-si ascunda ori sa-si risipeasca averea. In aceste cazuri, creditorul trebuie sa dovedeasca indeplinirea celorlalte conditii prevazute de alin. 1 si sa depuna o cautiune al carei cuantum va fi fixat de catre instanta. Art. 592 Cererea de sechestru asigurator se adreseaza instantei care judeca procesul. Instanta va decide de urgenta, in camera de consiliu, fara citarea 74 G. Boroi, D. Radescu, Codul de procedura civila comentat si adnotat, Ed. All, 1994, pag. 838. 51 partilor, prin incheiere executorie, fixand totodata, daca este cazul, cuantumul cautiunii si termenul inauntrul caruia urmeaza sa fie depusa aceasta. Incheierea este supusa numai recursului, in termen de 5 zile de la comunicare. Recursul se judeca de urgenta si cu precadere, cu citarea in termen scurt a partilor. Dispozitiile Art. 581 alin. 3 privitoare la pronuntarea si redactarea hotararii se aplica atat la solutionarea cererii, cat si la judecarea recursului. Nedepunerea cautiunii in termenul fixat de instanta atrage desfiintarea de drept a sechestrului. Aceasta se constata prin incheiere irevocabila, data fara citarea partilor. Art. 593 Masura sechestrului asigurator se aduce la indeplinire de catre executorul judecatoresc, potrivit regulilor privitoare la executarea silita, care se aplica in mod corespunzator. In cazul bunurilor mobile, executorul va aplica sechestrul asupra bunurilor urmaribile numai in masura necesara realizarii creantei. Sechestrul asigurator pus asupra unui imobil se va inscrie de indata in cartea funciara. Inscrierea face opozabil sechestrul tuturor acelora care, dupa inscriere, vor dobandi vreun drept asupra imobilului respectiv. Impotriva modului de aducere la indeplinire a masurii sechestrului cel interesat va putea face contestatie. Art. 594 52 Daca debitorul va da, in toate cazurile, garantie indestulatoare, instanta va putea ridica, la cererea debitorului, sechestrul asigurator. Cererea se solutioneaza in camera de consiliu, de urgenta si cu citarea in termen scurt

a partilor, prin incheiere supusa numai recursului in termen de 5 zile de la pronuntare. Recursul se judeca de urgenta si cu precadere. Dispozitiile Art. 592 alin. 3 se aplica in mod corespunzator. Art. 595 In cazul in care cererea principala, in temeiul careia a fost incuviintata masura asiguratorie, a fost anulata, respinsa sau perimata prin hotarare irevocabila, ori daca cel care a facut-o a renuntat la judecarea acesteia, debitorul poate cere ridicarea masurii de catre instanta care a incuviintat-o. Asupra cererii instanta se pronunta prin incheiere irevocabila, data fara citarea partilor. Dispozitiile Art. 593 se aplica in mod corespunzator. Art. 596 Valorificarea bunurilor sechestrate nu se va putea face decat dupa ce creditorul a obtinut titlul executoriu. 53 IV.II. Sechestrul judiciar REGLEMENTARE LEGALA. Institutia sechestrului judiciar este reglementata de dispozitiile art.598601cpc. DEFINITIE Sechestrul judiciar consta n indisponibilizarea bunului si numirea de catre instanta a unei persoane careia i se ncredinteaza, pe timpul ct dureaza judecata procesului, bunul n litigiu, spre pastrare si conservare (administrare)75. Sechestrul se aplica asupra bunului n legatura cu care se desfasoara judecata76, dupa ce a fost dovedita necesitatea instituirii sechestrului77. Dispozitiile legale aplicabile sunt cuprinse n prezent n art. 598 C. proc. civ. Potrivit alin. l, ori de cte ori exista un proces asupra proprietatii sau posesiei unui lucru miscator sau nemiscator, sau asupra administratiei ori folosintei unui lucru comun - de exemplu - ntr-o actiune n revendicare, posesorie, sau de iesire din indiviziune78 - instanta de judecata, la cererea partii interesate, poate lua masura sechestrarii bunului litigios pna la rezolvarea definitiva a procesului. Masura fiind destul de grava, va trebui sa se nvedereze instantei necesitatea acesteia, fie n sensul ca partea care detine bunul l deterioreaza sau exista primejdia ca i va nstraina, fie - n 75 I. Stoenescu, S. Zilberstein, Drept procesual civil. Teoria generala, editia a II-a, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 1983, pag. 257. 76 A se vedea, Trib. Supr., sec. civ., dec. nr. 2108/1971, Culegere de Decizii 1971, pag. 199-200; Trib. Cluj, dec. civ. nr. 341/1973 cu nota de Gh. I. Petrescu, n Revista Romna de Drept nr. 2/1974, pag. 129-132; Trib. jud. Timis, dec. civ. nr. 960/1976, Revista Romna de Drept nr. 12/1976, pag. 61. 77 A se vedea, Trib. Supr., sec. civ., dec. nr. 1453/1970, Revista Romna de Drept nr. 10/1971, pag. 171. 78 Faptul ca instanta nu a instituit sechestru judiciar asupra tuturor bunurilor in litigiu, nu afecteaza cu nimic valabilitatea lui. A se vedea, in acest sens, Trib. Supr., Sect. civ., dec. nr. 2108 din 30 noiembrie 1971, Culegere de Decizii pe anul 1971, pag. 199-200. 54 cazul bunului comun - ca acel care-l foloseste, priveaza pe ceilalti

coproprietari de fructele sau veniturile la care au dreptul79. Instanta va putea, la cererea celui interesat si dupa citarea partilor, sa ncuviinteze sechestrul bunului sau al lucrului comun, a carui proprietate, posesie, administratie sau folosinta se discuta, putnd sa oblige pe reclamant sa dea o cautiune ce va fi fixata de catre instanta. Bunuri asupra carora se poate institui sechestrul Dupa cum precizeaza art. 598 alin. 1, n cazul n care procesul poarta asupra proprietatii sau posesiunii unui bun miscator sau nemiscator, precum si n cazul n care este n litigiu numai administratia sau folosinta unui bun comun ,se poate formula cerere de instituire a unui sechestru judiciar . Cererea se rezolva cu citarea partilor interesate, printr-o hotarre80 susceptibila de recurs. Sechestrul se aplica asupra bunului n legatura cu care se desfasoara judecata81, dupa ce a fost dovedita necesitatea instituirii sechestrului82. 79 Cu privire la dovedirea necesitatii masurii ce se solicita, a se vedea Trib. reg. Iasi, dec. nr. 1927/1957, Legalitatea Populara nr. 6/1958, pag. 111, precum si Trib. Supr., Sect. I civ., dec. nr. 703 din 17 aprilie 1975, n I. Mi huta, Repertoriu II, pag. 373,. Faptul ca bunul a fost evaluat nu este de natura sa faca inutila aplicarea sechestrului care se dispune tocmai n scopul de a se conserva bunul in natura, n starea n care se gaseste, iar nu n scopul preconstituirii unei probe in favoarea coproprietarilor. A se vedea Trib. Supr., Sect. civ., dec. nr. 842 din 13 mai 1975, I. Mihuta, Repertoriu de practica judiciara civila a Tribunalului Suprem si a altor instante judecatoresti pe anii 1969-1975, Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1976, pag. 373. Asupra procedurii de urmat n cazul procesului de divort, pentru asigurarea ca bunurile comune nu vor fi nstrainate, a se vedea Trib. pop. Piatra Neamt, sent. civ. nr. 4706/1955, Legalitatea Populara nr. 6/1956, pag. 724, precum si jud. Constanta, sent. civ. nr. 769 din 9 aprilie 1969, cu nota critica de N. Toacse si O. Tudora Revista Romna de Drept nr. 9/1969, pag. 140-142. 80 Hotarrea data asupra cererii de sechestru judiciar are un caracter provizoriu, instanta putnd reveni oricnd asupra ei, daca s-au schimbat mprejurarile. 81 A se vedea, Trib. Supr., sec. civ., dec. nr. 2108/1971, Culegere de Decizii 1971, pag. 199-200; Trib. Cluj, dec. civ. nr. 341/1973 cu nota de Gh. I. Petrescu, Revista Romna de Drept nr. 2/1974, pag. 129-132; Trib. Jud. Timis, dec. civ. nr. 960/1976, Revista Romna de Drept nr. 12/1976, pag. 61. 55 Masura sechestrului judiciar se poate lua si numai asupra unora din bunurile care fac obiectul litigiului83. Simpla existenta a unui proces cu privire la un bun nu este ,prin ea nsasi suficienta pentru luarea acestei masuri ,ci este necesar a se dovedi ca exista pericol de disparitie ,degradare ,nsttrainare sau risipire a bunurilor ,sau chiar o proasta administrare a averii succesorale . SCOPUL INSTITUIRII SECHESTRULUI JUDICIAR Scopul instituirii sechestrului judiciar este de a organiza pastrarea, paza si administrarea bunurilor n litigiu, prin nsarcinarea unei persoane determinate, care se numeste de asemenea sechestru judiciar84. Aplicarea sechestrului nu echivaleaza cu nefolosirea bunului, ci doar l va mpiedica pe detinator sa l nstraineze85.

Din punct de vedere procedural , partea contra careia se face o cerere de sechestru judiciar nu poate sa se opuna la admiterea ei prin oferirea unei cautiuni. Dreptul acesta este acordat de lege numai n materie de sechestru asigurator86. nsa , aplicarea sechestrului judiciar87 nu se va putea face nainte de declansarea actiunii principale. Pe de alta parte , lipsa de cautiune nu atrage nulitatea sechestrului 82 A se vedea, Trib. Supr., sec. civ., dec. nr. 1453/1970, Revista Romna de Drept nr. 10/1971, pag. 171. 83 Tribunalul Suprem, sectia civila, dec. nr. 2108/1971, n Culegere de Decizii 1991, pag. 199-200. 84 E. Herovanu, Teoria executiunei silite, Ed. Librariei Cioflec. Bucuresti, 1942, pag. 125. 85 Trib. Mun. Bucuresti, sectia a IV-a civila, dec. nr. 942/1990, n Culegere de practica judiciara civila a Tribunalului Bucuresti, 1990, pag. 142, nr. 193. 86 Curtea de Casatie II, 18 mai 1895, n Dan Emil, Codul de procedura civila adnotat, Ed. a II-a, Editura Alcalay & Co, Bucuresti, 1914, pag. 958, nr. 42 si n G. Boroi, D. Radescu, Codul de procedura civila comentat si adnotat, Ed. All, 1996, pag. 845. 87 A se vedea si Legea nr. 188/2000 privind executorii judecatoresti, publicata n Monitorul Oficial al Romniei, Partea 1, nr. 559 din 10 noiembrie 2000, cu modificarile ulterioare. 56 judiciar, judecatorii fondului fiind suverani sa ordone un asemenea sechestru cu sau fara cautiune88. Potrivit prevederilor art. 598 C. proc. civ., ori de cte ori exista un proces asupra proprietatii sau altui drept real principal, asupra posesiunii unui bun mobil sau imobil, ori asupra folosintei sau administrarii unui bun proprietate comuna89, instanta competenta pentru judecarea cererii principale, la solicitarea partii interesate, poate sa dispuna sechestrarea bunului litigios pna la solutionarea pricinii. Deducem ca instituirea sechestrului judiciar este lasata la aprecierea instantei, deci simpla existenta a unui proces n legatura cu un bun nu justifica prin ea nsasi luarea masurii, ci trebuie sa se dovedeasca necesitatea luarii acesteia90. Aceasta necesitate poate rezulta din pericolul de disparitie, degradare, nstrainare ori risipire a bunurilor, proasta administrare a averii succesorale etc . Judecatorul nu poate refuza luarea masurii daca sunt motive ce o justifica, iar daca o respinge trebuie sa-si justifice prin hotarre solutia91. Asa fiind, pentru ncuviintarea masurii cel ce o solicita tre