4+5.Depozitele dentare moi.pelicula dobandita.Suprafetele dentare se acopera cu un film lichid protector (pelicula dobandita = pelicula salivara). Pelicula dobandita = depozit moale, subtire, constituita din glicoproteine salivare adsorbite selectiv de cristalele de hidroxiapatita. Acest depozit moale, acelular este:-amorf - insolubil- translucid - omogen- aderent la suprafetele dentare, la tartru, la restaurarile stoma. la toate suprafetele din cav. bucala. La nivelul dintelui pelicula dobandita = 0.1-0.8 µm, stratul cel mai gros fiind situat in apropierea marginii gingivale. E o bariera protectoare ce limiteaza pierderea de ioni anorganici rezultati din demineralizare acida produsa prin metabolism microbian. Actioneaza ca lubrifiant -> umecteaza suprafetele si minimalizeaza uzurile. Reprezinta o modalitate de atasare a tartrului dentar.Reprezinta precursorul placii dentare microbiene.pelicula dobandita si P.D nu se indeparteaza prin simpla clatire ci numai dupa proceduri profilactice primare. Dupa controlul mecanic al placii instantaneu suprafetele dentare se acopera cu acest film protector = pelicula dobandita, care rapid dupa formarea ei incepe sa fie colonizata de microorg. rezultand P.D microbiana. Colonizarea se face variat si prin multiple mecanisme- la nivelul peliculei dobandite exista puncte de legare ce faciliteaza atasarea specifica a anumitor microorg. care prezinta receptori specifici de membrana pentru punctele de legare prezente. Microorg pot prezenta adezine cu care se fixeaza de unii carbohidrati componenti ai glicoprot salivare.+ atractia electrica(toate celulele vii au incarcatura electrica negativa)

7.Succesiunea fixarii microorg la nivelul placii dentare.- pe masura maturizarii si ingrosarii placii, comp. microbiana se modifica: la o placa tanara de 4 ore sunt multi coci (S.Mutans, Sanguis = 47-85% din microorg. colonizatoare). Ei ajung datorita formei rotunde ce necesita o energie mica de fixare, apoi datori marimii reduse a enzimelor de suprafata, numar mare existent in fluidul oral.- Primii colonisti sunt in principal forme microbiene aerobe, pe langa streptococi se constata prezenta speciilor precum: NEISSERIA, CORYNE BACTERIUM, ROTHIA.- La nivelul santurilor fosetelor, spatiilor interdentare: in special streptococi, bacil G- si actinomicetePe masura ce P.B se matureaza, cantitatea de O2 la interfata placa-dinte, scade la acest niv. creste bact. G- (fusobacterium) si coci G- (veillonella).Oxigenul nu penetreaza PD mai mult de 0,1 mm. = in zonele profunde creste numarulu speciilor microbiene G- anaerobe precum: -treponema-porfiromonas gingivalis prevotella intermedia bacteroides forsytus fusobacterium nucleatumCu cat compozitia P.B este mai bogata in bact. Anaerobe creste patogenitatea placi mature.Principala caracteristica a P.B mature, e capacitatea de a invada spatiul subgingival si de a forma un nou tip de placa care prin compozitia microbiana specifica va genera imbolnavirea componentelor parodontale.Prin abandonarea masurilor de control al placii timp de 2-3 saptamani se constata aparitia semnelor de gingivita care dispar in totalitate la cateva zile de la reluarea procedurilor de igenizare dentara. Prin aceasta se demonstreaza rolul benefic al masurilor preventiei primare in prevenirea imbolnavirilor parodontale iar pe de alta parte rolul principal jucat de PD in etiologia acestor imbolnaviri.

3.Placa dentara supragingivala.. P.D. supragingivala - se formeaza in 1/3 cevicala a coroanelor si mai ales in regiunile aproximale retentive. Mai redusa pe suprafetele orale ale dintilor maxilari datorita inclinarii lor spre V si mobilitatii limbii . Depunerile sunt favo. de factori locali: • incongruenta dento-alveolara prin inghesuire• retentivitatii artificial • lucrari stoma. supraextinse nefinisate • suprafete dentare rugoase. prin control corect al PD se pot obtine indici de placa la aceleasi valori ca si in cazul danturii perfect aliniate. Clinic PD se poate indentifica prin inspectie , palpare cu sonda (razuiri), colorarea ei. La nivelul PD = 250-400 de specii microbiene, nr lor variaza de la un moment la altul, de la un spatiu la altul, de la un individ la altul, de la o rasa la alta. Intre compozitia microbiana a placii supragingivale si subgingivale exista mari deosebiri la acelasi individ. La toti indivizii se intalnesc un numar de microorg.: Streptococcus Sanguis, Streptococcus Sorbinus, Streptococcus Mutans, Actinomicetele.

Placa supragingivala matura din vecinatatea gingiei determina inflamarea acesteia, inflamarea generand o crestere de lichid crevicular ce se secreta natural cu scopul de a curata santul gingival si prin componente de a limita activitatea microorg cantonate la acest nivel. Flora microbiana secretata va fi una speciala, ce se hraneste cu componentele fluidului crevicular secretat.

4.Placa dentara subgingivala.PD subgingivala este formata prin insinuarea placii dentare supragingivale in spatiul subgingival, flora microbiana fiind influentata initial si partial de compozitia microbiana a celei supragingivale. Pe masura ce placa subgingivala se maturizeaza se secreta o flora microbiana specifica, patogena, alcatuita din microorg anaerobe, G-, mobileCompozitia microbiana a placii subgingivale se deosebeste de cea PD supragingivale datorita accesului limitat oferit de santul gingival spre cavitatea orala si unde sub. salivare patrund si au influenta minima. Zona este ferita de efectele perierii mecanice efectuate zilnic de pacient motiv pt care nu exista nevoia fixarii microorg mobile si neatasate aici. Vor supravietui doar acele microorg care se hranesc cu proteine, spre deosebire de cele supragingivale care necesita carbohidrati pt supravietuire. PD subgingivala → asociata dintelui → asociata peretelui moale a santului gingivalPD subgingivala asociata dintelui -alcatuita din bact filamentoase G+, coci si bacilli G+ si G- ce in straturi superioare sunt fixate prin intermediul matricei intermicrobiene. Spre apical, compozitia microbiana se modifica, apar frecvent bacilli G- care nu prezinta o orientare speciala.

!!! La nivelul cementului radicular si in canaliculele dentinare radiculare existente la nivelul santului gingival se insemineaza microorg patogene ce repopuleaza spatiul subging la anumite perioade de timp dupa interventii stoma. si prin care infectia parodontala recidiveaza.PD subgingivala asociata peretelui moale al santului gingival- alc in principal din bacterii mobile si spirochete ce nu prezinta o orientare anume si ce reprezinta principalele microorg patogene parodontale

5.Parodontopatia adultului.microorg specifice.Parodontopatia adultului – flora microbiana specifica alc in princ din: • Porhyromonas gingivalisPrevotella intermedia• Actinobacilus actinomycetemcomitansExista si o forma de parodontopatie agresiva a adultului – evolutie rapida si progreseaza, in ciuda tratamentelor parodontale si ingrjirilor corect efectuate. Dintre microorg implicate: •Fusobacterium nucleatum •Prevotella intermedia•Actinobacilus actinomycetemcomitans•Peptostreptococus micro•Porphyromonas gingivalis•Campilobacter rectaCauza insuccesului tratamentului este imposibilitatea inlaturarii florei patogene subging si la care se adauga alterari ale rasp imun, strans legat de fumat; acesta determina alterarea fagocitozei ce se realizeaza obisnuit la nivelul PMN neutrofile.

6.Factorii care confera microorg parodontale virulenta.actiunea directa si indirecta.Afectarea variaza dpdv parodontal a diversilor indivizi si a diverselor arii la acelsi individ se datoreaza si virulentei microorg parogene prezente la un moment dat. Pt ca un microorg sa fie virulent, patogen, sa det boala, el trebuie: - sa actioneze si sa existe in vecinatatea tesutului afectat. - actiune directa prin intermediul toxinelor si enzimelor produse. - actiune indirecta prin endotoxine ce modifica rasp imun al gazdei. Direct: Enzime: • Porphyromonas gingivalis → colagenaze (degr fibrelor de collagen) • Bacteroides forshytus + Treponema denticola → tripsina (degr elem comp ale tesutului parodontal) Toxine: • Actinobacilus actinomycetemcomitans → rezorbtie osoasa • Porphyromonas gingivalis + Prevotella intermedia +Actinobacilus → ditructia fibroblastului si alterarea proc. de sinteza a colagenului Indirect: Endotoxine = subst din struct microorg G- → stimuleaza producerea de PGL E2 si IL1β de la nivelul macrofagelor => inflamarea gingiei si rezorbtie osoasaMicroorg act si prin evitarea sistemului de aparare imuna a gazdei: Porphyromonas gingivalis, Bacteroides Forshytus, Treponema Denticola prin proteaza det. degradarea mol. de Ig si proteine din seria complementului

7.Metabolismul placii dentara supragingivale.Pe durata vietii, microorg placii metabolizeaza elem nutritive generand metabolizarea placii. Produsii finali det: formarea, ingrosarea si maturizarea PD → e influentat de: regim alimentar, ph-ul fluidului oral, competitia microbiana,raps inflam imun Prin componenta microbiana, el este influentat de frecventa aportului de glucide (zahar – in special), ce constituie elem nutritive referential pt microorg: S. mutans, S. sanguis, mitis, salivarius, prin care se favorizeaza ingrosarea PD => proprietati ce-i confera agresivitatePrin degradarea → glucidelor se produc - acizi polizaharide – intra/ → hidrocarbonatelor se prod acizi: piruvic, lactic, acetic, formic, propionic, alcool etilic si CO2 => produsi ce dovedesc ca microorg component pot uitliza multiple cai de metabolizare a monozaharidelor.Proportia acizilor produsi variaza de la o specie la ala: • unii lactobacilli – transforma peste 90% din glucoza in ac lactic • alti lactobacilli → transf peste 80% din Glu => ac lactic +ac acetic+alcool etilic+CO2

Prin producerea acizilor, ac lactic in principal, se favorizeaza virarea pH-ului la interfata placa-dinte spre cel critic, de demineralizare → smalt: 5-5,5→ cement: 6-6,7La nivelul PD pot exista si specii ca: Veilenolla si Neisseria ce metab ac. lactic, creste pH-ul si influenteaza rezistenta gazdei la carii.

8.Depozitele dentare moi.materia alba.depozit moale ce acopera PD neindepartata o lunga perioada de timp → se poate indeparta prin clatire viguroasa sau proiectarea jetului de apa a spray-ului unitului dentar. Clinic - MA se obs ca un depozit dentar moale, gros, alb sau alb-gri ce se obs simplu prin inspectie. Acest depozit moale il intalnim pe fata V in principal a frontalilor max si mai ales la pacientul cu respiratie orala.Structural - depozitul reprezinta o acumulare de bact. vii si moarte, cel epit descuamate, leucocite dezintegrate, proteine salivare, resturi alimentare.→ cand MA e prezenta se remarca si inflamatia gingiei la zona de contact si demine. accentuate in cazul suprafetelor dentare dure acoperite.

9.Depozitele dentare moi.resturile alimentare.se observa adesea in 1/3 cervicala a coletului dentar si in principal in spatiile interdentare. Acumularea se poate produce prin presare: - verticala, aspect favorizat de prezenta spatiilor interdentare, mobiliatii dintilor, dezechilibrelor ocluzale - orizontal dinspre V/O cand papilele interdentare apar decapitate. Pe langa mirosurile generate, resturile stagnate favorizeaza aparitia cariei si complicatii parodontale. in cazul pacientilor cu aparate protetice fixe, mobile, aparate ortodontice, implante este necesar sa instituim un plan individualizat de igienizare pt a diminua consecintele generate de asemenea acumulari.

10.Tartrul dentar.definitie.mec de formare.ultima faza de maturizare a PD, cea demineralizare. o problema cosmetica, dar obisnuit se constituie in factor secundar de prod a BPFormarea TD → procesul de mineralizare a PD incepe la 24-72h de la constituirea PD, primii centri de mineralizare aparand obisnuit la interfata dinte-PD. → incepe pe durata mometului de alcalinitate orala si de suprasaturare a PDcuCa2+si P → este influentat de anumite bacterii filamentoase ce influenteaza formarea lui prin componenta fosfolipidica a mem cel si indirect prin transformarea fosfatului organic salivar in fosfat anorganic11.Tartrul dentar.viteza de formare.factori favorizanti.Viteza de formare – individual, mineralizarea unui strat = aprox 12 zile. → grosimea max → dupa 10 sapt – 6 luni → viteza depunerii scade datorita uzurilor mecanice rezultate pe durata masticatieiO serie de factori influenteaza favorabil/ nefavorabil formarea lui:Favorabil: • retentivitati anatomice, asperitatile natural sau artificial • astm bronsic, fibroza chistica • psihopati• hraniti prin sondele gastrice

• fumatul

12.Tartrul dentar.compozitia chimica.- subst anorg 75-85%- subst org 15%- apa 8%Componenta anorganica: - in principal:-PO4 - Ca, Co3 - ioni de Na, Mg- urme de Cl, Zn, Si, Fe, Fl, tungsten, Al→ concentratia de Fl depinde de tipul de fluorizare suportat de pacient de-a lungul timpului → 2/3 din comp. anorg.- sub forma de cristale - hidroxiapatita similare cu cele de la nivelul smaltului, cementului si dentinei → exista si cristale de fosfat ortocalcic, de brusite, fosfat tricalcicComparatia continutului mineral al tesuturilor dure: - smalt: >90% ioni anorg (cel mai mineralizat) - dentina: 65% - cement, oase: 45-50% - tartrul: 70-75%Componenta organica - resturi microbiene moarte,)

13.Tartrul dentar.forme clinice.a.supragingival si b.subgingivala.→ in 1/3 cervicala a coroanelor dentare, predomina in dreptul orificiilor de deschidere a ductelor glandelor salivare majore; in cele mai multe cazuri - pe fetele linguale ale frontalilor mand, vestib ale molarlor maxilari.→ tartrul dentar poate acoperi toata coronara, inclusiv suprafata orala, cauza- nu mai e de mult timp pro. de masticatie in aceasta dat. durerii provocate de carii profunde netratate, lipsa antagonistilor, etc→ intr-o zona vizibila e o problema estetica→ initial culoare alb-galbuie se transforma in maroniu-negru pe masura maturizarii si impregnarii cu pigmentib. → este mai dur decat cel supragingival (de 2ori mai mineralizat)→ culoare gri-negru, subtire, aderent si se poate vizualiza prin transparenta mucoasei lizereului gingival. Culoarea inchisa se datoreaza sangerarilor generate de inflamatia si degradarea ulterioara a Hb, in timp ce mine. superioara se datoreaza cant. mari de sub. anorg. gasite la niv. lichidului crevicular→ se indeparteaza greu si dat.cotinutului microbian este extrem de nociv pt sanatatea parodontiului marginalIntre tartru si structurile dentare adiacente exista cateva modele de adeziune:1) cel facilitat de prezenta peliculei dobandite - specific pt tartrul fixat pe dinte corect detartrat si lustruit - indepartarea tartrul se efectueaza rapid, dependenta de constinciozitatea cu care suprafetele dent au fost curatite anterior.2) mijlocit de imperfectiunile dentare: - fisurile - orificiile de fixare a fibrelor Sharpey - asperitati → acestea favo. formarea legaturi ferme => tartrul se indeparteaza greu. Intre tartrul dentar si suprafetele dentare se stabilesc legaturi chimice - intre matricile organice ale celor 2 suprafete in contactCaracteristici clinice:- se intalneste in cantitati var. la orice varsta- exista grupuri pupolationale la care intalnim la pers > 30ani depozite de tartru in proportie de 100%- se constata ca intalnim tartru pe dentitia tempoarara si pe cea permanenta, cant. de tartru creste cu inaintarea in varsta

14.Revelatorii de placa.scopul utilizarii. solutii + tablete profesionistul si pacientul poate colora placa. → se utilizeaza pt a individualiza metoda de periere si curatire a P.D. => se folosete la educarea si motivarea pacientului, la autoevaluarea corectitudinii controlului PB, la graficelor de evolutie a igienei orale → realizarea de cercertari si studii epidemiologiceProfesionistul explica pacientului rolul P.D. in etiologia cariei si a B.P.; realizeaza apoi colorarea si un indice de placa prin care in timp cuantificam gradul de cooperare a pacientului si momentul in care acesta este pregatit sau nu sa primeasca tratam stoma complexe (ex: implantul d). Este recomandabil ca graficele de evolutie a igienei orale sa fie discutate cu pacientul si cosemnate in fisa15.Revelatorii de placa.proceduri de aplicareUn revelator de placa ideal trebuie: • sa prezinte capacitate de colorare selectiva (doar P.D.) • placa trebuie sa ramana colorata si dupa ce pacientul si-a clatit gura riguros cu apa

• gust placut pt a evita respingere • o buna difuzibilitate, umectabilitate -> sa acopere rapid suprafetele dentare • calitati antiseptice, astringenteAstazi: - sol. albastru de metil 2% - sol. violet de gentiana 1% - sol. albastru de toluidina 1% - sol. de floresceina (coloreza P.D. doar dupa iluminarea supraf dent cu lumina U.V.) - sol. DIS- PLAQUE (color in rosu placa tanara de 2-3 z si albastru cea matura 9-18 zile)Cea mai utilizata si recomandata subst: ERITROZINA (colorant vegetal hidrosolubil ce color supraf acoperite cu PDin rosu). Se comercializeaza sub forma de tablete si solutie sub diferite denumiri comerciale: Placolor, Revelan, Red- Cote, Mentadent,Ceplac.Pt a avea o igiena completa a sanatatii si integritatii lizereului gingival vecin suprafetelor dentare periate , colorarea placii se va realiza doar dupa ce am realizat anamneza (alergie la iod) si am examinat clinic pacientul (pt a descoperi leziuni de mu produse prin periere). daca indicam pacientului o noua tehnica de periere pacientul va fi chemat dupa o sap ca sa examinam clinic periajul dentar. Profesionistul (medic, asistent de profilaxie) observa tehnica, miscarile si apa cu care clateste si in cazul in care apa este rosie datorita sangerarii suspicioneaza inflamatie gingivala sau tehnica de periere agresiva, incorecta. Apoi se aplica colorantul de placa, recomandabil prin badijonare. Colorantul se aplica pe supraf dentare doar dupa izolare si uscare urmand ca dupa un contact de 30-60 sec sa cerem pacientului sa clateasca pana cand apa apare limpede necolorata. Cand utilizam tablete, se recomanda 1/2 tableta de mestecat, plimbat prin gura - tehnica recomandata mai ales seara la domiciliul pacientului.Pe langa str dentare revelatorul de placa coloreaza o serie de constructii stoma: obturatiile fizionom incorect finisate, coroane acrilice, restul mu, buzele. pt a evita colorarea buzelor se recomanda ca inainte sa realizam vaselinarea lor.

16.Halitoza.definitie.cauze.miros neplacut al gurii perceput odata cu eliminarea aerului expirat90% din respiratiile rau-mirositoare au origine orala restul cauze sistemice non-oraleCauze orale: - infectii parodontale - limba incarcata, saturala → fata dorsala a limbii prin retenti poate adaposti microorg ce genereaza sub rau mirositoare - xerostomie - restaurari dentare sau incorect curatate, proteze mobilizabile incorect igienizate - infectiile faringiene - cancerele orale - despicaturi palatineCauze sistemice: - infectii de la nivelul pasajului nazal - ciroza hepatica - insuf renale, hepatice - diabetul - cancerele de la nivelul fetei si a nasuluicand halena fetida se percepe pe durata respiratiei cand pacientul expira cu gura deschisa, cauza este orala. cand pacientul expira cu gura inchisa -cauza poate fi nazalaAlte cauze: fumatul, obiceiuri alimentare → putem constata: • resp tabacica • resp flamandului • resp de usturoiIn caz de halitoza pt a descoperi cauzele orale: → examen clinic intraoral atent cand se va incepe cu examinarea supraf dorsale a limbii → evidentierea retentiilor dentare → evidentierea afectiunilor parodontale → terminam cu masurarea cant de saliva secretata Majoritatea cazurilor de halitoza au ca factor etiologic B.P., prezenta pungilor parondontale adanci, sangerarea pungilor parodontale. Mirosurile se datoreaza in principal compusilor sulfurici volatili produsi prin met microbian in principal de prezenta microorg G- ce actioneaza la pH alcaline.

17.Halitoza.tratament.Printr-un plan de tratament profesional de dezinfectare parodontala, detartraj, planare radiculara se poate obtine stoparea halitozei in circa 90% din cazuri. Se va insista pe un control corect zilnic al placii pe revolvarea retentiilor artificiale, devine obligatorie perierea zilnica a fetei dorsale a limbii. Se pot indica si clatiri cu apa de gura - de regula cu clorhexidina (nu trebuie

sa contina alcool, glicerina, oxidanti puternici - care det uscarea tegumentelor si mu). In scopul cuantificarii mirosurilor nazale, bucale → halimetre (aparate speciale)

18.Periute dentare manuale.caracteristicile filamentelor artificiale.- maner, cap active si gatManerul - de regula din plastic de forme si grosimi ce permit o prindere eficienta, confortabila.Probleme apar in cazul pacientilor cu dizabilitati, caz in care manerul sufera mod pt a ajuta acesti pacienti Capul activ - suprafata cu care se curata, constituit din manunchiuri de filamente ce pot fi confectionate din par natural sau nylon. Suprafata active a periutei poate fi: → plana → crenelata → concava (de indicat pacientilor cu aparate ortodondice fixe) → convexa (periere sub intermediarii puntilor dentare). se constata superioritate curatirii obtinute prin folosirea periutelor cu suprafata activa crenelata la nivelul zonelor interdentare comparativ cu cele plate.Duritatea - determinata de diametrul si lungimea filamentelor Periute de consistenta : - medie - moale - extramoale -cele dure sunt din ce in ce mai putin indicate - d.p.d.v. al consistentelor nu exista o standardizare internationala, fiecare fabricant prezentandu-se cu propriile consistente.Astazi filamente artificiale din nylon dat Avantaje: • capul activ rotunjit (cele mai reduse uzuri, distructii) • mai elastice de 10 ori decat cele naturale • in atmosfera deschisa se usuca mai rapid • acumuleaza greu bacterii, resturi alim, se curata usor • se fabrica rapid la preturi acceptabile • se pot standardiza ca si consistenta , duritateEficienta depinde de: • alegerea corecta a periutei • indemanarea pacientului• miscarile si presiunea imprimate• frecventa si timpul acordate periajului • configuratia arcadelor dentare• numarul dintilor prezenti sau al constructiilor stoma existente

19. .Periute dentare manuale.caracteristicile filamentelor naturale.Filamentele din par natural contraindicate datorita Dezavantaje: → nu pot fi standardizate, diametrele firelor de par utilizate variind intre 0???- 0,47 mm → se uzeaza rapid neuniform → firul prezinta in mijloc un microcanal ce permite stocarea de microorg → firele devin foarte moi odata cu umezirea → filamentele nu se pot taia intr-o supraf perfect plana, neregularitatile producand leziuni dento-mucozale → s-a folosit fir de par de porc, porc mistret, cal, camila

20.Avantajele folosirii periutei dentare cu filamente de nailon,moi si capete rotungite • capul activ rotunjit (cele mai reduse uzuri, distructii) • mai elastice de 10 ori decat cele naturale • in atmosfera deschisa se usuca mai rapid • acumuleaza greu bacterii, resturi alim, se curata usor • se fabrica rapid la preturi acceptabile • se pot standardiza ca si consistenta , duritate

21.Factorii care influenteaza in alegerea unei periute manuale. Manualitatea, motivatia , inteligenta pacientului Statusul sanatatii gingivale, parodontale Morfo. coroanelor dentare, alinierea dd p arcada Expunerea radacinilor

Tehnica de periaj indicate Preferintele profesionistului spre o anumita tehnica de periere si un anumit tip de periuta precum si preferintele pacientului in caz in care rezultatele periajului nu sunt bune trebuie sa permita o manevrare confortabila, se adapteze tuturor supraf dentare existente in cav orala durata de viata a unei periute este dependenta de corectitudinea periajului, normal trebuie sa reziste 3-4 luni sau cand filamentele isi pierd elsticitatea, se indoaie, se rup. daca periuta se deterioreaza inainte de 3 luni specialistul trebuie sa intervina, sa constate greselile de tehnica, sa le corecteze. Specialistii recomanda ca un individ sa foloseasca min 2 periute , periuta noua fiind folosita in periajul pricipal , cel de seara.22.Regulile generale ale periajului manual: la orice tehnica de periere indicate trebuie sa se obtina curatirea tuturor suprafetelor dentare libere si prezente in cav orala incepe dintr-o zona distala a unei arcade dentare, urmareste intreaga fata V a arcadei pana in reg distala opuse apoi se

intoarce inapoi pe fata orala a arcadei. În acelaşi mod se realizează şi perierea arcadei antagoniste. pacientul va începe periajul mereu din altă zonă distală; în acest mod se evită perierea regulată la sfârşit a aceloraşi

suprafeţe dentare; ultimele suprafeţe dentare sunt de obicei periate neglijent deoarece individul îşi pierde răbdarea. când un grup dentar a fost periat se va trece periuţa la următorul grup astfel încât să se suprapună parţial pe grupul dentar

deja periat; astfel, ultima suprafaţă dentară periată la primul grup va fi prima din grupul următor; în acest mod putem fi siguri că vom acoperi toate suprafeţele dentare

se va insista cu periajul la nivelul suprafeţelor dentare insuficient curăţate; aceste suprafeţe pot fi identificate prin revelarea regulată a plăcii dentare; de obicei sunt cele vestibulare ale hemiarcadei drepte la dreptaci şi respectiv stângi la stângaci

1.fiecare grup dentar va fi curatit prin min 6 miscari de curatire. un periaj va dura 3-4 minPrin colorare se vor descoperi suprafetele dentare insuficient periate unde trebuie sa insistam la dreptaci asupra hemiarcadei drepte si la stangaci invers.

23.Frecventa periajului dentar.La pacientul cu status dento-parodontale normal sunt suficiente 2 periaje pe zi : unul dimineata si unul seara. In functie de problemele pacientului se aduga si alte mijloace auxiliare de curatire mecanica sau substante antiplaca. Vechile recomandari de periere dupa fiecare masa la toti pacientii, cu periute dure, sub presiune si timp indelungat cu paste si pudre abrazive au fost abandonate, ele genereaza in timp efecte negatice.Principalul periaj e seara ca individul nu se grabeste , se vor indeparta resturi alimentare, microorg care altfel ar gasi conditii perfecte de dezvoltare si multiplicare.Al 2lea periaj ca importanta este cel de dimineata prin care realizam masarea gingiei, stimulam circulatia si troficitatea, favo. keratinizarea mu. gingivale (cei mai multi specialisti recomanda acest periaj inaintea micului dejun deoarece indeparteaza toxine, subst fermentate.Cand este necesar al 3lea periaj, dupa o masa bagata in dulciuri, se efectueaza cand e posibil, altfel se mesteca o guma fara zahar si se clateste cu apa.Dupa folosire periuta este spalata sub jet de apa si va fi asezata in pozitie verticala, in mediu deschis pt uscare (24h),  se aseaza la distanta de celelalte periute ale membri familiei pt a evita insamantari micrbiene nedorite si imbolnavirea cu boli contagioase. La pacienti cu imunosupresive, boli contogioase se recomanda folosirea periutelor de unica folosinta sau o periuta permanenta care tre. dezinfectata.

24.Sfaturi practice date pacientului cu privire la periajul dentar.Indicatie : pacienti cu probleme parodontale, spatii interdentare libere, suprafete radiculare expuse, post chirurgie parodontala, la pacientii cu coroane de acoperire prelungite subgingival – Bass.spatii interdentare libere , dupa interventii chirurgicale parodontale si cusuprafete radiculare expuse, pacientilor cu punti dentare doar in dreptul intermediarilor pt curatarea suprafetelor mucozale a puntii si dinspre O.pacienti cu aparate ortodontice fixe- Charter.

25. Tehnica Bass : larg acceptata datorita eficientei cu care curata in jurul si direct in santului gingival. recomandat folosirea periute de plastic moi (soft) urmand ca la sfarsitul perierii sa cantinuam curatare spatilor interdentare cu ajutorul atei dentare. Tehnica a fost propusa de la ideea ca inflamatia gingivala debuteaza de obicei la nivelul marginii gingivale – papilei dentare.- Indicatie : pacienti cu probleme parodontale, spatii interdentare libere, suprafete radiculare expuse, post chirurgie parodontala, la pacientii cu coroane de acoperire prelungite subgingival.Periuta se plaseaza cu suprafata activa in 1/3 cervical a dintilor si pe marginea gingivala libera in unghi de 45° spre apical. Urmeaza o presiune usoara asupra gingiei fara a produce indoire filamentelor prin care fortam patrunderea filamentelor in santul gingival si interdentar. Miscarea de curatire e scurta de miscare antero-posterioara fara deplasarea filamentelor. La

fiecare grup dentar 10 miscari. Miscarea se repeat pe toata arcada, atat pe V cat si pe O. In zona frontala max si mand periuta este introdusa in lugul ei cu plasarea filamentelor initial in santul gingival de curatat urmand sa se realizeze o miscare de curatare spre exteriorul filamentelor urmand sa indepartam placa prin elasticitatea lor.Probleme: ◦ pacienti fara manualit cu dificultati de a-si pozitiona periuta la 45°◦ pacienti care aplica vibratii care pot produce traumatizarea cronica la niv tesutului gingivale moi

26. Tehnica Ruloului   : indicat : pacienti cu parodontiu marginal sanatos, copi si tineri, la alternanta cu tehnici vibratorii sau ca pregatirea pt tehnici mai dificile (Stillman). Periuta de duritate medie. Suprafata activa a periutei se plaseaza direct in 1/3cervicala a dd de curatat. Periuta este introdusa initial paralel cu arcadele dentare cu suprafata activa spre apical in timp ce portiunea de plastic a capilui actic se gaseste la nivelul marginii incizale/supraf ocluzale.Cu partea laterala a filamentelor presam cu blandete gingia care se poate albi usor efectuam o rotire a periutei din incheietura mainii, miscare prin care filamentele prin elasticitatea lor vor efectua o maturare a gingiei si a suprafetelor dentare. De minim 6 ori pt fiecare grup dentar atat pe suprafata V cat si p O. Suprafata P a frontalilor max, ca si cele L ale celor mand sunt periate cu periuta in lungul ei , la fel ca in tehnica Bass.

27. Tehnica Stillman: pt a realiza in principal masajul si stimulul troficitatii mu. gingivale ca si curatire ariei cervicale a coroanei dentare.cu periute de consistenta moale, suprafata activa se aseaza in unghi de 45° spre apical in 1/3 cervical a dd si pe marginea gingiei libere miscarile de curatire fiind rotatii reduse de vibrare repetanduse de 10 ori pentru fiecare grup dentarPt a curatat si restul suprafetelor dentare - tehnica Stillman modificata prin care la sfarsitul miscarilor de rotare-vibrare se va efectua si miscarea de rulare.

28. Tehnica Charters : pt a realiza perierea supraf interdentare, masaj gingival mai ales la pacienti cu spatii interdentare.- indicate: pacienti cu spatii interdentare libere , dupa interventii chirurgicale parodontale si cusuprafete radiculare expuse, pacientilor cu punti dentare doar in dreptul intermediarilor pt curatarea suprafetelor mucozale a puntii si dinspre O.pacienti cu aparate ortodontice fixeSe plaseaza periuta cu suprafata active fie perpendicular pe suprafata dentare de curatat cand exista multiple papile interdentare decapitate si spatii liberi fie intr-un unghi de 45° spre ocluzal. Se face miscari de rotare-vibrare, filamentele fiind fortate sa patrunda interdentar. Prin contactul filamentelor cu marginea gingivala libera se va realiza pe langa curatire interdentara si un masaj al tesuturilor moi gingivale. 10 miscari de rotare-vibrare pe fiecare grup dentar. Deoarece tehnica e greu de efectuat pe fiecare intreaga suprafata orala a dd se recomanda ca aceste suprafete sa fie periate dupa tehnica Stillman modificata. Marele neajuns al metodei este faptul ca filamentele nu patrund deloc in santul subgingival (cere o manualitate deosebita)

29. Perierea suprafetelor ocluzale   : Se realizeaza 2 tipuri de miscari : -miscare scurta de vibrare circulara, dureaza circa 10 sec pt fiecare grup de dd periat.-miscare de fortare / presare filamentele in santuri si fosete fara indoirea filamentele , 10 miscari pt fiecare grup dentar * cele 2 miscari se vor combinaMiscarile orizontale sunt de evitat, ele curatind doar varfurile proeminente ale cuspizilor , fara a interveni la nivelul santurilor si fosetelorsuprafetele ocluzale raman vulnerabile la carie, cca 66% dintre carii au origine la acest nivel : motiv pt care zona santurilor si fosetelor trebuie protejata prin sigilarea.

30.Periutele dentare electrice.avantaje.indicatii.Pentru eficienţă maximă in controlul PD, colorati exogene, în combaterea tartului şi în reducerea incidenţei gingivitei.Indicaţii pt. periuţele mecanice:1. pacientii cu aparate ortodontice fixe2. pacienţii cu tratamente protetice complexe3. pacienţii cu implanturi dentare4. pacienţii cu imobilizări intermaxilare 5. pacienţii cu dizabilitaţi fizice sau psihice6. copiilor7. celor care practică un periaj agresiv (cu periuţa electrica se foloseşte o presiune mai redusă şi au senzori de presiune care opresc functionarea ei la un moment dat)

8. pacienţii incapabili să îşi efectueze un periaj normal, corectDupă sursa de energie:→ alimentate dirct de la reţeau de curent electric (puţine)→ cu baterii (schimbate sau nu)→ acumulatori reîncarcabili – cele mai recomandate După forma capului activ:● Pt adulti: → cu cap activ rotund , suprafaţa activă plană sau conică → cap activ asemenea celor manuale, suprafaţa activă: plană, crenelată sau angulară● Pt copii: → Cap activ rotund mai mic cu filementele mai scurte şi consistenţă extrasoft → Periuţele interdent ce se pot ataşa la mânerul periuţelor mecanice, ele fiind ca formă asemănătoare periuţelor interdentare de utilizat manual.→ Toate periuţele electrice au filamente din nylon cu cap rotunjit, consistenţă soft şi extrasoft.→ Diversele tipuri de periuţe pot efectua mişcări de curăţire avansate: pulsaţii, rotaţii, oscilaţii, mişcări orizontale, combinate.→ Primul mare avantaj al periuţelor elctrice: eficinţa maxima obţinuta în timp redus.→ Pentru a indepărta 75% din PD este necesar 1 min de utilizare periuta electrica si 6 min periuta manuale→ timpul optim de folosire al periţri mecanice e de 2 min, se indepartează aprox 84% din cant de PD sau 93% după 6 minute de curaţare. Alte avantaje:→ periere mai eficientă şi la niv suprafeţelor intredentare → efecte negative minime produse la nivelul părţilor moi şi al structurilor dure dentare. Dupa 10 ani de utilizare corectă a periuţelor dentare mecanice se constată o sănătate superioară a structurilor dento-parodontale comparativ cu perierea făcută manual.Pacientul trebue îndrumat de profesionist inaintea utilizării periţelor mecanice, indicândui-se şi folosirea a substanţelor revelatoare de placă.

31.Periutele dentare electrice.tehnica de periere.→ regulile generale şi obiectivele cerute periajului manual sunt valabile şi în acest caz→ pacientul va alege pt periajul mecanic paste de dinţi cel mai puţin abrazive→ se recomandă cant redusă de pastă care în plus se întinde pe suprafaţa de curaţat înainte de punerea în folosinţa a periuţei pt a evita împroşcarea zonelor înconjurătoare:→ se indică pacientului pe lângă mişcările efectuate de periuţă, să realizeze mişcări de curăţire după una din tehnicile de periere manuală.→ perierea incepe dintr-o zonă distală, insistându-se aspra curăţirii str şanţului gingival, suprafeţelor interproximale, la nivelul construcţiilor stoma.→ se evită insistarea în zona restaurărilor acrilice/ cement radicular moale.→ mişcările de curăţire se fac la o viteză si presiune scăzute şi fără a produce îndoirea filamntelor.→ fiecare suprafaţă dentară e curăţată minim 3-5 secunde.→ se vor curăţa suprafeţele dentare Vestibulare, Orale, Ocluzale şi este nevoie de timp pt însuşirea tehnicii de periere indicată şi pt obtinerea unui control eficient al PD.

32.Curatirea suprafetelor dorsale a limbii.→ La acest nivel se constată cant cea mai mare de microorg, apoi urmatade zona şanţului şi pungilor parodontale şi abia la sfârşit la nivelul PD supragingivale.→ Prin curăţirea suprafeţei dorsale a limbii se reduce cant de placă depusă supragingival şi numarul de microorga prezente în fluidul oral, se reduce halena fedidă,se favo percepţia gustativă, se stimulează troficitatea ţesuturilor moi periate.→ Curăţirea feţei dorsale a limbii se constitue şi în tratamentul efectuat în anumite afectiuni: ”limbă neagra păroasă” sau la îndepărtarea coloraţiei apărute în folosirea clorhexidinei, pacienţii cu xerostomie, limbă încărcată seburlă, fumători.→ Curăţirea se efectuează cu mijloace speciale fabricate(RAZUŞTE) sau cu periuţele obişnuite cu sau fara pastă de dinţi.-din plastic sau oţel-prezintă 1 sau 2 mânere-se folosesc încurbate pt a nu izbi suprafeţele dentare vecine in timpul curatiri-limba e scoasă în afara cavitaţii orale, mişcare de periere/răzuire dinspre post spre ant.-perierea se face sub presiune joasă efectuându-se 6-8 astfel de mişcări.

41.Efectele negative ale periajului dentar.Scopul final al controlului PD = a limita maturizarea ei, de a prevenii producerea bolilor plăcii, totul la un minim de efecte negative produse la niv str dure dentare şi al ţesuturilor moi înconjurătoare.Leziuni produse la nivelul ţesuturilor moi:

→ leziunile se produc frecvent la niv marginii gingivale vestibulare în special în dreptul dinţilor proeminenţi,în dreptul C şi a PM 1, 2. → clinic se constată ca efecte negative leziuni acute şi leziuni cronice. a) leziuni acute - pe durata însuşirii unei tehnici noi de periere dat. felul in care pacientul efectuează perierea, lipsa de îndemânare, uztilizare de periuţe dure sau cu filamente deteriorate. - apa cu care clătim la sfârşitul perijului trebuie să ne pună pe gânduri, asta putând semnificând:leziuni traumatice produse de o tehnică de perire brutală sau prezenţa inflamaţiei gingivale -exfolieri ale epiteliului, cu denaturarea ţesutului subiacent vascularizat - la niv lizereului gingival se observ leziuni punctiforme pe un fond eritematos difuz.b) leziuni cronice - modificări de contur al marginii gingivale - retracţii gingivale• Modificări de contur apar sub forma 1.„festonului gingival”- McCall, lizereul gingival apare boselat, ferm, festonat.consecinţă neinflamatorie filirotcă, faţă de un periaj incorect, marginea gingivală se ingroase2.Fisurile Stillman- retracţii gingivale fine în dreptul C vestibularizaţi3.Abraziunile dentare- pierdere de sub dură dentară produsă prin uzură mecanică alta decât cea produsă prin masticaţie (ATRIŢIE)De regulă abraziunea ca efect negativ al periajului dentar se observă pe feţele V ale dintilor proeminenti.Clinic pierderea de sub debuteză la niv cementului radicular denudat, apoi se continuă şi în 1/3 cervicală coronară. Apare ca o excavaţie în pană, ce se poate extinde pe feţele V al mai multor dinţi: C,PM 1,2 maxilari;la toţi dinţii prezenti, chiar şi la frontalii mandibulari.Cauza este un periaj agresiv, cu periuţe dure sau deteriorate pe dinţi cu str moale.Când suspicionăm o astfel de cauză profesionistul ia măsuri indicând o tehnică vibratorie de periere, periuţe moi/mecanice, paste de dinţi cât mai puţin abrazive.

42.Ata dentara.indicatii.limite.obiective.-materiale-matase, filamente de nailon, politetrafluoroetilen.(mult mai rezistente la rupere si la scamosare)Ruperea dental floss-ului reprezintă o cauză frecventă de abandonare a folosirii lui.O altă limită a folosirii- nu curăţă suprafeţele radiculare concave, ca exemplu: suprafeţele radiculare meziale a primilor PM maxilari sau al M mandibulari. Se constată că prin folosirea regulată, corectă rezultatele sunt superioare în mai toate situaţiile clinice, comparativ cu utilizarea celorlalte mijloace auxilare pt curăţirea interdentară.Indicaţii: • principal spaţii interdent cu papile dent integre şi fără expunera cementului radicular • adolescenţilor după 10-12 ani • adulţilor tineri • tuturor indivizilor ce au o bună coordonare neuro-musculară a mişcărilor • retracţii gingivale când este însă nevoie de un efort suplimentar, o dexteritate superioară şi un timp crescut.Dacă în cazul PD tinere curăţirea se face rapid fără forţă deosebită, pe cea matură pe langă forţă este nevoie de mişcări repetate şi un timp alocat mai îndelungat. In functie de diferitelor tipuri de puncte de contact s-au imaginat diferite tipuri de aţe, la diferite groasimi şi lăţimi, rotunde sau sub formă de pangliocă; cerate sau necerate; impregnate cu diverse substanţe active sau nu; colorate sau albe. Preferate sunt cele cerate (permit o trecere mai facilă a punctelor de contact şi sunt mai rezistente), colorate (permit pacientului să observe PD curăţată şi să se motiveze) şi impregnate cu mentă.Prin aplicare agenţilor chimio-terapeutici se poate obţine albirea suprafeţelor dentare sau tratarea lor cu floruri, agenţi antimicrobieni.Curăţirea cu aţă dentară se recomandă înaintea periajului.Odată realizat periajul pacientul îşi simte gura curată, nu mai este motivat, nu mai are suficient timp.Prin curăţirea PD se uşurează parţial şi actionarea fluorurilor conţinute în pastele de dinţi, indicate în prevenirea cariei.

44.Superfloss-ul.-un tip special de ata cu un cap rigid, urmat de o reţea de filamente de nylon, mai groase cu care curăţăm şi un al doilea capăt cu care realizează prinderea şi mişcările de ştergere.-Se indică la curăţarea spaţiilor interdentare cu papile uşor retrase, sub intermediarii punţilor, la niv. aparatelor ortodontice fixe, în jurul implantelor, în zona furcaţiilor-Se introduce uşor cu ajutorul capătului rigid, în timp ce mişcările de curăţire sunt orizontale sau verticale în funcţie de zona curăţată

45.Stimulatoarele gingivale interdentare.-recomandate la: masarea tesutului gingival prin care se imbunatateste circulatia, keratinizarea muc., indepartara P.B, resturilor alimentare in spatiile interdentare cu papila decapitate, furcatii expuse, dupa interventii chirurgicale parodontale, pentru reconturarea tisulara si cand pacientului nu are voie sa isi perie zona operata.-sunt dispozitive de forma conica / piramidala, fabricate din plastic/ cauciuc-cele din cauciuc pot fi fixate la manerul periutelor de dinti in capatul opus celui activ, sau sunt atasate la manere special fabricate din plastic.-cele de forma conica sunt: moi, flexibile, usor de adaptat spatiilor interdentare de curatat.se introduc in spatiile interdentare libere dinspre V si O, perpendicular pe axul lung al dintelui, unde se realizeaza miscari circulare (10) sub usoara presiune-se recomanda folosirea o data pe zi, exceptional de 2 ori-cele din plastic:sub forma de piramide triunghiulare, rigide ,mai putin indicate, avantaj de rezistenta indelungate. -miscarile de curatire V-O 10 miscari pe fiecare spatiu curatat indiferent de tipul de stimulator folosit, el trebuie curatat dupa fiecare utilizare

46-47.Periutele interdentare si unitufa.-asemanatoare celor de spalat sticle-2 variante: ◦Montate la maner de plastic. ◦propriilor manere-Partea activa a periutei montate la manere special din plastic = 12-15 mm si filamente lungi de 3-5 mm -cu maner propriu- 35-45mm…/ 5-8mm-au forma cilindrica/ tronconica-filamente din plastic cu cap rotunjit, extrasoft-Intotdeauna se folosesc dupa umezire-Filamentele se fixeaza intr-un maner din sarma impletita, cel mai recomandat. manerul acoperit de plastic prin care se previne abrazii de dinti nedorite, zgarierea implanturilor din titan-indicate la: curatarea spatiilor interdentare libere, Furcatiilor expuse, Pacienti cu aparate ortodontice fixe, lucrari portetice complexe, sprijinite eventul prin implanturi, dinti cu imobilizari intermaxilare, interdentare efectuate in caz de fracturi, parodontologie.-se pot aplica sub. chimice active, paste de dinti , geluri fluorurate, geluri cu clorhexidina, agenti desensibilizanti. -in cazul spatiilor interdentare sunt preferate atei dentare.-sunt selectionate in functie de marimea spatiilor de curatat, diametrul periutei interdentare sa fie putin mai mare decat al spatiu.-in functie de zona curatata miscarile de curatare imprimate pot fi circulare sau de dute-vino V-o.◦periuta unitufa care prezinta o parte activa formata dintr-un singur manunchi sau un grup de manunchiuri dispuse rotund la un diametru de 3-6 mm-suprafata activa de curatat poate fi plana/conica, periuta fiind obligatoriu montata la capatul unui maner deplastic, manere ce pot fi modificate ca forma prin introducere in apa fierbinte.-indicatie: la curatirea fetelor aproximale a dintilor ce marginesc spatii edentate neprotezate, la nivelul fetelor distale ale ultimilor molari, in zona furcatiilor, implanturilor, sub intermediarii puntilor-miscarea poate fi circulara, sub usoara presiune, intermitenta, sau miscari V-O-Cu ele putem aplica substante chimice active

48-49.Clorhexidina.indicatii.efecte secundare.Indicatii: - ca solutii dezinfectante - pentru decontaminarea suprafetelor- dezinfectarea instumentelor- antiseptizarea mucoaselor inaintea punctiilor anestezice- in tratamentul : gingivostomatitelor, candidozelor, amigalitelor, faringitelor, aftelor, stomatitelor, gingivitelor ulcero-necrotice- protocoalelor pre si post chirurgicale- la clatirea gurii- inaintea procedurilor stoma. ce produc cantitati crescute de aerosoli prin care se scade riscul de infectare si gravitatea bacteriemiilor- se indica curent pacientilor care au suportat iradieri in zona cap / gat- pacientilor cu grade variabile de xerostomie- inaintea tratamentelor stoma. La pacienti cu probleme grave de sanatate si implicit acelor cu boli contagioase:SIDA,Hepatite B-C

- pacientilor cu implanturi dentare- pt tratarea parodontopatiilor, complicatiile acestora- pacienti cu aparate ortodontice fixe si mobile- pacienti cu imobilizari intermaxilare-pt a reduce halitoza- diferite dizabilitati fizice si psihice- la dezinfectia protezelor, mai ales in cazul candidozelor- ca periuta chimica, la igenizarea zonelor operate, unde se contraindica perierea pe perioade scazute timpPentru a evita producerea efectelor secundare ea se administreaza perioade scurte de timp, maxim 21 zile.Efecte Secundare:-colorarea bruna a suprafetelor dentare, a obturatiilor incorect finisate, a muc. orale, fetei dorsale a limbii. (se recomanda un periaj atent al zonelor respective sau intreruperea ad).-perceperea unui gust amar (sunt introduse arome)-pierderea temporara a sesibilitatii gustative (se foloseste dupa masa)-senzatia acuta de arsura si de uscaciune– (se stopeaza adm).-tumefierea parotidei dupa folosirea indelungata.-cresterea ritmului depunerii de tartru, urmare a acelerarii descuamarilor epiteliale si plusului de microog. Moarte. (periaj si detartraj)-inhiba formarea cheagului sanguin, motiv pt care in ziua extractiilor se contraindica folosirea clorhexidinei - clorhexidina este neutralizata de unele componente ale pastelor de dinti =se indica utilizarea clorhexidinei la 30-60 min dupa periaj- hipersensibilitate dentinara

50.listerina.apa de gura hidroalcoolica, contine mentol, eucaliptol, metil salicilat, timol-se foloseste de peste 100 ani la combaterea P.B si a gingivitelor-bactericid prin alterarea membrane microbiene-se indica in tratarea candidozelor-efectul antiplaca este evaluat la 35% din cel realizat prin folosirea apelor de gura cu clorhexidina-indicatii – clatiri de 2 ori pe zi,20ml timp de 30sec, timp indelungat (luni) pentru efecte vizibile antiplacaefecte secundare:-senzatie de arsura-gust amar-colorari dentare-continut alcoolic >21,6% - defect marcat (de aceea apele de gura cu continut mare in alcool dispar, ele generand la aplicari frecvente cancere in zona buco-faringiana)

51.Triclosanul.-bactericid asupra bact G-, G+ (nivel scazut comparativ cu clorhexidina)-actiune bacteriostatica mai redusa comparative cu cea a clorhexidinei-distruge membrana celulara= bacterioliza-efect antiplaca se situeaza la 65% din efectul clorhexidina-in apele de gura se utilizeaza doar in Europa si Canada si la concentratii mai mici de 0.5%(de altfel provoaca modificari ale perceptiei gustative)-pentru a creste actiunea antiplaca in timp, triclosanului i se adauga un copolimer.-e insolubil in apa-se asociaza cu o baza,alcool sau glycol-se foloseste la fabricarea apelor de gura si a pastelor de dinti

52.Sanguinaria.Agent cationic de suprafata , solubil in apa - se leaga la lipoproteinele mem. microbiene cu efect bactericid - inhiba met. glucidic = ph-ul orar se mentine in limite fiziologice -reduce aderenta microbiana si astfel depunerile de P.B - actioneaza in special pe placa subgingivala, efect similar cu cel al Clorhexidinei fata de placa supragingivala - reduce halena fetida anihiland producerea sulfurilor volatileEfecte secundare - senzatie de arsura blanda - Se comercializeaza - apa de gura - conc 0,03%- in irigari subgingivale -in pasta de dinti VIADENT alaturi de Monofluorofosfatul de Na

53.Pastele de dinti speciale ingerabilepaste speciale ingerabile- utilizate in spatiul cosmic, care nu necesita clatire Ele contin Calciu, Carboximetilceluloza, Zaharina, apa si fara detergenti sau uleiuri esentiale!. se indica indivizilor cu dificultati in clatire sau in evacuare a continutului oral.

54.Pastele de dinti profilactice cu fluor- contin saruri de F-95% din pastele de dinti comercializate contin F, sunt considerate paste profilactice doar cele care contin 1000-1100ppm F.Pastele profilactice cu F:prin folosirea lor de 2 ori pe zi se reduce incidenta cariei cu 30%, recomandate pt utilizare indelungata ,toata viata !Indicatie ◦A.D.A.-recomanda tuturor adultilor, ca parte a programului preventiv complet, indiferent de riscul carioagen, cu exceptia copiilor sub 2 ani ◦pacientii cu carioactivitate medie/intensa in mai mult de 2 periaje pe zi,la desensibilizarea dentinara,multiple suprafete radiculare expuse ◦xerostomie - ca substante active contin:-FLUORURA DE Na(NaF)-0,24% (1100ppm F) -Monofluorofosfat de Na(Na2PO3F)- 0,76%(1000ppm F) -Monofluorofosfat de Na -1,14 (1500 ppm F) -AminofluorurileCele mai bune beneficii se obtin cu paste care nu depasesc 1500 ppm F, si chiar cantitatea a fost restrictionata la 1100 ppm F sau max 120 mg F /tub de pasta->prin care se incearca prevenirea intoxicatiilor acute mortale cu F.-Exista in S.U.A. pentru anumiti pacienti cu explozii de carii, paste cu F speciale : COLGATE PROVIDENT- ce contine 260 mg F sau 5000 ppm F ce se elibereaza doar cu prescriptie medicala!!-pentru un efect maxim: -la adult:suprafata activa a periutei sa se incarce cu cca 1cm lungime de pasta sau cand suprafata activa a periutei este acoperita complet, la o periere se aduce 1,5 mg F.-la copil: doar dupa 2 ani pasta cu F-la 7-8 ani: paste de dinti speciale ce contin Fluorura de Na 0,04% sau <500 ppmDeoarece copilul nu reuseste sa clateasca si inghite o cant. mare de pasta, se recomanda ca intre 2-4 ani sa se foloseasca o cantitate de pasta = ½ bob de mazare, 4-5 ani = 1 bob

50.Pastele de dinti profilactice desensibilizante. - peste 70% dintre indivizi prezinta sensibilitate dureroasa , mai ales la colet -durerea apare la actiunea agentilor fizici si mecanici, atingerea zonei fiind de regula extrem de dureroasa -terapia indicata trebuie sa realizeze o obturarea canaliculelor dentinare deschise, coagularea/ precipitarea compozitiei canalare /stimularea produceii de dentina secundara.Dupa o prezenta indelungata a biofilmului microbian la niv. asta apare cresterea diametrului tubulilor dentinari, chiar de cca 3 ori -> amplifica durerea. Se indica in acest caz perierea frecventa a zonei cu periute moi/electrice si paste desensibilizante: • SENSODINE F-contine Monofluorofosfat de Na+Nitrat de K • SENSODINE SC-contine Cl de strontiu hexahidratata • COLGATE SENSITIVE- contine Citrat de K 5,53% - dupa 8 saptamani de utilizare scade sensibilitatea la doar 82% din cazuri. pe langa periere se recomanda fluorizari active personale si profilactice, chiar extirpari vitale ale dintilor. • EMOFORM-cu Formaldehida

58.Pastele de dinti pentru albirea dintilor.-sunt legate de controverse cu privire la efectele lor secundare-sunt create pentru a indeparta coloratiile exogene( pigmentilor alimentari, consum exagerat de ceai, cafea, vin rosu, fumat, utilizarea clorhexidinei, medi. pe baza de Fe)Exista 2 tipuri de paste – cu sau fara peroxizi: 1)fara peroxizi- abrazive, cu un grad mediu de abraziune 2)cu peroxizi- mai utilizate si recunoscute, contin peroxid de H sau de Carbamida- ambele sub. actioneaza prin eliberarea de molecule de O2, element de decolorare activa. - pentru a actiona timp indelungat, pastele contin glicerina sau propilenglicol, care prin efectul de ingrosare prelungesc contactul pastelor cu dintii

- pastele se folosesc de 2-3 ori pe saptamana, alternativ cu celelate paste, modalitate prin care se minimalizeaza efectele secundare posibile - prin folosire frecventa pot da:- infectii oportunistre -limba neagra paroasa -str. spongioasa si sangerare a tesuturilor moi

59.Irigarile orale subgingivale - indicatii, solutii recomandate-metoda profilactica -se recomanda ca supliment in terapia nechirurgicala parodontala, dupa efectuarea planarii si detartrajului radicular -ariile selectionate:pungi parodontale,furcatii expuse, implanturi •se folosesc:-sol saline cu -clorhexidina 0.06%

-peroxid de H 3% -metronidazol 0,5%

-tetraciclina, efectele superioare fiind vizibile si la 4-7 zile

52.Ape de gura utilizate in cabinetul stomatologic.se indica inaintea efectuarii de radiografii si, obligatoriu, in cazut tuturor procedurilor ce genereaza cantitate mare de aerosoli, bacteriemii importante, pe durata si la sfarsitul detartrajului, inaintea tuturor proceselor stomatologice la pacientii cu boli sistemice grave. D.p.d.v. a incarcaturii microbiene a aerosolilor, prin folosirea turbinii timp de 30 secunde se obtine o incarcatura microbiana a atmosferei echivalenta cu un stranut in fata medicului. Prin simpla clatire cu apa a gurii incarcatura microbiana a aerosolilor se reduce cu 61%, prin periaj cu 85%, dupa clatire cu solutii antiseptice cu 97%.O greseala frecventa este clatirea superficiala a gurii de catre pacient, de aceea medicul are obligatia sa-si invete pacientul cum sa se clateasca corect!

53.Apele de gura utilizate de pacient la domiciliu-indepartarea resturilor alimentare (hidrocarbonate-glucide)dupa masa, cand nu se poate face periajul sau nu se mesteca guma de mestecat-postchirurgical, cand pentru cateva zile perierea zonei operate este contraindicata. Se indica insa clatiri cu solutii antiseptice(Clorhexidina)+ curatiri efectuate prin irigatoare orale->evolutie si o vindecare rapida-inainte, pe durata si la sfarsitul detartrajului se pot folosi clatiri cu solutii izo- si hipertone->prin folosirea solutiilor saline se reduce inflamatia postoperatorie, sangerarea, se ajuta curatirea tesuturilor, se stimuleaza circulatia sanguina si vindecarea tesuturilor- postdetartraj, pe langa solutiile saline , prin care se reduce sensibilitatea dentinara frecventa postdetartrajului si se realizeaza profilaxia cariei radiculare- in trat. gingivostomatitelor ulcero-necrotice(ANUG) se indica clatiri din ora in ora pe toata durata mentinerii simptomatologiei acute, clatirile facandu-se cu apa, solutii saline izotone, solutii antiseptice cu clorhexidina.- pentru prevenirea cariei dentare la pacientii tineri in perioada de risc maxim, pacienti cu demineralizari multiple,cu suprafete radiculare expuse, reconstructii protetice retentive, aparate ortodontice fixe, xerostomie, hipersensibilitate, graviditate –se recomanda apele de gura fluorurate(NaF-0,05%)-toate categoriile-NaF- 0,05%, o data pe zi, dupa periajul de seara , urmand ca dupa evacuarea gurii sa nu clateasca sau bea pentru ½ ora.

54.Apele de gura preparate extermporaneum-sunt solutii saline-se prepara de pacient la un pret de cost mic-CI: pacientilor cu regim alimentar hiposodat-folosite indelungat au efecte secundare:ulceratii,retractii gingivale, candidoze, hipertofia papilei liguale-Se folosesc : •solutie de NaCl izotona0.9%(ser fiziologic)- obtinuta prin dizolvarea a ½ lingurita sare de bucatarie in 200 ml de apa calduta - in clatiri orale pe durata detartrajului•solutie de NaCl hipertona-obtinuta prin dizolvarea a ½ lingurita sare de bucatarie in 100 ml de apa calduta -in clatirea gurii la pacientii cu tartru mult, gingii sangerande, pentru conditionarea tesuturilor, reducerea tumefactiei inflamatorii si a sangerarii pe durata detartrajului-se poate indica si postdetartraj in aceeasi zi , cu clatiri din 2 in 2 ore•solutie cu bicarbonat de Na-obtinuta prin dizolvarea a ½ lingurita bicarbonat de sodiu in 200 ml de apa calduta -cand se doreste cresterea pH-ul-ui oral (candidoze), stiind ca infectia si inflamatia pot genera atac acid.

55.Discutii cu privire la continutul in alcool al apelor de gura-Apele actuale contin cantitati mari de alcool(a.etilic), spre 27-30%. -Alcoolul este periculos, mai ales pentru copilul mic, de 2-3 ani ; in S.U.A, in anii 1987-1991 inregistrandu-se peste 10.000 de intoxicatii acute cu alcool din apele de gura si 3 decese.-De aceea se recomanda ca procentul de alcool sa fie max. 5%, sau utilizarea celor fara alcool(in Romania:LACALUT SENSITIVE si ONDROHEXIDIN).-S-a constatat ca apele de gura cu o cantitate mare de alcool pot determina cancere in zona buco-faringiana.-CI :alcoolici, copii sub 6 ani,pacientilor carora li se administreaza anumite medicamente (Metronidazol)-Nu se indica folosirea apelor de gura cu un pH<5 in cazurile:multiple zone de demineralizare,interventii chirurgicale parodontale, suprafete R expuse

56.Salivele artificiale-Exista persoane care se plang de gura uscata.-Cauze:Sdr. Sjögren, iradiere cap-gat,tranchilizante, antihipertensive, afectiuni ale glandelor salivare major-Lipsa salivei determina mucoase orale uscate, lipsite de comfort, ce determina disfunctii fonatorii, masticatorii, de deglutitie si favorizarea aparitiilor cariilor sau a altor afectiuni ale mucoasei orale.-Se indica stimularea hipersalivatiei prin: folosirea Pilocarpinei(sistemic), folosirea gumelor de mestecat fara zahar(local)-Mucosele orale pot fi umectate periodic prin utilizarea frecventa a apei sau a salivelor artificiale, care se comercializeaza sub forma de SPRAY/GEL. Cele sub forma de Gel se picura 1-2 picaturi in gura, dupa care sunt amestecate, imprastiate prin miscarile limbii.-Salivele artificiale contin: •substante de baza: Carboximetilceluloza/Mucina->se prefera mucina datoriata proprietatilor reologice si de protectie ce se apropie de cele ale salivei naturale.•substante aditionale:-Cl de Na,K, Mg, Ca -NaF-Benzoat de Na-Ac. Ascorbic-Esenta de lamaieCompozitia fizica si chimica se apropie de cea a salivelor naturale , insa nu contin componente imune si enzime.La pacientii cu xerostomie se CI: consumul sucurilor de fructe sau acidulate, consumul produselor cu alcool si glicerinaSalivele artificiale sunt CI tuturor pacientilor cu regim alimentar hiposodat!!

57.Contraindicatiile irigarilor orale -la pacienti cu risc crescut la producerea bacteriemiilor(endocardita, boli reumatismale cardiace, congenitale de inima, transplant de organe, proteze valvulare si articulare). Gravitatea bacteriemiei depinde de gradul de inflamtie al componentelor parodontale, ea fiind de 6% pentru gingivita si de 50% pentru parodontopatie-abcese parodontale si ANUG

-neindemanatici-pacienti cu afectiuni generale

58.Irigari orale supragingivale – indicatii, avantaje, efecte benefice•Indicatii:-indepartarea placii dentare si adetritusurilor-masaj gingival la pacientii purtatori de lucrari protetice multiple aparate ortodontice fixe, postchirurgical.•Indicate pacientilor cu:-punti, lucrari protetice complexe-aplicatii ortodontice-boala parodontala-implanturi-imobilizari intermaxilare-diabet-afectiuni imunosupresive•Irigare supragingivala-de folosit si de pacient acasa•Avantaj:-realizeza o curatire superioara a dintilor- pacientul devenind coterapeut isi aduce contributia la obtinerea unor rezultate spectaculoase-poate fii folosit la domiciliu•Se folosesc: -solutie de clorhexidina 0,02%-la irigarea ambelor arcade se folosesc cca 400 ml de solutie-solutie digluconat de clorhexidina 0,06%-in tratamentul gingivitelor acute, cand se folosesc 200 ml solutieSe recomanda irgari supragingivale limitate(1 saptamana pe luna)-aspect datorat costurilor si efectelor secundare generate.•Efecte favorabile: -se reduce gingivita -se reduce cantitativ si calitativ flora microbiana-Prin administrarea unor agenti antimicrobieni se pastreaza un status parodontal bun, iar penetrarea la nivelul pungilor parodontale in cazul irigarilor supragingivale este de max. 2mm,