Prespective ale persoanelor cu nevoi speciale

8/17/2019 Prespective ale persoanelor cu nevoi speciale

1/8

Facultatea de Filosofie i tiin e Social Politiceș Ș ț

Perspective ale persoanelor cu nevoi speciale

Trecut. Prezent. Viitor

Student: Cardauc IonSpecializare: Asistenţa socială

Anul III, Gr. 3

Iaşi

2!"


2/8

Asistenţa socială a persoanelor cu nevoi speciale reprezintă o co#ponentă

funda#entală a asistenţei $enerale acordate acestor persoane iar din punct de %edere al

eficienţei inter%enţiei ea tre&uie corelată cu inter%enţia psi'olo$ică, peda$o$ică, #edicală etc.la ni%elul unei ec'ipe interdisciplinare.

Persoanele cu ne%oi speciale pot fi definite ca fiind (acele persoane care au un

deza%anta) cauzat de deficienţe fizice,senzoriale sau #entale ,care le *#piedică sau le

li#itează accesul nor#al şi *n condiţii de le$alitate la %iaţa socială, potri%it %+rstei, seului,

factorilor #ateriali şi culturali, necesit+nd #ăsuri de protecţie specială *n %ederea inte$rării lor

sociale.-Actualitatea te#ei consta in faptul ca persoanele cu ne%oi spciale reprezinta o

cate$orie a populaţiei cu o poziţie e%ident deza%anta)ată faţă de alte cate$orii de

oa#eni, aceasta fiind una din pro&le#ele #a)ore şi ea poate fi soluţionată nu#ai prin efortul

co#un al tuturor oa#enilor de &ună credinţă din do#eniile: politică, social, afaceri, ştiinţă,

cultură.

Inte$rarea socială a persoanelor cu 'andicap reprezintă un ele#ent de #ai#ă

i#portanţă *n contetul actual, at+t *n niunea /uropeană, c+t şi *n 0o#+nia. 0espectarea

drepturilor o#ului este o %aloare funda#entală *#părtăşită de toate societăţile de#ocratice,

care face ca inte$rarea persoanelor cu 'andicap să de%ină un scop al politicilor

statelor #e#&re ale niunii /uropene şi al ţărilor candidate la aderare, orientat către

ur#ătoarele #ari cate$orii de o&iecti%e operaţionale:

1 eli#inarea &arierelor fizice şi psi'olo$ice

1 fa%orizarea accesului la educaţie şi for#are profesională1 spri)inirea inte$rării pe

piaţa #uncii

1 sti#ularea şi facilitarea participării

e%oile persoanelor cu ne%oispeciale, at+t fizice c+t şi psi'ice, pri%ind *n$ri)irea,

co#unicarea deplasarea, educaţia, asi$urarea unor locuri de #uncă şi a %eniturilor, etc.4 pot

antrena răspunsuri etre# de %ariate din partea societăţii.


3/8

neori societatea poate să nu recunoască ne%oile reale5 alteori, deşi eistenţa lor este

recunoscută, din diferite #oti%e se *ntreprinde prea puţin sau nu se *ntreprinde ni#ic pentru

satisfacerea lor.

In ceea ce pri%este statutul de inferioritate atri&uit persoanelor cu ne%oie speciale

acesta poate fi inţeles nu#ai dacă sunt analizate circu#stanţele in care acestea sunt etic'etate

ca de%iante, in funcţie de anu#ite standarde sau nor#e. Cu toate acestea, nu#eroşi cercetători

au de#onstrat că accepţiunile diza&ilităţii şi reacţiile sociale faţă de acest feno#en

inre$istrează o #are %aria&ilitate in ti#p şi spaţiu.

6rice discuţie despre de%ianţă, diza&ilitate şi sti$#atizare tre&uie să a&ordeze

aspectele referitoare la nor#e şi la interpretarea diferenţelor, a a&aterilor de laacestea.Se#nificaţiile diza&ilităţii au inceput să fie tot #ai #ult conştientizate odată cu

focalizarea atenţiei asupra corpului o#enesc şi cu incercările de #ăsurare a diferiţilor

para#etri ai acestuia, care au inre$istrat rapid tendinţa de a de%eni nor#e, standarde.!

In ceea ce pri%este rea&ilitarea prin co#unitate,se doreste pro#o%area conştientizării şi

responsa&ilităţii pri%ind rea&ilitarea la ni%elul co#unităţilor locale, a%and ca ţintă

sti#ularea intra)utorării. /istă aşteptări ca persoanele cu diza&ilităţi, fa#iliile lor şi toţi

#e#&rii co#unităţii să se i#plice in căutarea propriilor lor soluţii co#une.

Pre#isa rea&ilitării &azate pe co#unitate este surprinzător de si#plă: un

super%izor local este dese#nat de co#unitate şi &eneficiază de un anu#it trainin$. Apoi

acesta asi$ură trainin$ul pentru fa#ilia restransă ori etinsă a persoanei cu diza&ilitate,

ur#ărind şi o&ţinerea spri)inului co#unităţii. /istă două ipoteze pe care se fundează

acest #odel:

a4 că resursa cea #ai i#portantă pentru acordarea de a)utor persoanei

cu diza&ilitate este constituită de propria sa fa#ilie5

&4 că pentru dez%oltarea suportului este posi&ilă şi necesară

#o&ilizarea co#unităţii din care face parte acea fa#ilie..

1 Livius Manea, “Protecţia socială a persoanelor cu handicap” Editura

Şansa, 2000,Bucuresti,p.42


4/8

0olul fa#iliei este de ase#enea unul funda#ental pentru dez%oltarea relaţiilor in toatesocietăţile.

7otuşi le$ătura fa#iliei cu rea&ilitarea persoanelor cu ne%oi speciale este #ult #ai

pro&le#atică. 8eşi fa#ilia a fost #ereu una din principalele surse de a)utor şi de spri)in al

in%ăţării pentru un copil cu diza&ilitate, calitatea acestora %ariază #ult şi nu poate fi

intotdeuna $arantată. 8e ee#plu, pot inter%eni factori e#oţionali sau practici care ar

putea i#piedica fa#ilia să acorde spri)inul in anu#ite circu#stanţe. S1ar putea să nu

eiste suficient ti#p sau &ani ca fa#ilia să asi$ure rea&ilitarea adec%ată, siste#atică unei

persoane.

9a ni%el e#oţional, funcţia de părinte este diferită de rolul realizat de un

terapeut specializat sau de un consilier. 0elaţia dintre părinte şi copil este #arcată de o

serie de e#oţii care nu se #anifestă in relaţia dintre copil şi specialist. aşterea unui

copil cu deficienţă se asociază adesea cu un senti#ent de %ină al părinţilor, care ii

deter#ină să de%ină supra1protecti%i.2

Statistici actuale în domeniu

Confo# Strate$iei naţionale 6 societate fără &ariere pentru persoanele cu

diza&ilităţi, 2!"122 la 3 iunie 2!"3, nu#ărul total de persoane cu diza&ilităţi din

0o#+nia a fost de ;"2.; persoane4 sunt asistate *n

instituţiile pu&lice rezidenţiale de asistenţă socială pentru persoanele adulte cu diza&ilităţi

coordonate de inisterul uncii, Fa#iliei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor B+rstnice prin

Autoritatea aţională pentru Persoanele cu 8iza&ilităţi.

9a 3 iunie 2!", rata persoanelor cu diza&ilităţi, calculată la populaţia 0o#+niei?

, a fost de3,3=.

2 Ibidem,pp.383!

3 7oate datele statistice prezentate au ca sursă direcţiile $enerale de asistenţă socială şi protecţia copilului )udeţene, respecti% ale sectoarelor #unicipiului Ducureşti i sunt interpretate de către Autoritatea aţionalăș pentru Persoanele cu 8iza&ilităţi, cu ecep ia celor care au precizată o altă sursă.ț

4 Institutul aţional de Statistică 1 EPopulaţia 0o#+niei pe localităţi-.


5/8

0e$iunile Sud1Best 6ltenia şi re$iunea Ducure ti1Ilfo% *nre$istrează cea #ai #are, respecti%,ș

cea #ai #ică rată de persoane cu diza&ilită i.ț9a aceea i dată, la ni%elul *ntre$ii ări, se *nre$istrează un nu#ăr de !;?.3> persoaneș ț

cu 'andicap fizic, din care ?."? copii, !3.2!? persoane cu

'andicap %izual, din care 2.


6/8

In ceea ce pri%este ecluziunea socială a persoanelor cu 'andicap aceasta , nu

insea#nă doar un ni%el redus al resurselor #ateriale ci #ai ales dificultatile sau i#posi&ilitate

de a participa in #od efecti% la %iaţa econo#ică, socială, politică şi culturală5 in anu#ite

pri%inţe, #ai insea#nă alienare şi distanţare faţă de societatea o&işnuită.

/cluderea socială este definită in ter#enii lipsei de acces sau a accesului li#itat la

drepturile ci%ile, politice, sociale, econo#ice şi culturale, reflectand intr1o anu#ită pri%inţă

standardele de %iaţă şi oportunităţile.

6 dez&atere referitoare la ecluziunea persoanelor cu 'andicap tre&uie să ia in

considerare două do#enii esenţiale, strans le$ate intre ele 1 educaţia şi #unca 1 intrucat,

in principal, 'andicapul are se#nificaţia ecluderii şi #ar$inalizării in raport cu siste#ul

de educaţie şi cu piaţa forţei de #uncă.

/ducaţia persoanelor cu 'andicap s1a realizat o lun$ă perioadă de ti#p cu

precădere in for#e se$re$ate, ca educaţie specială, separată de cea o&işnuită. Se considera că

nu#ai in unităţile de educaţie specială pot fi create condiţiile propice din punct de %edere

#aterial, al pre$ătirii personalului, al dez%oltării unor proceduri şi standarde specifice4 in

%ederea satisfacerii cerinţelor educati%e speciale ale copiilor cu diferite tipuri de deficienţe.


7/8

In ulti#ele decenii, s1a de#onstrat că opţiunea includerii şi inte$rării copiilor cu

deficienţe in in%ăţă#antul o&işnuit prezintă #ultiple a%anta)e pentru atin$erea

o&iecti%ului e$alizării şanselor .>

n concluzie pentru asi$urarea independenţei *n %iaţa de zi cu zi c*t şi pentru eercitarearesponsa&ilităţilor lor, persoanele cu ne%oi speciale tre&uie să &eneficieze de ser%icii de

consiliere şi consultanţă. Ser%icii care să *i infor#eze asupra aspectelor realitatii in care

traiesc, să ai&ă asi$urate anu#ite ser%icii de spri)in, inclusi% instru#ente de asistare, *n funcţie

de necesităţile di%erse ale acestora, fie ele %izuale, auditi%e, loco#otorii sau de alt $en.

Accesi&ilitatea *n toate aspectele %ieţii H profesionale, sociale, culturale, etc H de%ine una din

condiţiile de &ază ale inte$rării persoanelor cu diza&ilităţi *n societate,toate acestea a)utand

persoanele cu ne%oi speciale de a se si#ti utile pentru societatea in care traiesc.

8e ase#enea, persoanele cu ne%oi speciale tre&uie i#plicate *n #od acti% in toate

aspectele cotidiene, pentru a di#inua efectele discri#inarii din partea celor din )ur si pentru a

li se asi$ura o protecţie psi'olo$ica si socială propice desfasurării *ntr1un #od eficient a

acti%itaţilor zilnice şi a pro%ocărilor cu care aceştia se confruntă din cauza deficienţelor pe

care le au din nastere sau le1au do&+ndit.

# Ibidem.pp.3!40


8/8

Di&lio$rafie

!. 9i%ius anea, “Protecţia socială a persoanelor cu handicap” /ditura ansa,2,Ducuresti,p.?25

2. Ciofu, Car#en Interacţiunea părinţi-copii, /ditura edicală A#altea, Ducureşti,!

Prespective ale persoanelor cu nevoi speciale

Documents

Transcript of Prespective ale persoanelor cu nevoi speciale