8/18/2019 Platforma Moesica

1/3

Platforma Moesica

Platforma Moesică se întinde între Orogenul Carpatic - în vest, aliniamentul reprezentat deOrogenul Carpatic - Orogenul Nord Dobrogean - în nord şi Orogenul alcanic - în sud! "pre est se continuăîn şelful Mării Negre!

Din aceasta se individualizează pe teritoriul #om$niei trei compartimente %vala&, suddobrogean şi

central-dobrogean', care au rang de subunită(i tectonice delimitate de accidente tectonice transcrustalema)ore, spre deosebire de situa(ia din Platforma "citicăunde separarea sectoarelor $rlad şi Deltei Dunării(ine de ra(iuni geografice! *ceste compartimente tectonice au fost tratate de-a lungul timpului diferit, fie ca

 platforme de sine stătătoare %+onesi, .' fie ca nişte compartimente tectonice ale Platformei Moesice%"ăndulescu, /.'!

1. DELIMITAREA UNITĂ IIȚ- în nord 0 falia pericarpatică %1 falia ibeşti-2inosu' o separă de Orogenul Carpatic3 structura se

afundă spre nord sub Orogenul carpatic! 4n acest sector falia pericarpatică este mascată la suprafa(ăde depozitele neogen-cuaternare3

- în nord-est 0 falia Peceneaga-Camena, care se prelungeşte din Dobrogea3- în est 0 taluzul continental al azinului 5u6inic3- în sud 0 Dunărea şi frontieră %limită formală'!

2. VÂRSTA

Proterozoic superior - Cambrian %*ss7ntică-Cadomiană'! Orogenul care alcătuie te soclulșPlatformei Moesice a luat na tere în ciclurile orogenetice ass7ntic-cadomiene, care s-au desfă urat în parteaș șterminală a Proterozoicului - Cambrian, moment după care structura orogenetică intră în procesul decratonizare %alipirea la nuclul continental i trecerea la un regim geotectonic de stabilitate relativă!ș8eomorfologic se instalează procesul de peneplenizare'!

3. STRATIRA!IA

Cunoaşterea stratigrafiei Platformei Moesice s-a efectuat cu peste 999 de fora)e, prospec(iunigeofizice şi prospec(iuni de la suprafa(ă, ceea ce asigură un grad bun de cunoaştere a acestei morfostructurii!

a. FUNDAMENTUL

4n fundamentul moesic s-au separat trei compartimente tectonice, cu caracteristici litologice şistructurale distincte! :imitele compartimentelor sunt;

- Compartimentul

8/18/2019 Platforma Moesica

2/3

". TE#T$NI#A

#om%artime&t'l'i Vala( - 2recerea de la etapa de arie labilă geosinclinală la cea de arie stabilă detip platformă, s-a produs în mişcările ass7ntice t$rzii-caledonice inferioare, din intervalul Proterozoicsuperior - Paleozoic inferior! "e consideră de către unii cercetători că în secorul nord-estic, faliile Capidava -Ovidiu şi Peceneaga 0 Camena, s-au rigidizat mai t$rziu, în orogeneza &ercinică!

#om%artime&t'l'i S')*Do+ro,ea& - 2recerea de la etapa de arie labilă geosinclinală la cea de ariestabilă de tip platformă, s-a produs în mişcările ass7ntice t$rzii-caledonice inferioare, din intervalulProterozoic superior - Cambrian inferior! 4n consecin(ă v$rsta platformei este considerată Proterozoicsuperior 0 Cambrian inferior!

#om%artime&t'l'i #e&tral*Do+ro,ea& - 2recerea de la regimul geosinclinal la cel de platformă s-a realizat în mişcările ass7ntice 0 caledonice, din Proterozoic superior 0 Cambrian!

-. ASPE#TE $R$RA!I#Ea. Compartimentului Valah

*pari(ia şi evolu(ia reliefului C$mpiei #om$ne au fost condi(ionate de evenimentele romanian-cuaternare! După depunerea pietrişurilor de C$ndeşti în Pleistocenul mediu, partea nord-vestică a platformeia suferit o mişcare de ridicare ce a determinat apari(ia uscatului şi a re(elei &idrografice! Mişcarea acontinuat episodic, mai puternic în nord-vest, unde se formează interfluvii mai înalte şi văi ad$nci!

4n partea estică se men(ine o sedimentare lacustră, pelitică %forma(iunea de Coconi', iar dinPleistocenul superior %odată cu depunerea nisipurilor de Mostiştea' subsiden(a încetează! "e declanşează un

 proces de înăl(are şi instalare a uscatului şi a re(elei &idrografice! 4n =olocen, după acumularea depozitelor loessoide, afundarea se reia în sectorul nord-estic şi se produce divagarea re(elei &idrografice!

8eomorfologic, peste Platforma

8/18/2019 Platforma Moesica

3/3

". Compartimentului CentralDobro!ean

Peste Masivul Dobrogei Centrale se suprapune geomorfologic un relief de podiş %în cea mai mare parte Podişul Casimcei', care în partea de nord atinge înăl(imi de p$nă la >@ m! Depozitele de loess suntfoarte e6tinse, acoperind depozitele mai vec&i, precum şi relieful precuaternar! 4n depozitele calcaroase

 )urasice din