Organizarea exploatarii pajistilor montane.doc
Transcript of Organizarea exploatarii pajistilor montane.doc
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII
Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01
AUXILIAR CURRICULAR
CLASA a XI-a RUTĂ DIRECTĂ
ORGANIZAREA EXPLOATĂRII PAJIŞTILOR MONTANE
DOMENIUL: AgriculturăNIVEL: 3CALIFICARE: Tehnician agromontan
Martie 2009
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
1
MECI–CNDIPT / UIP
AUTORI: Prof. gr. did. I DUCULESCU ANTONETA –
Grup Şcolar Agricol „Constantin Dobrescu” Curtea de Argeş
Prof. gr. did. II TUREAC ANIŞOARA – Colegiul Tehnic „Pontica” Constanţa
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
2
. Introducere...................................................................................................... ..... . 4
1. Competenţe specifice modulului.............................................................................. 52. Informaţii despre specificul agenţilor economici ............................................ ....... 63. Modalitatea de organizare a practicii……………………………………………..........74. Recomandări privind respectarea normelor de sănatate şi securitate a muncii.....105. Instrumente de lucru necesare desfăşurării practicii (activităţi de învăţare).......... 11
Competenţa 18.1.................................................................................................. 12
Fişe documentare..................................................... 12,14,16,18,20,21,22,23,24Fişe de lucru............................................................................ 13,15,17,19Studiul de caz..........................................................................................................25
Competenţa 18.2....................................................................................................26
Fişe de documentare.................................................................. 26,28,30, 33 Fişe de lucru.................................................................................... .27,29,32,35,37
Fişe tehnologice................................................................................................ 36
Competenţa 18.3................................................................................................... 38 Fişe de lucru..................................... .................................................................38,39
Competenţa 18.4................................................................................................... 40 Fişe documentare..................................................................................... 40,48
Fişe de lucru............................................................................................42,45,46, 49 Fişe tehnologice .....................................................................................................43
Fişe de observaţie ...........................................................................................44, 47
Competenţa 18.5.................................................................................................. 50 Fişe documentare ........................................................................................... 50, 52 Fişe de lucru...........................................................................................................54 Studiul de caz.........................................................................................................51
6. Organizarea evaluării..............................................................................................55
Proiectul..................................................................................................................57
Jurnal / caiet de practică al elevului...............................................................59,60,61
Anexe......................................................................................................................62
Glosar......................................................................................................................68
BIBLIOGRAFIE........................................................................................................69
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
3
Prezentul material de învăţare se adresează elevilor care urmează traseul profesional de pregătire în calificarea „Tehnician agromontan”, profesorilor şi maiştrilor instructori care asigură formarea competenţelor profesionale specifice acestei calificări.
Scopul realizării prezentului material de învăţare este acela de-a realiza o prezentare cât mai captivantă pentru elevi, în vederea depăşirii barierelor din calea învăţării şi a ajuta grupul ţintă să-şi atingă întregul potenţial
La baza materialului de învăţare a stat Standardul de pregătire profesională în care sunt prezentate pentru fiecare competenţă criteriile de performanţă, condiţiile de aplicabilitate şi probe de evaluare.
În baza Standardului de pregătire profesională s-a elaborat programa şcolară în care sunt corelate competenţele specifice modulului cu conţinuturile ce vor fi parcurse de profesor şi elevi prin diverse activităţi de formare.
Prezentul material promovează viziunea unui etos comunitar care dezvoltă şi valorifică abilităţi şi atitudini care vor îmbunătăţi activitatea educaţională a elevilor şi îi va ajuta în formarea competenţelor profesionale pentru viitorul loc de muncă.
Materialul de învăţare contribuie la dezvoltarea abilităţilor şi atitudinilor de creativitate, inovare şi adaptare la schimbare a cursanţilor.
Materialele de învăţare prezentate în acest document pot constitui modele de bună practică pentru profesorii care parcurg modulele pentru care nu sunt elaborate materiale de învăţare pentru această calificare.
Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii didactice, deci prin folosirea celor mai adecvate metode, mijloace de învăţământ, în care activitatea didactică este centrată pe elev. Există numeroase metode şi procedee didactice, dar trebuie alese pentru fiecare unitate de conţinut acelea care conduc la formarea competenţei specifice a conţinutului.
Prezentul document conţine o diversitate de metode şi instrumente de învăţare relevante pentru calificarea Tehnician agromontan şi anume:
fişe de documentare fişe de observaţii fişe de lucru: pentru activităţi practice fişe de autoevaluare fişe tehnologice cuvinte cheie / glosar
Acest modul se va parcurge în stagiile de pregătire practică comasată, la agentul economic, timp de 3 săptămâni, într-un număr de 90 ore, sub îndrumarea profesorului de specialitate / maistrului instructor, cu clasa împărţită pe grupe de minim 10 elevi.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
4
1. COMPETENŢE SPECIFICE MODULULUI
Acest ghid este destinat elevilor pentru formarea competenţelor tehnice prin activităţi
de instruire practică. Stagiul de practică este realizat în scopul dobândirii competenţelor
profesionale în vederea ocupării unui loc de muncă. Organizarea activităţii de instruire
practică are rolul atât de învăţare cât şi de evaluare a capacităţilor elevilor de a demonstra că
sunt capabili să inţeleagă importanţa producerii de furaje pentru creşterea animalelor,
cunoaşterea vegetaţiei pajiştilor naturale sub aspect morfiologic, biologic, fiziologic şi
economic, cunoaşterea tehnicii de exploatare a pajiştilor şi făneţelor, cunoaşterea diferitelor
moduri de fosilire a pajiştilor naturale, aprecierea calităţii fânurilor din fermă, metode de
uscare şi depozitare a fânurilor
În urma parcurgerii modulului veţi fi capabili să:
Organizaţi exploatarea păşunilorOrganizaţi exploarea fâneţelorAmelioraţi pajiştile prin măsuri de suprafaţăAmelioraţi pajiştile prin măsuri radicaleDeterminaţi calitatea fânului
Abilităţile, cunoştinţele şi deprinderile dobândite vă vor permite să vă găsiţi un loc de
muncă, integrându-vă în viaţa socială, sau să vă deschideţi propria afacere, sau să vă
continuaţi pregătirea la un nivel avansat, prin accederea în învăţământul superior.
Dezvoltarea abilităţilor practice vă va ajuta să abordaţi o gamă largă de activităţi ce
implică lucrul în agricultură, care poate fi o activitate recreativă satisfăcătoare. Pentru
atingerea competenţelor veţi lucra atât individual, cât şi în echipă / grup, în scopul realizării şi
menţinerii unor relaţii de cooperare şi competiţie între membrii grupului, în vederea
rezolvării sarcinilor de învăţare.
La sfârşitul stagiului de instruire practică comasată vă vor fi dezvoltate abilităţi şi atitudini de creativitate, inovare, stăpânire de sine şi adaptabilitate în cadrul
comunităţilor
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
5
2. INFORMAŢII DESPRE SPECIFICUL AGENŢILOR ECONOMICI
Agentul economic se află în zona de activitate a unităţii şcolare, care pregăteşte
absolvenţi cu calificarea „Tehnician agromontan”.
Principala activitate a agentului economic este agricultura, fapt ce ne-a determinat să
încheiem o convenţie cadru, având în vedere buna desfăşurare a practicii la modulul
„ORGANIZAREA EXPOATĂRII PAJIŞTILOR MONTANE”.
Agenţii economici la care se efectuează stagiile de practică comasată pentru
specializarea „Tehnician agromontan” pot fi situaţi atât în mediul urban cât şi rural. Aceştia
prezintă următoarele caracteristici generale:
Profilul de activitate: agricultură, agroturism creşterea animalelor;
Suprafaţa de pajişti deţinută de agentul economic este de 25 ha.
Pe lângă această suprafaţă agentul economic mai deţine: culturi agricole,
clădiri, şoproane, depozite, spaţii verzi, căi de circulaţie şi animale;
Agentul economic oferă posibilitatea elevilor pentru desfăşurarea practicii
comasate, punând la dispoziţia lor atât baza materială de care dispune cât şi
informaţiile necesare formării competenţelor;
Elevul are obligaţia ca pe durata derulării stagiului de pregătire practică să
respecte programul de lucru stabilit şi să execute activităţile solicitate de
tutore după o prealabilă instruire, în condiţiile respectării cadrului legal cu
privire la volumul şi dificultatea acestora (conform Codului Muncii).
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
6
3. MODALITATEA DE ORGANIZARE A PRACTICII Rolul practicii este decisiv în formarea abilităţilor cheie şi a competenţelor tehnice
specializate, întrucât se realizează la agentul economic, în condiţii de producţie, familiarizând
elevul cu viitorul loc de muncă
Practica se poate realiza comasat (individual, pe grupe) având un coordonator /
îndrumător de practică şi un tutore desemnat de către agentul economic.
Deoarece majoritatea lucrărilor de pe pjişti se desfăşoară primăvara, vara şi toamna,
recomandăm ca şi practica comasată la acest modul să fie împărţită în două perioade, şi
anume:
- prima parte să se desfăşoare primăvara – vara
- a doua parte să se desfăşoare toamna.
În acest fel elevii vor putea participa la majoritatea lucrărilor care se desfăşoară pe pajişti.
În orele de instruire practică comasată se asigură formarea competenţelor din cadrul acestui
modul, dar şi se capătă experienţă în muncă în domeniul de pregătire generală în domeniul
exploatării pajiştilor naturale montane.
Rolurile persoanelor implicate în desfăşurarea practicii comasate sunt:
a) Agentul economic:desemnează un tutore care va asigura respectarea condiţiilor de pregătire şi dobândirea de
către elev a competenţelor profesionale planificate pentru perioada stagiului de pregătire
practică.
b) Tutorele:- urmăreşte respectarea calendarului pregătirii timpului de lucru şi orarul;
- urmăreşte dacă elevii efectuează acţiuni care să conducă la formarea
competenţelor profesionale planificate;
- efectuează instructajul periodic specific fiecărui loc de muncă;
- participă la monitorizare, evaluare formativă şi sumativă alături de maistrul
instructor;
- verifică şi avizează însemnările prezentate de elev în jurnalul de practică;
- anunţă şcoala de imposibilitatea desfăşurării activităţii practice cauzate de
eventualele disfuncţionalităţi sau defecţiuni apărute pe flux.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
7
c) Profesorul însoţitor sau maistrul instructor:- să însoţească elevii la agentul economic;
- să se asigure că toţi elevii au echipament de protecţie în ziua de practică;
- să supravegheze respectarea programului de practică;
- să se asigure că elevii au o stare bună de sănătate;
- să facă prezenţa;
- să desfăşoare activităţi de monitorizare, de evaluare formativă şi sumativă
d) Elevul:- să respecte regulamentul de ordine interioară al partenerului de practică;
- să poarte echipament de protecţie;
- să respecte programul de lucru stabilit şi să execute activităţile solicitate de tutore;
- să respecte normele de igienă, de securitate şi sănătate în muncă pe care şi le-a
însuşit de la reprezentantul partenerului de practică înainte de începerea stagiului de
practică;
- să completeze zilnic jurnalul de practică cu activităţile învăţate;
- să execute toate lucrările agricole prevăzute în programul de lucru la un nivel ridicat
de calitate;
- să elaboreze fişele de lucru privind rezultatele obţinute;
- să aibă o conduită corespunzătoare pe toată durata practicii.
Metodele de monitorizare şi îndrumare utilizate de profesorul însoţitor sunt:
o îndrumă şi controlează zilnic participanţii privind realizarea competenţelor;
o verifică şi îndrumă participanţii privind respectarea programului de formare profesională şi verifică corelarea între activităţile practice efectuate şi competenţe;
o consiliază participanţii pentru adaptarea la programul de lucru;
o cooperează permanentă cu agentul economic pentru realizarea optimă a obiectivelor;
o periodic poartă discuţii individuale şi de grup cu elevii (zilnic,săptămânal şi la sfârşitul perioadei de practică);
o intervine operativ şi eficient pentru clarificarea sau soluţionarea unor probleme semnalate de elevi.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
8
Metodele de monitorizare şi îndrumare utilizate de tutorele de stagiu sunt:
o controlează zilnic respectarea programului de stagiu şi sprijină participanţii în rezolvarea sarcinilor de lucru;
o oferă sprijin logistic participanţilor;
o realizează întâlniri zilnice cu participanţii;
o chestionare tematice adresate participanţilor privind integrarea în colectivitate.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
9
4. RECOMANDĂRI PRIVIND RESPECTAREA NORMELOR DE SĂNĂTATE ŞI SECURITATE ÎN MUNCĂ
Partenerul de practică, respectiv agentul economic, are obligaţia efectuării
instructajului de sănătate şi securitate în muncă specifice domeniului „Agricultură” la începutul
perioadei de practică şi pe parcursul desfăşurării acesteia, în conformitate cu legislaţia în
vigoare. Totodată, are obligaţia verificării respectării de către elevi a normelor de securitate şi
sănătate în muncă la efectuarea activităţilor practice.
Practicantului i se asigură protecţia socială conform legislaţiei în vigoare, beneficiind
de legislaţia privitoare la accidente de muncă pe toată durata efectuării pregătirii practice.
Practicantul are obligaţia ca pe durata derulării stagiului de practică să respecte
programul de lucru stabilit şi să execute activităţile solicitate de tutore după o prealabilă
instruire.
Pe durata stagiului practicantul respectă regulamentul de ordine interioară al
partenerului de practică.
Practicantul are obligaţia de a respecta normele de securitate şi sănătate în muncă pe
care şi le-a însuşit de la reprezentantul partenerului de practică înainte de începerea stagiului
de practică şi pe parcursul efectuării lucrărilor practice sau ori de câte ori este nevoie.
ATENŢIE !!!!
Se vor respecta normele de sanatate şi securitate în muncă specifice lucrîrilor care se efectuează pe pajişti, şi anume :
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
10
Utilizarea corectă a uneltelor şi utilajelor folosite la recoltarea pajiştilor:Reglarea utilajelor se va face numai după oprirea prealabilă a funcţionarii;Sirele, stogurile, fânarele se vor amplasa departe de surse de căldură;Se interzice fumatul în timpul recoltării pajiştilor şi în incinta bazei furajere.Baza furajeră va fi prevăzută cu paratrăsnete, unelte, instinctoare şi alte materiale pentru stingerea incendiilor.
5. Instrumente de lucru
necesare desfăşurării
practicii (activităţi de
învăţare)
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
11
UNITATEA DE COMPETENŢĂ 18 – ORGANIZAREA EXPLOATĂRIIPAJIŞTILOR MONTANE
COMPETENŢA 18.1 Organizează exploatarea păşunilor
FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 1DETERMINAREA CAPACITĂŢII DE PĂŞUNAT
Tabelul nr1 Coeficientul de transformare în UNV diferite specii şi categorii de animale
Specia şi categoria de animale Coeficienţi de transformare
Tauri şi boi de muncă 1,0 - 1,2Vaci de lapte 1,0Bovine de toate vârstele (în medie) 0,7 - 0,8Tineret bovin peste 1 an 0,5 - 0,7
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
12
Capacitatea de păşunat sau încărcătura păşunii cu animale reprezintă numărul de animale exprimat în Unităţi vită mare (UVM) care pot să pască pe o unitate de suprafaţă
într-o perioadă de păşunat. Capacitatea de păşunat este o mărime variabilă, în funcţie de producţia păşunii, sistemul
de păşunat şi modul de folosire. În cazul unor păşuni valoroase, productive, capacitatea de păşunat poate să ajungă la 4 – 5 UVM la ha, în timp ce pe păşunile degradate, slab
productive, norma de încărcare a păşunii cu animale se reduce la 0,3 – 0,5 UVM la ha.Pentru a avea date comparabile cu privire la necesarul de nutreţ verde, se procedează la transformarea tuturor speciilor şi categoriilor de animale în UVM, folosind coeficienţii din
tabelul nr. 1
Cp = Pr : Nunde:Cp – capacitatea de păşunat;Pr – producţia reală kg/ha;N – necesarul de masă verde pentru 1 UVM pentru intervalul de timp în care se realizează producţia planificată.
Exemplu:Pentru 1 UVM ar fi necesară cantitatea de 50 kg masă verde pe zi, ceea ce într-o perioadă de 120 zile ar însemna 6000 kg. Producţia păşunii, evaluată, este de 9000 kg/ha
Tineret bovin sub 1 an 0,2 - 0,3Oi şi capre de toate vârstele 0,14Oi şi capre 0,15 – 0,16Cai de toate vârstele 0,8Cai de tracţiune 1,0 – 1,1
UNITATEA DE COMPETENŢĂ 18 – ORGANIZAREA EXPLOATĂRII PAJIŞTILOR MONTANE
COMPETENŢA 18.1 Organizează exploatarea păşunilor
FIŞA DE LUCRU NR. 1ACTIVITATE PRACTICĂ – AGENTUL ECONOMIC
DETERMINAREA CAPACITĂŢII DE PĂŞUNAT
Capacitatea de păşunat sau încărcătura păşunii cu animale reprezintă numărul de animale exprimat în Unităţi vită mare (UVM) care pot să pască pe o unitate de suprafaţă într-o perioadă de păşunat.
SARCINI DE LUCRU :1. Identificaţi păşunea din ferma agentului economic2. Alegeţi speciile de animale existente în ferma agentului economic, care păşunează;3. Determinaţi capacitatea de păşunat pentru specia care păşunează.4.Comparaţi rezultatele obţinute în fişa voastră cu cele ale colegilor. Unde apar diferenţe ?
FOARTE IMPORTANT!!!
Pentru această lucrare practică veţi folosi formula de calcul pentru capacitatea de păşunat şi datele din tabelul nr. 1 (fişa de documentare nr. 1)
Lucraţi în grupe de 3 – 4 elevi;Respectaţi normele de protecţia muncii specifice lucrării.Ataşaţi fişa de lucru la portofoliul personal;
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
13
UNITATEA DE COMPETENŢĂ 18 – ORGANIZAREA EXPLOATĂRII PAJIŞTILOR MONTANE
COMPETENŢA 18.1 Organizează exploatarea păşunilor
FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 2
DETERMINAREA DENSITĂŢII ANIMALELOR PE TARLA
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
14
Densitatea animalelor la tarla se stabileşte înmulţind capacitatea de păşunat cu numărul de tarlale.
La o încărcătură de 3 UVM / ha, păşunea fiind împărţită în 8 tarlale, rezultă o densitate de 24 UVM.
D = Încărcătura de animale x numărul de tarlaleşi este folosită în cazul păşunatului raţional pe tarlale
D = I * Nt
Necesarul zilnic de furaj pentru 1 UVM se consideră de 50 Kg MV sau 10 Kg (50:5) substanţă uscată (SU). O vacă în greutate de 550-600 Kg (= 1 UVM) cu o producţie de lapte de 15 l/zi consumă la păşune, în unele cazuri, peste 50 Kg MV. Consumul mediu zilnic de SU pe pasune, in unele cazuri, peste 50 Kg MV. Consumul mediu zilnic de SU pe păşune poate fi de 2-2,5 Kg/100 Kg masă corporală sau consum echivalent de masă verde de 10-20% din masa corporală.Deoarece producţia păşunii nu se repartizează uniform pe cicluri de folosire, este necesară diminuarea capacităţii de păşunat rezultată din calcul cu 30%, pentru a avea o ofertă constantă de iarbă pentru păscut şi o producţie suplimentară de fân de la primele două cicluri de recoltă.Încărcarea cu animale a unei păşuni se poate calcula astfel: suprafaţa păşunii ori producţia păşunii stabilită prin cosiri ori coeficientul de folosire, raportate la durata de păşunat ori 50 Kg/cap.
Ia = Sp * Pp * Cf : Dp,unde: Ia = încărcătura de animale
Sp = suprafaţa păşuniiPp = producţia păşuniiCf = coeficientul de folosireDp = durata de păşunat
De exemplu, pe o păşune de 200 ha în zona de deal cu o producţie medie stabilită prin cosire de 250q/ha MV cu un coeficient de folosire de 85% şi o durată a sezonului de păşunat de 165 zile, după aplicarea formulei rezultă o capacitate de păşunat de 515 UVM (acestea pot reprezenta 515 vaci sau alte animale).
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
15
UNITATEA DE COMPETENŢĂ 18 – ORGANIZAREA EXPLOATĂRII PAJIŞTILOR MONTANE
COMPETENŢA 18.1 Organizează exploatarea păşunilor
FIŞA DE LUCRU NR. 2ACTIVITATE PRACTICĂ – AGENTUL ECONOMIC
DENSITATEA ANIMALELOR PE O TARLA ŞI ÎNCĂRCARCĂTURA CU ANIMALE A UNEI PĂŞUNI
SARCINI DE LUCRU :1. Identificaţi păşunea din ferma agentului economic2. Alegeţi speciile de animale existente în ferma agentului economic, care păşunează;3. Impărţiţi pajiştea în tarlale şi măsuraţi suprafaţa unei tarlale;4. Calculaţi densitatea animalelor pe o tarla şi încărcătura de animale pe o păşune cunoscând:
FOARTE IMPORTANT!!!o Studiaţi cu atenţie datele din fişa de documentare nr. 2.o Lucraţi în grupe de 3 – 4 elevi;o Respectaţi normele de protecţia muncii specifice lucrării.o Ataşaţi fişa de lucru la portofoliul personal;
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
16
UNITATEA DE COMPETENŢĂ 18 – ORGANIZAREA EXPLOATĂRII PAJIŞTILOR MONTANE
COMPETENŢA 18.1 Organizează exploatarea păşunilor
FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 3STABILIREA NUMĂRULUI DE TARLALE ÎN CARE SE ÎMPARTE PĂŞUNEA
Tabelul nr. 2
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
17
Numărul de tarlale (Nt) în care se împarte o păşune rezultă din raportul între durata medie a ciclului de păşunat (Dc) şi durata stabilită pentru păşunat pe o tarla (Dt), la care se adaugă 1-2 tarlale de “rezervă” pe care prin rotaţie se aplică măsuri radicale de îmbunătăţire.
Delimitarea tarlalelor se realizează pe formele naturale ale reliefului (râuri, văi), vegetaţie lemnoasă existenta (liziere, pâlcuri de arbori), drumuri, semne convenţionale, garduri vii sau garduri fixe propriu-zise.
Nt = Dp : (Ncp * Dpt)în care: Nt = numărul de tarlale
Dp = durata de păşunat (numărul de zile posibile de păşunat într-o perioadă de vegetaţie)
Ncp = numărul de cicluri de păşunatDpt = durata medie a păşunatului pe o tarla
Cu cât perioada de regenerare a plantelor este mai scurtă, cu atât durata ciclului de păşunat este mai mică, şi, ca atare, o tarla poate fi păşunată de mai multe ori
DATE ORIENTATIVE NECESARE STABILIRII NUMĂRULUI DE TARLALE
SpecificaţieZona şi altitudinea la care se situează pajiştea
Câmpie – irigat – sub 200 – 300 m
Deal 200 – 800 m Munte – peste 800 – 1000 m
Zile posibile de păşunat (durata de păşunat)
200 – 220 130 – 180 60 – 100
Durata ciclului de păşunat 18 – 25 30 – 35 40 – 50
Durata medie a păşunatului pe o tarla
6 5 4
Numărul ciclurilor de păşunat 5 – 7 3 – 4 2 - 3
UNITATEA DE COMPETENŢĂ 18 –ORGANIZAREA EXPLOATĂRII PAJIŞTILOR MONTANE
COMPETENŢA 18.1 Organizează exploatarea păşunilor
FIŞA DE LUCRU NR. 3 AGENT ECONOMIC
STABILIREA NUMĂRULUI DE TARLALE ÎN CARE SE ÎMPARTE PĂŞUNEA
SARCINI DE LUCRU :1. Identificaţi păşunea din ferma agentului economic2. Alegeţi speciile de animale existente în ferma agentului economic, care păşunează;3. Impărţiţi pajiştea în tarlale şi măsuraţi suprafaţa unei tarlale;4. Calculaţi numărul de tarlale a unei păşuni din ferma agentului economic folosind formula de calcul şi datele din tabelul nr. 2.
FOARTE IMPORTANT!!!o Studiaţi cu atenţie datele din fişa de documentare nr. 3.o Lucraţi în grupe de 3 – 4 elevi;o Respectaţi normele de protecţia muncii specifice lucrării.
Ataşaţi fişa de lucru la portofoliul personal
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
18
UNITATEA DE COMPETENŢĂ 18 – ORGANIZAREA EXPLOATĂRII PAJIŞTILOR MONTANE
COMPETENŢA 18.1 Organizează exploatarea păşunilor
FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 4
DETERMINAREA PRODUCŢIEI PĂŞUNILOR PRIN METODA DIRECTĂ (AGROTEHNICĂ)
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
19
Metoda directă este mai simplă şi constă în recoltarea unor suprafeţe de control (4 parcele a câte 2,5 m2 = 10 m2 în cazul păşunii uniforme din punct de vedere al vegetaţiei şi 10 parcele x 1 m2 = 10 m2 de păşuni cu vegetaţie neuniformă) care se recoltează în preziua intrării animalelor în tarlaua de păşunat, în momentul în care plantele au 12 – 15 cm înălţime. Această cosire se repetă de mai multe ori, în funcţie de numărul ciclurilor de păşunat. Iarba proaspăt cosită se cântăreşte şi se raportează la hectar. Din însumarea producţiilor parţiale pe ciclul de păşunat, se obţine producţia globală care se exprimă în kg / ha masă verde. După fiecare ciclu de păşunat se cosesc anumite suprafeţe reprezentative, pentru determinarea producţiei consumate de animale (resturi). Prin scăderea resturilor neconsumate din producţia totală se obţine producţia efectiv consumată sau producţia reală. Diferenţa între producţia globală şi resturile de plante neconsumate dau producţia netă a păşunii.În final, producţia totală C va fi dată de suma producţiei de la primul ciclu C1 + al doilea ciclu C2 + al treilea ciclu C3 + ......
C = C1 + C2 + C3 + .....Totalul resturilor R va fi dat de resturile determinate la fiecare ciclu de păşunat.
R = R1 + R2 + R3 + .....Producţia reală a păşunii (P) se determină în final scăzând resturile din producţia globală:
P = C – RPe baza acestor date se calculează apoi coeficientul de folosinţă al păşunii (K), echivalent cu coeficientul de consumabilitate a plantelor respective:
K = (P : C) x 100
UNITATEA DE COMPETENŢĂ 18 – ORGANIZAREA EXPLOATĂRII PAJIŞTILOR MONTANE
COMPETENŢA 18.1 Organizează exploatarea păşunilor
FIŞA DE LUCRU NR. 4Agentul economic
DETERMINAREA PRODUCŢIEI PĂŞUNILOR PRIN METODA DIRECTĂ
(AGROTEHNICĂ)SARCINI DE LUCRU :1. Identificaţi păşunea din ferma agentului economic
2. Determinaţi producţia păşunii3. Respectaţi etapele prezentate mai jos pentru realizarea determinării producţiei4. Calculaţi producţia totală C, resturile neconsumabile R şi coeficientul de folosinţă K folosindu-vă de datele obţinute în teren5. Enumeraţi în ordine cronologică lucrările pe care le veţi executa
Lucrarea Materiale necesare Etape de lucru
determinarea producţiei păşunilor prin metoda
directă (agrotehnică)
RuletăCoasăFurciGreblăCântarSac de folie
Alegerea parceleiMăsurarea suprafeţei de cositCosit iarbaStrângerea ierbiiCântăritCosit resturile după păşunatCântăritIntrgistrarea datelor (C1, R1)Calculul producţiei reale P = C - R
FOARTE IMPORTANT!!!o Studiaţi cu atenţie datele din fişa de documentare nr. 2.o Lucraţi în grupe de 3 – 4 elevi;o Respectaţi normele de protecţia muncii specifice lucrării.o Ataşaţi fişa de lucru la portofoliul personal;
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
20
UNITATEA DE COMPETENŢĂ 18 – ORGANIZAREA EXPLOATĂRII PAJIŞTILOR MONTANE
COMPETENŢA 18.1 Organizează exploatarea păşunilor
FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 5
ALEGEREA SISTEMELOR DE PĂŞUNAT
PĂŞUNATUL LIBER
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
21
Păşunatul liber este sistemul practicat din cele mai vechi timpuri. Păşunatul liber reprezintă metoda prin care animalele pasc şi circulă în mod liber pe
toată suprafaţa păşunii întreg sezonul, de primăvara până toamna. Numărul animalelor repartizate pe o păşune depăşeşte cu mult posibilităţile acesteia de a asigura suficientă
iarbă pe toată perioada de păşunat
UNITATEA DE COMPETENŢĂ 18 – ORGANIZAREA EXPLOATĂRII PAJIŞTILOR MONTANE
COMPETENŢA 18.1 Organizează exploatarea păşunilor
FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 6
ALEGEREA SISTEMELOR DE PĂŞUNAT
PĂŞUNATUL ÎN FRONT
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
22
Păşunatul în front se aplică în special la ovine. În acest caz ciobanul stă în faţa turmei şi pe măsură ce se consumă iarba el se retrage, dând posibilitate animalelor să
înainteze pe păşunne.
UNITATEA DE COMPETENŢĂ 18 – ORGANIZAREA EXPLOATĂRII PAJIŞTILOR MONTANE
COMPETENŢA 18.1 Organizează exploatarea păşunilor
FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 7
ALEGEREA SISTEMELOR DE PĂŞUNAT
PĂŞUNATUL LA ŢĂRUŞ (PRIPON)
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
23
Păşunatul la ţăruş (pripon) este practicat în mod izolat în ferme cu număr mic de animale, în gospodării individuale sau la tineretul taurin în perioada de
alăptare (metoda necesită multă forţă de muncă)
UNITATEA DE COMPETENŢĂ 18 – ORGANIZAREA EXPLOATĂRII PAJIŞTILOR MONTANE
COMPETENŢA 18.1 Organizează exploatarea păşunilor
FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 8
ALEGEREA SISTEMELOR DE PĂŞUNAT
PĂŞUNATUL PE PARCELE (TARLALE)
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
24
Păşunatul pe tarlale face apel la împărţirea unei păşuni
cu producţia de minimum 12-15 t/ha MV într-un număr
de 6 (8) – 10 (12) tarlale, păşunatul pe fiecare tarla
având o durată de 4-6 zile, cu avantajele ce decurg din
aceasta.
UNITATEA DE COMPETENŢĂ 18 – ORGANIZAREA EXPLOATĂRII PAJIŞTILOR MONTANE
COMPETENŢA 18.1 Organizează exploatarea păşunilor
FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 9
ALEGEREA SISTEMELOR DE PĂŞUNAT
PĂŞUNATUL DOZAT
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
25
Păşunatul dozat este o metodă şi mai intensivă, prin care
animalelor li se delimitează, cu ajutorul gardului electric,
suprafeţele de păşunat care să le asigure hrana pentru o
jumătate de zi sau o zi, în interiorul unei tarlale cu gard fix.
UNITATEA DE COMPETENŢĂ 18 – ORGANIZAREA EXPLOATĂRII PAJIŞTILOR MONTANE
COMPETENŢA 18.1 Organizează exploatarea păşunilor
FIŞA DE LUCRU NR. 5STUDIU DE CAZ – AGENTUL ECONOMIC
ALEGEREA SISTEMELOR DE PĂŞUNAT
Sarcini de lucru:1. Priviţi cu atenţie imaginile de mai jos şi identificaţi sistemele de păşunat prezentate
2. Observaţi sistemul de păşunat folosit în ferma agentului economic 3. Argumentaţi de ce agentul economic foloseşte acest sistem dfe păşunat
FOARTE IMPORTANT!!!o Studiaţi cu atenţie datele din fişele de documentare nr. 5,6,7,8,9.o Respectaţi normele de protecţia muncii specifice lucrării.o Ataşaţi fişa de lucru la portofoliul personal;
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
26
UNITATEA DE COMPETENŢĂ 18 – ORGANIZAREA EXPLOATĂRII PAJIŞTILOR MONTANE
COMPETENŢA 18.2 Organizează exploatarea fâneţelor
FIŞĂ DE DOCUMENTARE NR. 1
OBŢINEREA FÂNULUI
IMPORTANŢA FÂNULUI ÎN HRANA ANIMALELOR
Fânul reprezintă nutreţul obţinut prin uscarea ierburilor recoltate înainte de a ajunge la maturitate;
Calitatea fânurilor depinde de: Calitatea ierburilor din care provine; Condiţiile de recoltare, conservare şi păstrare.
Fânurile se caracterizează prin: Conţinut scăzut de apă, sub 17 %; Conţinut variabil de proteine care poate ajunge până la 15 %; Conţinut ridicat de celuloză care poate să ajungă până la 25-30%; Conţinut ridicat în vitamine şi săruri minerale.
Fânul cel mai calitativ este cel de leguminoase (0,50 UN şi 100 gr proteine la un kg fân), urmat de fânul de graminee (0,40-0,50 UN şi 50-60 g proteine la un kg. fân).
EPOCA DE RECOLTARE influenţează producţia şi calitatea fânurilor: Momentul optim de recoltare a plantelor este situat în perioada de înspicare până la
înflorire a gramineelor şi în perioada de îmbobocire - înflorire a leguminoaselor (conţinut mic în celuloză şi conţinut mare în proteine);
Durata optimă de recoltare a plantelor este destul de scurtă, circa 10 zile; Înălţimea de recoltare influenţează cantitatea şi calitatea fânului obţinut; cea mai bună
înălţime de recoltat este de 4-5 cm de la suprafaţa solului.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
27
UNITATEA DE COMPETENŢĂ 18 – ORGANIZAREA EXPLOATĂRII PAJIŞTILOR MONTANE
COMPETENŢA 18.2 Organizează exploatarea fâneţelor
OBŢINEREA FÂNULUI- AGENTUL ECONOMIC
FIŞA DE LUCRU NR. 1agent economic
MOMENTUL OPTIM DE RECOLTARE ŞI ÎNĂLŢIMEA DE RECOLTARE
Sarcina de lucru:
1. Analizaţi păşunea agentului economic 2. Stabiliţi momentul optim de recoltare 3. stabiltiţi înălţimea de recoltare a pajişti
momentul optim de recoltare este __________________________________ înălţimea de recoltare este ________________________________________
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
28
UNITATEA DE COMPETENŢĂ 18 – ORGANIZAREA EXPLOATĂRII PAJIŞTILOR MONTANE
COMPETENŢA 18.2 Organizează exploatarea fâneţelor
FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 2
RECOLTAREA MECANIZATĂ ŞI MANUALĂ A FÂNULUI Recoltarea fânului se face mecanizat cu ajutorul cositoarelor mecanice sau manual cu
coasa şi se strânge cu grebla mecanică sau grebla manuală;Maşinile şi utilajele folosite pentru exploatarea fâneţelor sunt cele din schema de mai
jos:
COSITOARE MECANICĂ GREBLĂ MECANICĂ
RECOLTAREA MANUALĂ CU COASA
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
29
Materiale şi unelte pentru recoltare
manuală
coasăee
furci
greble
prepeleci
capre piramidale din lemn
gard suedez
presă de balotat
cositoare mecanică
greblă mecanică
motocositoare
AGREGAT
TRACTOR remorci
UNITATEA DE COMPETENŢĂ 18 – ORGANIZAREA EXPLOATĂRII PAJIŞTILOR MONTANE
COMPETENŢA 18.2 Organizează exploatarea fâneţelor
OBŢINEREA FÂNULUI
FIŞA DE LUCRU NR. 2
RECOLTAREA MECANIZATĂ ŞI MANUALĂ A FÂNULUI
Sarcina de lucru:1efectuaţi lucrarea de recoltare a pajiştii prin metoda adecvată în parcela ....... în
suprafaţă de ........ 2. completaţi tabelul de mai jos
Nr. Crt. Etapele recoltării Modul de execuţie Utilaje, unelte şi materiale
folosite123………………
FOARTE IMPORTANT!!!o Studiaţi cu atenţie datele din fişa de documentare nr. 2.o Lucraţi în grupe de 3 – 4 elevi;o Respectaţi normele de protecţia muncii specifice lucrării.
Ataşaţi fişa de lucru la portofoliul personal
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
30
UNITATEA DE COMPETENŢĂ 18 – ORGANIZAREA EXPLOATĂRII PAJIŞTILOR MONTANE
COMPETENŢA 18.2 Organizează exploatarea fâneţelor
FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 3
USCAREA FÂNULUI
USCAREA IERBURILOR:În funcţie de zonă se poate recurge la următoarele scheme de uscare:
Uscare pe sol; Uscarea fânului prin balotare; Uscare pe suporţi; Uscare prin deshidratare cu ajutorul curenţilor de aer rece şi cald; Uscare pe sol: brazdele care rezultă de la cosit
se lasă pe loc două sau mai multe zile până se termină procesul de uscare; se practică cu precădere în zonele secetoase unde în perioada de recoltare cad ploi puţine;
Întoarcerea brazdelor se execută la interval de 6- 8 ore;
Uscarea fânului prin balotare: brazdele rezultate în urma cositului se lasă la uscat pe sol;
Când umiditatea plantelor scade la 30-35 % se execută balotarea cu prese de balotat, care strânge fânul din brazde şi îl presează în baloţi;
După balotare baloţii rămân pe teren încă 3-4 zile pentru uscare, după care se transportă şi se clădesc în şire sau în fânare;
Uscarea pe suporţi: se utilizează în regiunile umede, unde datorită precipitaţiilor abundente din perioada recoltării,
uscarea direct pe sol este însoţită de pierderi apreciabile de substanţe nutritive; în aceste regiuni procedeul de uscare pe sol este înlocuit de cel pe suporţi, sub formă de pari, capre sau garduri;
Nu se aşează pe suporţi iarba plouată sau cea cu rouă; Iarba se aşează după ce s-a pălit, când umiditatea este în jur de 45-50%.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
31
garduri
prepeleci capre tip piramidă
gard
capre tip colibă
Uscarea prin deshidratare cu ajutorul curenţilor de aer rece şi cald se realizează cu ajutorul curenţilor de aer rece sau aer cald, dar la noi se practică pe scară redusă.
Prin acest procedeu tehnic de uscare pierderile de valoare nutritivă sunt extrem de reduse.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
32
UNITATEA DE COMPETENŢĂ 18 – ORGANIZAREA EXPLOATĂRII PAJIŞTILOR MONTANE
COMPETENŢA 18.2 Organizează exploatarea fâneţelor
FIŞA DE LUCRU NR. 3
USCAREA FÂNULUI
Sarcina de lucru:
1. Efectuaţi lucrarea practică uscarea fânului
2. Precizaţi etapele uscării fânului pe sol
3. Indicaţi metoda optimă de uscare a fânului
4. Pregătiţi fânul pentru depozitare
FOARTE IMPORTANT!!!o Studiaţi cu atenţie datele din fişa de documentare nr. o Lucraţi în grupe de 3 – 4 elevi;o Respectaţi normele de protecţia muncii specifice lucrării.
Ataşaţi fişa de lucru la portofoliul personal
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
33
UNITATEA DE COMPETENŢĂ 18 – ORGANIZAREA EXPLOATĂRII PAJIŞTILOR MONTANE
COMPETENŢA 18.2 Organizează exploatarea fâneţelor
FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 4
DEPOZITAREA ŞI PĂSTRAREA FÂNULUI
După uscare fânul se transportă pentru a fi depozitat la locul de păstrare, în baza furajeră; Fânul se poate păstra în şire, stoguri şi fânare; Locul unde se amplasează şirele şi stogurile să fie uscat şi mai ridicat, cu nivelul apei
freatice la adâncime, izolat şi situat în preajma fermelor; La baza şirelor şi a stogurilor se aşează un strat de paie sau crengi uscate, cu o grosime
de 40-50 cm; Şirele au 6-7 metri înălţime, iar stogurile 2-3 metri; Fânarele sunt construcţii simple, formate dintr-un acoperiş susţinut de stâlpi de lemn sau
alte materiale; În fânare, fânul se păstrează foarte bine şi îl protejează împotriva precipitaţiilor;
STOGURI FÂNAR
Resursele de informare pe care le puteţi utiliza în afară de fişele de documentare, fişele de lucru, manuale, mai pot fi: Materiale didactice naturale cum ar fi: plante, seminţe, bostănoase, rădăcinoase, fân,
nutreţ murat, etc. Materiale didactice desenate pe hârtie (coli A4, coli mari de carton etc.) cum ar fi
planşele; Materiale didactice fotografiate - diapozitive, albume, atlase botanice, panouri; Materiale didactice imprimate pe pelicule (filme, diafilme), pe folii transparente sau pe
bandă magnetică (stilul de învăţare auditiv). Mijloace de accesare a informaţiei didactice cum ar fi: truse, aparate de proiectat
diapozitivele, filmele, foliile transparente etc. (retroproiector, diascol, televizor, video). Un loc deosebit îi revine calculatorului şi Internetului pentru accesarea şi procesarea
informaţiei didactice în toate stilurile de învăţare;
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
34
Fiecare şcoală trebuie să aibă un laborator / cabinet de specialitate dotat cu materiale didactice şi mijloace tehnice în care se pot desfăşura o parte din orele de instruire tehnologică şi instruire practică în condiţii speciale.
Pentru efectuarea instruirii practice colaboraţi cu agenţi economici care dispun de loturi sau terenuri agricole unde veţi putea efectua instruirea practică a modulului “ORGANIZAREA EXPLOATĂRII PAJIŞTILOR MONTANE” sub îndrumarea profesorului de specialitate / maistrului instructor şi a tutorelui desemnat de agentul economic, în scopul atingerii competenţelor prevăzute în SPP.
La agenţii economici elevii pot lucra efectiv, individual sau în grupe.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
35
UNITATEA DE COMPETENŢĂ 18 – ORGANIZAREA EXPLOATĂRII PAJIŞTILOR MONTANE
COMPETENŢA 18.2 Organizează exploatarea fâneţelor
FIŞA DE LUCRU NR. 4
DEPOZITAREA ŞI PĂSTRAREA FÂNULUI
Loc de desfăşurare: agent economicActivitatea: poate fi organizată pe grupe sau individualSarcina de lucru: efectuaţi lucrarea practică de depozitare a fânului în cadrul
fermei agentului economic, precizând în tabelul de mai jos etapele, modul de execuţie, utilajele, uneltele şi materialele folosite
Nr. Crt.
Etapele depozitării Modul de execuţie Utilaje, unelte şi materiale
folosite123………………
FOARTE IMPORTANT!!!o Studiaţi cu atenţie datele din fişa de documentare nr. o Lucraţi în grupe de 3 – 4 elevi;o Respectaţi normele de protecţia muncii specifice lucrării.
Ataşaţi fişa de lucru la portofoliul personal
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
36
UNITATEA DE COMPETENŢĂ 18 – ORGANIZAREA EXPLOATĂRII PAJIŞTILOR MONTANE
COMPETENŢA 18.2 Organizează exploatarea fâneţelorFIŞĂ TEHNOLOHICĂ NR. 1
OBŢINEREA FÂNULUI
ETAPEUTILAJE ŞI UNELTE
NECESAREOPERAŢII EXECUTATE
Pregătirea agregatelor sau uneltelor pentru recoltat
Cositoare Motocositoare Coasă Greblă mecanică Greblă manuală
Verificaţi agregatele sau uneltele de recoltat; ascuţiţi părţile tăietoare; reglaţi dinţii la greblă; respectaţi normele de protecţia muncii pregătirii utilajelor şi uneltelor pentru recoltat;
Recoltarea plantelor
Cositoare Motocositoare Coasă Greblă mecanică Greblă manuală
Deplasaţi-vă la locul recoltatului ; Recoltaţi plantele prin tăiere la 4 cm faţă de sol; Strângeţi în brazde iarba cu ajutorul greblei; Respectaţi normele de protecţia muncii specifice recoltării;
Uscarea ierburilor
Furcă Pari (prepeleci) Garduri Capre Presă de balotat
Lăsaţi plantele să se usuce pe sol în brazde Întoarceţi cu furca brazdele pentru a se face uscare corectă; Dacă timpul este ploios uscaţi iarba pe diferiţi suporţi După uscare faceţi balotarea fânului pentru a se păstra mai bine Respectaţi normele de protecţia muncii specifice ;
Depozitarea şi păstrarea ierburilor
Fânare Şire Stoguri
Transportaţi fânul în baza furajeră cu diferite mijloace de transport În funcţie de posibilităţi clădiţi şire, stoguri sau depozitaţi în fânare; Respectaţi normele de protecţia muncii specifice transportului şi depozitării fânului.
o Studiaţi cu atenţie datele din fişa tehnologicăo Întocmiţi fişe de lucruo Lucraţi în grupe de 3 – 4 elevi;o Respectaţi normele de protecţia muncii specifice lucrării.
Ataşaţi fişa de lucru la portofoliul personal
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
37
UNITATEA DE COMPETENŢĂ 18 – ORGANIZAREA EXPLOATĂRII PAJIŞTILOR MONTANE
COMPETENŢA 18.2 Organizează exploatarea fâneţelor
FIŞA DE LUCRU Nr. 5ACTIVITATE PRACTICĂ - AGENTUL ECONOMIC
OBŢINEREA FÂNULUI
ETAPEUTILAJE ŞI UNELTE
NECESAREOPERAŢII EXECUTATE
Pregătirea agregatelor sau uneltelor pentru recoltat
;
Recoltarea plantelorUscarea ierburilorDepozitarea şi păstrarea ierburilor
.
În funcţie de lucrările pe care le executaţi, lucraţi în grup sau individual; Studiaţi punct cu punct fişa tehnologică şi executaţi lucrările specifice obţinerii fânului; Completaţi tabelul conform fişei tehnologice Ataşaţi fişa de lucru la portofoliul personal; Respectaţi normele de securitate şi sănătate în muncă.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
38
UNITATEA DE COMPETENŢĂ 18 – ORGANIZAREA EXPLOATĂRII PAJIŞTILOR MONTANE
COMPETENŢA 18.3 Supraveghează ameliorarea pajiştilor prin măsuri desuprafaţă
FIŞA DE LUCRU Nr. 1
ACTIVITATE PRACTICĂ - AGENTUL ECONOMICÎmbunătăţirea pajiştilor permanente prin măsuri de suprafaţă
Pentru întreţinerea ţelinei în condiţii bune, se execută o serie de lucrări speciale: grăparea, distrugerea muşuroaielor, scoaterea cioatelor, adunarea pietrelor, a resturilor vegetale, defrişarea vegetaţiei lemnoase.
ETAPEMATERIALE NECESARE OPERAŢII EXECUTATE
Distrugerea muşuroaielor
Greble
Sape
Cazmale
Lopeţi
- muşuroaiele neânţelenite se împrăştie cât mai uniform cu ajutorul greblelor, lopeţilor etc.
- muşuroaiele înţelenite se distrug manual folosind sape, cazmale etc.
- după distrugerea muşuroaielor terenul se grăpează energic şi se nivelează cu un tăvălug uşor.
Îndepărtarea vegetaţiei lemnoase
Topor
Fierăstrău
- Arborii, arbuştii şi subarbuştii se taie (manual) cu ajutorul fierăstrăului sau cu toporul de la suprafaţa pământului.
- îndepărtarea vegetaţiei lemnoase se poate face şi mecanizat, folosind maşini speciale, acţionate de tractor.
Scoaterea cioatelor
Cazma
Ciocan de scos cioate
- se sapă manual în jurul cioatelor
- se scot cioatele folosind ciocanul de scos cioate
- se mai poate folosi tractorul prin tracţiune directă sau se foloseşte troliul de scos cioate acţionat de tractor.
Îndepărtarea pietrelor
Mănuşi
Coşuri pentru cărat pietre
- pietrele sunt adunate manual de pe păşune
- sunt adunate într-un loc anume pentru că pot fi folosite la alte lucrări: lurări de consolidare a suprafeţelor de teren erodate, la pietruirea drumurilor de acces pe păşune, a locurilor de adăpat etc.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
39
UNITATEA DE COMPETENŢĂ 18 – ORGANIZAREA EXPLOATĂRII PAJIŞTILOR MONTANE
COMPETENŢA 18.3 Supraveghează ameliorarea pajiştilor prin măsuri desuprafaţă
FIŞA DE LUCRU Nr. 2
ACTIVITATE PRACTICĂ - AGENTUL ECONOMIC
Îmbunătăţirea pajiştilor permanente prin măsuri de suprafaţă
Pentru întreţinerea ţelinei de pe o pajişte se execută o serie de lucrări. O mare parte din aceste lucrări pot fi efectuate de voi elevii.
SARCINI DE LUCRU:1. Distrugeţi muşuroaiele de pe pajiştea agentului economic;2. Îndepărtaţi vegetaţia lemnoasă;3. Scoateţi cioatele rămase după îndepărtarea vegetaţiei lemnoase;4. îndepărtaţi pietrele de pe pajişte.
FOARTE IMPORTANT!!!
Lucrările se vor efectua numai după ce pajiştea a fost în prealabil grăpată;Pentru realizarea lucrărilor respective studiaţi cu atenţie fişa de lucru nr. 1;Lucrările marcate în albastru pot fi efectuate numai de către personal calificat; Lucraţi în grupe de 3 – 4 eleviRespectaţi regulile de protecţie a muncii specifice lucrărilor de îmbunătăţire a pajiştilor permanente;Ataşaţi fişa de lucru la portofoliul personal.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
40
UNITATEA DE COMPETENŢĂ 18 – ORGANIZAREA EXPLOATĂRII PAJIŞTILOR MONTANE
COMPETENŢA 18.4 Asigură ameliorarea pajiştilor prin măsuri radicale
FIŞA DE DOCUMENTARE Nr. 1
ALCĂTUIREA AMESTECULUI DE GRAMINEE ŞI LEGUMINOASE PERENE PENTRU ÎNFIINŢAREA PAJIŞTILOR SEMĂNATE
Pentru înfiinţarea pajiştilor cultivate se folosesc amestecuri de seminţe aparţinând gramineelor şi leguminoaselor perene.
La alcătuirea amestecurilor trebuie să se stabilească raportul dintre graminee şi leguminoase folosind orientativ datele prezentate în tabelul nr.3.
Tabelul nr. 1
Modul de folosinţă Anii de folosinţă
% din norma de semănatleguminoase graminee
totaltalia plantei,
cm totaltalia plantei,
cmînaltă joasă înaltă joasă
Fâneaţă 2-3 30 30 - 70 70 -4-6 60 60 - 40 40 -
Păşune peste 6 70 30 40 30 10 20
Folosire mixtă 4-6 60 50 10 40 30 10peste 6 60 45 15 40 25 15
La stabilirea raportului dintre graminee si leguminoase şi dintre specii în cadrul fiecărei grupe trebuie avut în vedere capacitatea de concurenţă a gramineelor şi a leguminoaselor.
Norma de sămânţă în amestec se calculează ţinând seama de cantitatea de sămânţă la hectar în cazul în care avem o cultură pură şi de participarea procentuală în amestec.
Exemplu: Proporţia de participare a speciilor se stabileşte astfel:- Dactylis glomerata - 20% - Lotus corniculatus - 25% - Festuca pratensis - 25% - Trifolium pretense - 15%- Lolium perenie - 15%
Total graminee - 60% Total leguminoase - 40%
Participarea în amestec se determină astfel:
P ּ N C= ———
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
41
v
în care: C - norma de seminţe la hectar din amestec la valoarea culturală reală; P- proporţia de participare; N - norma de sămânţă în cultură pură, cu valoarea culturală 100%; V - valoarea culturală reală a seminţelor;
P (puritatea) x G (germinaţia) V = ——————————————
100
De exemplu pentru specia Dactylis glomerata necesarul de sămânţă se calculează astfel:
20 x 20 C= ———— = 5 kg la ha (daca v=80%) 80
Se recomandă ca norma de seminţe în amestec să se mărească cu 50 %.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
42
UNITATEA DE COMPETENŢĂ 18 – ORGANIZAREA EXPLOATĂRII PAJIŞTILOR MONTANE
COMPETENŢA 18.4 Asigură ameliorarea pajiştilor prin măsuri radicale
FIŞA DE LUCRU Nr. 1
ALCĂTUIREA AMESTECULUI DE GRAMINEE ŞI LEGUMINOASE PERENE PENTRU ÎNFIINŢAREA PAJIŞTILOR SEMĂNATE
Sarcina de lucru:1.calculaţi cantitatea de sămânţă în amestec în kg / ha pentru înfiinţarea unei pajişti
Cunoscând formula de calcul şi datele :
P x NFormula de calcul C= ———
V
din care : P-25% N-30kg V -85%
FOARTE IMPORTANT!!!o Studiaţi cu atenţie datele din fişa de documentare nr. 1o Lucraţi individual sau pe grupe de 3 elevi;
Ataşaţi fişa de lucru la portofoliul personal
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
43
UNITATEA DE COMPETENŢĂ 18 – ORGANIZAREA EXPLOATĂRII PAJIŞTILOR MONTANE
COMPETENŢA 18.4 Asigură ameliorarea pajiştilor prin măsuri radicale
FIŞA TEHNOLOGICĂ Nr. 1
LUCRĂRI DE PREGĂTIRE A TERENULUI ÎN VEDEREA ÎNFIINŢĂRII UNEI PAJIŞTI
Sarcina de lucru: 1. Efectuaţi lucrări de pregătire a terenului în vederea semănatului2. Selectaţi utilajelel şi uneltele care vor fi folosite3. Efectuaţi reglarea agregatelor
Etapele lucrării Utilaje şi unelte Operaţii executate
Pregătirea agregatelor şi
uneltelor pentru semănat
Tractor Plug Grapă Freză Nivelator Semănătoare
Verificaţi agregatele sau uneltele de semănat
Reglaţi adâncimea de lucru a plugului şi a semănătoarei
Respectaţi normele de securitate şi sănătate în muncă la pregătirea utilajelor şi uneltelor în vederea semănatului
Pregătirea terenului
Sapă Greblă Furcă Topor
Strângerea resturilor vegetale Eliminarea excesului de apă Strângerea cioatelor şi pietrelor Distrugerea muşuroaielor Îndepărtarea vegetaţiei lemnoase
Semănatul propriuzis
Sămânţă Cântar Pungi Folie Cale Semănătoare
Execută proba semănătorii la staţionare
Activitatea: poate fi organizată pe grupe sau individual
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
44
UNITATEA DE COMPETENŢĂ 18 – ORGANIZAREA EXPLOATĂRII PAJIŞTILOR MONTANE
COMPETENŢA 18.4 Asigură ameliorarea pajiştilor prin măsuri radicale
FIŞA DE OBSERVAŢIE Nr. 1
Agent economic
Sarcină de lucru :Apreciaţi calitatea lucrării de arat în funcţie de următorii indici, completând tabelul de
mai jos:
Indici de calitatePuncte de control
1 2 3
Epoca de efectuare a arăturii
Adâncimea arăturii
Prezenţa greşurilor
Gradul de mărunţire
Resturi vegetale
Activitatea: poate fi organizată pe grupe sau individual
UNITATEA DE COMPETENŢĂ 18 – ORGANIZAREA EXPLOATĂRII PAJIŞTILOR MONTANE
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
45
COMPETENŢA 18.4 Asigură ameliorarea pajiştilor prin măsuri radicale
FIŞA DE LUCRU Nr. 2
LUCRĂRI DE PREGĂTIRE A TERENULUI ÎN VEDEREA SEMĂNATULUI
Sarcina de lucru:
1. Efectuaţi lucrarea de semănat într-o parcelă de 0,5 ha după care completaţi tabelul de mai jos
Nr. Crt. Etapele lucrării
Deficienţele cu care v-aţi confruntat în
timpul lucruluiSoluţii de remediere
1234
2. Ordonaţi conform cronologiei execuţiei lucrările enumerate mai jos:- proba semănătorii- umplerea buncărului- reglarea brăzdarelor- jalonarea terenului- reglarea marcatoarelor- aşezarea pe dale
ATENŢIE !!!!!
Activitatea:poate fi organizată pe grupe sau individual
LA TOATE LUCRĂRILE SE RESPECTĂ NORMELE DE SECURITATE A MUNCII
Timp de lucru: 6 ore
UNITATEA DE COMPETENŢĂ 18 – ORGANIZAREA EXPLOATĂRII PAJIŞTILOR MONTANE
COMPETENŢA 18.4 Asigură ameliorarea pajiştilor prin măsuri radicaleAcest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic46
FIŞA DE LUCRU NR. 3
VERIFICAREA ADÂNCIMII DE SEMĂNAT
A. Materiale necesare: rigle, ruleteB. Mod de lucru: 1. Se descoperă 5 –10 boabe pe un rând, fără a le deplasa de la locul lor. 2. Se măsoară cu o riglă distanţa de la bob până la suprafaţa solului 3. Determinarea se face în 10 – 20 puncte de control în parcelă şi apoi se face media adâncimilor măsurate cu ajutorul formulei:
h1 + h2 + …… + hn
hm = ---------------------------- nC. Sarcini de lucru: 1. Identifică materialele folosite pentru determinarea adâncimii de semănat 2. Identifică cultura după materialul de semănat 3. Efectuează lucrarea de verificare a adâncimii de semănat 4. Inregistrează datele obţinute în următorul tabel:
Cultura / parcela h1 h2 h3 h4 h5 h6 h7 h8 h9 h10 hm
o Organizarea activităţii: pe grupe de 5 elevio Respectaţi normele de securitate şi sănătate în muncă specifice lucrăriloro Ataşaţi fişa de lucru la portofoliu
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
47
UNITATEA DE COMPETENŢĂ 18 – ORGANIZAREA EXPLOATĂRII PAJIŞTILOR MONTANE
COMPETENŢA 18.4 Asigură ameliorarea pajiştilor prin măsuri radicale
FIŞA DE OBSERVAŢIE NR. 2Organizează lucrările de înfiinţare a pajiştilor
Sarcină de lucru :Apreciaţi calitatea lucrării de semănat în funcţie de următorii indici:
Nr.crt. Indici de calitate
Puncte de control
1 2 3 4 5
1 Distanţa între rânduri
2 Distanţa între boabe pe rând
3 Adâncimea de semănat
4 Liniaritatea rândurilor
5 Prezenţa greşurilor
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
48
UNITATEA DE COMPETENŢĂ 18 – ORGANIZAREA EXPLOATĂRII PAJIŞTILOR MONTANE
COMPETENŢA 18.4 Asigură ameliorarea pajiştilor prin măsuri radicale
FIŞA DE DOCUMENTARE Nr. 2Calcularea cantităţii de erbicid folosit pentru combaterea buruienilor
În general pentru 1 ha de cultură trebuie să se cunoască cantitatea de soluţie ce se administrează. Aceasta variază între 500 -1000 l / ha la un stropit. Cantitatea de pesticide lichide sau pulberi umectabile necesară umplerii rezervorului aparatului de stropit se stabileşte folosind formula:
,
în care: Q - este cantitatea de erbicid necesară în l sau kg pentru un rezervor q - este cantitatea de pesticid recomandat a se folosi la ha c - este capacitatea rezervorului maşinii de stropit în l n - este cantitatea de lichid folosită la ha, l/ha
UNITATEA DE COMPETENŢĂ 18 – ORGANIZAREA EXPLOATĂRII PAJIŞTILOR MONTANE
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
49
COMPETENŢA 18.4 Asigură ameliorarea pajiştilor prin măsuri radicale
FIŞA DE LUCRU Nr. 4
Sarcina de lucru:
1. Calculaţi necesarul de erbicid pentru combaterea buruienilor din pajiştile semănate
Calculul se face individual de către fiecare elev şi se analizează rezultatele la sfârşit.
Date necesare calculului Efectuarea calculului folosind formula cunoscută
- Calculează cantitatea de erbicid pentru un rezervor cunoscând:
- q este cantitatea de erbicid comercial de 2 l/ha.
- c este capacitatea rezervorului de 1200 l.
- n este cantitatea de lichid folosită la un ha de 600 l.
Q =
DE REŢINUT
Pentru aplicarea tratamentelor fitosanitare în combaterea bolilor şi dăunătorilor există un ghid orientativ ce poate fi găsit pe Internet, la biblioteca şcolii sau în alte materiale informative de protecţia plantelor.
UNITATEA DE COMPETENŢĂ 18 – ORGANIZAREA EXPLOATĂRII PAJIŞTILOR MONTANE
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
50
COMPETENŢA 18.5 Determină calitatea fânului
FIŞA DE DOCUMENTARE Nr. 1
APRECIEREA CALITĂŢII FĂNULUI DUPĂ COMPOZIŢIA BOTANICĂ
Valoarea nutritivă a furajelor se exprimă în unităţi nutritive (UN). Această măsură a calităţii redă efectul de producţie a unui kg. de orz, egal cu 3 litri de lapte.
Pentru aprecierea calităţii furajului produs pe păşunile naturale se pot lua în considerare următoarele indicaţii:
- Păşunile formate din graminee şi leguminoase valoroase 1U.N. = 4 kg. masă verde;- Păşunile formate din graminee valoroase 1U.N. = 5 kg. masă verde;- Păşunile cu vegetaţie de calitate mediocră 1 U.N.= 6 kg. masă verde.
Analiza botanică sau metoda gravimetrică constituie una dintre metodele importante pentru aprecierea calităţii fânului depozitat în şire sau în stoguri. Pentru a cunoaşte vegetaţia unei pajişti cu ajutorul acestei metode, se folosesc probe medii de fân. Probele medii se separă în componente importante după ce plantele au fost recoltate sau după ce s-au uscat. Recoltarea probelor de iarbă. În funcţie de uniformitatea vegetaţiei pajiştii care urmează să fie analizată, se recoltează înainte de coasă un număr variabil de probe (5-10 probe la hectar), de pe câte 1 metru pătrat. Cu cât vegetaţia este mai uniformă, cu atât numărul acestor probe va fi mai mic. Din aceste probe, numite parţiale, se alcătuieşte proba medie, pentru analiză. Alcătuirea probei medii. Cantitatea de iarbă recoltată se amestecă atent, pentru a se omogeniza cât mai bine, se amestecă din nou şi din această probă se elimină jumătate; restul se separă în două părţi aproximativ egale, din care se elimină din nou jumătate. Această operaţie se repetă până în momentul în care se ajunge la o probă de 1000-1500 g iarbă care reprezintă proba medie, care se analizează. Analiza se poate face în verde (analizând iarba proaspătă), sau în uscat (analizând fânul). În cazul în care analiza botanică se face în uscat, proba medie de iarbă se usucă şi se păstrează într-un loc uscat până se analizează. MOD DE LUCRU:
1. Proba de fân sau de iarbă se cântăreşte cu exactitate, cu o precizie de până la 1 g.2. Întreaga probă se separă în 4 grupe de plante, şi anume:
a. graminee; b. leguminoase; c. cyperacee şi juncacee; d. plante din alte familii botanice.
3. Fiecare grupă de plante se cântăreşte cu exactitate, făcându-se cântăriri până la 1 g şi se socoteşte în procente din greutatea totală a probei. 4. În cadrul fiecărei grupe se determină speciile cele mai valoroase şi cu o participare mai însemnată. În mod asemănător se procedează şi cu plantele care alcătuiesc grupa “Plante din alte familii botanice”. În cadrul acestei grupe se pot separa mai multe subgrupe de plante, şi anume: plante consumate de animale, plante neconsumate de animale, plante vătămătoare şi toxice etc.UNITATEA DE COMPETENŢĂ 18 – ORGANIZAREA EXPLOATĂRII PAJIŞTILOR
MONTANE
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
51
COMPETENŢA 18.5 Determină calitatea fânului FIŞE DE LUCRU
Studiul de caz Nr. 1
APRECIEREA CALITĂŢII FĂNULUI DUPĂ COMPOZIŢIA BOTANICĂ
Sarcina de lucru :1 Recoltarea probei de iarbă
2. Alcătuiţi proba medie de iarba 3. Efectuaţi lucrarea de apreciere a calităţii fănului 4. Înregistraţi datele în buletinul de analiză botanică (tabelul nr. 1)
GRUPA DE PLANTE GREUTATEA % I. GRAMINEE1. Valoroase
2. Alte graminee
II LEGUMINOASE
1. Valoroase
2. Alte leguminoase
III. CIPERACEE ŞI JUNCACEE
IV. PLANTE DIN ALTE FAMILII
1. Consumate de animale
2.Neconsumate
3.Vătămătoare şi toxice
FOARTE IMPORTANT!!!!!
Studiaţi cu atenţie fişa de documentare nr.1Ataşaţi fişa de lucru al portofoliu personalLucrarea se poate efectua individual sau pe grupe de 3-4 elevi
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
52
UNITATEA DE COMPETENŢĂ 18 – ORGANIZAREA EXPLOATĂRII PAJIŞTILOR MONTANE
COMPETENŢA 18.5 Determină calitatea fânului
FIŞA DE DOCUMENTARE Nr. 2Calcularea volumului unei şire de fân sau de paie
Pentru calcularea volumului unei şire de fân sau de paie trebuie să se cunoască următoarele elemente:
- lungimea (L);- lăţimea şirei (l);- lungimea profilului (P);- lungimea şi lăţimea se determină prin măsurători. Măsurarea se face la înălţimea de
circa 1 metru de la baza şirei. Dacă şira este mai îngustă la bază, pentru stabilirea lăţimii medii se fac câte două măsurători la ambele capete ale şirei, în partea cea mai îngustă şi în partea cea mai lată. Media celor patru măsurători va da lăţimea şirei.Lungimea profilului se măsoară cu ruleta sau cu o sfoară groasă, petrecută peste
vârful şirei şi întinsă strâns de ambele părţi până la baza acesteia. Măsurarea se face în două locuri, luând media celor două măsurători. Elementele de mai sus (L, l, P) vor servi la calcularea volumului pe bază de formule care variază în funcţie de forma şirei, astfel:
1. Pentru şirele mijlocii şi joase cu vârful rotund se foloseşte formula :
V = ( 0,52*P - 0,44*l )*l * L 2. Pentru şirele înalte cu vârful rotund (înălţimea mai mare decât lăţimea); V = (0,52*P – 0,48*l )*l * L
Pentru calcularea volumului unui stog, trebuie să se cunoască următoarele;- circumferinţa (C),- lungimea profilului (P).
Circumferinţa se măsoară la înălţimea de circa 1 metru de la baza stogului. Dacă stogul este mai îngust la bază, circumferinţa se măsoară în partea cea mai îngustă la bază şi în partea cea mai lată, făcându-se media. Profilul se măsoară ca la şire.
Volumul se calculează după formula: V = ( 0,04xP – 0,012xC )xC2
Cunoscând volumul stogului sau şirei, precum şi greutate unui metru cub de fân, se poate calcula cantitatea de fân depozitată. În acest scop se vor utiliza datele din tabelul nr. 2.
GREUTATEA UNUI METRU CUB DE FÂN LA DIFERITE TIPURI DE FÂN
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
53
Tabelul nr. 2
SPECIFICAREDEPOZITAT
RECENT
DUPĂ
AŞEZARE
Fân de luncă umedă şi mlaştină 37 50
Fân de luncă şi de pădure din zona de stepă 42 55
Fân de luncă, pârloage şi graminee cultivate 45 62
Fân de pe văile uscate, format din graminee cu tufă
mică58 65
Fân format din amestec de graminee cu leguminoase
cultivate şi naturale55 70
UNITATEA DE COMPETENŢĂ 18 – ORGANIZAREA EXPLOATĂRII PAJIŞTILOR MONTANE
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
54
COMPETENŢA 18.5 Determină calitatea fânului
FIŞA DE LUCRU Nr. 2
Sarcina de lucru:1. Calculaţi volumul stogului şi a unei şire2. Înregistraţi datele în tabelul de mai jos
ETAPE MATERIALE NECESARE
OPERAŢII DE EXECUTAT
VOLUMUL STOGULUI
VOLUMUL ŞIREI
FOARTE IMPORTANT!!!o Studiaţi cu atenţie datele din fişa de documentare nr. 2o Lucraţi în grupe de 3 – 4 elevi;o Respectaţi normele de protecţia muncii specifice lucrării.
Ataşaţi fişa de lucru la portofoliul personal
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic55
Evaluarea sau examinarea, reprezintă actul didactic complex, întegrat întregului proces de învăţamânt, care urmăreşte măsurarea cantităţii cunoştinţelor dobândite, ca şi valoarea, nivelul, performanţele şi eficienţa acestora la un moment dat, oferind soluţii de perfecţionare a actului predării-învăţării.În timpul derulării stagiului de pratică, tutorele împreună cu maistrul instructor responsabil cu urmărirea derulări stagiului de pregătire practică vor evalua elevul practicant în permanenţă pe baza unei fişe de observaţie / evaluare (exemple de fişe – vezi anexe 3 şi 4). Vor fi evaluate atât nivelul de dobândire a competenţelor tehnice, cât şi comportamentul şi modalitatea de integrare a practicantului în activitatea unităţii (disciplină, punctualitate, responsabilitate în rezolvarea sarcinilor, respectarea regulamentului de ordine interioară a unităţii etc.)La finalul modulului / stagiului de practică tutorele împreună cu maistrul instructor responsabil cu urmărirea derulări stagiului de pregătire practică, evaluează nivelul de dobândire a competenţelor de către elevul practicant pe baza unei probe practice însoţită de fişa de observaţie / evaluare şi a unei probe orale / interviu. Evaluarea finală se va organiza la agentul economic.Proba orală / interviul constă în prezentarea potofoliului de practică al elevului.Portofoliul reprezintă o metodă de evaluare complexă, care oferă posibilitatea de a se emite o judecată de valoare, bazată pe un ansamblu de rezultate.Reprezintă un pact între elev şi profesorul care trebuie să-l ajute pe elev să se autoevalueze. Portofoliul oferă o imagine completă a progresului înregistrat de elev de-a lungul intervalului de timp pentru care a fost proiectat, prin raportarea la criterii formulate în momentul proiectării. Se poate încadra într-o evaluare sumativă, furnizând o informaţie privind evoluţia şi progresele înregistrate de elev în timp. Maistrul instructor sau tutorele de practică discurtă cu elevii ce trebuie să ştie şi ce trebuie să facă de-a lungul desfăşurării stagiului de practică. Evaluarea portofoliuluiîncepe de obicei prin explicarea de către maistru instructor, la începutul perioadei , a obiectivelor învăţării în perioada pentru care se va primi nota. Maistrul instructor şi elevii cad de acord asupra produselor pe care trbuie să le conţină portofoliul şi care să dovedească îndeplinirea obiectivelor învăţării. De aceea maistrul instructor sau tutorele de practică va reaminti aproape zinic elevilor să pună în portofoliu eşantioane care să le amintească mai târziu de munca depusă.Ce va conţine un portofoliu ?Portofoliul va conţine:- lista conţinutului acestuia (sumarul, care include titlul fiecărei lucrări/ fişe, etc. şi numărul paginii la care se găseşte);- argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse în portofoliu, de ce este importană fiecare şi cum se articulează între ele într-o viziune de ansamblu a elevului cu privire la subiectul respectiv;- fişe de documentare, fişe de lucru;- lucrările pe care la face elevul individual sau în grup;- fişe individuale de studiu;- rezumate;- înregistrări, fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev individual sau împreună cu colegii sai;- reflecţii proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează;- jurnal de practică;
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
56
Evaluarea portofoliului se va face prin calificative acordate conform criteriilor de apreciere şi indicilor stabiliţi într-un tabel de genul următor:
Nr. crt.
Criterii de apreciere şi indici Da Parţial Nu Observaţii
1PREZENTARE:- dacă este complet- estetica generală
2
LUCRĂRI PRACTICE:- adecvarea la scop- eficienţa modului de lucru- rezultatul lucrărilor practice- dacă s-a lucrat în grup sau individual- repartizarea eficientă a sarcinilor
3
REFLECŢIILE ELEVULUI:- reflecţii asupra propriei munci- reflecţii despre lucrul în echipă (dacă este cazul)- aşteptările elevului de la activitatea desfăşurată.
4 CRONOLOGIE:- punerea în ordine cronologică a materialelor.
5
AUTOEVALUAREA ELEVULUI:- autoevaluarea activităţii desfăşurate- concordanţa scop-rezultat- progresul făcut- nota pe care crede că o merită
6 ALTE MATERIALE:- calitatea acestora- adecvarea la tema propusă- relevanţa pentru creşterea aprecierilor
Rezultatul acestei evaluări va sta la baza notării elevului de către maistrul instructor responsabil cu urmărirea derulări stagiului de pregătire practică.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
57
PROIECTULÎn continuare exemplificăm modul de utilizare a instrumentelor de evaluare pentru
conţinuturile modulului “Organizarea exploatării pajiştilor montane” şi anume a proiectului
ca metodă şi instrument de evaluare.
Proiectul este o activitate complexă de învăţare care se pretează foarte bine ca
instrument de evaluare, atât formativă cât şi sumativă. Proiectul este o activitate individuală
sau în grup, dar sunt de preferat proiectele de grup deoarece încurajează cooperarea şi
dezvoltă competenţe de lucru în echipă. Un avantaj important al proiectului este că dă
posibilitatea elevilor de a lucra în ritm propriu, de a-şi folosi mai bine stilul propriu de învăţare
şi permite învăţarea de la colegi. Proiectul pune elevii în situaţia de a lua decizii, de a
comunica şi negocia, de a lucra şi învăţa în cooperare, de a realiza activităţi în mod
independent.
Metoda proiectului presupune lucrul pe grupe şi necesită pregătirea profesorului şi a
elevilor în ideea lucrului în echipă, prin cooperare, atât în clasă cât şi în afara clasei.
Grupul poate fi alcătuit din două până la zece persoane în funcţie de mărimea clasei,
natura obiectivelor şi experienţa participanţilor, dar un număr de patru-cinci participanţi
reprezintă mărimea ideală pentru grupurile care au de îndeplinit obiective precise. Proiectele
realizate în grupuri mari sunt greu de monitorizat. Sarcinile profesorului vizează organizarea
activităţii, consilierea (dă sugestii privind surse sau proceduri) şi încurajarea participării
elevilor; este esenţială neimplicarea sa în activitatea propriu-zisă a grupurilor de elevi (lăsând
grupul să lucreze singur în marea majoritate a timpului), intervenţia sa fiind minimă şi doar
atunci când este absolut necesară. Este însă la fel de important să se evite ca elevii să fie
puşi în situaţia de a avea eşecuri majore.
Elevii pot fi notaţi pentru modul de lucru, pentru modul de prezentare şi / sau pentru
produsul realizat. Competenţele tehnice se pot urmări atât pe perioada elaborării proiectului
cât şi la prezentarea acestuia. Abilităţile cheie pot fi evaluate pe durata desfăşurării
proiectului.
În continuare, pentru evaluarea competenţelor: Organizează exploatarea fâneţelor, Ameliorează pajiştile prin măsuri de suprafaţă, Cubează şi apreciază calitatea fânului propunem realizarea unui proiect cu tema: Aplicarea celor mai bune măsuri de îmbunătăţire a unei pajişti, pentru obţinerea unei producţii mari de fân şi de calitate.Durata de elaborare: 10 de zile
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
58
Organizarea clasei: grupe de 4 elevi
Evaluatorul poate să utilizeze o fişă de evaluare de următorul tip: Fişă de evaluare
Nr.crt.
Etapele aplicării celor mai bune măsuri de îmbunătăţire a calităţii pajiştilor Verificare Evaluator Data
1 Aplicarea măsurilor de îmbunătăţire a regimului de apă
2 Executarea măsurilor de îmbunătăţire a regimului de hrană
3 Executarea lucrărilor tehnico-culturale
4 Aplicarea măsurilor de supraînsămânţare şi autoînsămânţare
5 Identificarea epocii optime şi înălţimii de recoltare
6 Executarea recoltării7 Pregătirea fânului8 Depozitarea fânului9 Determinarea cantităţii de fân
10 Determinarea indicilor de apreciere a însuşirilor fizice ale fânului
11 Aprecierea calităţii fânului după compoziţia botanică
Notă în atenţia evaluatorului: Evaluarea se va face prin bifarea de fiecare dată a unei
căsuţe în coloana Verificare din fişa de evaluare când s-a demonstrat atingerea unei etape.
În momentul în care au fost bifate toate căsuţele, evaluarea s-a încheiat cu succes.
În cazul în care competenţa nu se validează, se impun recomandări din partea
evaluatorului.
Acestea sunt doar câteva sugestii de evaluare a competenţelor. Rămâne la latitudinea
profesorului să-şi instrumenteze lecţia în funcţie de resursele umane şi materialele de care
dispune. Recomandăm folosirea frecventă a aplicaţiilor practice.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
59
Jurnalul de practică al elevuluI
Jurnalul de practică reprezintă materialul scris prin intermediul căruia elevul reflectează
analitic şi critic asupra activităţii practice desfăşurate în timpul anului şcolar.
Jurnalul este, alături de fişa de evaluare a activităţii elevului, unul din principalele
instrumente de apreciere a activităţii practice a acestuia.
În jurnal elevul va avea consemnate:
o scurtă prezentare a unităţii şcolare;
informaţii despre agentul economic: obiectul de activitate, organigrama, gama de
servicii oferite, categoriile de beneficiari, cadrul legislativ în baza căruia funcţionează
instituţia, suprafeţele de teren pe categorii de folosinţă, numărul animalelor din fermă,
produsele obţinute, utilajele din dotare etc.;
Fiecare elev are responsabilitatea de a consemna zilnic următoarele:
planul de activitate pentru ziua respectivă;
activităţile practice concrete desfăşurate;
relaţiile sale cu instructorul de practică, tutorele şi cu personalul care-şi desfăşoară
activitatea în cadrul unităţii de practică;
evaluarea locului de practică, aspecte pozitive şi negative ale activităţii desfăşurate;
autoevaluarea activităţilor, aspecte care se cer îmbunătăţite pe viitor
evaluări curente şi finale, aspecte pozitive şi negative ale lucrărilor efectuate.
Obiectivele jurnalului de practică:
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
60
Din perspectiva elevilorformarea unor deprinderi de redactare a propriilor observaţii
dobândirea unui limbaj specific activităţii de instruire
păstrarea riguroasă a informaţiilor
evidenţa progreselor făcute
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Din perspectiva îndrumătorului de practicăpăstrarea evidenţei activităţilor practice
monitorizarea progreselor făcute de elevi
evaluarea gradului de adecvare a activităţilor practice la obiectivele
de învăţare ale elevilor
61
JURNALUL (CAIETUL) DE PRACTICĂ
Periodic sau după încheierea stagiului de pregătire practică, elevul practicant va prezenta un jurnal (caiet) de practică ce va cuprinde:Elev:...........................................................Data începerii activităţii de practică…………………………………...Data încheierii activităţii de practică..................................................Locaţie (agent economic)………………............................................Modulul………………........................................................................Competenţe exersate ……….....................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................Sarcini de lucru........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................În jurnalul de practică elevul va mai completa următoarele informaţii:
1) Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care le-aţi observat şi le-aţi desfăşurat?.......................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................2) Ce lucruri noi aţi învăţat?
.....................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................
..........................................................................................................3) Care au fost evenimentele care v-au plăcut? Motivaţi.
.....................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................
...........................................................................................................4) Ce aspecte nu v-au plăcut? Motivaţi.
.....................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................
...........................................................................................................
NOTĂ:Jurnalul de practică va fi parte din portofoliul elevului.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
62
ANEXE
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
63
UNITATEA DE COMPETENŢĂ 18 – ORGANIZAREA EXPLOATĂRII PAJIŞTILOR MONTANE
COMPETENŢA 18.2 Organizează exploatarea fâneţelor
FIŞA DE OBSERVAŢIE nr. 1
TEHNICA OBŢINERII FÂNULUI
ACTIVITATE PRACTICĂ - AGENTUL ECONOMIC
NR.CRT. OPERAŢII
PUNCTAJACORDAT
REALIZAT NEREALI -ZAT
1 Pregătirea elevului (duş şi îmbrăcarea echipamentului de protecţie
1,0 puncte
2 Pregătirea materialelor de lucru: coase, furci, greble, gresie, tractoare, cositori, greble mecanice
1,0 puncte
3 Reglarea corectă a utilajelor
1,0 puncte
4 Folosirea cu atenţie a uneltelor şi utilajelor
0,5 puncte
5 Ascuţirea cu atenţie a coaselor în timpul lucrului
0,5 puncte
6 Recoltarea propriu-zisă 1,5 puncte7 Verificarea utilajelor în
timpul lucrului (staţionar)1,0 puncte
8 Manevrarea corectă a utilajelor şi uneltelor folosite
1,5 puncte
9 Respectarea timpului de lucru
1,0 puncte
10 Respectarea regulilor de sănătate şi securitate în muncă
1,0 puncte
11 TOTAL PUNCTE 1012 PUNCTAJ OBŢINUT -
NOTĂ:Această fişă de observaţie poate fi folosită şi ca fişă de autoevaluare.
Pe baza punctajului acordat fiec
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
64
ELEV--------------------------------------------------------------CLASA----------------------------------CALIFICAREAAN ŞCOLAR
FIŞĂ DE OBSERVAŢIE SISTEMATICĂ
Numele şi
prenu-mele
Ascul-tare
activă
Limbajultehnicutilizat
Comunica-rea în echipă
Solicităinformaţii
Respectăetapele şioperaţiile
Susţine prin
argumente
Respectănormele de
protecţiamuncii
NOTĂ: Profesorul apreciază lucrarea practică pe baza activităţilor desfăşurate corelate cu
criteriile de evaluare prin calificative după cum urmează:- foarte bine – FB, - bine – B, - satisfăcător – S,- nesatisfăcător – NS.Calificativul poate fi convertit în note de la 10 la 4.
Dacă în evaluarea lucrării predomină unul dintre criteriile menţionate se vor acorda următoarele note:
- Nesatisfăcător = nota 4 (patru)- Satisfăcător = nota 5 (cinci) – 6 (şase)- Bine = nota 7 (şapte) – 8 (opt)
- Foarte bine = nota 9 (nouă) – 10 (zece)
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
65
FIŞĂ DE OBSERVAŢIE
CRITERII DE OBSERVARE ŞI
EVALUAREDA NU
Punctaj
maxim
acordat
Punctaj
realizat
Comunicarea şi cooperarea elevilor în grupă
1
Participarea elevilor la rezolvarea sarcinilor de lucru
1
Independenţa şi răspunderea în cadrul grupei
1
Comportamentul elevilor în grupă 1
Nivelul cunoştinţelor teoretice 1
Organizarea grupei la locul de muncă 1
Respectarea etapelor în rezolvarea sarcinilor de lucru
1
Îndeplinirea sarcinii de lucru în timp optim 2
Respectarea normelor de protecţia munci 1
PUNCTAJ TOTAL 10
PUNCTAJ OBŢINUT
Întocmiţi şi alte modele de fişe de observaţie pe care le puteţi folosii la evaluarea fiecărui criteriu de performanţă
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
66
UNITATEA DE COMPETENŢĂ 18 – ORGANIZAREA EXPLOATĂRII PAJIŞTILOR MONTANE
COMPETENŢA 18.4 Asigură ameliorarea pajiştilor prin măsuri radicale
FIŞA DE AUTOEVALUARE
APRECIEREA GENERALĂ A CALITĂŢII LUCRĂRILOR SOLULUI
Sarcină de lucru: Bifaţi în căsuţele alăturate răspunsurile la următoarele întrebări:
Nr.crt.
Intrebare Insuficient Suficient Bine Foarte bine
1. Ai pregătit şi ai participat la lucrarea de verificare a calităţii
lucrărilor solului?2. Ai apreciat corect epoca de
efectuare şi adâncimea de lucru la lucrarea de arat?
3. Ai apreciat corect gradul de afânare şi numărul de bolovani pe metru pătrat la lucrarea de grăpat?
4. Ai apreciat corect numărul de greşuri?
5. Ai apreciat gradul de tasare la lucrarea de tăvălugit?
6. Ai determinat corect numărul de buruieni netăiate la lucrarea cu
cultivatorul?
Activitatea: poate fi organizată pe grupe sau individual
Dacă în evaluarea lucrării predomină unul din criteriile menţionate vei primi urmatoarea notă :
Insuficient: nota 4Suficient: nota 5 – 6Bine: nota 7 – 8Foarte bine: nota 9 - 10
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
67
Următoarea listă de termeni va fi folositoare la absolvirea unităţii de competenţă.
1 Pajişte Teren ocupat de vegetaţie ierbacee perenă spontană sau cultivată folosită pentru hrana animalelor prin păşunat sau cosit
2 Păşune Orice suprafaţă de teren pecare creşte o vegetaţie ierboasă, aptă pentru a fi consumată direct de animale prin păşunat
3 Făneţele Pajişti care se folosesc pentru producerea fânului4 Capacitate de
păşunat Nunărul de animale exprimat în UVM, care pot să pască pe o
unitate de suprafaţă, într-o perioadă de păşunat5 Densitatea
animalelor la tarla
Se exprimă la unitatea de suprafaţă sau la tarla
6 Fânul Sursă importantă de furaj pentru animale7 Moment optim
de recoltare Plantele se recoltează când se găsesc în diferite faze de
vegetaţie în funcţie de specia de plante8 Înălţimea
optimă Înăltimea la care se recoltează pajiştile pentru fân
9 Uscarea naturală
Uscarea fânului pe cale naturală
10 Uscarea artificială
Uscarea fănului cu ajutorul curenţilor de aer
11 Tarlalizare Împărţirea pajiştei în mai multe tarlale12 Păşunatul
dozat delimitarea unei suprafeţe de pajişte cu ajutorul gardului
electric13 Producţia
totală Producţia realizată pe toată perioada de păşunat
14 UVM Unităţii vită mare15 U.N Unităţi nutritive16 Erbicid Substanţă folosită pentru combaterea buruienilor17 18 19 20
NOTĂ: Dacă elevii vor găsi şi alţi termeni, îi pot include în lista prezentată Aceasta poate fi ataşată la portofoliu
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
68
CUVINTE CHEIE: pajişte, păşune, fâneaţă, unităţi vită mare, unităţi nutritive, capacitatea de păşunat
1. Catinca Scrioşteanu:1992 Producerea, conservarea şi păstrarea nutreţurilor, Manual pentru grupurile şcolare agricole, clasa a IX-a, Editura Tehnică Agricolă-Bucureşti
2. Neculai Dragomir: 2005 Pajişti şi plante furajere, Tehnologii de cultivare – Colecţia revistei “Ferma”, TimişoaraEditura EUROBIT,
3. Paul Varga: 1978 Călăuza producătorului de furaje, Bucureşti Editura CERES, Bucureşti,
4. P. Burcea, col: 1967 Plante de nutreţ, păşuni şi fâneţe, Bucureşti Editura Didactică şi Pedagogică,
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
69