Oltenia Business

„Principalul capital al societății este clientul“

pag.

pag.

6-7pag.

22-23

Omul lunii: Radu Buziernescu,

Professional Consulting: „Aducem plus valoare

clienților noștri“

8

Investiţii: Standarde înalte

la Dispeceratul CEZ Distribuţie

PENTRU AFACERI PREMIUMNR. 2 - FEbRUARIE-APRIlIE 2013

Revistă editată în colaborare cu GAZETA DE SUD şi CAMERA DE COMERŢ ŞI INDUSTRIE DOLJISSN 1841-8228 ISSN-L 1841-8228

Corina Culiță (ADE Gas Oil Company):

3

Se poartă stabilitatea...

RAMONA OlARURedactor-şef

În ianuarie, celebra ban-că americană JP Morgan a introdus obligațiunile

românești într-un indice special (JPMorgan GBI-EM Index Series), fapt ce a dus la aprecierea semnificativă a leului în raport cu mo-neda europeană. Potrivit băncii, ponderea României în acel indice ar fi doar de 0,54%, însă gestul a contat pentru credibilitatea mo-nedei noastre naționale. JP Morgan a motivat că a in-trodus obligațiunile de stat în indicele său datorită di-mensiunii pieței românești și lichidității acesteia... Mi-nunat! Ceea ce a urmat a fost un fiasco pentru leu: in-vestitorii și-au vândut euro ca să cumpere lei, cu care să achiziționeze bonduri-le statului român. Statul a reușit să scadă ușor randa-mentul oferit, astfel că s-a împrumutat mai ieftin de pe piață. Mă întreb, oare nu putea banca americană să introducă leul în indicele său anul trecut, când euro urcase vertiginos și lăsase aproape fără suflare săracul leu românesc? Pentru că nimic nu e întâmplător pe piețele financiare, interesul

băncii americane pe valuta aceasta est-europeană s-a arătat într-un moment de stabilitate... mai ales politi-că. Decizia vine după ale-gerile parlamentare din Ro-mânia, dar și după ce apele s-au calmat literalmente pe scena politică, iar piața s-a degajat de „stresul“ scanda-lurilor de acest gen.Dar cum o minune nu ține mai mult de trei zile, era de așteptat ca aprecierea leului să nu continue la nesfârșit, pentru că nu se baza pe ac-tive sustenabile, ci doar pe o decizie a unui investitor puternic. Drept dovadă, în februarie iarăși a început să urce cursul, în devafoarea leului, iar Banca Națională a recunoscut voalat o oarecare volatilitate a monedei noas-tre naționale. Adevărul este că, dacă se supără un colos fi-nanciar, care tranzacționează într-o singură zi sume cât toată rezerva de euro a BNR, atunci poate să joace pe de-getele de la o mână cursul leului pe termen scurt sau poate chiar mediu. De acum încolo trebuie să fim „coerenți și responsa-bili“, cum spunea un ban-cher român, căci am ajuns la un nivel înalt al piețelor, un nivel la care orice greșeală pe care o facem în politici publice, în economie, în po-litică, fie și la nivel declara-tiv, ne va costa foarte mult... Greșeli se fac și la case mai mari. Dar când te numești Germania, iar banca ta cea mai importantă, Deutsche Bank, este anchetată pentru manipularea indicelui EURI-BOR, atunci îţi este mult mai ușor decât României...Așadar, doamnelor și dom-nilor, mare atenţie! Anul acesta se poartă stabilitatea!

SUMAREDITORIAl

Indaeltrac lucrează nemțește, cu produse românești

PAG. 9

Maria Grapini: România a rămas în urmă la capitalizarea IMM-urilor

PAG. 14, 15

Magnolia Residence, un altfel de business

PAG. 21

Evoluţia preţurilor materiilor prime pe plan internaţional în 2013

PAG. 16, 17

Redactor-şef: Ramona OlaruTel.: [email protected]: Adrian DinuMarian ApipieAnda ŞoşeaValentin TudorIon TeodorescuAldezir MarinCarmen RusanFotografi:Bogdan DănescuClaudiu TudorDesign:Victor Şoşea

Director publicitate:Virginia BaciuTel.: 0730.280.593Coordonator proiect:Daniel [email protected].: 0730.280.595Editor:Fred Online SRL

Tiraj: 1.100 de exemplareTipărit la:

Craiova, str. Câmpia Islaz, nr. 97A

Telefon: 0251/510.349

www.tiposud.ro

Următorul număr al revistei Oltenia Business apare în luna mai 2013.

4

INvEsTIţII

Infrastructura Olteniei va suferi modificări fun-damentale în anii care

urmează, pentru că două dintre marile proiecte lan-sate de Compania Naţio-nală de Autostrăzi și Dru-muri Naţionale (CNADNR) aduc în discuţie două pro-iecte mai vechi: Autostrada Sudului și Autostrada Cra-iova - Pitești

Cel mai ambiţios proiect lansat de CNADNR este Autostrada Sudului, pentru care Expert Proiect 2002 SRL a câștigat licitaţia pen-tru contractul de elaborare a studiului de prefezabilite. Autostrada urmează să lege

partea sud-estică a ţării cu partea de vest și va traversa, cel mai probabil, trei judeţe din Oltenia - Olt, Dolj și Me-hedinţi. CNADNR a propus patru variante de traseu pentru această autostra-dă: Lugoj - Drobeta Turnu Severin - Craiova - Slatina - Roșiori de Vede - Alexan-dria - București; Lugoj - Dro-beta Turnu Severin - Calafat - Craiova - Caracal - Roșiorii de Vede - Alexandria - Bucu-rești; Lugoj - Drobeta Turnu Severin - Craiova - Caracal - Roșiorii de Vede - Alexan-dria - Giurgiu - București și Lugoj - Drobeta Turnu Se-verin - Craiova - Slatina - Pi-tești - București.

Alt proiect important pen-tru Oltenia este autostrada Craiova - Pitești, construcţia acesteia urmând să înceapă chiar în acest an. Licitaţia pentru viitoarea autostra-dă Craiova-Pitești va avea loc în iunie și va fi realiza-tă în regim de concesiune. Primarul municipiului Cra-iova a anunţat că lucrările de construcţie ar trebui să înceapă în a doua jumătate a acestui an, licitaţia fiind organizată de CNADNR pe data de 28 iunie. Autostra-da dintre Craiova și Pitești ar urma să coste între 3,7 miliarde de lei (660 de mi-lioane de euro) și 4,9 mili-arde de lei (1,1 miliarde de

euro), potrivit informaţiilor din anunţul de intenţie al CNADNR, publicat în de-cembrie 2012.

În prezent, în Oltenia, sunt în desfășurare alte câteva proiecte de infrastructură. Este vorba de reabilitarea DN 56, Craiova - Calafat, va-rianta de ocolire a munici-piului Caracal (constructor ROMSTRADE), varianta de ocolire Craiova Sud, care ur-mează să lege DN 56, DN 55 și DN 6 și, de asemenea, se lucrează la reabilitarea DN 6, Alexandria - Craiova. AlDEzIR MARIN

Lucrări şi proiecte de infrastructurăîn Oltenia

5

lIDERI şI AFACERI

Standardul de calitate este ingredientul obligatoriu al unei afaceri de succes. La Modexim SA Craiova, acesta se bazează pe oamenii din companie.

Capitalul uman este cheia spre succes în orice companie, dar

cu atât mai mult în indus-tria textilă, unde omul nu poate fi înlocuit de mașini. Dezvoltarea companiei Modexim SA Craiova stă în mâinile a 664 de angajați. Ei creează plus-valoare societății în care activează, consideră directorul gene-ral al Modexim SA, Iuliana Dănișor. „Bogăția fabricii sunt oamenii! Astfel că, in-vestind în oameni, investim în eficientizarea activității noastre. Mașinile sunt mașini, clădirea este doar... un spațiu de producție, iar

omul este cel care produce plus-valoare, dacă este bine coordonat. Noi încercăm să îmbunătățim și mai mult climatul de lucru“, a arătat Iuliana Dănișor.

COMPANIA EFECTUEAză ANGAjăRI ÎNCONTINUU

Piaţa locală a muncii nu este foarte flexibilă, ceea ce face ca Modexim să întâmpine probleme în găsirea perso-

nalului necesar pentru acti-vitatea de confecţii. Porţile fabricii sunt deschise încon-tinuu celor care doresc să lucreze în acest domeniu de activitate. Salariile oferite de companie sunt decente, peste nivelul pieţei.

INsTRUIREA, PIATRA DE CăPăTâI A AFACERII

Datorită standardelor de calitate din ce în ce mai ri-dicate impuse de partenerii externi de afaceri, compa-nia pune accent pe trainin-guri cu angajații. „Lucrăm foarte mult cu muncitorul care coase și calcă, pentru

a-l aduce la o performanță atât cantitativă, cât și cali-tativă. Acest lucru se face cu antrenori sau normatori, pentru a avea două efecte pozitive. Pe de o parte, sa-lariatul realizează mai mul-te produse și de o calitate mai bună și își va lua mai mulți bani, iar, pe de altă parte, faptul că producem la un nivel calitativ mai bun, atunci clienții noștri vor fi și mai mulțumiți“, a explicat managerul general al Mo-dexim.

TRENDUl INDUsTRIEI TExTIlE

În contextul actual al pieței, Modexim continuă activita-tea de confecţii la Craiova și are proiecte importante pentru 2013. Directorul ge-neral al companiei consi-deră că în industria textilă contează trei lucruri care nu pot fi separate: notorieta-tea, standardul de calitate impus și managementul. Iuliana Dănișor punc-tează un trend către care tind toți marii producători din industria mon-dială: calitatea. „ I n d u s t r i a confecțiilor este dez-

voltată în România datorită calității muncii, a calității produselor rezultate. Clienții externi vin la noi pentru că avem o mare tradiție în această industrie, dar vin mai ales pentru calitatea producției realizate aici“, a declarat Iuliana Dănișor.

MODExIM lUCREAză PENTRU bRANDURI CElEbRE

Compania craioveană cre-ează confecții pentru com-panii cunoscute pe plan mondial: Steilmann, Max Mara, Vestebene, Lewinger, Suzanne Martin, Zara, H&M și altele. Întreaga producție se realizează în sistem lohn. RAMONA OlARU

Bogăția fabricii Modexim sunt oamenii

6

COvER sTORy

Corina Culiță, ADE Gas Oil Company: „Principalul capital al societății este clientul“ADE Gas Oil Company activează pe piaţa GPL (gas petrolier lichefiat) și a luat naștere în 2010, prin unirea a trei firme: Azalis, Dolchimex și Eurogenetic. Directorul general al ADE Gas Oil Company, Corina Culiţă, ne-a acordat un interviu în care ne-a explicat cum a reușit o companie cu sediul la Caracal, în judeţul Olt, să ajungă pe pieţele din regiunea balcanică.

Oltenia Business: Cum este pentru o femeie să conducă o companie care activează în domeniul carburanţilor?Corina Culiţă: Afacerile, din orice domenii, inclusiv cel al carburanților, nu mai repre-zintă de mult un domeniu destinat exclusiv bărbaților. Fie că o recunosc sau nu, fie că o doresc sau nu, este indu-bitabilă puterea, ambiția, abi-litatea femeilor de a conduce businessuri din toate domeni-ile, de a schimba în bine și în succes lumea afacerilor.Deși, din păcate, în România, majoritatea bărbaților văd în continuare locul femeii „la cratiță“, personal, am avut șansa de a întâlni în carie-ra mea bărbați care au avut puterea de a se debarasa de vechile mentalități și de a recunoaște că o femeie, prin calitățile sale manageriale, prin abilitățile cognitive și perseverență, poate găsi calea spre succes a afacerii lor.

Oltenia Business: Ce vă moti-vează pentru a conduce acest business?Corina Culiţă: După aproape zece ani de experiență în do-meniul carburanților, într-un sistem corporatist, unde ca fe-meie am atins maximum po-sibil, respectiv locul II în Top Management, am luat decizia

că este timpul să fac o schim-bare și să atac cu curaj, pe cont propriu, acest business. În-tâmplarea a făcut ca viziunea și strategia mea despre cum trebuie să evolueze un busi-ness în lumea carburanților, respectiv în lumea GPL -ului, să fie împărtășită de acționarii a trei firme puternice (Azalis, Eurogenetic, Dolchimex) ce activează în acest domeniu încă din anii ‘90, născându-se astfel ideea realizării unei sin-gure firme, al cărei manage-ment mi-a fost încredințat și a cărei parteneră am devenit. Cred că am avut noroc, in-tersectându-mă la momen-tul potrivit cu trei oameni de afaceri adevăraţi, literalmente din mediul privat, olteni ca și mine, cu care împărtășesc aceeași viziune și aceleași va-lori, aspecte pe care le consi-der esențiale pentru succesul noii companii create, ADE Gas.

Oltenia Business: Cum catalogați echipa cu care lucrați la ADE Gas?Corina Culiţă: În anii din urmă, am fost obișnuită să-mi formez și să am ală-turi o echipă de oameni excepționali. La ADE Gas, am început prin a angaja oameni tineri, ambițioși, cu dorința de a învăța și con-

ADE Gas deține o flotă de transport pe calea ferată de 30 de vagoane, alături de o flotă de 25 de cisterne auto, cu o capacitate pe un singur transport de 1.600-1.800 de tone“. Corina Culiţă, director generalADE Gas Oil Company

7

COvER sTORy

Corina Culiță, ADE Gas Oil Company: „Principalul capital al societății este clientul“strui, încercând să creez un mediu de lucru orientat spre valori, care să-mi permită motivarea oamenilor în con-formitate cu personalitatea și performanțele lor, fără a pierde din vedere obiectivele companiei. Îmi doresc să fiu pentru colegii mei nu numai un bun manager, ci și un mo-del de leadership.

Oltenia Business: Cum a luat naștere asocierea de compa-nii pentru a crea ADE Gas și care sunt planurile de dez-voltare?Corina Culiţă: Dacă ar fi răs-pund foarte scurt, v-aș spu-ne un vers din Hora Unirii: „Unde-s doi puterea crește și dușmanul nu sporește“. Singura diferență este doar numeralul – trei în loc de doi! (...) Esența a constat în punerea în aceeași ecuație a experienței mele corporatis-te cu experiența de business local a celor trei firme. Astfel, s-a decis deschiderea unui punct de lucru în București, de unde să fie dirijat întreg managementul noii compa-nii.Au apărut idei în privința măririi cotei de piață, astfel încât într-un timp scurt am decis dezvoltarea de noi surse externe de supply, dezvolta-rea de noi canale de vânzare – respectiv export și trading. Piețele-țintă sunt cele din regiunea balcanică, în speci-al Bulgaria și fostele țări din fosta Yugoslavie, mari im-portatoare de GPL, în a căror vecinătate se află facilitățile deținute de ADE Gas.

Oltenia Business: Ce investiţii aveţi programate în 2013 (să înceapă sau să fie finalizate)?Corina Culiţă: Businessul este susținut de investițiile

începute în 2011 și finalizate în 2012, respectiv de stația de îmbuteliere (cu o capaci-tate de stocare de 1.200 de metri cubi și o capacitate de îmbuteliere de 4.500 de bu-telii pe schimb), și depozitul de GPL (cu o capacitate de 1.500 de metri cubi), ambe-le localizate în orașul Cara-cal, în județul Olt. Pe lângă cele două facilități, ADE Gas deține o flotă de transport pe calea ferată de 30 de vagoane, alături de o flotă de 25 de cis-terne auto, cu o capacitate pe un singur transport de 1.600-1.800 de tone.În 2013, ne propunem trans-formarea depozitului de GPL din facilitate de depozitare și mixare în antrepozit de producție de mixare, acest lucru conducând la posibili-tatea realizării altui deziderat, și anume exportul.

Oltenia Business: Cum doriţi să „luptaţi“ pe piaţă cu oli-gopolurile create de marii vânzători de carburanţi, ce deţin multe staţii și cu sus-ţinere (capitaluri) de peste graniţă?Corina Culiţă: Cred că pen-tru dimensiunea noastră de business principala preocu-pare nu trebuie să fie lupta cu oligopolurile create de marii vânzători de carburanţi ci aplecarea spre client, spre nevoile acestuia oferind ser-vicii-produse de care să fie atât de mulţumiţi încât să ne recunoască poziţia de lider regional în domeniu.Cuvintele cheie ale acestei misiuni sunt flexibilitatea, puterea de adaptare la nevo-ile clienţilor, viteza de reacţie. Toate aceste avantaje nu pot fi oferite de marile companii multinaţionale pentru care este extem de greu să adap-

teze strategii globale la nivelul local.

Oltenia Business: Cum va fi-delizaţi clienţii?Corina Culiţă: A fideliza un client este mult mai greu de-cât a adăuga în portofoliul companiei unul nou. Foar-te important este nivelul calității contactului creat cu clientul. Din punctul meu de vedere, este deosebit de im-portant să i se acorde atenție și importanță fiecărui client, indiferent de dimensiunea sa. Comunicarea directă, acor-darea posibilității clientului de a ajunge cu ușurință până la cel mai înalt nivel de mana-gement, acolo unde decizia poate fi luată imediat, con-struirea unei relații bazate pe încredere sunt metodele pe care ADE Gas le folosește în privința fidelizării clienților săi. Consider că principalul capital al societății este cli-entul, pe care trebuie să-l cunoaștem îndeaproape, cu care să creăm și să cultivăm o puternică relație. Prin tot ceea ce facem încercăm să arătăm și să demonstrăm cli-entului că se poate baza pe noi, că ADE Gas poate să-i ofere, fără sincope și la un preț corect, produsul de care are nevoie.

Oltenia Business: Ce cantita-te de GPL vindeţi anual?Corina Culiţă: Anual, înregis-trăm un volum de vânzări de aproximativ 50.000 de tone, ceea ce reprezintă o cotă de piață de aproximativ 10% din totalul pieței de GPL din Ro-mânia.

Oltenia Business: Există con-curenţă în acest segment de piaţă a produselor petroliere și a derivatelor?

Corina Culiţă: Piaţa carbu-ranţilor și implicit piaţa de GPL este dominată de cele trei mari rafinării din România aparţinând OMV (Petrom), KazMunaiGaz (Rompetrol) și Lukoil (Petrotel) care, pe lângă facilităţile de producţie deţin propriile reţele de retail. Vă daţi seama cum este să te lupţi din poziţia noastră cu mastodonţii!Şi totuși, ADE Gas reușește să rămână competitiv și în același timp să ofere produse de calitate, prin dezvoltarea surselor de aprovizionare din-colo de graniţele României. Astfel, în Oltenia ajunge GPL de de un înalt nivel calitativ din toate tările ex-sovietice – Rusia, Kazakhstan, Ucraina, Belarus, Turkmenistan. ADE Gas este una din puţinele companii din România care a reușit într-un timp relativ scurt, datorită dezvoltării re-laţiilor externe și abilităţilor de negociere, să devină unul din cei mai importanţi im-portatori de GPL. Acest fapt s-a tradus în practică prin competitivitate, câștigarea independenţei în privinţa supply-ului și a puterii de ne-gociere cu cele trei mari firme străine ce deţin azi rafinăriile din România.

RAMONA OlARU

Azalis SRL şi Eurogenetic SRL, două dintre firmele care compun ADE Gas, sunt membre ale Camerei de Comerţ şi Industrie Dolj.

8

INvEsTIţII

Modernizarea Dis-peceratului CEZ Distribuţie de

la Craiova reprezintă un pas strategic important pentru întreaga regiune a Olteniei, întrucât aici se realizează conducerea operativă a reţelelor de înaltă, medie și joasă ten-siune din judeţele Dolj, Gorj, Mehedinţi și Teleor-man. Investiţia realizată și impactul pozitiv direct asupra activităţii poziţi-onează Dispeceratul CEZ Distribuţie din Craiova în rândul celor mai moderne centre de comandă opera-ţională din ţară.

UN PAs IMPORTANT ÎN COMbATEREA DERANjAMENTElOR DIN REţEA

Unul dintre beneficiile ma-jore rezultate din procesul de modernizare îl reprezin-tă eficientizarea activităţii de preluare și remediere a deranjamentelor din reţea. Spre exemplu, investiţia în Dispeceratul de la Craiova a condus la reducerea duratei întreruperilor accidentale în alimentarea cu energie elec-trică cu aproximativ 10% în perioada iulie - decembrie 2012, faţă de aceeași perioa-dă a anului precedent.

În plus, în perioadele de condiţii meteorologice de-osebite, graţie noului spaţiu de dispecerizare, s-a redus durata intervenţiei și au fost create condiţiile necesare pentru adoptarea promptă a unor decizii corecte.

Pe lângă dotările tehnice care au determinat creș-terea calităţii serviciilor oferite de CEZ Distribuţie, noul spaţiu aduce beneficii angajaţilor care lucrează la Dispeceratul din Craiova. Climatul de muncă este extrem de important pen-tru resursele umane dintr-o organizaţie, iar noul centru

le oferă celor 45 de oameni care își desfășoară activita-tea aici un climat mai con-fortabil și standarde ridica-te.

Principalele avantaje ale in-vestiţiei în noul centru de conducere operativă sunt:- creșterea siguranţei în con-ducerea operativă a instala-ţiilor prin sistemul SCADA- creșterea ratei de promp-titudine și corectitudine a deciziilor operaţionale- monitorizarea simplificată a activităţii în ansamblu

ANDA ŞOŞEA

Standarde înalte la Dispeceratul CEz Distribuţie Investiţiile companiei în anul 2012 nu s-au limitat la reţeaua de distribuţie, ci au vizat și propria activitate, de exemplu procesul de modernizare a Dispeceratului din Craiova. Procesul a fost demarat în urmă cu aproape un an, iar în prezent CEZ Distribuţie are un centru de comandă operaţională modern la Craiova, care permite o desfășurare mai eficientă a activităţii.

Dispeceratul CEZ din Craiova are un Video Wall de 8mp

INFOPrintre îmbunătăţirile aduse la Dispeceratul CEZ Distri-buţie din Craiova se numără un Video Wall (ecran de dispecerizare) pentru Dispeceratul de 110 kV, cu supra-faţa de opt metri pătraţi și tehnologie LED de ultimă generaţie, cinci sisteme multiscreen de funcţionalitate industrială cu dimensiuni mărite și fiabilitate crescu-tă pentru monitorizarea SCADA la fiecare dispecerat, servere pentru SCADA, UPS-uri și alte calculatoare in-dustriale amplasate într-o încăpere tehnică special ame-najată, electroalimentare separată pentru dispecerat cu rezervare, iluminat de siguranţă pentru continuitate în activitate și un sistem performant de climatizare. Moni-toarele SCADA cu suprafaţa de circa un metru pătrat optimizează deopotrivă precizia în vizualizarea scheme-lor și a jurnalelor de evenimente și timpul de intervenţie în identificarea și remedierea defectelor.

9

lIDERI şI AFACERI

INDAElTRAC lucrează nemțește, cu produse românești

Indaeltrac SRL produce echipamente electronice de putere (convertizoare

statice pentru aplicaţii in-dustriale, pentru termocen-trale, pentru hidrocentrale, pentru industria mineritului de suprafaţă), dar și aplicaţii pentru tracţiune electrică. Producția este orientată pre-ponderent către piața exter-nă, unde se livrează 60% din volumul realizat la Craiova. Concentrarea activităţii că-tre export, menţinerea oa-menilor buni în companie, accentul pe cercetare-dez-voltare și orientarea către parteneri serioși de afaceri au fost ingredientele necesa-re Indaeltrac să se dezvolte în ultimii ani. Compania a pornit inițial cu opt salariați, iar în prezent numără în jur de 50.

COlAbORARE ExTRAORDINARă CU O COMPANIE DIN AUsTRIA

Firma craioveană produ-ce pentru Vossloh Kiepe, subsidiara austriacă a com-paniei de origine germană Vossloh. Divizia din Austria preferă să lucreze cu com-panii din Europa de Est, datorită costurilor de pro-ducţie reduse în astfel de state. Calitatea echipei de la Craiova și-a spus cuvântul. „Împreună cu Vossloh Kie-pe am dezvoltat proiecte

în care noi am fost folosiţi pentru proiectare, după cerinţele impuse de parte-nerul de afaceri, și am rea-lizat un echipament pentru modernizarea unui tramvai din Viena“, a explicat ma-nagerul general al societă-ţii din Bănie, Dan Neagu, adăugând că Vossloh Kiepe vede în această colaborare cu societatea craioveană o con-tinuitate a succesului austrie-cilor. Conducerea companiei din Austria menționa, într-o revistă de specialitate din Europa, următoarele: „Da-torită strategiei noastre de a construi parteneriate cu companii din Turcia, Slo-vacia și România, au scăzut costurile de producție, dar fără vreun impact asupra calității“. Societatea craio-veană a realizat pentru aus-trieci un echipament pentru modernizarea unui tramvai din Viena. Indaeltrac a mai produs pentru austrieci aparate de aer condiționat sub licență Vossloh Kiepe, de uz industrial (pentru do-tarea tramvaielor, metrouri-lor, trenurilor), iar produsele ajung la Siemens. „În cadrul colaborării cu Vossloh Kie-pe, am reușit să asimilăm foarte rapid produsele lor deosebit de complexe, da-torită ajutorului prompt primit de la compania în cauză“, a precizat antre-prenorul craiovean. Din experiența cu Vossloh Kie-

pe, întreprinzătorul craio-vean spune că a învățat „să lucreze nemțește“.

INDAElTRAC vIzEAză ExPORTUl

Ca și planuri de viitor, compa-nia craioveană intenționează să se extindă pe piața exter-nă. „Dorim colaborări pen-tru producție cu firme din țările dezvoltate din Europa de Vest (Germania, Austria, Franța). Această colaborare presupune să realizăm pro-duse după documentația lor, mai exact să producem sub licențele unor firme din do-meniul electronicii de pute-re, pentru acționări electrice și automatizări“, a arătat di-rectorul general al compani-ei, Dan Neagu.Firma este membră a Came-rei de Comerț și Industrie Dolj și dezvoltă proiecte și în România. Are un contract

cu RATB pentru realizarea unui prototip de tramvai, care va fi dotat cu echipa-mente de la această firmă, va fi testat și omologat în România. Pentru acest pro-iect, compania craioveană a realizat o investiţie impor-tantă, printr-un proiect cu fonduri europene. „În plus, intenționăm să dezvoltăm colaborarea pe piața inter-nă, în sensul activităților de service și mentenanță pentru produsele ce se vor vinde în România“, a con-chis managerul general al Indaeltrac.

RAMONA OlARU

CE sOlICITă ANTREPRENORUl AUTORITățIlOR:

TVA să fie plătită la încasarea facturii de către toate firmele, nu doar de cele care realizează o cifră de afaceri anuală sub 2,25 milioane de lei;Facilități fiscale de la autoritățile locale pentru cei care fac producție în zonă;Statul să-și achite datoriile către firmele private la intervale mai mici de 120 de zile, pentru a deblo-ca activitatea societăților.

Pe o piață tot mai extinsă a companiilor care vor reducerea costurilor de producție, să lucrezi cu o firmă craioveană serioasă este „mană cerească“ pentru orice investitor străin.

Indaeltrac SRL este o companie membră a Camerei de Comerț și Industrie Dolj.

10

lIDERI şI AFACERIOz Maraton din Craiova intră pe piaţa internaţionalăDe 19 ani pe piaţa românească, compa-nia OZ Maraton din Craiova, cu activitate în domeniul construcţi-ilor, va intra și pe piaţa internaţională.

Afacerea aparţine lui Taner Altintasoglu, originar din Turcia,

care a ajuns în România ime-diat după revoluţie. „Nu am avut intenţia de a mă stabili aici. Totuși, atmosfera favo-rabilă pentru afaceri din acea perioadă m-a determinat să rămân. Au trecut peste 20 de ani“, a spus antreprenorul. În acest timp, compania OZ

Maraton și-a desfășurat acti-vitatea oferind servicii atât în domeniul construcţiilor civi-le, cât și în cel al construcţiilor industriale, a cărei evoluţie a fost fluctuantă. „În perioa-da 2004-2007, construcţiile civile au cunoscut o creștere accentuată faţă de cele de tip industrial, motivul fiind acce-sul facil la creditele bancare până la sfârșitul anului 2008“, a spus Taner Altintasoglu. În prezent, OZ Maraton are rezonanţă mai mult pentru construcţiile industriale, dar oferă și o gamă largă de sis-teme de protejare a locuinţei din sticlă, de aluminiu, tâm-plărie PVC, fiind și furnizor de mobilă. Produsele de lux livrate clienţilor sunt pereţii din sticlă și ușile din sticlă cu

sau fără vitralii.

DEzvOlTATOR IMObIlIAR

Anul 2013 a început într-un mod optimist pentru com-panie. OZ Maraton are în proiect să devină dezvoltator pe piaţa construcţiilor civile. „Situația economică internațională a afectat foar-te mult și afacerile din ţara noastră. Totuși, lumina de la capătul tunelului pare să fie vizibilă. Deși ne așteptăm să mai treacă o perioada bună de timp până ce măcar o urmă de optimism să ajun-gă pe meleagurile noastre, credem că ceea ce a fost mai greu a trecut. Construim trei blocuri de locuințe, cău-

tăm parteneri care să deţină spaţiu pentru construit, cu scopul de a dezvolta pro-iecte imobiliare. De aseme-nea, urmărim și dezvoltarea producției de sticlă“, a spus antreprenorul. Compania va contiuna și activitatea în do-meniul construcțiilor indus-triale. „Avem mai multe lu-crări în diferite orașe din ţară și executăm aplicări, precum și reparații de pardoseli din epoxy și quartz, având parte-neriate cu firme din întreaga Europă. De asemenea, sun-tem în discuții cu diferite fir-me pentru a intra pe piața de construcţii de pe continentul african“, a mărturist omul de afaceri. CARMEN RUsAN

12

ECONOMIE

Cine duce povara in solvenței în România70% dintre firmele doljene care au intrat în insolvență și-au cerut singure această protecție legală în instanță, lăsându-și furnizorii „cu ochii în soare“. Oltenia Business vă arată cum pierde economia capital de lucru, în general, din cauza ușurinței cu care se intră în procedură de insolvență.

Facilitatea cu care se intră în insolvență în România are două as-

pecte în plan economic. În primul rând, firma care își cere insolvența o face pen-tru a se feri de creditori, de executări silite și pentru a se pune la adăpost pentru o vreme. În al doilea rând, insolvența este o piedică în dezvoltarea companiilor care au creanțe de recupe-rat de la societățile intra-te în această procedură. Insolvența autogenerată se perpetuează în timp și vine din trecut. Mărturie stau datele statistice furnizate pentru Oltenia Business de către Tribunalul Dolj.

În 2012, s-au înregistrat la instanța amintită 1.234 de cereri de insolvență, din care, în 873 de cazuri de-bitorii și-au cerut singuri insolvența. În 2011, feno-menul a fost similar. Din 1.174 de companii intrate în insolvență, un număr-record de 910 și-au cerut singure această protecție în instanță. În 2010, din 1.225 de cazuri de insolvență, 697 au fost la cererea debitoru-lui.

O PROTECțIE ExTREMă

În mediul de afaceri, păre-rile despre insolvenţă sunt împărţite: pe de o parte, fir-mele mici agreează această formă a legii, pentru că este o soluție de protecţie în faţa creditorilor, dar pe de altă

parte, firmele furnizoare care au de recuperat sume importante de la debitori spun că mult prea ușor in-tră debitorii în insolvenţă, în detrimentul creditorilor. În general, societăţile care își cer insolvenţa singure sunt firme cu pierderi, cu datorii mari atât la bugetul consolidat al statului, cât și la furnizori, bănci sau la alţi creditori. Legea nr. 85/2006 privind procedura insolven-ţei începe să creeze mari probleme unor entităţi eco-nomice care își desfășoară corect activitatea, își plătesc datoriile la timp, angajaţii și

furnizorii.Oamenii de afaceri afectați de tertipurile celor care își cer la tribunal protecție, apelând la Legea nr. 85/2006, susțin că „pro-cedura insolvenței practic este gândită ca o societate care trece din administra-rea patronatului într-o ad-ministrare colectivă a cre-ditorilor“ și că o astfel de protecție prin insolvență ar trebui să fie extremă, în ca-zuri excepționale.

AvANTAj: DEbITORUl

Firmele care se văd încolțite de creditori nu văd altă scăpare decât insolvența. „Esenţa acestei legi este de a proteja de-bitorul“, a explicat Mircea Pârvuleţu, director execu-tiv al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP) Dolj. Dar iată care este adevăratul motiv pentru care intră sute de entități economice în insolvență. „Firmele își cer singure insolvenţa pentru că pe perioada insolvenței se suspendă orice măsură de

executare silită de către Fisc și alt creditor. În plus, cei care intră în insolven-ţă procedează în acest fel pentru a nu mai plăti do-bânzi și penalităţi la su-mele datorate statului“, a spus directorul executiv adjunct al DGFP Dolj, Mi-hai Antonescu.

DEzAvANTAj: CREDITORUl

Societăţile mari cu mulţi

angajaţi au multe pro-bleme cu clienţii care își cer singuri insolvenţa. În forma sa actuală, Legea insolvenței stabilește o ordine intersantă de stin-gere a debitelor pentru cei care s-au înscris la masa credală: mai întâi trebuie achitate datoriile salariale, cum este și firesc, apoi se sting cheltuielile aferente procedurii de insolvență (onorariul/comisionul li-chidatorului); urmează stingerea creanțelor ga-rantate (ipoteci, gajuri); abia pe locul al patrulea se sting obligațiile la bu-getul consolidat al statu-lui și/sau bugetele locale. Într-un final vine și rândul creditorilor chirografari să își primească dreptu-rile bănești, dar până să ajungă rândul furnizorilor înscriși la masa credală să primească vreun ban, acti-vele firmei debitoare sunt de mult timp „epuizate“.

CE sPUN FIRMElE MARI

Antreprenorul local Con-stantin Popeci, de la Po-peci Utilaj Greu, a de-clarat: „Tocmai pentru că este permisivă, Legea insolvenţei trebuie mo-dificată. Când o firmă nu mai are din ce plăti cre-ditorii își cere insolvenţa. Întâi, își mută activele pe o altă firmă și... gata! A scăpat! După aceea tra-ge după sine și alte firme bune. Cum este cazul lui

Firmele își cer singure insolvenţa pentru că pe perioada insolvenței se suspendă orice măsură de executare silită de către Fisc și alt creditor“, a spus directorul executiv adjunct al DGFP Dolj, Mihai Antonescu.

13

ECONOMIE

Cine duce povara in solvenței în România

Dinu Patriciu, care și-a ce-rut insolvenţa, dar a băgat în incapacitate de plată și alte firme, inclusiv dintre cele locale, care au intrat și ele în insolvenţă“. Alt întreprinzător craiovean

consideră că actuala formă a insolvenţei este, pentru unii, o „escrocherie legală“. „În teorie, instituţia insol-venţei este bine gândită (nu pentru că ar fi gândită de eminenţele cenușii din România, ea a fost copiată integral din legislaţia euro-peană), dar așa cum este pusă în practică devine o escrocherie legală. În prac-tică, mare parte din insol-venţe au la bază autode-capitalizarea controlată de «patronii escroci». Decât să te lupţi cu timpurile gre-le mai bine cauţi să acumu-lezi datorii cât mai mari, să sustragi sub diverse forme bunuri și bani din propria societate, după care îţi ne-gociezi cu un practician în insolvenţă declararea stării de insolvenţă. După aceea, cu banii pe care ai reușit să

îi căpușezi din propria so-cietate îţi continui activi-tatea în aceeași locaţie, cu aceleași dotări și cu același personal, dar pe firma mă-tușii. De aici începe show-ul: se încaieră creditorii cu debitorul și câștigă practi-cianul în insolvenţă pentru că nici acesta din urmă nu este prea dus la biserică și bineînțeles că îl privește pe debitorul escroc ca pe o pradă. Scopul practicia-nului este ca până la final să-i vândă patrimoniul, acela care mai este (...)“, este de părere Liviu Cioa-nă, deţinătorul grupului de firme MITLIV. El a mai explicat de ce pierde eco-nomia românească de pe urma Legii insolvenței, în sensul că furnizorul mare va fi reticent în a credita firmele mici, tocmai pen-

tru că acestea intră rapid în insolvență când dau de greu, iar de aici începe povestea: „O firmă mică sau mijlocie care merge la o companie mare pentru a contracta produse sau servicii este condiționată de plata în avans. Dacă furnizorul nu o creditea-ză, banca nu o creditează, atunci este puțin probabil să aibă surse proprii de ca-pital pentru a rezista. Deci, la modul general economia este afectată de faptul că, din cauza precauției cre-ditorului, întreprinderile mici și mijlocii sunt frânate și nu se pot dezvolta. Cine pierde din acest fenomen? Economia în ansamblul ei“.

RAMONA OlARU

Infografic: Victor Şoșea

CINE INTRă ÎN INsOlvENță ÎŞI AsUMă

ANUMITE RIsCURI:

a partenerii de afaceri vor fi reticenți să își continue con-tractele cu o firmă aflată sub protecția Legii nr. 85/2006;a se creează un deficit de imagine peste care firma va trece cu greu, chiar dacă iese din insolvență;a administratorul firmei de-bitoare va avea fapta înscrisă în cazierul fiscal, iar timp de cinci ani nu va putea fi admi-nistrator la altă societate.

GUvERNUl A FOsT sEsIzAT. lEGEA

INsOlvENțEI sE vA MODIFICA.

Ministrul delegat pentru IMM, turism și mediul de afaceri a precizat, în luna ianuarie a acestui an, că după sesizările venite din mediul de afaceri privind hibele Legii insolvenței, mai ales a ușurinței cu care debitorii își cer sin-guri insolvența, acest act normativ va fi modificat. Ministrul Grapini a averti-zat că, după modificarea legii, intrarea în insolvență nu va mai fi la îndemâna oricui. Actul normativ ar urma să fie modificat în 2013.

14

INTERvIU

Maria Grapini: România a rămas în urmă la capitalizarea IMM-urilorMinistrul delegat pentru IMM-uri, mediul de afaceri și turism, Maria Grapini, a acceptat să acorde un interviu pentru Oltenia Business, în care ne vorbește despre cele mai importante modificări legislative ce vizează acești „actori“ ai economiei: întreprinderile mici și mijlocii.

Oltenia Business: Cum cata-logaţi, în prezent, IMM-urile din România?Maria Grapini: În prezent, economia mondială este caracterizată de cuvântul vulnerabilitate. Mesajul meu pentru IMM-uri este însă optimist, deoarece am con-vingerea că economia se va reașeza pe criterii de profi-tabilitate. Dacă vom deveni serioși și vom aplica în mod

corect principiile de busine-ss, toate acestea, însoțite de acțiunile concrete de adop-tare a unor politici legislative și fiscale cooerente și stabile ale guvernului, vom avea re-zultate pozitive.

Oltenia Business: Ce ne puteți spune despre impozi-tul forfetar? Se va aplica în acest an?Maria Grapini: Aș începe cu o corectură absolut necesară, nu va fi vorba de introduce-rea unui impozit forfetar.

Așa cum știți, în ultima lună, am reușit să am un dialog cu toate asociaţiile profesionale și patrona-le din domeniul turistic,

servicii, cooperaţie, indus-tria prelucrătoare, pentru

elaborarea studiului de impact privind intro-ducerea acestei noi

modalități de impo-zitare. Scopul aces-tui impozit nu este închiderea firmelor, ci scoaterea la su-prafaţă a economi-

ei „gri“. Pentru început, vom analiza impac-tul acestui impozit asu-pra sectorului

hotelier/pensiuni și alimentației publice, mai exact restauran-te. Rolul nostru este să adunăm toate datele și să facem o analiză. Introducerea unei noi modalități

de impozitare este o măsură de fiscalitate, pe care o voi tri-mite Ministerului Finanțelor Publice, care va lua o decizie cu privire la aplicarea sau nu a acestui impozit.Când luăm în calcul să intro-ducem un astfel de impozit, nu ţintim închiderea firme-lor. Cei din serviciile pe care le vom alege să intre sub acest model nu vor fi taxaţi decât pe modelul acesta. În plus, se va stabili un plafon până la care impozitul va fi zero.

Oltenia Business: Spuneaţi recent că unii agenţi eco-nomici vor fi vizitaţi de Fisc „și de 15 ori pe an“ dacă nu își plătesc impozitele. Către ce domenii de activitate vă concentrați atenția?Maria Grapini: Mă refeream strict la acei operatori econo-mici care nu vor plăti acest impozit pe care îl avem în ve-dere și care riscă să fie vizitați de mai multe ori pe an de Fisc, la orice reclamație sau suspiciune de evaziune fisca-lă. În prezent, consilierii mei culeg toate datele pentru a avea un fond de calcul bine stabilit si documentat. În alte ţări, de exemplu, se aplică la 27 de servicii. Vom anali-za pentru început impactul asupra sectorului hotelier/pensiuni și alimentaţiei publi-ce/ restaurante.

Oltenia Business: OUG nr. 8/2013 impune un impozit de 3% asupra veniturilor mi-croîntreprinderilor care rea-

lizează o cifră de afaceri mai mică de 65.000 de euro. Dar înseamnă să plătească acest impozit și firmele cu pierderi. De ce nu s-au separat lucru-rile?Maria Grapini: Actul nor-mativ specificat mai sus este o inițiativă a Ministerului Finanțelor Publice și are ca principală reglementare re-ducerea pragului cifrei de afaceri de la 100.000 de euro la nivelul de 65.000 de euro pentru firmele care la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent aveau între unu și nouă salariați și care vor plăti un impozit de 3% pe cifra de afaceri. Această reglemen-tare este una de unificare a plafonului de 65.000 de euro, întrucât agenții econo-mici care au cifra de afaceri până la acest plafon, nu sunt obligați să colecteze și să plă-tească TVA.Reducerea plafonului se da-torează faptului că acest prag a fost obținut de România în negocierile cu Comunitatea Europeană în ceea ce privește aplicarea prevederilor Direc-tivei 2006/ 112/ EU (Direc-tiva TVA) privind regimul comun de TVA, ceea ce nu a permis unificarea acestui plafon în sensul creșterii sale la nivelul de 100.000 de euro. Opțional, agenţii economici care doresc să plătească im-pozitul de 3% pe cifra de afaceri până la plafonul de 100.000 de euro pot opta pentru acest lucru.Țin să subliniez că această

15

INTERvIU

Maria Grapini: România a rămas în urmă la capitalizarea IMM-urilorcotă de 3% din cifra de afa-ceri, conform reglementărilor anterioare, se aplică tuturor firmelor, indiferent de dome-niul de activitate, care se în-cadrau într-o cifră de afaceri care nu depășea 100.000 de euro anual și avea între unu și nouă salariați.

Oltenia Business: Ar putea acest act normativ să închi-dă multe firme, la fel cum a făcut-o impozitul minim în 2010 (când zeci de mii de firme și-au suspendat activi-tatea)?Maria Grapini: Nu. Categoric nu.

Oltenia Business: Aţi amin-tit că se va modifica legea insolvenței? Ce modificări a propus mediul economic?Maria Grapini: Aș înce-pe prin a mulțumi tuturor reprezentanților mediului de afaceri care au ales să răspun-dă invitației mele la dialog și să se implice direct. Cum era normal, am primit numeroa-se propuneri, care sunt mo-mentan în analiză și pe care le vom anunța în momentul în care vor fi stabilite.

Oltenia Business: În luarea deciziilor fiscale ce privesc IMM-urile vă consultați și cu mediul de afaceri?Maria Grapini: Dialogul și transparența au reprezentat priorități din primul moment al mandatului meu. În mod cert, absolut toate măsuri-le pe care le voi lua vor veni ca rezultat al dialogului cu reprezentanții mediului de afaceri. Așa cum vă spuneam mai devreme, rolul nostru este să adunăm toate datele și să facem analize de impact. Deciziile privind măsurile de

fiscalitate sunt luate de Minis-terul Finanțelor Publice.

Oltenia Business: Care sunt cele mai grave probleme ac-tuale ale companiilor din Ro-mânia? Pentru care dintre ele există soluții?Maria Grapini: În România, ca și în ţările din Uniunea Europeană, majoritatea com-paniilor sunt întreprinderi mici și mijlocii. Diferenţa este că România a rămas în urmă

faţă de celelalte ţări din Uni-unea Europeană, din punct de vedere al capitalizării în-treprinderilor mici și mijlocii, al potenţialului lor, al capa-cităţii de a se finanţa, de a se împrumuta și, nu în ultimul rând, trebuie să spunem și din punct de vedere al inovaţiei, al îndreptării activităţii spre produse inovatoare, cu plus valoare adăugată. Soluţii exis-tă pentru toate aceste proble-me și executivul are acest rol bine asumat de a le identifica și implementa.

Oltenia Business: Cu ce va sprijini ministerul pe care îl

conduceţi mediul de afaceri?Maria Grapini: Obiectivul ge-neral îl constituie dezvoltarea unui mediu de afaceri bazat pe competitivitate și spirit antreprenorial, pentru a face faţă concurenţei pe piaţa uni-că europeană și în exteriorul Uniunii Europene. Viziunea noastră pe termen mediu și lung, în acest domeniu, pro-pune un pachet de 51 de ac-ţiuni guvernamentale, articu-late într-un set de 15 direcţii

de acţiune, grupate în jurul a patru obiective specifice, și anume: promovarea crește-rii economice prin investiţii și îmbunătăţirea climatului investiţional; creșterea trans-parenţei actului decizional, a politicilor publice prin sti-mularea și promovarea com-portamentului responsabil și integrităţii în afaceri; îmbu-nătăţirea mediului de afaceri și promovarea și dezvoltarea antreprenoriatului, inclusiv în rândul unor grupuri-ţintă spe-cifice: tineri, femei, și promo-varea dreptului la a doua șan-să pentru antreprenori, prin creșterea accesului întreprin-

zătorilor la consultanță și ser-vicii de formare și instruire de calitate; creșterea capacităţii administrative a structurii de specialitate din cadrul Minis-terului Economiei în scopul îmbunătăţirii proceselor de planificare strategică, analiză, monitorizare și evaluare.Modalitatea de aplicare a strategiei pe care ne-o pro-punem în domeniul mediu-lui de afaceri are în vedere obiectivul fundamental al Ministerului Economiei de a susţine relansarea econo-mică, urmărind în perioada imediat următoare revigo-rarea cererii interne, relan-sarea susţinută a producţiei industriale și creșterea con-tinuă a exporturilor, în con-diţiile unui cadru macroeco-nomic stabil.

Oltenia Business: Ce intenţi-onaţi să faceţi dumneavoas-tră, în calitate de ministru, pentru IMM-urile din Olte-nia?Maria Grapini: Ministrul de-legat pentru IMM-uri, mediu de afaceri și turism propune și asigură implementarea de măsuri valabile pentru tot mediul de afaceri din Româ-nia. Îmi propun atât pentru mediul de afaceri din întreaga ţară, dar și pentru cel din Ol-tenia să găsim soluţii rapide, reale și legale pentru ca îm-preună să parcurgem drumul spre succes. De asemenea, voi susţine orice proiect vi-abil și competitiv propus de actorii implicaţi în mediul de business local, fie că vorbim de autorităţile publice locale, reprezentanţi ai mediului aca-demic local sau de antrepre-nori din regiune.

RAMONA OlARU

Ministrul IMM-urilor, turismului și mediului de afaceri a precizat că implementarea strategiei răspunde următoarelor priorităţi guvernamentale actuale:

Implementarea unei viziuni economice de lungă durată, care să ofere predictibilitate, lo-curi de muncă în economia ţării prin realizarea unui mix eficient între politicile de stimulare a creșterii economice.

Toleranţă zero faţă de corupţie și clientelism.

Creșterea substanţială a gradului de absorbţie a fondurilor structurale și de coeziune.

1

2

3

16

ECONOMIE MONDIAlă

Evoluţia preţurilor materiilor prime pe plan internaţional în 2013

Estimările Agenţiei In-ternaţionale pentru Energie (AIE) antici-

pează că cererea de petrol din ţările mari și dezvolta-te ale Europei se va reduce în acest an, în timp ce alte regiuni, mai ales Asia, vor consemna o creștere soli-dă, potrivit CNBC (Con-sumer News and Business Channel), citat de Media-fax. Cererea de petrol din Europa se află, deja, la minimul ultimilor 20 de

ani, și vine după cinci ani de declin. Specialiștii de la AIE anticipează că ce-rerea pentru această ma-terie primă va continua să scadă și în 2013, influ-enţată de perspectivele economice nefavorabile și de orientarea către surse alternative de energie. O cerere scăzută de petrol înseamnă o stagnare sau chiar scădere a prețurilor acestui produs pe burse-le internaționale, dar și

o stabilizare a prețurilor la combustibili în statele europene, inclusiv în Ro-mânia.

bRM: CERERE sCăzUTă DE CARbURANțI

La noi în ţară nu se tran-zacţionează ţiţei brut, dar piaţa combustibililor deri-vaţi din petrol este vastă și, în prezent, se află și ea în declin.„Preţurile produselor pe-

troliere depind simultan de condiţiile internaţio-nale și de cursul leu/dolar. În România, se folosesc cotaţiile de pe piaţa me-diteraneană, ca fiind cea mai apropiată de România (cotaţiile de pe platts.com - n.r.). În prezent, cotaţii-le în zona mediteraneană care se iau ca referinţă la noi sunt mai mici decât de obicei, în condiţiile în care noi facem o medie a tranzacţionărilor pe o săp-tămână“, a declarat recent, pentru Oltenia Business, directorul de tranzacţio-nare al Bursei Române de Mărfuri (BRM), Valeriu Gheorghe. Motorina este cel mai tranzacţionat produs de pe BRM, iar ultimul preţ era de 960 de dolari pe tonă, la începutul lunii februarie, preţ în scădere faţă de 2012.

CONsUM REDUs DE ENERGIE ÎN ţARă

Motoarele economiei nu mai sunt turate la maxi-mum. Din tranzacţiile de pe BRM reiese că „este un consum redus în ţară atât la produse petroliere, cât și la energie, din cauza cri-zei economice. Scăderea consumului este explicată de faptul că se face eco-nomie în ramurile care nu mai produc la capacitate sau nu mai sunt prestate servicii la nivelul anilor an-

Prețurile materiilor prime vor continua să scadă în Europa. Cererea scăzută de petrol va menține prețurile, producția mare de grâu estimată în SUA și cea de porumb în Ucraina ne duc cu gândul la tarife rezonabile ale principalelor materii prime pe plan internațional. Rămâne de văzut dacă seceta capătă valențe inflaționiste.

17

ECONOMIE MONDIAlă

Evoluţia preţurilor materiilor prime pe plan internaţional în 2013teriori“, a mai spus directo-rul de tranzacţionare de la Bursa Română de Mărfuri.

PIAțA MONDIAlă A GRâUlUI

O cercetare realizată de Bloomberg arată că supra-feţele însămânţate cu grâu de toamnă în SUA se ridică la 17,23 milioane de hecta-re, ceea ce reprezintă cea mai mare suprafaţă din ul-timii patru ani, în creștere față de cea din 2012, cu 783 de milioane de hectare. La rândul său, Canada anunţă o producţie de grâu peste așteptări. Recolta a cres-cut cu 7,6% faţă de 2011, atingând 27,2 milioane de

tone anul trecut. „La nivel mondial, analiștii vorbesc de o diminuare a preţurilor la grâu, în condiţiile în care exportul din India va atin-ge zece milioane de tone, ceea ce va influenţa evolu-ţia preţurilor din Asia și nu numai. Acești factori, com-binaţi cu o producţie bună pentru producătorii din Regiunea Mării Negre, ar putea asigura o diminuare a preţurilor la grâu în acest an. Preţul mediu per tonă pe pieţele reprezentative din România a ajuns la 239 de euro în Banat, 251 de euro în Muntenia și 261 de euro în Oltenia, potrivit ce-lei mai recente raportări a Ministerului Agriculturii și

Dezvoltării Rurale“, se ara-tă în revista de specialitate Agro Business.

Totuși, volatilitatea prețului la grâu există și se manifes-tă la bursele specializate pe mărfuri de pe plan extern. Această volatilitate vine „din cauza presiunii vânză-rilor masive ale fondurilor de investiții la Bursa de la Chicago, unde au fost li-chidate 50.000 de loturi în câteva săptămâni, mai ales pozițiile pe termen de livra-re scurt. Îngrijorările econo-mice au determinat fondu-rile să realizeze vânzări și să diminueze stocurile“, titra Profitul Agricol, luna trecu-tă.

PORUMbUl PE PIEțElE lUMII

Piața porumbului nu face notă discordantă cu cea a grâului, astfel că, la nivel mondial, cererea este în scădere liberă. Specialiștii vorbesc de o diminuare drastică a exporturilor de porumb în momentul de faţă. Obligaţiile de export asumate reprezintă doar 44% din pronosticul ma-rilor state exportatoare de porumb și sunt cu 14% sub nivelul mediu, la nivel mondial, din ultimii cinci ani.

RAMONA OlARU

Producția petrolieră a Rusiei a atins în 2012 cel mai înalt nivel de la destrămarea fostei URSS,

au anunţat recent rușii. Astfel, Rusia a devenit cel mai mare producător de petrol

din lume, surclasând Arabia Saudită. Anul trecut, Rusia a produs 518 milioane de

tone de petrol și gaze, ceea ce reprezintă un nivel istoric al acestei ţări.

ŞTIAţI Că...

Cotaţii porumb

bursa de la ChicagoCu livrare în martie: 268 de dolari pe tonăCu livrare în mai: 266 de dolari pe tonă

bursa de la Paris:Cu livrare în martie: 236 de euro pe tonăCu livrare în mai: 237 de euro pe tonă

Sursa: Profitul Agricol

Cotaţii petrolbursa de la londraÎn ianuarie, cu livrare în martie: 107,17 dolari pe baril

bursa din New york:În ianuarie, cu livrare în martie: 83,57 dolari pe baril

Cotaţii grâubursa de la londraCu livrare în martie: 206 lire pe tonăCu livrare în mai: 207 lire pe tonă

bursa de la ChicagoCu livrare în februarie: 315 dolari pe tonăCu livrare în martie: 317 dolari pe tonă

bursa de la Paris:Cu livrare în martie: 244 de euro pe tonăCu livrare în mai: 242 de euro pe tonă

Sursa: Profitul Agricol

Cotația țițeiului West Texas Intermediate a fost, în februarie, la New York Mercantile Exchange, de 95 de dolari pe baril.

18

INsTRUMENTE ElECTRONICE DE PlATă

Bilet la ordin, filă cec sau cambie. Ce preferați?

Firmele sunt ceva mai atente în utilizarea instrumentelor electronice de plată, iar regulile sunt mult mai stricte.

Tot mai multe com-panii le solicită par-tenerilor de afaceri

o garanție în plus pentru plata la termen a factu-rilor emise. Cele mai des utilizate tipuri de garanții sunt biletele la ordin și filele cec. Uneori se mai folosesc și cambiile, dar acestea nu sunt prea răs-pândite la nivel național. Biletul la ordin are cea mai mare incidență. Do-

cumentul emis are o scadență, iar la termenul respectiv, beneficiarul îl introduce în bancă, iar banii din contul clientului sunt virați în contul furni-zorului. Totuși, apar destul de multe situații în care, la scadență, biletul la ordin nu poate fi executat, dar acest aspect îl vom trata într-un alt număr al revis-tei Oltenia Business. Piața a evoluat într-o așa manieră în ultimii ani, încât firmele cer contragaranții în plus, pe lângă instrumentele electronice de plată. Nu mai este suficientă emi-terea unui simplu bilet la ordin, ci acesta poate fi avalizat în nume propriu de către administratorul societății care oferă biletul la ordin. Adică administra-torul răspunde material

cu bunurile sale persona-le (casă, mașină), în ca-zul în care nu își respectă obligațiile asumate prin ordin. Fila cec este cel mai sigur instrument de plată pen-tru cel care îl primește, dar este cel mai riscant document pentru emi-tent. Acesta este pasibil cu pedeapsa penală dacă nu respectă termenele de plată și condițiile în care a fost emis cecul.

CE EsTE CAMbIA?

Cambia mai este numită și trată (bill of exchan-ge sau draft) și, conform unei definiții „ca la carte“, reprezintă un ordin scris și necondiționat dat de o persoană (trăgător) unei alte persoane (tras) de a

plăti o sumă de bani, la vedere sau la o anumită scadenţă, unui beneficiar. Cambia este un instru-ment mai puțin obișnuit de plată. La nivel național, numărul și valoarea cambi-ilor introduse la plată sunt nesemnificative compara-tiv cu celelalte instrumen-te electronice de plată mai cunoscute. Avantajul cam-biei este acela că, în circui-tul comercial, îndeplinește mai multe funcții: de pla-tă, de creditare, de garan-tare, de obținere de fon-duri bănești.

„NU AM MAI văzUT DE lUNI ÎNTREGI INCIDENTE DE PlățI“

Un bancher craiovean ex-plica în urmă cu ceva vreme că nu a mai văzut în banca

19

INsTRUMENTE ElECTRONICE DE PlATă

Bilet la ordin, filă cec sau cambie. Ce preferați?pe care o conduce nici un incident cu cecuri sau bile-te la ordin și nici cu cambii sau alte instrumente de pla-tă. „Sunt din ce în ce mai puține incidentele de plăți cu cecuri sau cu bilete la ordin. Eu, personal, nu am mai văzut de mult în bancă așa ceva, de luni întregi. De exemplu, în trimestrul IV al anului 2012, nu am avut nici un astfel de eveniment, nici cu file cec, nici cu bile-te la ordin. Explicația este aceea că firmele emitente de astfel de instrumente sunt din ce în ce mai aten-te. În funcție de numărul incidentelor și de valoarea lor, o bancă poate să nu-i mai emită unei companii cecuri sau alte instrumen-te, astfel că pe respectivul agent economic îl afectează direct neregulile la plată. Iar ca să plătească furnizorilor cash... este foarte dificil“, susține un bancher craio-vean. Dacă nu mai lucrezi cu bilet la ordin, atunci trebuie să plătești marfa pe loc, cu

bani gheață, ceea ce poa-te duce la blocaje de plăți chiar și în interiorul aceleiași companii.

ATENţIE lA CECURIlE FăRă ACOPERIRE!

Din discuțiile cu bancherii reiese că firmele care ofe-ră partenerilor de afaceri instrumente electronice de plată sunt mult mai pru-dente din 2012 încoace. În primul rând că fără bilete la ordin nu ar putea rezista pe piață, iar în al doilea rând, furnizorii sunt din ce în ce mai stricți cu clienții și le so-licită o rigoare mai mare în relațiile comerciale pe care le au. Companiile care „se joacă“, practic, cu cecurile fără acoperire nu prea mai pot apela la altă bancă pen-tru a-i emite un nou carnet de cecuri. De regulă, parte-nerii de afaceri comunică între ei la apropierea datei scadente a unei facturi, iar în cazul în care clientul nu are suficienți bani în cont să

achite marfa sau serviciile ce i-au fost prestate, atunci se poate ajunge la eșalonări.

INCIDENTElE sE RAPORTEAză lA bNR

Cine face greșeala să emi-tă un instrument de plată unei alte firme, iar la data scadentă să nu aibă banii în cont, ajunge automat în CIP – adică într-o bază de date la nivel național, unde, dacă ai intrat, com-pania ta va fi în interdicție bancară și nici o bancă nu va mai emite file cec, o pe-rioadă, pe numele firmei tale. O bună perioadă de timp nu le mai poţi acorda furnizorilor garații de tipul instrumentelor de plată. Centrala incidentelor de plăți (CIP) este o structură specializată în colectarea, stocarea și centralizarea informaţiilor specifice in-cidentelor de plăţi pro-duse de titularii de cont cu cecuri, cambii și bilete la ordin. Transmiterea in-

formaţiei la CIP se face pe cale electronică, de către fiecare bancă în parte care a descoperit incidente, iar datele se transmit la BNR, prin utilizarea Reţelei de Comunicaţii Interbancare.

TRANzACțII ÎN sCăDERE

Din statisticile BNR re-iese că, în 2011, numărul tranzacțiilor efectuate la nivelul întregii țări cu ce-curi și bilete la ordin s-a redus aproape la jumăta-te față de 2007. Reduceri-le sunt, și ca valoare, mai mici față de 2007. Totuși, observăm că, în plină cri-ză, în anul 2010 s-au deru-lat tranzacțiile cu valoarea cea mai mare (peste 91 de miliarde de lei), prin con-turile băncilor folosind instrumente de plată elec-tronice, în special bilete la ordin și file cec.

RAMONA OlARU

REGlEMENTăRI

sPECIFICE AlE bNRActul normativ care re-glementează circulația instrumentelor electro-nice de plată este Regu-lamentul BNR nr. 6/2006 privind emiterea și utili-zarea instrumentelor de plată electronică, rela-ţiile dintre participanţii la tranzacţiile cu aceste instrumente și precizările BNR referitoare la aplica-bilitatea acestuia.

statistica bNR privind tranzacțiile efectuate cu instrumente electronice de plată în ultimii ani*

Anul Nr. tranzacții cu cecuri şi bilete la ordin

valoarea tranzacțiilor cu cecuri şi bilete la ordin

2011 6,57 milioane 68.127,70 milioane de lei





*Date preluate de la BNR

21

Magnolia Residence, un altfel de businesslIDERI şI AFACERI

Dezvoltatorul imobiliar Alis Baba SRL crede că programul „Noua Casă“ ar sprijini constructorii. În acest sens, proiectul de investiții pe 2013 este destinat și potențialilor cumpărători care ar putea aplica prin „Prima Casă 6“.

Aurel Iovan a început să-și dezvolte aface-rile în sectorul imo-

biliar încă din 2007. Anul trecut, i s-a alăturat și soția sa, Mihaela Radu, care a ve-nit cu experiența sa, după opt ani petrecuți în secto-rul bancar, pentru a pune umărul la expansiunea afa-cerii axate pe construcții rezidențiale. An de an, bu-

sinessul s-a dezvoltat, iar cartierele de locuințe au fost construite și vându-te într-un ritm susținut, inclusiv pe perioada cri-zei. Așa a apărut cartierul lor de referință, ce poartă nume de floare - Magnolia Residence – primul cartier cu circuit închis din zona Craiovei, dar și multe alte ansambluri rezidențiale în alte zone ale Craiovei. Anul 2013 i-a prins pe cei doi soți în plină expansiune imobi-liară, deși piața, în ansam-blul ei, este încă în declin. Care este motivația lor? Se pregătesc intens pentru programul „Prima Casă 6“, cunoscut și „Noua Casă“, prin care statul va garanta creditele celor care cumpă-ră doar locuințe noi. Nevo-ia de locuinţe noi exista în continuare.

UN NOU CARTIER REzIDENțIAl APARE ÎN 2013

„Ca și investiții în acest an, ne pregătim să facem și

locuințe mai mici, pentru beneficiarii noului program „Prima Casă 6“. Noile case pe care le vom construi în extinderea cartierului Mag-nolia vor fi la prețul unui apartament din Craiova, undeva la 45.000 de euro, și vor avea două niveluri, parter plus mansardă. Este foarte bine că s-a lansat acest program. Ne-ar avan-taja mult pe noi, construc-torii, dacă statul se va axa pe ‚Prima Casă 6‘“, a arătat Aurel Iovan. Cum reușește antreprenorul craiovean să ridice viluțe la preț de apar-tament nu este un mister: „Avem avantajul TVA-ului de 5% la locuințele de până la 120 de metri pătrați – suprafață utilă, dar și avan-tajul prețului terenului în zonă“. Firma celor doi an-treprenori, Alis Baba SRL, se ocupă de tot ce înseamnă apariția noului cartier, de la crearea infrastructurii de acces, aducerea utilităților și până la ridicarea de blo-curi de garsoniere și apar-tamente, respectiv un nou

model de case ce vor avea o suprafață utilă de 80 de metri pătrați fiecare, plus câte o curte mică. Primele locuințe vor fi gata în câteva luni, iar antreprenorii nu ex-clud posibilitatea finalizării construcțiilor până la finele lui 2013. „Nu vom face rabat de la calitate“, a mai spus dezvoltatorul.

CONsUlTANțA, AlT PAlIER Al AFACERII

Potențialii cumpărători ai caselor beneficiază și de consiliere financiară, pen-tru găsirea resurselor nece-sare. „Asigurăm consilierea clientului pentru găsirea celei mai bune soluții de finanțare. Prin interme-diul unei bănci externe vom continua accesul la finanțarea în valută pen-tru clienţii noștri, dar și finanțarea pentru cei care obțin venituri din străină-tate sau din alte profesii“, a precizat Mihaela Radu.

RAMONA OlARU

Aurel Iovan şi Mihaela Radu, dezvoltatorii Magnolia Residence

22

OMUl lUNII

Radu buziernescu, Professional Consulting: „Aducem plus valoare clienților noştri“Reprezentantul companiei de consultanţă fiscală și audit Professional Consulting, Radu Buziernescu, a acordat un interviu pentru Oltenia Business despre dezvoltarea businessului pe care îl conduce și despre etica fiscală pe care trebuie să o aibă managerii români.

Oltenia Business: 2013 este un an aniversar pentru Professional Consulting. Ce înseamnă Professional Consulting, acum, la zece ani de la înființare?Radu Buziernescu: Grupul de firme Professional Con-sulting înseamnă azi patru asociați, peste 30 de salariați care alături de cei 300 de clienți permanenți repre-zintă activul nostru cel mai prețios, o cifră de afaceri anuală de aproape un mili-on de euro și aproape două

milioane de euro impozite și taxe achitate la zi la bugetul de stat de la înființare.

Oltenia Business: Care sunt serviciile din portofoliu pe care le oferiți clienților dumneavoastră?Radu Buziernescu: Încer-căm să aducem plus valoare clienților noștri și să le ofe-rim un prag cât mai înalt de satisfacție, printr-o gamă de servicii profesionale de calitate, care să le permită să-și concentreze atenția

către afacerile lor și nu asu-pra instabilității fiscale. Baza serviciilor noastre o repre-zintă consultanța fiscală, auditul financiar și al fon-durilor europene și contabi-litatea, alături de salarizare, fuziuni și divizări, due dili-gence, prețuri de transfer.

Oltenia Business: Care este profilul clientului Professio-nal Consulting?Radu Buziernescu: Clienții noștri sunt firme ai căror pa-troni doresc să aibă liniște și stabilitate fiscală, evidență contabilă curată, care do-resc să plătească impozite atât cât trebuie în mod le-gal, nici mai mici, dar nici mai mari. Avem un porto-foliu echilibrat de clienți, de la companii multinaționale la firme autohtone de toa-te mărimile, ce activează în toate domeniile de acti-vitate, dar și în sfera profe-siilor liberale: medici, no-tari, avocați. Avem și mulți clienți firme românești cu capital străin (din Germa-nia, Italia, Franța, Portuga-lia, Elveția etc.), inclusiv fur-nizori locali ai Ford.

Oltenia Business: Ce strate-gie de dezvoltare aveți pen-tru următoarea perioadă?Radu Buziernescu: Deși firma noastră a ajuns la maturitate, vom continua consolidarea, vom dez-volta mai ales serviciile cu valoare adăugată mare – consultanța fiscală, auditul, prețurile de transfer, fuziuni

și divizări – și vom continua investițiile în perfecționarea profesională a specialiștilor noștri.

Oltenia Business: Cum este pentru dumneavoastră să conduceți o firmă ca Pro-fessional Consulting?Radu Buziernescu: Este o mare plăcere pentru că suntem o adevărată familie, colaborăm permanent între noi. Fiecare are de învățat de la celălalt, indiferent că este consultant fiscal, au-ditor, expert contabil sau avocat.

Oltenia Business: Ce sfaturi le-ați da managerilor în le-gătură cu comportamentul lor fiscal?Radu Buziernescu: Nu este ușor să dai sfaturi azi și nu e deloc ușor să fii manager în aceste vremuri tulburi, în care fiscalitatea este excesi-vă și prost gândită, în care insolvența decimează par-tenerii care încetează plățile, în care Fiscul este parcă mai drastic ca oricând. Cu toții ar trebui însă să depunem eforturi suplimentare, să fim mai optimiști și să nu invocăm tot timpul criza, să încercăm, pe cât putem de mult, să respectăm o etică în afaceri și, de ce nu, o etică fiscală.

Oltenia Business: Sunteți și cadru universitar la Uni-versitatea din Craiova. Cum împletiți cele două activități?

Conf. univ. dr. Radu Buziernescu

23

Radu buziernescu, Professional Consulting: „Aducem plus valoare clienților noştri“Reprezentantul companiei de consultanţă fiscală și audit Professional Consulting, Radu Buziernescu, a acordat un interviu pentru Oltenia Business despre dezvoltarea businessului pe care îl conduce și despre etica fiscală pe care trebuie să o aibă managerii români.

OMUl lUNII

Radu Buziernescu: Cea mai mare problemă este timpul, care, într-adevăr, parcă „nu mai are răbdare cu oame-nii“, dar dacă există pasiune, totul vine de la sine, mai ales că în cazul meu cele două activități sunt conexe și se îmbină armonios. Fap-tul că activez în domeniul consultanței fiscale și că am lucrat 12 ani în cadrul finanțelor publice doljene mă ajută mult în activitatea didactică, unde încerc să le insuflu studenților aceeași pasiune pentru fiscalitate.

Oltenia Business: Cum catalogați fiscalitatea din România?Radu Buziernescu: Ro-mânia are astăzi 115 taxe, aproape cea mai ridicată cotă de TVA din UE – 24% și cele mai mari contribuții sociale – 44%, dar nu aceas-ta este cea mai mare pro-blemă; ceea ce îi alungă și bulversează pe investitori, mai ales pe cei străini, este instabilitatea legislației fis-cale, adversitatea ei împo-triva mediului de afaceri, adoptarea unor legi fiscale fără nici o legătură cu re-alitatea. Modificările se anunță de azi pe mâine (ca-zul majorării TVA) și se ad-optă fără nici un studiu de impact (impozitul minim din 2010 a dus la dispariția a peste o sută de mii de firme și locuri de muncă).

Oltenia Business: Ce ar tre-bui să facă guvernul pentru

ca economia să meargă?Radu Buziernescu: Țara noastră depinde în mare măsură de economia UE, de unde ne vine finanțarea, unde exportul atinge 70% și de unde patru milioane de români trimit miliarde de euro acasă. Atâta timp cât UE este în recesiune ne va fi greu. Totuși, con-sider că s-ar putea face pași importanți printr-o relaxare fiscală (reduce-rea progresivă a TVA și a contribuțiilor sociale), asigurarea unor condiții economice și fiscale mai atractive decât în celelalte țări membre, luarea unor măsuri de creștere a cotei de absorbție a fondurilor europene, de deblocare a creditării, de reducere a arieratelor către mediul de afaceri, de restructu-rare a companiilor de stat cu pierderi, de încurajare a investițiilor, de reducere a economiei subterane și, cel mai important, de înceta-re a luptelor politice și de asigurare a unui climat de liniște în țară.

Oltenia Business: Ce im-pact are evaziunea fiscală asupra mediului de afaceri și asupra siguranței statu-lui?Radu Buziernescu: În Româ-nia, economia subterană, în cadrul căreia evaziunea fis-cală este componenta cea mai mare, este de aproape 40% din PIB, în condițiile în care media pe întreaga UE

este de 19%. Evaziunea fis-cală este deosebit de nocivă nu doar pentru stat, ci pen-tru toți contribuabilii, chiar și pentru cei care o practi-că, deoarece nici ei nu vor mai beneficia de servicii de calitate din partea unui stat slăbit până la urmă.Un singur exemplu cred că este elocvent; România a avut în fiecare din ultimii 22 de ani deficit bugetar, în anul 2012 acesta fiind de 2,3% raportat la PIB. În același timp, industria tu-rismului (hoteluri, restau-rante, baruri etc.) a avut o contribuție de 4% din PIB (în Bulgaria este de 20%), în condițiile în care se es-timează că acest domeniu este fiscalizat în proporție de aproximativ 30%. Dacă s-ar aduce la suprafață o parte din veniturile din tu-rism, bugetul de stat ar fi pe plus și România nu ar mai avea nevoie să împrumute miliarde de euro pentru a-și acoperi cheltuielile bugeta-re. Soluția este simplă și stă la îndemâna guvernului, și anume să aplice cu adevă-rat o lege existentă, adică să închidă pe trei luni acti-vitatea agenților economici care nu înregistrează veni-turi, în sensul că nu folo-sesc casa de marcat. Numai să se dorească acest lucru. În acest fel s-ar elimina și concurența neloială între societăți.Oltenia Business: Care este cea mai mare provocare pentru dumneavoastră și

pentru echipă?Radu Buziernescu: Cea mai mare provocare a noastră este aceea de a ține pasul cu rapiditatea și frecvența schimbărilor legislației fis-cale, chiar de a fi cu un pas înaintea lor, de a le anticipa și de a găsi soluții financi-are la fel de rapide, opti-me pentru clienții noștri. Scopul nostru este ca toți clienții asistați de noi să câștige din activitatea lor, să aibă afaceri profitabile, spre satisfacția lor, în pri-mul rând, a noastră, dar și a statului, care are încasări mai mari.

Oltenia Business: Care sunt principiile după care vă ghidați în afaceri?Radu Buziernescu: În afa-ceri este esențial să fii fair-play, să-ți respecți cuvântul dat, chiar dacă uneori ai de pierdut, să aplici politica pașilor mărunți, să ai simțul responsabilității, să fii flexi-bil, să știi să anticipezi și să ai fler.

RAMONA OlARU

Compania Professional Consulting este membră a Camerei de Comerţ şi Industrie Dolj.

24

FINANţăRI

Dilema firmei: Credit la termen sau linie de credit?

Finanţarea activităţii cu-rente a companiilor se face de regulă prin credite pe termen scurt sau mediu. De cele mai multe ori, băn-cile pun la dispoziţia firme-lor două tipuri de produ-se: linii de credit și credite pentru capital de lucru. Împrumuturile de tip li-nie de credit reprezintă o modalitate de creditare ce funcţionează în baza unui contract de credit prin care banca se angajează ca pe o anumită perioadă de

timp să pună la dispoziţia clientului fonduri care să acopere nevoile de exploa-tare ale clienţilor (pentru aprovizionări cu stocuri de materii prime și materiale, mărfuri, piese de schimb, combustibili, cheltuieli aferente perioadei curente etc.). Totodată, limita este setată pe contul curent, iar rambursarea se face din încasările de numerar pe contul curent. În ceea ce privește credi-tele la termen, principalele

avantaje ale utilizării lor pentru activitatea curentă sunt în special legate de îmbunătăţirea lichidităţii companiei, puterea de a negocia cu furnizorii. În loc de a accesa un credit de la furnizor se apelează la un credit bancar care permi-te negocierea unor preţuri mai bune, plata fiind rea-lizată pe loc. La categoria cele mai utilizate tipuri de finanţări bancare, avem li-nia de credit și creditul la termen. Fiind două produ-

se diferite, aplicarea greșită pentru unul dintre aceste tipuri de împrumut poate cauza unele probleme.

CâND EsTE bUN CREDITUl lA TERMEN ŞI DE CE

Creditul la termen este re-comandat pe o perioadă mai lungă de timp, cel mult zece ani. Acesta este desti-nat în mod special acoperi-rii unor cheltuieli mai mari decât încasările curente ale

Înainte de orice decizie trebuie cântărite extrem de atent avantajele și dezavantajele. Orice opţiune neinspirată pune în pericol stabilitatea financiară a companiei.

Dilema firmei: Credit la termen sau linie de credit?FINANţăRI

Situaţie

comparativă:

Costurile închide-rii creditului sunt mai mari cu până la 7% faţă de o linie de credit;

Pentru acordarea unui credit la termen, băncile cer un istoric al încasărilor, pentru a evalua impactul rate-lor asupra afacerii;

Orice întârziere la linia de credit, inclusiv plata minimă lunară, poate determina instituţia financiară să retragă acea linie de credit.

25

companiei. Poate fi accesat pentru diferite nevoi, de re-gulă pentru investiţii, dar și pentru finanţarea stocuri-lor de marfă și a materiilor prime, pentru plata datori-ilor la buget și furnizori sau pentru refinanţarea altor credite.

Avantajele utilizării cre-ditelor pentru activitatea curentă sunt legate de îm-bunătăţirea lichidităţii fir-mei și creșterea puterii de negociere cu furnizorii. Chiar dacă are costuri ceva mai mari decât în cazul unei linii de credit, există și contracte de creditare cu

rata de dobândă fixă. Astfel de situaţii pot fi întâlnite în cazul împrumuturilor cu valori de până la un mili-on de euro, unde dobânda anuală este de circa 10%. Sunt bănci care permit doar plata lunară a dobân-zii, principalul urmând să fie plătit la final, iar după ce contractul de credit a fost semnat, instituţiile finan-ciare nu mai solicită docu-mente suplimentare.

DEzAvANTAjElE NU sUNT DE NEGlIjAT

Un dezavantaj ar fi acela că băncile cer de fiecare dată o justificare a utili-zării banilor împrumutaţi. Împrumutul la termen va trebui utilizat în maximum 30-60 de zile de la acordare. Unele bănci solicită lunar atât plata dobânzii, cât și a principalului. Rambursarea începe imediat și nu diferă de la o lună la alta, chiar dacă s-au cheltuit sau nu toţi banii.

Fără garanţii nu se primește finanţare, iar acestea pot fi de tipul: garanţie ipoteca-ră, cesiune de creanţă sau scrisoare de garanţie ban-cară. În timpul derulării fi-nanţării, banca blochează automat cash-ul colateral, iar acesta nu mai poate fi folosit de firmă.

lINIA DE CREDIT, ÎMPRUMUTUl „REÎNCăRCAT“

Principalul avantaj este ace-la că poate finanţa deficitul de încasare atunci când scadenţa facturilor la fur-

nizori este mai mică decât scadenţa facturilor emise către clienţi. Linia de credit se acordă de obicei pentru o perioadă de un an, dar se poate prelungi dacă situ-aţia firmei este stabilă. De regulă, băncile nu cer justi-ficare la utilizarea finanţării. Companiile pot achiziţiona materiale și materii prime, stocuri de marfă, se pot plăti salariile și taxele, și impozitele sau poate fi uti-lizată și pentru refinanţarea creditelor pentru nevoia de capital de lucru. Linia de credit este avantajoasă și pentru că se plătește doar dobânda, care se calculea-ză la suma utilizată zilnic din suma acordată. În unele cazuri, pentru sumele neu-tilizate nu se percepe comi-sion.

Linia de credit este de tip „revolving“, adică orice sumă rambursată poate fi utilizată din nou, atât timp cât, în orice moment, valoa-rea utilizată nu depășește valoarea aprobată a facilită-ţii. Poate să aducă și profit atunci când compania pri-mește discount la plata pe loc sau când aceasta evită penalităţile de întârziere. În general, nu presupune cos-turi suplimentare la închi-derea contractului.

ATENţIE lA COMIsIOANE ŞI PENAlITăţI!

Un dezavantaj este acela că linia de credit poate deze-chilibra bilanţul firmei, în situaţia în care valoarea sa nu este corespunzătoare necesarului real de finan-

ţare. Trebuie luate în calcul și costurile suplimentare, pre-cum comisionul de acorda-re și cel de retragere plus comisionul lunar de ad-ministrare. Chiar dacă do-bânda se plătește numai la suma utilizată, băncile pot taxa suplimentar fiecare re-tragere.

Dacă se întârzie cu plata sau se depășește valoarea liniei de credit acordate, atunci banca va calcula pe-nalităţi sau retrage linia de credit.

COsTIN NIţU CURIERUl NAţIONAl

26

IMObIlIARE

spaţiile centrale de birouri, la mare căutare în 2013

Specialiștii de pe piaţa imobiliară cred că 2013 va fi un an bun în ceea ce privește cererea și oferta de spaţii speciale de birouri, iar nivelul chiriilor va înregistra o ușoară creștere.

După o lungă peri-oadă în care chiriile din sfera comercia-

lă s-au menţinut la un ni-vel minim sau au avut un trend descrescător, sunt semne că piaţa spaţiilor de închiriat se va dezmorţi în 2013. Specialiștii din imo-

biliare sunt de părere că anul acesta se va înregistra o ușoară creștere a nive-lului chiriilor, comparativ cu anii anteriori. Accentul se va pune pe ofertele de spaţii specializate de biro-uri, despre care se spune că vor fi ușor asimilate de piaţă, chiar dacă preţul va fi mai mare.

„Piaţa clădirilor de biro-uri este destul de redusă în Craiova. Noi până anul acesta am avut doar două imobile cu destinaţie de birouri, unul pe strada A.I. Cuza, celălalt la Proiect SA, clădire transformată în spaţii de birouri. Iar din spate nu mai vin decât câteva. În mod normal, oferta fiind redusă, aceste clădiri de birouri ar trebui

foarte repede asimilate de piaţă. Poate nu se reușește ocuparea unei asemenea clădiri la capacitate maxi-mă, dar clar aceste spaţii vor fi închiriate pentru că, din punctul meu de vede-re, Craiova nu a ajuns să aibă un stoc suficient de spaţii speciale de birouri“,

susţine Cristian Clenciu, președintele Asociaţiei Ro-mâne a Agenţiilor Imobilia-re (ARAI).

FIRMElE CARE ţIN lA IMAGINE NU sE UITă lA PREţ

Dacă majoritatea firmelor

puţine închirieri de Spaţii

de producţie în 2012

În ceea ce priveşte chiriile pentru spaţii de producţie şi depozitare, 2012 este considerat cel mai liniştit an. „Am avut destul de puţine închirieri în 2012. Chiar dacă Fordul a adus mulţi furnizori, cam pe toţi i-a băgat în curtea lui şi atunci nu putem vorbi de o piaţă liberă. Ford a spus «acesta e spaţiul, atât te costă», nu a fost nimic de nego-ciat aici, şi deci nu am avut o piaţă foarte activă“, susţine Cristian Clenciu, preşedintele ARAI.

27

IMObIlIARE

spaţiile centrale de birouri, la mare căutare în 2013se orientau înainte către blocuri sau case pentru a-și face birouri, cele care vor să-și păstreze un anumit nivel al imaginii caută tot mai mult locaţii în clădiri specializate. „De aceea, eu cred că în 2013 tot ce se va livra ca spaţii de birouri va

fi absorbit ușor de piaţă, chiar dacă preţul este un-deva mai mare dacă l-am compara cu cel de închiri-ere în blocuri sau în case. Vorbim aici, pe clădirile cu destinaţie clară de birouri, de un preţ care ar porni de la 6-7 euro și ar ajunge până la 10-12 euro plus TVA, pe metru pătrat“, a ţinut să precizeze Cristian Clenciu.

Specialiștii din domeniul imobiliar mizează aici pe imaginea firmelor, care face ca preţul chiriei să treacă în planul secund. „Sunt firme care ţin foarte mult la ima-gine și care caută astfel de clădiri de birouri unde să se locheze. Vorbim aici de Petrom, de firme de IT, de firme de avocatură, care au nevoie de acest gen de spaţii pentru birouri. În principal, zonele centrale sunt cele mai importante și cele mai agreate de către astfel de firme. Spaţiile de birouri existente la perife-rie, de regulă, sunt refuzate

de firme, pentru că ele au nevoie să se miște repede și de aceea preferă o zonă centrală“, a explicat preșe-dintele ARAI. Acesta sus-ţine că firmele sunt atrase de facilităţi atunci când își aleg un spaţiu pentru biro-uri. „Totul depinde de zonă.

Chiriile mai mici decât în zona centrală ar trebui să atragă firmele, dar dacă ne uităm la locaţie, ar trebui să le respingă. Este o loterie care depinde de dezvolta-rea zonei. Trebuie să creezi mult mai multe facilităţi ca să aduci firmele în zona respectivă“, crede Cristian Clenciu.

OFERTANţII AU sCăzUT PREţUl lA jUMăTATE

Criza economică a afectat foarte mult preţul chiriilor pentru spaţiile de birouri. Dezvoltatorii imobiliari susţin că s-a ajuns până la o scădere cu 50% a preţurilor, ca urmare a negocierilor. „Evoluţia pe anii 2010, 2011 și 2012 a chirilor la spaţiile de birouri a fost în scăde-re, pentru că, la fel ca peste tot, criza s-a făcut simţită. Am dat însă dovadă de ma-leabilitate în negocierile cu partenerii noștri, ajungând până la scăderi de 50% a

Sunt firme care ţin foarte mult la imagine și care caută clădiri de birouri unde să se locheze“.

Cristian Clenciu, președintele Asociaţiei Române a Agenţiilor Imobiliare

chiriile oScilează în funcţie de

poziţionare

În ceea ce priveşte nivelul chiriilor în funcţie de zone, Cristian Clenciu spune că nu se poate re-aliza o medie, pentru că totul ţine de poziţionarea spaţiilor. „Dacă este să iei, de exemplu, Calea Bucureşti, putem vorbi de un preţ de 24 de euro/mp, dar putem ajunge tot aici până la un preţ de 10 euro/mp. Dacă ne ducem spre Craioviţa, putem ajunge la un preţ de 6, 8 sau 10 euro/mp, deci depinde de spaţii, de cum sunt poziţionate. Dacă ne gândim la spaţiile comerciale, acestea capătă valoare mai mare cu cât au un trafic pietonal mai ridicat“, afirmă Clenciu. Acesta a mai precizat că preţul chiriilor pentru spaţii a avut o scădere în 2012 faţă de 2011, „undeva la 10-20% a valorii închirierii pe metru pătrat“.

preţului de închiriere. Dacă până în 2008 era un preţ de 15 euro, în medie, pen-tru închirierea unui metru pătrat de spaţiu de birou, zonă centrală, după aceas-tă perioadă s-a ajuns și la preţuri de 7, 8, 10 euro pe metru pătrat, deci o scăde-re importantă“, a explicat Pavel Badea, unul dintre deţinătorii unei clădiri cen-trale cu destinaţie exclusi-vă de birouri. Acesta crede că în 2013 se va înregistra o creștere cu 5% a preţului de închiriere, „pentru că cei care au cu adevărat nevoie de clădiri de birouri clasa A și condiţii peste medie nu vor face rabat de la calitate și, implicit, de la preţ“.

AI PARCARE, AI ClIENţI

Pavel Badea susţine că ac-tualele chirii pentru spaţiile de birouri, în zona centrală, s-ar situa între 12 și 20 de

euro pe metrul pătrat. To-nul ar fi dat în continuare de sistemul bancar, pentru că băncile „își doresc spaţii ultramoderne, superdotate și încearcă să schimbe loca-ţiile pe care le au, să urce la un nivel care să fie aproape de nivelul la care sunt co-tate“. Marea problemă din zona centrală rămâne însă parcarea. Oricât de moder-ne ar fi condiţiile pe care le oferi, dacă nu ai și spaţii de parcare riști să rămâi fără clienţi. „Dacă ai în zona centrală spaţii de birouri cu utilităţile la superlativ, condiţii în clădire care să netezească clasificarea A, dar nu ai spaţii de parcare, e greu să îţi aduci clienţi. Dacă, în schimb, oferi și spaţii de parcare suficiente, ai mari șanse să reușești să închiriezi“, afirmă Badea.

MARIAN APIPIE

28

lIDERI şI AFACERI

Recon construieşte imaginea Craiovei

Din 1994, de când și-a început activitatea în domeniul con-

strucţiilor, SC Recon SA a oferit o gamă largă de servi-cii, urcând de la an la an pe scara ierarhică a firmelor de prestigiu din Craiova și chiar din ţară. De la 30 de angajaţi iniţial, societatea a ajuns în prezent la un număr mediu de 263 de salariaţi, în lunile de vârf numărul acestora crescând până la 340. Firma a înregistrat un progres con-tinuu, iar în 2012 a avut un salt spectaculos și pe plan financiar, înregistrând o cifră de afaceri de peste 12,5 mi-lioane de euro, cu 40% mai mare decât cea din 2011. Recon SA Craiova își des-fășoară activitatea pe baza unui sistem de management integrat, deţinând toate cer-tificatele acreditate de RE-

NAR: ISO 9001, ISO 14001 și OHSAS 18001. „Lucrările realizate de noi acoperă o arie vastă, începând de la cele din domeniul industrial, hale industriale, cele din do-meniul civil, până la lucrări de restaurare a clădirilor și monumentelor istorice, pentru care avem specialiști atestaţi în domeniu“, susţi-ne Marian Petcu, directorul general al SC Recon SA Cra-iova.

lUCRăRI CARE sAlTă COTA ORAŞUlUI

Trei dintre lucrările efectu-ate de Recon SA au sau vor avea o contribuţie majoră la imaginea Craiovei. În prezent, când vorbești de sport în Bă-nie te gândești doar la noua Sală Polivalentă, când vrei să afli istoria și cultura acestor

locuri te oprești la Muzeul Olteniei, iar, dacă vrei să intri în domeniul afacerilor, Cen-trul Multifuncţional, la care încă se lucrează, ar putea fi soluţia. Toate acestea poar-tă marca Recon. La Centrul Multifuncţional, se dorește un Romexpo al Olteniei, lu-crările au început în iunie 2011 și se intenţionează fi-nalizarea lor în vara acestui an (iunie), cu șase luni mai devreme decât termenul ofi-cial. Tot în aceeași perioadă va fi gata altă clădire de am-ploare care va avea ampren-ta Recon, cea pentru birouri și spaţii multifuncţionale de pe bulevardul Ştirbei Vodă. La imobilul S+P+11 s-a lucrat într-un ritm alert, construin-du-se, în medie, două etaje în 25 de zile calendaristice. Cum reușește societatea să termine în avans mai toate

construcţiile? Directorul ge-neral Marian Petcu spune că totul ţine de organizare. „Ne bazăm pe o organizare foarte strictă și precisă, pe ingineri foarte bine pregătiţi, pe gra-fice concrete de execuţie și pe o urmărire permanentă a calităţii lucrării și a termene-lor de finalizare. Tot timpul facem eforturi să terminăm lucrările înainte de data pre-văzută în contract, pentru că astfel diminuăm costurile de producţie“, afirmă Ma-rian Petcu. „Ne străduim să fim mereu în top și ţinem la imaginea noastră și a orașului nostru, iar obiectivele realiza-te de noi vrem să devină o mândrie pentru toţi, autori-tăţi și locuitori ai urbei“, mai spune directorul general al SC Recon SA Craiova.

MARIAN APIPIE

29

GADGET

Tehnologiile care turează motoarele afacerilor

Mai deranjant decât întâlnirile inter-minabile nu este

decât transcrierea lor de pe un dispozitiv de înregistrare. Dev-Audio Microcone este un microfon multidirecţio-nal pentru care poate dis-cerne vocile a șase persoane. Softul înregistrează conver-saţiile pe piste separate și reduc automat zgomotul de fond. Cu ajutorul unei apli-caţii pe telefonul inteligent puteţi identifica părţi din conversaţie pe care să le fo-losiţi ulterior. Pe măsură ce utilizăm tot mai multe servicii, trebuie să ţinem minte tot mai multe parole de acces. Pentru a vă proteja de hackeri, puteţi fo-losi Arkami ID Key, un stick USB care se conectează la un program de administrare în cloud a parolelor. Accesul la date se face prin ampren-tă, iar dacă cineva încearcă de mai multe ori să vă fure datele, conţinutul se șterge automat. Alt gadget folo-sitor este tehnologia HZO, care face telefonul imun la apă. Învelișul său este com-plet rezistent la apă, cafea, bere și băuturi acidulate. În loc să înveliţi telefonul în cine știe ce husă, compania s-a gândit să protejeze tele-fonul din interior. HZO folo-sește un înveliș de tip nano.

PlăţI CU TElEFONUl

Cum în afaceri timpul adu-ce bani, viitorul plăţilor este în telefonul mobil smart,

și nu în card. Pentru aceas-ta, avem nevoie doar de un telefon inteligent cu o apli-caţie denumită NFC (Near Field Communication), pen-tru a scăpa de portofel. Iar băncile anunţă că, din acest an, este posibil să folosim toţi această aplicaţie. Cele mai noi aparate funcţionea-ză la fel ca un card și pot să facă plăţi doar printr-o sim-plă apropiere de aparatul de taxat.Odată activată funcţia NFC pe telefon, el este pregătit să utilizeze cardul bancar în-corporat în el. Cu alte cuvin-te, trebuie să te apropii de device, iar în acel moment POS-ul transmite informa-ţiile către bancă, iar banii sunt luaţi din cont. Pen-tru cumpărături de până la 100 de lei nu trebuie să introduceţi PIN-ul. Tele-foanele compatibile în pre-zent cu acest system sunt: BlackBerry Bold 9900/9790 și BlackBerry Curve 9360/9380, HTC One X, In-tel Smartphone Reference Device, LG Viper 4G LTE, LG Optimus Elite, Nokia 603, Nokia Lumia 610 NFC, Sam-sung Wave Y, Samsung Ga-laxy mini 2, Samsung Galaxy S Advance, Samsung Gala-xy Nexus (GT-i9250), Sony Xperia S, Sony.

PC-All IN ONE

Avantajul PC-ului all-in-one este acela că toate compo-nentele sunt încorporate în aceeași carcasă cu monito-

Tehnologia de azi evoluează cu viteza luminii. Oltenia Business vă prezintă câteva gadgeturi care vă vor ușura munca în afaceri.

rul și chiar și boxele fac par-te din acest întreg. Dispare și unitatea centrală, ceea ce conferă mai mult spaţiu uti-lizatorului. Dezavantajul este acela că preţul unui astfel de PC este destul de mare (în jur de 4.500 de lei). Pentru a ţine pasul cu noile tehno-logii, producătorii au creat PC-urile multifuncţionale,

dotate cu procesoare ultra-rapide, DVD-writere, harduri de capacitate generoase și monitoare superperforman-te. Printre acestea se numără Asus ET2701, HP Compaq Elite 8300 Touch All-in-One Desktop PC, Lenovo IdeaCen-tre A720 și Dell XPS One 27.

vAlENTIN TUDOR

Tehnologia HZO face telefonul imun la apă

Dell XPS One 27

30

INFO jURIDIC

Noul Cod Civil Român, aprobat prin Legea nr. 287 din 17 iulie 2009, republicată, reformează regimul juridic al contractului de locaţiune, adaptându-l necesităţilor practice actuale ale subiecţilor de drept.

vom analiza câteva aspecte importan-te, reglementate de

Noul Cod Civil, în ceea ce privește contractul de lo-caţiune al imobilelor având altă destinaţie decât aceea de locuinţă. În categoria acestor imobile se înca-drează imobilele afectate desfășurării unei activități profesionale. Contractul de locațiune al bunurilor imobile - titlu executoriu pentru obligația de plată a chiriei. Pentru plata chiriilor restante, noua legislație conferă caracter executoriu acelor contrac-te de locațiune care, fie au fost încheiate în formă autentică, fie, deși au fost perfectate sub semnătură privată, au fost înregistrate

la organul fiscal competent. Așadar, dacă aveți calitatea de locator (de exemplu, sunteți proprietarul imobi-lului) și ați încheiat contrac-tul de locațiune în formă autentică (la notarul public) ori l-ați înregistrat la orga-nul fiscal, veți putea începe direct executarea silită a chiriașului dumneavoastră rău-platnic, fără să mai fie necesar, ca, în prealabil, să purtați un litigiu cu acesta. În ceea ce privește obligația de plată a chiriei, contractul de locațiune încheiat în for-mele anterior menționate are forța executorie a unei hotărâri judecătorești de-finitive și irevocabile. Este bine de știut că regulile pri-vind caracterul executoriu al contractului de locațiune, în ceea ce privește plata chiriei, se aplică și în cazul contractelor de închiriere al locuințelor.

CONTRACTUl DE lOCAțIUNE - TITlU ExECUTORIU PENTRU OblIGAțIE DE REsTITUIRE A IMObIlUlUI

Contractul de locațiune perfectat în formă auten-tică ori înscris la organul fiscal competent constitu-ie titlu executoriu în ceea ce privește obligație de restituire a bunului, ce in-cumbă chiriașului. După încetarea contractului de locațiune, chiriașul va pu-tea fi constrâns, pe calea executării silite, să restituie

bunul, doar în baza con-tractului de locațiune care îndeplinește condițiile de formă anterior menționate. Veți evita astfel cheltuielile de timp și financiare ce ar fi implicate de obținerea, pe cale judiciară, a evacuă-rii locatarului. Precizăm că, în cazul imobilelor utilizate ca locuințe, evacuarea nu se va putea dispune decât prin hotărâre judecătoreas-că (art. 1831 din Noul Cod Civil), indiferent de forma contractului de închiriere. Procedura de înregistrare a contractelor de închiriere, la organul fiscal compe-tent, este reglementată de Ordinul Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 1.985/20121. Organul fiscal competent este organul fiscal în a cărui evidență locatorul este înregistrat ca plătiror de taxe și impozite.

OPOzAbIlITATEA lOCAțIUNII bUNURIlOR IMObIlE Ce se întâmplă în ipoteza în care, după ce ați închiri-at un imobil, proprietarul vinde acel imobil unui terț? Dacă va veți lua anumite măsuri de precauție, atunci noul proprietar va fi ținut să respecte contractul de locațiune încheiat anteri-or, întocmai că și cum ar fi semnat el însuși respectivul contract. Astfel, dacă imobilul pe care l-ați închiriat este înscris în cartea funciară, atunci va trebui să notați contractul

de locațiune în respectivă cartea funciară. În caz con-trar, noul proprietar vă poa-te cere să părăsiți imobilul. Dacă imobilul nu este în-scris în cartea funciară, noul proprietar va fi ținut să vă respecte drepturile locative, dacă înscrisul care constată contractul de locațiune are dată certă, anterioară datei înstrăinării imobilului. Pot da data certă unui înscris, spre exemplu, notarii sau avocații. Dacă locatorul și loca-tarul au convenit astfel, locațiunea încetează în ca-zul înstrăinării bunului dat în locațiune.

DURATA MAxIMA A lOCAţIUNII

Locaţiunile nu se pot înche-ia pe o perioadă mai mare de 49 de ani. Dacă părţile stipulează un termen mai lung, acesta se reduce de drept la 49 de ani.

În cazul spaţiilor destinate exercitării activităţii unui profesionist, dacă în con-tract părţile nu au arătat durata locaţiunii (fără a-și fi dorit să contracteze pe o durată nedeterminaă), loca-ţiunea se consideră încheia-tă, în lipsa uzanţelor, doar pentru un an.

AvOCAT lAvINIA TOMA-TUMbăR Societatea civilă de avocaţi tumbăR cega&PoPa

Noutăţi legislative privind contractul de locaţiune

Societatea Civilă de Avocaţi Tumbăr, Cega & Popa este membră a Camerei de Comerţ şi Industrie Dolj.

Avocat Lavinia Toma-Tumbăr

31

INFO FIsCAl

Noutăţi legislative privind contractul de locaţiune Aplicarea sistemului TVA la încasare

Sistemul de TVA la încasare reprezintă o noutate fiscală care interesează foarte multe companii. Vă prezentăm, în cele ce urmează, cele mai importante noutăţi ale acestui sistem.

În condiţiile în care su-biectul este foarte vast, în acest articol ne pro-

punem să aducem în aten-ţia cititorilor câteva consi-deraţii relative la aplicarea sistemului TVA la încasare, cu scopul declarat de a fi de folos practicienilor pentru a determina în mod corect TVA datorată bugetului de stat. Având în vedere pre-vederile Codului fiscal, la 1 ianuarie 2013, se conturea-ză reguli specifice pentru colectarea TVA pentru li-vrările de bunuri și prestă-rile de servicii efectuate, respectiv pentru exercita-rea dreptului de deducere a TVA pentru achizițiile de bunuri și servicii.

În cazul persoanelor im-pozabile care aplică sis-temul, exigibilitatea taxei intervine la data încasării contravalorii integrale sau parțiale a livrării de bunuri ori a prestării de servicii. Totuși, în cazul în care contravaloarea integrală sau parțială a livrării sau prestării nu se încasează în

termen de 90 de zile calen-daristice de la data emiterii facturii, exigibilitatea taxei aferente contravalorii ne-încasate intervine în cea de-a 90-a zi calendaristică, de la data emiterii facturii, respectiv de la termenul-li-mită prevăzut de lege pen-tru emiterea facturii.Pe de altă parte, persoana impozabilă care aplică sis-temul TVA la încasare își poate exercita dreptul de deducere a taxei aferente achizițiilor efectuate, doar în momentul în care se efectuează plata facturilor emise de furnizori, indife-rent de calitatea furnizo-rului, respectiv dacă acesta aplică sistemul sau nu.Modificări intervin în exercitarea dreptului de deducere a taxei în ipote-za în care persoanele care nu aplică sistemul de TVA la încasare achiziţionează bunuri și servicii de la per-soane impozabile care apli-că acest sistem. În această situaţie, momentul la care persoana impozabilă își va exercita dreptul de dedu-

cere a taxei se amână până la data în care taxa aferen-tă bunurilor și serviciilor care i-au fost livrate/pre-state este achitată furnizo-rului/prestatorului.

OPERAțIUNIlE DINTRE PERsOANElE AFIlIATE

Persoanele impozabile care au obligaţia aplicării siste-mului TVA la încasare nu aplică sistemul în cazul li-vrărilor de bunuri/prestări-lor de servicii pentru care beneficiarul este o per-soană afiliată furnizorului/prestatorului, aplicând regulile generale de exigi-bilitate. În acest caz, bene-ficiarul (persoană afiliată) va exercita dreptul de de-ducere a taxei, potrivit re-gulilor specifice, respectiv: dacă beneficiarul (persoa-nă afiliată) aplică sistemul TVA la încasare, atunci își va exercita dreptul de de-ducere la data plății; dacă beneficiarul (persoană afi-liată) nu aplică sistemul TVA la încasare, își va exer-cita dreptul de deducere la

data exigibilității taxei, po-trivit regulilor generale de exigibilitate. Persoana im-pozabilă care are obligația aplicării sistemului de TVA la încasare își va exercita dreptul de deducere a TVA la data plății, indiferent de calitatea furnizorului afi-liat, respectiv dacă acesta aplica sistemul sau nu.

Pentru determinarea exigibilității TVA, în cazul persoanei impozabile care aplică TVA la încasare, prin încasarea contravalorii li-vrării de bunuri sau a pre-stării de servicii se înţelege orice modalitate prin care furnizorul/prestatorul ob-ţine contrapartida pentru aceste operaţiuni de la be-neficiarul său ori de la un terţ, precum plata în bani, plata în natură, compen-sarea, cesiunea de creanţe, utilizarea unor instrumen-te de plată.

PAGINă REAlIzATă DE PROFEssIONAl CONsUlTING

32

REPORTAj

vânătoarea - pasiunea oamenilor de succes

De ce vânăm? Unii o fac din plăcerea de a petrece, motivat

și activ, o parte din tim-pul liber în mijlocul na-turii. Alţii sunt pasionaţi de perfecţiunea actului în sine. Gurmanzii sunt inte-resaţi de vânatul pe care-l vor găti în propria bu-cătărie, în timp ce o altă categorie apreciază buna dispoziţie și descătușarea din jurul mesei și focului de la final de zi. În aceste momente, se transmit cel mai instructiv cunoștinţe-le, obiceiurile și tradiţiile vânătorești. Indiferent în ce categorie vă încadraţi, Oltenia Business și-a pro-pus să vă ofere câteva in-formaţii referitoare la mo-dul în care puteţi practica vânătoarea în judeţul Dolj și tipurile de vânat pe care le puteţi întâlni aici.

AjvPs DOlj - PRINCIPAlA AsOCIAţIE A vâNăTORIlOR DIN jUDEţ

Cele mai multe fonduri de

vânătoare (34) sunt conce-sionate de către Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi (AJVPS) Dolj, entitate afiliată la Asociaţia Generală a Vână-torilor și Pescarilor Spor-tivi (AGVPS) din România, cea mai mare organizaţie de profil din ţară. Cei care doresc să devină membri AJVPS Dolj trebuie să plă-tească anual o taxă de 1.100 de lei și să respecte regula-mentele asociaţiei. „Asoci-aţia are 1.500 de membri fondatori. Cei care vor să devină membri trebuie să achite cotizaţia și apoi pot merge la vânătoare cu gru-pa sau în grup restrâns. Se poate vâna numai până la realizarea cotei anuale de recoltă stabilită de către mi-nister. Principalele specii de vânat din judeţ sunt: mis-treţul, căpriorul, iepurele, fazanul și păsările de pasaj - raţe și gâște sălbatice, pre-peliţe, ciocârlii, sturzi etc.“, a precizat Sorin Zamăneagră, secretarul Club Craiova din cadrul AJVPS Dolj. Potrivit acestuia, mistreţii și căprio-

rii se întâlnesc cel mai mult în zonele Fărcașu, Melinești, Măceșu, Ciuperceni, Gighe-ra, Bucovăţ, Breasta, Bră-dești și Murta. „Vânătorii autohtoni preferă ca vânat mistreţii, căpriorii, iepurii și fazanii. De asemenea, se practică vânătoarea la pă-sări de pasaj (raţe și gâște sălbatice, ciocârlii, sturzi, turturele etc.) cu vânători italieni“, a mai spus Sorin Zamăneagră.

MIsTREţII ŞI CăPRIORII - CEl MAI CăUTAT vâNAT

Pentru cei interesaţi, vom face o scurtă trecere în re-vistă a speciilor de vânat și a sezoanelor în care acestea sunt disponibile. Mistreţul (Sus scrofa T.) se întâlnește din golul alpin până pe malul mării, cu densităţi remarcabile în zona făgetelor, gorunete-lor și stejeretelor, dar și în câmpie, în Lunca și Delta Dunării. Se pot organiza partide senzaţionale de vânătoare la goană, cu sau

fără câini hărţuitori, unice prin rezultat și spectacu-lozitate. Perioada admisă pentru vânare este relativ lungă, de la 1 august până la 15 februarie, cu un in-terval optim cuprins între 15 octombrie și 15 decem-brie, când împerecherea se intensifică, iar vierii soli-tari părăsesc ascunzișurile și vin la ciurde. Armele ad-mise pentru vânarea mis-treţilor în România sunt fie lise cu proiectil unic, fie cu glonţ de la calibrul 6,5x57 în sus.Căpriorul (Capreolus ca-preolus L.) se întâlnește din pădurile de munte până în Lunca Dunării, cu o densita-te sporită în zona de dealuri, de coline și de câmpie. Sezo-nul de vânătoare la căpriorii masculi este deschis în peri-oada 15 mai - 15 octombrie, iar la femele, în perioada 1 septembrie - 15 februa-rie. Metodele de vânătoare admise sunt pânda și dibu-itul cu sau fără chemătoa-re. Goana este interzisă la această specie, ca de altfel și vânarea cu câini mânători.

33

vânătoarea - pasiunea oamenilor de succes

Indiferent de sex, anotimp și metoda de vânătoare, la că-prior nu se poate trage decât cu proiectil unic, admise fiind armele lise și armele cu glonţ de la calibrul 5,6x43 în sus.

PăsăRIlE DE PAsAj - bUNE PENTRU ÎNCEPăTORI

Nu toată lumea are dotările și experienţa pentru vânatul mare. Începătorii pot dobân-di experienţă prin cel mai frecvent vânat - iepurii, dar și prin vânarea unor păsări de pasaj, care tranzitează re-giunea noastră în perioada migraţiilor. Iepurele (Lepus europaeus L.) rămâne cel mai frecvent vânat, prezent pe întreg te-ritoriul ţării, cu o densitate maximă în zona de câmpie. Specia este considerată cea mai comună și cea mai ac-cesibilă vânătorilor în tot se-zonul de vânătoare, deschis între 1 noiembrie și 31 ianu-arie. Se poate vâna la goană, în câmp și la pădure, la sărite sau cu câinele de aret. Fazanul (Phasianus colchius L.) a fost introdus în Româ-nia de foarte multă vreme, mai înainte de anul 1500 în vestul Transilvaniei și după 1900 în sudul ţării. Sezonul de vânătoare este în perioa-da 1 octombrie - 28 februa-rie, iar vânarea fazanilor este admisă cu câinele de aret, la sărite și la goană, după prefe-rinţele vânătorilor. Gâștele (Anser sp.) au două specii cu interes mai mare pentru vânătoare: gâsca mare (Anser anser L.) și gâr-liţa mare (Anser albifrons S.). Prima specie este oaspete de vară și se vânează la început

de sezon, dar și iarna, și pri-măvara, iar cea de-a doua este doar oaspete de iarnă, care vine în luna octombrie și pleacă la sfârșit de februa-rie sau început de martie. Sezonul de vânătoare la gâș-te este în perioada 1 septem-brie-28 februarie. Gâștele se pot vâna la pândă organiza-tă în locurile de trecere și, mai ales, la locurile unde se hrănesc în câmp. Nu sunt indicate pânda la locurile de înnoptare și, în general, vâ-nătoarea de seară. Raţele (Anas sp.) au 16 spe-cii întâlnite în România, ca oaspeţi de vară, oaspeţi de iarnă sau de pasaj, din care frecvente sunt trei specii: raţa mare (Anas platyrhyn-chas L.), sarsela de iarnă (Anas crecca) și sarsela de vară (Anas querquedula L.). Toamna, pe la începutul lu-nii noiembrie, când vremea se strică, și iarna, pe la sfâr-șitul lunii februarie, când aceasta se încălzește, pasajul se intensifică în România și dă ocazia organizării unor partide interesante de vâ-nătoare la pândă. La început de sezon, raţele se mai pot vâna și la sărite, și la goană, dar metodele sunt mai pu-ţin uzitate. Sezonul de vâ-nătoare la raţe este deschis în perioada 1 septembrie-28 februarie. Ciocârlia (Alauda arvensis L.) se poate întâlni mai ales toamna, când pornește mi-graţia din nord spre sud. Se-zonul de vânătoare este în perioada 15 septembrie - 15 noiembrie. Sturzii (Turdus sp.) au patru specii cunoscute în România (sturzul de vâsc, cântător, de vii și de iarnă), iar sezonul de

REPORTAj

vânătoare este în perioada 1 septembrie - 28 februarie. Turturica (Streptopelia tur-tur) are sezonul de vână-toare în perioada 15 august - 28 februarie, iar găinușa de

baltă (Gallinula chloropus) are sezonul de vânătoare în perioada 1 septembrie - 28 februarie.

ION TEODOREsCU

35

Casa Bravo există pe piaţa materialelor de construcţii și finisaje

din anul 1999. Compania a ajuns la maturitate odată cu axarea pe colaborările cu fir-

me puternice - lideri pe seg-mentele de piaţă pe care le acoperă, precum Caparol (li-der în termosisteme, vopsele, tencuieli decorative și prin-cipal furnizor) Porta Doors (cel mai mare producător de uși din Europa), Knauf (lider mondial pe piaţa sistemelor de pereţi, tavane și a ipsosuri-lor) sau Sika (lider mondial la nivelul hidroizolaţiilor).„Noi vindem branduri“, măr-turisește administratorul Bogdan Gogoșoiu, care subli-niază că motto-ul companiei este „excelenţa în finisaje“. Casa Bravo se distinge prin importanţa pe care o acordă calităţii. Un act curajos într-o ţară în care nivelul de trai im-pune limite în achiziţionarea unor produse calitative. Însă, administratorul companiei subliniază importanţa inves-

tiţiilor în calitate pe termen lung. „Încercăm să schimbăm mentalitatea oamenilor“, a spus acesta, „căci trebuie să înţeleagă că un produs ieftin oferă doar o satisfacţie de moment. Preferăm să nu fa-cem compromisuri și să mi-zăm pe lucrurile bine făcute, chiar dacă implică niște cos-turi mai mari. Pe termen lung, este cea mai bună alegere. Dacă investești prost într-un termosistem, reparaţiile vor ajunge să te coste mai mult decât preţul iniţial al unui ter-mosistem de calitate“. Compania a rezistat pe piaţă oferind soluţii tehnice. Deoa-rece multe finisaje sunt mai sofisticate și, implicit, mai pretenţioase, cei de la Casa Bravo recomandă și specia-liști care să le aplice. Explicaţia este simplă: „Când vinzi ceva

de calitate, riști ca produsul tău să se demonetizeze dacă nu e aplicat cum trebuie“. Casa Bravo a furnizat dife-riţilor constructori produ-se și sisteme pentru unele dintre cele mai importante construcţii din oraș, precum: Facultatea de Medicină sau Drept, hipermarketurile Kau-fland și real, blocul S200, Cen-trul Multifuncţional, Muzeul Olteniei. În ceea ce privește tendinţa pieţei, managementul Casa Bravo spune că devine tot mai necesară colaborarea cu arhitecţii. 2012 a fost primul an în care compania a ob-servat că designerul sau arhi-tectul însoţește clientul când acesta merge să își aleagă ma-terialele.

ANDA ŞOŞEA

lIDERI şI AFACERI

Noi vindem branduri

Bogdan Gogoşoiu, administrator Casa Bravo, militează pentru produsele de calitate

36

lIDERI şI AFACERI

MITlIv, model pentru Bruxelles

Firma MITLIV s-a făcut remarcată până în capi-tala Uniunii Europene

pentru ritmul rapid în care a avansat cu lucrările la pasajul subteran din centrul Craiovei.Cu câteva săptămâni în urmă, doi belgieni, reprezentanţi ai UE, au venit la Craiova pentru a verifica stadiul de imple-mentare a unor proiecte fi-nanţate cu fonduri europene. Ei au fost atât de impresionaţi de evoluţia pasajului subte-ran în cele câteva luni de la anterioara lor vizită, încât le-a venit ideea invitării reprezen-tanţilor MITLIV la Bruxelles, pentru a împărtăși din expe-rienţa lor altor constructori care pun în practică proiecte similare.

„sECRETUl EsTE să MUNCEŞTI“

„Nu știu dacă ne vom duce

la Bruxelles“, spune, cu mo-destie, un reprezentant al MITLIV Craiova, continuând: „Ce altceva am putea noi să le împărtășim străinilor din experienţa noastră, decât faptul că trebuie să munceas-că 24 de ore din 24, cum am făcut noi? Nu cred că avem utilaje mai bune și muncitori mai buni ca ai lor. Secretul e să muncești, să te organizezi bine, să ai dotările logistice necesare“.În Craiova, prima lucrare prin care s-a făcut remarca-tă această firmă a fost Staţia de Epurare. În șapte ani, fir-ma italiană Termomeccanica și grupul turc System Yapi făcuseră doar 40% din con-strucţie. Din 2010, au preluat lucrarea italienii de la EMIT, împreună cu craiovenii de la MITLIV, care au reușit să facă în șapte luni restul de 60% din lucrare.

A urmat Centrul Multifuncţi-onal, a cărui construcţie a în-ceput în august 2011. MITLIV a avut de realizat peste 40% din structură. Şi au fost gata din nou în timp record, în mai 2012.Acum, constructorul craio-vean lucrează la pasajul sub-teran din centrul Craiovei, câștigând licitaţia cu o ofertă sub nouă milioane de euro, în condiţiile în care primăria evaluase lucrarea la 16 mili-oane de euro. Şi aici, MITLIV vrea să termine mai devreme, intenţionând să deschidă cir-culaţia prin pasaj în mai sau iunie.

„NU sUNTEM CU NIMIC INFERIORI!“

În paralel, MITLIV a câștigat lucrări din cadrul Master-planului de apă și canalizare, având de executat reţeaua

de canalizare din Bariera Vâl-cii și cea de apă din Brestei. Ţintesc, însă, și alte lucrări. Ba chiar îi îndeamnă și pe alţi constructori locali să le urme-ze exemplul.„Sfătuim firmele locale să par-ticipe la licitaţii, să nu creadă că sunt inferioare celor care vin din București sau din stră-inătate. Ei bine, nu suntem cu nimic inferiori! Şi noi putem să muncim, poate chiar mai bine decât alţii! Faptul că sun-tem localnici ne-a dat chiar un avantaj: am putut să ne eficientizăm costurile mult mai bine decât unul care vine din exterior, pentru că avem materiale, ne producem sin-guri betonul, avem logistica necesară, deci am putut oferi un preţ mai mic“, a spus un reprezentant al MITLIV.

ADRIAN DINU

38

PIEțE FINANCIARE

Urcușul leului față de euro a tras ușor economia în sus

Aproape toate esti-mările din 2012 de pe Wall Street pri-

vind evoluția pieței finan-ciare au fost eronate. Mai ales cele care vizau Europa. Un oarecare John Paulson a anticipat prăbușirea Eu-ropei, iar Morgan Stanley avertiza un declin pericu-los al acțiunilor americane. John Paulson administrează fonduri de hedgind cu ac-tive în valoare de 19 mili-oane de dolari, dar a pariat împotriva obligațiunilor suverane din Europa, pre-cizând că această zonă se va destrăma și că euro va dispărea. De fapt, în realita-te aceste previziuni privind prăbușirea zonei euro au fost doar „un balon de să-pun“. Analiști de prin Euro-pa s-au grăbit să explice te-oria ieșirii Greciei din zona euro, iar alţii s-au grăbit să explice teoria lui Paulson, amplificând și mai mult mi-tul destrămării zonei euro. Singurul care a susținut fre-netic unitatea zonei euro a fost președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Du-rao Barosso, care a aruncat vina asupra accentuării cri-zei financiare tocmai asupra celor de pe piețele financia-re, care ar fi avut, în opinia oficialului european, „com-portamente iresponsabile“. Barosso a precizat: „Criza nu este a euro (...). Criza fi-nanciară nu a fost generată de Uniunea Europeană, ci de datorii publice nesuste-nabile create de guverne și comportamente iresponsa-

Întărirea leului la început de an arată că influenţele investitorilor străini pot schimba cursul, în ciuda intervenţiilor BNR. Începutul de an a adus și o ușoară revigorare a pieţei de capital din România.

bile din domeniul financiar“.Cu un an zbuciumat finali-zat, unele piețe financiare au încheiat în derivă, iar altele s-au redresat ușor. Cert este că zona euro funcționează și astăzi și nu sunt semne că s-ar destrăma.În țara noastră, evoluțiile din Europa și mișcările din domeniul monetar și-au pus amprenta, în primul și pri-mul rând, asupra cursului de schimb. Dacă anul trecut leul a pierdut teren în faţa monedei europene, devalo-rizându-se sacadat, în 2013, situaţia a fost exact pe dos.

CE s-A ÎNTâMPlAT CU CURsUl lEU/EURO

Leul s-a apreciat semnifica-tiv de la începutul anului, pe fondul interesului jucători-lor străini pentru titlurile de stat în lei. Pe 17 ianuarie, cur-sul a atins minimul ultimelor 12 luni, respectiv 4,3351 lei pentru un euro, reprezen-tând o apreciere de 1,8% de la începutul anului. Ulterior, cotațiile au început să urce treptat, arătând că moneda națională are, totuși, o oare-care volatilitate.Din punct de vedere teh-

nic, episoadele în care leul la crescut, în ianuarie și la înce-putul lui februarie, se explică prin faptul că România oferă acum unele dintre cele mai bune randamente pentru titlurile de stat emise de Mi-nisterul Finanțelor, iar acest lucru este vizibil la nivelul zonei în care ne situăm. Prin urmare, investitorii străini schimbă sumele în euro pe care le dețin, cumpărând leii românești, pentru a in-vesti astfel în titlurile de stat românești. Dar efectul leului puternic face bine statului român, care, prin Ministerul

39

PIEțE FINANCIARE

Urcușul leului față de euro a tras ușor economia în susFinanțelor a reușit, astfel, să diminueze ușor randamen-tele, deci să scadă dobânzile acordate la împrumuturi.

MONEDA NAţIONAlă ŞI „FAIR vAlUE“

Banca Națională a României (BNR) a intervenit pe piața monetară de nenumărate ori.Întrebat în ce măsură volatili-tatea fluxurilor de capital, adi-că intrările și/ sau ieșirile masi-ve, poate să influențeze cursul de schimb și să îl îndepărteze de „fair value“ (valoare corec-tă a cursului), guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, citat de ziare.com, a apreciat că într-o piață care nu este foarte adâncă, precum piața româ-nească ce este caracterizată de tranzacții și volume ceva mai mici, pot apărea abateri semnificative față de valoarea corectă a leului. „Acesta este unul dintre motivele pentru care Banca Națională, încă de la adoptarea politicii de țintire a inflației, nu a acceptat ideea că țintirea inflației înseamnă

neapărat free floating (flotare liberă). Din acest motiv facem managed floating, cu alte cu-vinte încercăm să atenuăm deviația de la fair value a cur-sului de schimb, să îl păstrăm într-o zonă de echilibru, și credem că am reușit în bună măsură“, a spus Isărescu la fi-nalul unei conferințe de presă recente, în care a prezentat raportul trimestrial asupra inflației. Potrivit ziare.com, guvernatorul a mai arătat că valoarea corectă a cursului este determinată și de piață, și a concluzionat că „la momen-tul actual, cursul se situează într-o zonă care nu ne ridică probleme“.

APRECIEREA MONEDEI ŞI PIAțA INTERNă

De departe, aprecierea leului comparativ cu euro a adus beneficii pieței interne: cei cu credite în euro au plătit mai puțin către bănci, prețurile combustibililor s-au temperat ușor (pentru o scurtă perioa-dă), cei care plătesc chirii în euro s-au liniștit puțin. De-

sigur că sunt dezavantajați exportatorii, dar despre ei nu intrăm acum în detalii. Dar nu doar factorii externi au condus la un leu ceva mai puternic. „Aprecierea leu-lui se datorează, în aceeași măsură, încrederii că se va respecta programul de pri-vatizări stabilit cu organis-mele internaționale, însă și stabilității piețelor financiare, care încurajează aprecierea monedelor din sud-estul Europei“, a explicat George Popa, broker la Interdealer Capital Invest.Efectele leului, coroborate cu încheierea alegerilor parla-mentare în România, a ridicat ușor cotațiile acțiunilor com-paniilor listate la Bursa de Va-lori București. „Evoluția pieței de capital la început de an este promițătoare, investitorii intrând la cumpărare, spe-rând la o accelerare a refor-melor stabilite cu organismele internaționale ca urmare a încheierii alegerilor. Evoluţia Bursei în 2013 va depinde de contextul internațional, de alegerile din câteva state europene și de respectarea programului de privatizări a companiilor de stat pe Bur-să. Bineînțeles, va depinde și de creșterea sau descreșterea PIB-ului României în acest an“, a opinat George Popa.

Tot anul acesta, Bursa a fost

luată prin surprindere de insolvența Oltchim Râmni-cu Vâlcea. După anunțul că Oltchim va intra în această procedură, acțiunile compa-niei s-au prăbușit.

RAMONA OlARU

ce acțiuni vor

trezi intereS

pe BurSă

Cele mai urmărite acțiuni în perioada următoare vor fi cele ale SIF-urilor, SNP Petrom, Fondul Proprie-tatea și Transgaz, respectiv deciziile acestor companii privind valoarea dividen-dului acordat acționarilor, potrivit brokerului citat. „În ultima perioadă s-a observat o creștere a interesului și pentru companiile mai mici care au avut rezultate foarte bune, însă lichiditate mai mică. Un interes crescut va avea și acțiunea Rom-petrol Rafinare, datorită declarației unui oficial de la KazMunaiGaz cum că vor să cumpere cât mai repede acțiunile deținute de stat în companie“, a adăugat brokerul de la Interdealer.

(...) Facem managed floating, cu alte cuvinte încercăm să atenuăm deviația de la „fair value“ a cursului de schimb, să îl păstrăm într-o zonă de echilibru și credem că am reușit.

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR

Aprecierea leului se datorează, în aceeași măsură, încrederii că se va respecta programul de privatizări stabilit cu organismele internaționale, însă și stabilității piețelor financiare, care încurajează aprecierea monedelor din sud-estul Europei“.

George Popa, broker la Interdealer Capital Invest

40

OPORTUNITăţI DE AFACERI AFRICA DE sUD

PRO OPTIMA GROUP solicită furaje pentru pui.Adresa: Featherbrooke Business Park, Krugersdorp, Gauteng, 1736, South Africa, tel. +278.2439.1585, e-mail: [email protected], persoană de contact/funcția: Liezel Le Roux, trade manager.Cantitate: 600 tone/lunar; condiții de livrare/transport: CIF Durban; condiții de plată: L/C.

JODY’S ENTERPRISES solicită scân-dură melamină.Adresa: 150 Voortrekker Road, Kraaifontein, Cape Town, Western Cape, South Afri-ca, tel. +278.2973.7112, fax: +278.6628.7715, e-mail: [email protected]; persoană de contact/funcția: Jody Wilscott, manager.Cantitate: 1 container de 40 ft; condiții tehnice specifice (certifi-cări, standarde etc.): grosime 15 mm, melaminată pe ambele părți, culoare galben pai (wood grain); condiții de livrare/transport: FOB Cape Town; condiții de plată: T/T.

AVALANCHE GLOBAL solicită motorină.Adresa: 39 Gluckman Ave, Riebeeckstad, Welkom, Free State Province 9469, South Africa, tel.: +278.2777.4339, fax:+278.6684.1294, e-mail: [email protected]; persoană de contact/funcția: Ben Wasserman, manager.Cantitate: 30.000 tone; condiții de livrare/transport: CIF Matola Port, Mozambic; condiții de plată: L/C.

BNB ENGINEERING & DEVELOPMENT CO solicită cacao boabe, unt de cacao și cacao.Adresa: 21 Kentan Road, Selcourt 1559 Springs, Johannesburg, Gau-teng, RSA; tel. 27-(0)11. 818.4714, e-mail: [email protected]; persoană de contact/funcția: Balaam Buziba, manager.Cantitate: 2 containere de 20 ft lunar; condiții de livrare/transport: CIF Bahrain; condiții de plată: L/C.

AMALGAMATED RESOURCES solicită uree 46.Adresa: 508 Impala St, Roode-poort, Johannesburg, Gauteng, RSA; tel.: +277.1520.6842, fax: +277.1520.6842, e-mail: [email protected]; per-soană de contact/funcția: Andre Engelbrecht, manager.Cantitate: 50.000 tone; condiții de livrare/transport: CIF Chittagong,

Bangladesh; condiții de plată: L/C.

E-SIPHO IMPORT AND EXPORT CC solicită deșeuri metalice. Adresa: C 490 Umlazi, Durban, KwaZulu-Natal, South Afri-ca; tel.: +273.1906.6741; fax: +273.1906.6741; e-mail: [email protected]; persoană de contact/funcția: AnEric Mkhize, general manager.Cantitate: 10.000 tone/lunar; condiții de livrare/transport: CIF Durban; condiții de plată: L/C.Relații suplimentare și sprijin: BPCE Cape Town, persoană de contact/funcția: Cristian Bogdan Zimbreșteanu, secretar economic I, tel.: +27 (0)21 797 2258; mobil:+27 (0)82 573 3807; e-mail: [email protected].

AlGERIA

Firmă din Algeria solicită colabora-re în domeniul agriculturii.Adresa: Résidence En Nassim - Dar Diaf - Cheraga. Alger.Tel.: +(213) (0)21 37 94 71 sau +(213) (0)21 36 61 99 Mobil: (213)(0)555 485 769 sau +(213) (0)550 465 890Fax: +(213) (0)21 37 10 26E-mail: [email protected]ă de contact: Omar Benmokhtar, întreprinzător privat.Propunere de cooperare sau in-vestiţie: identificarea de parteneri români cu expertiză în domeniul industrializării și comercializării laptelui de vacă și de capră. În acest sens, dl. O. Benmokhtar dispune de un teren de 40 ha în regiunea Tebessa, în estul țării, și de capitalul inițial minimal. Dl. O. Benmokhtar intenționează să dezvolte o între-prindere care să acopere întregul lanț tehnologic al producției de lapte, precum și valorificarea suplimentară a producției de lapte din regiune.Date suplimentare: Domeniul agricol algerian se află într-o fază incipientă, iar autoritățile de resort au pus la dispoziția celor interesați programe de sprijin pentru dezvol-tarea agriculturii.Unul dintre programe prevede punerea la dispoziția specialiștilor străini a 170 de ferme-pilot în care să fie dezvoltate tehnologiile proprii, în scopul prezentării și promovării acestora în mediul agricultorilor algerieni. Relații suplimentare și spri-jin la BPCE Alger: Persoană de contact/funcția: Marius Ghiberdic, secretar economic I, tel: +213.21.69.40.36; mobil: +213.561.60.33.33, e-mail: [email protected].

CEHIA

KOMPAN Czech Republic s.r.o. dorește să colaboreze cu firme românești din domeniul: zincuirii, prelucrării lemnului, injectarea de mase plastice. Date de contact: Areál CTP, Vlastimila Pecha 6, 627 00 Brno-Černovice, Cehia +420 547 426 338, Mob. +420 724 830 901, +420 724 830 901 , [email protected], www.kompan.com, persoană de contact ing. Antonin Velebab.

CHINA

SHANGHAI MAOJI IMPORT AND EXPORT CORPORATION LIMITED solicită făină de oase.Adresa: 525 Si Chuan Bei Lu, Shanghai, China, tel. 0086-137.77.05.92.20 (mobil), e-mail: [email protected], pagi-na web: www.shfiec.com, persoană de contact/funcția: D-na. Irene Heb – manager achiziții.Cantitate: 500-1.000 tone/lună; condiții de livrare/transport: se preferă CFR, dar se acceptă și FOB sau EXW.Date suplimentare: În prezent, firma importă din Uniunea Euro-peană și reexportă în țări din Asia.

EGIPT

RAMTECA oferă articole de uz casnic și pentru hoteluri (lenjerie de pat, prosoape). Date de contact: 13 Wakf El Khar-botly st., Ramses, El Daher, Cairo, Egypt, Tel: +(202)25880741, Fax: +(202) 25880745, e-mail: [email protected].

ElvEțIA

HAMILTON BONADUZ AG solicită oferte pentru piese turnate de mici dimensiuni.Adresa: Via Crusch 87402 Bonaduz, Switzerland (Elveția).Telefon: +41 (0)81 660 68 57; fax +41 (0)81 660 60 Pagina web: www.hamilton.chPersoană de contact/funcția: Ro-man Giger, supply chain manager.Produsul solicitat: piese turnate de mici dimensiuni (între ř1 și ř 20 mm).

EMIRATElE ARAbE UNITE

FEIPCO AMATCO PETROLEUM FOR OIL AND SERVICES LTD este interesată de cooperarea cu parteneri români pentru realizarea proiectului de inginerie și achiziţii a 2 rezervoare de 5.000 metri cubi (pentru produse petroliere)

pentru staţia de la Bin Ummer din Irak. Date de contact: Shaikh Zaid Road, Grosvenor Tower, Dubai, EAU, tel. 00971.4.3464520, fax 00971.4.3464521, e-mail: [email protected], [email protected], [email protected], www.fapcooil.com. Persoane de contact: Haider Ghazi Radhi, CEO / Abdul Sattar Jaber Mhawi, director tehnic.

FRANțA

CONNEXTRADING solicită miei vii.Adresa: 84, route de Strasbourg – BP 70273, 67500 Haguenau.Tel.: 0033 9 80 96 95 45; 0033 6 87 77 42 02.E-mail: [email protected]; [email protected]ă de contact: Laid Benaouda.Date suplimentare: Firma franceză este o firmă de intermediere.Relații suplimentare și sprijin la BPCE Paris (Biroul de Promovare Comercial Economică Paris): Adre-sa: 5, Rue de l’Exposition, 75343, Paris, Franța .Contact: Ancuța Conta, ministru consilier.Tel.: 0033 1 47051274, Fax: 0033 1 45503320, E-mail: [email protected].

MECAELEC solicită parteneriat pentru producție de mobilier.Adresa: 59 rue Saint Sauveur, BP 244, 91160, Ballainvilliers, Franța.Tel. 0033 1 69 74 85 50, fax 0033 1 69 74 85 55, e-mail: [email protected], web site: www.mecalec.net; persoană de contact: Patrice Guilhem.Produsul: mobilier pe comandă pentru birouri, hoteluri, centre comerciale, colectivități.

ECO LOGIS WOOD solicită ferestre din PVC, lemn și aluminiu.Adresa: 4 Impasse du suc, 42170 Chambles, Loire, Rhone-Alpes, e-mail: [email protected]; persoană de contact: Eric Pelissier. Cantitate: max. 100 buc/lună până la sfârșitul anului; condiții de livrare/transport: se vor stabili de parteneri.Condiții de plată: se vor stabili de parteneri. Date suplimentare: Sunt căutați furnizori care pot livra pro-duse corespunzător normelor CE și CEKAL (garantarea etanșeității și geam dublu timp de zece ani), CSTBAT (garantarea calității fabricației timp de zece ani).Relații suplimentare și sprijin: BPCE Paris (Biroul de Promovare Comer-

41

OPORTUNITăţI DE AFACERIcial Economică Paris)Adresa: 5, Rue de l’Exposition, 75343, Paris, Franța. Contact: Ancuța Conta, ministru con-silier, tel.:00331.4705.1274; fax:00331.4550.3320; e-mail: [email protected].

INDIA

K & R International oferă o gamă variată de mașini de ambalat.Date de contact: Rawal Mansion, 2nd Hasnabad Lane, Santacruz West, Mumbi 400054. INDIA. Tel: +91 22 26490926/ + 91 22 26050568, Mobile 9821309141. Fax: + 91 22 26050568, e-mail: [email protected], [email protected], website: http://www.krintlmachines.com.

IORDANIA

DAISY INVESTMENT LTD solicită pastă de tomate și ulei de floarea-soarelui sau porumb.Office no. 5-Akarco ComplexAbdali Amman-JordanTelefon: 00962 6582 4719Fax: 00962 6582 5478e-mail: [email protected]ă pagină web: www.daisydana.comPersoană de contact/Departament: Ibrahim Abu Qaoud/General ManagerPastă tomate: Condiții tehnice specifice (specificație, certificate de calitate etc.): standard de calitate UECondiții de livrare/transport: CFR Amman. Ulei de floarea-soarelui:Condiții tehnice specifice (specificație, certificate de calitate etc.): standard de calitate UECondiții de livrare/transport: CFR Amman.

THE NATIONAL COMPANY FOR DEVELOPMENT & INTERNATIONAL TRADE solicită oferte pentru robineți industriali.Adresa: Shmeisani, Abdul Hameed Shouman StreetJawharat Amman Trading CentrePO Box:2757 Amman 11181 JordanTelefon: 00962 6568 8093Fax: 00962 6568 8094e-mail: [email protected]ă de contact/Departament: Malik Zureigat/Deputy General ManagerRobineți industriali:Condiții tehnice specifice (specificație, certificate de calitate etc.): Materiale: oțel carbon sau oțel inoxidabilStandard de calitate UECondiții de livrare/transport: CIF

Aqaba Port.

FAROOK TRADING CO. solicită subansamble auto pentru vehicule de fabricație europeană, asiatică sau turcească (amortizoare, bucșe, elemente de articulație etc.). Date de contact: 43, King Abdullah 1st Street, PO Box: 4083 Amman 11131 Iordania, tel. 00962 6 465113, fax 00962 6 465818, e-mail: [email protected]; persoană de contact: Mustafa Kharma, mana-ging director.

ARAB TECHNICAL GROUP solicită țevi din PVC sau alte materiale ino-vative, pentru uz rezidențial, pompe de căldură, armături sanitare, fittinguri și robineți sanitari. Date de contact: Khalda, Wasfi Al Tal Street, Po Box: 830450 Amman 11183 Iordania, tel. 00962 6 55177100962 6 551771, fax 00962 6 553713, e-mail [email protected], www.atg.com, persoană de con-tact: Bassem Farradj, președinte.

Michaela Importing and Marketing Ltd. solicită produse alimentare finite și băuturi. Date de contact: 10, Klouzner St., Ramle, Israel 7243224, tel. +972-8-9199993 / 9199999, fax +972-1533-6421274, [email protected], [email protected], www. c-hinam.co.il , persoană de contact: Shimon Smuelevitch, import manager.

IRAK

BILAD AL DUHA CO dorește specialiști în domeniul petrolului.Adresa: Bagdad, Irak, telefon: +964 7808 216 379; +964 7706 962, e-mail: [email protected], [email protected]ă de contact: general mana-ger Haider Younis.

IRlANDA

THE CREATIVE WAREHOUSE solici-tă lemn uscat pentru foc și brichete de rumeguș.Adresa: Kilroe, Inverin, Galway County, Ireland; tel.: 00353.9155.3924; mo-bil: 003538.7970.9490; e-mail: [email protected]; Site web: www.creativewareho-use.ie; persoană de contact: John Griffin.Relații suplimentare și sprijin: BPCE Dublin, 26 Waterloo Road, Dublin 4, Irlanda, Luiza Gîrleanu, consilier econo-mic; tel: 00353.1668.1149; fax: 00353.1668.1761;

e-mail: [email protected].

IsRAEl

SARA KREMER solicită bovine vii pentru carneTelefon: +972.52645.2206; fax:+972.2643.4488; e-mail: [email protected]; persoană de contact/funcția: Sara Kremer - business developer; cantitate: cca. 1.000 capete; condiții de livrare/trans-port: destinaţie Georgia; condiții de plată: se vor discuta cu partenerul.Date suplimentare: în prezent, deține comanda de mai sus pentru piața Georgiei, zonă în care firma intermediază afaceri.Relații suplimentare și spri-jin: BPCE, Tel Aviv, Israel; adresa: 24 Adam Hacohen St., Tel Aviv, Israel; tel:00972.3529.8115; fax: 00972.3523.8205; persoană de contact: Dorin Refca; tel. mo-bil:009725.4729.3267; e-mail: [email protected] .

INDUSTRIAL TECHNO-LOGIC SOLUTIONS LTD solicită rulmenți, rulmenți liniari, roată melcată - șurub cu bilă. Date de contact: 5, Atir Yeda Indus-trial Park, Kfar Saba 44643, Israel, tel. 972-54-6819376, fax 972-9-7903030, e-mail: [email protected], www.its-eng.com; persoană de contact: Eyal Shani, area manager.

jAPONIA

CLOVER TRADING COMPANY LLC solicită oferte pentru produse pentru fitness – îmbrăcăminte, echipamente, încălțăminte.Adresa: Grandform Aobadai 306, 1-8, Matsukazedai, Aoba-ku, Yoko-hama, Kanagawa, 227-0067, Japan;Persoană de contact: d-ra Mayumi YamamotoTel/ fax: +81-45-482-9400, e-mail: [email protected], pagină web: http://clover-trading-company.com/.

lETONIA

BALTIC MEDICAL solicită produse farmaceutice.Telefon: +371.6714.6898; mo-bil: +371.2837.7734; e-mail: [email protected]; site web: www.balticmedical.eu; persoana de contact: Artis Voiteks.Relații suplimentare și sprijin: Olguța Marian, consilier economic, 10 Fr. Chopina Street00-559 Warsaw, Poland; tel.:+482.2628.3156 ext.122; Tel./Fax:+482.2628.3300;e-mail: [email protected]; http://www.varsovia.mae.ro.

MAROC

HASSAN PNEUS solicită anvelope.Adresa: Casablanca, Maroc, tel.: 0021.26.6114.3436; e-mail: [email protected]; persoană de contact/funcția: Hassan Lahlou.Cantitate: negociabil; condiţii de livrare/transport: C&F Casablanca; condiții de plată: L/C.Relații suplimentare și sprijin: BPCE Tanger; adresa: Tanger 90000, Route El Moujahidine lotissment Alta Mira Villa Falaky N° 4; per-soană de contact: Remus Rădu-lescu; tel./fax: 002125.3933.0205; GSM: 002126.6481.5494; e-mail: [email protected].

POlONIA

BALLERINA dorește să importe din România fire din mătase, pentru fabricarea dresurilor Adresa: 43-600 Jaworzno ul. Matejki 46tel./fax +48 (32) 616 3008www.ballerina.com.plProducătoare de dresuri de damă, șosete și lenjerie de corp (www.ballerina.com.pl), firma dorește să importe din România fire din mă-tase, pentru fabricarea dresurilor. Ofertele, în limba engleză, se transmit la adresa de e-mail: [email protected] - attention to Mrs. Magdalena Szymanska (cu copie la [email protected]).Relații suplimentare și sprijin Ol-guta Marian, consilier economic Ambasada României la VarșoviaBiroul Economic10 Fr. Chopina Street00-559 Warsaw, PolandTel.: +48 22 628 3156 ext.122Tel./Fax: +48 22 628 3300e-mail: [email protected]://www.varsovia.mae.ro

POLMARKUS solicită produse de patiserie, foietaj congelat și diverse prăjituriTel.: 00483.2301.9145; mobil: 00486.6768.0526; fax:00483.2301.9149; e-mail: [email protected]; site web: www.polmarkus.com.pl; persoană de contact: Mrs. Dominika Krawczyk, Import Specialist; cantitate: a se contacta firma.Relații suplimentare și spri-jin: Olguța Marian, consilier economic, 10 Fr. Chopina Street, 00-559 Warsaw, Poland; tel.: +482.2628.3156 ext.122; tel/fax: +482.2628.3300;e-mail: [email protected]; http://www.varsovia.mae.ro.

4242

şTIRI ECONOMICECalendarul insolvenţei Oltchim Râmnicu-Vâlcea

CEO vrea bani privaţi pentru investiţii

Noi comenzi pentru Avioane şi Electroputere

Arierate de 21,3 milioane de euro la fisc

Parc fotovoltaic de 16,5 milioane de euro la Cujmir

Tribunalul Vâlcea a admis pe 30 ianuarie cererea de intrare în

insolvenţă depusă de Con-siliul de Administraţie (CA) al Oltchim SA Râmnicu-Vâl-cea.Administratorul judiciar

provizoriu al combinatului chimic a fost numit consor-ţiul format din Rominsolv SPRL și BDO Business Cen-ter, care va concepe un plan de reorganizare a societăţii în termen de 60 de zile. Prin intrarea în insolvenţă, exe-

cutarea silită a societăţii de către creditori se suspendă. Instanţa a stabilit și calen-darul procedurilor pentru următoarele două luni. Da-ta-limită pentru depunerea creanţelor este 18 martie. Termenul-limită pentru ve-

rificarea creanţelor și întoc-mirea tabelului preliminar al creanţelor este 8 aprilie, iar pentru întocmirea tabelului definitiv - 24 aprilie. Prima ședinţă a adunării generale a creditorilor va avea loc pe 15 aprilie.

Guvernul a aprobat recent strategia de vânzare a unui pa-

chet de acţiuni nou-emise prin ofertă publică de ma-jorare a capitalului social al Complexului Energetic Olte-nia (CEO). Potrivit acesteia, în prima etapă, capitalul so-cial al CEO se majorează cu

un pachet de acţiuni nou-emise reprezentând 15,29% din capitalul social existent. Acţionarii privaţi existenţi ai CEO (Fondul Proprietatea) au drept de preferinţă la subscriere, proporţional cu cota deţinută anterior ma-jorării capitalului social. Ac-ţiunile nesubscrise ca urma-

re a neexercitării dreptului de preferinţă vor fi anulate. Ulterior, CEO va iniţia o pro-cedură de listare pe piaţa de capital a 12% din capitalul social. Premierul Victor Pon-ta a precizat că nu se pune problema privatizării majo-ritare a CEO, din trei motive: compania a trecut pe pro-

fit, are management privat și are deja un acord pentru investiţii în dezvoltare de un miliard de dolari, la Ro-vinari. Fondurile atrase prin vânzarea pachetului de 15% din acţiuni vor fi investite în dezvoltare și ameliorarea condiţiilor de mediu, a mai spus premierul.

Mircea Dușa, minis-trul apărării naţi-onale, a anunţat

recent la Craiova că bugetul pe 2013 prevede o alocaţie de zece milioane de lei (2,3 milioane de euro) pentru reparaţia a două aeronave

IAR 99 Şoim, ceea ce asigu-ră supravieţuirea, la limită, a Avioane SA. Autorităţile intenţionează să relanse-ze la privatizare fabrica de avioane. Electroputere Craiova a vândut la înce-putul acestui an fabrica de

locomotive către Grampet Group, parte a Grup Ferovi-ar Român (GFR), controlat de magnatul Gruia Stoica. Grampet a cumpărat anul trecut și Reloc SA Craiova. În jurul celor două entităţi care numără aproxiam-

tiv 500 de salariaţi, grupul va crea la Craiova un pol de dezvoltare industrială în domeniul locomotive-lor. Gruia Stoica susţine că grupul va produce în scurt timp locomotive sub bran-dul Electroputere.

D irecţia Generală a Finanţelor Publice (DGFP) Olt a avut

în 2012 încasări de pes-te 640 de milioane de lei,

reprezentând 106,99% din programul pentru anul trecut. La sfârșitul anului, arieratele rămase de recu-perat la bugetul de stat se

ridicau la 93,23 milioane de lei (21,3 milioane de euro). Fiscul oltean a recu-perat 80,42 milioane de lei prin recurgerea la măsuri-

le de executare silită: so-maţii, sechestre pe bunuri mobile și imobile, popriri pe conturile bancare și pe veniturile de la terţi.

În localitatea Cujmir din judeţul Mehedinţi func-ţionează din acest an

unul dintre cele mai mari parcuri fotovoltaice din Ro-

mânia. Investiţia realizată de compania UTI se ridică la 16,5 milioane de euro, ocupă o suprafaţă de 36 de hectare și are o putere instalată de

12 MW. Instalaţia cuprin-de 52.000 de panouri foto-voltaice și produce anual o contitate de energie de apro-ximativ 15.470 MWH, care

asigură necesarul energetic pentru aproximativ 5.000 de utilizatori casnici. Centrala este 100% ecologică și are o durată de viaţă de 20 de ani.

Pagină realizată de Ion Teodorescu

vâlCEA

GORj

DOlj

OlT

MEHEDINţI

Oltenia Business

Documents

Transcript of Oltenia Business