ŞoferiţeledinGauprimitfloride8Mtie, ““BBaa ...Planteaz plantele cu bulbi sau tuberculi delicai...

Anul XVI Numărul 4 (214) 28martie 2013

La 25 martie Biserica prăznuieşte Bunăvestirea sauBlagoveştenia, adică înştiinţarea Maicii Domnului cuprivire la marele eveniment care se va întâmpla, decare depindea mântuirea lumii.La vârsta de 15 ani, Fecioara Maria a părăsit templul,ducându-se în cetatea Nazaret. Aici ea a trăit încurăţie desăvârşită, fiind logodită cu Iosif, un bărbatmai în vârstă decât ea, din seminţia lui David.Aici arhanghelul Gavriil vesteşte Fecioarei Maria căva naşte de la Duhul Sfânt pe Mântuitorul lumii, IisusHristos. Îngerul s-a arătat Sfintei Fecioare şi i s-a în-chinat: “Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Domnuleste cu tine! Binecuvântată eşti tu între femei.” (Luca1.28). Apoi i-a dat vestea: “Şi iată vei lua în pânteceşi vei naşte fiu şi vei chema numele lui Iisus” (Luca1.31). La întrebarea ei, cum se va întâmpla aceasta,

deoarece nu ştia de bărbat, arhanghelul Gavriil i-a zis:“Duhul Sfânt Se va pogorî peste tine şi puterea CeluiPreaînalt te va umbri; pentru aceea si Sfântul care Seva naşte din tine, Fiul Lui Dumnezeu Se va chema.”(Luca 1.35)Conştientă de acest mare dar, de evenimentul unic de

care depindea mântuirea lumii, bucuria ei neavândmargini, a crezut, precum i-a spus îngerul, că laDumnezeu nimic nu este cu neputinţă.Lămurită total de ceea ce avea să se întâmple, vaspune cu fermitate, fără cea mai mică îndoială: “Iată,roaba Domnului sunt, fie mie după cuvântul tău”.Şi cuvântul Arhanghelului s-a adeverit şi “CuvântulS-a făcut trup”, Dumnezeu a venit în lume şi S-a făcutom. A venit prin om şi a rămas în om, fiind un Dum-nezeu-Om şi a venit ca să deschidă calea Omului-Dumnezeu, cale la capătul căreia cea dintâi a ajunsFecioara Maria, prin naştere, prin lipsa sa de păcat,prin iubire, prin trăirea în lumina lui Dumnezeu. Deaceea, cinstirea Fecioarei Maria nu este o exagerare,ci este modul deosebit de a aprecia „casa” Întrupăriicea plină de curăţie, care a adus pe lume omul Iisus,cel Care ne-a mântuit prin această locuire în pânteceleMariei, cea preacinstită de toate puterile cereşti.

Mircea STURZA

Buna vestire

Zeci de şoferiţe din Girocşi Chişoda au fost opriteîn trafic de o echipă maipuţin obişnuită, în ziua de8 martie, pe raza comuneinoastre. “Echipajul” con-dus de primarul Girocu-lui, dr. Iosif Ionel Toma,de comisarul-şef MarcelCrăciunescu, şeful Servi-ciului Poliţiei Rutiere, deNicolae Istrat, de la Servi-ciul Poliţiei Rutiere Timiş,de Cornel Jurca, preşedin-tele Clubului Rotary Ri-pensis, şi din care au maifăcut parte Marius Giu-risici sau jr. Daniel Sgură, şeful Poliţiei LocaleGiroc, a împărţit flori participantelor la trafic, cuocazia Zilei Internaţionale a Femeii. Chiar dacăau fost emoţionate, în momentul în care au fosttrase pe dreapta, girocencele au răsuflat uşuratecând au aflat că motivul pentru care au fost opritea fost acela de a fi felicitate cu prilejul zilei lor şinicidecum pentru că nu ar fi condus regulamentar.

De asemenea, acţiuneade la Giroc, la care aumai participat şi piloţi deraliu de la echipele Blitzşi Marius Giurisici RallyAcademy, a avut şi uncaracter preventiv. “Stra-da nu este loc pentru con-curs” a fost îndemnulscris pe maşinile piloţilorde raliu, care au partici-pat în acest fel la Campa-nia “Alege viaţa”, deprevenire a accidentelorrutiere.Şi pentru că la trafic par-ticipă nu doar conducă-

torii auto, poliţiştii care au participat la acţiuneade la Giroc din ziua de 8 martie au împărţit vestereflectorizante bicicliştilor şi conducătorilor demopede pe care i-au întâlnit în comuna noastră.Acţiunea, organizată de Inspectoratul de Poliţie alJudeţului Timiş, împreună cu Clubul RotaryRipensis, s-a derulat în cadrul campaniei “Alegeviaţa”. (V.T.)

Campania “Alege viaţa” a ajuns şi în comuna noastră

Şoferiţele din Giroc au primit flori de 8 Martie,iar bicicliştii - veste reflectorizante

Primarul Iosif Ionel Toma, comisarul-şef Marcel Crăciunescu, comandantul ServiciuluiPoliţiei Rutiere, comisarul-şef Nicolae Istrat, de la Serviciul Poliţiei Rutiere, şi Cornel Jurca,

preşedinte al Clubului Rotary Ripensis, au oferit flori şoferiţelor din comuna noastră

DEDICAT COPIILORDIN GIROC ŞI CHIŞODA

MARTIE 2013

““CCooppiiiiii ddiinn GGiirroocc şşii CChhiişşooddaa ssuunntt cceeii mmaaii ffrruummooşşii ccooppiiii ddiinn lluummee!!””Dr. Iosif Ionel Toma, primarul comunei Giroc

““BBaa,, aall mmeeuu ee mmaaii ffrruummooss!!””,,eeddiittiiaa aa VVII--aa

AAcceesstteeaa aauu ffoosstt aattrriibbuutteelleeeeddiiţţiieeii ddiinn aacceesstt aann aa ffeess--ttiivviittăăţţiiii ddee pprreemmiieerree aa

ccooppiiiilloorr ccaarree aauu ppaarrttiicciippaatt llaaccoonnccuurrssuull „„BBaa,, aall mmeeuu ee mmaaiiffrruummooss!!””,, oorrggaanniizzaatt,, ppeennttrruu aallşşaasseelleeaa aann ccoonnsseeccuuttiivv,, ddee zziiaarruullllooccaall „„DDiiaalloogg ccuu cceettăăţţeenniiii””..AApprrooaappee ooppttzzeeccii ddee ccooppiiii,, cceeiimmaaii mmiiccii llooccuuiittoorrii aaii ccoommuunneeiinnooaassttrree,, ss--aauu aadduunnaatt îînn ssaallaaCCăămmiinnuulluuii CCuullttuurraall.. LLaa ffeell ddeeeemmooţţiioonnaaţţii ccaa şşii eeii,, ppăărriinnţţiiii şşiirruuddeellee ccooppiiiilloorr aauu lluuaatt ppaarrttee llaaaacceeaassttăă aaddeevvăărraattăă ssăărrbbăăttooaarree..AAmmffiittrriioonn aa ffoosstt,, ccaa ddee ffiieeccaarreeddaattăă,, pprriimmaarruull ccoommuunneeii GGiirroocc,,ddrr.. IIoossiiff IIoonneell TToommaa,, cceell ccaarree,,aallăăttuurrii ddee CCoonnssiilliiuull LLooccaallGGiirroocc,, ss--aa aassiigguurraatt ccaa mmiiccuuţţiilloorrssăă nnuu llee lliippsseeaassccăă nniimmiicc îînnaacceeaassttăă zzii ddeeddiiccaattăă eexxcclluussiivv lloorr..DDoommnnuull pprriimmaarr llee--aa aaddrreessaatt uunnccuuvvâânntt ddee ssaalluutt ppaarrttiiccii--ppaannţţiilloorr şşii aa rreeiitteerraatt uunn aaddee--vvăărr ppee ccaarree îîll şşttiimm ccuu ttooţţiiii::„„CCooppiiiiii ddiinn GGiirroocc şşii CChhiişşooddaassuunntt cceeii mmaaii ffrruummooşşii ddiinn lluummee!!””..

-- ccoonnttiinnuuaarree îînn ppaaggiinnaa IIII --

““CCâânndd nnuu mmaaiissuunntteemm ccooppiiii,, îînnsseeaammnnăăccăă aamm mmuurriitt ddee mmuulltt””

Constantin Brâncuşi

Emoţii, bucurie şi multă voie bună!

’’Supliment s�cial

Paul Paraschiv,campion judeţean!

Sâmbătă, 23 martie, la sala clubuluiMedicina din Timişoara, a avut locfaza judeţeană a olimpiadei şcolare deşah, ediţia 2012-2013. Această com-petiţie este organizată de către Minis-terul Educaţiei Naţionale.La ediţia precedentă, giroceniiAlexandra Paraschiv şi Paul Paras-chiv au fost cei mai buni concurenţidin clasele I-IV, la nivelul judeţului

Timiş – Alexandra la fete, iar Paul la băieţi. De data aceasta,Paul Paraschiv a demonstrat că se poate şi mai mult, deve-nind campionul claselor I-VIII pe judeţul Timiş! Un titlu decampion judeţean şi un traseu atât de dramatic pentru Paul,încât performanţa Alexandrei Paraschiv, care s-a clasat pelocul 3 pe judeţ la clasele I-VIII, fete, pare să treacă neobser-vată. Şahul girocean are adevăraţi dragoni.

Antrenor, Zamfir MOLDOVAN

Aînceput concursul ,,Ba, al meu emai frumos!’’2014, edi-ţia a VII-a! Pentru participarea la concurs a copiilor cuvârste cuprinse între 0 şi 7 ani, din localităţile Giroc şi Chi-şoda, este nevoie de trimiterea unei fotografii, însoţită denumele, prenumele, data naşterii copilului, precum şi deun număr de telefon la care pot fi contactaţi părinţii. Fo-tografia, însoţită de datele de mai sus, se va trimite la re-dacţia ziarului „Dialog cuCetăţenii”, din cadrul Primărieicomunei Giroc – strada Semenic, nr. 54 – sau la adresa dee-mail: [email protected]

supliment special, paginile I-IV

2 DIALOG CU CETĂŢENII

Conştiinţa frăţietăţii se constituie doar în momentulepifanic când Altul i se revelează Aceluiaşi în ipostazăde maximă responsabilitate (19). Alterarea iremedia-bilă a acestui fond de însuşire paşnică a alterităţiiduce inevitabil la nerecunoaşterea activă a „exotopieiCeluilalt” (20), în schimb relaţia vita brevis Eu-Tuface posibilă „tutuirea” (21), nemijlocirea dialogală,adică finalitatea utilitară a existenţei. „Situs-ul” (22)axiologic al persoanei, a rupt cercul vicios al alter-nanţei individualism – colectivism, aducând prin vir-tuţi necunoscute anterior axa verticală atranscendenţei, conştiinţa de sine fiind o dimensiunederivată a conştiinţei de Celălalt. „Perechea verbalăEu Tu” (23) nu este suficientă sieşi, fără altele aseme-nea – El, Ea, Noi, Voi, Ei, Ele ş.a care au capacitateaconjugată de a trece Rubiconul vidului infinit şi a în-temeia regatul Fiinţei. Imaginea Celuilalt nu este în-totdeauna obiectivă, pură, veridică, ci ia forma dupădiopriile cu care este privită – unghiul de vedere.Dacă există acea „bârnă oculară cu siguranţă se pro-duce o difracţie” (24) imaginală a alterităţii–ţintă.Celălalt-ul, într-o langoare prezumtivă, poate fiVecinul – duşman, prieten sau neutru; apropiat (25)sau îndepărtat. Sfârşitul istoric al Vienei şi implicit aImperiului se datorează fisurii produse în mitulhabsburgic al egalităţii naţiunilor şi al perfecţiuniistatismului grandios. Dezagregarea Eu-lui moderndin cauza unei adânci crize identitare contribuie la odegringoladă a lanţului de valori culturaletradiţionale (26). Deşi împăratul de lungă domnie,Frantz Josef, se opunea oricărei tentative de schim-bare socială, politică, culturală, tehnologică,rămânând fidel blazonului de „monarh Biedermeier”(27), stabilitatea imperiului începe să se clatine dincauza lipsei coerenţei identitare. Diversitatea en-

tităţilor etnice subminează comunitatea culturală şipsihologică presupusă de demonstraţia în favoareaunei mentalităţi unificatoare imperiale. Ca un dat alIstoriei, epoca „prenaţionalistă” (28) se apropia desfârşit, pregătind lent, dar sigur coagulările naţionalede mai târziu, când naţiunea devine „formula de soli-daritate şi de identitate” (29) ideală, întrucât se pro-duce şi un transfer de sacralitate, plecându-se de laideea că umanitatea este alcătuită prin voinţă divinăsau dispunere naturală din entităţi naţionale. Inovaţiea epocii moderne, naţiunea este suficient de marepentru a-i da individului „iluzia infinitului” (30) şitotodată pentru a-i închide calea simpatiilor univer-sale. Istoria nu face altceva în ultima instanţă decât sădiscursivieze interminabil despre Noi şi Ceilalţi.Tablourile imagologice, indiferent de tipul aparatu-lui de fotografiat, nu sunt niciodată nevoalate deloc,pentru că avatarurile alterităţii sunt comandate în-totdeauna de un centru de interes (31). Modelulcomun al producerii identităţilor a fost creat, în seco-lul XIX, de intelectualii europeni aparţinând di-verselor naţiuni ca urmare a observării reciproce, ainiţiativei, a transferului de idei şi de experienţă.Până în anul 1848, lupta pentru agregarea naţionalăşi constituirea identităţilor se confunda cu lupta pen-tru libertate şi drepturi politico-sociale şi chiarpentru abolirea absolutismului monarhic (32).

Viorel CHERCIU- va urma -

NOTE19. E. Lévinas, Totalitate şi Infinit. Eseu despre exterio-ritate, Iaşi, Editura Polirom, 1999, p. 186.20. L. Piţu, Alteritate şi strategie: excursuri etnologice,în „Cultură şi Societate”, coord. Al. Zub, Bucureşti,Editura Ştiinţifică, 1991, p. 459

21. Şt. A. Doinaş, Mihai Şora şi condiţia dialogului in-terior. Dialog şi libertate. Eseuri în onoarea lui MihaiŞora, Bucureşti, Editura Nemira, 1997, p. 124, coord.S. Antohi şi A. Crăiuţiu.22. M. Lazurcă, Martin Buber – spontaneitate şi peda-gogie, în „Orizont”, anul XI, serie nouă, nr. 3 (1.406),2000, p. 9.23. M. Buber, Eu şi Tu, Traducere de Şt.A. Doinaş,Bucureşti, Editura Humanitas, 1992, p. 29.24. S Nicoară, T. Nicoară, Mentalităţi colective şi imagi-nar social, Presa Universitară Clujeană, în „Me-sagerul”, Cluj-Napoca, 1996, p. 198.25. C.T. Dragomir, Conştiinţa unei lumi în schimbareşi identitatea ontologică umană. Despre filosofia aces-tui secol., în „Viaţa Românească”, anul XCI, nr. 3-4,1996, p. 50.26. J. le Rider, Modernitatea vieneză şi crizele iden-tităţii, Traducere M. Jeanrenaud, Iaşi, Editura Uni-versităţii „Al.I. Cuza”, 1995, passim.27. W. M. Johnston, Spiritul Vienei. O istorie intelec-tuală şi socială 1848-1938, Traducere M. Teodorescu,Iaşi, Editura Polirom, 2000, p. 4528. P. M. Kitromilides, Mentalitatea balcanică: istorie,legendă, imaginaţie, Traducere de Dan Mateescu, în„Secolul 20”, nr. 7-9, 1997, p. 8729. L. Boia, Două secole de mitologie naţională,Bucureşti, Editura Humanitas, 1999, p. 1130. T. Todorov, Noi şi ceilalţi, Iaşi, Editura InstitutulEuropean, 1999, p. 245, Traducere de Al. Vlad.31. L. Boia, Jocul cu trecutul. Istoria între adevăr şificţiune, Bucureşti, Editura Humanitas, 1998, p. 5532. A.M. Thiesse, Crearea identităţilor naţionale în Eu-ropa. Secolele XVIII-XX, Iaşi, Editura Polirom, 2000,passim, Traducere de A.P. Corescu, C. Capverde şiG. Sfichi.

Identitate şi alteritate în Banatul modern (2)

DDiinn îînnţţeelleeppcciiuunneeaa oorrttooddooxxăăDacă cetatea sufletului nu are zidul tăcerii, ea rămâne desco-perită săgeţilor duşmanului. (Sf. Grigorie cel Mare)

Când dispare nădejdea, iubirea piere. (Sf. Ioan Scărarul)

Nu e nimic mai uşor decât să te înşeli pe tine însuţi şi, înfumu-rându-te cu slavă deşartă, să te socoteşti că eşti ceva, fiindnimic. (Sf. Grigorie Teologul)

Dacă sufletul este curat de patimă, poate judeca drept, dar,fiind cuprins de poftă, nu are criteriul limpede, nu are tribu-nalul său parţial. (Sf. Ioan Hrisostom)

Osândeşte-te pe tine însuţi şi vei înceta de a osândi pe alţii.(Avva Ioan)

Blândeţea este cel dintâi rod al bunătăţii. (Învăţătura de cre-dinţă)

Un sfânt de peMuntele Athos a fost

întrebat de ucenicii săi:“De-atât timp stai aici pe

malul râului şi te uiţi în apă. Cevezi tu aici?”. Sfântul nu dădunici un răspuns şi nu-şi întoarseprivirea de la curentul apei, pecare-l urmărea. În cele din urmăspuse: “Dumnezeu ne învaţăcum trebuie să trăim, dându-neexemplul apei. Apa, unde curge,duce viaţă cu sine şi o împartecelor care au nevoie de ea. Estebună şi generoasă. Ştie sănetezească denivelările tere nu -rilor. Este dreaptă. Fără să ezite,cade de pe acoperişuri în adân-curi. Este curajoasă. Suprafaţa ei

este netedă, dar poate forma va lu -ri adânci. Este înţeleaptă. Rocileşi stâncile care îi stau în cale leocoleşte. Ştie să suporte. Darputerea sa blândă este la treabăziua şi noaptea pentru a da la oparte obstacolele. Este perseve -rentă.Oricâte serpentine ar trebui să iaasupra ei, nu-şi pierde dinvedere direcţia spre ţelul eiveşnic, spre mare. Este conş-tientă de scopul ei. Şi oricât demurdară devine, se străduieştefără încetare să devină curată.Are putere să se reînnoiască. Deaceea, spuse Sfântul, privesc înapă. Dumnezeu mă învaţă prinexempul ei viaţa corectă”.

Apa şi viaţa corectăppii

llddee ccrr

eeşşttiinn

ee

2277 mmaarrttiiee 22001133

Anul 2013 a fost declarat an omagial al Sfin-ţilor Împăraţi Constantin şi mama sa Elena.Împăratul Constantin este cel care, prin edictuldin anul 313 de la Mediolanum, legalizeazămanifestarea publică a religiei creştine, mo-ment care marchează începutul epocii de aurîn istoria bisericească. De asemenea, împără-teasa Elena este cea care, prin eforturile făcute,reuşeşte să descopere crucea pe care a fost răs-tignit Mântuitorul Iisus Hristos. Mai apoi,această Cruce a fost pusă în Biserică spre în-chinarea credincioşilor şi mântuirea lor.Ca şi în ultimii doi ani, pentru credincioşii pa-rohiei Chişoda prima săptămână din postulPaş telui a fost o săptămână de o reală trăirespirituală în post şi rugăciune. Fiecare zi aacestei săptămâni s-a încheiat, după rugăciu-nile de seară, cu un cuvânt de învăţătură adre-sat de preoţii din parohiile învecinate, legatatât de Sfânta Cruce, cât şi de marea bucurie aliberalizării creştinismului. Cei care s-au bucurat de aceste învăţături duhovniceşti aufost credincioşii parohiei noastre care au venitîntr-un număr mare să asculte şi să-şi umplesufletele de bucurie.Momentele acestea au fost însoţite de Liturghia Darurilor mai înainte sfinţite şi derugăciuni speciale care au creat o atmosferă delinişte şi pace duhovnicească în aşteptarea ma-relui Praznic al Învierii Domnului Nostru IisusHristos.Pregătirea pentru întâmpinarea marelui praz-nic al Învierii Domnului se desăvârşeşte princercetarea sufletului, a minţii şi a faptelornoastre. Pe această cale, vă îndemnăm ca sătransformaţi această perioadă a Postului Paştelui într-un moment de curăţire sufleteascăşi urcuş duhovnicesc, atât prin rugăciunea par-ticulară, cât şi prin rugăciunile speciale ce sesăvârşesc în biserică.

Pr. Traian DEBUCEANPr. Dragoş DEBUCEAN

Săptămână duhovnicească la Parohia Chişoda

3DIALOG CU CETĂŢENII 2277 mmaarrttiiee 22001133

În ziua de 23 martie, în jurul orei 11, lucrători depoliţie locală din cadrul Serviciul Poliţiei LocaleGiroc au reuşit să prindă în flagrant un tânăr de aproxi -mativ14 ani, care a pătruns prin efracţie într-un imobil dinlocalitatea Chişoda, prin spargerea uşii de la intrareaîn locuinţă, cu scopul sustragerii de bunuri. Acesta afost identificat, condus la sediul serviciului şi predatPostului de Po liţie Comunală Giroc, în vederea întocmirii actelor procedurale pentru săvârşirea infracţiunii de furt din locuinţă. Poliţiştii locali vor acţiona în perioada imediat urmă-toare pentru depistarea şi sancţionarea persoanelorcare nu respectă normele legale refe ri toare la mediu,având în vedere faptul că numeroşi cetăţeni trans-portă şi depozitează în mod necontrolat, cu încălcareaprevederilor O.U.G. nr. 195/2005 - legislaţie pe liniede mediu -, pe domeniul public, deşeuri menajere orirezultate ca urmare a lucrărilor de construcţii. Aceastăsituaţie tinde să devină un fenomen, fapt pentru careîi atenţionăm pe cei predispuşi la astfel de fapte căsancţiunea contravenţională, potrivit actului normativmai sus menţionat, respectiv art. 96, este de la 3.000

la 6.000 de lei.De asemenea, le atragem atenţia, din nou, ca urmarea evenimentelor şi experienţei din anii anteriori (înperioada primăvară-toamnă) pro prietarilor şi deţină-torilor de animale să respecte normele de păşunat învigoare, fără să distrugă culturile altor persoane,deţinute cu orice titlu, având în vedere eforturile de-puse de fiecare cetăţean în parte pentru a obţine rezul-tatele dorite, precum şi pagubele materiale produse.Faptele sunt şi de natură penală, res pectiv infracţiuneade distrugere, cauzele fiind instrumentate de cătrePoliţia Naţională, nefiind tole rate la nivelul Serviciu-lui Poliţiei Locale Giroc.În zona de competenţă sunt cunoscuţi cei ce prici nuiescastfel de distrugeri, iar aceştia vor fi moni torizaţi înpermanenţă de către efectivul poliţiei locale, astfelîncât să nu se mai întâmple astfel de evenimente.Vom avea în atenţie şi depistarea persoanelor carefolosesc foc deschis pentru arderea resturilor mena-jere ori vegetale, încălcând normele de convieţuiresocială.

Şef serviciu, jr. Daniel SGURĂ

Din agenda Poliţiei Locale

Martie este luna în care încep să înflo -rească multe dintre plantele perene deprimăvară. Aubreţia, Iberis (limba-mării), Arabis (gâsca riţa), Bergenia(vioreaua albă, bergenia), ghioceii,Hamamelis (alunul vrăjitoarelor) şimulte altele vă vor face zilele mai lumi-noase. Primăvara e foarte aproape, aşacă e timpul să devenim serioşi şi să pregă-tim grădina!

Arbuşti şi arboriÎn majoritatea zonelor este posibil săfoloseşti spray-ul insecticid împotrivadăunătorilor pentru pomii fructiferi aflaţi îninactivitate până la data de 15 martie.Acesta ar trebui aplicat într-o zi calmă, cutemperatura peste 4,5 grade C.Sfârşitul lunii martie şi începutul luniiaprilie sunt perioade bune pentru trans-plantarea arbuştilor şi arborilor. De îndatăce solul poate fi lucrat, dar înainte camugurii să se umfle sau să se fi deschis, poţisă muţi arbuştii şi arborii.Dacă în februarie nu ai aplicat fertilizant ar-buştilor şi arborilor, fă-o acum. Foloseşte unfertilizant de tip acid pentru rododendroni,plantele veşnic verzi, coniferele, azaleele şicameliile.Foloseşte un fertilizant universal pentru ahrăni trandafirii şi alţi arbori şi arbuşti cufrunze căzătoare. Dacă foloseşti un fertili -zant solid granulat, fii atent să uzi suficientîncât acesta să intre în sol.Termină tunderea pomilor fructiferi înaceastă lună, înainte de umflarea mugurilor.

Plantele perene, anuale şi cu bulbiMulţi sunt tentaţi să îndepărteze stratul demulci protector de iarnă de pe straturile deflori. Stratul de mulci trebuie eliminat trep-tat, pe măsură ce plantele încep să crească.Scopul stratului de mulci de iarnă este să leprotejeze de schimbările bruşte de tempera -tură şi vânturile reci, aşa că ţine minte căîncă este iarnă.În această lună poţi tunde trandafirii. O tun-dere mai severă va duce la ramuri cu flori

mai frumoase şi o tufă mai compactă; în-cepeţi să stropiţi trandafirii împotriva pătăriinegre şi fertilizaţi trandafirii.Sădiţi seminţe de plante care înfloresc vara,în interior. Seminţele sădite interior în lunatrecută pot fi transplantate din tăviţe înghivece cu turbă şi să li se aplice fertilizantdiluat.Îngheţurile şi dezgheţurile succesive potduce la ruperea rădăcinilor şi chiar pot îm -pinge afară planta din sol; dacă observămplante ieşite din sol, trebuie împinse înapoi,bătătorind uşor, cu piciorul, pământul din jur.Plantează plantele cu bulbi sau tuberculidelicaţi (gladiola, crinii şi daliile). Poţi con-tinua să plantezinoi bulbi la fie caredouă săptă mâni,până la ju mătatealui iunie, pentru aasigura astfel osursă continuă deflori.Divizează ghio-ceii cât timp maiau frunze.Îndepărtează toa teflorile moarte depe plantele cubulbi.Hrăneşte plantele cu bulbi, care au terminatînflorirea, cu făină de oase sau cu un supli-ment pentru bulbi.Plantează ciuboţica-cucului şi panseluţele.

Fructe şi legumeFă-ţi timp pentru pregătirea solului grădiniipentru plantare.Gunoiul de grajd descompus bine sau celprocesat, muşchiul de turbă sau compostulsunt aditivi buni pentru a crea un strat dehumus în sol.Mazărea şi măzărichea, precum şi legumeleperene, ca asparagus, rubarbă, hrean şi an-ghinare pot fi plantate acum. Vinetele, varzade Bruxelles, conopida, ţelina, prazul,ceapa, cartofii timpurii şi ridichile pot fiplantate în grădină pe la jumătatea lunii.Spanacul, sfecla mangold, varza, conopida

şi alte legume rezistente pot fi semănate saurăsadurile transplantate pe la sfârşitul lunii.Plantează căpşuni, afini, coacăzi, mur,zmeur, viţă-de-vie şi pomi fructiferi.

Plantele decorative de interiorPlantele decorative de interior vor reacţionala zilele mai lungi şi mai luminoase dinaceastă perioadă a anului prin producereade mlădiţe noi. Sfârşitul lunii este perioadapotrivită pentru a le tăia vârfurile, cu scopulde a genera noi mlădiţe. Apoi poţi începe săle hrăneşti cu o soluţie diluată de fertilizantsolubil pentru plante de interior.

Întoarce planteledecorative cu 90de grade în fiecaresăptămână, să teasiguri că plantaprimeşte cantitateade lumină nece-sară pe toate păr -ţile sale şi pentru apăstra o formăechilibrată a plan-tei.Stropeşte planteleca să îndepărtezipraful depus iarna,

pentru a preveni apariţia păianjenilor roşii.Fii atent la insecte dăunătoare şi boli. Estemult mai uşor să câştigi „războiul” cu dăun-ătorii dacă descoperi infecţia în stadiile tim-purii.

Mărunţişuri pe care trebuiesă le mai faci

Cea mai neplăcută sarcină este plivitul bu-ruienilor, dar aceasta trebuie făcută înainteca buruienile să apuce să înflorească şi săproducă seminţe. Ţine minte că dacă buruie -nile au apucat să facă seminţe, te vei luptacu seminţele lor timp de şapte ani şi chiarmai mult. Majoritatea buruienilor pot fiscoase cu mâna sau cu sapa, când încă sunttinere.

Întoarce grămada de compost, adăugând laea toate resturile de mulci ce au fost înde-părtate din grădină.Fii atent la apariţia afidelor şi a omizilor.Repară zonele deteriorate din gazon. Înde-părtează iarba moartă, greblează sau afâ-nează solul. Aplică dolomită pentru aneutraliza solul, dacă este nevoie, şi aportulsuplimentar de calciu şi magneziu. Majori-tatea gazonului va avea nevoie de fertili-zanţi de primăvară, dar dacă este nevoie decurăţarea smocurilor de iarba moartă sau deaplicare de var, fă mai întâi aceste treburi.Dacă ai o problemă cu muşchiul, o combi-naţie de fertilizant şi de soluţie care ucidemuşchii poate fi aplicată, obţinând două lu-cruri dintr-o dată printr-o aplicare simplă.Supraînsămânţarea poate fi făcută într-o ul-timă fază, după aplicarea fertilizantului pegazon.Testează pH-ul solului tău şi vezi dacă suntnecesare corecţii. Regula generală este săadaugi aproximativ două kilograme de varla fiecare 9 metri patraţi de grădină pentruun pH mai scăzut, de 6,5, sau 4,5 kilogramede sulfură la fiecare 9 metri pătraţi pentrupH-uri mai mari de 7,5. Rumeguşul, com-postul din frunze de stejar, aşchiile de lemn,muşchiul de turbă şi mucegaiul de pe frunzemicşorează pH-ul, pe când cenuşa de lalemn, făina de oase, marmura zdrobită sauvalvele de scoici zdrobite cresc pH-ul. Mo-dalitatea cea mai bună de a ajusta pH-ul estesă o faci gradual, de-a lungul mai multor se-zoane.Martie este luna potrivită pentru a marca zo-nele cu un drenaj slab. Dacă ai în curte bălţicare nu se drenează, umple gropile respec-tive cu pământ sau sapă un şanţ de scurgerea apei.Repară gardurile, stâlpii, grătarele dezăbrele slăbite sau rupte pe timpul iernii.Verifică dacă plantele de sub streaşina caseişi plantele veşnic verzi de talie înaltă au des-tulă umiditate.Spor la muncă în grădina ta frumoasă.

Mai multe informaţii pewww.gradinamea.ro

Inspector Maria HANEŞ

Calendarul grădinii în luna martie

Cursuri de calificare profesională la GirocŞomerii şi persoanele inactive din comuna noastră au po-sibilitatea de a obţine o CALIFICARE PROFESIO-NALĂ în cadrul proiectului „DEZVOLTAREAANTREPRENORIALĂ DIN MEDIUL RURAL PRINMĂSURI ACTIVE DE OCUPARE ÎN DOMENIULCONSTRUCŢIILOR ŞI COMERŢULUI” cu sursa definanţare POSDRU 88353, la o serie de cursuri, după cumurmează:Antreprenoriat (1 săptămână – 40 ore)Cum să devii persoană fizică autorizată/înfiinţarea uneisocietăţi comerciale (1 săptămână – 40 ore)Fiscaliate şi modalităţi de accesare a micro-fonduriloreuropene nerambursabile (1 săptămână – 40 ore)Utilizarea calculatorului personal (3 săptămâni – 90 ore)

precum şi un curs de calificare, la alegere, în domeniulconstrucţiilor şi comerţului, după cum urmează:LUCRĂTORI ÎN STRUCTURI (10 săptămâni – 360 ore)LUCRĂTOR IZOLATOR ÎN CONSTRUCŢII (10săptămâni – 360 ore)LUCRĂTOR FINISOR ÎN CONSTRUCŢII (10săptămâni – 360 ore)LUCRĂTOR ÎN COMERŢ (10 săptămâni – 360 ore)ZIDAR-PIETRAR-TENCUITOR (20 săptămâni – 720 ore)Cursurile se vor derula în comuna Giroc, în funcţie denumărul de înscrişi, dar şi la Timişoara (costurile de trans-port, masa şi subvenţiile la absolvire sunt suportate de cătreorganizator – Fundaţia Româno-Germană Timişoara).În eventualitatea că sunteţi interesaţi să participaţi la cursuri, vă invităm să contactaţi Compartimentul de Dez-voltare Locală din cadrul Primăriei Giroc, tel:0256/395.648, pentru o prezentare detaliată a proiectului.

Inspector, Manuela BÎLC

Începând cu data de 25 martie 2013, programul delucru al Instituţiei Prefectului Judeţul Timiş se va des-făşura în intervalul orar 8-16,30, în zilele de luni-joi,iar în ziua de vineri, în intervalul orar 8-14.Activitatea de relaţii cu publicul a serviciilor publice

comunitare din structura Instituţiei Prefectului JudeţulTimiş (Serviciul Comunitar Regim Permise de Con-ducere şi Înmatriculare a Vehiculelor, Serviciul Co-munitar pentru Eliberarea şi Evidenţa PaşapoartelorSimple) va rămâne neschimbată. (V.T.)

Noul program al Prefecturii Judeţului Timiş

Având în vedere Hotărârea de Guvern nr. 79/2013 pentru stabilireazilelor de 2 şi 3 mai ca zile libere, prin Dispoziţie a primarului,

s-a hotărât că, pentru recuperarea acestor zile, în perioada 1 - 22 aprilieprogramul de lucru al primăriei va fi între orele 8 - 17.

4 DIALOG CU CETĂŢENII2277 mmaarrttiiee 22001133

ZZiiuuaa FFeemmeeiiii,, ssăărrbbăăttoorriittăă ddee pprreeşşccoollaarriiiiGGrrăăddiinniiţţeeii ccuu PPrrooggrraamm PPrreelluunnggiitt GGiirroocc

În data de 7 martie,preşcolarii GrupeiMare A din cadrulGrădiniţei cu ProgramPrelungit Giroc le-auoferit mămicilor, buni-cilor şi bătrânelor dela Căminul pentru Per-soane Vârstnice Timi -şoara un cadou special– o serbare. Poeziile,cântecele şi dansurile prezentate i-au bucurat şi i-au emoţionat pe invitaţi.Doamnele de la Căminul pentru Persoane Vârstnice Timişoara au fost

însoţite de doamna Iolanda Răducanu, directoarea căminului, acţiuneaîncadrându-se în proiectul de voluntariat “Din inimi pentru inimi”.Cadrele didactice de la grupă le mulţumesc părinţilor care s-au implicat în pregătirea unor cadouri pen-tru doamnele de la cămin.

Educatoare, Lenuţa TERTECI, Alina-Elena NENICIOIU

“De ziua ta, mămico!”Am aşteptat cu drag această sărbătoare, 8 Mar-tie - Ziua Femeii, iar pentru noi, preşcolarii dinGrupa Mare C, în special, Ziua mamei.Am aşteptat să le sărbătorim cum se cuvine, lanoi, la Grădiniţa P.P. Giroc, ca în fiecare an. Ampregătit special pentru mame activităţi demonstra-tive, proiectate de cele două educatoare ale gru-pei: o activitate de educare a limbajului şi oactivitate matematică. Copiii au fost dornici săarate mămicilor lor cât de multe cunoştinţe audobândit în aceste două domenii de activitate.Au fost plăcut surprinşi, la începutul activi -tăţilor, de surpriza zilei: sosirea Zânei Primă-vara, care i-a bucurat prin prezenţa ei şi prin

recompensele frumoase oferite copiilor. Invitatăa fost şi doamna Bianca Câmpeanu, viitoarea lorînvăţătoare, care i-a felicitat pe copii pentru is-teţimea lor şi care ne-a făcut o invitaţie la şcoală,în clasa domniei sale.Preşcolarii şi-au încântat mămicile cu cântece şipoezii dedicate lor, iar la final copiii le-au dăruitun mic cadou confecţionat cu multă dragoste,împreună cu educatoarele.Mămicilor le dorim să se bucure în fiecare zi deiubirea copiilor lor!

Prof. înv. preşcolar, Janina TERTECIProf. înv. preşcolar, Florina BERINDEIU

Ziua de 8 Martie 2013 a avuto ţinută atipică pentru preşco-larii din Grupa Mică B, îndru-maţi de către doamnaedu catoare prof. Simona Leon tescu, deoarece alăturide copii au participat activ şipărinţii.Sub genericul „Copii şi mă-mici” s-a desfăşurat o activi-tate în cadrul căreia copiii şimămicile au creat împreunăun peisaj de primăvară, au

râs, au povestit, s-au jucat.

De asemenea, copiii şi-auîncântat mămicile recitândşi cântându-le.La final, în jurul unui tort,s-au îndulcit, au făcut pozeîmpreună, copiii oferindu-lemămicilor câte o felicitarede 8 Martie şi o diplomăpentru cea mai bună ma-mică, urându-le din sufle-ţelul lor un călduros „La mulţi ani!”.

S.L.

8 Martie – creativitate şi emoţie

Mari sau mici, când soseşte luna martie ne pregătimcu toţii să o sărbătorim pe cea mai importantă fe-meie din viaţa noastră, cea care ne-a dat viaţa, dar şiîndrumare, ne-a îngrijit şi ne-a susţinut, a fost lângănoi să ne şteargă lacrimile, să ne aducă zâmbetul pefaţă şi ne-a alinat durerile cu o sărutare. Şi elevii claselor a V-a şi a VI-a de la Şcoala Gim-nazială Giroc, îndrumaţi de dirigintele lor, prof. Me-lentina Costa, respectiv prof. Miloranca Golban, darşi de domnul profesor de muzică Mircea Sturza, auavut o surpriză deosebită pentru mămicile lor. Astfel, pentru a marca ziua de 8 martie, elevii claseia V-a au pregătit o serie de poezii şi cântecele, ur-mate de o prezentare PowerPoint, reprezentând uncolaj de poze cu aceştia şi mămicile lor. După ser-bare, toată lumea a continuat distracţia, la un paharde suc şi un fursec, iar fiecare mămică a primit ofloare. La rândul lor, elevii clasei a VI-a au spus poezii şicântece pentru mămicile lor, iar la terminarea progra-

mului artistic le-au servit cu un tort menit să le facă ziuamai frumoasă. A.C.

Gânduri pentru mama….

Dascălii şcolii din Chişoda şi-au făcut o îndatorire deonoare din a stimula elevii să participe la întreceri de tot

felul, dezvoltândla aceştia încre-derea în sine,spiritul de com-petiţie, elimina-rea inhibiţiilor şia frustrărilor detot felul, spiritulde fair-play. Aşas-a întâmplat decurând, când

elevii Bogdan-Deian Oneţiu şi Robert-Andrei Corcheş,din clasa a VII-a, au participat la concursul „Forts en fran-

cophonie?”, desfăşurat joi, 28 februarie 2013, la Colegiulpedagogic „Carmen Sylva” din Timişoara. Acest concursde cunoştinţe generale în limba franceză a deschis lunafrancofoniei, fenomen cultural pentru sărbătorirea căruiaşcoala noastră a pregătit an de an activităţi menite să dez-volte la elevi interesul pentru cultura franceză şi pasiuneapentru învăţarea acestei nobile limbi. Cei doi buni colegi au luptat pentru obţinerea premiului altreilea cu încă cinci echipaje reprezentând alte şcoli dinjudeţul nostru. Lupta a fost foarte strânsă, în final pier-zând locul al treilea, câştigând însă o onorantă diplomă departicipare şi o frumoasă experienţă pentru viaţa lor deelevi. Felicitări amândurora şi la mai multe astfel de pre-mii în viitor.

Prof. Gabriela VLASIE

Participare încununată de succes

8 Martie - ziua cândtoate mamele zâmbesc

Motto: “Mama-i curcubeu pe ape,E sărut de suflet sfânt,

Mama-i îngerul de-aproape,Fericirea pe pământ.”

Pentru că 8 Martie - Ziua Femeii este mai multdecât o sărbătoare tradiţională, este una de suflet,în care gândurile noastre cele mai alese se în-dreaptă spre fiinţa care ne-a dat viaţă, preşcolariidin Grupa Mijlocie B de la Grădiniţa P.P. Girocau dorit să celebreze această zi într-un mod special. Împreună cu educatoarele lor, copiii au pregătitun frumos program artistic. Cu primăvara în suflet, cu ochii sclipind de bucurie şi emoţie, am încercat să le transmitem,prin vers şi cânt, tuturor mamelor (şi bunicilor)că le iubim, că apreciem fiecare gest matern, fie-care vorbă bună, fiecare mângâiere, fiecare în-

curajare, fiecare lacrimă care a brăzdat obrazullor în tăcere, fiecare sacrificiu pe care l-au făcutde dragul copiilor lor. În semn de adâncă preţuire, le-am înmânat la sfâr -şitul programului artistic o inimă decorativă şi ofelicitare inedită, pe care le-am confecţionat cudrag, şi le-am invitat să servească împreună cunoi minipateuri, prăjituri şi suc, ca să ne bucurămîmpreună în această zi atât de specială.Bucuria mamelor şi cuvintele lor de apreciere aufost recompensa noastră cea mai frumoasă!

Prof. Eleonora Gabriela MIMIŞ

DEDICAT COPIILORDIN GIROC ŞI CHIŞODA

MARTIE 2013

““CCooppiiiiii ddiinn GGiirroocc şşii CChhiişşooddaa ssuunntt cceeii mmaaii ffrruummooşşii ccooppiiii ddiinn lluummee!!””Dr. Iosif Ionel Toma, primarul comunei Giroc

““BBaa,, aall mmeeuu ee mmaaii ffrruummooss!!””,,eeddiittiiaa aa VVII--aa

AAcceesstteeaa aauu ffoosstt aattrriibbuutteelleeeeddiiţţiieeii ddiinn aacceesstt aann aa ffeess--ttiivviittăăţţiiii ddee pprreemmiieerree aa

ccooppiiiilloorr ccaarree aauu ppaarrttiicciippaatt llaaccoonnccuurrssuull „„BBaa,, aall mmeeuu ee mmaaiiffrruummooss!!””,, oorrggaanniizzaatt,, ppeennttrruu aallşşaasseelleeaa aann ccoonnsseeccuuttiivv,, ddee zziiaarruullllooccaall „„DDiiaalloogg ccuu cceettăăţţeenniiii””..AApprrooaappee ooppttzzeeccii ddee ccooppiiii,, cceeiimmaaii mmiiccii llooccuuiittoorrii aaii ccoommuunneeiinnooaassttrree,, ss--aauu aadduunnaatt îînn ssaallaaCCăămmiinnuulluuii CCuullttuurraall.. LLaa ffeell ddeeeemmooţţiioonnaaţţii ccaa şşii eeii,, ppăărriinnţţiiii şşiirruuddeellee ccooppiiiilloorr aauu lluuaatt ppaarrttee llaaaacceeaassttăă aaddeevvăărraattăă ssăărrbbăăttooaarree..AAmmffiittrriioonn aa ffoosstt,, ccaa ddee ffiieeccaarreeddaattăă,, pprriimmaarruull ccoommuunneeii GGiirroocc,,ddrr.. IIoossiiff IIoonneell TToommaa,, cceell ccaarree,,aallăăttuurrii ddee CCoonnssiilliiuull LLooccaallGGiirroocc,, ss--aa aassiigguurraatt ccaa mmiiccuuţţiilloorrssăă nnuu llee lliippsseeaassccăă nniimmiicc îînnaacceeaassttăă zzii ddeeddiiccaattăă eexxcclluussiivv lloorr..DDoommnnuull pprriimmaarr llee--aa aaddrreessaatt uunnccuuvvâânntt ddee ssaalluutt ppaarrttiiccii--ppaannţţiilloorr şşii aa rreeiitteerraatt uunn aaddee--vvăărr ppee ccaarree îîll şşttiimm ccuu ttooţţiiii::„„CCooppiiiiii ddiinn GGiirroocc şşii CChhiişşooddaassuunntt cceeii mmaaii ffrruummooşşii ddiinn lluummee!!””..

-- ccoonnttiinnuuaarree îînn ppaaggiinnaa IIII --

““CCâânndd nnuu mmaaiissuunntteemm ccooppiiii,, îînnsseeaammnnăăccăă aamm mmuurriitt ddee mmuulltt””

Constantin Brâncuşi


’’Supliment s�cial

Pagina II martie 2013Supliment special dedicat copiilor din Giroc şi Chişoda

-- ccoonnttiinnuuaarree ddiinn ppaaggiinnaa II --

CCooppiiiiii aauu pprriimmiitt ddiipplloommee şşiiccaaddoouurrii,, iiaarr îînnssooţţiittoorriiii aacceess--ttoorraa,, ccââttee oo ffllooaarree ddiinn ppaarrtteeaa

pprriimmaarruulluuii,, ccaa sseemmnn ddee aapprreecciieerree.. TToottpprriinn ggrriijjaa aauuttoorriittăăţţiilloorr llooccaallee,, CClluubbuulleedduuccaaţţiioonnaall „„CCeerriinnoo”” aa oorrggaanniizzaatt oosseerriiee ddee jjooccuurrii ccaarree ii--aauu ddiissttrraatt ppeeccooppiiii şşii ppee aadduullţţii.. PPee llâânnggăă ccaaddoouurrii,,cceelloorr mmiiccii llii ss--aauu ooffeerriitt ssuuccuurrii,, dduullccii--uurrii şşii ffrruuccttee,, ppeennttrruu ccăă dduuppăă mmaaii bbiinneeddee ddoouuăă oorree îînn ccaarree ss--aauu jjuuccaatt aauu ttrree--bbuuiitt ssăă--şşii rreeffaaccăă ffoorrţţeellee..ŞŞii ppeennttrruu ccăă pprriinncciippaallaa ccaarraacctteerriissttiiccăăaa ccooppiillăărriieeii eessttee vvooiiaa bbuunnăă şşii jjooaaccaa,,aacceesstteeaa nnuu aauu lliippssiitt nniiccii ddee llaa eeddiiţţiiaaddiinn aacceesstt aann aa ffeessttiivviittăăţţiiii ddee pprreemmiieerreeaa ccoonnccuurrssuulluuii „„BBaa,, aall mmeeuu ee mmaaii ffrruu--mmooss!!””.. CCoooorrddoonnaaţţii ddee mmeemmbbrriiii CClluubbuu--lluuii eedduuccaaţţiioonnaall „„CCeerriinnoo””,, ccooppiiiiii ss--aauujjuuccaatt ccuu bbaallooaannee ddee ssăăppuunn,, ccuubbaallooaannee oobbiişşnnuuiittee,, ccuu cceerrccuurriillee ssaauu ccuuppaarraaşşuuttaa îînn ccaarree aa zzbbuurraatt ddee ccoolloo--ccoolloo oo ccaarraaccaattiiţţăă nnăăzzddrrăăvvaannăă,, aauussttaatt ppee ppiicciioorrooaannggee şşii aauu ppaarrttiicciippaattllaa uunn iinneeddiitt ccoonnccuurrss ddee ţţiinnuuttbbaallooaanneellee îînnttrree ffrruunnţţiillee ppeerreecchhiilloorr aall--ccăăttuuiittee ddee ccooppiiii.. DDee aasseemmeenneeaa,, ss--aauujjuuccaatt ccuu ssffooaarraa,, ccuu cceerrccuurrii şşii aauu rroottiittffaarrffuurriiii ccuu aajjuuttoorruull uunneeii nnuuiieellee.. PPeeffoonndduull mmuuzziiccaall aassiigguurraatt ddee oorrggaannii--zzaattoorrii,, cceeii mmiiccii aauu ddaannssaatt lliimmbboo şşii aauuttrreeccuutt pprriinnttrr--uunn ttuunneell aallccăăttuuiitt ddiinnmmââiinniillee cceelloorr mmaaii mmaarrii ddiinnttrree iinnvvii--ttaaţţii,, ttuunneell ddeesscchhiiss ddee îînnssuuşşii pprriimmaarruullccoommuunneeii GGiirroocc,, ddrr.. IIoossiiff IIoonneell TToommaa,,ccaarree ss--aa pprriinnss ccuu bbuuccuurriiee îînn jjooccuurriilleeccooppiiiilloorr..PPeennttrruu aa mmaarrccaa aaşşaa ccuumm ssee ccuuvviinneeeeddiiţţiiaa ddiinn aacceesstt aann aa pprreemmiieerriiii,, llaaffiinnaall,, dduuppăă ccee ss--aa îînncchhiinnaatt oo ccuuppăă ccuuşşaammppaanniiee ppeennttrruu ccooppiiii,, ttooţţii cceeiipprreezzeennţţii aauu ffăăccuutt oo ffoottooggrraaffiiee ddeeggrruupp,, ccaarree ssăă sstteeaa mmăărrttuurriiee aa uunneeiizziillee ddee nneeuuiittaatt ppeennttrruu cceeii mmaaii mmiicciillooccuuiittoorrii aaii llooccaalliittăăţţiilloorr GGiirroocc şşiiCChhiişşooddaa,, ddaarr şşii ppeennttrruu ppăărriinnţţiiii,,rruuddeellee lloorr şşii rreepprreezzeennttaannţţiiii aauu--ttoorriittăăţţiilloorr llooccaallee..TToott ccuu aacceesstt pprriilleejj,, îînn sseemmnn ddeeddrraaggoossttee ddiinn ppaarrtteeaa mmaaii mmuullttoorr ccooppiiii,,pprriimmaarruull ccoommuunneeii,, ddoommnnuull IIoossiiffIIoonneell TToommaa,, aa pprriimmiitt mmaaii mmuullttee ffee--lliicciittăărrii ccuu ddeesseennee ffăăccuuttee ddee mmiiccuuţţiiiippaarrttiicciippaannţţii llaa ssăărrbbăăttooaarree,, iiaarr îînnsseemmnn ddee rreeccuunnooşşttiinnţţăă ddiinn ppaarrtteeaappăărriinnţţiilloorr,, oo ddiipplloommăă ddee mmeerriitt şşii uunnffrruummooss bbuucchheett ddee fflloorrii.. AAcceeaassttăă ssăărr--bbăăttooaarree aa ccooppiiiilloorr aa ffoosstt îînnccăă ooddoovvaaddăă aa ffaappttuulluuii ccăă llaa GGiirroocc aadd--mmiinniissttrraaţţiiaa llooccaallăă ssee aapplleeaaccăă ccuu ggrriijjăăşşii rreessppoonnssaabbiilliittaattee sspprree cceeii ccaarree vvoorrffii,, ppeessttee aannii,, cceettăăţţeennii ddee nnăăddeejjddee aaii

ccoommuunneeii nnooaassttrree..


Pagina IIImartie 2013 Supliment special dedicat copiilor din Giroc şi Chişoda

Emoţii, bucurie şi multă voie bună!ÎÎnnaaiinnttee ddee aa mmăă ccăăssăăttoorrii,, aavveeaamm şşaasseetteeoorriiii ppeennttrruu ccrreeşştteerreeaa ccooppiiiilloorr;; aaccuummaamm şşaassee ccooppiiii şşii nniiccii oo tteeoorriiee..((JJoohhnn WWiillmmaatt))

CCooppiilluull ttrreebbuuiiee pprriimmiitt ccuu rreessppeecctt,, ccrreess--ccuutt ccuu iiuubbiirree şşii aappooii llăăssaatt îînn lliibbeerrttaatteeddeepplliinnăă.. ((RRuuddoollff SStteeiinneerr))

PPooţţii îînnvvăăţţaa mmuullttee lluuccrruurrii ddee llaa ccooppiiii..SSpprree eexxeemmpplluu,, ccââtt ddee mmuullttăă rrăăbbddaarreeppooţţii ssăă aaii.. ((FFrraannkklliinn PP.. JJoonneess))

UUnn ccooppiill rreepprreezziinnttăă ppuunnccttuull ddeevveeddeerree aall lluuii DDuummnneezzeeuu,, ppoottrriivviittccăărruuiiaa vviiaaţţaa ttrreebbuuiiee ssăă ccoonnttiinnuuee..((CCaarree SSaannddbbuurrgg))

PPrriimmaa iiddeeee ppee ccaarree uunn ccooppiill ttrreebbuuiiee ssăăoo ddoobbâânnddeeaassccăă eessttee ddiiffeerreennţţaa ddiinnttrreebbiinnee şşii rrăăuu.. ((MMaarriiaa MMoonntteessssoorrii))

TTrreebbuuiiee ssăă mmăă llăămmuurreesscc aassuupprraa eexxpprree--ssiieeii „„uunn ssiimmpplluu ccooppiill””,, ccăăccii eexxppeerriieennţţaannee--aa îînnvvăăţţaatt ccăă pprreezzeennţţaa uunnuuii ssiimmpplluuccooppiill eessttee iinnffiinniitt mmaaii ddee pprreeffeerraatt ddeeccââttcceeaa aa uunnuuii ssiimmpplluu aadduulltt..((FFrraann LLeebboowwiittzz))

CCooppiiiiii ggăăsseesscc ddee ttooaattee îînn nniimmiicc;;aadduullţţiiii,, nniimmiicc îînn ttooaattee.. ((GGiiaaccoommooLLeeooppaarrddii))

CCooppiilluull nnuu ddaattoorreeaazzăă ppăărriinntteelluuiivviiaaţţaa,, ccii ccrreeşştteerreeaa;; ccooppiiiiii ttrreebbuuiiee ccrreess--ccuuţţii ppeennttrruu eeii,, nnuu ppeennttrruu ppăărriinnţţii..((NNiiccoollaaee IIoorrggaa))

CCooppiilluull aajjuunnggee ppeennttrruu ppăărriinnţţiiii ssăăiidduuppăă eedduuccaaţţiiaa ccaarree oo ccaappăăttăă:: rrăăssppllaattăăssaauu ppeeddeeaappssăă.. ((JJeeaann JJaaqquuee RRoouusssseeaauu))

CCooppiiiiii vvoorr ffaaccee îînn vviiaaţţăă cceellee vvăăzzuuttee llaappăărriinnţţii.. ((SSffâânnttuull IIooaann GGuurrăă ddee AAuurr))

CCooppiiiiii ssuunntt mmeessaajjee vviiii ppee ccaarree llee ttrriimmii--tteemm uunnoorr vvrreemmuurrii ppee ccaarree nnuu llee vvoommvveeddeeaa.. ((JJoohhnn WW.. WWhhiitteehheeaadd))

CCeeaa mmaaii mmaarree bbooggăăţţiiee ddiinn aacceeaassttăălluummee ssuunntt ccooppiiiiii,, mmaaii mmaarree ddeeccââtt ttooţţiibbaanniiii ddiinn lluummee şşii ppuutteerreeaa ddee ppeeppăămmâânntt.. ((MMaarriioo PPuuzzoo))

TTooţţii ooaammeenniiii mmaarrii aauu ffoosstt mmaaii îînnttââiiccooppiiii.. ((DDaarr ppuuţţiinnii ddiinnttrree eeii îîşşii mmaaii aadduuccaammiinnttee)).. ((AAnnttooiinnee ddee SSaaiinntt--EExxuuppeerryy))

UUnn ccooppiill ppooaattee oorriiccâânndd ssăă îînnvveeţţee uunnaadduulltt ttrreeii lluuccrruurrii:: ccuumm ssăă ffiiee mmuullţţuu--mmiitt ffăărrăă mmoottiivv,, ccuumm ssăă nnuu sstteeaa llooccuu--lluuii nniicciiooddaattăă şşii ccuumm ssăă cceeaarrăă ccuuiinnssiisstteennţţăă cceeeeaa ccee îîşşii ddoorreeşşttee..((PPaauulloo CCooeellhhoo))

CCooppiillăărriiaa –– ssiinngguurruull ppaarraaddiiss ppiieerrdduutt..((VVaalleerriiuu BBuuttuulleessccuu))

CCooppiillăărriiaa –– oo iimmeennssăă nneevvooiiee ddeemmiirraarree.. ((VViiccttoorr HHuuggoo))

CCooppiillăărriiaa eessttee oo lluummee ddee mmiirraaccoollee şşii ddeeuuiimmiirree aa ccrreeaaţţiieeii ssccăăllddaattee îînn lluummiinnăă,,iieeşşiinndd ddiinn îînnttuunneerriicc nneessppuuss ddee nnoouuăă,,pprrooaassppăăttăă şşii uulluuiittooaarree.. ((EEuuggeennee IIoonneessccoo))

Pagina IV martie 2013Supliment special dedicat copiilor din Giroc şi Chişoda

Emoţii, bucurie şi multă voie bună!Clubul educaţional „Cerino” şi-a în-ceput activitatea în anul 2005 şi areca principală activitate organizareapentru copiii din grădiniţe şi şcoli aunor programe educaţionale extra-curriculare, cu un caracter educativ-distractiv. Activităţile pot fi grupateşi personalizate astfel încât, în afarăde distracţie, acestea să contribuie laformarea socială şi civică a copiilor.Deoarece activităţile le captează în-treaga atenţie, copiii învaţă fără sărealizeze că o fac. Ei învaţă în timp cese joacă.Viziunea „Cerino” este aceea de amenţine vie dorinţa copiilor de a-şirealiza visele. Prin programele edu-caţionale, „Cerino” urmăreşte sădezvolte respectul şi stima de sine acopiilor prin participarea acestora laactivităţile extraşcolare, să-i ajutesă-şi dezvolte şi să utilizeze compe-tenţe de muncă în echipă, de coope-rare şi/sau competiţie, să-i provoacesă dorească să înveţe, să educe copiiipentru a face faţă unor cerinţe mereunoi pe care le impune societatea.

Clubul educaţional „Cerino”

Supliment realizat de Petru Vasile TOMOIAGĂşi Anton BORBELY. Foto: Florin LIPOVAN

În Declaraţia universală a drepturiloromului, Naţiunile Unite au proclamatdreptul la ajutor şi la o asistenţă socială acopilului. Familia, unitatea fundamentalăa societăţii, şi în mod deosebit copiii, tre-buie să beneficieze de protecţia şi de asis-tenţa de care au nevoie pentru a putea săjoace pe deplin rolul lor în societate,Pentru deplina şi armonioasa dezvoltarea personalităţii sale, copilul trebuie săcrească într-un mediu familial, într-o at-mosferă de fericire, dragoste şi înţelegere.Este important să pregătim pe deplin co-pilul pentru a avea o viaţă individuală însocietate şi de a-l creşte în spiritul păcii,demnităţii, libertăţii, egalităţii şi solidarităţii.Necesitatea de a acorda o protecţie spe-cială copilului a fost enunţată în Declara-ţia de la Geneva, din 1924, cu privire ladrepturile copilului şi în Declaraţia drep-turilor copilului, adoptată de AdunareaGenerală ONU, la 20 noiembrie 1959, sia fost recunoscută în Declaraţia univer-sală a drepturilor omului, în Pactul inter-naţional privind drepturile economice,

sociale şi culturale şi în statuturile insti-tuţiilor specializate şi ale organizaţiilorinternaţionale care se preocupă de bunăs-tarea copilului.Aşa cum se arată în Declaraţia drepturilorcopilului, acesta, din cauza lipsei sale dematuritate fizică şi intelectuală, are ne-voie de o protecţie specială şi de îngrijirispeciale, în principal de o protecţie juri-dică potrivită, înainte şi după naştere.Cu toate acestea, în ţările lumii mai suntcopii care trăiesc în condiţii deosebit dedificile şi este necesar să li se acordeacestora o atenţie deosebită.În toate deciziile care îi privesc pe copii,fie că sunt luate de instituţii publice sauprivate de ocrotiri sociale, de către tribu-nale, autorităţi administrative sau de or-gane legislative, interesele superioare alecopilului trebuie să fie luate în conside-rare cu prioritate, aşa cum prevede Con-venţia ONU cu privire la drepturilecopilului. Pentru că, trebuie spus, copiiireprezintă bunul cel mai de preţ al ome-nirii.

Copilul, bunul cel mai de preţ al omenirii

MMaaii rrăămmââii,, ccooppiillăărriiee!!Copilărie cu braţe-ncăpătoare,

Cu ochii veseli şi faţa zâmbitoare,Cu acadele şi mii de jucării,

De vrei să pleci, te-ntreb: ai să mai vii?

- Mai bine stai... că îţi voi da în dar,O turtă dulce, mică, rămasă-n buzunar.Ori vrei o păpuşică?... sau trenuleţul mic?

Sau să-ţi citesc povestea cu Prâslea cel voinic?

Nu vrei nimic din toate... am aflat.Eu am crescut iar tu, tiptil, te-ai depărtat...Te furişezi să pleci, să nu mă vezi plângând,Dar voi păşi în viaţă mereu cu tine-n gând!

G.M.

5DIALOG CU CETĂŢENII 2277 mmaarrttiiee 22001133

Trecând în revistă monumenteleexistente în Giroc, constatam întrecut lipsa unui monument închi-nat eroilor din Giroc căzuţi în AlDoilea Război Mondial. Înainte de1989, ridicarea unui asemeneaobiectiv era imposibilă. După1990, o perioadă de timp, au fostintenţii, dar nu s-au materializat.Din fericire, în anul 2006 Consi liulLocal a alocat suma necesarăridicării unui asemenea monu-ment.

Monumentul închinat eroilor că zuţi în Al Doilea Război Mon-dial, din marmură neagră, a fostamplasat în colţul nord-estic alparcului de la Căminul Cultural.Eroii Girocului din cea mai mareconflagraţie mondială sunt:Urşica Ioan (Granciu), LoicaNicolae (Fraica), Marcu Ion(Lomba), Ludwig Iacob, RotaruGheorghe (Dumnezeul Cailor),Rohs Francisc, fraţii Bosa Ion şiBosa Petru (Chişozanu), AvrămuţVichentie (Fira), Gherban George(Pătlacu), Bacai Petru (Boacă),Sfei Petru (Sfei), fraţii Stoia Ion siStoia Marcu (Subu), Şocodol Ion

(Stoioni), Marincu Constantin(Găină), Buibaş Trifu (Truţu),Raicu Tuţu (Panta), Bocea Petru(Liţă), Alexa Nicolae, MarincuVichentie şi Opriţa Ion.Monumentul întregeşte imagineade ansamblu a centrului civic al lo-calităţii Giroc şi constituie un prilejde aducere aminte pentru cei careşi-au dat viaţa în anii participăriiţării noastre la cel de Al DoileaRăzboi Mondial (1941-1945).

Prof. Octavian GRUIŢA

Monumente din Giroc şi din cimitirul bisericii ortodoxe (3)

File de istorie giroceanA

Constantin Marincu (Ionel a lu’ Găină) a căzutpe front în data de 12 iulie 1942, în drum de laCotul Donului spre Stalingrad. Mergând în co-loană, se aud împuşcături răzleţe. Este trimis desuperiori, împreună cu grupa sa, să vadă deunde vin aceste împuşcături. Cercetând cubinoclul o regiune deluroasă, este lovit deun glonţ, care îi curmă viaţa. Ultimele luicuvinte au fost: „Au! Au! Fetele mele!”.Petru Tuţu Bosa, verişorul lui ConstantinMarincu, a fost răpus cinci zile mai târziu,în 17 iulie 1942, în localitatea Saraefca, deun partizan, în următoarele împrejurări: înaintând cu coloana, dintr-un lan de floa-rea-soarelui se trag focuri asupra soldaţilor.Primeşte misiunea ca împreună cu plutonul3 să descopere şi să anihileze inamicul. Custrigăte de „Ura!”, s-au năpustit spre acelloc. Dar o rafală de puşcă-mitralieră îi se-ceră pe el şi pe alţi doi trăgători. Petru TuţuBosa cade mort de pe cal... Partizanul carei-a împuşcat a fost prins. La interogatoriu a spuscă nu s-a predat deoarece făcea parte dintr-un de-taşament special, care i-a jurat credinţă lui Stalinsă lupte până la moarte. Atunci, a fost împuşcat decăpitanul batalionului românesc.Petru Bocea (a lu’ Liţa) a murit într-un spital dinStalingrad, fiind grav rănit. Mormântul i-a fost

descoperit de către Lazăr Seiman, un alt veterande război. Acesta, la întoarcerea de la Stalingrad,după respingerea ofensivei, într-o gară, aşteptândtrenul, s-a dus într-un cimitir din apropiere, iar

acolo i-a zărit numele, scris pe o cruce.Gheorghe Gherban este împuşcat pe frontul dinCehoslovacia, în aprilie 1945, veste comunicatăfamiliei de către comandantul acestuia, în urmă-toarea scrisoare:„Poate, când primiţi această scrisoare să fie lasfintele sărbători ale Paştilor.

Totodată, vă comunic cea mai tristă şi mai zgu-duitoare veste: că fiul D-voastră, adică iubitulmeu George, ne-a părăsit pentru totdeauna, tre-când în lumea celor drepţi.

A căzut pe câmpul de onoare în dimi-neaţa zilei de 18 aprilie, lăsând în urmădoi părinţi bătrâni, care-l aşteaptă săapară în pragul casei din moment înmoment pentru a-i săruta ochii lui fru-moşi şi blânzi. Dar iubitul nostru George îşi odihneşte trupul obosit înmunţii Cehoslovaciei, departe de ceicare l-au cunoscut şi l-au crescut.Fie-i ţărâna uşoară şi Dumnezeu să-lierte!Sergent Blănaru Gheorghe, Regimen-tul 2 Roşiori, Escadronul IV”. În timp ce tinerii soldaţi din Giroc parti-cipă, alături de armatele ruseşti, la elibe-rarea Ardealului de Nord sau a altorţinuturi româneşti de sub ocupaţia hitle-

risto-hortistă, pe teritoriul comunei aveau să-şi deaviaţa soldaţi de pe alte meleaguri, animaţi deaceeaşi dorinţă de a-şi servi patria. (I.M.)

Material preluat din monografia “Giroc - arc peste timp”, realizată de

prof. Octavian GRUIŢA, prof. Ion MURARIU

şi Marius MATEI

Cum au căzut câţiva dintre eroii Giroculuiîn Al Doilea Război Mondial

Monumentul coriştilor ridicat în anul 2009, din marmură albă, în curteabisericii, la aniversarea a 120 de ani de existenţă a corului bisericesc

6 DIALOG CU CETĂŢENII2277 mmaarrttiiee 22001133

OFERT AVANTAJOAS DE S MÂN CERTIFICATANUL 2013 PENTRU CULTURA DE FLOAREA SOARELUI

Nr. Crt.

HIBRIDUL UM

Caracteristici de cultur

Caracteristici agronomice

Pref r

TVA(lei)

Pre cu TVA

(RON)

1. SUM AGRO ES ARTIMIS s-tim

SAC (150 mii seminte)

50-53 mii boabe/ha neirigat

Vigoare la r s r, Rezisten la C dere, Sclerotinia Cilindrosporium , Phoma

710.00 880,40

2. SUM AGRO AMIS timpuriu




730.00 905,20

3. SUM AGRO PRO112 SU s-tim




675.00 837,00

4. SAAT UNION KASOL semi-timp




350.00 434.00

5. SAAT UNION SAXO HO s-tard



Vigoare la r s r, Rezisten la C dere, ,Sclerotinia Cilindrosporium , Phoma

350.00 434.00

6. CAUSSADE FABIOLAs-timp




530,00 657,20

7. CAUSSADE CORALIA s-timp




530,00 657,20

8. CAUSSADE ROBIA s-timp




570,00 706,00

9.

CAUSSADE DALIA s-timp




570,00 706,00

10.

RAGT SELLOR s-timp




520,00 644,8

11.

LG LG 56,65;56.32




570.00 706,00

12.

PIONEER PR63A86 timpuriu




450,00 558,00

13. PIONEER PR63A90 timpuriu



Vigoare la r s r, Rezisten la C dere, Sclerotinia, Phomopsis, Phoma

450,00 558,00

14.

FAVORIT SAC (150 mii seminte)


Vigoare la r s r, Rezisten la C dere, Sclerotinia, Phomopsis, Phoma

350.00 434.00

15.

SANDRINA SAC (150 mii seminte)



350.00 434.00

În atenţia locuitorilor din Giroc şi ChişodaSC SEM AGRO TOUR SRL vine în sprijinul cultivatorilor de pământuri şi a crescătorilor de animale dinGiroc şi Chişoda printr-o serie de oferte avantajoase pentru sămânţă certificată la diferite soiuri de plante.

Pentru detalii, vă puteţi adresa telefonic directorului general Marius Bărdaş, la numărul 0748-899180. EDUCAŢIAAm terminat o facultate a Universităţii Timişoara. Dumnezeu m-a îndrumat cumetodele lui imposibil de explicat pe un drum mai greu decât ar crede oricine carenu a stat vreodată la o catedră. Educaţia. Aceasta s-a dovedit, se dovedeşte şi se vadovedi una din componentele esenţiale ale oricărei societăţi sau civilizaţii. Demodul cum a tratat o colectivitate acest aspect i-a depins bunăstarea şi liniştea peo perioadă mai scurtă sau mai lungă de timp. Acum, mai mult ca oricând, “bunăstareşi linişte” sunt mai rare în lumea în care trăim decât caviarul şi şampania DomPerignon pe masa românului de rând.Pentru un necunoscător al realităţii epocii contemporane n-ar trebui să fie vreo legă-tură între Economia morţii şi pregătirea de orice fel, fie că e şcoală sau curs depregătire profesională a şomerilor. Şi totuşi, în ecuaţia de grad “n” a manipulării,imposibil de rezolvat în mulţimea numerelor reale, educaţia, sau mai bine spus non-educaţia, este soluţia pe care toţi o curtează ca pe o valoare inestimabilă.Într-o lumecare ne-a obosit în încercarea noastră de a o înţelege, s-a încins o luptă împotrivaînvăţământului de masă care ne aduce aminte de comportamentul de castă al unorsocietăţi demult apuse, în care doar foarte puţini privilegiaţi aveau acces la scris şicitit. După schimbarea macazului din iarna lui ’89, am simţit o politică de îndo-bitocire a tuturor membrilor societăţii, fără discriminare. De la cei mai tineri pânăla cei mai în vârstă, toţi am avut de-a face cu o acţiune sistematică de spălare acreierului pentru care până şi activiştii de partid din B.O.B.-urile defuncte ar pălide invidie. Profesorii chemaţi la „apostolia” cunoaşterii s-au trezit că luptă cu unGoliat, legaţi la mâini şi la picioare. O media agresivă şi paralizantă, alimentată dinconturi cu multe zero-uri, îşi varsă picăturile chinezeşti otrăvite cu o psihologie acrimei mentale sofisticată şi aranjată de make-up stilişti de circumstanţă. Emisiu -nea televizată şi internetul ne aduc în casă zi de zi informaţii cauzatoare de cancermental. În aceste condiţii, un popor român, sau ce-o mai fi rămas din naţiuneaaciuită în acest colţ de lume, se rătăceşte ca evreii lui Moise în deşert, în căutareaunei identităţi prea puţin dovedită în istorie. Se pare că mai puţin de o sută de anide Românie întreagă deranjează înaltele curţi europene, spre care ne-am năpustit în2007 ca fata mare la măritiş.Profesori plătiţi cu salarii gen ajutor de şomaj, şcoli vechi cu dascăli privind in-variabil în trecut, incapabili de a se adapta elevului de tip nou, cufundat în Facebookşi screen-touch-uri de mobile, tablete şi ce-o mai fi, definesc un învăţământ apo caliptic care pregăteşte sclavi pe plantaţiile ultramoderne ale transnaţionaleloraducătoare de bani, lor, şi lacrimi, nouă. Televizorul şi strada tind să înlocuiască for-matorii cu catalog de odinioară, pregătind generaţiile de învăţăcei pentru mareamaşină de tocat carne de elev din „Wall-ul” celor de la Pink Floyd.Închei cu un îndemn tot mai des văzut pe net: „România, Trezeşte-te!”.

Gabriel TOMESCU

eeccoonnoommiiaa mmoorrţţiiii

„Ochilă” sau „Profesorul”...Ca şi alte hobby-uri, vânătoarea implicănu doar pasiune, ci şi cheltuieli deloc deneglijat, chiar sacrificii. De la arme şi pânăla echipament – costum de camuflaj,cizme, haine sau pantaloni impermeabili– toate costă, şi nu puţin. Un astfel de pa-sionat, poate chiar mai mult decât atât,este Petre Cojeia. A practicat tirul de per-formanţă, între anii 1975 şi 1979, ceea cei-a atras porecla de „Ochilă”. „Asta pentrucă ocheam bine, ne spune omul. Şi dacămă întrebaţi, vă răspund că da, chiar suntun ochitor bun! Prin mâna mea au trecutmulţi dintre cei pasionaţi de vânătoare şipescuit din Giroc şi Chişoda şi de aici m-am ales cu o altă poreclă, cea de «Pro-fesorul». În timp, am încercat să le dau oa-menilor nu doar cunoştinţele tehnice înprivinţa vânătorii şi pescuitului, ci şi oparte din patima mea pentru aceste spor-turi. Pentru că dragostea pentru vânătoareşi pescuit, sporturi pe care le practic alter-nativ, le-am moştenit de la părinţii şi bu-nicii mei. Pot să spun chiar că bunicul meua fost un mare vânător, dar despre astavom povesti cu o altă ocazie...”. Iar cât de„păcimaş” este Petre Cojeia în ale vânăto-rii se poate deduce de la prima vedere,deoarece, la „inventar”, are opt arme devânătoare. După cum ne spune vânătorul,

una dintre ele, moştenită de la tatăl său, i-a aparţinut chiar lui Ion Gheorghe Mau-rer, fost prim-ministru în regimul comu-

nist şi unul dintre cei mai iscusiţi vânătoridin anturajul preşedintelui Nicolae Ceau-şescu. Tot din „arsenalul” împătimituluimai fac parte 24 de undiţe şi 27 de muli-nete, toate performante. Plus doi căţei rasa

brack german cu păr sârmos – Bill şi Tara.Petre Cojeia se întinde mai greu la givan...Nu vrea, în ruptul capului, să ne depeneamintiri mai deosebite din viaţa lui de vâ-nător, probabil ca să nu fie interpretate şicatalogate drept „poveşti vânătoreşti”. Darne dă de înţeles că au fost destule clipecând adrenalina a atins cote maxime. Casă nu ne spună mai mult, ne arată o foto-grafie cu un lup pe care l-a răpus de la câ-ţiva metri, în timpul unei vânători. Ne maiarată şi un trofeu valoros de ţap, pentru călui Petre Cojeia îi place să vorbeascăavând suportul faptelor: „E un trofeu deaur, însă, din păcate, nu mi-a fost omolo-gat”.Dacă îl întrebi care e cel mai frumos mo-ment al unei vânători, îţi răspunde fărăezitare: „La final e cel mai frumos. Uite,recent, am fost la o vânătoare la Pătulele.S-a împuşcat o scroafă de mistreţ, la vreo

150 de kilograme. Ne-am strâns cu toţiiapoi la unul dintre vânători acasă, am pre-gătit carnea, s-a băut un vin, s-au depănatamintiri... Acesta este momentul care îmiplace cel mai mult, cel în care se leagă sau

se cimentează prietenii”. Şi pentru că aatins acest subiect, ne spune că a cunoscutpe terenurile de vânătoare zeci, sute de oa-meni – şi români, şi de prin alte părţi –,mulţi dintre ei rămânându-i aproape de su-flet. Îi admiră pe italieni, despre carespune că au un spirit înnăscut de vânători.

Tara şi Bill„Profesorul” nu pleacă la vânătoare fărăcei mai buni tovarăşi ai săi, căţelul Bill şicăţeluşa Tara. Ne invită la el acasă săvedem câinii pe care nu i-ar da nici pe„zece mii de euro”. Ascultători, Bill şiTara ne oferă o demonstraţie ad-hoc deaport şi de punctat, spre încântarea nu doara noastră, ci şi a stăpânului lor. Admirativîi privesc şi ceilalţi trei căţei, rasă comună,care şi-au găsit casă în curtea lui Petre Co-jeia. Fiecare dintre cei trei câini de pripasare o poveste mai degrabă tristă, dar care,exact ca în filme, s-a încheiat cu... „happyend”. „La o vânătoare, revine la discuţiePetre Cojeia, 90 la sută din reuşită ţi-oaduce câinele. Nu merg niciodată la vână-toare fără Bill şi Tara. Pe Bill l-am cum-părat din Serbia, de la Vârşeţ, iar pe Taradintr-o localitate de lângă Budapesta. Tatălei este campion european la abilităţi şi fru-museţe”. Pentru a-i menţine în formă,Petre Cojeia îi antrenează pe Bill şi Tara odată la două zile.

Semne bunePetre Cojeia are şi idei pe care, cu sprijinulPrimăriei şi al primarului Iosif IonelToma, vrea să le pună în aplicare, pentrucomunitatea vânătorească din Giroc şiChişoda. Lângă poligonul militar de laChişoda doreşte să amenajeze, cu fondurieuropene, un poligon special. „Dacă reu-şim să punem în aplicare proiectul, atuncivom avea un poligon pentru skeet, trapamerican, parcurs de vânătoare, mistreţalergător şi o pistă pentru reglat carabine”.

Vasile TOMOIAGĂAnton BORBELY

De vorbă cu vânătorii din Giroc

Girocul se poate lăuda că are, la ora actuală, aproape o sută de vânători cu acteîn regulă. Mai exact, în cele două localităţi care alcătuiesc comuna – Giroc şiChişoda – sunt 98 de pasionaţi ai vânătorii, membri în diferite grupe şi asocia-ţii de profil. La nivelul aşezării s-a înfiinţat, în urmă cu doi ani – la iniţiativa pri-marului Iosif Ionel Toma, pasionat de tir şi deţinător a numeroase premii –,Asociaţia de Vânători „Ana” Giroc. S-a ales această denumire şi nu alta, ca înmulte cazuri – când numele zeiţei vânătorii, Diana, a devenit titulatură pentrudiferite asociaţii – dintr-un motiv foarte simplu: s-a optat pentru prenumeleAnei Degan, singura femeie-vânător din Giroc şi Chişoda, şi, probabil, printrepuţinele din ţară. Cel mai vârstnic vânător din comună este Ilie Rotaru, iar celmai tânăr – Marian Goian.

7DIALOG CU CETĂŢENII

Semnalul de “ALARMĂAERIANĂ”are 15sunetea 4 secunde fiecare, cupauzăde 4 secunde întreele. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalulse compune din 15 sunete a 2 secunde fiecare,cu pauză de 2 secunde între ele. Semnalul de

“ALARMĂ LADEZASTRE” constă în 5 sunete a16 secunde fiecare, cu pauză de 10 secundeîntre ele. Pentru sirenele cu aer comprimat, sem-nalul se compune din 5 sunete a 8 secundefiecare, cu pauză de 5 secunde între ele.

“PREALARMAAERIANĂ” are 3 sunete a 32 desecunde fiecare, cu pauză de 12 secunde întreele. Pentru sirenele cu aer comprimat, semnalulse compunedin 3 sunete a 16secunde fiecare, cupauză de 6 secunde între ele.

“ÎNCETAREA ALARMEI” are sunet continuu, deaceeaşi intensitate, cu durata de 2 minute. Pen-tru sirenele cu aer comprimat, semnalul se com-pune dintr-un sunet continuu, de aceeaşiintensitate, cu durata de 1 minut.

Telefoane utile locuitorilor din comuna Giroc:Primărie - 0256 395648; Poliţia Comunală - 0732 600450; Poliţia Locală - 0733 666467; Pompieri - 0732 600432; Deranjamente RENEL - 0256 929;

Deranjamente APĂ-CANAL: 0752 192848; Stare civilă: 0256 486029; SPCLEP Giroc - 0256 486027; Pentru decese - 0753 101123

ISSN

1584/3068 Colectivul de redacţie:

Iosif Ionel TOMA - director fondatorPetru Vasile TOMOIAGĂ - redactor-şef

Valentina BERARIU - juridic, administraţie;OctavianGRUIŢA,GabrielTOMESCU,CodruţaTOMESCU,

ViorelDorelCHERCIU,MirceaSTURZA-cultură;

Lavinia DAVID - social;Anton BORBELY - tehnoredactare computerizată.

Adresa: Giroc, str. Semenic nr. 54, TimişTel: 0256 395648; Fax: 0256 395798, 0732 600455

e-mail: [email protected]

Nu pierdeţi nici un număr al ziarului nostru.Citiţi-l constant pentru a fi corect informaţi!A fi corect informat înseamnă a fi puternic!

Tiparul executat la SC West Tipo International SA,Timişoara, Calea Aradului nr. 1, tel. 0256-244007


„Ăla-i rău’ ăl măi mare –N-are trup, niś nume n-are;

Ăla-i rău’ śe nu fuźeDă Dumnedzău, niśi dă cruśe...”

(dîntr-o cântare bătrânască)

ÎÎnnttââmmppllăărriillee śśee ssăă iissccăă îînn rroommaann ((pprrîînnttrruu ccăă eellee ss--oorr iissccaatt,, ssăă iissccăă śśiiss--oorr iissccaa îînnttrrăă nnooii ccââtt oo ffii lluummeeaa şşîî ppăămmâânnttuu)) ssăă ggiimmiiccăă ddîînn RRăăuu’’ ăăllaa,,hhăăll mmăăii mmaarree,, ccuummăă--ii ddzzîîssaa îînn ccâânnttaarreeaa bbăăttrrâânnaassccăă.. PPrrîînnttrruu ttrrăăbbuuiinnţţaammiinnţţîî śś--aa ssuufflleettuulluuii,, śśeerrccăămm ssăă--ll ddăăśścchhiillnniimm śśîî ssăă--ll ddăăzzgguurrddzzââmm îînnccaarreeggooggee ddîînn îînnttââmmppllăărriillee ddîînn rroommaann śśîî –– ssaammaa!! –– śśîî ddîînn lluummeeaa nnooaass--ttrrăă –– mmaarree,, mmiiccăă –– îînn ccaarree ttrrăăiimm..

Ălelalce zgurimi tot dîntr-ahăla vis

În giminaţa dă Bocedz m-or dus a’ mei iară la besă rică śî-mparică atunś – fiind nărâsnic – părin-cili Titu m-o dat împărtăśania fără să mă-ntrăbenimic dă zgreśălili mele; am audzît cum pr-ăi măimari – poace pră tăţ ăialalţ i-ar fi-ntrăbat, iar măitârdzîu am prădăles că nu d-aia nu m-o întrăbat;părincili ścia – ves-tu – că śe era măi dăparce. CăPărincili Titu – Dumnedzău să-l ierce śi să-l pri-mească-ntr-a Sa Împărăţîie! – era om blând śî,prăcum l-am ściut, n-o spăriat pră nime. Daratunś, tâlcuind dăspră Bocedz śî dăspră cumine-care, o pomenit cum că śine o pornit d-o ţînutPostu-ăl mare a’ Creśunului, dar o mâncat peśce,dzîcând în sufletu lui că peścili-i mâncare dă post,atunś la Źugecată peścili să prăschimbă în ţîpariśuierători, śî ei or śuiera ca śuieru ţîpariului, careniś nu-i peśce, numa-i glasu păcatului dîn nam.Pă drum cătră casă, venind cu părinţî śî cu Taicadî la besărică, aveam śî io bârdăcuţu meu împlutcu molivdă śî cu o chituţă dă bosîioc în loc dă as-tupuś, iară Taica purta bîrdacu nostru-ăl mare,tot aśa cu astupuś dă bosîioc, śî io m-am adus d-amince atunś că în vara d-o trecut, dă Sâmcilii,s-or rupt baierile ploilor ś-or buit apili pră Mośurś-or venit cu ele – nime n-o ściut śî n-ar fi pututspune niśodată – śpur dă peści dă toce felurili, iarăcum Mośuru era dă parcea-laltă a uliţî, curea pră

lăturea fără căś, n-am dus śî noi, copiii, cu neścecotăriţă d-ăle mari dăsfundace, vegeam la lunăprîn apa care, la lumina aia, nu ściu cum dă eralimpege, s-o fi limpedzît ca dîntrodată, śî neme-ream unge-s peścii – śî acolo aruncam cotăriţaprindzându-i ca în zăbranic într-un ţarc rotund.Śî îi pringeam cu mâna, toţ peścii; śî toţ copiii. Neśercam nărocu, da’ nu nărocu, cât corajgea. Io m-am tras spăimat mâna dîn zăbranicu ălaţîpând; la rădăśina ălor patru jejece pelea-m erarăsporită dă parică śineva ar fi ars-o pr-acolo cufirizu dă togerat pomii primăvara. Sînźili m-ocruntat palma śî io strîgam: Ţipariu, iaca ţipariu!śî răgicam mîna cătră luna plină, năvădzînd dăcâto umbră nagră, śî niś că n-am ţipariu-n mânascrijălată. Moś Nicolae lu Gârba (...) venind cucalu dă dînsus dă Mośur m-o prins în braţă, m-orăgicat zmuls, cu obrazu-n obrazu lui, ś-o strîgatcât putu el dă tare: Nu-i! śî să nu fiu prost, niś sănu plâng, că ăla n-o fost ţîpariu num-o fost peścili-frizari, care are o coamă ca un firiz, śe să răgicăiuce ca fulźeru când îl prindz în palmă, macărdacă ghingeści că a’ teu îi, śî macăr dac-ar fi cearmort, o măi strîgat moś Lae lu Gârbă dzîs śi UicaPuiu. Śî dup-aia înśet în urechea me, śică:- Nu-i bai... Las-c-ai să vedz tu ţîpariu teu, zguri-mat în mii śî mii! M-am liniścit.

Ioan Viorel BOLDUREANU

Glosarprădăleźe, prădăleg – vb. = a desluşi, a se ilumina,a avea o revelaţieves-tu (că) – adv.; interj. = iată (< vezi tu!)bui, bui(esc) – vb. = a năvăli, a năpădiśpur(c) – adv. = mult, mulţime de...cotăriţa, ă – s.f. = coş mare cu două mânere, pa-nerăzăbranic, şe – s.n. = năvod, plasă de pescuitcoraźgea, corăźgii – s.f. = curajrăspori, răspor(esc) – vb. = a sfârtecatogera, togerădz – vb = a tunde, a fasona

Întâmplări dîntr-un roman bănăţan *śe baş acuma să scriadză

SSăămmńńee ddăăpprriimmăăvvaarrăă

Dup-o iarnă cam zăludăBace soarili-n fundoańe,

Mugurii pocńesc pă creangăDă ghingeşci că-s pătrăoańe.

Cloţa-ş perge, iară, puiiPîn voreţ, că-i mînă-n trap,

Şî purśeii, năsătuii,S-or sculat cu noapcea-n cap.

În cămară, pă o rudă,Spândzură vo tri cârnaţ;Mâţa, dup-atâta trudă,Stă la soare în târnaţ.

În cinduţă, p-o lădoańeStă fănina pregăcită,Buna spală o copańe

Să frămânce pîntru pită.

Dăscăliţa, c-o veśinăPuńe madzărea cu aţa;Io o cem la gard să vină

Să-i dau „Buna gimińaţa!”

Treś-o nană pă călareŞî îm strîgă păstă poartăCă-n fereşci la soba mareO-nviat... o bâză moartă.

Să trăzăşce satu, iară,La vergeaţă şî lumină;Mă tot şuşcăi a tovară

Pă supt prunii dîn grăgină.

Bucuros că-i gata caznaFrigului păstă măsură

Dzău că-m vińe s-o iau raznaPârcu, păstă arătură...

Ionel Iacob BENCEI

Ioan Viorel Boldureanu s-a născut la 12 februarie 1950 la Topolovăţu Mare, Timiş. Şcoala generală a urmat-oîn satul natal, liceul la Lugoj, iar studiile universitare la Timişoara şi la Cluj-Napoca. Îşi ia doctoratul în

Elologie la Timişoara, în anul 1985. A debutat în volum în anul 1984, cu “Povestiri de la marginea Câmpiei”.Membru al unor cenacluri, colaborează la câteva ziare şi reviste literare. Este titular al Cursului de

Folcloristică şi Etnologie la Facultatea de Litere şi FilosoEe a Universităţii de Vest din Timişoara. La Cenac lul„Gura Satului” este, însă, “concurat” de COLĂ LU TUTUBĂ, personajul cu care este adesea identiEcat. Din

ianuarie 1996 a început să dea viaţă personajului UICA NIŢĂ („văr al lui COLĂ”) la Televiziunea „Analog” din Timişoara, în rubrica zilnică „La givan cu Uica Niţă”. Pentru acei care îl cunosc mai puţin, amin tim că

scriitorul are rădăcini ereditare şi în localitatea Chişoda, un motiv în plus de a iubi aceste locuri şi oamenii lor.

8 DIALOG CU CETĂŢENII

AAssttrriidd NNiiccoollee CCiioobbaannuu11,,55 lluunnii,, GGiirroocc

DDaavviidd VVooiiccaa11,,22 aannii,, GGiirroocc

GGrraaţţiiaann MMaatteeii UUrrssuu22 aannii,, GGiirroocc

LLuuccaa MMaaxxiimm22,,55 aannii,, GGiirroocc

MMaarriiaa HHoommeeaagg88 lluunnii,, GGiirroocc


Clubul de Şah Giroc -recunoscut ca

pepinieră de junioriÎncepând cu luna ianuarie 2013, Clubul de ŞahGiroc a fost recunoscut de către FederaţiaRomână de Şah ca şi pepinieră de juniori.Acest statut va da posibilitatea Clubului de ŞahGiroc să facă duble legitimări, exact ca şi unclub sportiv şcolar. Cu alte cuvinte, junioriiClubului de Şah Giroc vor putea fi legitimaţisimultan la două cluburi, ceea ce va fi beneficpentru performerii giroceni, care ar putea fi so-licitaţi, la un moment dat, să intre în compo-nenţa unor echipe divizionare.

Avantajul este acela că Girocul îşi va puteapăstra jucătorii în care a investit, pe întreagaperioadă a junioratului, atâta vreme cât aceştiavor găsi la Giroc condiţii bune pentru pregătireşi sprijin pentru a participa la concursurile in-dividuale mai importante.Astfel, performerii Clubului de Şah Giroc carese află încă la vârsta junioratului vor puteabeneficia de competiţii şi antrenamente supli-mentare pe cheltuiala cluburilor interesate să-i coopteze în echipă şi nu vor fi nevoiţi pen-tru aceasta să-şi părăsească clubul de bază (celde la Giroc).La competiţiile individuale de şah, juniorii vorreprezenta Clubul de Şah Giroc, iar la com-petiţiile pe echipe, unde finanţarea participăriieste asigurată de clubul la care un anume ju niorva avea dublă legitimare, acel junior vareprezenta clubul finanţator.Dubla legitimare se face pentru perioade decâte un an, putând să fie reînnoită sau nu, înfuncţie de decizia Clubului de Şah Giroc şi in-teresul cluburilor partenere.Patru dintre juniorii giroceni au deja o a doualegitimare pentru anul 2013, către Clubul deŞah Dudeştii Noi, care participă în fiecare an laCampionatul Naţional Divizionar (echipemixte, seniori şi juniori). Este posibil, deasemenea, un parteneriat între Giroc şiDudeştii Noi pentru participarea la C.N. de Şahpe echipe de juniori, ediţia 2013.

Antrenor, Zamfir MOLDOVAN

Fotbaliştii de la FC Chişoda au început cumnu se poate mai bine returul Diviziei D.După egalul din prima etapă a sezonului deprimăvară, obţinut acasă, în faţa lideruluidin Becicherecu Mic, chişozenii s-au de-plasat la Belinţ, pentru a da replica formaţieigazdă, Bega. A fost un joc început perfect deoaspeţi, care au deschis scorul la capătulprimei jumătăţi de oră. Dorin Ganea, fostulgolgheter al formaţiei, revenit la echipă înpauza de iarnă, a transformat impecabil olovitură liberă. Cu cinci minute înainte de finalul reprizeiîntâi, Rîpan a reuşit egalarea pentru gazde,la capătul unei acţiuni individuale, în care adriblat doi adversari şi a şutat imparabil încolţul scurt al porţii apărate de Sârbu. Belinţenii au preluat apoi frâiele partidei,însă experienţa echipei vicecampioane s-a

văzut. În ciuda dominării localnicilor,chişozeanul Golea a marcat, în minutul 70,golul victoriei, printr-un şut de la 30 demetri. Miercuri, 20 martie, Chişoda a întâl-nit, pe teren propriu, echipa de pe locul treial clasamentului, Pobeda Dudeştii Vechi.Gazdele au abordat excelent partida şi s-auimpus cu scorul de 3-1. E drept, oaspeţii auratat foarte mult, dar acest lucru nu pune înumbră prestaţia băieţilor antrenaţi de AdrianŞeţu. În partida cu Pobeda au marcat Gher-man, în minutul 4, Ganea, în minutul 22, şiMagdaş, în minutul 88, în timp ce oaspeţiiau redus din diferenţă în minutele de pre-lungire ale partidei.Cu această victorie, Chişoda a ajuns la oserie impresionantă de 12 jocuri fără înfrân-gere!

A. BORBELY

Chişoda, 12 meciuri fără înfrângere!

Marius Corciuc, jucătorul de bad-minton din Chişoda, legitimat laCSM Timişoara, a reuşit să acceadăîn turul doi al probei de simplu-mixtîn cadrul Internaţionalelor RomânieiLi-Ning, turneu înscris în Cir-cuitul European de Badmintonşi dotat cu premii totale în va-loare de 5.000 de dolari. Pen-tru a pătrunde pe tabloulprincipal, perechea MariusCorciuc-Adina Posteucă a fostnevoită să joace în calificări,reuşind să meargă mai departeîn dauna cuplului alcătuit dinAriana Prodan (tot de la CSMTimişoara) şi Adrian Derlei. Afost 21-11 şi 21-17 în prima zia turneului, urmând ca în cea de-adoua zi, pe tabloul principal, pere-chea română să joace cu perecheamaghiară Balasz Boros-OrsolyaVarga. Timişorenii Corciuc şi Pos-teucă s-au impus la capătul unui joc

de trei seturi, în care oaspeţii din Un-garia au reuşit să-l câştige pe primul.A fost 14-21, 22-20 şi 21-16 pentruperechea Marius Corciuc-AdinaPosteucă, iar românii treceau în turul

doi al probei. Rundă în care, din pă-cate, au dat peste perechea austriacăRoman Zirnwald-Elisabeth Baldauf,care a câştigat partida fără prea mariemoţii: 21-15, 21-13. A fost cea maibună performanţă a lui Marius Cor-

ciuc la această competiţie, deşi el aparticipat şi la probele de simplu şide dublu masculin. În calificările probei de simplu, Ma-rius Corciuc a trecut în primul tur de

austriacul Ralph Bittenauer,scor 2-0, pe seturi 21-18, 21-18, dar a pierdut apoi partidadin turul secund, în faţa croatu-lui Josip Uglesic, cu 11-21 şi13-21.În fine, în primul tur al probeide dublu masculin, perecheaMarius Corciuc-George Con-stantinescu a pierdut, cu scorulde 0-2, pe seturi 10-21, 15-21,în faţa perechii Emre Lake-Ra-mazan Ozturk, din Turcia.

Să mai amintim că la turneul care aavut loc la Timişoara în perioada 14-17 martie şi s-a desfăşurat la Com-plexul Sportiv „Banu Sport” auparticipat 170 de jucători din 33 deţări, de pe cinci continente. (A.B.)

Marius Corciuc s-a oprit în turul doi al probei de dublumixt la Internaţionalele de badminton ale României

Rezultate meritorii la karateSportivii de la C.S. Karate Club Girocau participat duminică, 17 martie, la Fi-nala Campionatului Naţional Eur&Ka –2013. Competiţia s-a desfăşurat la Sala“Constantin Jude” din Timişoara, fiindînscrişi nu mai putin de 330 de sportivi,de la 34 de cluburi din ţară.Karate Club Giroc a fost reprezentat denouă sportivi, doi dintre ei reuşind săajungă pe podium. Este vorba de ChelsyBona – Locul III – Kata feminin 5-6 ani,grupa 0, respectiv Daria Dumitraşcu –Locul III – Kata feminin 7-8 ani, grupaA. (A.B.)

Prima etapă a returului Seriei I aCampionatului Judeţean a coinciscu o victorie la un scor de forfaitpentru elevii pregătiţi de antrenorul-jucător Orlando Trandu, în daunaformaţiei secunde a liderului Di-viziei D, Mama Mia BecicherecuMic. Într-o primă repriză dominatăde CS Giroc, s-a reuşit marcareaunui singur gol, în minutul 17, autorfiind Alexandru Duţu. În partea adoua, dominarea gazdelor s-a con-cretizat prin înscrierea a încă două

goluri, prin Ioviţă (min. 66) şiMoricz (min. 73).În etapa a doua a returului,girocenii s-au deplasat la SânpetruMare, unde au jucat împotriva for-maţiei aflată pe locul trei al clasa-mentului. Acest adevărat derby s-aîncheiat cu victoria la limită, 1-0, abăieţilor noştri, care şi-au consoli-dat locul doi în clasament. CSGiroc are 39 de puncte în clasa-mentul Seriei I, cu două punctemai puţin decât Orţişoara. (A.B.)

Început de retur cu victorii

Cluburile sportive Karate ClubGiroc şi Karate Club Chişodaorganizează evenimentul cari-tabil “Împreună pentru Raul şiRobi”. Girocenii sunt aşteptaţisă participe, în perioada 29-31martie, la această manifestare,alături de sportivi şi personali -tăţi din lumea karate-ului. Pro-gramul evenimentului care vaavea loc la sala de sport dinGiroc este următorul: vineri,29 martie - orele 18,30-20;sâmbătă, 30 martie – orele 17-19; duminică, 31 martie –orele 10-12. (A.B.)

“Împreună pentruRaul şi Robi”

ŞoferiţeledinGauprimitfloride8Mtie, ““BBaa ...Planteaz plantele cu bulbi sau tuberculi delicai...

Documents

Transcript of ŞoferiţeledinGauprimitfloride8Mtie, ““BBaa ...Planteaz plantele cu bulbi sau tuberculi delicai...