A R. P. R.

II13o9

N. IORGA

VIETI DE SFINTII.

0; LI 0 TE

AC ADEMIEI

:22nAlit

BUCUREST11934

.4`'

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

[....3

VIETI DE SFINTII.

( 1S AC 1 DEn If I *4,rots, NoILNts

1471 POUL AIE 0'

BUCURESTI1934

18.3L107:11\ 1.!..,s,s-Q,-A AE.VcI.:ITARA

317.17 4. i:ci I.

1.,venia: ef. .

10++wett,-,,........

F.

f

www.dacoromanica.ro

Vieti de Sfinti.

In timpul din urma, d. L. Brhieri, de o parte, de alta, In-vtatii pe cari-i intereseaza asa de mull astfel de pro-Meme in legatura cu Biserica2, si-au Indreptat atentia asupraVietilor de Sfinti din Orient, cautind sa arate folosul lor pentrucunoasterea mediului bizantin. Caracterul Insusi al productiilorhagiografice, supt raportul valorilor adevarate, resultind dinconditiile in care, pretutindeni, ele au fost alcatuite, a foststudiat intr'o serie de lucrari, tot atit de frumoase ca forma, pecit de interesante In oe priveste cuprinsul, de par: Delehaye,ilustrul bolandists.

Aceste Vieti, in Rsarit ca i in Apus, pot fi privite insa dinatitea puncte de Vedere, incit oricare cercetator poate aducesi el oeva nou.

Aceasta e i .indreptarea paginilor care urmeaza si la care,la timpul lor, se vor putea adaugi si altele.

0 observatie preliminard cu privire la forma in care se presinta aceste Vieti.

Uncle se afl Inca numai In manuscris. Altele au fost tiparite,dar numai in traduceri latine. Multe sint in forma greceasca pri-mitiva.

Dar foarte numeroase sint aoelea care au trecut prin operatiade relativa critica a fondului, de mare prefaoere a formei princompilatorul i redactorul" care e, in sebolul al X-lea, vremeamarilor compilatii (ca a Impratului Constantin Porfirogene-netul) Simion Metafrastul, scriitor fara biografie, dar in psiholo-gia caruia se recunoaste puternica influent a retorismului pu-

In Byzantion".V. Vizantiischii Vremenic", IV, VI.

8 Les ligendes hagiographiques, in primul rind.

rusi,

2

1318 LI 0

AC DEN

"'PULAR

www.dacoromanica.ro

N. Iota

rist din noua scoald cnstantinopolitand, de creatie laicd, a luiBardas.

In ,,Istoria Imperiului bizan tin" pe care am publicat7o In limbafrancesd, se aratd felul in care acest traducator" d vieti si-riane, poate i arabe, a inteles sd-si indeplineascd misiunea,fddind o culegere la intimplare si avind o grijd, una singura:sa Last aceste biografii de sfinti intr'o forma eft de convenabild.Adecd: potrivitd cu ideile timpului.

.Dar aceasta inseamnd jertfirea nemiloasd a tot te e sponta-neitate, simplicitate de spirit, naivitate, coloare contemporana.

De aceasta va trebui sA se tie Sarah' de eke ori un Sfint va ficunoscut numai supt atnAgitorul vesmint pe care 1-a dat .Vie-tii lui acest intelectual" al Bizantului.

I.

Viata Sfintului Alexandru 1

Sf. Alexandru, mort pe la 430, e infalisat mull mai tirziu,dar poate dupd o mai veche biografie, de. un calugr con-stantinopolitan de la mdndstirea Neadormitilor", a Akeime-tiler" sau Acernetilor", a aril activitate de propagandA reli-gioasd e bine cunoscutd.

Ca si pentru celelalte opere hagiografice, vom desface bobbieelemental minunilor, care intereseazd putin, in afard de pi:toresc, si care e, de altfel, stereotip, intilnindu-se tot asa,sau Inteo forma asdmandtoare, i Ia alte opere asAmdndtea-re. Voiu treoe apoi la activitatea sfintului In cc privestetisarea crestinismului. Si, in al treilea rind, se vor aduna stiriledespre mediu pentru a face din ele o singura icoand a tim-pului.

Minunile slut totdeauna din aceste domenii:Cel mai obisnuit e al lecuirii o epilepticd

In bisericd. Apoi al visiunilor : Sf. Alexandru vede pe Hris-tos. Nu liptseste crearea de lucruri supranaturale: crud aparpe haine, prin vointa lui. Natura-si calch Iegile pentru din-sul: el opreste si d. ploaie. Puterea lui vrAjeste hrand.

Acta Sanctorum, II, lanuar 3 c. 302 i urm. (viatA in traducere latinA).

lull-

,

bolnavilor: aici,

,

I

www.dacoromanica.ro

Vieti de Stinti 3

Sfintul e un predicator neobosit. El Infra in orase pagInepentru a propovadui cuvintul de mintuire si IntImpina re-sistenta organelor cirmuirii, care declard ca-1 vor vadi ca vra-jitor, ceia ce nu-1 impiedeca de a vorbi necredinciosilor si dea li dovedi prin minunea cern tit adevarul misiunii sale. Sca-pa de amenintarile cu moarte i, dupa ce avea in gind samearga in Egipt, trece Eufratele pentru o Ilona activitate.El, care si-a dat averea la saraci, Inainte de a-si incepe opera,a trecut printr'o crisa, Intrebind pe egumenul Mandstirii undea niers clack' tot ce se. cuprinde In Evanghelii e adevarat,pentru cit atunci viata omului trebuie indreptata asa, nu-mai asa si cu totul asa. Caci, daca invataturile sint adeNrate, de ce nu le urmam"? Intre ucenicii lui e acel Rabbulus Si-riamil, Rabula, care va ajunge episcop.

Din traditia siriana trage iubirea pentru yetragere, para-sind petit sail la Ipretorieni pentru a merge la Manastirea din Si-ria g a trece de acolo, In pustiul uncle st sapte ani.

Nascut In Asia, stramutat in insule, Alexandra invata la Con-stantinopol gramatica. E singura stire despre capitala Impe-riului in secolul al V-lea.

Medial e Inainte de toate sirian, cum siriana e toga atmos-fera, intre Antiohia, orientata greceste, i Edesa, indreptataspre Persi. E vorba si de Chalkis, unde Vor sa-1 exileze, de ma-nastirea Kristherion. Se mentioneaza i coli1e siriene.

Se vad soldati romani, cu tribunii lor, earl, la vreme de lima,hranesc pe ealugarii lui Alexandru, cari strabat cintind drumu-

Castelele lor la granita persand sint la distanta de douazeci51 cinci de mile unul de altul. La Sud e Palmira cu'yechileterme, cu Evreii ei, cari nu-1 lash sa intre, si In partile ca-reia and un frate pierdut de treizeci de ani. Mai departe ra-Meese camilarii arabi i capeteniile de hoti.

In aceste parti, Alexandru intemeiaza marl comunitati dencenici, Latini, Greci, Sirieni, Egipteni", sau, Romani, Greci,Sirieni", cite trei sute, palm sute, cari vor ramInea dupa dIn-sul si de unde a trebuit sa-i rasara biograful.

2 Unul moare la SO de ani catre 530; Pargoire. L'Eglise byzantine de827 a 847, Paris 1923 p. 121. Cronologic nu s'ar potrivi. Un cunoscutscriitor de manuscripte la 586 (ibid., p. 91). Despre viata primului episcopde Edesa (e acesta), Rubens Duval, La littdrature syriaque, ed. a 2-a, Paris1900 p. 161 (Viata lui) Canoanele unui Rabbula, mort in 435, ibid., p. 481.

C.

.

el.

. .

rile.

www.dacoromanica.ro

4 N. lorga

Sf. Simion Stilpnicul 1Dar eel mai caracteristic represintant, in sens egipteano-si-

rian, al vechilor gimnosofisti", uritori de lume, de hail* de 1orice Ingrijire, de orice mantra, autkori ai oricarii ingus-tN.ri i sulerinti e Sfintul Simian Stilpnicul, Stilitul, ascetulde pe coloana.

Viata lui c sexist de un Antonie care se pretinde a fi fostpe 1ing dinsul, asistind si la moartea acestui chinuit de sineInsusi": Eu, smeritul si paalosul Antonie, intru cit am pututam infatisat aceast cetire pe scurt." Textul latin e tradus dupagreceste, cum se vede dupa cuvinte ca allophyli", hydria",thymiaterium",

Minuni se fac si aici, cu serpoaica i oerboaica, procura sicu deosebili bolnavi. Predicatia lipseste, inlocuit prin exem-plu. I s'a spus c trebuie s flAminzesti i s insetezi, fiigol i s primesti batjocuri i lovituri, gemiDeci va plinge sapte zile fard a aninca, va posti afarg dDuminee, se va lega cu funia de la put putrezindu-i carneaimprejur, se va rasa mincat de viermi, :se va cufunda InteofintI.n sapte zile, va ilia In pustiu, La Thalampsis, din lapte cu

I se va face stilpul de patruzeci de coti, pe al carui ca-pitel ya locui.

Aid Constantinopolul nu joac niciun rol. Apusul. apare, In-teo versiune, prin unul din Ravena, care vine la el, si prin a-lausurile lui Metafrast, care intrebuinteazd si

ale lui Evagriu i Teodoret2. Totul se petrece In Siria,In satul Sisan, de la hotarul Ciliciei, se iveste in preajma Isau-rilor, cari vor veni sa i se Inchine, din Hesihiu i Methana,ciobanul care va deveni un sfint. La nfandstirea Sf. Tininteiutnvatit el, tirziu, dupd vechea dating., numai Psaltirea.

In aceast Sirie a Stilpnicului slat lacasuri ca Teleda, caTelanisos (Tell-Nesin), Saracini, Armeni, Lazi, Aza-beni (interesanta forma pentru Adiabeni") se poarta pe adolo,

1 Ibid. (cloud Vieti i Metafrastul ; mai multe in Delehaye, Les Saintsstylites, Bruxelles-Paris 1923.

2 Dupa dinsul, Sfintul cistiga i Cilicieni, Fenicieni, Ismaeliti, Arabi,Persi, Armeni, Bretoni (1), Spanioli (I) Gall (I), Persi, Indieni, Etiopieni, Sciti,Nomazi", Romanii ii admire

s1 Si sa plingi";

apd.

istoriile biseri-cesti uncle,

.Persi,

IL

www.dacoromanica.ro

Viti de Sfinti 5

Este, In jos, un rege al Saraeinilor", cu numele bizantin, ase-menea cu al unui pretendent la Imperiu din aceast vreme,de Basilisc. In fund, la Ithsarit, regele heinvins al Persilor".

Dar mai ales Antiohia, supt Imparatul Leon (457-74), iesela ivealg, cu localitatea vecind Mero, cu biserica mare, cu aceiaa Sfintului Casian, Unirii i Concordiei" (Concordia Poeniten-tiae), dupa vre una din obisnuitele revolte, cu perdelele de ar-gint ea la Ravena. Prefect e acolo un Armean, Ardaburios,bine cunoscut in Imperiu. Patriarhului local, Meletie, i se zicePapa", ca i acelui din Alexandria si, inteun izvor tirziu,

acelui din Tesalonica.Avem stiri despre rosturile lor1. Se vdd patrici plecati in

cautarea hotilor din margenea desertului, dindu-si socoteala e-xacta a color o sut cinzeci i ase de ostasi. De la o cir-ciuma de popas, cdpetenia briganzilor pe iapa lui cea iutescapl si vine. s piing apoi, dou ceasuri, inaintea stIlpu-lui. Patriarhul poate veni u ase episcopi sg. ridice viermg-noasele moage ale sfintului, Ardabariu intovrsindu-1 cu 6.000de oameni.

Sint si multi Evrei acolo, si Simion intervenia pe ling Teo-dosiu al II-lea ca sg. nu li se iMplineasca voia de a-si face osinagog.

Teodosie Cenobiarhul

Viata, de Chiril de Scitopole, a Sf. Teodosie2; zis Cenobiarhul(t 529), unul din admiratorii Stilitului, ne indreapth spre Pa-lestina, pe vremea lui Marcian i Ong la a lui Anastase.

Acest sfint e un foarte mare facator de minuni. El, care el&deste un spital i un adapost de btrini, lecuieste o canceroash.";scapa copilul cazut In put; o femeie care-1 critic moare; a-junge numele lui pentru ea un out atacat de un leu sg. scape;atingind numaisicriul lui un demoniac e liberat de patimile sale.Cind In manastirea sa el face sg. se sape mormintul frati-lor, acela care se cere Intgiu inauntru, i i se fac, dup do-

Si mentiunea unui Antiochus Agonatusd (cf.. Gonatas).2 In Acta Sanctorum.

a

, III.

1

.

51

www.dacoromanica.ro

6 N. lorga

rinta lui, rugaciunile, moare In adevar, iar dui:a patruzeci dezile I se aude cintarea, ca sa fie apoi vazut aievea. Dar miaiales el e hranitor sigur. Locul uncle se inalt cldirea e aratatprin aceia c tocmai, si numai acolo, se aprind carbunii. Cind,de Pasti, fratii n'au ce minca, pima vine pe o cale mira-culoask catirul oprind drePt la up adapostului sfintilor, carifierbeau oase. La un semn al lui ieau alt druml lacustele. DeFlorii el poate da, Tara sA se intrebe de uncle, si o suta demese pe zi, cad provisiile cresc In masura sosirii oaspetilor.Si din finani rsare apa de care au nevoie pelerinii egip-teni.

Cercul in care increaza Teodosie e al Ierusalimfului, unde peacel timP vin cele douN princese: Eudocia, sotia lui Teo-dosiu al II-lea, si vaduva lui Huneric, ca i milostiva ctitoraBessa, ridicindu-si atunci biserici, inanstiri, spitale, unlat si intarindu-se zidurile, .pentrd ca Indata, in epoca Sfin-tului Sava, adversarul lui Anastasie, dire 482 si 507, s5inceapaluptele dintre calugari i asaltul contra lui Sever, fostulgin, eresiarhul, sustinut de Impara0; tininduLse5i. soborul mo-nahal din fundatia Eudociei, biserica Sfmtului Stefan .-

Capadocianul din Magariassos, fiul lui Proairesos si al Eulo-giei, un ucenic al $colii de filosofie, e aparatorul aceleiasi orto-doxii contra hotaririlor conciliului de la Chalkedon. St astfelalaturi cu patriarhul ierosolimitan Iuvenal; de bataioasa me-morie. Mezat Intaiu ling un Longin, apoi in casuta delinga Turnul lui David, iar de acolo la Vetus Sedes", pe dru-mul Betleemfului, adapostit de Inca o sfint femeie,ce crede cd a gasit, pentru un mai tranic Alas, insasi pes-tera Magilor, undo, timp de treizeci de ani, nu va gusta pine,el 'string In biserica pe care o zideste ling a Grecilor totfelul de oameni, Greci, ca i Armeni. Cind Anastasiu se dade partea acefalilor si incearc a. amsi gsi partisani prin darede bani, el lea moneda imparateasca, dar d asalturi furioa-,se patronului ratacirilor, care a trecut din raiul plaioerii" itncimpul distrugerii". In cursul acestei razboiu pentru cele pa-tru sinoade ca i cei patru evanghelisti", In care a loviturilui Nestoriu, capul monofisitilor sirieni, si lui Euthiu, alt Into-meld& de dogma erotica, nu numai Petru, patriarhul de le-

pa-

Ikelia,

pA.

www.dacoromanica.ro

Vieti de Sfinti 7

rusalim,.dar i cel de Antiohia, Efrem, i Agapet, Papa Remei,ii Imbarbateaza. Sinodul de la Hieroteiu, zidire a lui Constan-tin, e momentul culminant In cariera luptatorului.

Ici si eel') e Ivorba de alte localitti decit manas-tirea Sika, In margenea pustiului arab; Agarenii" distrug omanastire ,severianal. Si vedem pe ducele Orientului, Kyri-kos (Eericus"), care merge, la 528, contra Persilor, ,oprta-du-se la Stint pentru a lua, In ciliciul lui, o chezasie de victorie.

IV.

Viata Sf. Daniil StilpnicuP

Viata Sfintului Daniil devenit, imitind pe Simian, si el stilp-nic", in margenea chiar a Constantinopolei, la Anaplu, repre-sinn eei mai pretios document de hagiografie bizantina.

Scris in limbagiu popular, care, Inca din veacurile alV-lea Si al VI-lea 'se intrebuinta ca forma literar pe lingaimitarei yechiului stil elenic, perfect inteligibila deci pentrumultimi, ea e piing., ide la un capat la altul, de stiri istorice pecare, de toata evidenta, le da un contemporan, daca nu chiarunul dintre cei ie aproape ai Stilitului.

Aici nu e vorba 'de o propagare a credintei crestine Insesiintre pagini, caci regiunea uncle se petrecea mucenicia voila,e de mull un centru de adunare si expansiune a legii lui Hris-tos Iar, cit despre hiin,mi, ele n'au nimic extraordinar si maiales shit lipsite de varietate, eel tintuit pe loc atitia ani de zileneavInd a face decit cu aceia, de regula. din partile vecine, carivin sa-si ceara lecuire, ajutor, sfat sau profetii. Mimmea e ast-fel In conditiile nasterii lui, in venirea la manastire, cu da:ruri de la parinti, chid n'avea decit cinci ani.

E un Sirian de hastere, fiul Martei din satul Maratha sauSpeluncile", de linga Samosata, In Mesopotamia. Macar pang.la o vreme vorbeste tot sirian2, i sirian Ii vorbesc i alii, oa-

Delelaye, Les Saints Stylites.2 Tiri a6pcp fhozaixt(p. Cf. npo; ai icrnv VT) iiVSt xcht d1voottp.sv aottli 8tocAsx(Ivut

(p. 17). niv p 2uponipaix r4 vs x rljg Mscronotap.tag (p. 28).

-

Ierusalimul:

IJ

U.

1

.

www.dacoromanica.ro

8 N. lorga

meni en situatii, si la Curte, cari erau deci raspInditi pretu-,tindeni: Prime le legaturi Ii slut cu cei din Rasarit", opus Oc-cidentului, ij oi.

Vrea s!1 mearga la Ierusalim, unde pe vremlea aceia erautulburati. cum o slim din Malalas si din izvoare bisericesti, Sa-maritanii, i cauta pe Simian, pe care si izbuteste a-1 gsi. A-pare la Antiochia, unde se tine un conciliu, si trece pe la Tel-Anis.

Chad Ins i se d sfatul de a se duce la al doilea Ieru-salim", care e capitala Imperiului, el se supune, $1 iat-1lupta cu dracii de la Anaplu, unde e bisericuta Sfintului Mi-hail. Chemat la Anatoliu, arhiepiscopul de Constantinopol,dus la dinsUl de gzacxog al acestaia, prefera asezarea Invre-o manAstire din suburbii, '$i, chid soseste ucenicul- lui Si-mion cu haina sfintului care murise, ducind-o fericitului Leon"(457-74), care nu mai era deci in viata la scrierea acestei bio-grafii, si. intIlneste cu dinsul, care mergea pe mare la na5:-nastirea Acemetilor, $i se .decide a primi mostenirea celuilaltSirian, facindu-si stilpul, cu ajutorul silsi4iariuiui Marcu, in vialui Gelanios, care era atunci kestresios al divinei mese a preapiosului Imparat Leon"1; ceia ce arMS ca redactorul lucrarii aIntrebuintat o povestire din chiar Domnia acestui stapInitor2.

Proprietarul se plinge noului arhiepiscop Ghenadie $i Impa-ratului. Cel d'intaiu Incuviinteaza gonirea intrusului sirian, careisprve$te Insa, i prin minunea distrugerii viei prigonitorului,sa fie acceptat de acesta, care-i fagaduieste chiar un stllp simai Walt.

Din acel moment, lumea din aceasta parte a terii Incepe salerge la dInsul pentru tot ce poate sa-i dea. Vin puternici3 ai

'0 ripotagta IscareplacoG Tijg ()stag TrxociNG sdas6scrcdcrou &maim; .AAowcoG;p. 36. Dar, imediat: rcl.) panoply Atom -4 &coast. Cf. ion rfx 6a.acX6ta; Togske6scrrohou St/ viv Alowrog i pp. 3, 40. '0 TN Onto% p.v*ing p.axapc.6.ra-TOG. Mai incolo: 6 TN sbagotIG p.wilp.n; 6 pxotipcog Aim 6 6aatask, p. 35; firthp.dv ToG stkre6o6c v livinrip de6vtog 6atxXio4 (p. 87). $i vtly (p. 58),1.1.axpt Tog ION cmylcrca-cat (p.60). "Eng Tog TCapovtoG (p. 86). Zicindu-i-se lui LeonMakelles Aim 6 aceasta trimete la al doilea Leon, fiul, mort in 474.

Cf., cind se vorbe0e de testamentul sfintului, 8tcaptactEapsv (p. 87).npostnev )111-v.

8 'Ala intarm xat 57ccitgav,

In

' ro

ToS ion ToG

p.i;,$i

5060,

www.dacoromanica.ro

Vieti de Sfinti 9

ImparAtiei ale caror titluri, cu ingrijire, cu socoteala date, aratmina coutemporanului. Astfel, Cir, fost hipat", deci consulsi hiparh"l, pe care-I califica apoi de iv8W7cccro; $i de iteicao-npanicructog 1; cutare avocat2, cubiculariul Andrei, fostul ereticarian Jordan stratelatul xt6p.76 .GICCUACov31 Kalopodios, primicheriulToo xou6ouxXiou,zis si Karydas4, Tit oel adus din Galia5, caracteris-tic om din vremea aceasta, care e chemat de Leon pentru cadispune de un numar de buoelari6, dar care isprdveste dung. a-tingerea cu sfintul Inteo retragere schivniceasca, la care Impa-ratul e sillt a se invoi, apoi regele Lazilor Gubazios, care erain cearta,pentru situatia romana"7, cu tesaurul constantinopo-litan, tot felul de neamuri, si regi, i Imparati si soli"., pand lafemeia stricatd, care-si ride de el si e pedepsita, si la ultima siasa de- calduroasa ocrotitoare, Moucrcp:'cic Erals.

Dar familia imperiald insasi alearg la dinsul; facindu-i doloa-na cea nou, unde el trece prin aier pe scinduri, i ridicind unacoperis de-asupra capului celui care, descoperit de hail* a fostodata gsit sloiu de ghiatd. lath' Intaiu, la intoarcerea ei din A-frica, Irnparteasa Eudocia, de ,pioasa amintire", prea-cre-dincioasa", 7CCUTTCOan, care a aflat faima stilitului de la ginereleei Olibriu, si el de o glorioas pomenire". Ca rasplata pentruce folos aduce nacajitilor, Leon ordona lui Ghenadie s-I tacit sifara vole, la distanta, preot, ceia ce se si Indeplineste, in acesteconditii atit de neobisnuite. Acestui protector el ii capata prin.rugaciuni un fiu, de care parintii dorisera asa de mult. A pre-vazut focul de la Constantinopol si totul se petrece intocmai,nenorocitli alergind la profetul catastrofei. Pentru ca s'a infati-sat la dinsul fart o $i mai mare dovada de respect Impara-

P. 34.2 Tip Anccrolwriv voilmk; p. 29.3 P 47.* P. 48.5 'Ev Tocrg raXXica.g, p. 59.6 'EXEC%) TS 11SO' &ocotbv devOpthisoog

Ofxstot, xcci. 6ouxsAX4ptoc; ibid.Rept -Gig Ouliocbtfig loaccotactswg;

8 llivteG of g Oran staspvittevoc,9 ascot) Iczp.6poO, To5 'qc e5asSoGG

ei", cloven [Lou.

Nay,* TsTpcovreop.ivoo;,-

pp. 50-2.etTe Olin, BITS 6ocoastg,tiv*InG '0Xu6ploo, p. 31.

(ecu tratat"); ibid.

era pleat; ; p. 54.Ea-i zice copilul

-

..

7

'

www.dacoromanica.ro

10 N. torga

tul cade de p,. 'cal, e usor lovit 1 j pierde o parte din marga-ritarele scumpului sau vesmInt. Pupa dorinta lui Daniil seaduc solemn oasele inaintasului Simion.

De aid inainte Viata de Sf Int devine o cronica a Imperiuluibizantin, mai ales a imprejurarilor din Constantinopole, hindun izvor de o rara precisie, de multe amanunte si de o viol-ciune deosebitA2

Iatti pira Isaurianului Zenon, un oarecare Zenon, de neamIsaurian"3, care pIrste pe puternicul Ardaburiu, stratelat alOrientului, ca Indeamna pe Persil vecini contra ImperiuluiAsistam la o sedintil a Senatului bizantin. Se ordona de Imparatun zovribno-c, conuentus, i Senatul (6 atfqxX.q.coc) se aduna.Inaintea tuturora se ceteste de patriciu, care era atunci ma-gi5 tru", actul de acusare, Si tatl celui pirit e Intrebat ce arede zis, iar raspunsul acestuia suna asa: sit plateasca Ardaburiupentru pacatele lui, daca le are. Cel banuit e deci depus capedeaps. i rechemat, trimetIndu-se In locaceasta se chia-ma: a Incinge" ti)vecv (tocrev)-, un Iordanes, iar denuntrdoruldevine, In acelasi timp, contes domesticorum, fiind i tpcixevaoc,delegat ca s alma resultatul la cunostinta omului lui Dour-nezeu cel de pe

Indata dupil aceasta se raspindeste zvonul ca Genseric, regeal Vandalilor, are de end sa atace Alexandria. Prin spats-rul Ilarion, Daniil e Instiintat: se va trimete acolo o armatagipxstov. Dar de pe coloana vine rspunsul ca nu e de ne-voie, de oare ce nici Genseric, nici nimeni dintre ai lui nu va a-junge vre-odata la Alexandria.

Zenon iea pe Ariadna, Thea Imparatului, i devine consul.Cum In Tracia se duce o Mina cu barbarii, tumUlt barbar",

6cep(32pcxil, el merge, ca stratelat, nu fara a face datoritulTcp6zsvcroc, la dint, contra dusmanilor, cari-1 bat, el fiind si-

De oip6 r rOdeo. Cuvintele latine se pastreaza Inca in transcriere .greceasca.

2 Indicatii precise pentru Capitals: ta npocprceov toa ecrlou Zoqaptou gvsql Kcecce664..., gv Irpocansicp 'IaotArrou, 7svop.ivou Tlvmcaca awar/Adt0U; p. 59.

TK... bv6p.cat Z)Ivcov, rb ^fivK lama.; p. 53.4 Acesta e numit curent f5cop.oclxil xcadcaxceaLG.5 Pp. 54-5.6 Boar." gptsSov ectcoaliXXstv gy.aras; p. 55.

4

stilp%

zapiei

g

tO

a

www.dacoromanica.ro

Vieti de Sfinti 11

lit sd se retragd1, la Mare le Zid" $i apoi Omit la Chalkedon.In lips i se nage fiul Leon si tot in lips b6tdriu1 Impratare sa biruie rscoala lui Aspar si a fiului lui. Starea de s-'Mate face pe Leon cel Mare" sa-si asocieze pe nepotul deflied, si tatal copilului e chemat in palat.

Cum boala Impdratului se* inintuie In curind cu moartea,Senatul e chemat sit aleaga pe regent, printeun aultOGUEoval sdu, i alegerea cade asupra lui Zenon. Si astfel a cirrnuitIncoronat2." Cind ins, peste trei ani, Leon al II-lea se stinge,ramlind ca Zenon sit domneascd singur, rudele Verinei, sotialui Leon, se tidied impotriva strainului, a usurpatorului, siViata citeaza nuntele sefilor resistentei: Basilisc, fratele ei, carevrea pentru dinsul coroana, Armatus, nepotul caducei, Zoisos,ginerele surorii, Marcian, ginere al Verinei i fiu al Impara-tului (uie4 6occ-ab.oc) pe linga altii ai Senatului".

Zenon fuge noaptea, iarna, cu sotia $i citiva eunuci, oprin-du-se la Chalkedon, unde face popas, ExcrocUce, ca sit so retragdapoi in muntii Isauriei sale. In Constantinopol, Basilisc e pro-clam at.

E zugravit ca un tiran, care vrea sa-si ucida sora, silitit afugi la biserica Maica Domnului din Vlaherne si mai ales caun eretic, care cata sit ucida pe arhiepiscopul Acachie.

Atunci, In ,marea biserica", seaduna egurnienii de la toateSf. Chiriac, cea de lInga cele Sase Coloane", Studion,

pentru a-si pazi seful, care se suie plingind in amvon si pro-elated doliul public in mijlocul emotiei generale. Apoi se tri-mete o solie, indicata, la eel de pe stilp, care, cercetat si deun trimes al noului Imparat, 11 mustra pe acesta cu asprime,dindu-i si In scris osinda.

Poporul 11 chiama la Constantinopol $i-i auzim aclamatiile,cpwval Sflitul In biserica!". Dar Daniil scapd pe Susana in pri-mejdie"3, ridicata IMpotriva lui Ahab si a Iesabelei. 0 Intreagamisiune de clerici, si cu Andrei, defterariul exarhului", mer-ge in alaiu sd-1 aducl.*

I intAiu v nbXcag.Kat ofivoG 16ccaasuasv crrecp9e1G; p. 65,

B Tbv Sam 1 gxxXvIcri. vab,,-; AccvcilX Tip) Zcocrclvvccv suvauveimoactv Gamy; p. 67.

,

. .30vepa

Litjj PPE PO

ma-nbstirile:

.

.

AUDI XIV

I

r .

,

!www.dacoromanica.ro

12 N. lorga

deci, stors de osteneli, plouat, nins, batut dc crivat, sin-gerInd din rani, cu picioarele uscate si nesigure, Infatisarede spaima In stare a provoca o revolutie, chiar dace mi s'arauzi glasul lui eel fad podoaba i fere filosofie"1, de zivaPentecostei in biserica mare. Inaintea lui, Basilic fuge 1 Hebdo-mon, iar poporul striga din nou contra noului Diocletian.

Cu purttorii de cruce si o multime imens, cu calugari-tele (cd (9oacztteur.tivac xopac), Sfintul trece prin strazile pline delume, care striga: Iea doliul Bisericii", r n6v0oc Vrig exxX71CthZg

&yens, Inainteaza astfel la tenni (et; "Ait.p.oug), Hugh bise-rica Sfintului Samuil, lecuind leprosi, pedepsind imediat peGotul care-1 arata cu. degetul rizind: Iata consulul cel nou"2.CInd nu vreau sa-1 'primeascA in palatul de la Hebdomon excu-bitorii, el Isi scutura picioarele a blastam i cere multimiis facA acelasi lucru, ceia ce de la mii de oameni sunk eaun tunet; soldatii Irish II urnteaza. In zadar trimete Impara-tul doi silentiari i un referendar sa-1 prinda; ca un semn cadeturnul palatului

La Poarta de aur, demagogul fad voie cata. In zadar strimeata acas poporul. Din noir sunk' strigatele: In viatasi in moarte cu 'tine sIntem"3. Clericii cauta sa-1 scoata de laSf. Ioan v tot; E-couatoug pe o usa de din. dos, In gradini, la term

apoi spre Marea Biserica, dar acuma toti bolnavii strigala el pentru sanatate si nu-1 lasa; altfel dau foc bisericii: Patri-ciul Dagalaif Ii ascunde pe o clipa In casa lui lIng acel local Boului" (To0 6oibc), dupg o statuie care era sa mai vanmulte tragedii. Pe lectica e dus In sfIrsit la biserica lui Aca-chie, unde poate fi asezat, la odihna, zdrobit cum putea sd fiede 'aceasta furtunoasa schimbare a existentei lui : In odaiasecreta (T6 aexpitov) de acolo.

Acum Basilisc, dupe ce a chemat la el In zadar pe irsgatorul asa de subred, vine de-i cade In genunchi. Si iarAsi ur-Icicle multimii rasuna: La Stadiu cu Teoclist inagistrul; Im-paratul e acum ortodox"'. Dar Daniil vrea mai mUlt; prin Stra-tegios, secretarul (acnIxPircnc), el Ii impune sa renege eresia

I Odder xop46v, anti cpaocsocpcx6v; p. 57.2 'Bob xcd 6 v6og &caws; p. 73.

Zfjaccc xod inky. tsr& o5 6ap4v_.; p. 74.Os6racrov thv l.tdpowov tj croc8iy; 6 6ccacAs6; 60686E6g Icrccv; p. 78.

sil

lui..

si

.

IatA-1

ab

www.dacoromanica.ro

Viet! de SI Intl

inaintea poporului printr'un mandat formal", si Basilisc osi face din amvon. Marturiseste umil c, barbarii, fiind de-prinsi cu armele, nu sint In stare a cunoaste cele adinci cuprivire la sfInta credintk".

Dar Zenon, care e aproape, nu se inultameste cu declaratiireligioase. El vine cu sotia ,,cea nascuth. din ImpArati"3 i strAi.nul" st inltur, Intarindll,se Statul roman"4.

De acuma ca un adaus panA la mbartea Sfintului numai men-tiunea mortii lui Zenon, a regentei Ariadna si a suirii pe trona nenumitului care e acoperit de toate laudele mai ales pentruura de argint, care e Anastasiu

Sf. Epifaniu de Paviarl'rIn fata acestor Rgsgriteni cari merg pe calea aseesei egipto-

siriene, c6utind retragerea si suferinta, Apusul aseazA sfintiicari indeplinesc rosturi In mijlocul societAtilor sthpinite de bar-

Afavadra Tcr.) ?blitcp denAoifog xicnv; ibid.2 Aemot lecp lats t4 /gang, 6dp6apo: 6vts; xact sti; dmarpscp6p.sv oc, obx

oo t dopy Tac ltEpL virIG 11ac alarm; deice, 6i(31; p. 79.8 AtITOO yuvoccxt. cd 6ocaatat amigo 6cccraimv TEX OeCrO p. 86.4 'H F5aniarphi xccricrcoan; bcpatatoUto ; ibid.5 Par..Delehaye a fAcut o comparatie cu prefacerea acestei Vieti de Simion

Metafrastul si a constatat greelile de inteles, IncArcarea cu elemente defrasA inutile. 0 Viata prescurtata a lui Daniil n'aduce nimic nou. in ceprive0e pe alti stiliti, in Viata Sf. Simion cel Nou (ibid.), copilul care se ureape stilp, un simplu elogiu al lui, e rare ori vorba de lucruri istorice (men-tiune a lui Efrem de Antiohia inlocuit cu Pomnin de la Lychnidos, aepiscopului de Seleucia, navalirea Asirilor" lui Cosroe, prezicerea suiriipe tron a lui lustin al II-lea, lecuirea fiicii lui indracite, scriniariul leprosTeodor). Viata Sf. Alipiu (ibid.), din Adrianopolul Paflagoniei, cu totulvaga, pare a face parte dintrio colectie (v. p. 149: 6 bloOd nptspov fiRtvstpwavoG). in Viata Sf. Luca, din secolul al X-lea (ibid.), cAreia editorul,crezind-o aproape contemporana, ii acorda o mare valoare, e vorba doarde o lupta. cu Bulgarii, de lecuirea Patriarhului Teofilact, de un comesvBf.) frrip.oatcov innoTuccricov 8p6p.ou de la xatdc Tip Xotax186va 6ccoaoci)g Xewcppou,de un candidat Flor din MCCl/Cmcenr)Xecg, de un loan axbocapcoG, zis '166% deun medic Stefan, de unele precisiuni geografice, toate din regiunea Constan-tiuopolei. Nu se da macar numele imparatului (6 toss vic ax*crprz ri kite-wilS O&P)(17-G gpitentcrcsup,voG ; p. 200).

Acta Sanctorum, Februar, II, p. 728 0 urm.

.

clplicc

.

x

13

H.

www.dacoromanica.ro

14 N. loiga

ban si due din loc .1n loc sprijinul i mInglierea, intervenindin viata activd a epocei lor.

Viata unuia dintre oei mai harnici si mai cu folos din acestipostoli ai omeniei, Epifaniu, episoop de Pavia (c. 438-99), alost scrisA de poate eel mai cult prelat italian din apropiereaanului 500 (474-521), urmasul lui in acel Scaun de psto-rire, Ennodius. Autorul Panegiricului lui -Teodoric", al Eucha-risticului despre viata sa", al Itinerariilor" si al Dictiuni-lor" (Discursuri), un Galo-Roman din Arles, mutat in tineretadincolo de Alpi, de unde inst4i a plecat ca sd IndepaineascA laConstantinopol o misiune important, yede oarecum in acelbinefAckor 1naintas modelul pe care a cdutat sa-1 imite. IntreTbuintind izvoare care ni Ant necunoscute, el scrie; In stilul situsavant, 1mpbdobit, complicat, pdstrind totusi ceva din sin-ceritatea plAcutd a mArtUriilor contemporane.

Forma plina de IntorsAturi si. comparatii nu e, de sigur, a-trAgAtoare. Nimic nu se poate spune simplu de un spirit ast-fel format, care si el a trecut prin ceia ce biograful numestenotarum in scribendo compendia" si figurae variae, ver-borum Multitudinem comprehendentes", adecA, inteun singureuvint : retorica. Trebuie o perifrasa ea sa spuie cit erau in-ghetate cimpiile. Totusi e o oarecare frumuseta In formulapentru trecerea la cele vesnice: a zbura la .pura strAlucire aeterului" (ad purum aetheris advolare fulgoreml). E vorba deOenotrii", cari sint Italienii, de Achile si de Scila i Caribda;on p. elect elocvent, Urbicinus, e comparat cu Cicerone si Ca-ton2

Felului de a- fi al laudatorului mai mult decit realitatii unuismerit si milostiv cleric Ii corespund descriptii ca aceia a sa-crului erou, canna ii rid obrajii de-asupra buzelor frumoase"si supt fruntea de o frumuseta de ceara", farl a se uita nd-rile formate, fireste, splendid". Cu aceste insusfri lisice elegat glasul sonor", bArbAteso si elegant (succo oirilis elegan-tiae condita), ,farA a fi sdlbatec i erAnos (agrestis ac rus-

I Warn la indeminA lucrArile despre Ennodiu ale lui M. Fertig (Ennodiusund seine Zeit, 1855-60), si F. Magani (Ennodio, Pavia 1886)1

2 Nu se poate scrie mai intortochiat decit in aceastA frasA: Cuius inte-gritatem velut fabrilibus lineis ad perpendiculum mentis emensus est".

-

a-

si

.

,

www.dacoromanica.ro

Vieti de Sfinti 15

lica). i descrierea cutrui loc de la riul Pad raspunde aceleiasimentalitgi.

Virtuti crestine i se atribuie, neaparat, aceluia, care, cres-cut astfel, Null la optsprezeoe ani, eapabil de a impodobi car-tile cetitel, merge la Sf. Crispin si, ajunge, cu toata resistentalui, a fi ales episcop de Pavia in locul raposatului invatator.E vorba de infrinarea de la bai, de la spectacole, de la os-pete2, de chinuirea in timpul slujbei. far, In ce priveste minu-nile, ele sint rare, supt acest cer occidental: se inseamna aceiade la Tarantasia, cind se intorcea prin Alpi din ultima sa mi-

sau cutare izgonire de draci.Caci toata activitatea episcopului italian se cheltuieste in

aceasta: soliile de iertare si de impaciuire. Strins legat de Teo-doric, Ennodius, care a lost insusi de fata clad Epifaniu a nierssa indupleco pe regele burgund 3, le pretuieste dupa toatavaloarea lor i da astfel o foarte pretioasa contributie la cunoas-terea acestei diplomatii crestine prin episcopi la inceputulevului mediu..

Intaiu e vorba de pacificarea Impa.'ratului Antemiu cu acelGalat furios"4 care e Ricimer, insusi ginerele slabaluiNimeni n'ar putea-o face, judeck nobilii din Liguria", decitomul pe care orice catolic si Roman" il poate iubi, iar, daca-1

vede, chiar i un Graeculus5. Oulu). lui Duninezeu, (homoDei), eadmis de IMparat, de si lamureste o siretenie adversa-rului sau, si din gura lui Epifaniu. el, romanus dominus",aude sfatul de a coplesi de binefaceri pe Galul oel prea-sa.lba-tec"6, AnteMiu se plinge de nerecunostinta acelui pe care,o spume nu fart rusine i pentru Imperiu i pentru singeleAn", si 1-a legat, de si e numai un barbar cu cojoc", un pel-

Pingebat actibus manu paginam quam legisset.2 Primum statuit non lavandum... Deinde decreverat nunquam esse plau-

dendum... Nunquam esse coenandum."3 Nam testis huius rei ego sum, per cuius manus pictacia ad clusuras

iussu sacerdotis elicuit."4 Quis est qui Galatam concitatum revocare possit et principem."5 Quem venerari possit quicumque si est catholicus et Romanus, amare

certe, si videre mereatur, et Graeculus."Ferocissimum Getam beneficiis.'

7 Non sine pudore et regni et sanguinis nostri dicendum est."

'

siune,

stripin.

asi

www.dacoromanica.ro

16 N. lorga

litus Geta de famine chiar. Se stie c fiul sefului suev si alfebei Wallia, regele visigot, dupa ce ucisese pe Imparatiiprecedenti, Avitus, Main calugarit, Maiorian i poate i peLibius Severus, va izbuti sA isprveasca tot asa, clteva sap-tamIni Inaintea mortii de boala, si cu bietul Antemiu (472).

Dupla ce enumera pe Imparatii Olibriu, Gliceriu, care iartaofensa facuta mamei sale de locuitorii din Tidal= (Pavia), siIulius Nepos, care. se stie ca termini{ retras In Dalmatia, En-nodius presint pe Epifaniu inergind, cu riscul dormirii prinpaduri, pentru o chestie de hotare, In folosul acelorasi Liguri",la Euric, regele Visigotilor, al carat ministru, Roman de origine,Leon, numeste pe episcopul de Pavia venerandus Papa". E-piscopul, 'care refusa masa Oferita de rege, cereeteaza cu acestprilej si insulele Lhrins.

Tata acum atacul lui Odoacru impotriva tatalui de rege",Oreste; noul tiran iea Pavia, prinzInd si pe sora lui Epifaniut,Honoria. Tot orasul stratum,* In flacari ea un singur rug." 0-mul lui Dunmezeu" intervine liberind. Dar Oreste e ucisPiacenza" si Odoacru ajunge stapIn (ascitus in regnum). Si aicitusk ca i In Noricul undo, tinar Inca, el Intilnise pe alt omal lui Dumnezeu", Sfintul Severin, puterea ostasului se pleacainaintea purtatorului clrjii. Epifaniu poate repara orasul coal-.slim* de foc1, i, cInd marea biseric se naruie, dar fail aueide pe mesteri, el o reface. De hatirul lui, Odoacru iarta celorasa de greu Incercati birul pe cinci ani; Ligurii" alearga i eila o asa de puternica protectie, si din nou, nu o singurd data,episcopul nebiruit In staruinti se pune pe drum.

Pe Teodoric Ennodius Ii presinta ca adus, cu toat multimeaalor lui, dupa hotarirea cerease"2, si cununa de laude se tesein cuvintele Sftntului: lath. omul asemenea cu care tot Rdsari-tul pie umeri nu-1 are si pc care a-I vedea e o rasiplata, a locuicu dinsul o asigurare"3.

Dar Pavia mai are nevoie de sprijinul acestei hotaritoareautoritti morale. Astfel chid un anume Tufo se ridica Impo-

Tota civitaS quasi unus rogus effulgurat..

2 Dispositione coelestis Imperil ad Italiam Theodoricus rex cum immensaroboris multitudine commeavit."

8 Ecce hominem cui totus Oriens similem non habet, quem vidisse prae-mium est, cum quo habitare seCuritas."

lui

. .

linga

1

www.dacoromanica.ro

Vieti de Sfintt It

triya lui Teodoric; affator atunci la Pavia, adapost deschis mul-tora. Grozavii Rugi, cari savIrsesc' crime zilnic", oamenii luiIsi fat de Dar eine sa -cread& fara. o mare uimire ca Ru-gii au iubit i respectat pe episcop, pe catolic, pe Roman,atunci cind abia binevoiau sa se supuie regilor lor2?.

Teodoric, eel care dui:a victorie nu scoate sabia din teaca3",'hiving. pe Odoacru, care, cum slim, va peri. Dar biruitorulvrea s pastreze in Pavia numai pe eine a fost cu el. Din nouimplorat, Epifaniu merge, si cu Laurentiu, episcopul de Milan,la Ravena, resedinta regelui, pentru a-i aminti cg. In victoriacistigata este o parte si a cerului, In numele caruia vorbesteel acuma. Teodoric resista: Va trece pdcatele la urmasi acelacare iarta pe eel de-

0 mall. solie; platit de pOpulatia interesata, e la BurgundulGondebald pentru liberarea captiyilor prinsi si yetinuti dedinsul. E un. print Inrudit cu dorantil Italiei", un om cult cumult mestesug de vorba, dal i cu acea siretenie pe care o 'des-valuie lui Epifaniu, episcopul

. de Lyon, Rusticius; In mareparte.romanisat, el are Raga dInsul ca ministru pe nobilul La-conius. Se libereazd astfel 6.000 de bameni, si din orasele Sa-baudier; afara de cei ce se rascumpara pe bani, cu ajutorul e-piscdpului de Lyen si al unei doamne Syagria: numai din LyonInteo singura zi plead. 400; asezat la Geneva, asa face si Go-

fratele lui Euric.In fruntea celor ce se intorc la vetrele lor e Epifaniu. Dupa o-

dihna meritata el se desface Iis iardsi pentru a cere lui Teodo-nc impositelor 5; capita scutirea pe un an. S'ar fi do-bindit si mai maxi concesii daca Teodoric nu s'ar fi temut ca sar-cina sit nu cadd apoi asupra -Ramanilor6. Intors prin zapada,vesnicul staruitor se imbolnaveste, la Parma, si ajunge In ago-nie la Pavia sa.

' Rugis hominibus, omni feritate immanibus, quos atrox et acerba visanimorum ad quotidiana scelera sollicitabat."

2 Quis sine grandi stupore credat dilexisse et timuisse Ruga episcopumet catholicum et Romanum qui parere regibus vix dignantur ?"

8 51s cuius post triumphum spoliatum vagina glaclium nullus aspexit."4 Vitia transmittet ad posteros qui praesentibus culpis ignoscit,"5 Ravennam pro vobis regem rogaturus excurris." Teodoric e intitulat

eminentissimus rex".8 Ne aut aerarii nostri angustia Rom'anis ponat maiora dispendia."

.

capl.

digisel,

usurarea..

.

2www.dacoromanica.ro

18 N. lorga

Iv.Sf. Anastase Persul.

Prin cele trei yieti ale Sfintului Anastase Persul, care e unPers adevArat, Megundat, nAscut la Razech, in mosia Ras-nuni", ca fiu al Magului Han, -doctor de artA magicA" si me-nit sA continue rostul tatAlui sAu, ne gasim in aoelasi mediu a-siatic ca pentru pOvestirile Care precedA pe cutare din cele demai sus, dar ceva mai departe, peste Eufrate. Cea din urmA, Ineditia din Atta Sanctorum"1,.pare s aibA mai multe legAturicu Constantinopolul, uncle se poMeneste mAnAstirea Augustei',a ImpArAtesei, lingA biserica Sf. Tama, zis6 Apostolion", ca

cutare vestit vizitiu de la circ, anume Kalotychos2, un soldatex decimo quinto bando Illyricianorum". Celelalte dout tint inlegatura cea mai strins cu patria lui, de si Heracliu, ImpAratulcontemporan, e calificat' de piisimus", i constitute o poves-tire de conversiune, de predicatie, de lupt, de lung martiriu,in care lipsesc alte elemente, dar de aici resultA cA naratiuneae mai unitarA, si mai intensA drama.

Viitorul Anastase serveste IMAM In tara sa, la Cosroe IMpA-ratul" (Parviz), care tocmai lea cetatea sfint a Ierusalimului(614). Cum se educe In Persia ca trofeu crucea, fiul i candida-tul de mag vrea s stie ce e aceasta. In acel moment chiarSain", adecA ahin, fratele lui, asediazA Chalcedonia (615).

Bizantinii rAspund trimetind In Persia, pentru pedeapsA, pegeneralul Philippikos, care luptase, dupA Teofilact Simokatta4,in aceste pArti si la 586; biografia a fost scrisA avg.- moarteaacestuia, de cineva care-i purta recunostintA, cici el e intitu-lat: de sfintA i dunmezeiascl- amintire"5. Cu acest prilejsfintul care va fi, venind cu oaatea, trece la Hierapolis, undecere unui malleator" crestin sk-1 boteze. Omul se teme s'o facA,dar 11 duce la biserica Sfintilor Martini, plinA de picturi alesfinIi10 si de istorii"6. De aid va merge doritorul de a suferi

III.9 Auriga quidam, nomine Calotychus".

II, 3.4 Sanctae recordationis divinaeque memoriae Philippicus."5 Dominus Heraclius, piissimus atque christianissimus imperator."

Pictures sanctorum et historias."

--

.

si

1

o

3

si

www.dacoromanica.ro

Vieti de &Intl 19

pentru Hristos la un om de aceiasi meserie, in Ierusalim chiar,asttel el ajunge la un preot Ilie i apoi la Modest vicarinl

Scaunului apostolic", care-1 face sd intro in tagma crestind.Se aseazd acum Anastase la o mandstire, departe patru mile

de oras, i acolo un frate-1 lava% a ceti i Psaltireal. Cum, deve-nit chlugar, si inch. asa de evlavios, el biruie ultimele amintiriale magiei, i se face in.vis c vede pe cineva care-i d un pdharde aur. Va fi al muCeniciei.

Deocamdat cutreierd oraeele: e la Antiochia, careia i se ziceDiospolis, la Cesareia Palestinei, expunindu-se a fi socotit caspion, del predica magilor, soldatilor, petrecind si trei zile lainchinare.

In acea clipd, el trebuie s marturiseasca. E chemat de Bar-zabana", cola oe inseamnd marzpanul, guvernatorul, care-i ceresd adore dupd legea veche. Cind, la refusul lui, e intrebatdacd nu se terne de Imparat", de rege, raspunsu-i este acesta:E un om supus putrezirii ca si mine". Prefera s care pietre,grele ca pentru patru oameni, in lanturi la git i la picior, incastel, sd fie tras de barbd i batut. Totusi nu se va ruga soa-relui, lunii, focului, mIni, muntiloesi dealurilor i celorlalte e-lemente toate, i metalelor". In acest timp el indearand pe unEvreu priSonier, care ajunge sa vada ingeri ce cinta noap-tea, pe un crestin, pe mu crestin de la Scitopole.

Dupa raportul marzpanului se core acum rebeluitti sd feedatita lucru, fie si numai In taina: s declare cd nu e crestin.Si, cum refusul se repet, iatd-1 din non in temnith, cu citivatavarasi, aproape de Ziva Crucii, chid vor cinta cu totii.Lasat o clipd la biserich, i se saruta obezile.

Dus de aici la rege, cu frate, e inehis pe mosia ce sezice Bathsaloe" (Bet-Saloe), care e la sase mile de Discarthas,unde era Imparatur2 (regele), pe dud lucrul se spune cuaceiasi admirabild precisiune fratele e Incus In casa luiCartaciu, fiul lui Dejesdin, prinful stetnic al Statului pers"3,care

1 Litteras... simul cum psalterio."2 In praedio quod vocatur Bathsaloe, quae est milliario sexto de Dis-

carthas, in quo erat imperator."3 In domo Cartacii, filii Dejesdin, primi dispositoris publicae rei Per-

sarum."

si

un

www.dacoromanica.ro

20 N. 'Iota

era si el crestin (vre-un Nestorian, de cari erau destui Iii a-ceste parti). La cercetare e din nou band, un butuc i se prindede picior, doi altii shit pusi de-asupra.

Dupti noi chinuri, Anastase, a carui stare sufleteasca se socotiafark leac, e ucis, cu alti saptezeci, lingg. riu (Eufratele). Dartrupul celui jertfit nu e mincat de dui, i de-asupra loculuiultimei suferinti se ridica o stea.

Peste zece zile si se da data exacta a.lunii, 1-iu. Februar,dar i se poate fixa i anul: 6241 Heracliu merge In Armenia,

fratele mortului 11 intovaraseste in cunoscuta campanie dinArmenia.

V.

Viata Sf. loan cel Milostiv (Eleemosinariul)Viata unui dint, din aceiasi epock a lui Heracliu si a Heracli-

zilor, Ioan eel Milostiv sau Eleemosinariul, e presintata deun scriitor cu oarecare reputatie, Leontiu din Bizant reprodu-cind marturia unor contemporani, Joan. i Sofronie. Leontiua fost la Alexandria In Egipt ca s se inchine martirilor Cirsi Joan. La masa, pe and se discuta asupra Scrip turii, se pre-sinta un cersitor, sckpat din robia Persilor. Cei de fatd n'aubani asupra lor, dar cineva care a cunoscut pe. Joan eelMilostiv se vorbeste si de un milostiv mercenar cu sotia.doi fii, care nu cistig cleat doi nuinmi pe an nu se in-dura si-i dg. o cruciulita de argint. I se cere a povesti viataraposatului Patriarh, i asa se capata deci stirile. Redactarea seface dupa moartea lui Constantin (-I- 641), fiul lui Heracliu,despre care se spune ea' luase ca model pe Ioan3.

1 Se admite de obiceiu 628, dar nu atunci e expeditia in Armenia.Sofronie de Ierusalim i-a .scris ,lauda" (Pargoire, o. c., p.'1244). La 631 seface strAmutarea oaselor lui. V. izvoarele (din Usener, 1894 s. a.) la Krum.bacher, Geschichte der byzantinischen Litteratur, p. 192.

2 H. Gelzer, Leontios von Neapolis, Leben des Heiligen Johannes desBarmherzigen. in Acta Sanctorum, III, C. 111 i urm. Alte douA seadauga : una de Metafrast. Si loan Moschos i-a scris o Viata, pierduta.

8 Hunc vero, ut quidam aiunt; in hoc imitatus est et Constantinus quipost Heraclium imperatorem extitit, cuius et filius erat.'

.

. .

si..

.

-

.

www.dacoromanica.ro

Vieti de Sfinti 21

Viata aceasta o traduce in latineste cunoscutul Anastasiu Bi-bliotecarul din Roma.

Ioan e un Cipriot, din Amathonta, fiul guvernatorului insulei,Epifaniu. La cinsprezece ani Inca i se arat inteo vedenie oJail de rege" care e compatimirea i bundtatea fat de oa-ineni"1. Incepe un traiu ca al celorlalti: se insoara, are copii,cari-i mor, si sotia-i urmeaza in morrnInt2.

Ajunge Patriarh de Alexandria (610 sau 611-19), prin vo-inta acelui patriciu Nichita, care a jucat un mare rol in dr-muirea, aproape autonoma, a Egiptului la inceputul secolnluial VH-lea; primeste de sila, ni se spline, si, dup felul de a

putem s'o i credem.Dar aceasta nu inseamn ca va fi un simplu functionar biseri-

cesc al Imperiului. Aici In Egipt patriarhul e, dup traditie, dela Atanasie, de la Chiril, adevaratul suecesor al Faraonilor silumea-1 ascultd mai muit decit pe trimesul imprtesc. Astfelel va refusa lui Nichita veniturile pe care le .cerea, caci sintale ImpAratului ceresc, dar, clack vrea, n'are decit s si le iea,

iceis ce, de alminterea, se face. Se va certa cu eful ad-ministrativ al provinciei i pentru locul unde trebuie sa seaseze tIrguL

Un astfel de pastor, un Papa.", are, direct sau indirect, le-gaturi intinse. Astfel trimete la Ierusalim, din partea sa insusi,grin, legume, fier, pesti uscati, yin, o mie de mesteri, pen-tru refacere dupla caderea supt Persi la 614. Aflam despre trei-sprezece vase egiptene pierdute in Adriatica, despre doua vastcu gnu trimese in Sicilia. Se aduce. miere fard fum" din A-frica". Cutar3 merge cu griu in Britania i iea de acolo co-sitor. Un colt se ridica din perdeaua care acopere activitatea co-

oe trebuie sa fi fost asa de intins, a cetatii.E si el un cirmuitor, care poate da ordine, care e in masura

sa creeze asezaminte. La sosire porunceste sa i se caute dom-nii", cari sint saracii, si se nurnara sapte mu cinci sute ne oa-meni cari ar avea nevoie de ajutorul lui. Hotardste In ce pri-veste egalitatea mAsurilor la negustori; ameninta cu arderea,prin .ainunea lui Dumnezeu, a caselor, pe cei ce vor mai lua

' Compassio:et benignitas erga homines."E vorba in biografie si de un Sfint Petru vamesul din aceiasi insula.

ril...IOTE0( feo'' AC ADEN IE!thin man.. e c

trill,

,

merciala,

www.dacoromanica.ro

22 N. Taiga

mita De cloud orf pe saptarnIna 11 vede cineva inaintea bisericii,cu evanghelia In mind, In jet, avind cloud scaune linga el si undefensor, sincelul, ca sa Miluiascd oficial; chid nu vine nimeni,plInge. L. Kaisareion el face un adapost pentru saraci. Saptecase 'slut destinate nasterilor.

CInd Persii patrund In Siria, loan are In sama lui pe fugari:ii deschide adaposturi i spitale. Pentru intrebuintarea lor Im-pruning In dreapta si In stinga. Asa o va face pand ce ocu-parea de aceiasi Persi ai Alexandriei 11 va sili a merge InCipru sd moara (11 Novembre 619). Calugdrimea pe care ocinsteste 11 ajuta cu deotament, i acolo, la Alexandria, e oadevarata ostire, pentru fapte bune, ca i pentru cele maisIngeroase acte de cruzime.

Credinta lui e c toatA averea e a Domnului milei i ca oricesane are dreptul situ, netagiduit, la dInsa. Oricui cere, (1641".Cu ce drept cercetezi tu oeia ce este a. lui Dumnezeu? Savie si toata lumen si Inca ar ajunge. Si cu Dumnezeu e .gatasit se lupte pentru sarmanii sai.4,Asa, ase, spune el, o s ve-dem eine va birui: ori tu trimetind, ori risipind".

Si cela care core de doua trei ori nu trebuie raspins.douasprezeoe galbeni, nu cuniva sd fie Hristosul mieu si maoerce 3".

Oricine e dator sit ajute, el Insusi Incepind cu haina sa,prelatul cere, impune bogatilor: episcopului caruia-i pare rancd a dat, negustorilor. I se da o plapoma de treizeci i ase denuttiismdta. Dar, zice el, refusInd, cei ce degera goi? Dar ceice s'ar Maid din ramasitele mesei lui si ar muia pinea Inzama care se anima.? bast( s fie curat tot oeia ce se da: oaiaimpura nu se aduce la sacrificiu; de aoeia se Inlatura banii ofe-riti pentru a face dinteun hot, un diacon, cum si corabierulcare a adaus pacatul pierde ce i se dd. Slugile, recomanda el,nu se bat: stilt ca i aloi, i rostul nostru e sa ajutam pe acestifrati In nevoie.

Si, pentrutoate, nu primeste mtultahnire: Nu MI-am .dat IncaAngels pentru tine". Iar nepotului, ofensat, Ii arunca. aceasta

1 Omni petentie da."2 Sic, sic, aut tu mittendo, aut ego dispergendo ; videbimus vero qui

vincat." V. si Pargoire, o. c., p. 62.8 Da ei duodecim nomismata, ne forte Christus meus sit et tentet Me,"

.

,sa

.

.

?I

si

www.dacoromanica.ro

Vieti de Sfinti 23

amenintare: Voiu face un lucru de se va mira Alexandria. Ceiace Inseamn ca-i va face

VI.

Sf. loan Calibitul2 .

Sint si Vieti astfel redactate Welt nu se pot data precis. Unadin ele, In care tusk, vorbindu-se de acemeti, avem totusi o In-dreptark are toate caracterele unei drame, unei miscatoare Siteribilo drame: a Sfintului loan Calibitul2, eel ce zace si moarenestiut in coliba d'inaintea casei parintilor ski pentru ca ast-fel jertfa lui s. fie deplink.

TInkrul nobil, bogat si cult, care e fiul lui Eutropiu stratela-tul si al sotiei lui, Teodora, intIlneste pe unul din acesti calu-lugAri, de o mai tiriie alcatuire, care merge la Ierusalim.

cktigat de exemplul acestuia, cere o Evanghelie si, cd-pktind-o, se face a merge la scoalA, dar se Imbarca si trece inAsia. j

;

Egumem.: mAnAstirii 'uncle se ofer II sfdtuieste sA se In-toarc: viata la dinsii e prea grea. Abia-i ingAduie patruzecide zila de Ineercare, dar prin rugaciuni calde copilul face sk

primit Intro frati, ramlind acolo sase ani.Apoi dorul de parinti 11 prinde. De ei, dar nu de viata pe

care pentru totdeauna a parasit-o. Isi cere voie de a se in-toarce. Pe drum druieste unui oared si smerita haint pe careo purta. In zdrentele celui miluit astfel el apare In stralucitacetate, de nerecunoscut, asa era de bolnav i de slab.

Se roaga a fi Inggduit sa zaca Inaintea casei care trebuia skfie a sa. Acolo-si face un bordeiu si, clnd, la un an, tatal yreask-i trimeatk ceva de la mas, refusA. Jignita de vederea mu-ribundului, mama ordong sk fie gonit cersetorul.

Chid Ins, lute= tirziu, ii vine ceasul mortii, cu trei zile ma-lute, el se vAdeste. PAriutii, sfasiati de durere, recunosc nuchipul, schimbat peste masura, al fiului de mult pierdut, ciEvanghelia frumoasa pe care o cuMpAraserk pentru dinsul

Pe cel care-si:pierde un fiu II mingiie naiv cu aceia cA i s'a crutat omare durere si o mare rusine, cAci fiul ar fi iesit un mare rAu.

2 Acta Sanctorum, II, c. Al3 i urm. Sint acolo dose versiuni.

bine.

In-datl,

fie

1

.

www.dacoromanica.ro

24 N. lorga

de care el nu se despkrtise niciodat. Ultima lui rugkciune eca trupul sk-i fie coborit In pkmbit astfel cum se gseste.

VII.

Sf. Maur

Din lumea apuseank a acelora cari incunjur i ajuta pe Sfin-tul Benedict, interneietorul unei cklugrii de un alt caracter,tinzind catre Munca de la cimp, sau aceia din biblioteckatelier, vine Viata scrisk de Faust, robul rebilor lui Hris-tos", dupg moartea sfIntului sku, supt Papa B6nifaciu al III-lea(607-8), Viatk plink de dorinta unei activitti spornice, a Sfin-tului Maur, unul din principalii ajuttori ai ctitorului si a-cela care-i duce Invktkmintele, directia i disciplina din Italia-de-Sud In Galia francal.

Avem a face cu o lame initiala care nu e desfacuta din legs-turile en Oriental. Aceasta se vede si din amanuntul c eveni-mente din viata lui Benedict insusi shit datate dupg. ImplratalIustin, deci dire anul 600; alturi de Augustul" constan-tinopolitan glisim, nu pe regele ostrogot, cad Teodoric e pre-sintat ca ucigasul nu numai al lui Simah, dar si al Papeiloan, Mat fkr hrana In temnit, ca un rege arian, foarte crudprigonitor al ortodocsi1or2, ci regele Vandalilor Hilderic, cu toatepacatele ce a putut sk le aiba si acesta3.

Dar principala legkturk cu acel Rasarit o formeaza. iubireapentru ascesa d regiune egipto-siriana i credinta puternick.In lupta cu dracul, print al lumii", care poate fi biruit deoamenii alesi ai lui Dumnezen, prin minuni. Astfel Maur, fiulsenatorului Eutihiu si al Iuliei, ucenicul, Inca de la doisprezeceani, al lui Benedict, Isi vede invatatorul Imbrcat In sac, cuciliciu pe piele, dormind in picioare ori trintit pp phmIntpe nisip; se hraneste numai de dual{ ori pe saptamina si ve-ghiaza noptile cu lacrimi. Dracul e totdeauna acolo ca s furerdicar atentia cAlugrului, vesnicul lui dusman, In tiMpul sluj-

Acta Sanctorum, II, C. 320 si urm.Rex arianus, saevissimus orthodoxorum persecutor... Arianae perversi-

tatis pastor."8 Tempore Iustini;senioris et Hilderici, regis Wandalorunt"

si

s

$i

1

www.dacoromanica.ro

Vieti de Sfinti 25

bei, clnd trebuie lovit cu hotarlre trupul celui chinuit situlburat de dinsul, In schimb Maur stie cum se scot dracii dinom. La plecarea catre Franta a iubitului ales discipol, BenedictIi dI, Impreung cu regula serial de dinsul, o pine i un vasde amnia cu vin, la care se adauge apoi, printeun sol a-nume, moaste si o 'scri::oare de pus in mormInt, cum o faceaupied tgrziu in partite rasaritene schjvnicii.

Cine se tine de buna disciplina a lui Benedict capAtA darulde a face minuni, in care, spre deosebire de Orient,se amestecasi 0 oarecare stiinta primitiva a medicinei. Astfel Maur scapade Mama piciorului, in drum, la Vercelle, pe un trimes; tot asalecuieste de o cadere pe un servitor in Alpi; un orb capata ve-derea; fiul unei vaduve e ridicat de zacere de catre dinsul. Cindlucratorii manastirii ce se Malta In Franta muiimur Ca acestItalian, Maur, si cu cei patru tovarasi lui au venit pen-

cIstig, Indata duhurile rele Infra in ei, i trebuie ca Sfin-tul sa intervie, iertator, dreaga. Tot acolo w.apa uncleric cazut de pa schele, pe care-I trimesese regele franc.Maur poate lecui de cancer. El Inmulteste i vinul. Sfintul are

visiunea locurilor dePartate. Ingeri anuntg loviturile care a7meninta.

:Dar, Inainte de toate, Maur, chemat, cu Simpliciu, Anton siConstantinian, de episcopul de la Le Mans, inteo vreme dnamai era cutare Benedictin la Fons Rogi, pe care va voi sa-1 sivisiteze, pleaca avind misiunea, bine hotarita, de intemeietor.De aceia strabate prin vaile Alpilor, trece prin satele de suptmunte, pe la biserica rasleata a Maicii Domnului din muntiiJura (in locis iurensibus"), pe la Auxerre (pagus autissio-dorensis").

Dar, ajungind la Orleans, indata dupa ce se afla moartea luiBenedict, episcopul vesteste cglatorilor, iesiti din atltea greu-tati si Incercari, a s'a savIrsit din viata i acela care dorise saalba pe calugarii italieni. Intrebat de dinsii, urmasul priete-nului pierdut raspunde ca nu-i trebuie un astfel de ajutor.Dupit zece zile de sedere la Orleans, ei vor pleca deci dupgnorocul lor, care nu poate fi decit de la Dunmezeu.

El si apare, de altfel, fart Intirziere. Un nobil franc, Her-derad, si sotia lui recomanda ca loc pentru viitoarea mauls-tire mosia curteanului regal Floras, de origine probabil ro-

altru

na sa-i

ti

www.dacoromanica.ro

26 N. lorga

manic, vice-consul de Anjou, Glannafolium. Acesta, aflInd, arvoi s Ii dea spre crestere i pe copilul lui In vrIst de optani, Bertulf. El Vrea s fie tuns calugar i O. fie ingropat In zi-direa ce se va ridica: prin testament libereaza douazeci de serbi.

Se va face deci pe acest teren Intaiu o capela a SfintuluiMartin Panonianul, inmormintat la Tours si devenit unul dinocrotitorii acestei Galii france. Un sfint. al Noricului, Severin,Isi va avea apoi o biserica, lInga care se mai adaug trei,aparate i printeun turn In patru colt-tiri"l.

Dar reputatia acestuf organisator ajunge pan la rege, Teo-debert, ilespre care se vorbeste Cu . respect si recunostinta 2El vine, cu fiul Teodebald, la- ceremonia win:Aril In ordin alui Florus a carui dregatorie va fi data. nepotului. Sand Iodpe cei patru creatori, el confirma dania dregatorului sau i a-dauge pe a sa proprie, scrisa de Ansebald, prithul secretar alAu3. Duprt standup, el consimte s i cineze la tanstire.Patrusprezece ani mai tirziu, Teodebert lasa locul lui Teode-bald, care dispare iute, fiind inlocuit cu Clotar (558), ambii pomeniti de skrur ca patroni ai noii fundatii. Dupa doisprezeceani, chid moare Florus, numrul calugarilor ctescuse foartemult, ajungInd apoi, Inainte de treizeci de ani, la o suta patru-zeci. Dar o boala grozava va face ca in cinci luni sa moara osuta saisprezece frati. Maur el Insusicoborindu-se In mormInt.

VIII.

Viata Sf. Adalard.

Viata SI. Adelard4, nepot de fiu al lui Pipin si var al luiCarol-cel-Mare, a fost scris de un calugar larg initiat in lite-tura latina i avind chiar raporturi cu Grecii. Citeaza pe Vir-gil, pe Tuliu,. regele elocventei latine", i pe Tertulian, darpe poetul trac" (thracius vates) i pe.Platon si intelege cael sA soarbil la izvoarele Muselor". Elocventa, i germana,

Turris luadrifida."2 Eo tempore Theotiebertus rex nobiliter regni Francorum apicem guber.

nabat."8 Qui scriptoribus teStamentorum tegalium prgeerat."4 Acta Sanctorum, Januar, I (doua versiuni).

-

si

.

si

www.dacoromanica.ro

Vieti de &Intl 27

deci barbard", i ltina, a lui Ada lard II Incuint, si o laudd Infrase .rasunatoarel Intrebuinteaz formule luate din mitologie:flacgrile palatului Venerei", Be Ilona, Titanii, face elimologii caFranci" de la feritas. Vorbeste de respublica", de senat.Deosehe.Je in geografie prtile Europei", inentioneaza pe Tro-leaf i sinul si-i place s admitg la cei patru coni-lien regali. quadratura" Statului franc. Spune c faima MAILtului a mers si la Greci i In toate insulele mrii". Cunoastematematicele si face jocuri de numere; amintirile lui demusica 11 pun in stare -sa pomeneasca de diapente grae-cum". Culege din greceste cuyinte ca threnos", characte-risma", philopompus", agape". Da aspectul figurilor si des-crierea locurilor, ca pentru manastirea Corvey.

Dar e un foarte bun si pios crestin, care e bucuros sd aflela eroul :sau de singe carolingian ce cdutau biografii greci la.sfintii din Siria, cu cloud, trei veacuri inainte, ceia ce inseamnaa el !'etise astfel de opere, care au trebuit s devie foarte rg.-pede populare: Astfel admira, cetind viata Sfintului Silivestru,pe marii niilostivi, primiti pentru aceasta in ceruri, si striga cusfintul; ce ar fi s ne impartasim, fie si cit de putin,de saracia lui Hristos!"2. Pentru milosteaiii, ca Impartireasului, se earth.' cu chelariul, pentru ca apoi, in chip minimat,s apart clout card.: unul cif brinz, altul cu peste. Lacrimile-ipar o datorie si le versa oricindf plinge tntre Ointari, plingegindind la ce 'este.

Pe lume acela. care fusese paj la curte (tyro patatii), la Ince-put, se face calugar i fuge la Monte Cassino, ceia ce nu-1 Impie-deci de a fi tutorul lui Pipin-cel-Tlhar In Italia, sfatuitorul luiLotar, prietenul lui Ludovic,un Roboam", cdruia cantempora-nul Ii zice Ludovicus Aziggistus. Dar influenta lui se intindemai ales asupra -anon acte In legatura cu aceast menire cres-tina. Astfel constiinta-1 opreste de a aproba desfacerea cItsatoriei lui Carol de Desiderata, fata regelui Desideriu, incheiata

1 Quem si vulgo audisses, dulcifluus emanabat. Si vero idem barbara,quam teutiscam dicunt, lingua loqueretur, praeminebat caritatis eloquio.Quod si latine, iam ulterius prae aviditate dulcoris non erat spiritus";p. 109.

1 Utinam vel in modico paupertati Christi participaremusl"

iliric"

himca-

www.dacoromanica.ro

28 N. lorga

si cu juramintele citorva Franci"1 si deci va refusa s ser-veascit pe regina. E Francul despre care Papa Leon poatespune cA, daca si el inseala, nu va mai afla crezare nimetnidin neamul lui. Impreuna cu Raban Maur2, si el e contra tira-niei celor mai puternici" i va prefera sa fie exilat In insuleleHyere (ad. Heri insulam). Creste pe Sf. Anscariu, care, trimesde Ludovic, va predica In Danemarca, regelui Heriold. Pune e-piscopi ci pe Hildeman la Beauvais si intervine pentru paceca Intre orasul Spoleto si orasul Benevento.

Partea pur istorica e astfel intretesut. E vorba Inteinsa,pe ling aceia de cari s'a pomenit mai sus, si de rudele lui Ca-rol-cel-Mare, care Sint si ale lui Ada lard: Wala si sora Gun-drada, Bernard, Bernarius nosier, i sera Teodrada. Dar si aicipentru cit defavoarea regala Ii va trimete pe un timp lung, anide zile, la manastiri; Wala la Corvey, Bernard la Lhrins, Gdn-drada la Poitiers3.

IX.

Viata Sf. Eduard Confesorul" 4

\Piga scrisa., cevi: mai tirziu, supt regele Angliei Henric(dar sprijinita, evident, mAcar In parte, pe izvoare absolutcontemporane), a Sfintului Eduard 1066), care a* dcirnhitpeste vechiul regat anglo-saxon In al XI-lea veac, e Inainte fietoate o lauda pentru pietatea nesfirsita a eroului si o Insirarede minuni care se fac In jurul lui si pentru dinsul, elementul is-tonic fiind, iarasi, adaus pe alaturi i strabAtut de acelasi sen-timent al bunatatii si al misterului.

Edmond, a carui viata reala, se presinta adesea cu totul altfel,e rege din sinul mamei sale". Creste In conditii de prega-tire calugareasca, pe cind manta sa, Ema, e In Normandia.Ii trece vrernea oercetind InianAstirile. In acest timp, sabia dus-mana" (gladius hostilis) InsIngereaza tara: bisericile sint dis-

Quorumdam Francorum iuramento."2 V. ale mele Cdrfi representative, I.

Citeaza i pe Pascasiu Ratbert (p. 111).Ada Sanctorum, Mart. Cf. si editia lui H. R. Luard, Lives of Edward

the Confessor, Londra 1858.

.

I ;

(-I- .

.

'

.

4

www.dacoromanica.ro

Vieti de Stint!

truse, preotii fug. Regele Etelred moare, fiul situ EdmundCoastk-de-fier (Ironside), e ucis si, cu dinsul, fiii lui; aceiasimeta o are Alfred (cel zis Aetheling), fiul Emeil. Eduardcauta un sprijin i un refugiu in rugdciune; mama s'a ma-ritat cu biruitorul danes $i el e singur i urmkrit.21; promite amerge la Roma. Peste putin se va stinge, cu Canut, insasi di-nastia lui, si el, Eduard, va deveni rege.

Va fi, dupa voia Domnului, un rege al pcii; in ciuda Da-nesilor cari-1 pindesc3. Ca si risipitorilor sfinti ai Orientului,ca 5i lui loan Eleemosinariul din Alexandria, nu-i pasti de bani:cInd hotii prada Vistieria lui, Eduard raspunde cui Ii aducevestea ct poate hotul era In `mai Tn!are nevoie, i lui ce a ra-mas Ii ajunge"4. Daca se Insoark cu fata bogatului, vicleanuluiGodvin, tradatorul sau, e cu hotkrIrea de a Amine ve-chiul ideal siro-egiptean se pkstreazA deci. Ar merge la Roma,da, unde a fost, de altfel, Canut, daca 1-ar lsa supusii, darcapkta de la Papa privilegii pentru abatia din Westminster

iertarea tributului promis de regele danes. Pentru atita evla-vie, are de la Dumnezeu darul de a lecui de boli, ca scrofulele,de a face pe orbi sa vad. Moartea lui va fi olnaltare, ca a to-varsilor de principii din Rasaritul extra-european.

Minunile sint necontenit Intretesute. Unde nu sint, amintindu-se si cele mai vechi, in folosul bunilor regi Edvin si Osvald,acea cinste a Angliei"5! La mknstirea Glaston, Brithwald deWinchester vede pe Sf. Petru care unge pe viitorul rege E-duard, cu prezicerea ck in regatul Angliei, care e regatul luiDumnezeu, dupa acesta Dumnezeu va Ingriji cum va crede"6.Intr'o visiune Eduard insusi prevede moartea regelui Danemar-cei, care de fapt cade .In apa cind vrea .sd-1 atace. Alta datavede pe cei sapte cari dorm Intr'o pesterk din Orient. Ochiul

Ab hostibus civibusque."Mater aemuli nostri nuptiis tradita est. Ita solus relictus sum et quae-

runt animam meam."Sola tamen Dacia, adhuc spirans et anhelans caedes Anglorum,

turn minitabatur."Nobis sufficit quod rernansit."

5 Mud Angliae decus."Regnum Anglorurn regnum Dei est. Post isturn providebit regem ad

placitum suum."

.

virgin:

si

-

'

o interi-

4

-

6

-

www.dacoromanica.ro

N. torga

intern strabatut de o lumina spirituale patrunde pang. la E-fes1. La doi 'pelerini angli2 se arata SfIntul Ioan, care restituieregelui inelul lui. In boala lui, acesta vede prin somn pe doi ca,-fugari din copilaria lui cari-i destinuiesc ce va cadea asupraAngliei pentru pacatele ei. Trupul celui alit de curat face mi-

dupA treizeci si sase de ani e gsit Inca Intreg.Istoria, pe care autorul o presinta une ori foarteviu, ca In acel

vecbiu izvor necunoscut, e si ea adesea framIntata cu acestecredinti i superstitii. Se recunoaste ca, in lipsa de mostenitoridupa moartea lui Ethelred, tara Insasi s'a supus lui Canut3.NeinVinsul" Edmund e ucis i, in discordia civilr, Alfredpiere si de loviturile supusilor se

Conspiratia lui Godvin contra lui Eduard, de la care indepgr-tase rude si amici, si pedeapsa lui sint presintate cu multaviciciune, minunea amestecindu-se cu insasi realitatea, astfel:Statea clndva regale la masa si alaturi de dinsul contele Godvin,Cei del fii ai lui; copiii Harold si Tostig, se jucau In fata lor"4.Ajung a se bate serios, si Harald apnea, de par si lrinteste pefratele sau, ceia ce face pe rege sa .prevada luptele viitoaredintre dins& Chid Tostig e ucis linga regele Norvegiei si E-duard acusa pe Godvin ca din causa lui i-a perit fratele, Alfred,contele se Inerca la masa cu buc4ica. Regele striga: scoatetipe dude acesta"5. Aici se simte contemporanu15.

Se va reveni la tonul istoric numai la patul de inoarte al re-gelui sfint, a cgrui profetie e ascultata de Robert, pazitorulsfintului pahit" (sacri palatii custos), de Harald, de episco-pul Stigand, care Inltura pe Robert (de Jumieges) la scauinularhiepiscepal ae Canterbury, si, suspendat Insusi de Papa,putin dupa. aceia a crapat i i s'au -raspIndit niatele"7. Mai

' Oculus interior spirituali perfusus lumine."Duo Anglici ad adorandum Salvatoris sepulchrum Hierosolymam pro-

fecti."8 Defuncto rege Ethelredo, magna pars insulae, legitimis haeredibus ab-

dicatis, Canuto, qui regnum invaserat, mantis dedit."4 Sedebat aliquando rex ad mensam et a latere eius comes Godwinus.

Huius duo filii, adhuc pueri, Haraldus et Tostius, ludentes coram eis."5 Extrahite canem istum."8 A se nota i expresia pentru Imparatul bizantin : imperator constan-

tinopolitanus."7 Paullo post crepuit et effusa sunt viscera eius."

39

;

nuni:

. .

-

2

:

;

www.dacoromanica.ro

Vieti de Sfinti 31

departe se va povesti cum Harald, ajuns rege, va calca pac-tul incheiat cu ducele Normandiei, pentru ca el insusi sa fieatacat si de regele Norvegiei si de Tostig, in asteptarea Meer-carii ducelui ultramarin Gulielm, incepatorul altei dinastii.

X.

Viata Franciscanulni Oderic de Pordenone.

Pentru cunoasterea Orientului in secolul al XIV-lea e de undeosebit interes Viata clugrului franciscan Oderic de Por-denonel. Nu ,pentru partea pur biografica, ci pentru dru-mul pe care-1 face, in partile rsaritene cele mai departate,acest indraznet misionar.

Se admit:- ca el a calatorit intre anii 1316 si 1328, pe o vre-me, cind, din nou, Mai ales din partea Francesilor, ideia crucia-tei, era vie si Provoca incercari ale sfintului pasagiu"2.

Pavia la Trapezunt 11 puteau duce corabiile iienetiene caremergeau cu un uiagio special la acest port, stapinit de unpleat grec de concurenta fall de cel din Niceia, mutat la Con.,stantinopol. De la inceput chiar exagerari de visionar, dar side sarlatan sau de lesne creator, se amesteca in povestirea lui.Aid a vazut pe omul care mina ca o turma, ori ca im eird degiste, nu mai putin de patru mii de prepelite, pe care le du-cea astfel cale de trei zile departare, la localitatea, neidentifica-bill, Tegana", ca un dar Imparatului; ele si dorm undexeaz el popasul.

.De acolo trece In Armenia Mare de ling Camas (ArmaniaMajor), la localitatea Caricon", devastata de Saracini si de Ta-tari, si la muntele Sarbi Sarbolo", undo s'a oprit arca lui Noe.Astfel atinge el marea plata a comertului oriental care e Te-briz, Tauris al crestinilor, si el judea vazind ingramadireade mth-furi din tot Rsaritul, ca. de aici se scoate mai mull ye-

' Acta Sanctorum, lanuar, II, C. 268 si urm.; dar si in Yule, Cathay andthe way thither, I-II; H. Cordier, Les voyages du... frere Odoric, Paris 1891.Bibliografia complect In articolul, ingrijit, de Yale si de Beazley, in Encyclopaedia britannica, ed. a 13-a, XX, p. 10.

2 V. si cartea mea Philippe de Mdzieres et la croisade au XIV-e siecle,Paris 1896, la inceput.

....a1_101-L77

ACAREMIE14,4

repuutit

.

.

ii fiL

.

4

Im-

.

www.dacoromanica.ro

N. lorga

nit dedit din tot regatul Franciei. Aproape, e un munte iisare, unde poate veni oricine s se aprovisioneze.

Soldolina" lui a fost identificata cu Sultanieh, resedinta unuiarhiepiscop. Aici e, spune calatorul, Impratul Persilor", a-deca Hanul Mongolilor, stapin i al Persiei, care iarna mergeaiurea laAxam", pc marea" Abacut".

IndreptIndu-se spre departata Indie, scoval drumului sau,Oderic e condus dcblOde Tatari, de-ai acestui Imparat al Persi-lor" fireste, care, cum slim, era socotit ca amicul crestinilor,gata s atace impreuna "cu dIiii pe Musulmanii .din Egipt,stapinii Siriei. In India-de-sus", el se opreste la. oetatea celortrei magi"; Casan", care fusese clistrusa de- alti- Tatari. Caleaurmeaza pe la Gest" linga Mara- Nisipurilor"- (Mare Are-naram), pe la Coprum", cu ziduri mari si palate, 'pe la Cr,care ar fi vechea.cetate haldeiana, cad ne aflam in Haldeia, Inpartile Babilonului, ciudata tara, unde, ni se spune, barbatiicare i ese, iar femeile nu"1. Yale crede ca Oderic a atins, eaajungl la ceia ce descrierea numeste Marea .0ceanului"; ora-sele Kashan, Yasd (Casan" si Gest" de mai sus), Persepolis,Siraz, Bagdad.

La Ormes", care e OrMuz, pc Golful Persie, misionarul seImbarca pentru ca s ajunga la acel Chanaan", care se poateceti, evident, si Thanaam, dupg editorul angles o Thana", carenu are nimic a -face cu cea de .1a gurile Donului, mare in-treposit al Venetienilor. Aici fusesera jertfiti de curind treifrati di ri Ordinul lui Oderic, trei Italieni si un Georgian, alecitror case, ascunse pios de un alt misionar, dominican Trances.el le th-sgroapd si le iea cu sine.

Aid incepe ceia ce el numeste Imperiu Daldili" (dal Dili?).uncle sint maimute i alte ciudatenii ale firii. La Polumbus'ise culege piperul. De aid merge la cetatea Sandon".

Se &este indata in alt imperiu, al Malabarilor, cad acestatrebuie sa fie In adeVar, ori imperium Ezaminibar", ori;,,regnum Mobar". Corpul Sf. Tonia i Nestorienii din acesteOrli se pomenesc si de alti scriitori din veacul al XIV-lea.cari stiu si de crestinii botezati du foc", dupa un rit specialsi stranin.

I Ibi viri nent et filant, mulieres vero non."

s2

.

s-5.

.

www.dacoromanica.ro

Vieti de Sfinti

De aid se va trece in Indochina si China, atingind i marileinside \wine, ca Sumatra. Pavestirea pornenesb taraLomori", teritoriul Zomploc". In insula lava, un rege e stapinpeste sapte altir i st.N. inteun mare palat impodobit cu aur

argint, in lupta cu Magnus Catay", deci cu Im'paratul

partea cea mai ubscurk cu toate incerdrile de deslusire,a calatoriei. E vorba de tara Pacen sau Thalamssyn", undese &est ?. cauciucul, de un regnum Zapa", unde se afld nuMai putin de 14.000 de elefanti, toti domesticiti, de taraInsimean", de. insula Sylan" (Ceylan), cu multe rubine, deinsula Dodyn", uncle se maninca oamenii In falmilie. Prin acestelocuri shit 6.060 (1) de regi".

Dupl ce s'a ajuns la provincia Manzy", care e tot una cuIndia-de-sus", totusi altfel pomenita Mai inainle, se intilneseofiterii ImOratului chines, Mamie Han (Magaus Can"). Lo-cutile, spune Italianul, samara cu partea de la Treviso si Vi-cenza. Cetatea Soustalay".i se pare c face cit trei Venetii; se a-duc pe aici mai Multe mNrfuri decit in tooth Italia. Prin eetateaSaiton' se atinge cetatea Suctio", uncle sint gaini ci linr.

La marea cetate Chamsana", a Gerului",- slat doalsprezeceporti i lagune ca la Venetia"1. Alte peisagii amintesc Pa-dul ling Ferrara. Frincul" e dus acum la Cambalech", laPeching, dup dorinta lui de a se ruga pentru viata MareluiHan"2.

Vede acolo, uncle mai shit Franciscani, grldina zoologiel aImpNratului, cu 3.000 de dobitoace i patruzeci de noduri deplatr. Pe aproape se noteazA cettile" Mensy", Lenesium",Sucumat", Thayde".

Dupl. ce stit trei ani in aceste. locuri, Oderic se intoarce printara Preotului Ioan", care, aici nu e, ca de obiceiu, Abisi-nia, ci o parte a Indiei, cu cetatea Tozan". E sigur chi, de laProvincia Kanisan", a /Meat in Tibet, cad numai acolo e,ca Pap", Abani", ai cdrui preoti stiu s scoat dracii. Ca-racterul religios al stpinului acestei teri explicit in de ajuns_confusia cu preotur abisinian.

1 In aquis lacunarum... sicut civitas Venetiarum."* nUt roget pro vita Magni Can."

3

caldl

5iChina

E

www.dacoromanica.ro

34 N. lorga

Restul caltoriei nu se mnseamn In ce ni s'a pastrat de. laacest imitator al lui Marco Polo. Dupa ce dictase povestirea sa

si dictarea explicit marea greutate pe care o presintinumele unui alt Franciscan, Gugliemo di Sologna, Oderic seImbolnaveste in calea spre Avignon si, Intorcindu-se spre locu-rile lui natale, moare In manastirea de la Udine, la 14 Ianuarr1331, tocmai clnd slit s piece noua cruciata, In vederea cireia

.si Meuse .bmardatul situ drum.

Jr,

4

www.dacoromanica.ro

CUP R INSULPagina

Viet! de Sfinti1. Viata Sfintului Alexandru 22. Sf. Simion Stilpnicul . . 43. Teodosie Cenoblarhul 54. Viata Sf. Danill StIlpnicul 75. Sf. Epifaniu de Pavia 136. Sf. Anastase Persul 187. Viata Sf. loan cel Milostiv (Eleemosinariul) 208. Sf. loan Calibitul 2

Sf Maur 2410. Viata Sf. Ada lard 2611. Viata Sf. Eduard Confesorul" 2812. Viata Franciscanului Oderic de Pordenone 31

1

. .

,

.. G.

. . . . ? i9

. . . .

.. ..

.

. . . . . .

.

www.dacoromanica.ro

Aezamantul tipograficDatina Rorraneasci"

Valenii-de-Munte(Prahova)

Pretul : 30 lei.

www.dacoromanica.ro