Munc ă de teren: noiembrie - decembrie 2010 Publicare ...

DV\864276RO.doc

RO RO

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlametrul

Eu

roba

rom

ètre

Spé

cial

/ V

ag

ue 7

4.3

– T

NS

Opi

nio

n &

So

cial

Muncă de teren: noiembrie - decembrie 2010

Publicare: aprilie 2011

Eur

obar

omet

ru S

peci

al /

Val

ul 7

4.3

– T

NS

Opi

nion

& S

ocia

l

2

CUPRINS

INTRODUCERE ......................................................................................3

SINTEZĂ................................................................................................5

1. Informarea și cunoștinţele despre Parlamentul European ................7

1.1 Parlamentul European și mijloacele de informare ................................7

1.2 Nivelul de informare cu privire la activităţile Parlamentului European... 13

1.3 Alegerea deputaţilor din PE ............................................................ 18

2. Imaginea și rolul Parlamentului European ......................................24

2.1 Imaginea Parlamentului European................................................... 24

2.2 Rolul PE ....................................................................................... 46

3. Priorităţile și valorile Parlamentului European................................52

3.1 Valorile care ar trebui să fie apărate în mod prioritar ......................... 52

CONCLUZIE .........................................................................................60

3

INTRODUCERE

Acest nou sondaj „Parlametru” din cadrul Eurobarometrului a fost realizat la

aproape un an după sondajul anterior efectuat în ianuarie-februarie 2010. Pentru

a înţelege mai bine rezultatele și evoluţiile înregistrate cu ocazia ultimului sondaj

de opinie european cu privire la activităţile și rolul Parlamentului European, ar

trebui avut în vedere că sondajul a avut loc între sfârșitul lunii noiembrie și

mijlocul lunii decembrie 2010, la aproximativ 18 luni de la ultimele alegeri

europene din iunie 2009. Unul dintre obiectivele acestui sondaj a fost așadar de a

stabili dacă aceste alegeri ar putea avea încă un impact asupra percepţiei

europenilor faţă de Parlamentul European.

La fel ca în precedentele sondaje „Parlametru”, acest nou studiu Eurobarometru

își propune să măsoare nu doar nivelul de cunoaștere și informare al cetăţenilor

europeni cu privire la Parlamentul European, ci și să identifice imaginea sa în

percepţia cetăţenilor și rolul pe care ar trebui să-l joace potrivit opiniei acestora.

Sondajul identifică, totodată, valorile pe care europenii consideră că Parlamentul

European ar trebui să le apere în mod prioritar. Să amintim faptul că a fost

adăugată o nouă dimensiune, chestiunea energetică (în special, problema

aprovizionării cu energie), ca răspuns la propunerile de înfiinţare a unei

Comunităţi Europene a Energiei, iniţiate de Parlamentul European în primăvara

anului 2010. Acest aspect face obiectul unui raport distinct.

Acest Eurobarometru a fost comandat de Direcţia Generală Comunicare a

Parlamentului European. El a fost realizat de TNS Opinion & Social, între sfârșitul

lunii noiembrie și mijlocul lunii decembrie 2010. Au fost chestionaţi 26 574 de

europeni cu vârsta de minimum 15 ani, faţă în faţă cu operatorii de interviu ai

reţelei TNS Opinion & Social (chestionarul a fost administrat de operatori la

domiciliul respondenţilor). Metodologia folosită este cea a Eurobarometrului

Standard al Direcţiei Generale Comunicare a Parlamentului European (Unitatea

Monitorizarea opiniei publice). O notă tehnică referitoare la interviurile realizate

de institutele reţelei TNS Opinion & Social este anexată la acest raport. Nota

precizează metoda utilizată pentru aceste interviuri, precum și intervalele de

încredere.

Sondajul acoperă cele 27 de state membre și face parte din valul EB 74.3. Acesta

este alcătuit din mai multe întrebări barometrice, cu alte cuvinte, întrebări

adresate în cadrul valurilor anterioare, care ne permit să măsurăm o eventuală

evoluţie.

4

Notă

În prezentul raport, ţările sunt menţionate prin abrevierea lor oficială, după cum

urmează:

ABREVIERI

UE27 Uniunea Europeană - 27 de state membre

NS Nu știu

BE Belgia

CZ Republica Cehă

BG Bulgaria

DK Danemarca

DE Germania

EE Estonia

EL Grecia

ES Spania

FR Franţa

IE Irlanda

IT Italia

CY Cipru

LT Lituania

LV Letonia

LU Luxemburg

HU Ungaria

MT Malta

NL Ţările de Jos

AT Austria

PL Polonia

PT Portugalia

RO România

SI Slovenia

SK Slovacia

FI Finlanda

SE Suedia

UK Regatul Unit

*****

5

SINTEZĂ

Rezultatele prezentului sondaj „Parlametru” ne oferă date importante cu privire la

nivelul de cunoaștere și informare al europenilor în legătură cu Parlamentul

European, despre imaginea și rolul pe care acesta ar trebui să-l joace potrivit lor,

precum și în legătură cu valorile prioritare pe care acesta ar trebui să le

promoveze. Pentru a surprinde mai bine importanţa acestor rezultate, trebuie

reamintit faptul că acest sondaj a fost realizat la 18 luni de la alegerile europene,

când vizibilitatea Parlamentului European atingea cote destul de ridicate.

- Majoritatea europenilor (59%) își amintesc că au văzut sau auzit de

curând în presă ceva despre Parlamentul European. Se înregistrează

totuși o scădere cu trei puncte faţă de începutul anului 2010, o evoluţie

negativă care se explică îndeosebi prin larga acoperire mediatică din jurul

audierilor noii Comisii Barroso II de la începutul anului 2010.

- Cu toate acestea, mai mult de două treimi dintre respondenţi (69%, cu un

punct mai mult decât în sondajul realizat în ianuarie-februarie 2010) se

consideră încă puţin informaţi cu privire la activităţile Parlamentului

European.

- În schimb, referitor la funcţionarea Parlamentului European, mai mult

de patru europeni din zece (42%) știu că deputaţii europeni sunt regrupaţi

în Parlamentul European în funcţie de afinităţile lor politice (chiar dacă

acest rezultat este în scădere cu un punct), în timp ce 38% (-1) consideră,

în mod incorect, că deputaţii sunt regrupaţi în funcţie de naţionalitate.

Cât privește imaginea Parlamentului European, opiniile continuă să

fie împărţite. Se observă că trăsăturile de imagine pozitive, deși în

ușoară scădere (cu calificative precum „dinamic”, „democratic” și „ascultă

cetăţenii europeni”) s-au stabilizat. Anterior, aceste trăsături pierduseră

teren în mod constant începând cu toamna anului 2007, când întrebarea a

fost adresată pentru prima dată.

- Majoritatea europenilor (52%) consideră că Parlamentul European ar

trebui să joace un rol mai important decât în prezent, cu toate că acest

rezultat a scăzut cu trei puncte faţă de sondajul din ianuarie-februarie

2010.

6

- După cum s-a observat în ancheta de la începutul anului 2010, valorile pe

care respondenţii ar dori ca Parlamentul European să le apere în mod

prioritar sunt legate de libertăţile publice și combaterea discriminării:

o Protecţia drepturilor omului este valoarea menţionată cel mai des

de către europeni: șase persoane din zece consideră că aceasta ar

trebui promovată cu prioritate de către Parlamentul European, chiar

dacă acest rezultat înregistrează o scădere cu două puncte în

decursul unui an.

o Pe locul al doilea, cu 36% (-24 de puncte procentuale în raport cu

valoarea plasată cel mai sus), se află egalitatea între bărbaţi și

femei și libertatea de exprimare, două valori ale căror rezultate

rămân neschimbate în raport cu ultima anchetă.

7

1. Informarea și cunoștinţele despre Parlamentul European

Pentru a evalua nivelul de informare a europenilor cu privire la Parlamentul

European, respondenţii din cele 27 de state membre au fost întrebaţi dacă au

întâlnit informaţii despre acesta în presă și dacă se consideră bine informaţi cu

privire la această instituţie.

1.1 Parlamentul European și mijloacele de informare [QA1]1

- Majoritatea europenilor își amintesc că au văzut sau auzit de curând în

presă ceva despre Parlamentul European -

Răspunsul la întrebarea QA1 ne permite să apreciem cantitatea de informaţii

primite de populaţia europeană cu privire la Parlamentul European, comparând

rezultatele cu cele obţinute în urmă cu aproape un an, în cadrul Eurobarometrului

73.1 (din ianuarie-februarie 2010).

O majoritate absolută (59%) a europenilor declară că au citit de curând,

văzut pe internet sau auzit ceva despre Parlamentul European. Aproape

patru din zece (39%, +2 puncte) au răspuns negativ, iar 2% nu s-au exprimat.

Se observă totuși un ușor recul al „evocării mediatice” a Parlamentului European,

din moment ce rezultatul înregistrat acum este în scădere cu 3 puncte comparativ

cu sondajul de la începutul anului 2010, realizat la câteva luni de la alegerile

pentru Parlamentul European din iunie 2009. La momentul respectiv, cum era de

așteptat, s-a observat o creștere cu 26 de puncte în ceea ce privește răspunsurile

pozitive la această întrebare în decurs de un an, între ianuarie-februarie 2009 și

ianuarie-februarie 2010. În sondajul de faţă, avantajul ultimului scrutin european

în ceea ce privește evocarea mediatică începe să se estompeze.

1 QA1 Ați citit de curând în presă, văzut pe internet sau auzit/vizionat la radio sau la televizor ceva despre Parlamentul European?

8

42% 44%36%

62%54% 53%

60%

37% 39%

4% 3% 4% 1% 2%

EB68.1 Aut. 2007

EB70.1 Aut. 2008

EB71.1 Jan-Feb. 2009

EB73.1 Jan-Feb2010

EB74.3 Nov.-Dec. 2010

QA1 Have you recently read in the press, seen ont the Internet or heard on the radio or television something about the European

Parliament? - %EU

Yes No DK

59%

Diferenţe între statele membre

Răspunsurile la această întrebare relevă o diferenţă de zece puncte între

ţările pre-2004 și ţările post-2004/2007. Astfel, respondenţii din aceste

ultime ţări declară mai mult decât cei din primele că își amintesc să fi primit de

curând informaţii despre Parlamentul European (67%, respectiv, 57%).

O analiză detaliată arată următoarele:

- Respondenţii din Lituania și Slovenia (78% fiecare), precum și din Irlanda,

Finlanda și România (76% în toate cele trei cazuri) își amintesc cel mai

mult să fi primit astfel de informaţii.

- În schimb, după cum s-a observat deja în urmă cu aproape un an,

respondenţii din Franţa (42%), Regatul Unit (49%) și Italia (51%) –

trebuie reamintit că Franţa și Italia figurează printre statele membre

fondatoare ale Uniunii Europene – își amintesc cel mai puţin să fi primit

astfel de informaţii.

9

În comparaţie cu rezultatele înregistrate în urmă cu aproape un an, numărul

răspunsurilor pozitive a scăzut în 19 din cele 27 de state membre, dar a

crescut în șase ţări. Rezultatele sunt stabile în două ţări.

Evocarea mediatică a înregistrat cele mai pronunţate variaţii negative în Bulgaria

(61%, -24 puncte) și Suedia (69%, -13 puncte), dar a înregistrat creșterea cea

mai pronunţată în Irlanda (76%, +17 puncte), cel mai probabil din cauza

recentelor discuţii cu privire la impactul crizei economice din Irlanda.

Scăderea surprinzătoare măsurată în Bulgaria se explică prin expunerea

mediatică a Parlamentului European în cursul polemicii din jurul audierii, în

ianuarie 2010, a primului candidat bulgar pentru postul de comisar european.

10

EB73.1 Jan.-Feb. 2010

EB74.3 Nov.-Dec. 2010

Diff. EB74.3-EB73.1

EU27 62% 59% -3

IE 59% 76% +17

CZ 67% 57% +10

UK 44% 49% +5

LU 77% 66% -11

SE 82% 69% -13

BG 85% 61% -24

QA1 Have you recently read in the press, seen on th e Internet or heard on the radio or television something about th e European

Parliament? - Yes -

…

Analiza socio-demografică

Acest nou „Parlametru” confirmă numeroasele diferenţe observate deja anterior în

plan socio-demografic:

- După cum s-a observat în ultimele două sondaje „Parlametru” (de la

începutul anului 2010 și începutul anului 2009), evocarea mediatică

este puţin mai pronunţată în rândul bărbaţilor decât în rândul

femeilor: 64% dintre bărbaţi au declarat că au citit, văzut sau auzit în

presă ceva despre Parlamentul European, comparativ cu numai 55% dintre

femei, la o diferenţă de nouă puncte.

- Vârsta respondenţilor pare și ea să influenţeze răspunsurile, din moment

ce respondenţii cei mai vârstnici sunt cei mai înclinaţi să răspundă

afirmativ (61% dintre cei cu vârste de sau peste 55 de ani, comparativ cu

50% dintre cei având vârste cuprinse între 15 și 24 de ani). Persoanele

vârstnice reprezintă, în general, categoria care consacră cel mai mult timp

pentru a fi la curent cu evenimentele de actualitate, în special deoarece au

mai mult timp liber.

11

Dar dincolo de aceste diferenţe de gen și de vârstă, categoriile cele mai

„favorizate” din punct de vedere social par să fie cele mai expuse la

astfel de informaţii despre Parlamentul European:

- 70% dintre respondenţii care au studiat după vârsta de 19 ani au afirmat

că au văzut, citit sau auzit ceva în presă despre Parlamentul European

(comparativ cu 52% dintre cei care și-au finalizat studiile la 15 ani sau mai

devreme).

- Același lucru se poate spune despre manageri (73%) și persoanele care

desfășoară activităţi independente (69%), comparativ cu șomerii (55%).

- Evocarea mediatică este mai pronunţată la persoanele care nu au aproape

niciodată dificultăţi la plata facturilor (62%, comparativ cu 49% dintre cei

care, de cele mai multe ori, au dificultăţi la plata acestora) și cei care se

poziţionează în vârful scării sociale (65%, comparativ cu 52% dintre cei

care se situează în partea de jos).

- În fine, este cazul a 63% dintre cei care utilizează internetul în fiecare zi,

comparativ cu 55% dintre cei care nu îl utilizează niciodată.

12

Yes No Don't know

EU27 59% 39% 2%

Male 64% 34% 2%

Female 55% 43% 2%

15-24 50% 48% 2%

25-39 59% 40% 1%

40-54 64% 34% 2%

55 + 61% 37% 2%

15- 52% 46% 2%

16-19 59% 39% 2%

20+ 70% 29% 1%

Still studying 53% 45% 2%

Self- employed 69% 30% 1%

Managers 73% 26% 1%

Other white collars 59% 40% 1%

Manual workers 57% 41% 2%

House persons 50% 49% 1%

Unemployed 55% 44% 1%

Retired 61% 37% 2%

Students 53% 45% 2%

Everyday 63% 36% 1%

Often/ Sometimes 62% 36% 2%

Never 55% 43% 2%

Most of the time 49% 49% 2%

From time to time 59% 39% 2%

Almost never 62% 36% 2%

Difficulties paying bills

QA1 Have you recently read in the press, seen on the Internet o r heard on the radioor television something about the European Parliame nt?

Gender

Age

Education (End of)

Respondent occupation scale

Use of the Internet

13

1.2 Nivelul de informare cu privire la activităţile Parlamentului European

[QA2]2

- Mai mult de două treimi dintre europeni consideră că sunt puţin

informaţi despre activităţile Parlamentului European -

Am văzut că europenii, în ansamblu, sunt încă mulţumiţi de acoperirea mediatică

a Parlamentului European.

Cu toate acestea, 69% dintre europeni consideră că nu sunt bine informaţi, cu un

punct mai mult faţă de acum un an. Doar 28% (-2 puncte) afirmă că sunt bine

informaţi, în timp ce 3% nu s-au exprimat.

Această evoluţie negativă trebuie corelată cu faptul că ultimul sondaj

„Parlametru” din cadrul Eurobarometrului a avut loc la doar câteva luni după

alegerile europene din iunie 2009, perioadă în care europenii în ansamblu s-au

simţit, în mod firesc, mai amplu informaţi asupra activităţilor Parlamentului

European. Un an mai târziu, odată trecut impactul alegerilor, acest sentiment

pare să se fi estompat.

Să remarcăm, de asemenea, că nivelul evocării mediatice a PE nu este neapărat

legat direct de percepţia de a fi bine sau puţin informat despre activităţile sale.

Apare aici problema dacă acest nivel scăzut al evocării mediatice se datorează

tipului sau conţinutului de informaţii difuzate.

2 QA2 În general, consideraţi că sunteţi foarte bine/destul de bine/destul de puţin/foarte puţin informat despre activităţile Parlamentului European?

14


Există o ușoară diferenţă în funcţie de data aderării la UE: 32% dintre

respondenţii din ţările post-2004/2007 consideră că sunt bine informaţi,

comparativ cu 27% în ţările pre-2004. Mai exact:

- Respondenţii din Slovacia (45%), Malta și Irlanda (43% fiecare),

Luxemburg (42%) și Lituania (41%) sunt cei mai înclinaţi să se considere

bine informaţi.

- În schimb, respondenţii din Spania (19%), Franţa (21%), Suedia și

România (fiecare cu 23%) și Letonia (24%) sunt cel mai puţin convinși că

sunt bine informaţi.

15

Din ianuarie 2010, creșterile cele mai semnificative în ceea ce privește numărul

respondenţilor bine informaţi s-au înregistrat în Austria (37%, +10 puncte) și în

Danemarca (30%, +4 puncte). În schimb, respondenţii din Spania (19%, -9

puncte), Luxemburg (42%, -8) și Bulgaria (29%, -8) sunt mai puţin înclinaţi

decât în ianuarie 2010 să considere că sunt bine informaţi.

16

EB73.1 Jan.-Feb. 2010

EB74.3 Nov.-Dec. 2010

Diff. EB74.3-EB73.1

EU27 30% 28% -2

AT 27% 37% +10

DK 26% 30% +4

MT 40% 43% +3

BG 37% 29% -8

LU 50% 42% -8

ES 28% 19% -9

QA2 In general, do you consider that you are very w ell, fairly well, fairly badly or very badly informed about the Europ ean Parliament’s

activities?- Total 'Well informed' -

…


Analiza socio-demografică ne permite să identificăm categoriile de populaţie

care se consideră bine informate despre Parlamentul European.

- Bărbaţii sunt mai înclinaţi decât femeile să considere că sunt bine

informaţi despre Parlamentul European (33%, respectiv, 24%).

- Acest sentiment pare să fie mai des întâlnit la respondenţii cu vârste

între 40 și 54 de ani decât la cei mai tineri (30% dintre cei dintâi,

comparativ cu 24% dintre cei aparţinând grupei de vârstă 15-24 de ani.

După cum s-a observat la întrebarea precedentă cu privire la evocarea mediatică

(QA1), categoriile cele mai favorizate ale populaţiei sunt și cele care se

consideră a fi cel mai bine informate despre Parlamentul European:

- Este vorba, în principal, de respondenţii care au studiat după vârsta de 20

de ani (36%, comparativ cu 20% dintre cei care au studiat până la vârsta

de 16 ani).

- Același lucru se aplică managerilor (41%, comparativ cu 18% dintre

casnici și 20% dintre șomeri).

17

- 32% dintre respondenţii care aproape niciodată nu au dificultăţi la plata

facturilor spun că sunt bine informaţi, comparativ cu 19% dintre cei care

de cele mai multe ori au dificultăţi în acest sens; același lucru este valabil

pentru 37% dintre cei care se poziţionează în vârful scării sociale

(comparativ cu 21% dintre cei care se situează în partea de jos).

18

1.3 Alegerea deputaţilor din PE [QA4]3

- O majoritate restrânsă a europenilor consideră că deputaţii în PE sunt

regrupaţi în funcţie de apartenenţa lor politică -

Proporţia respondenţilor care știu că deputaţii în PE sunt regrupaţi în funcţie

de apartenenţa lor politică (42%, -1 punct) este încă ușor mai ridicată

decât cea a respondenţilor care cred în mod greșit că naţionalitatea este factorul

determinant (38%, -1).

Rata răspunsurilor corecte a crescut cu șapte puncte între sondajul „Parlametru”

de la începutul anului 2009 și cel de la începutul anului 2010: alegerile pentru

Parlamentul European din iunie 2009 au îmbunătăţit indiscutabil cunoștinţele

europenilor.

Incidenţa răspunsurilor „Nu știu” a crescut cu două puncte și se întâlnește acum

la unul din cinci respondenţi (mai exact, 20%).

3 QA4 În opinia dvs., deputaţii din Parlamentul European sunt regrupaţi în funcţie de…?

19


Se observă variaţii foarte importante între diferitele state membre, atât

în ceea ce privește răspunsurile (fie că sunt corecte sau greșite), cât și

incidenţa răspunsului „Nu știu”.

- Respondenţii din Ţările de Jos (61%), Belgia (60%), Estonia și Suedia

(59% fiecare) și Slovenia (58%) au dat cele mai multe răspunsuri corecte.

- În schimb, respondenţii din Republica Cehă (64%), Slovacia (56%), Grecia

(54%) și Italia (53%) sunt cei mai înclinaţi să considere - în mod greșit -

că deputaţii în PE sunt regrupaţi în funcţie de naţionalitatea lor. În fiecare

dintre aceste patru ţări, numărul răspunsurilor incorecte a crescut în

ultimul an.

- Bulgaria (32%), Germania (29%), Regatul Unit (28%), Cipru și Malta

(ambele cu 26%) prezintă cea mai ridicată incidenţă a răspunsului „Nu

știu”.

20

Numărul răspunsurilor corecte a crescut cel mai mult în Portugalia (53%, +12

puncte), Franţa (48%, +7) și Letonia (46%, +7).

Numărul răspunsurilor corecte („în funcţie de apartenenţa politică”) a înregistrat

în decursul unui an scăderea cea mai abruptă în Finlanda (56%, -10 puncte),

Ungaria (42%, -9) și Cipru (52%, -9).

21

Their political affinities

Diff.EB74.3 - EB73.1

Their nationality


Don't know


EU27 42% -1 38% -1 20% +2

PT 53% +12 31% -10 16% -2

FR 48% +7 33% -10 19% +3

LV 46% +7 41% -10 13% +3

LT 51% +5 27% -4 22% -1

ES 47% +3 33% -6 20% +3

PL 40% +3 40% -7 20% +4

BE 60% +1 35% +2 5% -3

RO 52% +1 29% +1 19% -2

EE 59% = 30% = 11% =

NL 61% -2 33% = 6% +2

MT 46% -2 28% -1 26% +3

AT 44% -2 43% +1 13% +1

IT 32% -2 53% +7 15% -5

SE 59% -3 33% +6 8% -3

DE 37% -3 34% -3 29% +6

SK 34% -3 56% +1 10% +2

BG 33% -3 35% +7 32% -4

UK 38% -4 34% -1 28% +5

CZ 26% -4 64% +6 10% -2

EL 32% -5 54% +2 14% +3

DK 52% -6 36% +4 12% +2

LU 50% -6 37% = 13% +6

IE 41% -6 35% +4 24% +2

SI 58% -8 27% +3 15% +5

CY 52% -9 22% +6 26% +3

HU 42% -9 49% +10 9% -1

FI 56% -10 32% +7 12% +3

QA4 And, in your opinion, do members of the Europea n Parliament sit in the European Parliament accordi ng to…?

22


- Printre europenii care au dat cele mai multe răspunsuri corecte la această

întrebare, se constată o diferenţă semnificativă de cinci puncte

procentuale (la fel ca în urmă cu un an) între bărbaţi și femei (45%,

faţă de 40%). Totuși, bărbaţii sunt, de asemenea, mai înclinaţi să dea

răspunsul incorect (39% și 37%). Pe de altă parte, incidenţa răspunsului

„Nu știu” este mai mare la femei: 23%, faţă de 16% dintre bărbaţi.

- Vârsta la care respondenţii și-au finalizat studiile este la fel de

determinantă, întrucât 48% dintre cei care au studiat până la vârsta de

20 de ani sau mai târziu au dat răspunsul corect, comparativ cu numai

39% dintre cei care și-au terminat studiile la vârsta de 15 ani sau mai

devreme. Acest rezultat trebuie totuși nuanţat, având în vedere că

respondenţii cei mai instruiţi sunt și cei mai predispuși să dea răspunsul

incorect (40%, faţă de 33% dintre cei care au terminat școala la vârsta de

15 ani sau mai devreme). Acest lucru se datorează faptului că respondenţii

cel mai puţin instruiţi sunt mult mai tentaţi să nu-și exprime opinia: 28%,

faţă de numai 12% dintre cei care au studiat cel mai mult.

- Faptul de a aparţine unei categorii sociale „favorizate” pare, de

asemenea, să influenţeze răspunsurile, din moment ce 48% dintre

manageri au declarat că deputaţii în PE sunt regrupaţi în funcţie de

apartenenţa lor politică (comparativ cu 38% dintre persoanele casnice, de

exemplu). Totuși, au declarat acest lucru un număr egal de persoane

(43%) din rândul respondenţilor care, de cele mai multe ori, au dificultăţi

la plata facturilor și din rândul celor care nu au aproape niciodată această

problemă.

- Destul de logic, 50% dintre cei care consideră că sunt bine informaţi

despre activităţile Parlamentului European au dat răspunsul corect

(comparativ cu 40% dintre cei care nu sunt bine informaţi).

În mod similar, 23% dintre cei care „nu sunt bine informaţi despre

activităţile Parlamentului European” (comparativ cu numai 9% dintre

respondenţii bine informaţi) nu au putut să dea un răspuns sau altul.

23

Their political affinities

Their nationality Don't know

EU27 42% 38% 20%

Male 45% 39% 16%

Female 40% 37% 23%

15- 33% 39% 28%

16-19 39% 42% 19%

20+ 40% 48% 12%


Self- employed 41% 44% 15%

Managers 48% 40% 12%





Retired 43% 33% 24%

Students 38% 42% 20%




Informed 50% 41% 9%

Notinformed 40% 37% 23%

Information on EP's activities



QA4 And, in your opinion, do members of the European Parliame nt sit in theEuropean Parliament according to…?

Gender

Education (End of)

24

2. Imaginea și rolul Parlamentului European

Am văzut în ce măsură europenii consideră că sunt informaţi despre Parlamentul

European și care este nivelul lor de cunoștinţe cu privire la funcţionarea sa.

Vom examina acum în detaliu modul în care aceștia percep în prezent imaginea

PE și rolul pe care acesta ar trebui să-l joace.

2.1 Imaginea Parlamentului European [QA3]4

- O imagine care poate fi îmbunătăţită -

Pentru a măsura modul în care este percepută imaginea Parlamentului European

în rândul europenilor, respondenţii au avut la dispoziţie o listă cu cinci calificative.

Pentru fiecare, ei trebuiau să spună dacă descrie bine sau nu ideea pe care și-au

făcut-o despre Parlamentul European.

Trăsăturile de imagine pozitive au pierdut teren, dar foarte puţin, faţă de

începutul anului 2010. Calificativele „dinamic” (39%) și „democratic” (63%) sunt

în scădere cu un punct, în timp ce calificativul „ascultă cetăţenii europeni” pierde

trei puncte (35%).

4 QA3 Vă rog să-mi spuneţi pentru fiecare din următoarele cuvinte/expresii dacă descriu foarte bine, destul de bine, destul de rău sau foarte rău percepţia dvs. despre Parlamentul European: dinamic; democratic; ascultă cetăţenii europeni; nu este bine cunoscut; ineficient.

25

În schimb, calificativul „nu este bine cunoscut” (51%) câștigă două puncte, iar

„ineficient” (38%) un punct. Aceste evoluţii se explică, fără îndoială, o dată în

plus, prin expunerea mediatică mai redusă a Parlamentului European în

comparaţie cu perioada de după alegerile europene: după cum am amintit mai

sus, ultimul sondaj (EB73.1, ianuarie-februarie 2010) fusese realizat la scurt timp

după alegerile europene din iunie 2009. Impactul acestei expuneri mediatice, cum

era firesc, s-a estompat în timp. Chiar și așa, rezultatele rămân mai bune faţă de

cele din perioada preelectorală.

O analiză detaliată a rezultatelor pentru fiecare dimensiune, începând cu

trăsăturile de imagine pozitive, arată următoarele:

În ceea ce privește dinamismul Parlamentului European, opiniile sunt

clar împărţite

Rezultatele pentru această trăsătură de imagine sunt foarte

contrastante: 39% dintre europeni consideră că Parlamentul European

poate fi descris ca fiind „dinamic”, în timp ce 42% afirmă contrariul.

Aceste rezultate sunt relativ stabile în raport cu începutul anului 2010 (o scădere

cu numai un punct pentru fiecare dintre cele două aprecieri).

În schimb, numărul răspunsurilor „Nu știu” pe acest subiect a înregistrat o ușoară

creștere, de două puncte, reprezentând acum aproape un respondent din cinci

(19%). Vom vedea în continuare că incidenţa răspunsurilor „Nu știu” a crescut în

decurs de un an pentru fiecare din celelalte patru calificative, ca și cum a

devenit din ce în ce mai dificil pentru respondenţi să se exprime asupra

26

imaginii pe care o au despre Parlamentul European. După vârful atins

odată cu alegerile europene, Parlamentul European este mai puţin

prezent mediatic și, în consecinţă, europenii par oarecum mai puţin

hotărâţi în ceea ce privește acest subiect.


Remarcăm, în primul rând, o diferenţă semnificativă de 15 puncte între

ţările pre-2004 și ţările post-2004/2007. Dacă respondenţii din primele ţări

consideră doar în proporţie de 36% că Parlamentul European este dinamic,

această opinie este împărtășită de o majoritate (51%) a respondenţilor din al

doilea grup de ţări.

- Astfel, comparativ cu o medie UE de 39%, respondenţii din Slovacia

(69%), Ungaria (62%), Bulgaria (58%) și Slovenia (57%) sunt cei mai

înclinaţi să considere Parlamentul European o instituţie dinamică.

- În schimb, ţările în care imaginea Parlamentului European trebuie

îmbunătăţită cel mai mult (în care acesta nu este considerat o instituţie

dinamică) figurează printre statele membre cele mai vechi ale Uniunii:

Ţările de Jos (61%), Regatul Unit (58%), Germania și Danemarca (53%

fiecare).

Evoluţia cea mai negativă pentru acest răspuns s-a înregistrat în Grecia (52%

sunt de acord că termenul „dinamic” descrie bine Parlamentul European, -16

puncte). Grecia trece printr-o criză financiară fără precedent de la sfârșitul anului

2009 și pare destul de critică faţă de Parlamentul European.

27

Total 'Describes well'

Diff. EB74.3 - EB73.1

Total 'Describes

badly'

Diff. EB74.3 - EB73.1

Don't knowDiff.

EB74.3 - EB73.1

EU27 39% -1 42% -1 19% +2

SK 69% +2 24% -2 7% =

HU 62% +3 27% -3 11% =

BG 58% -2 20% +1 22% +1

SI 57% = 31% -1 12% +1

IT 56% +3 30% -5 14% +2

RO 54% -2 13% -4 33% +6

EL 52% -16 43% +14 5% +2

LT 52% +3 20% -1 28% -2

MT 51% -1 13% +1 36% =

CY 50% -8 19% +3 31% +5

PT 50% = 28% -3 22% +3

CZ 49% = 41% = 10% =

FI 48% +3 45% -4 7% +1

LU 46% -13 42% +11 12% +2

BE 45% = 48% -1 7% +1

EE 45% +1 28% +1 27% -2

IE 45% +2 28% +1 27% -3

PL 45% -5 29% -1 26% +6

AT 41% +5 49% -5 10% =

ES 37% -1 35% -3 28% +4

LV 37% +2 36% -7 27% +5

DK 36% +3 53% -2 11% -1

SE 35% -1 52% +3 13% -2

FR 33% = 49% +3 18% -3

DE 32% +2 53% -2 15% =

NL 31% +5 61% -6 8% +1

UK 17% -3 58% = 25% +3

QA3.1 Please tell me for each of the following word s/ expressions whether it describes very well, fairly well, fairly badly or very badly your percep tion of the European Parliament.

- Dynamic -

28


Analiza socio-demografică permite identificarea categoriilor de populaţie

europeană cele mai critice faţă de caracterul dinamic al Parlamentului

European.

- Se observă o diferenţă semnificativă de șapte puncte între bărbaţi și

femei pe acest subiect, 45% dintre bărbaţi considerând că Parlamentul

European nu poate fi definit ca fiind dinamic, comparativ cu 38% dintre

femei.

În ceea ce privește vârsta, respondenţii între 40 și 54 de ani sunt mai

înclinaţi să aibă aceeași percepţie (46%, faţă de 35% dintre cei cu vârste

între 15 și 24 de ani).

- Se remarcă însă că persoanele cele mai „favorizate” consideră, în

majoritatea lor, că Parlamentul nu este o instituţie dinamică: 49%

dintre respondenţii cei mai instruiţi consideră că nu este dinamic

(comparativ cu 38% dintre cei care și-au terminat studiile înainte de

vârsta de 16 ani, la fel și 51% dintre manageri (comparativ cu 37% dintre

persoanele casnice), 45% dintre cei care nu au aproape niciodată

dificultăţi la plata facturilor (comparativ cu 41% dintre cei care au această

problemă de cele mai multe ori) sau 44% dintre cei care se poziţionează în

vârful scării sociale (comparativ cu 39% dintre cei care se plasează în

partea de jos a scării sociale). De fapt, cel mai mult variază incidenţa

răspunsurilor „Nu știu” de la o categorie socială la alta: 25% dintre șomeri,

pentru acest calificativ, comparativ cu 9% dintre manageri, de exemplu.

Este ca și cum, cu cât respondenţii aparţin unei categorii sociale

mai favorizate, cu atât au așteptări mai mari din partea

Parlamentului European în ceea ce privește dinamismul instituţiei,

în special deoarece sunt mai familiarizaţi cu potenţialul său și modul în

care funcţionează acesta.

- În fine, este interesant de notat că respondenţii care consideră că sunt

„puţin informaţi” despre activităţile Parlamentului European sunt

și cei mai critici la adresa acestuia (46% consideră că termenul

„dinamic” nu este o descriere bună a Parlamentului European, comparativ

cu 34% dintre cei care se consideră bine informaţi). Este și părerea celor

care consideră că Parlamentul European ar trebui să joace un rol mai puţin

important (64%, faţă de numai 38% dintre cei care consideră că,

dimpotrivă, ar trebui să joace un rol mai activ).

29

Șase europeni din zece descriu Parlamentul European ca fiind

„democratic”

Aproape două treimi dintre europeni (63%) consideră că termenul

„democratic” este o descriere corectă a Parlamentului European (care

este singura instituţie europeană ai cărei membri sunt aleși prin vot

universal direct). Acest rezultat este, totuși, în ușoară scădere (-1 punct) faţă

de rezultatul înregistrat în sondajul Eurobarometru 73.1 de la începutul anului

2010 (și el în scădere cu două puncte faţă de începutul anului 2009).

Mai puţin de un sfert dintre respondenţi (24%, rezultat stabil) consideră însă că

Parlamentul European nu este democratic, iar 13% (+1 punct) nu s-au exprimat.


Este interesant de remarcat că imaginea unui Parlament European

democratic este exprimată mai mult de către respondenţii din ţările zonei

euro (66%, faţă de 58% în afara zonei euro) dar și în ţările post 2004/2007

(70%, faţă de 61% în ţările pre-2004).

- Respondenţii din Slovacia (82%), Ungaria (76%), Luxemburg (74%) și

Bulgaria (71%) sunt cei mai convinși că Parlamentul European poate fi

descris ca fiind democratic.

- La polul opus, respondenţii din Regatul Unit (39%) și Grecia (49%, o

scădere considerabilă de 20 de puncte într-un an) sunt cei mai sceptici

(adică cel mai puţin înclinaţi să creadă că este o instituţie democratică).

În ceea ce privește evoluţiile, se observă o creștere a proporţiei

persoanelor care consideră că PE este o instituţie democratică în Austria

(65%, +10 puncte) și o scădere echivalentă în Cipru (54%, -10 puncte).

30


- După cum s-a putut constata la întrebările precedente care au abordat

nivelul de informare al europenilor (QA1, QA2 și QA4), categoriile de

respondenţi cele mai favorizate sunt și cele care par a fi cel mai bine

informate despre Parlamentul European. Ele sunt așadar, în mod logic,

cele mai convinse că instituţia funcţionează, în esenţă, în mod

„democratic”.

- O dată în plus, managerii (72%, faţă de 56% dintre șomeri), respondenţii

cei mai instruiţi (70%, faţă de 53% dintre cei care și-au terminat studiile

înainte de a împlini 16 ani) sau cei care nu au aproape niciodată dificultăţi

la plata facturilor (65%, faţă de 51% dintre cei care au această problemă

de cele mai multe ori) au tendinţa de a recunoaște caracterul democratic

al acestei instituţii.

- Este și cazul celor mai tineri respondenţi (66% dintre cei cu vârste între

15 și 24 de ani, comparativ cu 59% dintre cei cu vârsta de sau peste 55

de ani).

- De asemenea, oarecum logic, această părere este împărtășită de 79%

dintre respondenţii bine informaţi despre activităţile Parlamentului

European (faţă de 57% dintre cei care se consideră puţin informaţi.)

- În fine, 73% dintre cei care se declară în favoarea unui rol mai activ al

Parlamentului European se exprimă în acest sens (faţă de numai 48%

dintre cei care ar dori un rol mai discret).

31

DemocraticTotal 'Describes

well'Total 'Describes

badly'DK

EU27 63% 24% 13%

15-24 66% 18% 16%

25-39 65% 23% 12%

40-54 64% 25% 11%

55 + 59% 27% 14%

15- 53% 28% 19%

16-19 63% 24% 13%

20+ 70% 23% 7%


Self-employed 68% 24% 8%

Managers 72% 22% 6%





Retired 58% 27% 15%





Informed 79% 19% 2%

Not informed 57% 27% 16%

More important 73% 19% 8%

The same 68% 18% 14%

Less important 48% 44% 8%




Preference for the EP's role

QA3.2 Please tell me for each of the following words/ express ions whether itdescribes very well, fairly well, fairly badly or very badly your perception of theEuropean Parliament.

Age

Education (End of)

32

Jumătate dintre europeni consideră că Parlamentul European „nu ascultă

cetăţenii”

Întrebaţi dacă expresia „ascultă cetăţenii europeni” descrie bine percepţia despre

Parlamentul European, puţin peste o treime dintre europeni au răspuns pozitiv (și

numai 4% au răspuns „foarte bine”). Acest rezultat este de fapt în scădere cu trei

puncte faţă de Eurobarometrul 73.1 de la începutul anului 2010 și cu cinci puncte

faţă de EB71.1 de la începutul anului 2009.

În schimb, 50% (+1 punct, dar +7 puncte faţă de sondajul „Parlametru” de la

începutul anului 2009) consideră că această expresie nu este potrivită.

Acest aspect al imaginii Parlamentului European s-a degradat așadar de la

începutul anului 2009 până acum.

În prezent, procentajul celor care nu s-au exprimat se situează la 15% (+2

puncte).


Prima observaţie: se observă o diferenţă semnificativă de 23 de puncte

între respondenţii din ţările pre-2004 și cei din ţările post-2004/2007.

55% dintre cei dintâi (faţă de numai 32% dintre cei din urmă) s-au exprimat critic

faţă de Parlamentul European (considerând că nu îi ascultă pe cetăţenii europeni).

Este și cazul respondenţilor din zona euro, deși într-o mai mică măsură: 55%

dintre aceștia se arată critici faţă de capacitatea Parlamentului European de a-i

asculta pe cetăţeni, comparativ cu 42% dintre cei din afara zonei euro.

- După cum am văzut, respondenţii din ţările post-2004/2007 sunt mai

înclinaţi să considere că Parlamentul European ascultă cetăţenii europeni:

în special, în Ungaria (64%), Slovacia (63%), Malta (57%), Estonia (51%)

și Lituania (50%).

- În schimb, respondenţii din ţările pre-2004 sunt cei mai critici: Grecia

(68%), Germania (64%), Ţările de Jos (63%), Franţa (61%) și Austria

(61%).

Din nou, Grecia este ţara care înregistrează evoluţia cea mai pronunţată în decurs

de un an: proporţia respondenţilor care consideră că Parlamentul European

ascultă cetăţenii a scăzut cu 21 de puncte.

33

Total 'Describes

well'

Diff. EB74.3 - EB73.1

Total 'Describes

badly'

Diff. EB74.3 - EB73.1

Don't knowDiff.

EB74.3 - EB73.1

EU27 35% -3 50% +1 15% +2

HU 64% +4 31% -4 5% =

SK 63% -1 32% = 5% +1

MT 57% -3 22% +1 21% +2

EE 51% -2 32% = 17% +2

LT 50% +2 31% -2 19% =

BG 48% +2 29% = 23% -2

IT 48% = 39% -4 13% +4

PL 46% -1 29% -3 25% +4

RO 45% -12 29% +9 26% +3

IE 44% +2 33% +1 23% -3

CY 43% -7 29% +5 28% +2

LV 43% -3 39% -1 18% +4

CZ 42% -4 51% +4 7% =

DK 40% -1 53% +3 7% -2

SE 40% -1 52% +1 8% =

BE 39% +4 58% -3 3% -1

LU 38% -7 51% +6 11% +1

FI 37% +2 57% -4 6% +2

PT 36% +3 43% -8 21% +5

SI 36% -4 54% +1 10% +3

ES 35% -2 49% -1 16% +3

AT 31% +5 61% -7 8% +2

NL 30% -1 63% = 7% +1

EL 26% -21 68% +17 6% +4

FR 25% -8 61% +10 14% -2

DE 24% -7 64% +5 12% +2

UK 24% -3 56% +1 20% +2

QA3.3 Please tell me for each of the following word s/ expressions whether it describes very well, fairly well, fairly badly or very badly your percep tion of the European Parliament.

- Listening to European citizens -

34


- Deși bărbaţii și femeile înregistrează rezultate aproape identice

pentru răspunsul „descrie bine” (36%, respectiv, 34%), cei dintâi sunt

mult mai înclinaţi (53%, faţă de 48% dintre femei) să considere că

Parlamentul European nu ascultă cetăţenii europeni. În privinţa acestui

aspect (dar și a altora), femeile par mai puţin înclinate să adopte o poziţie

(procentul răspunsurilor „Nu știu” fiind de 18%, comparativ cu 11% la

bărbaţi).

- Respondenţii cei mai tineri sunt cei mai convinși că expresia

„ascultă cetăţenii europeni” descrie bine Parlamentul European

(41% dintre cei cu vârste de 15-24 de ani, faţă de 31% dintre cei cu

vârsta de sau peste 55 de ani).

- Este și opinia persoanelor care au studiat cel mai mult (37% dintre

cele care au urmat studii după vârsta de 19 ani, comparativ cu 29% dintre

cei care au terminat studiile înainte de 16 ani) și a celor care se

poziţionează în vârful scării sociale (42%, comparativ cu 30% dintre

cei care se plasează în partea de jos).

- Această opinie este, de asemenea, mai răspândită în rândul celor aflaţi la

dreapta spectrului politic: 42%, comparativ cu 35% dintre simpatizanţii

de stânga.

- Se observă însă că respondenţii cei mai informaţi despre

activităţile Parlamentului European sunt mai înclinaţi să considere

că acesta „ascultă cetăţenii”: 51%, comparativ cu 28% dintre cei care

se declară puţin informaţi.

- În mod similar, se observă o diferenţă semnificativă de 20 de puncte între

persoanele care ar dori ca Parlamentul European să joace un rol

mai important și cele care se exprimă în favoarea unui rol mai puţin

important: 43%, respectiv, 23%.

35

Listening to European citizens

Total 'Describes well'

Total 'Describes badly'

DK

EU27 35% 50% 15%

Male 36% 53% 11%

Female 34% 48% 18%

15-24 41% 43% 16%

25-39 38% 49% 13%

40-54 35% 53% 12%

55 + 31% 52% 17%

15- 29% 50% 21%

16-19 36% 50% 14%

20+ 37% 53% 10%


(1-4) Left 35% 54% 11%

(5-6) Centre 34% 53% 13%

(7-10) Right 42% 48% 10%

Low (1-4) 30% 52% 18%

Medium (5-6) 35% 50% 15%

High (7-10) 42% 49% 9%

Informed 51% 44% 5%



The same 38% 45% 17%


Left-Right scale

Self-positioning on the social staircase




Sex

Age

Education (End of)

36

Ne vom concentra acum asupra trăsăturilor de imagine negative:

Mai mult de jumătate dintre europeni consideră că Parlamentul European

„nu este bine cunoscut”

Mai mult de jumătate dintre europeni (51%) consideră că Parlamentul

European „nu este bine cunoscut”. Acest rezultat este în creștere cu două

puncte în raport cu Eurobarometrul 73.1 de la începutul anului 2010.

În schimb, o medie de patru din zece europeni (41%, -3 puncte) consideră că

acest termen nu descrie bine Parlamentul European (și că, așadar, acesta este

„bine cunoscut”).

Incidenţa răspunsului „Nu știu” a crescut cu un punct: 8% dintre europeni nu au

reușit să se pronunţe cu privire la acest subiect.


Respondenţii din ţările pre-2004 sunt cei mai critici faţă de Parlamentul

European: 54% spun că acesta poate fi descris ca nefiind bine cunoscut

(comparativ cu 42% pentru ţările post-2004/2007). Respondenţii din zona euro (53%) înclină să aibă aceeași opinie, comparativ cu

cei din afara zonei euro (47%).

- Respondenţii din Ţările de Jos și Finlanda (64% fiecare) și Franţa (60%)

sunt cei mai convinși că Parlamentul European nu este bine

cunoscut.

- Respondenţii din Lituania (71%), Grecia (70%), Portugalia (66%), Malta

(63%) și Slovacia (62%) sunt cei mai înclinaţi să afirme că expresia „nu

este bine cunoscut” nu se aplică Parlamentului European.

În ceea ce privește evoluţiile, percepţiile negative au câștigat cel mai mult teren

în Bulgaria (47%, +6 puncte) și Ungaria (56%, +6 puncte). În schimb,

proporţia răspunsurilor „nu este cunoscut” a scăzut sensibil în Malta (19%, -7

puncte) și Slovenia (40%, -6 puncte).

37

Total 'Describes

well'

Diff. EB74.3 - EB73.1

Total 'Describes

badly'

Diff. EB74.3 - EB73.1

Don't knowDiff.

EB74.3 - EB73.1

EU27 51% +2 8% +1 41% -3

FI 64% +4 4% +1 32% -5

NL 64% +4 1% = 35% -4

FR 60% +5 9% = 31% -5

LV 58% +5 10% = 32% -5

IT 57% +4 6% = 37% -4

DK 57% -2 4% = 39% +2

BE 57% +1 2% -1 41% =

HU 56% +6 3% = 41% -6

DE 55% +1 5% +1 40% -2

UK 54% +2 9% = 37% -2

ES 52% +5 10% +3 38% -8

CZ 49% +4 3% = 48% -4

BG 47% +6 13% = 40% -6

LU 46% +3 5% -5 49% +2

RO 45% +5 25% +4 30% -9

SE 45% +5 3% = 52% -5

SI 40% -6 5% = 55% +6

AT 38% -3 3% = 59% +3

EE 37% = 13% +4 50% -4

PL 37% = 13% +4 50% -4

SK 36% -4 2% -1 62% +5

EL 28% -2 2% +1 70% +1

IE 27% -5 15% -6 58% +11

PT 20% -3 14% +4 66% -1

MT 19% -7 18% +2 63% +5

CY 16% -4 26% +5 58% -1

LT 15% -2 14% +2 71% =

QA3.4 Please tell me for each of the following word s/ expressions whether it describes very well, fairly well, fairly badly or very badly your perception of the European Parliament.

- Not well known -

38


Ar trebui amintit faptul că această întrebare se referă la modul în care este

percepută imaginea Parlamentului European. Respondenţii care consideră că

această instituţie „nu este cunoscută” își exprimă probabil în acest mod anumite

așteptări din partea Parlamentului European în ceea ce privește acţiunile și

vizibilitatea, ceea ce vom vedea de fapt la întrebarea QA5, care ne va arăta că

majoritatea respondenţilor ar dori ca Parlamentul European să aibă un rol mai

important.

Dincolo de media europeană de 51% dintre persoanele care consideră că

expresia „nu este bine cunoscut” descrie bine Parlamentul European, se

observă unele diferenţe socio-demografice:

- Respondenţii cei mai „favorizaţi” din punct de vedere social par să

fie cei mai critici pe această temă, opinie împărtășită de 55% dintre

respondenţii cei mai instruiţi (faţă de 48% dintre cei care au terminat

studiile înaintea împlinirii vârstei de 16 ani) sau de 57% dintre manageri

(faţă de 50% dintre muncitori).

- Simpatizanţii de stânga agreează mai mult această opinie decât cei de

dreapta (56%, respectiv, 50%).

- Răspunsurile par însă, destul de logic, să se coreleze mai presus de toate

cu nivelul de informare a respondenţilor. Doar 41% dintre cei care se

declară bine informaţi cu privire la activităţile Parlamentului

European consideră că instituţia nu este bine cunoscută,

comparativ cu 56% dintre cei care se consideră puţin informaţi.

39

Not well knownTotal 'Describes


badly'DK

EU27 51% 41% 8%

15- 48% 40% 12%

16-19 51% 41% 8%

20+ 55% 41% 4%



Managers 57% 40% 3%





Retired 51% 39% 10%

Students 48% 43% 9%

(1-4) Left 56% 39% 5%

(5-6) Centre 52% 41% 7%

(7-10) Right 50% 45% 5%

Informed 41% 56% 3%



The same 47% 44% 9%


Left-Right scale




Education (End of)


40

Opiniile sunt clar împărţite în ceea ce privește calificativul „ineficient”

Eficienţa este o trăsătură de imagine determinantă pentru o instituţie politică

precum Parlamentul European. Europenii au fost invitaţi să spună dacă consideră

că termenul „ineficient” descrie bine Parlamentul European.

Rezultatele la această întrebare sunt foarte împărţite, 40% dintre

respondenţi considerând că termenul „ineficient” descrie bine

Parlamentul European, în timp ce 38% gândesc contrariul.

Imaginea Parlamentului în această privinţă s-a deteriorat ușor de la ultimul

sondaj Eurobarometru realizat la începutul anului 2010: proporţia respondenţilor

care consideră că instituţia este eficientă este în scădere cu două puncte, în timp

ce proporţia celor care cred contrariul a crescut cu un punct.

Mai mult de unul din cinci respondenţi nu și-au exprimat opinia (22%, +1 punct),

ilustrând o anumită dificultate în a se pronunţa cu privire la această dimensiune.

Acest fapt întărește, în mod indirect, sentimentul unei anumite lipse de

cunoaștere, observate deja, a activităţilor Parlamentului European.

41


Prima observaţie: se observă o diferenţă semnificativă între respondenţii

din ţările pre-2004 și cei din ţările post-2004/2007. 42% dintre cei dintâi

declară că Parlamentul European este ineficient, faţă de numai 25% dintre cei din

urmă. Respondenţii din statele membre post-2004/2007 sunt mai înclinaţi să îl

considere eficient (49%, faţă de 38%), dar și mai reticenţi în a se pronunţa pe

marginea acestui subiect (26%, faţă de 20%). Mai exact:

- Respondenţii din Slovacia (65%), Lituania (63%), Ungaria (58%), Italia

(57%), Luxemburg (56%) și Bulgaria (55%) sunt cei mai convinși că

Parlamentul European este o instituţie eficientă.

- În schimb, respondenţii din Suedia (59%), Regatul Unit (53%), Ţările de

Jos (52%), Danemarca (51%) și din Grecia și Finlanda (ambele cu 50%)

sunt cei mai înclinaţi să considere Parlamentul European ca fiind ineficient.

În plus, după cum s-a observat la celelalte calificative care descriu Parlamentul

European (cu excepţia expresiei „Nu este bine cunoscut”), Grecia apare din nou

drept ţara în care opiniile vizavi de această instituţie au cunoscut evoluţia

negativă cea mai pronunţată. Astfel, se observă o creștere cu 11 puncte (50%) a

proporţiei respondenţilor care consideră PE ca fiind „ineficient”.

42

Total 'Describes

well'

Diff. EB74.3 - EB73.1

Total 'Describes

badly'

Diff. EB74.3 - EB73.1

Don't knowDiff.

EB74.3 - EB73.1

EU27 38% +1 40% -2 22% +1

SE 59% +4 30% -2 11% -2

UK 53% +3 23% = 24% -3

NL 52% -2 35% +2 13% =

DK 51% +6 38% +1 11% -7

EL 50% +11 41% -15 9% +4

FI 50% +2 41% -3 9% +1

AT 48% = 39% = 13% =

DE 47% +5 32% -5 21% =

BE 45% +2 49% = 6% -2

SI 43% -2 44% +1 13% +1

ES 39% = 36% -5 25% +5

FR 38% +3 41% -1 21% -2

LV 38% -2 39% -2 23% +4

CZ 36% +3 51% -4 13% +1

PT 34% +5 37% -11 29% +6

LU 33% -7 56% +7 11% =

EE 31% = 48% = 21% =

HU 29% -3 58% +1 13% +2

SK 28% = 65% -1 7% +1

PL 25% = 45% -1 30% +1

IT 24% -2 57% = 19% +2

IE 23% -3 45% +7 32% -4

CY 23% +3 42% -6 35% +3

RO 22% +6 41% -10 37% +4

LT 18% -3 63% +4 19% -1

MT 17% -5 53% +4 30% +1

BG 15% -1 55% = 30% +1

QA3.5 Please tell me for each of the following word s/ expressions whether it describes very well, fairly well, fairly badly or very badly your perception of the European Parliament.

- Inefficient -

43


Analiza socio-demografică relevă anumite diferenţe importante.

- Bărbaţii sunt mai dispuși decât femeile să descrie Parlamentul

European ca „ineficient” (42%, faţă de 35%).

- Vârsta este, de asemenea, un criteriu de diferenţiere: există o diferenţă

de zece puncte între respondenţii cei mai tineri și cei mai vârstnici, 46%

dintre cei cu vârste între 15 și 25 de ani afirmând că Parlamentul European

este eficient (o opinie majoritară, de altfel, pentru această categorie), faţă

de 36% dintre cei cu vârsta de 55 de ani sau mai mult.

- În schimb, o analiză a nivelului de educaţie al respondenţilor tinde să

demonstreze că respondenţii cei mai instruiţi sunt cei mai înclinaţi să

considere instituţia atât eficientă (42%, comparativ cu 33% dintre cei care

au terminat studiile înaintea vârstei de 16 ani), cât și ineficientă (44%,

faţă de 36% dintre cei care au terminat studiile la vârsta de 15 ani sau

mai devreme). Pentru ambele categorii, o majoritate restrânsă consideră

că PE este ineficient, însă opiniile celor mai instruiţi respondenţi sunt mai

polarizate: aceștia sunt mai dispuși să-și exprime o opinie, fie pozitivă, fie

negativă.

- În mod similar, managerii sunt clar împărţiţi: Aceștia sunt cei mai

convinși (45%, faţă de 33% dintre persoanele casnice) că Parlamentul

European este ineficient, dar, în același timp, 41% spun că este o instituţie

eficientă (comparativ cu 37% dintre persoanele casnice). Așa cum am

observat în cazul nivelului de educaţie, opiniile managerilor sunt mai

polarizate decât cele ale persoanelor casnice: incidenţa răspunsului „Nu

știu” în rândul persoanelor casnice este mult mai ridicată decât în cazul

managerilor (30%, faţă de 14%). Cu toate acestea, majoritatea

managerilor consideră că PE este ineficient, în timp ce în rândul

persoanelor casnice predomină opinia opusă.

- Aceeași tendinţă poate fi observată în rândul respondenţilor care se

poziţionează în vârful scării sociale: Aceștia sunt pe cât de critici la

adresa Parlamentului European (41%, comparativ cu 36% dintre cei situaţi

în partea de jos a scării sociale), pe atât de înclinaţi să sprijine instituţia

(44%, faţă de 37%).

44

- Totuși, următoarele două variabile sunt cei mai importanţi factori

determinanţi:

o Pe de o parte, 52% dintre respondenţii care se declară bine

informaţi cu privire la activităţile Parlamentului European

consideră că instituţia este eficientă (comparativ cu 36% dintre cei

care se consideră puţin informaţi).

o Pe de altă parte, respondenţii care ar dori ca Parlamentul

European să joace un rol mai puţin important sunt și cei mai

critici cu privire la eficienţa sa (comparativ cu 37% dintre cei care

ar dori ca acesta să joace un rol mai important.

45

InefficientTotal 'Describes


badly'DK

EU27 38% 40% 22%

Male 42% 42% 16%

Female 35% 39% 26%

15-24 31% 46% 23%

25-39 37% 43% 20%

40-54 42% 39% 19%

55 + 40% 36% 24%

15- 36% 33% 31%

16-19 38% 41% 21%

20+ 44% 42% 14%



Managers 45% 41% 14%





Retired 40% 35% 25%


Low (1-4) 36% 37% 27%

Medium (5-6) 38% 41% 21%

High (7-10) 41% 44% 15%

Informed 41% 52% 7%



The same 29% 45% 26%



Self-positioning on the social staircase




Sex

Age

Education (End of)

46

2.2 Rolul PE [QA5]5

- Mai mult de jumătate dintre europeni se declară în favoarea unui rol

sporit al Parlamentului European -

Cu toate că se înregistrează rezultate destul de variate cu privire la

imaginea Parlamentului European, majoritatea cetăţenilor UE continuă să

se pronunţe în favoarea unui rol mai important al acestuia.

52% dintre respondenţi (-3 puncte) se declară în favoarea unui rol sporit, în timp

ce puţin peste unul din cinci europeni (22%, +3) afirmă contrariul. 16% (-1)

consideră că rolul său ar trebui să rămână neschimbat, iar 10% (+1) nu s-au

exprimat.

În schimb, proporţia respondenţilor care doresc ca acesta să joace un rol mai

discret a crescut constant, dar moderat, de la Eurobarometrul 68.1 din toamna

anului 2007 (de la 12% în toamna anului 2007 la 22% la sfârșitul anului 2010).

Este ca și cum, odată trecute alegerile pentru Parlamentul European, respondenţii

sunt mai puţin conștienţi de importanţa rolului instituţiei.

48%44%

48%

55% 52%

22%24% 22%

17% 16%

12%14%

16%19%

22%

18%

18%

14%9% 10%

EB68.1 Aut. 2007

EB70.1 Aut. 2008



EB74.3Nov-Dec. 2010

QA5 Would you personally like to see the European Parliament play a more important or less important role than it currently does? - EU%

More important The same (SPONTANEOUS) Less important DK

5 QA5 Personal, aţi aprecia ca Parlamentul European să joace un rol mai important sau mai puţin important decât rolul pe care îl are în prezent?

47


Media europeană de 52% dintre respondenţii care agreează un rol sporit

al Parlamentului European ascunde unele diferenţe semnificative între

statele membre.

De exemplu, se observă o diferenţă semnificativă de nouă puncte între

respondenţii din ţările zonei euro (55%) și cei din afara zonei euro (46%).

De asemenea, se observă o diferenţă de șapte de puncte între

respondenţii din ţările pre-2004 și cei din ţările post-2004/2007: 50%

dintre cei dintâi doresc ca Parlamentul European să joace un rol „mai important”,

comparativ cu 57% dintre cei din urmă. O analiză pe ţări a rezultatelor arată că:

- Europenii care se pronunţă cel mai mult în favoarea unui rol mai însemnat

al Parlamentului European tind să se regăsească în trei ţări din bazinul

mediteranean, chiar dacă cele trei ţări înregistrează o scădere a acestor

rezultate: Cipru (79%, -3 puncte), Grecia (72%, -8) și Spania (72%, -1).

- În schimb, sprijinul pentru un rol mai redus al Parlamentului European

este mai răspândit în statele membre mai nordice: Regatul Unit (49%),

Suedia (39%), Ţările de Jos (37%) și Danemarca (36%).

48

Evoluţiile cele mai pronunţate faţă de începutul anului 2010 vizează, în principal,

Irlanda, unde sprijinul pentru un „rol mai important” a înregistrat o scădere cu 11

puncte (33%), și Germania (38%, -10). Evoluţia înregistrată în Germania aduce o

contribuţie substanţială la scăderea cu 3 puncte a mediei europene: în virtutea

populaţiei sale numeroase (peste 80 de milioane de locuitori), rezultatele din

Germania au influenţat semnificativ rezultatele de la nivel european. Însă sprijinul

pentru „un rol mai important” a cunoscut și el o scădere puternică (-8 puncte) în

următoarele șase state membre: Regatul Unit (32%), Republica Cehă (45%),

Letonia (52%), Bulgaria (54%), Slovacia (66%) și Grecia (72%).

49


EB74.3 Nov-Dec. 2010


EU27 55% 52% -3

HU 55% 61% +6

DK 34% 39% +5

BE 62% 65% +3

RO 63% 66% +3

BG 62% 54% -8

CZ 53% 45% -8

EL 80% 72% -8

LV 60% 52% -8

SK 74% 66% -8

UK 40% 32% -8

DE 48% 38% -10

IE 44% 33% -11

…

QA5 Would you personally like to see the European Pa rliament play a more important or less important role than it curre ntly does?

More important


- Este interesant de remarcat că în cadrul ultimului sondaj Eurobarometru

„Parlametru”, realizat în ianuarie-februarie 2010, categoriile cele mai

favorizate (managerii, persoanele care desfășoară activităţi independente

și cei care desfășoară munci de birou) au fost cele mai înclinate să se

exprime în favoarea unui rol mai însemnat al Parlamentului

European.

Totuși, rezultatele acestui sondaj sunt oarecum diferite: șomerii (55%)

și persoanele care desfășoară activităţi independente (54%) sunt acum

cele mai dispuse să se pronunţe în favoarea unui rol mai însemnat,

comparativ cu 52% dintre manageri.

- Vârsta și nivelul de educaţie sunt, de asemenea, două variabile care au

o influenţă semnificativă asupra opţiunilor respondenţilor. Astfel, cu cât

50

respondenţii sunt mai tineri, cu atât au tendinţa de a dori un rol sporit al

Parlamentului European: 58% dintre cei cu vârste între 15 și 24 de ani,

faţă de 48% dintre cei cu vârsta de sau peste 55 de ani.

La fel, cu cât respondenţii au studiat mai mult, cu atât sunt mai dispuși să

împărtășească acest punct de vedere: 57% dintre respondenţii care au

studiat după vârsta de 19 ani doresc ca Parlamentul European să joace un

rol mai important, comparativ cu 47% dintre cei care au terminat studiile

înaintea împlinirii vârstei de 16 ani.

- În fine, 60% dintre cei care consideră că sunt „bine informaţi despre

activităţile PE” se declară în favoarea unui rol sporit, comparativ cu 49%

dintre cei care consideră că sunt puţin informaţi.

51

More importantThe same

(SPONTANEOUS)Less important DK

EU27 52% 16% 22% 10%

Male 53% 16% 24% 7%

Female 51% 17% 19% 13%

15-24 58% 15% 15% 12%

25-39 54% 17% 20% 9%

40-54 51% 17% 24% 8%

55 + 48% 17% 24% 11%

15- 47% 18% 21% 14%

16-19 51% 16% 23% 10%

20+ 57% 14% 23% 6%

Still studying 59% 16% 14% 11%

Self-employed 54% 16% 21% 9%

Managers 52% 15% 27% 6%

Other white collars 52% 18% 22% 8%

Manual workers 51% 17% 23% 9%

House persons 53% 17% 17% 13%

Unemployed 55% 15% 19% 11%

Retired 48% 17% 23% 12%

Students 59% 16% 14% 11%

Informed 60% 15% 22% 3%

Not informed 49% 17% 22% 12%



QA5 Would you personally like to see the European Parliament play a more important or less importantrole than it currently does?

Sex

Age

Education (End of)

52

3. Priorităţile și valorile Parlamentului European

3.1 Valorile care ar trebui să fie apărate în mod prioritar [QA6]6

- Protecţia drepturilor omului este considerată în continuare o valoare

fundamentală de către șase din zece europeni -

Fiind singura instituţie europeană ai cărei membri sunt aleși prin vot universal

direct, Parlamentul European este un simbol al democraţiei și al dialogului în

virtutea influenţei sale potenţiale. Prin urmare, a părut esenţial să se abordeze

chestiunea valorilor fundamentale pe care europenii consideră că acesta ar trebui

să le apere. Respondenţii au fost invitaţi să aleagă maximum trei valori pe care le

consideră prioritare, dintr-o listă de opt care le-au fost propuse.

Ordinea în care respondenţii au plasat aceste valori este aproape identică cu cea

înregistrată la începutul anului 2010, cu o ușoară modificare în ceea ce privește

rezultate obţinute pentru fiecare categorie. Ea a evidenţiat astfel domeniile

legate de libertăţile publice și lupta împotriva discriminării.

- Protecţia drepturilor omului a fost, din nou, valoarea cel mai des

menţionată: 60% dintre respondenţi consideră că această valoare ar

trebui apărată în mod prioritar de către Parlamentul European, deși

proporţia respondenţilor care o menţionează a înregistrat o scădere de

două puncte faţă de ultimul Eurobarometru pe acest subiect.

- Pe a doua poziţie, deși la o oarecare distanţă, se situează egalitatea între

bărbaţi și femei și libertatea de exprimare (ambele cu 36%, rezultat

neschimbat în decurs de un an).

- Urmează îndeaproape solidaritatea între statele membre ale UE,

menţionată de 35% dintre europeni. Se constată o creștere cu cinci

puncte faţă de începutul anului 2010, fiind cea mai pronunţată

evoluţie la această întrebare: solidaritatea pe care a demonstrat-o Uniunea

Europeană în primăvara anului 2010 pentru a ajuta Grecia, cuprinsă de o

gravă criză a datoriei publice, a contribuit fără îndoială la o creștere a

susţinerii acestei valori.

6 QA6 În opinia dvs., care dintre următoarele valori ar trebui să fie apărate de Parlamentul European în mod prioritar? 1. Egalitatea între bărbaţi și femei; 2. Protecţia minorităţilor; 3. Dialogul dintre culturi și religii; 4. Solidaritatea între statele membre ale UE; 5. Solidaritatea între UE și ţările sărace din lume; 6. Protecţia drepturilor omului; 7. Libertatea de exprimare; 8. Abolirea pedepsei cu moartea peste tot în lume.

53

- Apoi, solidaritatea între UE și ţările sărace din lume a fost menţionată

de un sfert dintre respondenţi (25%, cu o ușoară scădere de 2 puncte).

- Urmează în continuare alte două aspecte, ambele cu un rezultat de 22%:

protecţia minorităţilor (+1 punct) și dialogul între culturi și religii (-

1 punct).

- Abolirea pedepsei cu moartea peste tot în lume s-a situat pe ultimul

loc, cu un procent de 16% (+ 1 punct).


După cum s-a putut observa în ultimele două sondaje „Parlametru”, realizate la

începutul anului 2009 și începutul anului 2010, analiza rezultatelor pe ţări relevă

unele diferenţe importante, în special în funcţie de data aderării la UE.

- Astfel, ţările post-2004/2007 sunt mai înclinate decât statele

membre mai vechi să încurajeze apărarea următoarelor valori de

către PE:

o Protecţia drepturilor omului (60%): 65% în ţările post-2004/2007,

comparativ cu 58% în ţările pre-2004. o Solidaritatea între statele membre ale UE (35%): 42% și 33%.

54

- În schimb, pentru alte șase valori, cel mai puternic sprijin se

observă în statele membre pre-2004:

o Egalitatea între bărbaţi și femei (36%) este considerată prioritară

mai mult în aceste state membre: 37%, faţă de 29%. o Libertatea de exprimare (36%): 37%, faţă de 31%. o Protecţia minorităţilor (22%): 24% și 16%. o Dialogul dintre culturi și religii (22%): 22% și 18%. o Abolirea pedepsei cu moartea peste tot în lume (16%): 17% și

10%.

- Cât privește solidaritatea între UE și ţările sărace din lume (25%),

rezultatele sunt identice pentru ambele grupe de ţări: 25% în ţările

pre-2004 și 25% în ţările post-2004/2007.

Dacă ne concentrăm mai îndeaproape asupra rezultatelor naţionale,

observăm anumite diferenţe destul de importante:

- Protecţia drepturilor omului (60%) se bucură de un sprijin deosebit de

puternic în Cipru (85%), Lituania (74%), Slovenia (73%) și Ungaria

(72%). Acesta a fost aspectul cel mai des menţionat în 26 din cele 27 de

state membre. Această valoare a câștigat cel mai mult teren în Slovenia (+9 puncte). În

schimb, a înregistrat cea mai mare scădere în Franţa (55%, -8 puncte).

- Egalitatea între bărbaţi și femei (36%) este considerată prioritară cu

precădere în Franţa (54%), Suedia (47%), Irlanda (45%) și în Belgia și

Spania (ambele cu 43%). Luxemburg a înregistrat cea mai pronunţată

evoluţie (39%, -11 puncte).

- Libertatea de exprimare (36%) a fost menţionată, în principal, în Ţările

de Jos (55%), Regatul Unit (54%) - unde a fost, de altfel, și primul aspect

citat -, Suedia (51%), și în Finlanda și Danemarca (fiecare cu 49%).

Această valoare a câștigat cel mai mult teren în Danemarca (49%, -

9 puncte).

55

The protection of human rights

Freedom of speechEquality between men

and womenSolidarity between EU

Member StatesSolidarity between the EU and

poor countries in the worldThe protection of

minoritiesThe dialogue between cultures and religions

The abolition of the death penalty throughout the world

EU27 60% 36% 36% 35% 25% 22% 22% 16%

BE 54% 40% 43% 37% 25% 27% 19% 17%

BG 68% 22% 20% 59% 32% 16% 27% 4%

CZ 68% 36% 30% 47% 25% 12% 13% 8%

DK 61% 49% 34% 28% 31% 18% 44% 19%

DE 69% 22% 33% 43% 25% 25% 28% 22%

EE 66% 43% 25% 38% 21% 25% 26% 5%

IE 63% 39% 45% 31% 22% 33% 16% 15%

EL 62% 38% 21% 56% 35% 19% 15% 16%

ES 62% 33% 43% 30% 27% 19% 14% 14%

FR 55% 45% 54% 30% 29% 21% 21% 19%

IT 50% 30% 27% 36% 28% 28% 23% 20%

CY 85% 35% 35% 44% 42% 20% 15% 12%

LV 63% 36% 15% 35% 22% 17% 17% 5%

LT 74% 37% 23% 37% 22% 11% 13% 5%

LU 47% 36% 39% 34% 33% 31% 26% 16%

HU 72% 27% 30% 43% 28% 22% 20% 7%

MT 53% 26% 37% 30% 31% 38% 21% 9%

NL 62% 55% 39% 37% 18% 25% 26% 12%

AT 62% 29% 42% 35% 24% 24% 17% 34%

PL 64% 31% 29% 37% 23% 13% 17% 11%

PT 47% 22% 32% 33% 38% 30% 20% 19%

RO 59% 30% 34% 42% 25% 22% 18% 12%

SI 73% 37% 37% 38% 23% 13% 22% 16%

SK 66% 34% 27% 49% 26% 15% 19% 12%

FI 68% 49% 34% 29% 24% 30% 20% 18%

SE 68% 51% 47% 26% 32% 20% 27% 19%

UK 51% 54% 33% 17% 17% 21% 24% 9%

QA6 In your opinion, which of the following values should the European Parliament defend as a matter of priority?

Highest percentage per countryHighest percentage by item

Lowest percentage per country

Lowest percentage by item

56

Solidaritatea între statele membre ale UE (35%) pare să prezinte interes

mai curând în Bulgaria (59%), Grecia (56%), Slovacia (49%) și Republica

Cehă (47%). Sprijinul pentru această valoare a crescut puternic în unele state

membre, în special în Ţările de Jos (37%) și Germania (43%), unde a crescut cu

12 puncte, și în Danemarca (28%, +10 puncte).

- Solidaritatea între UE și ţările sărace din lume (25%) este văzută,

esenţialmente, ca o prioritate în Cipru (42%), Portugalia (38%) și Grecia

(35%).

- Protecţia minorităţilor (22%) s-a bucurat de cel mai mare sprijin în

Malta (38%), Irlanda (33%), Luxemburg (31%) și în Finlanda și Portugalia

(ambele cu 30%).

- Dialogul dintre culturi și religii (22%) este mai mult considerat a fi o

prioritate de către respondenţii din Danemarca (44%), Germania (28%) și

57

din Bulgaria și Suedia (ambele cu 27%).

- Abolirea pedepsei cu moartea peste tot în lume (16%) a fost

menţionată cel mai des în Austria (34%), Germania (22%) și Italia (20%).


Dacă ne concentrăm asupra celor patru valori cel mai des menţionate

(cele care au fost susţinute de cel puţin o treime dintre respondenţi),

principalele învăţăminte care pot fi trase în urma analizei socio-demografice sunt

următoarele:

- Rezultatele pentru protecţia drepturilor omului (60%) sunt destul de

omogene. Nu se observă diferenţe reale între categoriile socio-

demografice. Singura excepţie este nivelul de educaţie, care pare să

influenţeze opiniile respondenţilor: 63% dintre respondenţii cei mai

instruiţi au menţionat această valoare ca fiind prioritară, comparativ cu

55% dintre cei care au terminat studiile înaintea împlinirii vârstei de 16

ani.

- Egalitatea între bărbaţi și femei (36%) pare să le intereseze mai mult

pe femei decât pe bărbaţi: 41%, faţă de 30%.

- Libertatea de exprimare (36%) pare să aibă rezonanţă în rândul

tuturor respondenţilor. Nici măcar nivelul de educaţie, deseori

determinant, nu pare să aibă o influenţă în acest caz: 37% dintre

manageri, persoanele care desfășoară activităţi independente, muncitori și

șomeri deopotrivă au menţionat această valoare. Există, totuși, unele diferenţe:

o Bărbaţii se exprimă mai mult decât femeile în favoarea libertăţii de

exprimare: 39%, respectiv, 33%. o Este și cazul celor mai tineri respondenţi: 41% dintre cei cu vârste

între 15 și 24 de ani, faţă de 32% dintre cei cu vârsta de sau peste

55 de ani.

58

- Cât privește însă solidaritatea între statele membre ale UE (35%),

rezultatele variază semnificativ în funcţie de categorie:

o Astfel, genul respondenţilor pare să influenţeze răspunsurile, din

moment ce 39% dintre bărbaţi menţionează această valoare ca

fiind prioritară, comparativ cu 31% dintre femei.

o Ea a fost menţionată de 37% dintre respondenţii cu vârste între 40

și 54 de ani (comparativ cu 29% dintre respondenţii cu vârste între

15 și 24 de ani).

o Nivelul de educaţie este și el un factor determinant: 42% dintre

europenii cei mai instruiţi au menţionat această valoare ca fiind

prioritară, comparativ cu numai 29% dintre cei care au terminat

studiile înaintea împlinirii vârstei de 16 ani. o Același lucru se poate spune despre categoriile profesionale

„favorizate”: 43% dintre persoanele care desfășoară activităţi

independente și 41% dintre manageri, comparativ cu 29% dintre

șomeri. o Și afinităţile politice ale respondenţilor influenţează răspunsurile:

42% dintre simpatizanţii de dreapta susţin solidaritatea între

statele membre ale UE, comparativ cu 34% dintre simpatizanţii de

centru sau de stânga. o 39% dintre respondenţii care consideră că sunt bine informaţi

despre activităţile Parlamentului European au menţionat, de

asemenea, această prioritate, comparativ cu 33% dintre cei care

consideră că sunt puţin informaţi.

o În fine, se observă o diferenţă semnificativă de 10 de puncte între

respondenţii care ar dori ca Parlamentul European să joace un rol

mai important (39%) și cei care ar prefera un rol mai puţin

important (29%).

59

The protection of human rights

Freedom of speech

Equality between men and women

Solidarity between EU

Member States

EU27 60% 36% 36% 35%

Male 59% 39% 30% 39%

Female 61% 33% 41% 31%

15-24 60% 41% 37% 29%

25-39 61% 37% 35% 34%

40-54 62% 37% 36% 37%

55 + 57% 32% 35% 35%

15- 55% 32% 37% 29%

16-19 61% 37% 36% 35%

20+ 63% 36% 33% 42%

Still studying 59% 42% 36% 30%

(1-4) Left 61% 35% 36% 34%

(5-6) Centre 62% 37% 37% 34%

(7-10) Right 58% 38% 34% 42%

Informed 58% 37% 34% 39%

Not informed 61% 36% 37% 33%

More important 62% 36% 37% 39%

The same 62% 33% 34% 36%

Less important 57% 40% 35% 29%



Left-Right scale

QA6 In your opinion, which of the following values should the European Parliament defend as amatter of priority? (ROTATE – MAX. 3 ANSWERS)

Sex

Age

Education (End of)

*Acest tabel prezintă numai acele patru valori cel mai des menţionate.

60

CONCLUZIE

Acest al cincilea val al sondajului „Parlametru” a fost realizat într-un context

aparte: în primul rând, ancheta a fost realizată la 18 luni de la alegerile

parlamentare europene din iunie 2009 și se pare că avantajele de care

Parlamentul ar fi putut să se bucure, în ceea ce privește evocarea mediatică și

imaginea, au ajuns să se estompeze deja. În al doilea rând, unele ţări ale Uniunii

Europene continuă să fie grav afectate de criza economică, în timp ce altele par

să intre treptat în faza de redresare.

Acest nou sondaj oferă posibilitatea de a trage mai multe învăţăminte. Mai întâi,

se observă că evocarea mediatică a Parlamentului European este în ușor

declin faţă de valul de anchetă realizat la începutul anului 2010. Acest

rezultat poate fi explicat, fără îndoială, de reducerea acoperirii mediatice

comparativ cu perioada de după alegerile europene și numirea noii Comisii

Barroso II.

Deși europenii se consideră, în general, puţin informaţi cu privire la

Parlamentul European, o majoritate restrânsă continuă totuși să ofere

răspunsul corect la întrebarea legată de modul în care sunt regrupaţi

deputaţii în PE. Totuși, nu ar trebui să facem greșeala de a presupune că

această întrebare de cunoaștere obiectivă a funcţionării PE ar putea fi suficientă

pentru a reflecta nivelul veritabil de informare în ceea ce privește rolul și

activităţile Parlamentului European.

Pe lângă această scădere a cunoștinţelor cu privire la Parlamentul European,

imaginea instituţiei s-a deteriorat. Aceasta se străduiește să convingă

cetăţenii UE asupra dinamismului său și, mai ales, asupra capacităţii sale de a lua

în considerare așteptările acestora. Acest aspect este deosebit de frapant în

Grecia.

Chiar și așa, într-un context marcat de efectele crizei economice, o

majoritate a europenilor încă ar dori să vadă că instituţia joacă un rol mai

important în viitor.

Aceștia simt, în mod evident, că Parlamentul European poate să

acţioneze concret pentru a proteja și garanta valorile care contează cel

mai mult pentru ei, în special protecţia drepturilor omului, egalitatea de gen și

libertatea de exprimare. Noţiunea de solidaritate între statele membre ale

UE se regăsește și ea printre valorile proeminente pe care Parlamentul European

ar trebui să le apere în mod prioritar, înregistrând o creștere cu cinci puncte faţă

de ultimul sondaj „Parlametru”.

Munc ă de teren: noiembrie - decembrie 2010 Publicare ...

Documents

Transcript of Munc ă de teren: noiembrie - decembrie 2010 Publicare ...