- Misterioaseƒrul_189… · ANUL VI.-No. 1497 NUMERUL 10 BAN1 ABONAMENTELE [NOT LA i J 15 ALE...

ANUL VI.-No. 1497

NUMERUL 10 BAN1

ABONAMENTELE [NOT LA i J 15 ALE YIE-CAREI LUN1

me,plitteso tot-We-ten* tuainte

In neuretti la case AdministratieI Din Jud* Streindrate prin mandate postal* Un an in tard 80 lel; In strelnAtate 50

ease lunl lb 2/3 1unl 18

Oa alma? tu streindRat li bald

kANUSCRIPTELE NU SE INAPOMZ4

EDITIA A DO-T.3A SAMBATA, 17 APRILIE 1893.

ADMINISTRATIA Flo. 10 - STRADA ACADEME! - Rs. 10

Presa si ConservitoriA

-"frimei eqg

DE ALE LUI TAKE ExpulzatiI i Adeverul" Poll de pe monnint BLANA SPANZURATULUI --

Buewre0i, 16 Áprilie 1893.

Presi si Conservatoril Am cetit cu o deosebitä atentiune

ambele articole intitulate Excesele presei, articole aparute, îfl cursul acestel sëpt6rnani, in coloanele ziarului conservator I/ lndeependame Boumaine.

Aceste doua reviste sunt scrise, trebue sá o recunosc, - cu =Ha

diblcie, i, numai citind printre rot).- duri, se poate pätrunde intreaga gan- dire a antoruldi lor.

La prima cetire, s'ar putea crede ca D. Gh. Em. Lahovary-m adre- sez D-sale, care a p&strat directiu- nea politic& a ziarului L' Indépendance Romaine -nu voe0,e de cat, ca sub- scriitoril articolelor pasionate, vio- lente, calomnioase, sa fie tra0 la rs- pundere inaintea tribunalelor, and persoana Suveranului ar fi ,atacata ;

Inaintea curtel cu jurati, cand ai ,functionari al Statulul ar loviti ;

intr'un cuvênt; ca guirernul sá faca uz de puterile ce 'I sunt( date prin leg i constitutiune.

Dar aceastä inofensiva dorinta dis- pare ca prin farmec, cand autorul articolelor arata cu ce asprime de- lietele de preset sunt pedepsite irk An- glia 0 in Franeid-Orl civilizate - cu amende i nchisoare.

Od cine a cetit -cu atentiunea ce le-am acordat-ambele articole de care m ocup, nU poate trage de cat urmatoarea condluzie :-Conservatorii, cane' sunt in opozitie, sunt partizanii celez mai absolute libertati a presei, iar 'indata ce vin la putere, dorese incei- tuprea e.

Conservatoril, în opozitie, aú uzat de acea absoluta libertate ; i ast&-zi, la guvern, acea libertate a devenit pentru ei o licenta care trebue re- primata.

Voesc a o dovedi, dar .Inainte do- resc a atrage atentiunea lectorilor mel asupra urmatorulul fapt carac- teristic ziarele democratice articolele sunt purivrea isealite de autorul lor ; n organele conservatoare nici o data nu gaselsti o isealitura in josul revistei lor.

Democratil sunt tot deauna gata a fespunde de cele ce suit ; guvernul nu are de cat a-0 face datoria, daca crede ca este caz de urmárire.

Conservatorii se ascund ; el. nu at curagiul nici al violentelor lor de stil, and sunt in opozitie, nici al slugar- nice lor proze, and sunt la guvern.

D. Gh. Em. Lahovary se sup6ra foc cand vede asta-zi ziarele din o- pozitie aparend eu titlur inflacarate. Cuvintele pe u14ele Bucu- reftilor, Teroare alba îí fac singe

nervozitatea e atat de acuta, In cat, pentru a ó calma, cere in coloanele ziarului st mesuri represke contra preset

De ce care L'Independanee Bou- maine, in 1888, a avut dreptul sa apart, dou zile, una dupa alta, incadrata in negru, i avénd, In ziva de Mer- curl 16 Martie, un titlu infiacarat - flamboyant -Teroarea, i in aceia de Jol 17 Martie, un alt titlu ma! in- acarat - plus flamboyant - Rican].

.eamsera........,aq1a1M.MWMPlena.

- Sit te fereft1 Roman() de cula strein In casä T. Aloxasdal.

Director politici ALEX. V. BELDIMANO

poporulul ? Pentru ce ? pentru ca conservatoril eraa in opozitie i voiaa scZ restoarne guvernul liberal 0 eu guvernul liberal pe Begele Carol.

De ce oare D. Oh. Em. Lahovary, in 1893, contest& ziarulul Adeverul dreptul de a ap&rea cu titluri infl&- cArate flamboyants-ca: Starea de asediu, Catargiu-Murawieff, II6z- boiul civil ?-Pentru ce ? pentru c& conservatoril stint la guvern, ae- zati imprejurul mesel budgetuluT, ca protipendade care se respecta, nu permit mitocanilor democratl sI siipere cu strigatele in mijlocul pla- cutelor lor ocupatiuni gastronomice.

De ce oare, L'Indépenclance Bou- maine, in 1888, a avut dreptul sa cheme pe I. C. Bratianu un ban- dit international 0 pe Regele Ca- rol, prevdintele unui banchet de canibali ?-i mie, in 1893, D. Gh. Em. Lahovary, 1mi contestä dreptul de a cherna pe Lascar Catargiu gaz- (AA de hoti i de asasini, i pe Carol I RegeIe Bomba ?-!pentru ce ? pentru cá, in 1888, 1. C. Br&- tianu era preedinte al consiliului de

iar in 1893, Lascar Catar- giu este primul-consilier al Regelul Bomba.

0 observatie pe care nu o pot trece cu vederea. In 1888, D. Gh. Em. Lahovary nu iscalea violentele sale articole, pe and ell in 1893, imI iscalesc proza,!buná rea, cum o fi.

In 17 Martie 18887 articolul de fond al ziarnlul independance Boumaine era intitulat Asasinii, i in 10 Aprilie 1893, revista Aeleverului era intitu- lata Avon oare asasini in gu- Tern ? - Ce deosebire intre aceste dou6 titluri ? Primul este afirmativ, al doilea cuprinde o intrebare; de altmintrelea ageea0 Inflacarare In titluri ; a',ceeasi violent& in ambele reviste ; and zic aceeasi violenta, declar ca sunt foarte indulgent pen- ru directorul ziarului L' Independance

Bountaine, cad am sub ochi proza D-lul Gh. Em. Lahovary i pe a mea,

trebue sá recunosc cá D-sa m'a intrecut.

Viind liberalii la putere, dad, - lucru de necrezut-vor cadea In pa- catele ultimilor doi aril a guverná- mintului lor, voiü deschide cu placere coloanele ziarului Adeverul articolelor e0te din viguroasa pana a con- fratelui met Gh. Em. Lahovary.

FiMd data', lipsa total& de memo- rie a confratilor mei din strada Cle- mentei caci ei aú uitat atat doliul de care era Incunjurat ziarul lor in zilele de 16 0 17 Martie 1888, cat

violenta articolelor care umpleat coloanele acelor numere - lint inchi- puesc epilepticele zbieraturl la care s'ar fi dedat ei, dac& didevOul, In ziva de 6 Aprilie 1893, ar fi aparut in dolit.

In numërul de maine, voit proba, fiind date diferinta Imprejurárilor, ca In 1888 opozitia conservatoare a intrecut In violenta opozitia liberalo- democratic& din acest an, 0 sper cá D. Gh. Em. Lahovary nu va mai per- mits sa se .discute, in ziarul chestiunea msurilor restrictive de care ar dori sa vaza presa lovita

Alex. V. Beldimanli.

IBISTANTANEE Pompilin A. Florian

calcá datoria sá prezint cititorilor Adevë, rulta un tip nostim de tot i unic in felul s atât ca magistrat cat si ca zeflemist.

Florian al nostru, cunoscut de intiml sub numele de Pompa, face parte dintre Urittinioi (ar- ha-ic! ar-ha-ic ! cum ar zice denstil) mat ales cg

croit singur un cap de porumbel golas (ca exterior, ex-1e-ri-or ! am zis ex-te-ri-or numal ca sg, corespunda caracterulul s5g original, vesel glumet.

Om de duh si cu multá pricepere, zeflemist din cel maI prima, avönd un fond foarte serios, Ponipa este unul din cel mat hazii bgrbatl din generatiunea lul. '

Cu 'privire zimbitoare i ironing, s,i la vorbire intoepátor, scapg nici o ocazie când e vorba de a urztca pe cine-va, insg in tot-d'auna o face in pildä, cgcl aceasta este forma lul zeflemistg de predilectie.

De si mop, vede Insii foarte bine, i tie tot ce se petrece parc'ar fi curet farmazon,

Timpul imparte intro Tribunal i Club. Ca Pregdinte face onoare magistraturel, atgt

prin judecata sa dreaptg i nepártinitoare, eat prin independenta sa de caracter, ceea ce-1

face sa fie iubit i stimat si de impricinatI de camarazl.

La Club nu-I mal tace gurita el e teroarea intregulul Club ; ajutat de un fel de talent tnu- zical i-mi-ta-tif ad II trage pe diferite tontirl aril sag Bursand-wa sag alte ctintece pildice la a- dresa tuturor prietent or, afar& de unul, Tacos, de care nu se atinge. Aci zeflemistul este in toatá splendoarea lui i. desi striclenta si iscu- sita lul vorbire plictiseste ate o datá pe unil, totus,I mai totl Il fac haz, cgcl,toate spusele lui sunt cu chichirez.

Semne particukav -- La birt nu cere de cat jumgtátl de portie ; la tribunal acordg audiente numal la ora 3 p, in., ce-o fi av5nd cu ora 3 ? mister ! Iar amorul Il conduce in partidg dublá

Gified

41%.87"--0-41ftgast

Sufragiul universal in Belgia

BRUXEL 15 Aprilie.-Senatul a a- doptat cu 52 voturl contra 1 siste- mul electoral basat pe pluralitatea voturilor, 'astfel cum a fost votat de Camera. Deci partidele democratice aü triumfat.

AXIElEtik.

NUMERUL 10 RANI ANUNCWRILE

Din DUCUR ei primese : NUMAI la IDMINIBTRI.TIZ

din Strainètete, direct la adminietratie i ihs Wale eflefelle de pubHoltate Anunciuri la pagina IV ' 9,20 b. Mil ' # R. , '

11

Ineertamel* qi Rectemele 8 lei rendul. ILs Paris, stand se Omit* de venters yt.numgrill litiorral No.111, Baalevard 10.411olud.

UN NUM PECNIÖ 11411

REDACTIA STRADA ACADRAUR1 - lio.'10

Grosolane minciuni mal spune fi Take ! In Dorohoi 44 In Botolanl n'a existat si nu exista Mel o taxa de palm leig.taxa ne sofa de kilograme, 91 Mel mhear o txah de o papa: De uncle dar a Kos Take aceasta taxa ? De unde ?

Voind s apere guvernul cu ori ce . pref, a ticluit repede o minciund qi spusd unel majoritql de mameluei, scopul a fost ajuns. Ce pasci lui Take cd actualmente in ju detele Dorohoid Botofanl nu exista nici o taxd de consumatie pe fdina de grail ; el ftie, la nevoe, pentru a convinge majoritatea, sa inventeze lucruri neexistente i eu modul acesta o lege impopulara, vexatorie pentru consumatori i dauncitoare comerciulut fi in- dustriei, ca legea maximului, se voteaza.

Bine a spus energicul luptatar liberal, D. Gh. Palade, ca guvernul actual conservator and are o murddrie de aparat seti de fdcut, o d 114 Take.

0 depelii,.. telegraficii M..S. Regele, cu yrilejul zilei de 8 A-

prilie, fost felicitat de eggenii din total Ora, nu se aie bine pentru ce : pentru el era ziva Sa c1e nastere, or! pentru el in acea zi a Iipus la dispozitia guvernului conservator armata, ea sl inábuse o In- trunire publiel, s. terorizeze pe cetáteni si'sá opreaseg, o procesiune Iinititá, paci- niel, la movnintul lui C. A. Rosati.

De la Iasi Regele a primit de asemenea o telegram/. si El s'a grábit a respunde. exprimlnd.... Dar mai bine s. reproducem dupg. Curierul Balassan, furnisor al Cur- -W regale, telegrama regall, mai ales el ea e pling, de neintrecute frumusal de stil. lat-o :

DOMNULUI IANCU VENTURA '

Prefect al jud. Urgrile ce Domnia-Voastrá, impreung cu frun

tasil orasulul IaI, mi atl adresat cu prilejul a- niversgrel zilel de 8 Aprilie, adeine miscatd inima mea, jtegina imprewnd cu mine, principele Ferdinand si principesa Maria, foarte recunos- cgtorI pentru frumoasele sentimente ce v6 in- sufletesc, ve ruggm in modul cel mal calduros,

afectuos, sá arátatI aceasta i concetatenilor" carI s'aii unit cu Domnia-Voastra sine a ne da aceastá noug i pretioasá dovadg de iubire devotament. CAROL

Cum se vede, stilul regal aratl ca. autorul telegramei a prezidat de atátea ori Academiá Romanl.

Un detalia face ins/ si mal Interesantg. telegrama M. ' S. Regelui.

D. Iancu Ventura, prefectul judaului ad6nc miscat i D-sa, a pus sl se

tipäreascl. regala telegrama in afise si sl se lipeascl pe zidurile Capitalei a doua. Si-destept C. C. lancul-pentru a-1 da o importan'tä i mai mare de at i-o putea da stilul in care e gonceputa, a adlugat

D-sa o pert/ de stil, a intitulat-o : De- peritá telegraficö, titlu sub care o gäsim si in Curierul Balassan.

Oare nu era mai bine ea D. Ventura sl o fi intitulat Telegramill telegra- flea?

Cu chipul acesta s'ar fi inllturat i mat mult orl-ce rea irAelegere a luerului.

Satyr

De ale ltd Take

Expulzatii si IlAdevrul" Miercuri seara eel doui expulzatt din

RedaAia Adedruluï, D-nii Iosif Hussar si Carol Schulder aa plecat din tara ou tre- nul de 10. Et oi-ati ales ca punct de tre- cere peste frontier& Burdujenit.

La gar& i-a petrecut un num6r insem. nat de prietent i cunoscuti, cart le-a u- rat drum bun si retntoarcere grabnica.

Când am zis de ale lui Take, cetilorif aft, inteles dell cci, co,;ota de la Culte,trebue set fi comis o noud murdarie, scat o mud infamie. $i intr'adedr, Vinerea trecuta, pe and se discuta la Camera legea maximului, aceastd cocotd cu corset, pentru a vat-a proiectul guvonulul, a spus in plin parlament minciuni sfruntate.

Intre altele, Take a afirmat cd in Boto- tofanl fi Dorohoiii, uncle se fam un mare comert de grime, Mina ptatefte inci o taxa

ide consumatie de patru lei la suta de kilo - grame, taxi pe care guvern44 in proietul legel maximulul a redus -o ld yumetate, adeca la da lei.

* *

Aceste doué expulzart aú fost fácute numat i. numal pentru a se lovi In ziarul Adedrul. Nu mkt incape Indoia16,-

nict nu e nevoe de mutt& discutie in aceasta privinta.

Sant cate-va zile de and arnica' nostru Ed. Dioghenide. a fOst blttit In cur- tea Mitropoliet, apof arestatin mod Re- gal, depus la VOcareott oi In cele din urm& pus in libertate de Tribunal.

Un procuror, deja celebru, s'a Injosit sa minta ca cel ma/ de rênd ora, zic8nd el l'a vzut In multime pe cheiul Dim- bovitel in ziva de 5 Aprilie, asvirlind cu pietre. i cand a prins de veste ea min- ciuna n'o sat poat& trece, de oare ce la ora aceea amicul nostru se glsea la Re- dactie, In strada Academiel, i dect nu putea asvirli cu pietre pp cheiul Dimbo- vitet, mincinosul procuror dreseaz& pe un sub comisar Constantinescu s& declare ca l'a ultragiat... fn functiunea esercitiului

Ce §i-o fi zis nenorocitul de sub-comisar ?- A. mintit D. procuror, de ce n' minti fi eü ?" Dar i aceast& minciun& a fost demascata. Erail martort cart all v- zut cum amicul nostru a fost el Ina*" batut de pazniciis ordinal publice, fara sa fi avut alta villa, de cat doar aceea c le-a zis sl nu mat loveasol pe un nenorocit de carutao, pe care-1 snopeati in Wm.

atunct D. Dioghenide a fost pus In libertate de Tribunal, cu toate cl pro- curorul Paraschivescu, el care avea con- otiinta minciunel i ticluirei sale Incali- ficabile, stlruia sá se confirme manda- tul de depunere.

at& o minunatl ocazie pierdutg, de a se lovi în ziarul Adevrul !

* * ciocoil nu ail curajul s ne loveasca

de-a dreptul, fAis, leal. De ani intregi directorul acestui ziar

oi not tott cestia earl il Inconjurgm, du- cern o campanie destul de energicl, In contra regimului de 'jai, de nelegiuiri qi de asasinate oi nu crutAm nici pe Acela care a impus tare un asemenea regim nefast.

Leal ar fi fost ca guvernul, cáruia Ade- drul ii face atata singe rll, sä ne cheme pe not in judecata : pentru articolele politice care-1 privesc pe el, Inaintea Curtet cu juratt ; pentru acele care ating persoana Regelut, Inaintea tribunalelor ordinare cum scrie la lege.

EI bine ! el n'are curajul acesta. Ar voi s& ne loveasca, dar nu pe calea re gulata, einstita, legall, ci daca s'ar putea In mod piezi4, indirect, ea toV laoit

miseit ordinart. A vëzut ca In miocarea de la 5 Apri-

lie noi nu ne-am manifestat de cat ca ziaristi,---si a fost dezolat cl nu ne pu tea implica in procese de ultraghl, de lapidare, In sfarsit de tulburare a ordi- neI inteun chip oare care.

Atunci cavalerit de la carnal, i ail a- dus aminte de legea expulslrilor. i ce aft fAcut ? AA expulzat pe D -nit losif Hussar si Carol Schulder, singuril mera- bri expulzabill In personalul Redaqiel Mrainistratiet noastre.

Admirabil curaj, admirabil cavalerism ciocoesc !

* * Sub ce motiv s'ati fácut aceste expul-

zárl ? Nu se ode nimic !

rimpai ne ,spune ea Hussar i Schul - der sunt expulzatt fiind cd sunt evret. Mo- tivul, dac& e acesta, e arhi-stupid si nu credem c mai e nevoe relevant a- ceast& insuoire. Clef a fi evreil nu e un motiv care sg, justifice o expulzare ; legea nu-1 prevede. Ar trebui atunci 86 se expulzeze toti evreil din tarl. De ce n'o face guvernul ? De ce aceasta preferinta, pentru Hussar i Schulder ?

Adresa ministrulul de interne catre pc- spune numat atata c Iosif HUssar

Carol Schulder scriitori la Adedrul" sunt expulzatt... i nimic mat mutt de cat atata.

* * * Scriitori la Adedrul"!... Singur cuvintul

acesta scriitorfu nu v deoteapt& o lume Intreag& de gandirl asupra deoteptaciu- net primulut nostru ministru ? Nu avett Inaintea ochilor imaginea mastodontulta din alte vremart, a iolicarulut crescut prin canylkirif, obicinuit cu cu jelba- rii cu confepiftit §i, scriitorii? !...

Dar cuvintele scriitort la Adedrul" nu sunt numat o indicatiune a calitdtel color expulzati, - ele sunt In acelaot timp i o indicatiune a metivului expulzaret. Iosif Hussar oi Carol Schulder a fost expulzatt fiind-c& sunt sc'riitori la AdevOut"... ,

Si deck' dorinta si tendinto de a lovi In ziarul noStru iat-o data pe fat&

* * SI facem mat întoi o scurt& lamurire

In ce priveote pe Carol Schulder. El n'a fot nict o data scriitor. la Ade-

drul ; el nu s'a gandit nict o dat& sti, scrie dou6 rindurt destinate publicitatel.

Tînèr, de vre-o 21 de ant, el de abia are trel.' clase primare. Nu face parte din personalul Redactiet, ci din cel al Admi- nistratiet ziarulut. Si aci insarcinarea tut era 86, alerge dupO incasarea abonamen- telor de la abonatit din Capitall,ttiar, In anume ceasurt ale zilet s dea ajutor la expedierea foaiet, lipind bandele i tan- brele pootale pe numerele i pachetele destinate a fi trimese abonatilor oi cores - pondentilor din provincie

IMO cine era ce rol avea la , Aded- rul acest om periculos, pe care guvernul conservator a gasit cu cale s1-1 expulzeze pentru liniotea t(11: sigurantp, Statulut ! I ! '

Faptul c& el a fost expulzat ca seriitor la Adevrul, aratO cat de bine sunt infor - matt miniotrit, cart decid In aoa chip de soarta oamenilor. 0 camarila de intrigang oi de, spiont, o liota, de puocariaot, o co - horta de politiotl secrett, compus& din tot ce e mat ho.t, mat pervers, mat decazut oi mat imoral, s'a oplooit In juru patri- otilor de la guvern, multumitO bine-cu- vintatelor fonduri secrete, in acaror no- curatenie tot-d'a-una plodit oi pro- babil se vor mal plodi culturi de asemenea microbt.

Ei tin pe miniotri la curent cu tot ce se petrece ca tot ce nu se petrece ;

dad, .mizerabilit aü vre-o rzbunare de facut, apol se poarta ca In cazul acesta.: mint, hid= In eroare, av8nd aeul servesc stapanil... Si, and Krill aceste rênduri, am inaintea mea tipul viú al unlit aserninea mizerabil scarbos, pe caret]. cu- noastem cu totit i despre care Olin ce rol a avut in aceast& imprejurare. Nu mat manjesc hartia cu nurnele - II las uitat in mocirla i In ruoinea In care a trait toata viata oi In care o sO moarl.

* * Cat despre amicul nostru losif Hussar

el era secretarul Redactiei Adedrul, In- sarcinat s fac& ceea ce in Redactit se obidnueote a se numi bucataria gazetel ; scria ate o informatie, cats un instan - tane, câte o satira a zilel, traducea bu- letinul exterior oi une (Sri* foiletonul, co - ordona materiile din corpul ziarulut supraveghea aoezarea lor in paginl. Arti- cole politice insa nu scriea big, tot adeverul-si ti marturisim tu toatcl sinceritatea.

Acuma judece ori-ce ora irnpaAial si- nepasionat daca despre un aseminea ziarist, care nu iscalea articolele sale, care facea total in mimele, din ordinul i pe rspunderea directorulut ziarulul, se poate zice el facea politicl militantl, el ame- ninta sigurar4a Statului, fie interna, fie externa, ea in sfiroit a putut s legiti- tirneze m6sura 'grava, luat& de guvern In contra lut.

* *

Despre starea civiI i despre trecutul araicului Hussar, iat& ce putem spune ;

El e nascut din parintt nascutt in tar/. ; -tatal WI a fost mat bine de patru zc i de ani functionar al Statulut : medic de plasa,, medic de judet. etc.

' - - facut

studiele In tara. la Iasi ;-- -a tras sortit In tara ;-s'a insurat In tara ai are un copil clauia i a dat numele Alexandru 1 pe care nu l'a circumeis;-frate e tut cel mat m re, casátorit cu o romanca, a luat parte in campania din 1877-78, e cetá -

bean, alegtor, a fost subprefect Tn Dobro - gea si a ocupat alte functiunt publice.

Eyre/ prin nastere, Iosif Hussar n'a fost si nu va fi nict odata evret prin simtiminte ; despre dênsul se poate zice cu foarte drept cuvent ca e un romein nedreptdtit.

In anul 1891 fl gasim intre eel dintai In gruparea de atunci din jurul ziarului Asimilarea, combatand din toate puterile sale tendintele sectare ale unor evrei, chemand pe tinerimea evree la o con- cepge larga, etientificg, moderna, despre rolul mijlocul societatel romanestl

indemnando sa se contopeasca in gro- sul natiunet romane.

Din aceastá pricing el a fost notat, inpreung cu tog cel-l'alg tovarast at sl de luptA, In cartea neagra a evreilor sec- tart si habotnict, cart a/ mers pan/ tn pAnzele albe eu persecutiile In contra grupulut de la Asimilarea,' a fgcut sg Inceteze ziarul i ati paralizat de o cam data o miacare, pe care 'not', tinerimea romanaa lecuitá de prejudecatile daanaa toare i progresului i tare, o priveam cu cea mai sincera i mai profunda sim patie.

Iata in cate-va cuvinte cine a fost si ce a fgcut In targ Ioaif Hussar, acest tin& inteligent ai de inima, pe care in- conscientul L. Catargiu l'a aruncat peste hotare, ca pe un orn periculos societAtel

ordinel publice I

* ** 0 cestiune voiam sa mai 'ridic sami

pare bine cá confratele met. D. Const. C. Bacalbaaa, primul-redactor al Luptel, a relevat-o deja Inc/ de iert.

Iosif Hussar a fost expulzat fiind-cg era evret i ziarist. Cum rarnane insa

cei-l'alg evrei din cele-l'alte Redacgi ? Cum rèmane mat ales cu evrell din Re- dacgile oficioase ? Cáci in -toate Radac- tiile ziarelor oficioase, care aplaudg expulzarea tut Hussar, sunt cate tret-patru streint... ba sunt sigur cá eel cari scria articolele i informagile, prin care masura guvernului- se aprobg; sunt tocmal evreil !

Cum adeca ? Crima lui Hussar de a fi facut bucdtdria gazetel la AdevOul e mai mare de cat aceea a evreilor i celor- l'alti streini de la Timpul, Constitutionalul

l'Indépendance Roumaine, cart injura cum le vine la gura pe barbatil politict din opozitie si pun Ora la cale scriind gazeta intreaga, de la articolul de fond pan/ la pea din urma informatie ? Ce fel ? Numal unul, - i anume numat Hus- sar de la Adevèrul,- era o plagg -pericu- loasg ordinei sociale, iar eel- l'alg nu, eel- l'alg sunt o bine-facere, fiind-ca acopar turpitudinile de tot felul ale regimului ??

M refer iar la judecata oamenilor ne- partinitori i nepasionati.

* * Si ca sa nu ramae indoialg "cg Redac-

gile oficioase sunt pline de evréi i alg strini, dam i noi o lista :

La Timpul : M. Papamihalopol (grec), Mihalavici. Ro'h i Dian (evrel) ;

Constitutionalull Lupu,Dich'er, Diamandescu i Ipear (evrei);

la L'Indépend4nce Roumaine Rubin, lonshon, Sotirrscu, Marcus, (evrei),, Liautey, Numa Roustan, (francezi neinpaa minteniti).

De ce pentru unii mumg i pentru al- il ciumg, venerabile D le L. Catargiu ? !

Dand accostá listá, departe de noi i- deea de a cere expulzarea celor mat sus numii ; declar/m, din contra, ca vom fi eel dini at cart vom protesta cu aceeasl energie cu care astazt protesta, rn in contra expulzarel amicului Hussar, cand a- ceeast masurg se va lua in contra vre

111111111MMIII

unuia din ei, - lucru ce stim bine ca n'o sa se Intimple Daca am citat mete nume proprit, argand cá Redactiile o- ficioase sunt pline de straint Si mat a- i

les de evrel, am Meat o numal pentru a se vedea si' mat bine cá expulzarea tut Hussar a fost o msurá luata numai

numai pentru a se lovi in Adeverul.

Incheia exprimand speranta cg eel cei vor urma acestui gavern pe duel, zapla I

cit si Incarcat de toate infamiile, vor re -

para nedreptatea facuta prietenulut nostru, i asigurand cá s'ati inselat amar- nic $ i nu si-a/ ajuns de loc scopul cel ce a crezut ca dati o lovitura simti- toare, poate chiar mortalti, Adevrului.

Cu mai multa energie de cat tot-d'a- una, Ádevérul va continua a vesteji

hogile, asasinatele i toate mar: clariile in carC regimul Inoatg deja pana dincolo de gat.

Aceasta spre stiinta D -lui L. Catargiu celorlatt patriot!: de meserie din car-

dasia pe care o pitroneaza. loan ei. Roman,

larere INPMMIROIRM

Corespondenta Adeverului"

Judets1 Suceava Pascana 13 Aprilie 1892.

Domnule Diredor, V6 'mg, sa bine:voiti a interveni prin

rspanditul D-voastrg ziar contra urrnatoa- relor abuzurl, care se comit de un timp indelungat in comuna ruraltt Pascani din judetut Suceava.

Se sae ca prin lege in orl-ce comung rurala vinderea buturilor spirtoase este oprita evreilor.

In Parana de si comna rurala, in loc de a fi oprig, ei mart ineurajaal de catre antoritatile ce avem i iata cum :

Sant aici cate-va specimene de romani a cgror ochl sunt placug administratiel care n'at altá meserie de cat a fi antre- prenori de, lice* pentru carciume jido- vestY, primind pentru aceast a 20-30 lei de crasmit, iar jidanii speculeaza cum le place pe nenorocitil earl le cad In mama.

S'ari. %cut de forma anchete dar gratie unor interventii cu treeere, lueruriie art ramas balta.

Avem vre o 60 de cArcIume, toate ale ji- danilor, cu, licenta declarata de acesti iu- big at administratiel.

S'ati prins mal zitele trecute un jidan rinzand fara licenta, i s'at confiscat bíu turile In localul unde vindea, precum pivnitá ca vinuri de unde punea in con- suinatie. Curand dupa. aaeasta insa, spre marea mirare a tuturor, pivnita confiscal

eliberat de sub pecela. A mal sosit .0 nouâ ancheth cerutO de

comerciantii români, care ancheta s'a mul- tumit a constata ea toate craamele sunt pe numele romdnilor i n'are a face daca, 15-20 crasme sunt pe numete unuia !

Administratia in loc de as): lace datoria cautand ca Statul i comuna M. nu fie furate bat 0 -told oamenii.'

Asa, in seara de 12 a. e, mai multi lueratori de la garas ducandu se , la una din aceste earciumi de °Fang garg pentru a manca, iar la socoteala vazendu se in- incareag de jidan, aü protestat in contra acestul jaf.

Atunci, ca prin minune, apare comisa- rut Orel, Boldescu, un juvaer de om ca acela, care, in Joe sa dea dreptate celor in drept, s'a repezit la bietii lucratorl impreuna cu 'doui ergenti i, in fata

inceput a-I bate eu tesacele i aal maltrata In un mod ingrozitor.

La sgomotul acesta, esind din garg mal mufti funationart inferiori, at protestat contra acestei barbaria regard pe comisar sa, nu maltrateze oamenii nevinovag.

Atunci, acest comisar Boldescu, care a vea necaz pe unul din acesti functionara anume Papafil, care este martor intram proces prin care el este acuzat cá a otra- vit, cainii oamenilor,- lucru ce s'a probat prin martori,- vzand pe acest functionar printre s'a repezit. la el Impreung

SAMBATA, 17 APRILIE 1893 asOnIn

cu sergengi, seos la câmpul liber ce este MO gar% si l'aa maltratat In un chip ingrozitor, inchizendu-1 la primarie sub cuventul ea l'a insultat in esereitial functiunel, observandu-I ea maltrateaza ()emeriti nevinovatl !

In momentul cand v scria acestea, u- nul dintre pacientiI Wag de acest tun- bat comisar s'a gdsit mort in arestut pri- indriel.-

Martoril oculari, precum i sora pacien- tutu!, zic ca ar fi muri t in arma bataai ce a suferit de la comisar, iar acesta, pentru a masca lucrurile, '1-a atarnat o curea de gat, WA ea insa sá aiba timpul

anine si de vre-un cui, asa ea s'a gasil cu cureaua de gât culcat jos !...

Autoritatea subprefecturea de care avem parte aiei, cauta acurn sa facg lucrurile musama, pentru scapa pe 'odorut de comisar din incureatura, acuzand pe eel maltratag de scandal*

Triste timpuri I Voiu reveni. vé rog, Domnule Director, res-

pectul mefi. Sireteanu.

INFORMATIUNI

lsensu7, de a se defini mai bine pe cine sa tnteles prin cuvintut strdin.

La protestul ziarlor in privinta ores- Wei D-lui Dio,ghenide, pe oare ram publicat eri odatd cu toate ziarele din opozitie, se mai asociazd D-nii I. G. Valentineanu si G. Manu, vechi ziari01..

V inzatorii de ziare ne roaga sá rectifi- cam ea, cele dou'a buchete oferite Dior Hussar si Schulder at fost cumparate numai de dnl, nu si de lucratoril tipografi.

Timpul anunttt ea D. Dim. Sturdza va pleca in curend la Paris pentru a asista la casatoria fiice! principeset Gorciacoff, ngscuta Sturdza, cu un principe rus

Foaia dotala, va fi redigiata de D. Dim. Sturdza.

Press gi expuizárile Presa continua a se ocupaa de cel ex-

pu xag. Lupta In dou.6 articole dovedeste Inca

odata cat de meschini sunt conservatoril cam expulzand pe D-nii Hussar si Schul-

der . voiesc sa loveasca In ziarul Adearul. Motivul ea acesti data streinl" ar compro -

mite siguranta slatului, este ridicul caci attract ar trebui sa, se expulzeze tog streini! de la gazetele guvernamentale.

Romernul protestead cu energie contra expulzarilor, spune ea din lupta ce s'a angajat intre guvern si presa, eel zdtobit va ftguvernul.

*

Resboiul, organ conservator, intr'un lung articol critica guvernul pentru aceste doua expulsär! i spune ea scopul ce uringreste guvernut nu va reusi, cant Adearul va deveni mai aspru va ggsi eiti tore' ma! multi,

.

Din ziarele din proaincie,Democratul din Ploesti i Evenimentid din Iasi ,protestg contra, ,expulzarilor,

Citim in Evenimentul : Intranirile roliaienesti din Iasi

Cireulara confidentiala a D-lul Lascar Catarglu, privitoare la örganizarea intruni-

'poligenesti, se pane In aplicare de rilon eate'aa. zile i in Iasi. .

At avat ,loc papa astaal trei Intrunir! :

deu6' in Tatarasi i una la scoa'a Vasi'e Adamachi, toate prezidate de pcilitie.

lntrunirile aceste sunt ridicule ei scan- daloase. Agentil politienesti aleargá ai si oaptea pentru a aduna cetateni la intrunire in llamar de abia 10. sam 20 de alegg- tor!. Majoritatea se eetrage protestand contra oratorilor dascalig adital de comisarul Buznea ea sg susting mal bine legea, ma- ximaluI.

In intrunirile din Tataras1 s'ati iscat chi ar incidente sgomotoase 'Mire politisti

ma! mulg locuitorl din Ciurchl, care a huiduit pe oratori. La a doua intrunire din Tatdraqi nefi-

mcl nici un orator inscris, comisarul, Buz- nea, pentru a salva situltia a lwit cuantul, sustinénd legea maximului. .

Cu astfel de intrunirI i cu orator! re- crutag din politic, guvernul conservator vrea sg distrugg curentul ce s'a format in Intreaga, targ cantra unel leg! a-tat de asupritoare.

AfIlm 0 in ziva desvoltdrei interpeldrel sale asupra exp, D-lui Hussar, D. de- putat Dobrescu va propune, ftz numele mal multor deputql, abrogarea legei de expul- sare din Apritie 1881.

Multi deputati liberali i conservatori s'art pronuntat pentru modificarea acelei legi, in

Darla ziarele guvernamentate, urmatoarea rniscare s'a facut in magistratura :

D. Alexia, jude-instructor pe langa tribunalul Ilfov, este numit prim-procuror pe langg tribunalul

D. Emil Miclescu, judecator la tribal, natal din Iaei, este numit judecator de instructie pe langg tribunalul Ilfov,

D Stroici, judecgtor la tribunalut din Dorohohl, este permutat In aceeael calitate la Iaet, in local D-lul Miclesca

D-soara, Agata Barseicu a obtinut asearg un succes imens In Maria Stuart.

Teatrul National gemea de ' o lume a- leasa. ; toate locurile ati fost ocupate ;

multa lame a stat In picioare. Semnalul aplauselor l'a dat totdeaura

Regele i principesa Maria. Agata Barsescu a fost chematá la rampa

de mai matte or" i i s'ara oferit buchete cosurl splendide de florl.

Eri a continuat Inaintea Cartel. de ,Ca- sage, procesul milioanelor.

Din partea intimatutua printul Gr. Sturza, at vorbit Eugeniti Statescu i M. Pherechyde.

Procesul continua.

Consiliul comunei urbane Tecuci, a votat conctractarea anal imprumut de 300000 lei pentru construiri de scoale, cazarmg de pompieri si a unui local de politie.

La 14 Aprilie a inceput exercigul asupra rezistentel förtului Pantelimon, sub conducerea Diu! Stoica co- mandantul reganentului II cetate.

AA fost fata D-nil general! Arion si Berendet, D. let-colonel Boteanu, rnaioril Presan i Mineulescu etc.

La ora 10 a inceput stadia! recunoas- terei, care a durat 2 ore. La ora 1 a lace- put tragerea la gnta sub conducerea Dior sub-locot. Moescu i Enesca, entiuneI exactitMei carora se datoreste buna reu- sitá a tragerei. S'a tras 10 torpile dintre care cele d'intaia 5 at fost fictive. Lun- girnea lor era de 1 mt. si 285 mm. greutatea de i20 kgr. inearcatura minima de 7 kgr. i 25, ctgr.

Cele 'WWII 4 torpile aa fost umplute ea razatura de fier; a 5-a cu placiale zinc. Cea I-a s'a tras' sub unghiul de 5°, 1I-a de 10°, Ill de 20°, a IV de 25° si a V-a de 35°.

Azimutul a fost. de 760. Toate aceste torpile air cazut In apropierea forturitor. S'a- tras 2 torpile reale, incareate cu nisip i astapate cu dopuri de plumb ei alle Use! imamate cu pulbere in greutate de 1 kilogram.

Tragerea a fost reusita, s'a, nemerit foarte aproape de gala. D nil locot. colonel Boteanu i sub-loaot, Moescu i hne- scu, In tot timpul trageref a stat in cupola.

In, curand se va serba la Petersburg jubileut de zece an! al incoronaril Ta- ntal.

La aceste serbari Regele va fi rearesin- tat printr'o misiune militara i Prin principele Ferdinand.

Az! dimineata a trecut prin capitalg Regina Natalia.

M. Sa s'a dus la mos'a Vidra a D-nei Elena Catargiu, pe linia Bucuresg-Giur-

FOITA ZIARUL) ADEVERU L"

(87)

FORTUNE DU BOISCOREY

Blau 011zuratalui (Urmare la Lela sangerata)

CAP1TOLUL VI

-0 sit se 'neeapa, actul a'l treilea, zise D-na Cambry. Dac'aveg ceva de spas D-lui Darcy, aci yeti fi foarte rat.. Chiar facet vorbind, o sa scandalizati lumea care-a -aenit s'asculte versurile tut Racine - Cred, rspunse iute Nointel, ca nu voia face rat eeind intru 'n( ampinarea D-lui Darcy, afara, numal daca nu tineg sl primig numal de cat.

Catusi de putin. Nu suntem Inca cununag t n'ar fi toemal convenabil sa se stabileascg 'n loja mea cat o tine re prezentatia. Nu'l pot admite de cat in vi- zi.I Mi-a facut daja una destul de lunga

cred cá va veni iarasi in viitorul en- Wad Pgn'atuncl aveg tot timpul ea sg vorbig de un subject care va intereseaza pe amandoui i sper cá veg veni aci dupa ce veg termina.

Atunci, flind-e5, m6 au t orizati, Doamna, o sa v parasese pentru cate -va momente. - D-na Cambry aprobg printr'un zIni- bet si capitanul profita, indata, de permi- siunea ce dansa acorda.

Nu aim zece past' In coridor i sa. 'n- talni cu judecgtorul de instructie. - aunt foarle fericit v ggsese, Domnule, II zise cu curtenire magistratula Din aclins mi am parasit sialul. - i ea loja D-ael. Cambry, unde m'am prezentat adineaorI cu speranta- sa v 'ntalnesc, rspunse capitanul.

Tineg malt sa. ascultág ,actul al treilea ? - place cu mult mat mull sit staa de vorba cu D.v. - Atunci, sá mergem In foyer.

Toemai ce , voia Noini el. Trecând pe dinaintea lojel odupata de Claudina Ris- sler, v6zu câ usa era iniredeschisa, si: ca nebuna ceig Ii pandea trecerea. Ne gnand sa 'nceapg o 'ntrevorbire cu ea, interse capul si ea ava discretia sá nua strige, de si murea de pofta.

Foyerut era gol, atat cat se putea dori pentru o convorbire particulara. - D-le, Incepu magistratul, sunteg a- micut cel ma! intim al nepotutui meta, ag bine-voit sa '1 ajutag in greaua si de- Beata Intreprindere ce si-a luat ea aá do- vedeasca inacenta unel prevenite pe care

atoate aparentele o acuza. El a reusit. E I dovedit cä D ra Lestérel nu mal era la

Opera in moméntul in care s'a savrsit crima. Nu ramane mal putin stabilit ca a lost acolo, ca sa Scoata, niste serisori coin- prornitaI oare care se aflaâ in mainele Ja- tiet Berthier, i aceasta ar fi de ajuns ea sa, impiedece pe Gaston de a di, curs and proiect de casatorie pe care '1 desaprob, dar e stapan pe actele tut ai nu Pretind sa 'I impair vointa mea. Nu de el am a v vorbi, ci de o alta persoana - Si et am a va vorbi de o alta persoana, zise ineet Noin let - Nepotu mea, nri a %cut erl o confl- denta ciudata, relug D. Darcy ; in mai matte randurl deja, iml spuse ca D-voastra credeg a fi pe urma ferneei care a intrat in loja. dupa, D-ra Lesterél. A mers liana a 'mi spune ett banuelite D-voastra sunt indreptato asupra 'tine! femei din lumea mare. Marturisese c nu luasem la serios aceste insinuatil..' Dar Gaston mi-a descoperit un fapt gray. Lojiera pe care am intarogat-o la Inciputul afacerea si de la care n'am putut scoate de cat niste de -

.claraguni ¡Ará nici o legatura, acea lojierg pare-se, ax fi gasit in trial., langa, cadarut Julie! Berthier, un baton de manseta pur- tând o initiala i ca at! fi fault sa vi se dea D -voastra acest obiect. -E cat se poate de exact, r6spunse Nointel, fara sa, se fr tulburat.

Magistratut facu o miscare involuntarg, iar fata sa luá o expresiune e o severi- tate foarte accentuata.

giu. Peste câteva zile Regina va veni ta Bucuresti.

Aps mineralá Boma" Aloatino. Bicarbonatá

Aprobata de onor. Consilia Medical Su- perior prin jurnalut No. 1463/89 si ana- lizata, la anul 1789 de Haquet la 1833 de Abrahamfi, la 1856 de Dr. Stenner, la 1878 de Dr. Pribram, la 1889 de Dr. Ber- nath, la 1890 de Dr. Istrati si la 1892 de D. prof. Dr. Babeq.

Aceastg apg este superioara apelor Ron- cegno, Levico, Bourboule, Srebrenica, La- malou etc., iar ca apa de masa (1/3 Yin, 2/3 apa) se poate lua cu mal placut gust rcoritor in local apelor Giesshiibler, Vi- chy, Borszeck, Répatti i altele.

Se gaseste de vénzare la toate princi- palele magazine de coloniale, drogherii farmacii din targ.

Informatii la Administratie, strada Lip- scan!, 61. Bucuresti.

wommorszo.....M"MINIMMIll

VILLIERS DE L'ISLE-ADAM

Mori, de pe mormint 0, sera frumoase ! In fata sclipitoarelor

cafenele, pe teratele cofetaxillor cu re- name, ce mai de femei çli toalete bataa toare la ochl, ce mai de nierde-vara." se red*, !

latá fetitele care yard flora umblând de colo pana colo cu cosuletele lor-

Frumoaselé femel farg cApataiú primese aceste flori ee area toate ,culese, misterioase...

Misterioase ? - Da, dac'a fost !

Aflati, zimbitoare cititoare, cá exista chiar in Paris, o agentie posomorita care se aatelege cu mal multi, conductor! de inmormintarl luxoase, ba chiar si ca gro- pas!, cu scop de a scuti pe morgl de dimineata nelasind sa, se yeetejeasca Wei folos, pe mormintele cele nou6, toate buchetele adinirabile, aoate coroanele, pe care evlavia fiasca sati casnica le grama- deste cu sutele pe catafalcuri.

Florile astea sant tot deauna uttate dupa sfirsirea grozavelor ceremonit Ni- men! nu se mai gindeste la ele ,` tog se grabesc sa se intoarea de acolo eas-se In- telege lesne !...

Si alum!, indatoritoril nostri ciocli se pun pe lucru. Et nu uita, florile ! EY nu's cu &dal la naiba. Sant oameni practici. Le rat bratarri intregi, pe Write. Ca sa le arunce in grabg peste zid, inteo gro- pusoarg potrivita, e pentru (tarsi! o treabg de o

Doi trel dintre mai destejla i mal smecheri due pretioasa sarcina la niate florarite prietene care, multumita degete- lor de zinc 'aseaza melancolicele flora in mil de chipuri, tu buchetele .pentru cor- saj si de gnat in mana, ori chiar trandafirl singuri.

Sarmariele negustorite de searg sosesc atrinel, punandu cosuletele amanet. La aprinsul felinareldr umbra de colo pAna, ,colo pe bulevarde, prin fata teratelor stra- lucitoare si prin miile de locuri de plg- cere.

lar tineril plictisii, vroind sa faca SA vie femeile pentru care simt oare care a- plecare, cumpara florile stea i le data tor.

Eld, %Amite ea niste chilil, le. primesc cu un zimbet nepaisater si le pastreazg in mang,-orl le pun la incheetoarea cor- saju tut

lar 'licaririle gazulul arata fetele. invi- netite.

Astfel cá fiintele astea ea niste strigol, impodobite cu florile Mortel, poartg, fara sa, stie simbolul iubirei pe care o pe care o ,primese.

E. V.

uii, un guvernor de franceza 1.11 U germana precum un 'in-

stitutor Institutul iniú Billiteanu Calea Mosilor, 138.

slanaftwiloralbaalltIMSKIMINCOMIMINIIMINIEW - Asa dar, Domnule, zise el, Oa' cre- zat ea V este permis a v substitui ju- decatorului insareinat cu instruirea unei afacerl de asasinat. At! comis, trebue sa, y'o spun daca n'o star, o adevarata, usma pare de functiuni. - Convin. Am crezut cá sunt Impre- jurarl In care sfirsitul justifica mij- loacele, - Sfirsitul ? In ce scop ag luat o piesa ,de convingere care ar fi putut s'ajule foarte mutt pe justitie ? - Iiiii propusesem sâ ma servese de dénsa ea sa, silesc pe cuipabil sa'si mar- turiseasca crima.

aTI? Pe culpabila ? asa dar o canoe

te -

- Credeam, c'o cunosc. - Si v'atl inselat, fgra, indoiala. - Da, banuiam pe marchisa de Ba- rancos: Am supus'o unei probe hotaxl- toare, si am capatat siguranta ino- centa. h D-v. yeti fi de parerea inea dupa ce veti asculta-o. Maine, va va spune a- ceia ce-a facet si cum era de fondata a- cusarea mea,

DMaa,inseunl t eMe-va ceasuri nurnal, de cand am parasit castelul din Sandouiville unde D-sa se gaseste In acest moment, si m'a insarcinat sit v'anunt visita sa. Acurn, dati ml voe, Demnule, sa v Ineredintez acest buton pe care din gresala l'arn pas- trat prea mutt timp la mine.

VIM

D. Darcy lua, cu o oare-care hesitare butonul de aur oferea Nointel, darli examina foarte in de aproape. - Curios, Ingana el, mi se pare ea nu e intala oar% cal Arad.

Are o forma deosibita foarte usor de recunoscut, zise capitanul, i ne e dat sa spergm cg se va descopert persoana care! apartine.

Judecatorul nu rspunse ; el cugeta.. Dreptul e, Drannule, incepu el dupg

o lunga, Were, n'ar trebui primesc din mana D-v. Nu sunteg obligar, sa, cu- noasteti Cedul instructiel criminate, insá intelegeg ca el n'a putut sá autorise pe 'un magistrat sa procedeze ast-fel.

Nimic nu'mi garanteaza, autenticitatea acestui object gasit nimic de cat afir- maga D-v.

Dar va iat drept un orn de onoare, o kit asuprarni de a ma increde in err- vantul Dar. V previn llama! cá voia cita pe lojiera i ca i D-v. yeti fi chemat o data cu dansa.

(Va urma).

NFL-RITE STIR! INSTITUTUL METEOROLOGIC

Bucuresti 15 Aprilie 1893.

Inaltimea Barometric:a la 00 . . . 753 0 Temperatura aerulul . . . . . . 10 5 Vintul Starea ceruhil putin noros Temperatura maximä de erl. . 4-13°

minima, de astezl . 3° , la nol variat intre +21-3

Vreme frumoasa i calduroasre A plouat la : BotosanI, Pascanl, Vaslul,

Beat, Odobesti, Ramnicu Sarat, Tulcea, Isaccea, Babadag, HarsoVa, Ostrov, Mizil, 13ustenl, Campina, Ploesti, Alexandria, GA- O, Gugestle

DIN TARA 1 Aseara lucratoriI tlpografi, membril al lesocietatel Gutenberg, s'a intrunit In sala rAmicitia unde dupä lungl desbateri, ail hotarIt sä. participe In mod oficial si cu stindardul societatei la manifestatiunea

(de 1-iii Mai care va avea loc Duminica dimineata.

Majoritatea lueratorilor lmprimeriel Sta - E tuluI insa, a adresat mal de inainte pre-

1 sedinteluI un protest semnat de vre o 100 de societal.", earl Pati iscalit sub amenin- -Wile de congediare a sefilor si. prin care cereal a nu se scoate drapelul la mani-

L festatiunea de 1-in. Mal. ,1 Din suta de protestatori rush' n'aii venit la adunare de cat ve-o 5-6 ast-fel eh adunarea a respins protestul mai ales In urma unor declaratjuni ale mernbrilor earl ail spus a ail semnat protestul frind amenintati de sal de ateliere cu da- rea afara.'

Din parte-ne pe de o parte felicitäm adunarea pentru resolutiunea luata, iar pe de alta regretam ca. printre lucratorii Imprimeriel. Statulul se gasese uniI cari s'atl luat trista inshreinare de a servi de instrumente sefilor de. ateliere si chiar patronilor.

Lucrätorii tipografi, ea breasla inteli- genta, ar trebui sa inteleaga, inaintea tuturor celor-l'alti lueratori, ea numaI ma- nifestand pentru opt ceasuri de munch vor avea dreptul la dobindirea acesteI reforme.

In urma infamiel guvernului svirsitä prin expulzarea nenorocituluI Carol Schul- der, familia ocestuia, compusä din o mama baring., veduva cu patru copile, a re- mas absolut fara. niel un ajutor, cad mi- eul salariti de 90 . lei pe lunä al lui Schul-

,"

der, constituia singuru1 sprijin al neno -

I rocitel sale familit I In fata acestel triste situatiunl creata ' familiel. Schulder, redactiunea ziarulul nos-

tru a hoi aril deschiderea tine liste de . subScriptie pentru ajutorarea familieI.

f, Vädajduim ca cititoril nostri se vor

gräbi a ne ajuta in aceasta caritabila o- per* indulcind ast-fel viata nefericitel familil, care a fost atat de crunt loirita. la existenta sa prin infama expulzare a lul Carol Schulder.

Numele sub-scriitoritor se vor publica '. prin ziarul nostru.

D. colonel dr. Nicolescu facend clona- 1, tiune Ligel culturale sectia Bucuresti suma

de 100 lei, comitetul ei exprima cele mai eälduroase multumirl.

SAMBATA, 17 APRILIE 1893 -

3

Un ultim eurent Duna ce 41 aratä parerea de WI ea trel Intr'o pravalie : episeopl ati putut sh, aprobe proiectul D-lui encomia : -- AO cumpdra acesti ciorapi, Take lonescu, D. Marzescu critics pe larg

dar nu stiii dacd 1-o fi plâcénd bdrbatului acest proiect. med colorati? Spune cä e fbarte Caracteristich lipsa

Servitoarea : - if place cucoand ! - Mitropolitulul primat. Se zice ea el sus- Boerut mi-a promis si mie sd-m1 cumpere tine proiectul Atunel, zice D. Marzescu, Duminich 18 Aprilie la orele 2 jum. colorati ! vreae sh §tia dach, e demisionat sail ba I P. in. va avea toe in biserica Oomnita

D. Take Ionescu : Cat limp demisiu Bálasa casätoria D-lul Dr. Marcel A. Bran- Desbaterde Parlamentare nea nu va fi publicata, in Monitorul oficial, dza cu. D soara Ca'iopi C. Anastasiu.

scaunul seú nu e vacant. In aceiasi zi la ora 8 seara In biserica D. Marzescu : Dar de ce Monitorul a Adormirea din Fol ticeni va avea toe ca-

publi cat regularea lui la pensie ? Peniru 1storia D-lui Arthur Gorovel cu D-soara ce S. S. se afla aciim retras la Chldaru- i Elena:Vdsescu. sani, pe cand nol discutam legea cleru'ui ? Urem tinerilor _j_:),.e.r,,,ecli.i toate fericirile.

Fiind 5 ore, se prelungeste sedinta. Doctorul Maurieill Levy, de la faculta- D. G. Marzescu, urmeaza, aralä.nd ea .t . .ea din Paris a trecut alalta-ieri esame- prin acest proiect se modifica legea sino- nul de libera, practica cu un succes deo- dala pe ascuns.

sib La orele 6 se ridica sedinta. Eitl . a fost viti felicitat de juriul esami-

. $edinta de la 16 Aprilie nator.

abdomenul si ia taiat beF,dca, a scos din ne ar pläcea ca sä-1 auzim cat de curend de gasca.

ia- ea o piatr In marimea unul oil 110, ca s5,-1 aplandäm si nol cum l'a aplau- a

dat st ráinii. Bolnavul in tot timpul cum si in urma ,

operatiuuel a fost si este in starea cea mai buna.

tv.V114.11,

Comitetul societStil stiintifice-literare, Ghcorghe-Lazeir, s'a constituit pe anul 1893-94 ast fel Delegati-presidentiali N. Craciunescu, Dem. C. Naumescu si V. Gri- gorescu-Elvir, iar ca secretarl G. Iorgala, Demetrescu-Stecédum i Demetrescu-De- mion, easier Virgil N. Cum.

CAMERA Urmarea sedinte i de la 15 Aprilie 1893 Se voteaza cu mici discutiuni : 2 lei pentru suta kgr. seuri.

10 branzeturI. 10 » » de morun, nisetru,

cega. si scriimbiI. 20 pasträvi, somni, he-

ringl $ i. alt1 pesci de mare. Se deschide sedinta la ora 2 jurn. Diseara la ora 9 se va intruni consi-

5 e » n pesce sarat, numal Presidentia D-lui G. Gr. Cantacuzino. liul comunal al Cap:tale". In comunele ur- Presenti 72 senatori. Se vor discuta taxele comunale, pe earl' bane. Se fac formalitatilé obicinuite. va urma sh, le perceapa primaria sub re- PIuguri universale complecto pe 10 » » lacherda si sardele D. St. §endrea depune un protest al gimul Legel Maximulul. o el. In butoae. comerciantilor din Iasi in contra legel ma- Astfel al imediat ce Legea Maximulul va Pluguri cu 2 brazde.otel tnalte, 150

77 71 77 icre de chefal. ximului. fi promulgate.' prin Monitarul Oficial, pri- Semhngitoare in lat .1i in rindurt 100 » 71 iere proaspete sail Se infra In ordinea zilel, urmarea dis- mSria va aplica nouile taxe comunale. tescuite. cutiei asupra leget cleruluI

50 » 77 icre de stiuch. D. G. Mftrzescu spune ca legea cleru- ID numrul ziaruluI nostru de alalta-erl, Chicago-America 20 17 77 de caracatitit, sta- lui violeaza nu numal canoanele aposto- 1am publicat o informatiune cum ch. ea- Seceratoare eu legat latindloehine

cojI si stridil proas- lice, dar si pe cele ecumenice. sierul Orel T.-Frumos ar fi dispärut. As- tkisul la dreapta.

5 » e » midiI, scoici, meld IerI, D. ministru al instructiei si. culte.' tazI primim din T.-Frumos o telegrama

thisul la stanza. pete. ; Secerhtoare eu legat Me. Cormick si raci. prin legea D-sale se abroga unele dispo -

lor, strans Win cu usa, a märturisit ea' din partea D. lilt Dim. Dimitriu, casierul,1 win care, fireste, se desminte ac. easth in- 1 Seceratoere simple Daisy. 2 zitiuni sinodale. formatiune. 0 desmintim deci si noi, re- i » orez.

^ Cositoare de fier No. 4. 0,30 77 57 cartoff ei Mina EY bine, zice oratorul, dupa cum Con- gretand ch. cel ce ne-a comunicat-o sa a Catalogul meil ilustrat la cirere gratuit

10 » » paste fainoase stitutia nu se poate modifica eIrit a se fost ril:informat, sah a cautat sh, ne inducä. de eartoff. -

. de Italia. intruni o constituantä, tot asa si canoa- In eroare. Stirea acestel disparitiunl a cir-

5 , nele nu se pot modifica fara a fi desM- eulat de altmintrelea cu staruinta In Ca-

» e 17 pitala si a fost inregistrath si de alte ziare.

de vinzare. glutinurt gram" tute de Sf. Sinod. late, grisuri si. Vorbeste apol despre infiintarea consis- crupe. .

------........--..,.............. ____ .. A se ádresa la D. Eskeuasy la agentia toriilor, si citeste mal multe articble din

Havas Bucuresti. La taxa asupra 'Liner" -se naste o vie legerea s

tapioca, sagu. legea sinodai hotaririle lor. Ultie Telegrame 5 » » lS, privitoare la consistoril, a- m

discutie. Vsaradfi de Tata LinA Majoritatea voteaza o taxa, de 2 lei E o fatä bunä pentru suta de kilograme de fAink fink ULTIME INFORMATENI despre criza sunt neintemeiate. BELGRAD, 15 Aprile.-Toate svonurile

Alba $i euratd §i 0,50 ban.' pentru faina de calitate or- dinarä. .

Oficialul publilea. lista presedintilor biu- De swim* 0 Doctorl Se mai voteazA taxele :

rourilor electorale. Mal Inteit cercatä, 2 lei pentru suta de kilograrne de in Senat este scandaloasä.

Purtarea Epiecopului de islrgelp Feridun-Bey, reistrul Turciel, s'a intors de Cum de pild Babe, dup un concedi a ii 1.0 hull. g, de legume fainoase Us- Acest nedernn chlugär ar me- VIENA, 15 Aprile.-In noaptea trecuta Bernard 0 Istrate, cate. rite sh fie itrimis introo mocha- inal multe sute de dultheri in grevä, an' Carl i-ail dat la urra5,' 5 suta de kilo 77 )7 grame cas- tire, unde sh isse citeasch mo- aruncat pietre asupra agentilor de politie. Trel certificate

,

tane si fain g. de cas- tane.

liftele St. Vasilie, pentru isph- Acestia at fost nevoiti sh faea us de arme. Zicand eat gäsito ,irea päcatelor, sale. 4 , » suta de kilograme a- Nimeni n'a fost ranit Provocatorii ail fost Cu orez pudratá nason.

Cuneaseem cfite-va ph Uate a id arestaff. 35 _ suta de kilograme con-

ecestui nerusinat cvrtezan al BERLIN, 15 Apr.le.--Reichstagul a res- La gust buna, dulce, - , prostiteratel ;le la 'Culte Am pins propunerea de a se pedepsi nu mimal Ingustä 0 lag,- serve de carne, vénat, scris in Eparhia sa, pentru a divulgarea de doeumente si. de desenuri FumAtor cu rninte, peste, stacoji, stridil avea arnánunte sigure asupra privitoare la ankrarea nationala, ci si pro-

Ca sa in6 gftce01 si alte conserve ali- puriarel saie. mentare din produse pagarea de stiri in aceastä privintä. Mi-

Ia Hartia Creailga, animale, din grásimi, Indat ce le loom primi, le vom

1 " kilograinul de extracte de

carne In tablete sail sub

unt-de-lemn sat otet. copul de Argeris, care este can,

pc blica pentru ea taro intreagä puneril, sia .ltiie cht e de ciecezut Epic-

pro-

Proiectul relat v la secretele militare a ltantwomegatatamatte-v :4.

n'o, sa, naal' tu§e§tI.

orl ce alth forma, gela- didatul conservatorilor la scau fost vote.

G. NE115 tinä alimentara , cad de Itflitropolit-Primat

10 lei de kilogramul de trufe, proaspele, Pentru pbtinerea scaunulul ..,tit--I teatrat e

mural* sae. uscate. itrepoliei din Bueurestl, Epis-

30 suta de kilograme de conserve copul de Argett ei-a ter4elitinal- Artistul Kneisel -S6ptémâna trocuta s'a in- MAINIDECUSUT

)2 ,t6rs in tail distinsul violonist Anton Kneisel, ta situatiune ce ()carpi. de legume de butoae, In stiele, din turneul si;q1 artistic intreprins prin Austria, ORIGINALE SINGER, sail cutii de tinichea. Inch o data declarhm ch vom Elvetia, Franta gi Eeglitera. D. Kneisel a re-

5 , , suta de kilograma de masline retire r i. purtat pretudindenl cel mat mare succes. Ast

, fel in Pad§ a.dat in salonul Erard doub con- sarate sail murate, In butoae. ln numérul nostru de mfiine certe marl. Le Progrès artistique vorbind de a. j se midá de la Sf. Gheorghe 15 suta de kilograme de masline Wont publica interesentul inter_ cost conc?rt zice, cá celebrul violonist, D. hi palatial foodationel U. in stele sail In tinichele; oil.- view, pe care reporteral nos- Kneisel a surprins intreg auditorul, fiind-c5, D.sa care ar fi modul lor de con- tru l'a avut in inchisoarea un- stie sg, treacä peste cele mai maxi difieultap

ale operelor maegtrilor clasici. Jocul'D-sale ew e servare. gureasch de la Szeghedin cu vibiant gi exviis -in acelag timp, eleganta ar-

15 lel pentru capere. 10

Se mal voteaza pe suta de kilograme : dr. V. Lucacl. mustar.

_ Kneisel posedä o virtuositate rernarcabilä, un

cugulul. este superbä, niel o notä slabä, totul este perle" . La rindul s6ii Figaro zice, 0, D.

'i '.]._'..77-ift,-- ADMIZIETVAIMEDS. 7) 7/ C. F. R. in Reichstagul german joc stralucit gi plin de cáldurä. D-sa a cäutat 25 lel pentru sosuri kle masa. Agenia Havas ne tra timite azi urin, - diferite bucätt int-resante clasice, pe carl le PUBLICATIONE 5 , n stsg executä cu ' mult efect gi, gall de ,aceasta D. n bulion de patlägele i ar Pentru ocuparea functiunel de Inginer- deiti.-

-

- toarea telegrama din Berlin :

D. Ahlvardt a declarat in comisiunea pen- Kneisel este gi un compositor de merit gi cu o i imaginatie bogatä". Arhitect la comuna Tulcea, retribuita cu 100 lei pentru fructe conservate in mie -

re, alcool, zahar, sati alt- fel.

tru cercetarea documentelor sale, a nu po. In Paris D. Kneisel a cantat in saloanele prin-1500 lel mensual, aniatoril sunt rugatl sVI sedd nimic privitor la fondurile invalizilor, o'klock peste 60 de dame din 'Malta aristocratie, ----. cipeset Elena Bibescu, care intrunise la un five ladreseze cererile prinaäriel rispeotive. ....-....._ , dar cd toate documentele sale se referd la inading ca sä-1 asculte. Principesa Bibescu, care 10 lel pentru halva si turte dulci. cdile ferate române si privesc pe D-nii Mi- . L:. Kass e ., este o artistä celebrá gi o mare incurajátoare 20 ' ' ciocolata. 1) n quel, Bennigsen, Horneitz si Munckel. a artef, cäcl se gtie cä in saloanele sale se in- Locpitor al D -lui. Prof.. ASSAKY 100 , surogate1e de ciocolathe tâlnesc toate ce:ebritätile artelor, a acompaniat $

50 , , cofeturi, siropurI, zeamä care e vorba de coruptiune -in afacerea cdi- p. Miguel a cerut sei vazd scrisoarea in

pe D. Kneisel in diferite buCati de Paganini, 136, consultatii de boaletele chirurgicale ei Beethoven, cum gi in bucatile compuse de DI, ,,, de portocale si alte ze - filltice de la ora 5-6 p. m,, in toate. zi- muri diferite nedenumite, lor ferate romcine, si care s' a gdsit, asa se Kneisel. PrinciPesa a cantat gi singurk' bucatl; '

Jele, in strada Pri milverei No. 3 .. pretinde, intr'un cos etc hartii. din Rubingtein, Moskowski gi Chopin, in aplau- I pure sail amestecate cu zahar:

D. Ahlvardt zice cd scrisoarea e scrisd sole frenetice ale auditorului. Pe lânga ziarele Progrès Artid §i, ique Figarot

i Se, eadi pentru un pension de dom- r

de cdire D. Kalendem presedintele Senatulul si afarä de multe altela tot asa de im ortante i nisoare o cash, situata inteun 15 lei pentru zalär, pentru comunele Romania. , avead dela 28 -30 Inca- L'Europe artiste, Le monde artiste, Gil las, etc. cartier frumos urbane. D. Miguel constatd cd de la 1870 peinä sunt One de cele mat frumoase elogil la adresa peri, curte, grádiná, instalatie 'de bäl, de 5 lel pentru zahar, pentru comuuele 1 acestui distins artist. Journal de Geneve gl Le

rurale. /1 880 nu a fost nid un presedinte al Se-

Genevois, care apar in oragul cu acelagl mime gi natului roman cu acest nume. ard. gi de gaz, Chiria 10,000 la 12,000 lei.

A adresa sir. Itiliana 16, uncle studentil români ail oferit compatnotuluI se Dupa ce se voteaza inch vre-o cate-va taxe qedinta se ridica,

In urma unor lungi desbaterl, D. All- lor o coroaná foarte frumoasá, laudä asemenea foarte mult talentul acestuI distins violonist,

Sedinta de la 16 Aprilie Express de Lyon, vorbind gi el de concertul D-lul Kneisel in Lyon, zice cä Thsa nu,e nu- maI un violonist de prima fortä, dar este gi un compozitor foarte dibace gi D-sa atad, cu ori- ginalitate gi talent ori ce fel de gen : concertos. uverturl, fantezil, rapsodil, etc. Violonistul a. cesta de rasá cantá cu emotiune comunicativä, pástrand o sigurantä mare in pasagiile exclu- siv strálucite.`

Salut Public din Lyon, Le Nouvelliste de Lyon, Budapester Tagblat, Zuricher Zeitung, Gazette de Lausanne, La Revue, Feuilie d'Avis de Lausaune gi Nouvelliste Vaudois, apol Lu- zerner Tagblatt, Feuille d'Avis de Vevey si 'Journal de Vevey sunt asemenea pline de e- legii pentru D. Kneisel.

In Zurich studentif români aii facut ovaliuni D-lui Kneisel si rag Insotit pänä la gará-

Nol din parte-ne suntem mandri, cä, inregis- trane7succesele acestui artist de valoare, care ne face pe noi Románii reinarcati in 'streiná- tate si adresandu-i cele mai sincere felicitärio

I STAADECKER

4.fr I ,Aurc:t

,

P110 sine acrrico-te BrAlla Bucuresel Crniova Ruston, Proctor & Comp. Locomobile Treerhtoare

Balul dat de societatca functionarilor pu- bliti in Turnu Magurele la 16 lanuarie a. c., pe lng ca a fbst in total reusit, a

un venit de 4.056 lei i un bene- ficiu net de lel 3.400 b. 70 cacl .655 b. 30 aü fost cheltuell.

Aceasta spre cunostinta tutulor acelora earl' ail bine voit a contribui la reusita acestuI bal.

DIN STREINATATE Federatiunea sindicatelor din Saint- Eti-

enne organizeaza o mare manifestatiune ,( pentru ziva de Main.

Guvernul a recomandat autoritatilor de AI a lua natisurile cele mai serioase pen iru

ea linistea ptiblica sh. nu fie turburata,

Mc. GORSUCH

Mtn nAutol Oincyariaobi jnuttnisismtemm Mar-

'ç 4 Cu ocasiunea grevel din Hull dezordine , foarte serioase produs. Grevistil, In-

taritatl de desele provocari ale politiel engleze aü dat foc depositelor de lemne otelului Citadelle.

Pagubele se evaluiaza la peste 250,000 de livre sterlinge.

File rupte din Album oamenl sunt plâni, pe cari nu ar

voi sa-I vaza Inviind, mal ales cand man- gaerea se afil inchisa inter) lada Wer- theim.

A. de Musset.

Amorul e singurul rnijloc de a nu im. bittrani.

X. Y.

Cand cine-va e iubit de o femee fru- awasä scapa cu inlesnire de orl ce incur- (Altura.

Voltaire. -- Amorul locueste in cele mal frumoase

iniml, preum viermele in cei mal frumosi trandafirl.

Shakespeare.

versitare Carol I

IN FATA CURTEI REGALE

vardt a promis sd depue maine scrisoarea D-lui Kalenderu '

Presedinta D-lui general G. Manu. I Comisiunea a insdrcinat pe trei din mem- Present! 98 deputati,

I brii cu .examinarea documentelor Ahlvardt.

Se fac formalitätile obielnuité. D. RadueStanian depune o petitiune a Primim stiii positive, cd conventia comer-

349 eultivatori din Zimnicea prin care ciald cu Austro-Ungaria va fi discutatti cu

cer ministeruluI domeniilor sa le Imparta doue zile inaintea inchiderei Corpurilor Le- in loturi midi mosia Zimnicelele remast giuitoare. de i la lpsilante. Guvernul vrea ea conventia sd se voteze

De asemenea Intrebarea care a facufo cu iuteala electriciatei, ministeriului justiVei asupra succesiunei Diseark va fi un consiliii de ministri acestel mosii, o transformä in interpelare. la, ministerul de interne.

1:0 D. Horn zz i, Intreaba pe mini strul -4.4........ de rezboiii : in virtutea caret legi streinil D. Papiniu a plecat cu acceleratul de

nenaturalizati fa ; voluntariattil in armata aseark la Viena pentru reluarea traari- roar:Ina, si. de ce nu se sterge din cadrele lor cu Austria In vederea Incheieril uneI ofiterilor de rezerva, streinil cu gradul de conventil comerciale. sublocotenent. D. Papiniu are instructiuni speciale in

* privinta expor Lulu.' nostru de vite si. ri- La ordinea zilei urMarea discutiei pe m6tori gi in privinta serviciului sanitar

articole a tablouluI legeI maximuluI. veterinar.

........-

Se discutä de la art. 98 (pietrisul) in Astazi la spita r Central D. dr. ESCELENTA pentru ingrijirea pielel. sus. (Sedinta continua)

Demosthene, distin u h r rg al armatei ESCELENTA pentru a tine curat qi a acoperi rfinile dupl piele. noastre, asistat de medicil sei secundarl, ESCELENTA pentru intretinerea pielei, mal ales /a copii mici. SENATUL .

D-nii dr. Calinescu, Scurea, Mendonide si In tuburl de 60 ban!, cutil de tinichea de 30 qi 20 bani . prevt- Urmarea sedintei de la 15 Aprilie 1893 Resnea, a operat un soldat ce suferea din zuth cu mama fabricet de mai sus. De vinzare mal In toate far- D. Marzescu : N'am vrut sl te insult. copilarie de piatra la b4ica udulta. maciile, drogueriile :id parfumerüle.

IiIpACiSI1, 1\ Face apol istoricul bisericel romfme. D. Dr. Demosthene, duph ce a deschis Depositul pentru Romftnia : II. S. DURA N, 2, gr. Smardan, Bucureqtl.

Do licliilat qg vbizRro lstt)1.11Bdrien i --

zoianu No. 17, dimpreun 6. eu floräris (fosta grädinit Capelleanu), compusa dln einel sere qi mat multe, mit de florl plante.. Conditiuni esceptionale. Pentrw informatiuni a se adrasa strada Regalg, No. 12.

l.are otartitille Se face cunoscut eh la 28 Aprilie

1893 se vinde de bunä voe la Trihunalul Notariat Ilfov locul In suprafa0. de 4220 m. p. sati in loturi de cate 1055 in p. aflat intre Bulevardul Independente1 cheiul Dambov4ei langä farmacia Várla- nescu, aproape de locul uncle se va cladi gara centrala.

Pentru ori-ce informatiuni a se adresa la D-na Paulina Metaxa strada Dionisie 42.

LAVOLIMArema de toa1eta-LANOL114. de la fabrica de Lanoliná Martinikenfelde, Ling Berlin

yanolk ,

4 SAMBATA 17 APR1LIE -1893 11101.11111111M.

Oaoa de Schimb MEBOUBUL BONIN" MICHAIL EL. NAHMIAS Buourelpflg Strada SmArdang lb

In fata laterald a Hemet Nationale, partea despre Postd, alAturi of cam de bancd a d-lut Mr. 2. Zerlendi

Gump Ark i vinde tot folul de efecte publics, bonurl, actiunl, to:art permise romlne 0 strains, seontealk supotme 0 face orl-ce schimb de mental.

Imprumuturl de banl pe deposite de efecte si iozuri. Cumuli pe slim de IS Aprilie 1893

Casa fondatt In 1854 Cump. j Vinde

4% 50/0

5% 5% 5°/ 60/o 5% 6%

Renta amortisabili . . .

Intiprumutul'e omunal 1 . 883 . 1890 . .

Scrisu ri funelare rural. urbane

urane de Iael Obligatiuni de Stat (Cony. Rnrale) Florinl val. austriacA MArcl germane Ruble Wirth)

83 98 90 90 96 91 81

102

50 25 25

50 91 -- 96 25 92 - 25 82 - - 102 75

2 09 2 12 1 23 1 25 2 57 2 62

84 99 90 75

50 50

onal 5 pe an.- Orl-cine poate core un numör de probi din sienna nostm fistanciar, intitnlatuMerourul Romano care publicA cursul i listele de trageti la sor t! ale tuturor bonurilor i lorarilor RomAne i strains i imediat se va tri- :nets gratis gi franc° In toati, tara.

Abonamentul anual pentru toatit tara coati numal 5 lel. El plAteete :Inainte In timbre, mire! a mr-ndate postale.

Domnil abonatl participi gratnit la Mal multe impor tante prevöznte in ziar. Apare de 2 orl pe luna Tot-d'o-dati acest ziar este un sfittuitor sincer 0 impartial pentru orl-ce daraverl de finance ei comercht A se adresa la case de schimb eroursi Romano. Bucureetl, Strada Sin Arden No. 15.

MAGASINUL DE MODE ALEXANDRE & LICA

44 -CALEA VICTORIEI - 44

Vis-a-vis de biserica Sdrindarl Anuntä el sosit un mare asor- timent de PAlitrii pentru Dame cum si Capoate i Rotunde foarte elegante, din easele cele mai re-

numite din Paris.

De tam sail de inchiiat casele din Bucure§ti, strada §oseaua Pantilimon No. 1, lan- gl bariera Calel Mo01or, compuse din mal multe prIvAlii, odAl de locuintA, magazie grajd, bune i pentru insta- latiunea unel fabrice indus- triale. Sé inchiriazA 0 se vinde in conditiuni exceptional de favorabile. A se adresa la D. Mihail P. Adaraiadi, Str. Lip- scan! (Hanu cu Tel No. 7).

D-na Ana carturareasa care ghiceste trecutul, prezentul

viitorul, loeueste in strada Re- manit No. 140 in curte.

:

,.....r"Sonmaa kkl

',,Furinsoral curteireiale umea none' 01 1102 Faru'isortil CUM reialei

MANIM CR ANATE, etc.

' t

NAMUR din cele mal renumite fabrici.

Singurul representallt al firmelor : Steinway (New- York)Bechsteing Schied- mayer & Sohn, Bösen- dorfero Schiedmayer etc.

Noii de tot I Pianuri automatice cu orl-ce fel d note; opere complecte etc.

Pentru PIANURI se acorda plata in rate lunarei

.,413' MARE

ICRAOPREf g°

IIR1118 Detra bulmti DIN

STOFE VERITABILE

SE GASESTE NUMAI IN ATELIERUL

R. I. LOCUSTERNU 49 - STRADA OCCIDENTULUI - 49

[UNDE SE PRIMESTE SI COMANDE

Preturl eftine -Para Mel un ooncurent enallattenerstievw7..

1101011111MIIMMIMINIM

"

WttleceeMattettbe

'

UentVOSZ. ktMgratIgne=ngeZtgMeeMS11446030'

ETIA 9

se vindecl cu succes stralucit, intrebuin (and

Antibetin. Numeroase scrisorl de recunes-

tintA.-L.--Una dozA, tramisa franco, dupl primi-

ea sumel, costa lel 10. -A se adresa la far-

macia Vultur," No. 16. Lugos (Banat).

'IS

FABRICA DE CIMENT PORTLAND DIN BRAILA oir ,

Fabrica putnd produce anual 18000 tone eiment, functioneazA de la 1890, furnizand ministerul de rezbel, ministerul lucritrilor publice, Directiu- nea etilor ferate, Banes' NationaM i altora. Lucritrile la care s' a intrebuin- tat sunt Fortifieatiunile din Bueurescl, Focan t NAmoloasa, Podul la Du- nitre peste Borcea, Viaductele din insula Boma, tunelul de la Bordea, docurile din BrAila, Galati si áltele.

La toate acetate Wm./hi cerintele ,caetelor de sareinl afi fost cu prisos satisficute precum probeaza certificatele liberate de autoritAtile respective, certificate ce se trimit franc° orl-cArul doritor. Qualitatea cimentulul nostru a fost incercatli. in laboratoriile coa1e de poduri i osele, ale Directiei for- tificatiunilor i Directiunel Clilor Ferate i a fost recunoscutol cel pulin egald si in general Cli mult superioard cimenturilor celor mai bune streine.

Fabrica nu produce de cat o singurA qualitate de ciment. NCiarantam cimentul indeplineste urmAtoarele conditiunl eu toate el

saint cu malt mal grele de cat cele impuse pentru lucritrile publice, atM in Ora cat EA In streinAtate.

Fineta : 3 la sutcl remcisite a ciurul de 900 gcluri. Constants' de volum : asiguratd absolutd. Reastenta la traetiune : Ciment pur pe centimetru patrut 40 kilogr.

dupd 28 sae. Mortar 3 pirti' nisip normal si o parte cinsent pe centimetrul pdtrat 18 kg. dupd 28 zile.

Rezistenta urcatd a cimentului permite intrebuintarea in amestec a unel quantitati mai mare de nisip de uncle o insemnatd economic

Expeditiunile se fac franco veri ce gard in butoale purttind marca fabri- cei, Capul Taian, cu culorile Ronsdnesti çi greutatea butoaelor.

Se poate face pretul franco la orl-ce statiune din tarlt. Pentru comande i orl-ce informatiunl a se adresa la :

D011111111 T. ZWEIFEL , Reprezentant general al fabricil din Bucuresci, Str. Stela 6, O., la Galati Str. Belvedere 1, 0 la

D-na Inginer ION G. WINTA011Z1NO BuctirescI, Str. Minerva. dirroprietarul fabricel

Depozitul in BUCUREST1: Fabrica de produse chimice calea Grivita 154 (vechi)

Pat eu Gara d.e märfurl

qmt,

",?."

ni m trd Capsule Guyot riausemossesamrosersramitgramtartint

luate Ineinte de masA pot Inlocui apa de gudron In contra bàlelor

de piept i potolesc In pupil timp tusea cea mat InversunatA. Fie-care sticlutil contine sale sled de capsule albe pe cart e tipArit numele Inventatorulut Tratamentul guturaiurilor vee chi I neglijate , al bronsitelor cronice, al catarelor , al astmelor , prin Capsulele Guyot, costA abia slece pAnA la cinclspredece ban! pe 41. Aceste capsule se vinci In cea mid mare parte din farmacil din tóte trile i aunt preparate in 19, rue Jacob, Paris, In Casa L. Frere, care a eblinut cele mat Inalte rce compense, MedaliT de aur, la expositiiie inter- nalioaale din Amsterdam, Sydney, Paris, eta.

Pretul sticlulel : 3 lei.

PISCUL CORBULUI"

lan Don CII Nu! a Nicoosci 351 Strada SmArdany,35

Onorabilul Public, care doreste a'§l pune la adá- post sanátatea prin consumatiunea unul excelent vin de mash, natural, WA nicl un adaos strein, sA se a- dreseze la depositul subsemnatulul.

Preturile ourente Vin vechiü de 4, 6 ei 8 ant coati decalitru lei 10, 14 ei 18 Vin alb vechi de 4 0 8 ant costA decalitru lei S 0 12.

Se vinde In orl-ce cantitate In sticle predat la do- Cu etimA N. Costines ou.

Proprietar-vinicultor ,....M41=1.111511111.MIINft.

.

7 AtfonEW-4,400.7

DRAGÉES de E'er Rabuteau Laureatul Institutului de Franta. Prerni* de Therapeutica.

Intrebuintarea In medicine al Ferul Rabuteau este bazat pe sciinta. Adveratele Dragées de Per Rabuteau sunt recomandate In casurile

de Moroni, Anemie, Culori palide, Perderi de Stinge,Debilitate,Sabiciune, Convalescentel, Slabiciunea copiilor, Lipsa Alteratiunea urma ostenelilor ned6rmirilor, si excesurilor de tóte feluri.A lua 4-6 drageuri pe i.

Nici Constikiune, niei .Diarrhee, Assimilare compiecta. Elixir de Fer Rabuteau este recomandat perS6nelor cari nu pott

Inghiti drageuri. Un paharut la fie-care mase. Sirop de Per Rabuteau, In special destinat copiilor.

Modul intrebuimarei detaliat insotelte fte-care Flacon.

A se cere : Le Véritable Fer Rabuteau CLIN & 08, de PARIS, care se 1419 póte getsi la loft Droghistii Farmacistii.

1

MAGAZINUL

CONSERVATORULUI Ilusica ei pap dark

Bucuregi Calea Victoria No. 72

Singurul magazin in toata" tara, care vind.e :!, eftin : Piano, Pianine din cele mat renu- 1. mite fabricl, Tot felul de Note si. Instrumente % musicale. Muzici de rnas6., care c,nta. singure Ii. tot cu note schimMtoare. Aristoane, Phönixe, it ; Lterophone, Intone, Arlon, Victoria cu 24-18 ' §i 74 tonne., cal. I. perfecionate, etc., toate cu , o colec-tiune ' aleasa de note noui nationale si

1

streine. Phisarmonice, Orgi, de diferite märiml. Articole de arta qi. de fantazie pentru cadourl la ori-ce ocaziune.

e --------.Pianele se wind pi in rate lunare. - 'I UK'

;ta)

'

FLORARIA DULCAMARA FABRICA DE COROANE ARTIFICIALE pentru' dame

FANTESIE DE FLORI ea

SPECIALITATE PALARIOARE de DOLIU de CREP NEGRU

FLORI, FRUNZE, CI'4URI MONTATE M. QATULESCU

Calea Victorid 152 Vis-a-vis de Ministerul de Finance

M.A.]Eit.)B 1.20T-4+7 IPC11U- DE

MASINE AGRICOLE turc4471"7..,T,I,aP

-

:16 ;!;11,1' .1!;:iS16

Locomobile gti Batoza de treerat. Idavine de senerat 9i de oosit. Rapine de seoerat legat znopi

,

0:1 0.4

Pluguri, ToîoV, Venturatoare, eta. eto. la M. LEYENDECKER, Bucuresci

Strada Strairopoieos 15 si Strada Canarmei 77

JAMES HORMBY =7.

-

-

ATEWITY E I Persoane eu relapnl in toate stra-

turile societatil (mal' ea sea ma la tara) sunt rtigate de a indica adresa for, spre a le arata un mod foarte simplu prin care '§i vor putea in- mad veniturile aetuale sal crea emolumente respeetabile.

, A se adresa sub :

YostMcoritinfoisapoliu:::za bine cunoscutA de public, lo- cue'§te in strada Minotaralul No. 41, casa proprie, Dealul

lEmolumente" D-lor

,ffine de foe 7=. jenul ag

26 Lei mja de kilograme Strada Viitorului 67 langa strada Romana zece pasl de státia cea mare a noulul Tramvay.

Ilaasenstein & Vogler A. G. 'LEIPZIG (Germania)

0°- Portal postal 25 b. p. scrisori, 10 b p. c..p.

":13141m.

MlIfiliMell111.al ,11111Y

-LOCOMOBILE SI TREERATOARE---. AlAINE de ortEL pentru SECERAT i LEGAT SNOPI

OU TAWIL LA DREAPTA

Seceratoare simple, Ma§ine de cosit Fin MOTORI Cu PetroIed

. Toate din Fabrica HORNSBY Grantham-Ânglia

DEPOSIT.-21, Str. Doamnei.-BUCUBESCI MilliiMIRINIke..54-Y'r -At°. ,..

Doui-deci de anni de isbAnda mrixtu- rest de efficacitatea acestui puternic derivatif, recommandat de medicil cei

mai de frunte pentru vindécarea r-apede °

a belelor de pept, guturaiurilor, durerilor de Git, grippei, durerilor, rhumatismelor, lumbago (durerilor ,'¡ de sele), etc.- PARTS, 31, Rue de - Ckina,:l. fr. 50, In tbte pharmaciele. '

A eacige nuntele WLINSI.

L ELEGANTA Mare depou de lampi, porcelain

oti stielarie Faiantit, TacimurI de Alpacca B. M. F. diferite articole de lux §i raenagit 1Vaturi de. fer 0 de brouz, La-

voare, mese, scaune cetrucioare de copii. sobe, closete engleze9ti franceze, pisoare bat.

Petro-Len fin Fitégal cu 3 bani 50 Decalitru

Practica de multi aril 'in aceasta bran0 asortiraentul de mArfuri ce avert', ne pune în pozitie de a vinde cu preturl foarte reduse din cauza micelor spese ce avera.

En gros §i detail C. Dimitriu & Steinhart

Tipografla Modernii Gr. Luis Strada Academiel No. 24.

- Misterioaseƒrul_189… · ANUL VI.-No. 1497 NUMERUL 10 BAN1 ABONAMENTELE [NOT LA i J 15 ALE...

Documents

Transcript of - Misterioaseƒrul_189… · ANUL VI.-No. 1497 NUMERUL 10 BAN1 ABONAMENTELE [NOT LA i J 15 ALE...