Identificarea Receptiva A Obiectelor

PREZENTAREA PROGRAMULUIProgramul de identificare receptiva a obiectelor este menit sa invete elevul sa identifice obiectele si persoanele intalnite in viata de zi cu zi.

Este o abilitate ce poate fi deprinsa indiferent daca elevul detine abilitati de limbaj expresiv sa nu.

Programul de identificare receptiva a obiectelor ii este de folos elevului in dobandirea de noi concepte, cum ar fi: culori, forme, dimensiuni.

PRECERINTEInainte de a incepe acest program, elevul trebuie sa fi masterat programele: Potrivire si Sortare Imitare NonvervbalaLimbaj receptiv timpuriu.

Profesorul trebuie sa cunoasca procedurile de invatare prin diferentiere.

MATERIALE NECESAREPentru a preda elevului Programul de Identificare receptiva a obiectelor, profesorul are nevoie de:

Un numar mare de obiecte de gospodarie (cesti, pantofi, cuburi, prajitura, creioane), obiecte cu care elevul intra in contact foarte frecvent;

Imagini/fotografii cu aceste obiecte;

Fotografii cu parintii copilului si cu rudele acestuia;

Imagini de obiecte decupate din reviste, carti etc, care sunt fixate pe planse de 8 X 12 cm;

O masa pentru asezarea obiectelor si imaginilor.

OBSERVATIE:

Pentru a va asigura ca elevul poate face distinctia intre obiecte si imagini, (adica intre cele format 3D si cele 2D), este necesar ca elevul sa stapaneasca potrivirea stimulilor care vor fi folositi in acest program.

IDENTIFICAREA PRIMELOR 2 OBIECTEPrimele 2 obiecte pe care trebuie sa le identifice elevul vor fi unele pe care acesta le vede in mod curent (in fiecare zi) sau pe care sa le poata apuca/tine cu usurinta.

Este important sa folositi obiecte care au cat mai putine elemente care sa distraga atentia: obiecte mici, cu culori bine definite, fara desene si fara modele; de ex. o cana si un pantof.

Incepeti predarea cu obiectele pe care elevul le poate identifica (prin atingerea, indicarea sau aducerea, la cerere) pentru a maximiza succesul si a minimiza timpul alocat invatarii.

ETAPA 1:SD1: Puneti ceasca pe masa cam la 1 metru de elev si spuneti: CEASCA, succint si clar.

Daca elevul nu reuseste sa raspunda corect, repetati SD1 si imediat dupa aceea sugerati raspunsul fizic, ducandu-i mana incet si asezandu-i-o cu palma pe ceasca (R1).

Daca elevul a facut suficiente progrese in imitarea nonverbala, oferiti pur si simplu modelul raspunsului corect (o sugestie mai putin intruziva).

Incurajati elevul imediat dupa ce executa raspunsul corect.

Apoi luati ceasca de pe masa, asezati-o din nou pe masa si spuneti: CEASCA se incepe o noua incercare.

Mentineti intervalul dintre incercari de la 1 pana la 3 secunde.

Dupa 3 pana la 4 incercari reusite cu sugestii, reduceti treptat sugestia.

Treceti treptat de la ajutorul fizic (sugestia manuala) sau de la prezentarea modelului, la un ajutor mai subtil, cum ar fi indicarea cestii; apoi reduceti treptat si aceasta sugestie.

Incurajati fiecare raspuns corect fie ca ati oferit sau nu sugestii, dar maximizati incurajarea in situatiile in care nu ati oferit sugestii.

Atunci cand elevul raspunde corect, fara sugestii, la 5 din 5 sau 9 din 10 incercari procedati dupa cum urmeaza:

Continuati sa prezentati SD1 cu incercari de grup, prezentand in mod repetat acelasi SD la fiecare incercare.

Introduceti un element de dificultate mai mare - puneti ceasca in locuri diferite pe masa la fiecare incercare si variati pozitia cestii fata de elev.

Dupa 3 pana la 4 raspunsuri corecte consecutive fara sugestii, treceti la Etapa 2.

ETAPA 2:Curatati masa de toti stimulii. Prezentati SD2 asezand pantoful pe masa in fata elevului si spunand concomitent PANTOF.

Sugerati elevului sa dea raspunsul corect (atingeti pantoful), ghidandu-i mana spre varful pantofului sau oferind modelul acestei actiuni.

Incurajati.

Luati pantoful de pe masa in diferitele incercari, pentru a realiza prezentarea discreta.

Continuati prezentarea SD2 (PANTOF) in incercari de grup, reducand treptat sugestiile.

Cand elevul raspunde corect la 5 din 5 sau 9 din 10, continuati prezentarea SD2 in incercari de grup, dar variand pozitionarea stimulului (pt a evita indicile de pozitionare si pt a facilita scanarea).

Cand elevul raspunde corect si fara sugestii la 5 din 5 sau 9 din 10, treceti la Etapa 3.

ETAPA 3:Combinati SD1 (ceasca) cu SD2 (pantof) conform procedurilor de invatare prin diferentiere.

Prezentati SD1 cu sugerarea completa a pozitiei, asezand ceasca in mijlocul mesei, iar pantoful in coltul din spate al mesei, departe de elev.

Asezarea cestii langa elev faciliteaza raspunsul corect, iar asezarea pantofului departe de elev are ca scop inhibarea atingerii pantofului.

Daca elevul nu raspunde corect, repetati SD1 si sugerati raspunsul corect - fie prin sugestia manuala, fie prin oferirea de model, fie prin indicarea cestii.

Reduceti treptat sugestiile fizice, indicarea sau modelul.

Apoi reduceti si sugerarea pozitiei prin micsorarea progresiva a distantei dintre cele doua obiecte, pana cand acestea sunt complet aliniate pe masa, la o distanta egala de elev.

Alternati aleatoriu pozitiile stanga dreapta a obiectelor pe toata durata acestei etape.

Cand elevul raspunde corect, fara sugestii, la 9 din 10 sau 19 din 20 de incercari consecutive, treceti la etapa 4.

ETAPA 4:Prezentati SD2 (Pantof) asezand pantoful in fata elevului si oferiti o sugestie integrala de pozitie asezand ceasca in coltul din spate al mesei.

Prezentati SD2 prin incercari de grup.

Reduceti sugestiile de pozitionare prin incercari succesive, pana cand ceasca si pantoful sunt pe aceeasi linie, la distanta egala de elev.

Alternati aleatoriu pozitiile stanga dreapta ale obiectelor pe tot parcursul acestei etape.

Considerati stapanit exercitiul la 9 din 10 sau 19 din 20 de raspunsuri corecte fara sugestii.

ETAPA 5Reintroduceti SD1 (Ceasca) cu ajutorul unei sugestii integrale de pozitie.

Reduceti treptat sugestia, in timp ce stimulati raspunsul corect.

Daca apar erori, reintroduceti cantitatea minima de sugestii pentru a obtine raspunsul corect.

Considerati exercitiul stapanit la 9 din 10 sau 19 din 10 raspunsuri corecte, fara sugestii.

ETAPA 6:Reveniti la incercarile de grup pt SD2 (Pantof).

Incepeti prin reducerea indiciului de pozitie: asezati o ceasca la mijlocul mesei si pantoful la jumatatea distantei dintre coltul mesei si ceasca.

Reduceti treptat sugestia de pozitie, in incercarile ulterioare.

Cand elevul raspunde corect, in mod independent la 4 incercari consecutive, treceti la etapa 8.

ETAPA 8:Alternati SD1 cu SD2, micsorand treptat numarul de raspunsuri corecte consecutive necesare inainte de a schimba Sd-urile.

Daca elevul raspunde incorect la oricare dintre incercarile date, reintroduceti cantitatea minima de indicii necesare pentru a facilita obtinerea unui raspuns corect.

Renuntati complet la toate indciile, inainte de a trece la alternarea SD, incurajand la maxim raspunsurile corecte fara sugestii.

Daca elevul raspunde corect la fiecare SD la alternarea directa (SD1 SD2; SD1- SD2; SD1 SD2 etc), incepeti cu alternarea aleatorie a SD1 si SD2.

Considerati stapanit exercitiul la 9 din 10 sau 19 din 20 de raspunsuri corecte.

GENERALIZAREAEste recomadat ca generalizarea sa se realizeze in seturi de 5 pana la 10 incercari in randul profesorilor si mediilor, de 4 pana la 5 ori pe zi, pt urmatoarele 3 4 zile inainte de a preda identificarea unor obiecte suplimentare.

Aceste exercitii trebuie distribuite in mai multe momente ale zilei.

In introducerea de noi persoane sau medii, nu uitati ca unii elevi pot avea nevoie de saptamani pt a transfera abilitatile nou deprinse.

IDENTIFICAREA CELUI DE-AL 3-LEA OBIECT

Invatati elevul sa identifice cel de-al treilea obiect, urmand pasii din sectiunea anterioara.

Asigurati-va ca acest nou obiect este diferit perceptual de primele doua.

Dupa ce elevul stapaneste identificarea celui de-al treilea obiect la incercarile prin prezentari de grup,, invatati elevul sa faca distincita intre SD3 si SD1, apoi intre SD3 si SD2.

Apoi invatati elevul sa faca deosebirea intre toate cele 3 SD-URI, alternandu-le in mod aleatoriu.

IDENTIFICAREA OBIECTELOR SUPLIMENTAREDupa ce elevul este capabil sa ientifice si sa faca diferentierea intre cele 3 obiecte, predati identificarea obiectelor suplimentare, urmand aceleasi proceduri ca si pentru primele 3.

Predai fiecare obiect nou pn la nsuirea acestora, pe rnd, apoi combinai obiectele pentru a obine diferenieri ntre ele.

Iniial, obiectele selectate ar trebui s fie elemente comune pe care elevul le vede frecvent n mediul su, i alese atent pentru evitarea similitudinilor de aspect i form sonor.

ALTE SPECIFICATII:Pe msur ce elevul capt experien n acest program, se vor introduce treptat i articolele care arat i sun la fel.

Pe msur ce elevul nva s identifice un numr ct mai mare de obiecte v putei da seama c nu este necesar s urmai fiecare etap prezentat n cadrul procedurilor de difereniere standard pentru stabilirea gradului de stpnire.

Stpnirea identificrii unor obiecte primare poate permite unor elevi s fac diferena ntre un obiect nou i orice obiect stpnit fr a avea nevoie de angajarea unei tehnici de combinare elaborat de obiecte pentru fiecare SD nou.

SFERE DE DIFICULTATE Dac obiectele alese pentru nvare prezint prea multe similariti n aspect sau dac sun prea asemntor, elevul poate avea dificulti n a face diferenierea.

Lipsa ateniei duce de asemenea la dificulti de obinere a diferenierilor:

elevul este implicat ntr-un comportament auto-stimulatoriu, care intr n competiie cu ncurajrile oferite de profesor;

Profesorul prezint prea multe ncercri deodat iar elevul recurge la neatenie pentru a evita exerciiul;

Ritmul lent al ncercrilor - Intervalele lungi ntre ncercri i permit elevului s se implice n comportamente alternative ntre ncercri i s nu se concentreze la sarcina predat

elevul poate avea dificulti de difereniere ntre obiecte deoarece prezentarea materialelor nu este optim.

OBSERVATIE: Exista frecvente diferite de nvare dintre elevii din aceeai categorie de diagnostic.

Exista elevi care au greuti de stpnire a primei diferenieri dup o lun de la predare.

Dac elevul cu care lucrai are astfel de dificultati, tineti cont de urmatoarele aspecte:

elevul poate dobndi identificarea receptiv a aciunilor mai uor dect identificarea receptiv a obiectelor.

Este o bun idee ca la nceputul acestui program s v asigurai c elevul poate distinge obiectele nvate.

Unii elevi nva conceptele unor obiecte nainte de a nva identificarea obiectelor.

Pentru elevii cu dificulti mari la prima difereniere SD1-SD2, mai exist o etap de remediere n care SD1este mai nti difereniat fa de ce am numit iniial stimul difereniat n locul SD2:

Combinai SD1 cu stimulul difereniat aa cum se sugereaz la nvarea prin difereniere (ordinea ncercrilor poate decurge prin combinarea lui SD1 cu o imitare nonverbal );

Apoi, trecei la o etap mai dificil n care SD1 este alternat cu un SD verbal pentru o aciune stpnit de tipul "Ridic-te.;

Dac elevul are probleme mari n identificarea receptiv a obiectelor n ciuda recomandrilor din seciunea curent, v sugerm s amnai acest program pentru o lun sau dou.

ntre timp, exersai celelalte programe i reintroducei Programul De identificare conceptual a Obiectelor ntr-o etap ulterioar a tratamentului.

GENERALIZAREA IDENTIFICARII RECEPTIVE A OBIECTELORDup ce elevul nva s identifice aproximativ 15 obiecte diferite, ncepei generalizarea obiectelor din aceeai clas.

Continuai s predai membri ai unei clase pn ce elevul va putea identifica civa din membrii acestei clase de la prima prezentare.

Dup ce elevul este capabil s identifice corect un membru al unei clase de la prima ncercare, va fi foarte aproape de a-i forma un concept despre aceast clas.

Iniial, generalizarea ar trebui limitat la obiecte care arat similar cu obiectul iniial pentru a maximiza reuita elevul ui.

O dat cu progresul elevului se introduc gradat obiecte care seamn din ce n ce mai puin cu obiectul iniial.

Dup ce elevul stpnete identificarea claselor de obiecte de pe poziia bine structurata a statului la mas, ncepei s nvai elevul s identifice obiectele aa cum apar ele n mediul su cotidian.

Pentru a pregti aceast generalizare, predai elevului exerciii de receptivitate, "Adu (obiectul)."

Pentru a facilita nsuirea acestei sarcini, ncepei cu plasarea unui obiect familiar, cum ar fi un pantof, pe mas, n faa elevul ui, aa cum s-a procedat anterior n cadrul programului.

Prezentai exerciiul, "Adu pantoful" (accentuai cuvntul "Pantof"), i, dac este necesar, oferii elevului sugestia de a ridica pantoful i de a vi-l nmna.

Prezentai acest SD prin ncercri de grup, reducnd treptat sugestiile din ncercrile ulterioare.

Dupa 9 din 10 rspunsuri corecte fr sugestii, ncercai un alt obiect familiar, cum ar fi ceaca.

Prezentai exerciiul "Adu ceaca " i ateptai s vedei dac elevul rspunde corect fr sugestii .

Dac elevul nu reuete, oferii o sugestie i ncurajai o nou ncercare.

Reducei treptat sugestiile n ncercrile ulterioare i exersai acest SD pn la nsuire.

Dup ce elevul ncepe s demonstreze buna stpnire a diferenierii, aezai obiectele din ce n ce mai departe de mas n ncercrile ulterioare i apoi cerei elevului s prseasc scaunul pentru a recupera articolul specificat.

Treptat, nvai elevul s recupereze obiectele din cealalt parte a camerei, de pe holul ce duce spre alt camer, i n final din alt camer.

Dup ce elevul nva s recupereze pe rnd obiectele din diferite locuri, revenii la mediul iniial de predare (la masa elevul ui) i aezai alte obiecte lng articolul-int pentru a spori complexitatea sarcinii.

Dup stpnirea acestei deprinderi, cerei mai multe articole o dat.

De exemplu, prezentai exerciiul "Adu pantofii i osetele."

Cnd introducei aceast etap, este util s aezai obiectele aproape de mas, reducnd astfel durata de timp n care elevul trebuie s rein n minte cele dou articole nainte de a le recupera.

Obiectivul este s cretei att numrul de articole pe care elevul trebuie s le identifice deodat cat i distana dintre obiecte i elev.

IDENTIFICAREA IMAGINILORFolosii imaginile obiectelor care se regsesc n mediul elevului.

Putei introduce de asemenea imaginile membrilor familiei sau a prietenilor.

Imaginile folosite nu trebuie s aib un fundal ncrcat, trebuie s aib aproximativ aceeai dimensiune, i s fie aplicate pe fie de aceeai dimensiune.

Dup ce elevul stpnete identificarea a aproximativ 15 obiecte sub forma unei imagini n form 2-D, introducei imagini ale unor exemplare diferite din clasa respectiv n scopul generalizrii.

FAZA I IDENTIFICAREA OBIECTELOR IN VARIANTA 2D

PASUL 1:

ncepei SD1, care const din a spune f asta, n timp ce desenai o linie vertical de 20 cm n partea stng a hrtiei.

Imediat, ajutai elevul ghidndu-i mna spre a desena o linie asemntoare n partea dreapt.

O dat ce elevul stpnete tragerea unei linii verticale dreapt - o copie a liniei dvs i o face corect n 5 din 5 cazuri sau 9 din 10, desenai o dreapt orizontal.

PASUL 2:Exerciiul SD2: spunnd f asta desenai o linie orizontal pe hrtie.

Dac are nevoie de ajutor, folosii aceeai procedur de la Pasul 1 (ghidati-i mana fizic).

O dat ce elevul stpnete trasarea liniei orizontale, trecei la pasul urmtor.

PASUL 3:Intercalai exerciiile SD1 i SD2

ncepei cu multe exerciii SD l (spunei f asta n timp ce desenai o linie vertical).

Dac e necesar, ajutai-l la nceput.

Se consider fcut exerciiul dup 3 linii consecutiv executate corect, neajutat.

Peste 2, 3 secunde de la stpnirea lui SD l, prezentai SD2 (spunei f asta n timp ce desenai o linie orizontal) i ajutai cu mna dvs rspunsul studentului, dac e necesar.

Ajutai-l tot mai puin i, dup 3 linii consecutive corecte, schimbai la SD l.

De acum, considerai corect dac a fcut 2 linii consecutive drepte, iar mai apoi, una singur, nainte de a schimba exerciiul.

Exerciiul este gata o dat ce elevul stpnete tragerea de linii drepte alternativ ca copie a liniilor dvs i o face corect n 5 din 5 cazuri sau 9 din 10.

PASUL 4:Exerciiul SD3 (spunnd f asta desenai o linie diagonal).

Facei SD3 pn la nvare, urmnd procedurile de la Pasul 1.

O dat ce SD3 este stpnit intercalai-l mai nti cu SDl i dup aceea cu SD2, ca mai sus.

O dat ce elevul poate desena toate trei liniile i le deosebete, trecei mai departe la Faza 2.

FAZA II IMITAREA PROFESORULUI IN DESENAREA FORMELOR DE BAZA

PASUL 1In aceasta faza el trebuie s imite cercuri, triunghiuri, dreptunghiuri, i ptrate.

Iniial mprii fiecare form n segmente separate.

Cnd elevul a nceput s imite fiecare component, treptat nlnuii componentele pentru a crea o form.

Exerciiul SDl va fi cercul - forma cel mai puin dificil de imitat.

PASUL 1:Dati SDl: spunnd f asta, desenai un cerc.

Imediat ajutai elevul cu mna dvs.

Dac e necesar, desenai un cerc punctat - facei punctele de suspensie ct mai rare, slabe i puin vizibile.

Dac elevul termin cercul dar continu s deseneze spirale, cnd nchide cercul i cerei s se opreasc, spunnd "Stop" - n timp ce-i ridicai creionul de pe hrtie.

Cerei s deseneze cercuri la care nu e ajutat, pentru a reduce dependena de dvs.

O dat ce elevul stpnete desenarea cercului (5 din 5 sau 9 din 10 corecte, fr ajutor), trecei mai departe la Pasul 2 i nvai elevul s deseneze un triunghi isoscel.

PASUL 2:

nfiai-i prima component din SD2 (desenarea unui triunghi isoscel) spunnd f asta n timp ce desenai o linie diagonal - partea stng a triunghiului.

Dup ce o face corect, nfiai-i a doua component spunnd, f asta n timp ce desenai o linie diagonal ca parte dreapt a triunghiului (legat de vrful primei).

Dup ce o face corect, nfiai-i ultima component spunnd, f asta n timp ce desenai linia de baz a triunghiului de la stnga la dreapta.

Dac e necesar, ndrumai elevul cu mna sau desenai un triunghi punctat pentru a-l urmri.

Gradat, furnizai elevului puncte ct mai puine sau mai slabe i ajutai-l ct mai puin.

O dat ce elevul poate s deseneze laturile triunghiului de trei ori consecutiv, ncepei nlnuirea lor.

Spunei-i "f asta" n timp ce mai nti desenai latura stng a triunghiului i dup aceea imediat latura dreapt a triunghiului.

Ajutai-l din ce n ce mai puin.

Cerei s deseneze primele dou laturi ale triungiului mpreun.

Adugai baza la sfrit i cerei rspunsul separat.

Dup ce elevul poate s deseneze dou laturi ale triunghiului dintr-o dat, nlnuii toate trei laturi spunnd, "f asta n timp ce desenai latura stng, latura dreapt, i dup aceea baza triunghiului.

Stpnirea exerciiului este considerat complet la 5 din 5 sau 9 din 10 rspunsuri corecte neajutat.

PASUL 3:

Intercalai SD1 (desennd un cerc) i SD2 (desennd un triunghi), conform procedurii de nvare prin deosebire.

PASUL 4:

Putei continua cu SD3, nvarea unui ptrat.

Predai aceast ndemnare urmnd procedurile descrise la Pasul 1.

Odat SD3 stpnit, intercalai-l mai nti cu SD2 i dup aceea cu SD1 conform procedurii de nvare prin deosebire.

Alte forme c ar trebui s fie predate includ semicercul i ovalul.

Dac motivaia elevului scade n timp ce desenai, variai sarcina cu, de exemplu, lsndu-l s fac abloane dup formele nvate deja.

FAZA 3: IMITAREA PROFESORULUI N DESENAREA FIGURILORDESENAREA UNEI CASE

Se compune din redarea unui ptrat (poriunea principal a casei) cu un triunghi (acoperiul).

Deoarece elevul a nvat deja s deseneze aceste componente separat, e mai simplu s nlnuii cele dou dou forme ntr-un rspuns, cernd elevului s deseneze ambele forme n legtur corect una cu cealalt.

Odat forma principal a casei stpnit, adugai dou ferestre ptrate i o u dreptunghiular.

2. DESENAREA UNUI POM

Se compune dintr-un vrf triunghiular i mai lung, apoi un dreptunghi ngust legat de baza triunghiului la mijloc.

Ar trebui s urmai aceleai proceduri ca pentru a desena o cas, combinnd cele dou elemente deja nvate ntr-un singur rspuns.

3. DESENAREA UNUI CON DE NGHEAT.Desenarea unui con de ngheat se compune dintr-un semicerc (ngheata) n partea de sus a unui triunghi rsturnat.

Ca mai sus, cerei rspunsurile separat, ca dup aceea s nlnuie componentele ntr-un singur rspuns.

4. DESENAREA UNUI TREN.Desenarea unui tren se compune din:

un dreptunghi ngust, vertical (cabina);

dup aceea un dreptunghi orizontal mai lat ataat cabinei (motorul);

dup aceea un dreptunghi mic vertical n partea de sus a motorului, n fa (coul de fum);

n cele din urm un cerc dedesubtul cabinei i alt cerc dedesubtul motorului (roile).

O dat ce elevul stpnete desenarea componentelor trenului ca cinci elemente separate, folosii nlnuirea lor, dar n ordine invers, pentru ca el s deseneze trenul ntreg.

Desenai pe rnd cabina, motorul i coul, apoi desenai ambele roi ca a doua partea lanului.

Odat stpnit succesiunea acesta, stabilii alta; desenai cele dou roi i coul mpreun, apoi ntre ele cabina i motorul.

Continuai cu aceast succesiune pn cnd elevul poate s deseneze ntreg trenul deodat.

5. DESENAREA UNEI FIGURI HAZLIIDesenarea unei figuri hazlii const ntr-un cerc pe post de cap, ochii ca dou pete negre i o singur linie curbat ca gur.

Predai mai nti componentele separat, apoi le nlnuii mpreun.

Astfel, artai elevului mai nti cum s deseneze capul i un ochi, iar dup rspuns, cellalt ochi i gura le facei separat.

Apoi facei capul i ambii ochi ateptnd s le imite, pe urm gura, pn cnd elevul poate s deseneze figura ntreag deodat.

6. DESENAREA UNUI OM FCUT DIN LINII.Desenul const din:figur hazlie (capul), o vertical lung pentru gt i corp, dou orizontale legate de ea, ca mini, dou diagonale ca picioare.

nainte s deseneze aceast figur, elevul ar trebui s poate face o figur hazlie dintr-odat.

Celelalte componente ar trebui s fie predate fiecare separat, apoi s fie nlnuite.

O dat ce elevul poate s imite elementele, folosii diferite proceduri de a le combina.

In funcie de ndemnarea studentului, putei figura i degete minilor, tlpi picioarelor, urechi i pr.

7. DESENAREA UNUI PROFIL DE PISIC.Desenarea unui profil de pisic se compune din:un cap mic circular, un corp mai mare, tot cerc, o linie vertical - coada, un triunghi ca ureche, o figur hazlie cu musti, patru bee, picioarele.

O dat ce elevul a nvat s imite componentele separat, facei o procedur de nlnuire invers a lor pentru a le combina.

8. DESENAREA UNUI PROFIL DE CINE.Desenarea unui profil de cine se compune din:

un cap triunghiular (nclinat astfel ca baza triunghiului s fie gtul cinelui) legat de un corp dreptunghiular la care ataai o coadai orizontal de la colul superior, o ureche mic, triunghiular, patru linii verticale (picioare) pornind din corp.

O dat ce elevul a nvat s imite componentele separat, facei o procedur de nlnuire invers a lor pentru a le combina.

9. DESENAREA UNEI GIRAFEDesenarea unei girafe se compune din:Un cap oval, un gt dreptunghiular lung, un oval (sau dreptunghi) mare orizontal ca i corp, patru linii verticale sau dreptunghiuri nguste ca picioare,o linie simpl drept coada si i o ureche mic triunghiular.

Desennd un punct i o linie curbat pe capul oval dai o figur de giraf fericit. Pentru a desena girafa, urmai procedurile de combinare de la pisic i cine.

FAZA 4: COLORAREA FORMELOR I FIGURILOR SIMPLEO dat ce elevul poate s deseneze formele de baz, mai putei introduce colorarea formelor i figurilor simple.

Cerei s fie ct mai precis, pentru a dezvolta micrile exacte.

Grosimea liniilor trasate n jurul formei trebuie s fie tot mai mare, pn ce coloratul devine uor.

Ajutai-i mna n timp ce spunei elevului "Coloreaz nuntru !"

Reducei treptat numrul ndemnurilor.

O dat ce elevul nva s coloreze formele simple, umeaz s introducei crile de colorat.

Ar trebui iniial s alegei crile de colorat cu forme simple, evitnd detaliile.

Dup ce elevul stpnete coloratul fr s-i indicai ce s coloreze, facei din aceast activitate o modalitate de a recepta ajutorele verbale.

De exemplu, artai-i elevului cum s coloreze un cerc spunndu-i "coloreaz un cerc".

SFERE DE DIFICULTATEPentru unii studeni, folosirea unei suprafee nclinate - un evalet, se poate dovedi eficient pentru a vedea si desenele dvs i rspunsurile sale simultan.

Altora le va fi mai uor s foloseasc suprafee care pot fi terse (folii reinscriptibile, tabl) i chiar i va motiva s tearg ce nu e bine desenat.

La nceputul Fazei de desen din program (imitarea unei linii verticale) pare dificil pentru student, de aceea o putei introduce dup ce acesta invata s imite prin simultaneitate.

Dac elevul este preocupat s mzgleasc, folosii dou foi de hrtie, una pentru a mzgli mpreun, iar alta pentru a trece la desen.

Dac elevul insist s deseneze peste linia dvs, l putei lsa, pentru nceput. Apoi, i putei delimita foaia, de exemplu printr-o linie groas pe mijloc separnd partea elevului de partea dvs.

TAIATUL CU FOARFECAFAZA 1: INVATAREA TAIATULUI SI TINERII FOIIncepei prin a nva elevul s in foarfecele corect.

Poziionai-v n spatele elevului i servii-i foarfecele inndu-l corect cu degetul mare prin inelul mic i indexul, degetul mijlociu, i probabil inelarul, prin inelul mare.

Cu degetul dvs mare stng desfacei foarfecele dintre mnere.

Repede introducei cu mna un cartona ntre lame, pe dreapta.

Concomitent cu sprijinul manual, dvs trebuie s spunei Deschide! n timp ce elevul deschide lamele i Taie! n timp ce elevul taie hrtia.

Renunai gradual la sprijin. Evitai dependena de ajutor manual.

Apoi invatati-l cum sa o tina singur.

Ajutai-l cu mna pentru nceput.

Slbii ajutorul treptat, oferind din ce n ce mai puina asisten.

O dat ce elevul poate s in i s taie o cartel de carton singur, treptat mrii limea cartonului pentru a avea nevoie de dou tieturi sau de trei ca s-l poat tia.

Cnd poate tia o cartel de 10 sau 15 cm pe lime (aproximativ cinci sau ase tieturi cu foarfeca pentru a ajunge dincolo), trecei la Faza 2.

FAZA 2: TIEREA PE LINII DREPTE.

Desenai o linie groas pe mijloc pe o cartel de 3 cm i nvai elevul s taie pe linie.

Punei cartela i foarfecele pe mas i spunei, "Taie linia !"

Dac e necesar, ghidai rspunsul conducndu-i mna pe linie.

Ghidai-l tot mai puin, pn nva.

O dat ce este stpnit aceast ndemnare, treptat mrii limea cartonului pn cnd elevul poate tia o cartel de 10 sau 15 cm pe linie.

Apoi treptat reducei grosimea liniei pn cnd elevul poat tia pe o linie subire.

FAZA 3: TIEREA PE LINII FRNTE.

La tierea pe o linie frnt, elevul va trebui s mite cartela ca s taie unghiul.

ncepei cu un singur unghi, care necesit numai o micare a cartelei.

Desenai o linie n unghi pe mijloc, groas, pe o cartel de 10 cm lime.

Spunei "Taie linia !" i ghidai rspunsul, conducndu-i mna cu foarfecele ca s ajung n colul unghiului.

Ghidai-l tot mai puin, pn nva.

O dat ce aceast ndemnare este stpnit, folosii o cartel mai mare i adugai al doilea unghi i dup aceea pe al treilea.

Apoi treptat reducei grosimea liniei pn cnd elevul s poat tia pe o linie desenat cu ceva subire.

FAZA 4: TIEREA PE LINII CURBE

Tierea pe o linie curbat necesit continua ajustare a cartelei.

Desenai o linie neagr, groas, curbat pn n partea cealalt a unei cartele de 10 cm.

Treptat sporii ndoitura curbei, dup ce elevul stpnete curba larg.

Pe msur ce elevul progreseaz, dai-i cartele mai late cu mai multe curbe, mai complicate i dup aceea curbe multiple.

FAZA 5: TIEREA FIGURILOR SIMPLE.Desenai, de exemplu, un triunghi n mijlocul unei cartele de 15 cm i urmai aceiai pai descrii n Faza 3 pentru unghiuri.

O dat ce elevul o s poat tia triunghiurile, i dai s taie ptrate, dreptunghiuri i cercuri.

In cele din urm, dai-i s taie propriile desene.

Punei elevul s taie forme desenate pe cartele mai late, apoi mai groase.

Mai trziu, nvai elevul s taie ilustraii din reviste.

LIPIREAS lipeasc ar trebui nvat concomitent cu tierea sau dup ce elevul nva s taie formele simple.

Ar trebui s fie pregtite pentru lipire ilustraii mari, fiindc ilustraiile mai mici sunt dificile de manevrat.

Pentru a preda elevului lipitul, ar fi necesar: clei de lipit alb, hrtie colorat, un castron puin adnc, i dou pensule.

ncepei prin a pune nite clei de lipit in castron, nmuiai pensula n clei i dup aceea aplicai pe hrtie.

Concomitent cu aceasta spunei "Picteaz" i ajutai-l manual dac e nevoie, s se serveasc de pensul pt a aplica cleiul de lipit pe hrtie.

Urmtoarea instruciune este "Lipete" - i dai-i o ilustraie studentului, indicndu-i (cu degetul) unde unde s o ataeze.

Mai poate s aib nevoie de sprijin pentru a poziiona ilustraia cu faa n sus pe hrtie (unora nu le e clar cu ce parte a ilustraiei trebuie lipit).

Poate s le fie mai uor s lipeasc obiecte dect ilustraii: mingii de bumbac, panglici colorate, confetti, nasturi, paiete, pene sau macaroane, bee colorate pe hrtia alb.

n plus, elevul poate s fie nvat s foloseasc cleiul la decorarea propriilor desene. De exemplu, poate s decoreze omuleul desenat lipindu-i cu clei bumbac ca pr i paiete pe haine.

PICTATULPornii cu un format asemntor cu acela folosit n potrivirea culorilor.

Plasai dou sau trei recipiente puin adnci coninnd vopsele de culori diferite pe mas.

nmuiai pensulele n recipientele de vopsea si spunei "Care e ?; dai-i cte o pensul elevului pentru a o pune la fiecare farfurie corespondent culorii.

Dup ce aceste asocieri sunt stpnite, nvai elevul s recepteze instrucia "Picteaz !"

Luai o foaie mare de hrtie alb, dai instrucia i sprijinii rspunsul corect - s ridice o pensul curat.

I-o cufundai n vopsea, aplicai vopseaua pe hrtie i ntoarcei pensula n recipientul corect.

Putei s-o facei i fr comanda verbal. Dac este insuficient, ndemnarea trebuie predat prin nlnuire.

Pentru a folosi aceast procedur, predai fiecare component separat, n primul rnd ultima din succesiune, plasarea pensulei n recipientul corect.

Dup aceea nlnuii a doua i a treia, aplicnd vopseaua pe hrtie i ntoarcerea pensulei la recipientul corect.

n cele din urm, nlnuii prima component la lantul celor dou astfel nct ridicarea pensulei, pictatul, i ntoarcerea pensulei la recipient s fie asociate cu instrucia, "picteaz.

Dac e necesar, cerei elevului pensula pus napoi n recipientul corect spunnd, "Care e?" sau "Aceeai."

O dat ce elevul stpnete pictura la mas, nvai-l s picteze pe un evalet.

IDENTIFICAREA RECEPTIVA A COMPORTAMENTELOR

IDENTIFICAREA PRIMELOR COMPORTAMENTEPrintre primele comportamente pe care ar trbui sa i le predati elevului trebuie sa fie unele pe care elevul le gaseste placute, sau care sunt frecvent efectuate in viata sa de zi cu zi, cum ar fi mancatul.

Initial, puteti folosi fotografii ale elevului sau ale altor persoane familiare, ilustrand comportamente, deoarece astfel de fotografii pot fi mai frapante pentru elev decat fotografii ale unor persoane necunoscute.

In stadiile de inceput ale acestui program, prezentati comportamente care sunt usor de discriminat vizual si auditiv.

PASUL 1SD1 consta in prezentarea unei fotografii ilustrand o persoana care manaca, in timp ce spuneti, simultan, mananca.

Daca elevul da raspunsul corect, continuati sa-i prezentati elemente din SD1, pana cand raspunde corect la 5 incercari din 5 fara prompter; apoi treceti la pasul 2.

Daca elevul raspunde incorect, sau nu raspunde deloc, oferiti-i un prompter fie prin modelarea (exemplificarea) raspunsului corect, fie ghidati mana elevului pe fotografie.

Continuati cu prezentarea altor cartonase din SD1, estompand gradat prompterul in incercerile ulterioare. Intotdeauna indepartati cartonasul-stimul intre incercari.

Dupa ce elevul raspunde corect la 5 din 5 sau 9 sau 10 incercari fara prompter, treceti la pasul 2.

PASUL 2:

Comportamentul ilustrat pe al doilea cartonas trebuie sa fie diferit atat ca aspect, cat si ca denumire, fata de de primul comportament, pentru a facilita discriminarea elevului intre cele doua comportamente.

Incepeti pasul 2 punand al doilea cartonas (care ilustreaza o persoana ce sta in picioare) in centrul mesei goale, in fata elevului, spunand simultan sta in picioare.

SD2 consta in prezentarea celui de-al doilea cartonas comportamental, si enuntul dv Sta in picioare.

Daca elevul raspunde corect (atingand cartonasul comportamental), continuati prezentarea pana cand elevul raspunde corect la 5 din 5 incercari fara prompter.

Daca elevul raspunde incorect, sau nu raspunde deloc, utilizati un prompter ca in pasul 1, si estompati-l in incercarile ulterioare.

Cand prezentati SD2, plasati cartonasul in diferite locatii pe masa de fiecare data.

PASUL 3:

Puneti cartonasele utilizate in SD1 (mancatul) si SD2 (statul in picioare) pe masa.

Utilizati un prompter de pozitie, prin plasarea cartonasului SD2 in coltul indepartat al mesei, departe de cartonasul SD1, care este plasat aproape de elev, in fata acestuia.

Apoi, prezentati SD1 spunand mananca.

In probe succesive, estompati lent prompterul de pozitie, mutand cartonasul SD2 mai aproape de cartonasul SD1.

Daca elevul nu reuseste sa raspunda corect, reintroduceti prompterul de pozitie.

Ulterior acesta este estompat pana cand cartonasele sunt unul langa altul si echidistante de elev.

Cand elevul raspunde corect la SD1 in 4 probe consecutive fara prompter, cu pozitiile celor 2 cartonase rotate randomizat, treceti la pasul urmator.

PASUL 4:

Prezentati probe succesive ale SD2 (statul in picioare).

Incepeti prin utilizarea unui prompter complet de pozitie, ca in pasul anterior, si estompati acest prompter in urmatoarele cateva probe.

Cand elevul raspunde corect la 4 probe consecutive fara prompter, treceti la pasul 5.

PASUL 5:

Prezentati probe succesive din SD1 (mancatul), incepand cu un prompter partial de pozitie: plasati cartonasul cu mancatul in fata elevului, si cartonasul cu statul in picioare ceva mai departe de cartonasul cu mancatul.

Estompati prompterul de pozitie de-a lungul probelor, alternand randomizat pozitiile stanga-dreapta ale cartonaselor.

Dupa 3 raspunsuri consecutive fara prompter, treceti la pasul 6.

Reduceti numarul raspunsurilor corecte solicitate cu fiecare alternare succesiva de la SD1 la SD2.

Aceasta se face in pasi gradati, pornind de la premisa ca asocierile SD1-R1 si SD2-R2 devin tot mai puternice, cu fiecare recompensare a raspunsului corect.

PASUL 6:Reveniti la seria de probe de SD2 (statul in picioare), incepand cu un prompter partial de pozitie.

Estompati rapid acest prompter in urmatoarele cateva probe.

Treceti la pasul urmator dupa 3 raspunsuri corecte consecutive fara prompter.

PASUL 7:

Reveniti la seria de probe de SD1 (mancatul), incepand cu un prompter de pozitie minim.

Estompati rapid acest prompter, in urmatoarele cateva probe.

Cand elevul raspunde corect la doua probe succesive fara prompter, treceti la pasul 8.

PASUL 8:Continuati alternarea intre SD1 si SD2, estompand treptat prompterul de pozitie in cadrul setului de probe, pana cand elevul raspunde corect la SD1 si SD2 - prezentate alternativ, cu cartonasele plasate echidistant de elev si pozitiile lor stanga-dreapta schimbate in mod randomizat.

Daca elevul raspunde incorect la o proba, utilizati prompterul de pozitie minim necesar pentru a reinstala raspunsul corect.

Estompati prompterul cat de curand posibil.

Elevul a invatat deosebirea intre mancat si stat in picioare cand raspunde corect la 9 din 10 sau la 19 din 20 probe fara prompter si rotate randomizat.

Recomandam recompensarea acestei importante achizitii, si generalizarea ei cu alti educatori si in alte medii (ambiente, locatii) inainte de a trece la SD3.

Amestecati probe din noul SD cu probe din SD-urile invatate anterior.

Plasati achizitia elevului pe o schema de pastrare (orar de pastrare).

Intercalati Programul de Identificare Receptiva a Comportamentelor cu alte programe.

ARII DE DIFICULTATEUnii elevi identifica cu dificultate comportamentul corect, odata ce prompterul de pozitie este estompat.

Este posibil ca unii elevi sa achizitioneze discriminarea intre prezentarile stimulilor 2-D fara sa invete mai intai sa potriveasca cartonasele cu cartonase identice.

Invatarea discriminarii intre doua comportamente, indeosebi la inceputul programului, poate fi prea dificila pentru unii elevi.

Unii elevi au dificultati extreme in discriminarea comportamentelor cand sunt prezentate in forma 2D.

GENERALIZAREA IDENTIFICARII RECEPTIVE A COMPORTAMENTELORProbati aplicarea unor fotografii noi ale comportamentelor deja invatate, pentru a vedea daca elevul este capabil sa generalizeze de unul singur.

Daca elevul raspunde corect la acest cartonas comportamental, treceti la un alt exemplu din aceeasi actiune.

Daca elevul raspunde incorect, invatati-l sa raspunda corect la noul exemplu, urmand pasii descrisi anterior.

Cu cat mai mare este numarul exemplelor pe care elevul le invata, cu atat mai probabila este conceptualizarea comportamentului de catre elev.

IDENTIFICAREA COMPORTAMENTELOR IN VIVOPASUL 1Pozitionati 2 adulti (Adultul 1 si Adultul 2) la 3-4 m distanta unul de altul si la 4-6 m in fata elevul ui.

Prezentati o serie de probe din SD1, in care Adultul 1 demonstreaza un comportament (de exemplu, bate din palme pentru 5-8 secunde) si educatorul spune in acelasi timp bate din palme (daca comportamentul ales este cel de a bate din palme).

Utilizati promptere si recompensati R1, ce consta in indicarea de catre elev a adultului care bate din palme.

Definitivati invatarea la 5 din 5 sau 9 din 10 raspunsuri corecte fara prompter.

PASUL 2:

Prezentati SD2, ce consta in Adultul 2 care sare sus-jos de 5-8 ori, iar educatorul spune in acelasi timp sare. Perfectionati invatatul, ca in pasul 1.

Deoarece elevul poate invata sa indice pur si simplu adultul, si nu comportamentul adultului, este necesara introducerea pasului 3.

PASUL 3:Amestecati SD1 si SD2, in conformitate cu procedurile de invatare a discriminarii, pana cand elevul raspunde corect in 9 din 10 sau in 19 din 20 probe fara prompter.

Pentru a facilita excluderea unor prompteri inadvertenti, cei doi adulti trebuie sa-si alterneze aleator pozitiile si comportamentele.

Odata ce primele doua comportamente au fost invatate, noi comportamente pot fi introduse, urmand aceleasi proceduri subliniate in aceasta sectiune.

La un moment dat, elevul trebuie invatat sa raspunda la cereri mai elaborate, cum ar fi arata-l pe cel care bate din palme si arata-l pe cel care sare.

Pentru a reduce erorile promptati raspunsul corect prin:

maximizarea volumului si pronuntiei partilor semnificative din propozitie;

prin exprimarea cuvintelor mai putin importante pe un ton mai soptit si rapid (de ex, arata-l pe cel care BATE DIN PALME).

Estompati prompterul prin:

cresterea gradata a volumului; incetinirea ritmului cuvintelor mai putin importante, diminuarea volumului si cresterea ritmului componentelor cele mai importante din comanda, pana cand intregul SD este spus la un volum egal si cu un ritm constant.

ARII DE DIFICULTATE

Unii elevi au dificultati serioase in invatarea stimulilor 3D (in vivo), dar invata relativ repede stimulii 2D.

Puteti facilita discriminarea stimulilor 3D, furnizand stimuli 2D ca prompteri.

Unii elevi demonstreaza transferul intre forme, invatarea stimulilor in 2D facilitand achizitia stimulilor in 3D, sau invers.

Limbajul Abstract Primar: Invatarea Culorilor, Formelor si Marimilor

IDENTIFICAREA RECEPTIVA A CULORILOR

PRECERINTE

Inainte de a incepe instruirea in componenta receptiva a Programului Culorilor, elevul trebuie sa fi invatat Potrivirea culorilor si Identificarea Receptiva a Obiectelor.

Procedurile de predare a identificarii receptive a culorilor sunt similare cu cele subliniate pentru invatarea identificarii receptive a obiectelor.

Dupa ce sunt prezentati pasii de baza in predare in programul de fata, vom explora problemele care se pot intalni in cursul invatarii si vom propune posibile solutii la aceste probleme.

IDENTIFICAREA PRIMELOR DOUA CULORI

Incepeti prin a selecta doua obiecte care se deosebesc mult unul de altul.

Culorile pe care le alegeti nu trebuie doar sa arate diferit, dar si denumirile lor trebuie sa sune foarte diferit.

O pereche buna pentru inceput poate fi rosu si albastru.

Urmand pasii de mai jos, elevul trebuie sa stea asezat la masa, vis--vis de dv sau pe o latura adiacenta a mesei.

Pentru a ilustra pasii de invatare, alegem rosu ca fiind prima culoare (SD1) si albastru ca fiind a doua culoare (SD2).

Raspunsul corect la SD1 este indicarea cu degetul de catre elev (sau atingerea) cartonasului rosu.

Raspunsul corect la SD2 este indicarea cu degetul de catre elev sau atingerea cartonasului albastru.

PASUL 1:

Goliti masa de toti itemii.

Prezentati SD1, spunand Rosu, imediat dupa ce plasati cartonasul de culoare rosie pe masa in fata elevul ui.

Promptati si recompensati raspunsul corect.

Gradat estompati prompterul, pana cand elevul poate raspunde la SD1 fara asistenta.

In urmatoarele cateva incercari, mutati cartonasul rosu in diferite pozitii pe masa.

Considerati ca a invatat la criteriul de 5 din 5 sau 9 din 10 raspunsuri corecte nepromptate.

PASUL 2:

Repetati pasul 1, dar utilizati Albastru ca SD2.

Odata ce SD2 este stapanit, conform acelorasi criterii utilizate in pasul 1, treceti la pasul 3.

Utilizati procedurile de invatare a discriminarii pentru a-l invata pe elev sa identifice cartonasul rosu dintr-o situatie in care ii sunt aratate ambele cartonase rosu si albastru.

PASUL 3:Plasati ambele cartonase pe masa.

Utilizati un prompter de pozitie, plasand cartonasul rosu aproape de elev si cartonasul albastru la capatul indepartat al mesei.

Prezentati SD1 (Rosu) si adaugati un prompter de indicare sau manual daca este necesar, pentru a produce raspunsul corect.

Estompati prompterul de pozitie, miscand lent cartonasul albastru in rand cu cel rosu, pana cand cele doua cartonase sunt aliniate, la o distanta de aprox 20 cm unul de altul.

Randomizati pozitiile stanga-dreapta ale celor doua cartonase colorate pe masa, pe parcursul estomparii prompterului.

Considerati ca a invatat la 9 din 10 sau 19 din 20 raspunsuri corecte nepromptate.

PASUL 4:Pozitionati cele doua culori pe masa astfel incat cartonasul albastru sa fie aproape de elev si cartonasul rosu la capatul indepartat al mesei.

Prezentati SD2 (albastru).

Promptati daca e necesar si recompensati raspunsul corect.

Incepeti sa estompati prompterul de pozitie, miscand lent cartonasul rosu mai aproape de cel albastru, pana cand cele doua cartonase sunt plasate unul langa altul pe masa.

Randomizati pozitiile stanga-dreapta ale cartonaselor colorate pe parcursul estomparii prompterului.

Considerati ca a invatat la 9 din 10 sau 19 din 20 raspunsuri corecte nepromptate.

PASUL 5:

Plasati ambele culori pe masa si prezentati SD1 (rosu).

Promptati daca este necesar, fie atingand cartonasul colorat, fie utilizand un prompter de pozitie.

Recompensati.

Estompati toti prompterii si randomizati pozitiile stanga-dreapta ale cartonaselor.

Considerati ca a invatat la 5 din 5 sau 9 din 10 raspunsuri corecte nepromptate. Apoi treceti la pasul 6.

PASUL 6:

Urmati aceleasi proceduri utilizate la pasul 5, insa prezentati SD2 (albastru).

Treceti la pasul 7 dupa ce elevul raspunde corect la 5 din 5 sau 9 din 10 incercari nepromptate.

PASUL 7:

Plasati cartonasele rosu si albastru pe masa si apoi prezentati SD1 (Rosu).

Promptati daca e necesar si recompensati raspunsul corect. Randomizati pozitiile stanga-dreapta ale cartonaselor pe masa.

Dupa ce elevul raspunde corect in 4 incercari succesive nepromptate, prezentati SD2 (Albastru).

Estompati prompterul in incercarile subsecvente.

Dupa ce elevul raspunde corect la 4 incercari la rand nepromptate cu cartonasele randomizate, intoarceti-va la SD1, promptati si asigurati trei raspunsuri corecte nepromptate la rand, inainte de a va intoarce la SD2.

Pe masura ce asocierile corecte (adica SD1 R1 si SD2-R2) sunt intarite, reduceti numarul raspunsurilor corecte consecutive de la 4 la 3 si la 2 inainte de a intoarce SD-urile.

Ca pas final in alternarea sistematica dintre SD1 si SD2, inversati aceste doua comenzi dupa 1 raspuns corect la fiecare comanda.

Considerati ca a invatat discriminarea la 9 din 10 sau 19 din 20 raspunsuri corecte nepromptate.

IDENTIFICAREA CULORILOR ADITIONALEPredati identificarea culorilor suplimentare in aceeasi maniera in care au fost predate primele doua.

In alegerea unui al treilea obiectiv, alegeti o culoare care arata diferit si a carei denumire suna diferit de primele doua.

Odata ce ati selectat urmatorul obiectiv, treceti prin aceiasi pasi descrisi in sectiunea precedenta.

Cand elevul indeplineste criteriul de invatare pentru a treia culoare, invatati-l sa discrimineze cea de-a treia culoare de fiecare din primele doua culori.

In timp, cresteti dificultatea discriminarilor, contrastand, de ex, albastru cu negru sau rosu cu roz.

Gradat, cresteti numarul culorilor plasate pe masa la un moment dat, trecand de la doua la trei, apoi la mai multe cartonase.

Intre incercari, amintiti-va sa randomizati pozitia cartonaselor pe masa.

Culorile mai putin obisnuite pot fi predate intermitent,

GENERALIZAREA IDENTIFICARII RECEPTIVE A CULORILOR

Continuati sa prezentati stimuli in 2D, dar inlocuiti cartonasele-stimul initiale cu bucati de postav similare ca culoare si dimensiune cu stimulii de origine.

Succesul elevului va fi maximizat daca noii stimuli au nuante apropiate de culorile de origine.

Odata ce elevul invata discriminarea dintre acesti stimuli, variati dimensiunea lor prin marirea sau reducerea lor.

Dupa ce elevul este capabil sa identifice culori cu noii stimuli 2D, extindeti generalizarea prin introducerea de obiecte 3D identice in toate aspectele cu exceptia culorii.

Apoi lent extindeti conceptul de culoare in pasi treptati catre jucarii, hrana, mobilier non-identice.

Nu utilizati obiecte care au mai multe culori - fiecare obiect introdus trebuie sa fie colorat uniform.

ARII DE DIFICULTATE

Daca elevul are dificultati in identificarea culorilor sau in a invata discriminarea intre diferite culori, incercati sa-i prezentati stimulii dispusi vertical si nu orizontal.

Daca orice pereche de culori data (de ex, rosu si albastru) este neobisnuit de dificil de discriminat pentru elev, treceti la o alta pereche de culori (de ex, portocaliu si galben) sau contrastati una din culori cu alb.

Unii elevi invata cu succes sa identifice culori in forma 2D, dar intampina dificultati in identificarea culorilor in 3D.

IDENTIFICAREA RECEPTIVA A FORMELOR

Urmatoarele materiale sunt necesare pentru a preda Programul de Forme: perechi de forme de baza (cerc, triunghi, patrat, dreptunghi, oval, inima, diamant), identice din toate punctele de vedere cu exceptia formei (adica aceeasi marime, culoare si textura).

Inainte de a preda acest program, este important ca elevul sa stapaneasca potrivirea formelor.

IDENTIFICAREA PRIMELOR DOUA FORME

Pentru a maximiza succesul elevului in invatarea identificarii primelor doua forme, formele trebuie sa: arate diferit una de alta; denumirile lor sa sune de asemenea diferit.

Deoarece formele cerc si dreptunghi arata diferit una de alta si denumirile lor suna diferit, ele reprezinta o pereche buna pentru a fi predate primele.

In ilustrarea urmatorilor pasi: SD este atunci cand spuneti Cerc; raspunsul corect la SD1 este R1 elevul sa arate cu degetul sau sa atinga cercul. SD2 este atunci cand dv spuneti dreptunghi; indicarea sau atingerea- de catre elev a dreptunghiului este R2.

In pasii ce urmeaza, dv si elevul veti sta vis--vis sau pe laturi adiacente ale mesei.

PASUL 1:Curatati masa de orice itemi.

Plasati cercul pe masa in fata elevul ui, prezentati SD1 (cerc), promptati raspunsul corect si recompensati.

Promptati mai intai prin a arata cu degetul catre cerc.

Daca prompterul esueaza, treceti la un prompter mai intrusiv, cum ar fi un prompter fizic la urmatoarea incercare.

Estompati prompterul in incercarile subsecvente. Dupa ce elevul raspunde corect la SD1 fara prompter, evitati caracteristicile de pozitie, miscand cercul in diferite pozitii pe masa, cu fiecare prezentare a SD1.

Plasati criteriul de invatare la 5 din 5 sau 9 din 10 raspunsuri corecte nepromptate.

Apoi treceti la pasul 2.

PASUL 2:

Pasul 2 este predat in aceeasi maniera ca si pasul 1, cu exceptia SD2 (dreptunghi) care este utilizat.

Incepeti acest pas prin a inlatura toate obiectele de pe masa.

Prezentati SD2 (dreptunghi) imediat dupa ce plasati cea de-a doua forma vizata pe masa in fata elevul ui.

Odata ce elevul raspunde corect la SD2 in 5 din 5 sau 9 din 10 incercari nepromptate, treceti la pasul 3.

PASUL 3:

Prezentati SD1 (Cerc) si utilizati un prompter de pozitie, plasand cercul aproape de elev.

Pozitionati dreptunghiul la capatul indepartat al mesei, pentru a minimiza erorile din timpul tranzitiei de la SD2 la SD1.

Daca apare o greseala, asigurati un prompter mai intrusiv, cum ar fi un prompter fizic pe langa un prompter de pozitie.

Estompati mai intai prompterul fizic.

Apoi estompati prompterul de pozitie, mutand dreptunghiul in linie cu cercul, in timp ce randomizati plasarea stanga-dreapta ale celor doua forme, pentru a evita caracteristicile de pozitie.

Odata ce prompterul de pozitie este estompat, formele trebuie puse aliniate, cam la o distanta de 15 cm una de alta.

Plasati criteriul de stapanire la 9 din 10 sau 19 din 20 raspunsuri corecte nepromptate, cu formele aliniate si cu pozitiile stanga-dreapta intercalate.

Apoi treceti la pasul 4.

PASUL 4:Schimbati pozitia celor doua forme, astfel incat dreptunghiul sa fie aproape de elev si cercul sa fie plasat la capatul indepartat al mesei.

Promptati daca e necesar, si recompensati.

Incepeti procesul de estompare mutand treptat cercul mai aproape de dreptunghi la fiecare incercare.

Deasemenea alternati randomizat pozitiile stanga-dreapta a fiecarei forme.

Dupa ce elevul raspunde corect in 9 din 10 sau 19 din 20 incercari nepromptate, treceti la pasul urmator.

PASUL 5:Plasati ambele forme pe masa si prezentati SD1 (Cerc).

Daca este necesar, promptati fie prin atingerea formei corecte, fie cu un prompter de pozitie.

Recompensati raspunsul corect, si estompati prompterul de-a lungul incercarilor succesive.

Plasati criteriul de stapanire la 5 din 5 sau 9 din 10 raspunsuri corecte nepromptate, cu pozitiile stanga-dreapta ale formelor intercalate randomizat.

Apoi treceti la pasul 6.

PASUL 6:

Urmati aceleasi proceduri prezentate la pasul 5, cu exceptia SD2 prezentat (dreptunghi).

Considerati acelasi criteriu de invatare ca la pasul 5.

Apoi treceti la pasul urmator.

PASUL 7:

Prezentati SD1 spunand cerc, imediat dupa plasarea cercului si dreptunghiului pe masa.

Promptati daca este necesar, si recompensati.

Randomizati pozitiile stanga-drepata ale formelor.

Dupa ce a invatat (4 raspunsuri corecte nepromptate la rand), prezentati SD2 (dreptunghi).

Promptati raspunsul, pentru a evita o eroare, si apoi estompati prompterul.

Dupa ce elevul raspunde corect in 4 incercari succesive nepromptate la rand, cu pozitiile formelor randomizate, intoarceti-va la SD1.

Promptati, si asigurati 3 raspunsuri corecte nepromptate la rand, apoi 2, si in final 1.

Plasati prezentarile SD1 si SD2 intr-o rotatie randomizata.

Dupa ce SD-urile sunt rotate randomizat, stabiliti criteriul de invatare a discriminarii la 9 din 10 sau 19 din 20 raspunsuri corecte nepromptate.

Generalizati discriminarea intre educatori si ambiente.

IDENTIFICAREA UNOR FORME ADITIONALEPredati fiecare forma suplimentara in aceeasi maniera in care au fost predate primele doua.

Forma selectata ca fiind al treilea obiectiv trebuie sa arate diferit de primele doua forme, iar denumirea sa trebuie sa sune de asemenea diferit.

O stea sau un patrat pot fi o alegere buna pentru urmatoarea forma.

Dupa ce elevul atinge criteriul pentru a treia forme, invatati-l pe elev sa discrimineze cea de-a treia forma de primele doua.

In timp, gradat, cresteti dificultatea discriminarilor, de exemplu prin contrastul dintre un oval si un cerc sau a unui dreptunghi si un patrat.

In acelasi timp, cresteti gradat numarul formelor prezentate pe masa odata, de la doua la trei sau mai multe.

Randomizati pozitiile formelor, ca si prezentarile de SD-uri. Ca si in cazul predarii culorilor

Focusarea initiala cand se predau formele, trebuie sa se limiteze la formele care apar in mod obisnuit.

Predarea formelor suplimentare ar trebui sa fie executata apoi intermitent.

GENERALIZAREA IDENTIFICARII RECEPTIVE A FORMELORIncepeti trainingul de generalizare prezentand desene ale stimulilor pe bucati separate de hartie alba, de marime si forma identica.

Treceti la exersarea discriminarii, urmand procedurile descrise mai devreme.

Odata ce este stapanita discriminarea desenelor, treptat treceti la obiecte 3D de diferite forme, cum ar fi farfurii, ceainice, tigai, mancare (de ex, prajituri rotunde si prajituri dreptunghiulare).

Prin procedurile aratate pana acum, cei mai multi elevi invata sa abstractizeze atributele care constituie conceptul de forma.

ARII DE DIFICULTATEDaca elevul intampina probleme semnificativa in deosebirea, de ex, a unui cerc de un dreptunghi, incercati sa grupati un cerc cu o stea sau sa treceti la o pereche complet diferita de forme.

Daca problema continua cu dificultatea elevului de a invata forme, mai luati odata in calcul spunerea formelor la componenta de potrivire din Programul de Potrivire si Sortare, pentru a va asigura ca elevul urmareste (poate discrimina) formele.

Dupa ce elevul stapaneste aceasta aptitudine, reintroduceti componenta receptiva a Programului de Forme.

O alta procedura care poate fi utila in facilitarea discriminarilor este introducerea unui stimul contrastant.

Utilizarea unui stimul contrastant este considerat un pas ante-training, si poate fi efectuat prin contrastarea dintre SD1 (Cerc) cu un obiect 3D cum ar fi pantof sau soseta.

Daca este necesar, utilizati prompteri de pozitie si estompari ale acestora pentru stimulul contrastant, de-a lungul incercarilor.

IDENTIFICAREA RECEPTIVA A MARIMII

PREZENTAREA PROGRAMULUIProgramul Marimilor este conceput pentru a-i preda elevului conceptul de marime, utilizand cuvintele mare si mic.

Procedurile de predare a marimii sunt exact aceleasi cu cele utilizate pentru a preda culorile si formele.

Inainte de a i se preda identificarea receptiva a marimilor, elevul trebuie sa achizitioneze potrivirea diferitelor marimi si sa stapaneasca conceptele mai putin complexe de forma si culoare.

MATERIALE:Perechi de obiecte 3D, identice din toate punctele de vedere, cu exceptia marimii;

Obiecte 3D neidentice de marimi diferite;

Desene cu obiecte mari si mici, pe cartonase si in carti.

Prima pereche de obiecte selectate trebuie sa exagereze diferentele de marime - un pantof de tenis al unui copil mic si un pantof de tenis al unui barbat.

SD1: cand dv spuneti Mare si prezentati un pantof de tenis de adult.

R1: elevul sa arate cu degetul sau sa atinga pantoful de tenis de adult.

SD2 (adica atunci cand dv spuneti mic si prezentati un tenis de bebelus).

R2 ( elevul arata sau atinge tenisul de bebelus).

Pentru fiecare dintre urmatorii pasi, stati vis--vis de elev si goliti toti itemii de pe masa inainte de fiecare incercare.

PASUL 1:

Plasati un pantof de tenis de adult pe masa in fata elevului si spuneti Mare.

Promptati raspunsul corect si recompensati.

Promptati aratand spre obiectul mare sau utilizati un prompter manual, daca indicarea nu este suficienta.

Estompati prompterul in incercarile urmatoare.

Odata ce elevul raspunde corect de unul singur, mutati obiectul mare in pozitii diferite pe masa cu fiecare incercare subsecventa de S1 in acest pas.

Cand elevul raspunde corect la 5 din 5 sau 9 din 10 incercari fara prompter, treceti la pasul 2.

PASUL 2:

Inlaturati SD1, tenisul de adult, de pe masa.

Prezentati SD2 spunand mic si plasand un item identic cu itemul mare, cu exceptia marimii (in acest caz, un tenis de bebelus) pe masa in fata elevul ui.

Odata ce elevul indeplineste criteriile pentru SD2 (5 din 5 sau 9 din 10 raspunsuri corecte nepromptate), supuneti SD1 si SD2 procedurilor de invatare a discriminarii, cum este descris in pasul 3.

PASUL 3:Spuneti MARE in timp ce puneti tenisul de adult aproape de elev, si tenisul de bebelus la capatul indepartat al mesei.

Daca prompterul de pozitie nu determina raspunsul corect, dati un prompter manual sau de indicare pe langa prompterul de pozitie in urmatoarea incercare.

Estompati prompterul manual sau cel de indicare mai intai, si apoi estompati prompterul de pozitie, mutand obiectul mic in linie cu obiectul mare in incercarile subsecvente.

Randomizati pozitiile stanga-dreapta ale celor doua obiecte pe masa in decursul procesului de estompare.

Considerati ca a invatat la 9 din 10 sau 19 din 20 raspunsuri corecte nepromptate, cand cele doua obiecte sunt situate liniar la aprox 15 cm unul de altul, iar pozitiile lor stanga-dreapta sunt intercalate randomizat.

PASUL 4:Spuneti mic, plasand tenisul de bebelus in fata elevului si tenisul de adult la capatul indepartat al mesei, intr-un prompter complet de pozitie.

Adaugati promptere suplimentare daca este necesar si recompensati raspunsul corect.

Daca sunt utilizati prompteri suplimentari, estomapati-i pe acestia mai intai, apoi treceti la estomparea prompterului de pozitie.

Randomizati pozitiile stanga-dreapta ale obiectelor pe masa in cursul procesului de estompare.

Treceti la urmatorul pas dupa ce elevul raspunde corect la 9 din 10 sau 19 din 20 incercari nepromptate.

PASUL 5:

Prezentati SD1 cu ambele obiecte pe masa.

Promptati daca e necesar, recompensati raspunsul corect si estompati prompterul in incercarile subsecvente.

Plasati criteriul de invatare la 5 din 5 sau 9 din 10 raspunsuri corecte nepromptate cu pozitiile stanga-dreapta ale obiectelor randomizate.

Apoi treceti la pasul 6.

PASUL 6:

Prezentati SD2 si urmati aceleasi proceduri subliniate in pasul 5.

Dupa ce elevul raspunde corect in 5 din 5 sau 9 din 10 incercari nepromptate, treceti la pasul 7.

PASUL 7:Plasati obiectele mic si mare pe masa, aliniate.

Prezentati SD1, promptati daca e necesar, si recompensati raspunsul corect.

Randomizati pozitiile stanga-dreapta ale obiectelor in incercari.

Considerati ca a invatat la 3 raspunsuri corecte nepromptate la rand.

Cand acest criteriu de invatare este atins, prezentati SD2 si promptati raspunsul, pentru a evita o eroare.

Estompati prompterul.

Dupa ce elevul executa trei raspunsuri corecte nepromptate la rand, intoarceti-va la SD1.

Promptati, si asigurati doua raspunsuri corecte nepromptate intai la SD1 si apoi la SD2.

In cele ce urmeaza, alternati intre SD1 si SD2 dupa un raspuns corect nepromptat la fiecare SD.

Prezentati SD1 si SD2 in rotatie randomizata.

Considerati ca a invatat la 9 din 10 sau 19 din 20 raspunsuri corecte nepromptate.

GENERALIZAREA IDENTIFICARII RECEPTIVE A MARIMIIDupa ce elevul invata sa identifice obiecte mari si mici utilizand un set de obiecte 3D similare in toate proprietatile cu exceptia marimii, introduceti seturi suplimentare de obiecte 3 D, parcurgand pasii 1-7 din sectiunea precedenta.

Predati doar o singura pereche de obiecte odata.

Stabiliti criteriul de invatare la 5 din 5 sau 9 din 10 identificari cu succes a unor perechi noi de obiecte ideintice.

Dupa ce elevul stapaneste identificarea receptiva a obiectelor 3D identice in toate proprietatile cu exceptia marimii, introduceti obiecte 3D non-identice.

Incepeti prin a prezenta obiecte care sunt foarte similarea, dar nu identice.

Gradat, introduceti obiecte tot mai diferite.

Odata ce elevul indeplineste criteriul de invatare a obiectelor non-identice 3D, introduceti obiecte in forma 2D.

Initial, testati generalizarea, neacordand recompensa.

Daca elevul nu raspunde corect la incercarea de proba, urmati pasii 1-7 descrisi in sectiunea precedenta, pentru a preda discriminarea obiectelor in 2D.

Stabiliti criteriul de invatare la 5 din 5 sau 9 din 10 raspunsuri corecte consecutive nepromptate, in care se identifica obiectele identice, cu exceptia marimii mici si mari, reprezentate ca stimuli 2D.

Apoi introduceti imagini de obiecte non-identice, urmate de fotografii din carti.

Ca test final pentru generalizare, inversati SD-urile obiectelor predate.

Cu alte cuvinte, prezentati un obiect pe care elevul l-a invatat ca fiind mic, intr-un context in care acesta se dovedeste a fi mare, si vice-versa.

ARII DE DIFICULTATEDaca elevul are de la inceput dificultati in a invata sa identifice receptiv marimea, introduceti un set diferit de obiecte, punandu-le pe cele initiale deoparte.

Daca elevul continua sa intampine dificultati, si este incapabil sa faca vreun progres in identificarea dimensiunii, dupa cateva saptamani de predare, aveti in vedere amanarea temporara a acestui program, si reintroducerea lui intr-un stadiu mai avansat al terapiei.

Cand reintroduceti programul, urmati pasii 1-7 utilizand un set diferit de obiecte fata de cel (cele) cu care elevul a inregistrat esecuri.

Daca elevul nu e capabil sa discrimineze dimensiunea intre obiecte mici si mari, dupa cateva saptamani de predare utilizand aceasta procedura, intrerupeti sarcina de receptie si introduceti denumirea expresiva a marimii.