MEMBRU AL ACADEMIET ROMANE - · PDF fileMEMORIILE SECTIUNII ISTORICE SERIA III L e i TOMUL I...

Click here to load reader

  • date post

    06-Sep-2019
  • Category

    Documents

  • view

    2
  • download

    0

Embed Size (px)

Transcript of MEMBRU AL ACADEMIET ROMANE - · PDF fileMEMORIILE SECTIUNII ISTORICE SERIA III L e i TOMUL I...

  • ACADEMIA ROM ANA MEMORIILE SECTIUNII ISTORICE

    SERIA III TOMUL XI MEM. 5

    1. ORIGINEA LUI STEFAN RAZVAN 2. PETRECEREA LUI VASILE LUPU IN EXILUL DELA CONSTANTINOPOL

    DE

    N. IORGA MEMBRU AL ACADEMIET ROMANE

    CVLTVRA NATIONALABUCURWI 1930

    L

  • MEMORIILE SECTIUNII ISTORICE SERIA III L e i

    TOMUL I (1922-23) : roo. VASILE PARVAN. Consideratiuni asupra unor nume de rauri daco-scitice. io. ZENOVIE PACLISANU. Luptele politice ale Rom anilor ardeleni din 1790-1792. I 2. ZENOVIE PACLISANU. Din istoria bisericeasca a Romanilor transilvaneni

    «Teologub vlddicilor uniti. 28.- ANDREIU RADULESCU. Pravilistul Flechtenmacher. i6. TEODOR V. STEFANELLI. Cadastru i carti tabulare. 5-- Dr. JACOB RADU. Manuscriptele din Bibl. Episcopiei unite din Oradea-Mare. I 2. N. IORGA. Un colaborator francez la Unirea Principatelor, Paul Bataillard. 5. N. IORGA. Ernest Renan. 5-- TOMUL II (1923-24) : 130.- VASILE PARVAN. Histria VII. 40.- ANDREIU RADULESCU. Publicitatea drepturilor reale imobiliare i registrele

    de proprietate. TEOFIL SAUCIUC-SAVEANU. Un fragment de AHRTeOZ funerar atic

    de marmora. 6. SILVIU DRAGOMIR. Originile coloniilor romane din Istria. 8.- ION I. NISTOR. Pomenirea lui Dimitrie Cantemir-Voevod. 8.- C. MARINESCU. Infiintarea Mitropoliilor in Tara-Rom aneasca i in Moldova. 8 Dr. ANDREI VERESS. Pribegia lui Grigora§cu-Voda prin Ungaria ci aiurea. N. IORGA. Comemorarea lui Jules Michelet. N. IORGA. Un cioban dascal din epoca de transitie a culturii noastre. 5- TEOFIL SAUCIUC-SAVEANU. Memnon, titularul decretului de onoare

    atenian. I. G. II, I, 356. 8. N. IORGA Note polone. r2. TOMUL III (1924-26) : 840. ION ANDRIESESCU. Piscul Crasani. V. PARVAN. Getica. TOMUL IV (1924):

    40.- 800.-

    IOAN C. FILITTI. Despre Negru-Voda. I2. VINTILA MIHAILESCU. A§ezarile omenelti in Campia Romana la mijlocul

    §i sfar§itul sec. XIX. 25. Dr. ANDREI VERESS. Campania crwinilor in contra lui Sinarv-Pa§a. 25.- P. P. PANAITESCU. Influenta polona in opera ci personalitatea cronicarilor

    Grigore Ureche i Miron Costin. 6o.- N. IORGA. I. Domnita Anca i patronajul ei literar; II. 0 prigonire politica

    sub Fanarioti. N. IORGA. I. Cea dintaiu istorie universala tiparita in Transilvania; II.

    MoOile familiei Beldy in Tara-Romfineasca. I 2. N. IORGA. Procesele calugarilor dela Santilie i Gheorghe, pisarul lqesc. jo. I. VLADESCU. Inceputul anului in cronicele moldoveneti pana la Ureche. 12.- G-ral R. ROSETTI. Studii asupra chipului cum se faptuia rasboiul de catre

    Stefan-cel-Mare. Mem. IIII. TOMUL V (1925-26): N. IORGA. Comemorarea lui Edgar Quinet, cu ocaziunea semicentcnarului

    mortii lui. IOAN ANDRIESESCU. Consideratiuni asupra tezaurului dela Valci-Tran

    bine Plevna (Bulgaria). AL. BUSUIOCEANU. Cateva portrete noui ale lui Mihai-Viteazul. ANDREIU RADULESCU. Dreptul de moltenire al sotului supravietuitor. N. IORGA. Trei calatori in Tarile Romanelti Caronni, Rey, Kunisch i ori-

    ginea tcLuceafaruluia lui Eminescu. I. LUPAS. Din activitatea ziaristica a lui Andreiu Mure§eanu. N. IORGA. Lucruri noui despre Chilia §i Cetatea-Alba. N. IORGA. Un print portughez cruciat in Tara-Romaneasca a sec. al XV-lea. N. IORGA. 0 istorie a lui Mihai-Viteazul de el insu.7i.

    8.-

    0. 60. 15.-0.0.

    15.-

    - 20.- 5--

    6o.-

    25.-

    25.- 16o.-

    5--

    .

    30.- x5.-

  • 1. ORIGINEA LUI TEFAN RAZVAN 2. PETRECEREA LUI VASILE LUPU IN EXILUL

    DELA CONSTANTINOPOL DE

    N. IORGA MEMBRU AL ACADEM1EI ROMANE

    .Fedinta dela r Noembrie 1929

    r. ERA RAZVAN TIGAN ?

    Figura ( iganului>> Rhzvan a fost popularizath prin drama, interesanth pentru vremea ei, desi rau construità fara simt istoric i coloare localà, a lui B. P. Hasdeu. Acolo apare un revoltat care bruscheaza societatea, silita accepte un mo- ment sfidatoarea indrhznealh. Aceastä interpretare a firii Domnului de cateva luni al Moldovei poate fi discutath; ori- cat ar Cheek izvoarele asupra caracterului lui, se poate spune ca rornantismul, ash cum il intelegeh profesh marele in- viitat, nu corespunde cu atmosfera morala a timpului, care pretuià desigur cavalerismul i iubeh aventura, dar nu puteh urmari scopuri sociale ca acelea care misch lumea in timpu- rile noastre. Ca boier, Rhzvan a fost un boier, ca Domn an Domn, asemenea pe cat puteh cu ceilalti. Dar intrebarea se pune: ca Tigan ? A fost el un Tigan ? Si cum a iesit din gi- gAnia lui ?

    Tara se pare a fi primit pe noul Donm, desi ridicat prin usurpatie, ca om al lui Sigismund Báthory, patronul arde- lean, in fruntea garzii unguresti, pentru aceia a facut Hat- man, in locul sat', pe Ungurul Mihai Tolnay; v. Iorga, in Hurmuzaki, XII, No. CXXIX, p. 72, contra unui Domn

    A. R. Memoriile Secjiunii Istorice. Seria III. Tom. XI. Mem. 5.

    sa-i

    si-1

    >

  • 2 N. IORGA 158

    legitim, din neamul lui Stefan-eel-Mare prin Alexandru LA- pusneanu i recunoscut de PoartA, ba Inca de douA ori. Un rar act dela dânsul Ii zice « tefan Voevod langa Domn e LogofAtul Alexa, un om nou, i ca scriitor functioneaza Bor- cea 1). Cutare rAvas al oamenilor din Campulungul moldo- venesc cAtre Sasii din Bistrita 11 aratA admis de Moldoveni :

    sA fie MAriia Lui Craiu (Sigismund) sAnAtos i Domnu nostru *tefan-VodA, iaste o tarA ca alaltA »2). In raporturile cu strAinA- tatea se numeste tot simplu : Stefan-VodA, cu acel nume glorios luat la asezarea in Domnie 3). Avem i o scrisoare a lui din boierie cu o foarte convenabilA isaliturA 4).

    Deci n'ar fi Tiganul ; lipsa pomenirii in documente a ta- tAlui domnesc se explicA prin aceia cA n'avem dela dânsul nici un act solemn. Totusi, o mArturie care nu se poate rAspinge impune aceastA descendentA.

    Ea vine dela insus Mihai Viteazul, si in momentul and, in Maiu 1595, se petreceh in Moldova usurpatia prin complotul militar al strAinilor.

    In Diplomatarium italicum al Scolii Romane din Roma, d. Claudiu Isopescu a publicat, pe lAnga inca o scrisoare a lui RAzvan, care trateazA pe Sigismund de simplu Voevod al Ardealului », o alta a aceluiasi, prin care, din Iasi, la 26 Iulie 1595, el, vorbind, de sigur româneste, cum dovedesc expresiile latine < ardeliensis o Nestrum arata cA merge contra barbarilor, o a treia, in care, vorbind de Ungurii pe cari-i lasA la Hotin cu pArcalabul Andrei 5), i raportul trimesu- lui polon Lubieniecki, care fusese la Domnul muntean ca sà-i spioneze atitudinea in momentul and Cancelariul i Hatman Ioan Zamoyski stAtea sA aseze in Scaunul din Iasi, contra lui RAzvan, pe candidatul boierilor, al legitimistilor, al vechilor iubitori de Poloni, Ieremia MovilA.

    1) Hasdeu, ArIziva Istoricd, I, pp. 2-3, No. IV. Si Gaspar Kornis, generalul arde- lean, vorbeste de aceasta unire s; Hurmuzaki, XII, pp. 66-67, No. CXIX.

    9 Iorga, in Hurmuzaki, XV, p. 730, No. MCCCXIX = Documentele Bistritei, I, p. z 81, No. 270. Pecetea ar trebul reprodusä (originalul era in Arhivele Statului).

    6) Iorga, in Hurmuzaki, XII, p. 78, No. CXLVII. 6) Ibid, planse, No. 4. In Arhivele Fundatiei Zamoyski dela Varsovia este o seri-

    soare a lui din !agar. 4) V. pp. 390-391, No, IX; p. 393; PP. 401-402.

    o

    » i »,

    a

    a:

  • 159 ORIGINEA LUI $TEFAN RAZVAN

    Mihai, care stà sa plece spre Giurgiu, operand a opri pe Sinan, e adanc desgustat. Crestinii nu se inteleg, pe and Turcii, Tatarii sunt totdeauna gata. Vor ajunge sa piarda Ardealul i, desbinati, o vor fi legati de pagâni Intre Chesar

    intre crestini nu e nicio legatura. Adevarat ajutor nu-i poate da nimeni. Solii lui in Ardeal 1-au vandut pe dinsul prin- tului, Imparatului, i fara folos. «Nu-i cine sa ma ajute, nici loc nu e unde sa-mi plec capul desi o tot ce fac, numai de dragul crestinilor fac, ca sa nu curga sange de crestin s. o Acuma sunt gata sa vars sangele mieu si de aceia plec la razboiu (ad bellum) cu Turcii. >> Ce poate face cu 7.000 de Unguri gata, de sigur, sa-1 vanda i pe dansul ca pe Aron- Voda, prietenul sat' ? Cer bani pe sase luni, i Sigismund i-a dat, prins si el cu Turcii, doar 3.000 de ughi. o La ash saracie am ajuns, de nu mai crut nici odoarele rnarOstirilor, ci se imprastie tot ce s'a inchinat lui Dumnezeu*. A zalogit averea, cheltuieste zestrea sotiei. Doamna, fiul i i-a trimes la TArgoviste cu ceva din avere, restul fiind o ascuns in pa- rant la rnânilstiri s. Era mai sigur supt Turci... Para vede Pasii asezati in Tara-Romaneasca, in Moldova. Ce-ar fi dacl Polonii, unde Zamoyski ii e ca un tatä, al doilea Hatman ca un frate, Taranowski, fostul sol la Constantinopol, un prieten, 1-ar ajuth, ar opri pe Tatari, i-ar da la Dunare 10.000 de ostasi buni, platiti pe trei luni, i-ar gati un adapost la nevoie...

    nacazul omului zbuciumat, care-si vede primejdia inaintea ochilor i tie ce putine mijloace are pentru a o infrunth, se indreapta contra lui Razvan, nestiind, in acel moment, daca inlccuitorul lui Aron, unealta lui Sigismund, ii va sari in ajutor, cum a facut in adevar, dar Mihai nu 1-a ajutat pe urma. in rastristea lui, lasandu-1 sa piara in tara. i vorbele cad grele, dupà obiceiul mâniei lui grozave: o E tradatorul mieu: nu teran, ci gradinar, a carui mama imi este supusa mie. Mi-a furat sease mii de galbeni unguresti and a fost trimes de mine la Constantinopol, iar acum mi se face frate... In acesta, nu Domn moldovean, ci Tigan de neam, nu e nicio credinta. Cand m'a servit pe mine, m'a inselat , pe urma, scotind din Domnie pe Aron, domnul sat', porunceste Moldovenilor in locul lui s. Meus fidefragus, meus subditus, non kmetho, sed

    1*

    . 3

    *,

    Si

    a.

    si

  • 4 N. IORGA 16o

    hortidanus, cuius mat