Macro Econom

8/17/2019 Macro Econom

1/34

1.Dificultatile calcularii indicatorilor

macroeconomici.

Evidenţierea nivelului de dezvoltare economică, a tendinţelor acesteia şi a modului în care sunt

utilizate resursele unei economii naţionale, necesită măsurarea rezultatelor activităţii economice.Evaluarea , fizică şi valorică, a rezultatelor agenţilor economici în ansamblu permite reflectareaevoluţiilor favorabile şi nefavorabile în economia naţională.

1.1.1 Sistemul Contabilităţii Naţionale (S.C.N.)din ţara noastră reprezintă un sistem de evidenţă

valorică a fluxurilor economice, în expresie monetară, la nivelul economiei naţionale. El are treicomponente: sectorul agenţilor economici; conturile naţionale; operaţiunile contabile.

1.1.2 Sectorul agenţilor economicicuprinde sectorul "firme", sectorul "gospodării", sectorul

"public" şi sectorul "străinătate". Sectorul"firme"cuprinde toate subiectele economice (agenţi

economici) care au ca trăsătură principală faptul că produc bunuri destinate pieţei, iar scopul

activităţii îl constituie obţinerea de profit. Sectorul"gospodării"sau"menaje"este un sectorconsumator, în sensul că utilizează veniturile obţinute pentru satisfacerea necesităţilor de consum.Veniturile gospodăriilor provin de la firme şi de la sectorul public (guvernamental), în contraprestaţiafactorilor de producţie puşi la dispoziţie sectorului productiv sau sectorului public sau din transferuride la alte sectoare (pensii, burse, ajutoare etc.). Sectorul"public"sau"guvernamental"reuneşte

toate subiectele economice (instituţiile publice) care produc bunuri publice (colective) pentrupopulaţie, fără a primi echivalentul valoric. Aici se cuprind, în general, serviciile publice (sănătate,

învăţământ, apărare etc.). Sectorul public se separă în: unităţi de asigurări sociale şi organisme aleadministraţiei (centrale şi locale). Sectorul"străinătate"sau"restul lumii"evidenţiază tranzacţiile

cu alte ţări.

1.1.3 Sistemul conturilor naţionalereprezintă o reprezentare a economiei naţionale, înregistrând

toate fluxurile reale şi monetare din sistemul economic, în mod coerent, corelat şi echilibrat.Conturile macroeconomice sunt rezultatul unor multiple agregări şi sintetizări ale informaţiilor

cuprinse în conturile alcătuite pe subiecte economice, sectoare economice şi ramuri de activitate.Ele sunt utilizate pentru calcule macroeconomice şi pentru furnizarea informaţiilor necesare privind:

producţia de bunuri pe economia naţională, structura şi utilizarea acesteia, formarea şi repartiţiaveniturilor în societate, utilizarea veniturilor societăţii etc. Pentru analiza acestor aspecte esenţialeale vieţii economice din societate se alcătuiesc următoareleconturi naţionale:

1.1.4 Contul de producţie.Se construieşte la nivelul sectoarelor şi pe ansamblul economiei

naţionale, prin acesta sintetizându-se tranzacţiile specifice activităţii de producţie a subiecteloreconomice interne. În partea dreaptă a contului de producţie se înregistrează valoarea producţiei

brute (pe sectoare sau pe economie naţională), iar în partea stângă, consumul intermediar (adicăvaloarea bunurilor - altele decât cele de capital fix - şi serviciilor produse şi consumate în scopulproducerii de noi bunuri materiale şi nemateriale).Soldulcontului reprezintă valoarea adăugată

brută (la nivelul unui sector), respectivprodusul intern brut(la nivelul economiei naţionale).

Valoarea adăugată brută (VAB) exprimă valoare pe care o aduce agentul economic producătorelementelor de capital circulat pe care le achiziţionează şi prelucrează în vederea obţineriiproduselor finite. De asemenea, VAB reprezintă suma veniturilor fundamentale (profit, salarii,dobânzi şi rente) la care se adaugă amortizarea. În sfârşit VAB reflectă producţia finală, respectivdiferenţa dintre producţia brută (PB) şi consumul intermediar (Ci), astfel:

VAB = PB − Ci.


2/34

Ca regulă, soldul conturilor naţionale apare în partea stângă şi aceasta se evidenţiază în contulurmător, ca resursă (în partea dreaptă). Deci, contul de producţie evidenţiază valoarea producţiei pesectoare sau pe economie naţională şi separarea acesteia în consum intermediar şi valoareadăugată brută sau produs intern brut.

1.1.5 Contul de creare a veniturilor.Evidenţiază pentru fiecare sector şi pentru întreaga economie

formarea veniturilor din activitatea economică. În partea dreaptă a contului, la resurse, seevidenţiază valoarea adăugată brută (pe sectoare) sauprodusul intern brut(pe economie

naţională) şi subvenţiile de exploatare. În partea stângă a contului se înregistrează amortizarea şiimpozitele indirecte, iarsoldulacestui cont reprezintă veniturile, exprimate prinindicatorii "valoarea

adăugată netă" (la nivel de sectoare) sau "produsul intern net" (la nivelul economiei naţionale).

Valoarea adăugată netă (VAN) exprimă diferenţa dintre valoarea adăugată brută (VAB) şi consumulde capital fix (CCF sau amortizarea - A), astfel:

VAN = VAB − A.

Diferenţa dintre subvenţiile de exploatare şi impozitele indirecte (diferenţă cunoscută sub denumirea

de impozite sau taxe nete) se ia în calcul atunci cândindicatorii macroeconomici sunt evidenţiaţi în preţurile pieţei.

1.1.6 Contul de repartiţie a veniturilor.Evidenţiază repartiţia primară a veniturilor. În el se

sintetizează pe lângă veniturile factorilor create în interiorul ţării şi veniturile factorilor încasate dinstrăinătate şi cele plătite străinătăţii. În partea dreaptă, la resurse, se înregistrează soldul contuluiprecedent, adică PIN (sau suma veniturilor factorilor de producţie din interiorul ţării) şi veniturilefactorilor de producţie naţionali din activitatea desfăşurată în străinătate. În partea stângă seevidenţiază veniturile factorilor de producţie plătite străinătăţii ca urmare a activităţii depuse îninteriorul ţării de agenţi economici străini.Soldulacestui cont este reflectat prin indicatorul "produs

naţional net" (PNN), care, dacă este exprimat în preţurile factorilor, se mai denumeşte şi venitnaţional (VN).Venitul naţional se obţine adăugând la PIN exprimat în preţurile factorilor, soldul

veniturilor factorilor de producţie în raport cu străinătatea (SVFS), astfel:

VN = PNNpf = PINpf + SVFS

1.1.7 Contul de utilizare a veniturilor.Evidenţiază utilizarea în interiorul ţării a componentelor

venitului naţional disponibil (venitul naţional corectat cu soldul transferurilor curente cu

străinătatea), pentru consumul privat şi consumul public (ambele formează consumul final alsocietăţii). Consumul privat (Cpv) exprimă cheltuielile efectuate de populaţie pentru cumpărarea demărfuri şi servicii necesare satisfacerii nevoilor proprii. Consumul public (Cpb) exprimă cheltuielile

făcute de instituţiile publice pentru materiale, combustibili, energie, amortizare şi alte consumurinecesare prestării serviciilor publice către populaţie. Împreună, consumul privat cu cel public

formează consumul final (CF).Soldulcontului este reprezentat de indicatorul "economii brute" şi se

determină conform relaţiei:

Eb = VND − CF = VND − (Cpv + Cpb),

unde VND estevenitul naţional disponibil (vezi infra venit naţional).

Economiile brute sunt destinate investiţiilor brute, adică formării brute a capitalului. Dacă dineconomiile brute se scade amortizarea, se obţin economiile nete, destinate investiţiilor nete, adică

formării nete a capitalului. Investiţia netă este acea parte din venit care se foloseşte pentru a sporicapitalul fix şi stocurile.

1.2 Sistemul operaţiunilor contabilecuprinde:


3/34

• operaţiuni contabile privind bunurile şi serviciile(producţie, consum final, formarea brută

a capitalului, depozitare, distribuţie de bunuri);

• operaţiuni privind repartiţia,care sunt de distribuire şi redistribuire a veniturilor obţinute la

nivel de economie naţională: remunerarea salariaţilor; impozite legate de producţie şi import;

transferuri de la administraţiile publice spre agenţii economici sub forma subvenţiilor de

exploatare; veniturile proprietăţii şi ale întreprinderilor (dobânzi, arenzi, drept de autor,licenţe, brevete, dividende); operaţiunile de asigurări etc;

• operaţiuni financiarecare au ca obiect operaţiunile referitoare la crearea şi circulaţia

mijloacelor de plată, la creanţele şi datoriile agenţilor dintr-o economie naţională.

Rezultatele activităţii la nivel macroeconomic într-o perioadă determinată, de regulă un an, obţinutede către toţi agenţii economici din economia naţională, se reflectă cifric şi cantitativ prinindicatori

sintetici. Indiferent de natura rezultatelor (bunuri materiale şi servicii) şi fluxurilor din economia

naţională, aceşti indicatori se calculează numai în expresie valorică, prin intermediul preţurilor şi

tarifelor. În funcţie de scopul urmărit, ei pot fi evaluaţi la preţurile pieţei (preţurile cumpărătorilor) sau

la costurile factorilor de producţie (preţurile producătorilor). De obicei,indicatorii sinteticiderezultate macroeconomice se determină la preţurile pieţei, ceea ce permite cunoaşterea dimensiuniirezultatelor activităţii din intervalul de timp avut în vedere, corelarea resurselor alocate şi consumatecu rezultatele obţinute, studierea principalelor corelaţii care s-au manifestat în perioada de calcul.Sistemul de evidenţă şi măsurare a rezultatelor macroeconomice îndeplineşte, prin indicatoriiutilizaţi, o serie defuncţii esenţialecum ar fi:

• instrument de evidenţă statistică , cu ajutorul căruia se sintetizează şi se corelează

informaţiile privind desfăşurarea activităţii economice şi măsurarea potenţialului economic,reflectând evoluţia cantitativă a economiei naţionale;

• instrument de analiză a activităţii economice în perioada anterioară şi a echilibruluimacroeconomic sub diferitele sale forme de manifestare, permiţând înţelegerea legităţiloreconomice şi a modului lor concret de manifestare în timp şi spaţiu;

• suport de bază al fundamentării deciziilor în economie, al influenţării corelaţiilor şi

tendinţelor celor mai favorabile, al corectării unor efecte nedorite ale mecanismului spontanal pieţei, deoareceindicatorii de rezultate macroeconomice reflectă tabloul fluxurilor din

economia naţională, al interdependenţelor vieţii economice;

• indicatorii de rezultate macroeconomice au o largă utilizare pentrucomparaţii

internaţionale, pentru înţelegerea corectă a fenomenelor şi proceselor din economia

mondială, a interdependenţelor economice internaţionale, a participării ţării la circuituleconomic mondial.

Indicatorii care reflectă rezultatele macroeconomice în Sistemul Conturilor Naţionale pot fi calculaţi

prin una din următoareletrei metode:

• metoda producţiei(metoda valorii adăugate) prin care are loc măsurarea şi evidenţierea

valorilor adăugate brutei create de către toţi agenţii economici, producători de bunuri şi

servicii (de consum şi publice) şi agregarea acestor mărimi pe sectoare, ramuri şi peansamblul economiei naţionale. Prin această metodă, din valoarea totală a producţiei sau

valoarea producţiei brute (pe sectoare, ramuri sau economie naţională), se elimină consumulintermediar (respectiv valoarea bunurilor materiale şi serviciilor produse şi utilizate pentru a


4/34

crea noi bunuri,achiziţionate de terţi), iar în cazul indicatorilor în expresie netă, se elimină

şi consumul de capital fix (amortizarea), rezultând valoarea adăugată netă.

• metoda utilizării finale(metoda cheltuielilor sau a folosirii veniturilor), care constă în

agregarea cheltuielilor totale ale agenţilor economici cu bunurile materiale şi serviciile care

compun producţia finală. Concret, prin această metodă se însumează: cheltuielile

gospodăriilor (menajelor) pentru produse şi servicii de consum; cheltuielile publiceguvernamentale (instituţiilor administraţiei centrale şi locale) pentru serviciile administrativepuse la dispoziţia colectivităţilor; cheltuielile pentru bunuri de investiţii (investiţiile brute);exportul net (diferenţa dintre valoarea bunurilor şi serviciilor exportate şi valoarea celorimportate).

• metoda repartiţiei(metoda însumării veniturilor), care constă în însumarea elementelor ce

reflectă recompensarea factorilor de producţie, concretizate în venituri încasate deproprietarii acestor factori (salarii, profituri, dobânzi, rente) şi alocaţiile pentru consumul decapital fix (amortizările). În practică, pentru calcularea indicatorilor sintetici ai rezultatelor

macroeconomice, se îmbină cele trei metode. Astfel, pentru determinarea producţiei peramuri ale economiei, se utilizează metoda de producţie, pentru domeniul serviciilor seaplică metoda cheltuielilor ş.a.m.d.

1.3 Principalii indicatori de rezultate

macroeconomicecalculaţi în SCN sunt:

• produsul global brut (PGB);

• produsul intern brut (P.I.B.);

• produsul intern net (PIN);

• produsul naţional brut (PNB);

• produsul naţional net (PNN);

• venitul naţional (VN).

1.3.1 Produsul global brut (PGB)reflectă valoarea totală a bunurilor materiale şi a serviciilor, cu

caracter marfar şi nemarfar, obţinute într-o perioadă de timp, de regulă un an, în cadrulsubsistemelor economiei naţionale. Acest indicator include înregistrări repetate, fapt pentru care areo utilizare redusă. Cu toate acestea, PGB răspunde unor cerinţe reale de cunoaşteremacroeconomică privind corelaţiile care se formează între diferite ramuri, subramuri şi activităţi. PGBse calculează ca sumă a producţiei brute de bunuri materiale şi servicii din toate sectoarele, adicăprin însumarea consumului final şi a celui intermediar.

1.3.2 Produsul intern brut (PIB)reflectă, valoric, producţia finală de bunuri şi servicii obţinute de

către toţi agenţii economici (autohtoni şi străini) care îşi desfăşoară activitatea în interiorulţării,destinate consumului final. Acest indicator exprimă mărimea valorii adăugate brute a

bunurilor materiale şi serviciilor produse în interiorul ţării şi ajunse în stadiul final al circuituluieconomic. PIB se determină fie prin însumarea valorilor adăugate brute ale tuturor bunurilor createde agenţii economici din interiorul ţării (agregate la nivel de sector sau ramură), într-o perioadă

determinată (un an), fie prin scăderea dinprodusul global brut a consumului intermediar, astfel:

PIB = Σ VABi


5/34

sau

PIB = PGB − Ci,

unde "i" reprezintă sectoarele economiei, iar Ci - consumul intermediar.

Acest indicator este baza măsurării rezultatelor macroeconomice în SCN şi se calculează, în

practică, prin combinarea metodei valorii adăugate (metoda de producţie) cu metoda repartiţiei (a însumării veniturilor).

1.1.3 Produsul intern net (PIN)sintetizează suma valorilor adăugate nete ale bunurilor materiale şi

serviciilor finale produse de către toţi agenţii economici (autohtoni şi străini) care acţionează îninteriorul ţării, într-o perioadă de timp (de regulă un an), astfel:

PIN = Σ VANi.

De asemenea, se mai calculează scăzând dinprodusul intern brutconsumul de capital fix,

amortizarea (A), astfel:

PIN = PIB − A.

1.1.4 Produsul naţional brut (PNB)reprezintă valoarea adăugată brută a tuturor bunurilor

materiale şi serviciilor finale provenite din activităţile agenţilor economici naţionali, obţinute atât în

ţară cât şi în afara acesteia, în decursul unei perioade de timp (un an). PNB se determină prinscăderea din PIB a valorii adăugate brute realizate pe teritoriul naţional de către agenţii economici

străini (PE), la care se adună valoarea adăugată brută realizată de agenţii economici naţionali care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul altor state (VE), astfel:

PNB = PIB − PE + VE.

Acest indicator poate fi mai mare sau mai mic decât PIB, în funcţie de soldul cu exteriorul pozitiv saunegativ (± SE) dintre VAB obţinută de agenţii economici naţionali în străinătate şi VAB obţinută deagenţii economici străini în interiorul unei ţări (PNB = PIB ± SE). Dacă acest indicator este evaluat pe

baza preţurilor pieţei, denumit şi PNB nominal, el oglindeşte oferta naţională (producţie internă lacare se adaugă importurile), iar dacă se calculează pe baza fluxului de cheltuieli ale naţiunii, apareca indicator al cererii agregate (cheltuielile dintr-o ţară au la bază veniturile obţinute de factorii deproducţie care sunt repatriate, indiferent unde sunt obţinute ele şi sunt cheltuite pe teritoriul ţării deorigine a proprietarului). Atât PIB, cât şi PNB nu oferă, totuşi, imaginea producţiei finale nete,deoarece includ şi alocaţia pentru consumul de capital fix, respectiv amortizările (A).

1.1.5 Produsul naţional net (PNN)reprezintă expresia bănească a valorii adăugate nete obţinute

de agenţii economici naţionali, atât pe teritoriul ţării, cât şi în afara acesteia şi se determină prinscăderea din PNB a amortizării capitalului fix (A), astfel:

PNN = PNB - A

Produsul naţional net (PNN) se mai poate calcula adăugând la PIN soldul, pozitiv sau negativ, (±

SE) dintre VAN obţinută de agenţii economici naţionali în străinătate şi VAN obţinută de agenţiieconomici străini pe teritoriul unei ţări astfel:

PNN = PIN ± SE.

DacăPNNeste evaluat la costurile factorilor, atunci el reflectăvenitul naţional.

Venitul naţional (VN)sintetizează veniturile obţinute de către proprietarii factorilor de producţie prin

care se recompensează aportul acestora la producerea bunurilor materiale şi serviciilor. VN poate fi


6/34

considerat şi ca indicator ce exprimă veniturile din muncă şi din proprietate care decurg din producţiabunurilor economice. De asemenea, el reflectă şi utilizarea veniturilor pentru cumpărarea de produseşi servicii de consum şi pentru economisire. Ţinând seama de cheltuielile agenţilor economici,determinarea venitului naţional porneşte de la PNB evaluat la preţurile pieţei (PNBpp) din care sescad alocaţiile pentru consumul de capital fix (amortizarea), precum şi impozitele indirecte (Ii) şi seadaugă subvenţiile de exploatare (Sv) (Ii – Sv = Impozite nete). La acelaşi rezultat se ajunge şi prinscăderea din PNB, exprimat în preţurile (costurile) factorilor (PNBcf), a alocaţiilor pentru consumul decapital fix (A). Deci:

VN = PNBpp − A − Ii + Sv sau

VN = PNBcf − Amortizarea.

Se poate aprecia căvenitul naţional exprimă veniturile factorilor de producţie, adică veniturile

provenite din munca angajaţilor, cele provenite din activitatea de întreprinzător şi cele din patrimoniu,ceea ce reprezintă suma valorilor adăugate nete create de factorii de producţie naţionali în interiorulţării şi în alte ţări. Adică, învenitul naţional se includ: salarii, rente, profituri, dobânzi nete (diferenţa

dintre dobânzile încasate şi dobânzile plătite), toate aceste venituri fiind supuse impozitării directe.De precizat, că orice ţară efectuează o serie de plăţi către străinătate,plăţi ce nu sunt legate de

activitatea de producţie(transferuri curente privind: cotizaţii la organisme internaţionale, ajutoare,

daune, penalizări, taxe etc.) şi, totodată, încasează plăţi efectuate de străinătate către ea, astfelcăvenitul naţional creat trebuie corectat cu soldul încasărilor şi plăţilor în raport cu străinătatea,

numit şi soldul transferurilor curente cu străinătatea (STCS). Se obţine astfelvenitul naţional

disponibil(VND) conform relaţiei

VND = VN ± STCS.

În funcţie de acest sold, VND poate fi mai mare sau mai mic decât VN. Dacă din VND se scad

veniturile ce nu revin populaţiei (contribuţia pentru asigurări sociale, profiturile nedistribuite,impozitele pe profit) şi se adaugă veniturile populaţiei care provin din transferuri (pensii, ajutoare,burse, alocaţii etc.), se obţinevenitul personal al populaţiei (menajelor)- VPM. Dacă din venitul

personal al menajelor se deduc impozitele şi taxele plătite de populaţie, se obţinevenitul disponibil

al menajelor- VDM, indicator ce exprimă posibilităţile populaţiei pentru consum (C) şi economii (E).

Sporirea venitului naţional, ca expresie a creşterii şi dezvoltării economice este condiţionată dedoifactori:

• creşterea volumului factorilor de producţie;

• creşterea productivităţii (randamentului) factorilor de producţie.

Indicatorii macroeconomici sunt utilizaţi, în general, pentru determinarea dinamicii economice.

Creşterea economică este relevată de creşterea indicatorilor macroeconomici. Întrucât aceşti

indicatori sunt exprimaţi monetar (valoric), iar creşterea lor se poate datora atât creşterii preţurilor dela o perioadă la alta (inflaţie) cât şi creşterii fizice a activităţii economice,indicatorii

macroeconomici se exprimă în preţuri constante (sau comparabile) care reprezintă preţurile anului

şi se numescindicatori reali(PIB real, PNB real etc.). Dacă sunt exprimaţi în preţurile curente ale

anului de calcul, indicatorii se numescindicatori nominalisaumonetari.Raportul dintre PIB

nominal şi PIB real se numeşte deflatorul PIB (D) şi exprimă indicele mediu al preţurilor pe întreaga

economie, în perioada analizată, astfel:

D = PIBnominal / PIBreal,

de unde rezultă


7/34

PIBreal = PIBnominal / D.

După calcularea PIB real, se poate trece la stabilirea dinamicii (evoluţiei) indicatorului respectiv, prin

calculareaindicelui produsului intern brut (IPIB):

IPIB = PIBreal1 / PIBreal0.

Produsul activităţii economice poate fi potenţial sau actual. Produsul potenţial se referă la mărimeamaximă a acestuia care poate fi obţinută într-o perioadă în condiţiile ocupării depline a forţei demuncă (la randament maxim în condiţiile aplicării legii randamentelor descrescătoare). Produsul

actual poate fi mai mare sau mai mic decât produsul potenţial, în raport de nivelul productivităţiimuncii medii, de rata de activitate a populaţiei, precum şi de alte condiţii conjuncturale. Diferenţadintre PNB potenţial şi PNB actual se numeşte ecartul PNB şi are o mare importanţă în studiile deechilibru macroeconomic.

2.Determinarea situatiei economice aRepublicii Moldova.

Pe parcursul anului 2015 și in primele 3 luni ale anului 2016 economiaMoldovei a fost inuenţată de un şir de factori, precum sanc!iunile reciprocedintre "edera!ia #usă și $niunea %uropeană, restricţiile impuse la importul devinuri și unele produse a&ricole din Moldova de către autorită!ile de resortdin "ederaţia #usă și recesiunea din această !ară, cri'a din $craina,

pro(lemele )n sectorul (ancar, diminuarea volumului transferurilor (ăneştiale persoanelor *'ice din străinătate, seceta din vara anului 2015 etc+ are'ultat, au scă'ut unele volume ale produc!iei de mărfuri și servicii,comer!ului e-terior etc+ Moneda na!ională s.a depreciat esen!ial și )nconsecin!ă . a crescut ina!ia și ratele do()n'ilor la credite+ /n termeni reali,s.au maorat veniturile și celtuielile popula!iei, dar s.a micșorat salariulmediul lunar și valoarea medie a pensiei lunare+ umărul șomerilor )nre&istra!i la o*ciile for!ei de muncă s.a maorat+

Produsul intern brut (PIB) s-a micșorat. P4 )n anul 2015 a )nsumat121, mild+ lei, micșor)ndu.se faţă de anul 201 cu 0,57 8)n preţuricompara(ile9+ ea mai semni*cativă inuenţă asupra diminuării P4 a avutvaloarea adău&ată (rută 8:;49 creată )n a&ricultura < cu 1 punct procentual8p+p+9, administra!ia pu(lică < cu 0,2 p+p+, comer! cu ridicata și cu amănuntul< cu 0,1 p+p+ =otodată, :;4 creată )n activită!i *nanciare și de asi&urări ainuen!at po'itiv modi*carea P4 cu 0, p+p+, industria e-tractivă șiprelucrătoare și tran'ac!ii imo(iliare < cu c)te 0, p+p+

Tendințele infaționiste încep să se tempereze. /n luna martie 2016rata ina!iei a constituit 0,17 faţă de decem(rie 2015, )nre&istr)nd omicșorare de 3,> p+p+ comparativ cu rata ina!iei din aceeași perioadă a


8/34

anului 2015+ reşterea preţurilor a fost condiţionată de maorarea preţurilorla produsele alimentare 8le&ume, fructe proaspete etc+9+ #ata inaţiei anualăa constituit ,7, depăşind nivelul ţintă a inaţiei sta(ilit de 4M 857 [email protected],579+

Leul moldoenesc s-a apreciat ușor !a"ă de dolar# dar s-a depreciat !a"ă de $uro+ Ae la )nceputul anului 2016 moneda naţională a marcat oapreciere de 0,17 faţă de dolarul B$; )n termeni nominali+ Ceul moldovenescs.a depreciat faţă de %uro cu 3,57+ Principalii factori care au determinatuctua!iile monedei na!ionale au fost diminuarea e-porturilor și remiterilorvalutare de peste otare, oscilaţiile dolarului B$; pe pieţele valutareinternaţionale și politica monetară strictă a 4M+ Btocul activelor valutare dere'ervă ale 4ăncii aţionale a Moldovei la 31+03+2016 a atins o valoare de1D6,3 mil+ dolari, micșor)ndu.se cu 0,67 comparativ cu nivelul )nre&istrat la

sf)rşitul anului 2015 şi cu 0,37 faţă de situa!ia la 31+03+2015+

%epozitele și creditele s-au diminuat + Masa monetară M3 la sf)rşitul luniimartie 2016 a constituit circa 63,2 mild+ lei şi s.a micșorat cu 2,27comparativ cu sf)rșitul lunii martie 2015+ %voluţia masei monetare M3 a fostdeterminată de micșorarea cu ,37 a volumului depo'itelor )n valută străină8calculat )n lei9+ :olumul depo'itelor )n monedă naţională s.a maorat cu 27+reditele acordate economiei au fost su( nivelul perioadei similare a anuluitrecut 8.0,D79+

&eniturile publice au scăzut. /n trimestrul 2016 la (u&etul pu(licnaţional au fost acumulate venituri )n sumă de circa , mild+ lei, )n scăderecu 2,57 faţă de trimestrul 2015+ B.au efectuat celtuieli )n sumă de circa,> mild+ lei, acestea *ind la nivelul perioadei similare a anului 2015+ ;stfel,la data de 31+03+2016, s.a )nre&istrat un e-cedent )n sumă de 0,5 mil+ lei,comparativ cu e-cedentul de 33,3 mil+ lei, o(!inut la aceeași dată a anului2015+

%atoria de stat a crescut esen"ial. Buma totală a datoriei de stat 8internăşi e-ternă9, administrată de Euvern, la 31 martie 2016 a constituit circa 3,>mild+ lei, )n creștere cu 16,7 fa!ă de data similară a anului 2015+ Aatoria destat internă s.a maorat cu 1,>7, iar cea e-ternă, calculată )n lei, a )nre&istrat o creştere de 15,37 din cau'a deprecierii monedei naţionale faţăde principalele valute străine+

'radul de dependen"ă a economiei na"ionale de eterior rămîne a

înalt. onform datelor preliminare ale 4alanţei de plăţi pentru anul 2015,de*citul contului curent a constituit D,27 )n raport cu P4 8)n anul 201 <D,179, transferurile persoanelor *'ice 8compensarea pentru muncă şi


9/34

transferurile personale9 < 23,D7 826,279, acumularea netă de an&aamentela investi!iile străine directe < ,27 8,79, (alanţa ne&ativă a (unurilor şiserviciilor < 307 836,>79+

$porturile *i importurile s-au diminuat considerabil. /n ianuarie.fe(ruarie 2016 e-porturile au scă'ut cu 1>,57, iar importurile . cu 13,>7+Boldul ne&ativ al (alanţei comerciale a constituit 23,2 mil+ dolari B$;, faţăde 260, mil+ dolari )n ianuarie.fe(ruarie 2015+ Eradul de acoperire alimporturilor cu e-porturi a constituit 51,67, *ind cu 3 p+p+ mai mic dec)t )nianuarie.fe(ruarie 2015+

+ectorul industrial a consemnat o descre*tere. :olumul producţieiindustriale )n ianuarie.fe(ruarie 2016 s.a diminuat cu 2,37 8)n preţuri

compara(ile9 faţă de ianuarie.fe(ruarie 2015, inclusiv producţia industrieie-tractive cu ,37, producţia şi furni'area de ener&ie electrică şi termică,&a'e, apă caldă şi aer condiţionat < cu 2,7 şi producţia industrieiprelucrătoare < cu 2,07+

&olumul produc"iei a,ricole a crescut. Producţia a&ricolă )n toatecate&oriile de &ospodării )n primul trimestru 2016 a )nre&istrat o creştere de7 8)n preţuri compara(ile9 faţă de perioada respectivă a anului trecut+Maorarea producţiei a&ricole a fost determinată de creşterea producţiei

animaliere cu 7, căreia i.a revenit circa 7 din volumul total al producţieia&ricole+

Inesti"iile s-au diminuat semnicati. /n anul 2015 volumul investiţiilor )n active materiale pe termen lun& a )nsumat circa 20,> mild+ lei, cu odescreştere de >,>7 8)n preţuri compara(ile9 faţă de anul 201+ Ain acestea,lucrările de construcţii.monta au constituit circa , mild+ lei şi s.au diminuatcu 16,17, respectiv+

&olumul sericiilor de transport s-a micșorat esențial. /ntreprinderilede transport feroviar, auto, uvial şi aerian au transportat circa 2,3 mil+ tonede mărfuri )n ianuarie.martie 2016 sau cu 13,37 mai puţin faţă de volumultransportat )n perioada similară a anului 2015+

&olumul comer"ului cu amănuntul *i sericiile de pia"ă prestate popula"iei au scăzut. :olumul cifrei de afaceri )n comerţul cu amănuntul )nianuarie.fe(ruarie 2016 s.a diminuat cu ,>7 8)n preţuri compara(ile9 faţă de

ianuarie.fe(ruarie 2015, iar volumul cifrei de afaceri )n servicii de piaţăprestate populaţiei cu 1,37, respectiv+


10/34

+ituația în s!era socială este incertă. )şti&ul salarial nominal mediulunar al unui salariat din economia naţională pentru luna fe(ruarie 2016 aconstituit 650,6 lei şi s.a maorat cu ,D7 faţă de luna fe(ruarie 2015+ /ntermeni reali salariul s.a diminuat cu 0,57+ :eniturile disponi(ile lunare alepopula!iei pentru anul 2015 au constituit )n medie pe o persoană 156,6 lei, )n creștere fa!ă anul 201 cu 10,D7 )n termeni nominali, iar )n termeni reali <cu 0,7+ eltuielile medii lunare de consum ale popula!iei pentru anul 2015au constituit )n medie pe o persoană 20>,5 lei, *ind )n creștere fa!ă de anul201 cu 12,>7 )n termeni nominali, iar )n termeni reali < cu 2,>7+ #atașomaului 8propor!ia șomerilor 8conform 4M9 )n popula!ia activă9 la nivel de!ară pentru anul 2015 a )nre&istrat ,7, *ind cu 1 p+p+ mai mare fa!ă deanul 201+ Ca o*ciile for!ei de muncă )n perioada ianuarie.martie 2016 aufost )nre&istra!i 16,3 mii șomeri, cu >,7 mai mult dec)t numărul acestora )nre&istra!i )n aceeași perioadă a anului 2015+

2.1 Contextul macroeconomic

Inflaţia

Pe parcursul anului 2015 maorarea pre!urilor de consum a fost determinată, )n &eneral, de deprecierea semni*cativă a monedei na!ionale fa!ă de

principalele valute interna!ionale )n primele luni ale anului, ceea ce a afectatpre!urile la (unurile de import și tarifele la servicii comunal.locative+ /nsă,politica monetar.creditară dură )ntreprinsă de către 4anca a!ională aMoldovei a condus la reducerea ratei ina!iei )n ultimele luni p)nă la unnivel admisi(il+

%inamica ratei infației# %

03.201404.201405.201406.201407.201408.201409.201410.201411.201412.201401.201502.201503.201504. 201505. 201506. 201507.201508. 201509. 201510.201511.201512.201501. 201602.201603.2016

-2

0

2

4

6

8

10

12

14

0.3 0.5 0.1 -0.1-0.7 -0.4

0.8 1.3

0.8 0.7 0.8

2.2

0.9 10.5

0.1-0.5

2.9

1.2 1.8

1.1 0.8 0.7

-0.4 0

5.7 5.84.7 5.1

5.5 5.2 4.8 4.8 4.8 4.7 4.7

6.57.1

7.68.1 8.3

8.6

12.2 12.613.2 13.5 13.6 13.4

10.39.4

Rata infla iei faţă de luna precedentăț Rata infla iei faţă de luna respectivă a anului precedentț

Sursă: Biroul Naţional de Statistică


11/34

Rata infației, )n luna martie 2016, a constituit 0,17 fa!ă de decem(rie2015, )nre&istr)nd o micșorare de 3,> p+p+ comparativ cu rata ina!iei )naceeași perioadă a anului 2015+ reșterea pre!urilor a fost condi!ionată demaorarea pre!urilor la produse alimentare 8le&ume, fructe proaspete etc+9+#ata inaţiei anuală a constituit ,7, depăşind de 1, ori nivelul ţintă ainaţiei sta(ilit de 4M 857 [email protected],579+

Prețurile la produsele alimentare )n luna martie 2016 au )nre&istrat ocreștere de 0,57 fa!ă de decem(rie 2015+ /n perioada vi'ată s.au maoratpre!urile la stru&uri cu 1D,7, fructe . cu 12,27, le&ume proaspete < cu6,>7, citrice și alte fructe < cu 67+ =otodată, au fost )nre&istrate micșorăriale pre!urilor la ouă cu 36,17, carne, preparate și conserve din carne < cu2,7, ore' < cu 0,67, ulei ve&etal < cu 0,27+

În condi iile Republicii Moldova, dinamica pre urilor la produsele alimentare este determinată deț țcaracterul sezonier al economiei. În lunile de vară se înregistrează o scădere esen ială a pre urilor ț țla legume, fructe, cartofi etc., cu o ulterioară majorare a acestora în lunile de iarnă. Totodată,deprecierea monedei na ionale a contribuit la cre terea pre urilor la produsele alimentareț ș țimportate.

Pre urile la mărfurile nealimentareț în martie 20! s"au mic orat cu 0,2# fa$ă de decembrieș20%, în special, ca rezultat al reducerii pre urilor la combustibil cu !,2# i autoturisme & cuț ș0,'#. Totodată, s"au majorat pre urile la televizoare cu (,)#, igări " cu (#, articole deț țgalanterie & cu 2,!#, frigidere i congelatoare " cu 2,)#, articole de cosmetică i parfumerie & ș ș

cu 2#, medicamente & cu ,2#, încăl ăminte & cu 0,'# etc. *luctua iile pre urilor la mărfurileț ț țnealimentare a fost determinată, în general, de deprecierea monedei na ionale i diminuareaț ș

pre urilor mondiale la resurse energetice.ț

Pre urile la serviciile prestate popula iei ț ț au înregistrat o reducere de 0,# fa$ă de decembrie20%, fiind determinată, preponderent, de mic orarea tarifelor la gaze naturale prin re ea cuș ț0,#. Totodată, tarifele la servicii de turism au înregistrat o cre tere cu ),+#, educa ie iș ț șînvă ămînt " cu (,(#, alimenta ie publică & cu 2,!# etc.ț ț

Cursul de schimb şi piaţa valutar

Ae la )nceputul anului 2016 moneda naţională a marcat o apreciere de 0,17faţă de dolarul B$; )n termeni nominali 8de la 1,66 lei pentru 1 dolaramerican la 01+01+2016 p)nă la 1,6 lei la 31+03+20169+ Ceul moldovenesc s.a depreciat faţă de %uro cu 3,57+ Principalii factori care au determinatuctua!iile monedei na!ionale au fost diminuarea e-porturilor și remiterilorvalutare de peste otare, oscilaţiile dolarului B$; pe pieţele valutare

internaţionale și politica monetară strictă a 4M+


12/34

$olu"ia cursului de scimb al monedei na"ionale

!a"ă de dolarul +/ *i $uro# Lei/USD, Lei/EUR

19,86 20,03

19,88

20,25

21,79

22,40

21,80

20,02 19,84

19,66

20,70 20,52

17,95

18,82 18,78 18,59

18,21

17,83

18,08

17,71

18,07 18,08

18,85 18,95 18,76

18,9419,16

19,52

20,09

19,65

20,0319,90

21,88 21,96

22,36 22,4022,6322,53

22,10

21,05

20,56

20,8821,08

20,22

19,80

18,85

19,5619,78

21,3221,34

20,35

21,1721,32

21,48

17

19

21

23

Le i /USD Le i/EUR

Sursă: Banca Naţională a Moldovei

În ianuarie"martie 20! rulajul tranzac$iilor pe piaţa valutară internă prin virament a constituitecivalentul a 0!',2 mil. dolari, cu (+,# mai pu in decît în perioada respectivă a anului 20%.ț-tructura tranzac$iilor pe pia$a valutară internă prin virament s"a caracterizat prin majorarea

ponderii tranzac$iilor în uro cu ',' p.p. /pînă la (+# din volumul total, precum 1i rublarusească " cu p.p. 1i diminuarea volumului tranzac$iilor în dolari -3 & cu p.p.

/n ianuarie.martie 2016 pe piaţa valutară internă prin virament a fostprocurată valută străină ecivalentul a 356, mil+ dolari, cu 52,7 mai pu!indec)t )n perioada respectivă a anului 2015 şi a fost v)ndută ecivalentul aD12,> mil+ dolari, cu 26,67 mai pu!in, respectiv+ ;stfel, v)n'ările nete s.aumaorat de circa 1,D ori comparativ cu perioada respectivă a anului 2015,constituind ecivalentul a 356, mil+ dolari+

Tranzac"iile cu alută străină pe pia"a alutară internă prin

irament# echivalentul în mil dolari SU!


13/34

Mar. 2015 pr. Mai !un. !ul. u". #ep. $ct. %&ie'. (ec. !an. 2016 )e*. Mar.

-500

-400

-300

-200

-100

0

100

200

300

183.6 193.6 170.3 185.7 191.8

143.5

273.7

210.8 178.9

206.3

86.6 121.7

148.1

-287.6

-330.7

-305.2

-350.1

-328.8-293.8

-415

-358.3

-279.7

-321.9

-181.6

-240.5

-285.8103.9137.1 134.9

164.5 137

150.3 141.3 147.5

100.8 115.6

95 118.8

137.7

+u'părări ,nări ,nări nete

Sursă: Banca Naţională a "oldovei

În ianuarie"martie 20! rulajul tranzac$iilor pe piaţa valutară internă în numerar a constituitecivalentul a !2!,! mil. dolari, cu 2,!# mai pu in fa$ă de perioada similară a anului 20%.ț-tructura tranzac$iilor pe pia$a valutară internă în numerar s"a caracterizat prin majorarea

ponderii tranzac$iilor în uro cu ', p.p. /pînă la !0,4# din volumul total 1i diminuareavolumului tranzac$iilor în dolari -3 " cu 4, p.p. /pînă la 2!,%# din volumul total i în rublașrusească cu (,( p.p.

/n ianuarie.martie 2016 unităţile de scim( valutar au procurat valută străinăecivalentul a >>,1 mil+ dolari, cu 2,>7 mai pu!in dec)t )n perioada similarăa anului precedent şi au v)ndut ecivalentul a 13>,5 mil+ dolari, cu 53,37 mai

pu!in, respectiv+ ;stfel, cumpărările nete s.au maorat de 1,D ori comparativcu ianuarie.martie 2015+

Tranzac"iile cu alută străină pe pia"a alutară internă în numerar#

echivalentul în mil dolari SU!

Mar. 2015 pr. Mai !un. !ul. u". #ep. $ct. %&ie'. (ec. !an. 2016 )e*. Mar.

-100

-50

0

50

100

150

200

250

173

199.5 215.1

240.2 224.9

244.1 240.6

188

164.2

192.2

158.2 171.7

158.2

-64.4-74.3

-63.7 -69.6 -73.5 -73.2 -80.3 -72.4 -66.6 -70.6

-44.9 -48.7

-44.9

+u'părări ,nări +u'părări nete


În luna martie 5anca 6a$ională a Moldovei /56M a efectuat cumpărări pe pia$a valutară

interbancară în valoare de mil. dolari -3. 7e la începutul anului 20! cumpărările nete ale56M pe pia$a valutară interbancară au constituit ,) mil. dolari.


14/34

Btocul activelor valutare de re!erv ale 4M la 31+03+2016 a atins ovaloare de 1D6,3 mil+ dolari, micșor)ndu.se cu 0,67 comparativ cu nivelul )nre&istrat la sf)rşitul anului 2015 şi cu 0,37 faţă de situa!ia la 31+03+2015+ /n&eneral, micșorarea activelor o*ciale de re'ervă a fost cau'ată de plăţileaferente serviciului datoriei e-terne a #epu(licii Moldova etc+

"#re#ate monetare

Ainamica a&re&atelor monetare, )n ansam(lu, reectă situaţia economică șia sferei sociale+ ;stfel, masa monetar M$ la sf)rşitul lunii martie 2016 aconstituit 631>1,1 mil+ lei şi s.a micșorat cu 2,27 comparativ cu datasimilară din anul 2015+

0asa monetară 01 pe componente

la s!îr*itul lunii martie 2344-2345# mil lei

2011 2012 2013 2014 2015 2016

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000

9731 10673.612892.8

16656.2 15420.3 14618.4

5519.8 5939.76985.7

9866.2 8110 7442.49748.911661.7

15003.8

17886.5

15396.7 16538.912682.112741.5

14822.7

17919.625685.9 24581.4

(ep & ite n va lu tă st răi nă (ep & ite l a t er 'e n (ep & ite l a ve der e /an i l ic i i n c ir cu la ţi e

Sursă: Banca Naţională a "oldovei

Ca modi*carea masei monetare M3 au contri(uit depozitele, soldul cărora lasf)rşitul lunii martie 2016 a )nsumat >562,D mil+ lei şi s.a micșorat cu 1,37

faţă de data similară a anului 2015+

-oldul depozitelor în monedă naţională, care de$in o pondere de )',)# în volumul total, s"amajorat cu 2# fa$ă de sfîr1itul lunii martie 20%, atingînd un volum de 2('+,( mil. lei. 3ceastăsitua$ie se datorează evolu$iei depozitelor la termen /84,)#, contribu$ia pozitivă la modificareaM( fiind de ,+ p.p. 9ea mai mare pondere în volumul total al depozitelor în monedă na$ionalărămîne a depoziteor la termen & !'#, în mare parte, datorită faptului că rata dobînzii este maiînaltă decît pentru depozitele la vedere.

-oldul depozitelor în valută străină a fost în descre1tere. *a$ă de sfîr1itul lunii martie 20%acestea au marcat o scădere de ),(#, însumînd o valoare de 2)%+,) mil. lei.


15/34

Rata dobînzii la depozitele în monedă na$ională în luna martie 20! a fost majorată cu (,0+ p.p.comparativ cu luna martie 20%, ajungînd la ),!'#. 9oncomitent, rata dobînzii la depozitele învalută străină s"a mic1orat cu 0,%4 p.p., constituind 2,0!#.

Soldul depozitelor şi ratele dobînzii (medii lunare)la sfîrşitul lunii martie 2011-201

2011 2012 2013 2014 2015 2016

0

7000

14000

21000

28000

0

3

6

9

12

15

7.887.32

8.06

5.94

11.61

14.69

3.38 4.2 4.4 4.43

2.63 2.06

(ep&i te n '&nedă naţi&nală (ep&i te n valută străină

Rata d&*ni i la dep. n '&nedă naţi&nală Rata d&*ni i la dep. n valută străină

'il. lei


9re terea dolarizării depozitelor în perioada 20)"20! a fost determinată de deprecierea valuteișna ionale în raport cu principalele valute străine pe fundalul reducerii în anul 20) a discrepan eiț țdintre ratele dobînzii la depozitele în monedă na ională i în valută străină. 7e asemenea, auț șinfluen at i a teptările negative ale deponen ilor.ț ș ș ț

7e men ionat că, nivelul ratelor dobînzii la depozite, stabilte de bănci, depinde de un ir deț șfactori, precum: rata infla iei, necesarul băncilor în licidită i, structura depozitelor /la vedere, laț țtermen, ratele dobînzii la valorile mobiliare de stat, ratele de bază stabilite de 56M, concuren ațîntre bănci pentru atragerea mijloacelor băne ti etc. 3stfel, ca răspuns la situa ia dificilă creată peș ț

pia a monetară i valutară /noiembrie 20)"februarie 20%, precum i în urma majorării deț ș ș56M a ratei de bază /de la (,%# în luna decembrie 20) pînă la ',%# în luna septembrie20%, ratele dobînzilor la depozitele în moneda na ională au crescut, iar în valută străină s"auțdiminuat.

;olumul de bani în circulaţie a constituit )!+,) mil. lei i a scăzut cu %,2# fa$ă de situa$ia deșla sfîr1itul lunii martie 20% /contribuind negativ la modificarea M( cu ,2 p.p..

+oldul creditelor în economie la s!îrșitul lunii martie 2345 a !ost mai micdecît nielul înre,istrat la data similară a anului 2346 (-3#78)# constituind 92611#9 mil. lei. :reditele în alută străină au crescut cu 43#58# iar cele în

monedă na"ională s-au diminuat cu ;#28.

Soldul creditelor şi ratele dobînzii (medii lunare) la sfîrşitul lunii martie 2011-201


16/34

2011 2012 2013 2014 2015 2016

0

4000

8000

12000

16000

20000

24000

28000

0

4

8

12

1614.6

14.05

12.77

11.6

13.49

15.53

9.09 9.36

8.03 8.12

7.43

6.14

+redite n '&nedă naţi&nală +redite n valută străină

Rata d&*nii la credite n '&nedă naţi&nală Rata d&*nii la credite n valută străină

'il. lei


#ata do()n'ii )n luna martie 2016 la creditele )n monedă naţională a

constituit 15,537 şi a sporit cu 2,0 p+p+ faţă de luna martie 2015, dar fa!ăde luna precedentă 8fe(ruarie9 a scă'ut cu 0,> p+p+ #ata do()n'ii la creditele )n valută străină s.a micșorat cu 1,2 p+p+ faţă de luna fe(ruarie 2015 şi aatins 6,17+

orat cu 92#78 !a"ă de luna martie 2346

și de 2#9 ori !ață de luna precedentă !ebruarie) curent.

'inanţe publice


17/34

eltuieli 350D,1 >30,5 3D>3, >26, 10D, 100,0

Ae*cit 8.9, e-cedent8?9 121D,D 33,3 565,6 0,5 - -

+u#etul de stat

:enituri 3,6 6D, 2D6,1 610,1 >1,1 0,6

eltuieli 2562, 6>32,6 20>,> 6D0, ,0 >,1

Ae*cit 8.9, e-cedent8?9 >>6,D .>>,2 3>D,3 .55,3 - -

+u#etele locale

:enituri 106>,D 25DD,2 2>,D 23>,0 22,1 3,0

eltuieli 03,D 23>6, 22,3 2212,> 102,1 2,D

Ae*cit 8.9, e-cedent

8?9 165,0 10,> 1526, 1>5,2 - -+u#etul asi#urrilor sociale de stat

:enituri 111>,6 3>,1 1251, 321,D 111, 113,D

eltuieli 10>,6 3226, 1230,0 360>,> 113, 111,

Ae*cit 8.9, e-cedent8?9 3,0 221,D 21, 312, - -

'ondurile asi#urrilor obli#atorii de asistenţ medical

:enituri D3,3 106,2 >2,> 11>>,0 102,0 111,1

eltuieli 30, 10D,0 32>,6 1000,3 6, 5,5

Ae*cit 8.9, e-cedent8?9 132, 22,2 15,2 1>D,D - -

Sursă: "inisterul $inanţelor

:eniturile BP? au însumat ==45#= mil. lei. %in acestea# 59#28 (5159#9 mil.lei) rein impozitelor și taelor# 13#48 (2=;;#1 mil. lei) - contribuțiilor și primelor de asi,urare obli,atorii# 9#28 (947#5 mil. lei) - altor enituri și 4#68 (495#5 mil. lei) - ,ranturilor primite. :ea mai mare pondere (56#68)în olumul total al impozitelor și taelor# reine impozitelor și taelor pemăr!uri *i sericii. %in acestea# T&/ a constituit 2=37#4 mil. lei (5=#;8).Pentru sus"inerea bu,etului *i pentru nan"area proiectelor inesti"ionale# din partea donatorilor eterni *i autotoni au !ost debursate ,ranturi și donații oluntare în sumă de 457#= mil. lei# din care@,ranturi eterne A 495#5 mil. lei *i donații oluntare A 24#1 mil. lei.

:ea mai mare pondere în olumul total al celtuielilor reine celtuielilor pentru protecția socială A 94#68 (9377#4 mil. lei)# urmată de celtuieli pentru înățămînt A 4=8 (4;59#9 mil. lei)# ocrotirea sănătății A 44#98

(444;#5 mil. lei)# sericii de stat cu destinație ,enerală A 43#78 (4364#2mil. lei) etc.


18/34


19/34

maorat fa!ă de soldul datoriei de stat e-terne la situa!ia din 1 ianuarie 2016cu circa 1D,> mil+ dolari sau cu 1,37+

2.2 ectorul real

Industria

:olumul producţiei industriale )n ianuarie&e'ruarie 2016 s.a diminuat cu2,37 8)n preţuri compara(ile9 faţă de ianuarie.fe(ruarie 2015, inclusivproducţia industriei e-tractive cu ,37, producţia şi furni'area de ener&ieelectrică şi termică, &a'e, apă caldă şi aer condiţionat < cu 2,7 şi producţia

industriei prelucrătoare < cu 2,07+

!voluţia lunară a volumului producţiei industriale în preţuri comparabile (medii ale anului trecut)

(în % &aţă de luna res)ectivă a anului )recedent, * / +

!! 2015!!! 2015!, 2015, 2015,! 2015,!! 2015,!!! 2015! 2015 2015! 2015!! 2015! 2016!! 2016

-15

-10

-5

0

5

10

15

6.7

9.6

1.3 1.7

8.59.8

-5.3

-2.0-0.3

-10.4

-7.9

-4.5

-0.3

+ursă@ Biroul ?a"ional de +tatistică

>rincipalii factori care au influen$at evolu$ia produc$iei industriale sunt: recolta joasă din anul20%, restric$iile impuse la importul de vinuri 1i unele produse agricole din Moldova de cătreautorită$ile de resort din *edera$ia Rusă, diminuarea cererii e?terne 1i interne pentru produc$iamoldovenească.

"ctivitatea sectorului industrial în ianuarie-februarie 201


20/34

-- /nianuarie0ebruarie 2%1&aţ de

ianuarie0ebruarie 2%1(,

*

onderea

valoriiadu#a

tebrute,*

radul deinfuenţ a

variaţiei34)05

valoriiproducţiei

asupraindicelui#eneral deproducţie,

p.p.

-ndustrie 0 total 67,7 1%%,% 02,$

-ndustria extractiv 6%,7 $,& 0%,1

-ndustria prelucrtoare 68,% 89,& 01,(

ndustria alimentară 5,1 25,0 .1,1

din care

Producţia, prelucrarea şi conservarea cărniişi a

produselor din carne 103,2 6,1 0,2

Prelucrarea şi conservarea fructelor şile&umelor 6,0 3,> .1,

"a(ricarea produselor lactate 102,1 3,D 0,1

"a(ricarea produselor de (rutărie şi aproduselor făinoase 101,1 3,6 0,0

;lte D,D 0,0

"a(ricarea (ăuturilor 1,D 11,3 .0,6

din care

"a(ricarea vinurilor din stru&uri >5,6 5,> .0,6

;lte 5,5 0,0

"a(ricarea produselor te-tile 112,0 ,D 0,6

"a(ricarea articolelor de )m(răcăminte 12,D ,0 1,1

"a(ricarea produselor din cauciuc şi maseplastice DD,> 3,3 .0,6

"a(ricarea altor produse din mineralenemetalice 101,> ,3 0,1

"a(ricarea ecipamentelor electrice >,0 5, .1,3

"a(ricarea de mo(ilă 132,0 2,> 0,6

;lte activităţi 1,0 .0,3roducţia şi urni!area de ener#ieelectric şi termic, #a!e, ap cald şi aer

67,1 11,8 0%,8


21/34

-- /nianuarie0ebruarie 2%1&aţ de

ianuarie0ebruarie 2%1(,

*

onderea

valoriiadu#a

tebrute,*

radul deinfuenţ a

variaţiei34)05

valoriiproducţiei

asupraindicelui#eneral deproducţie,

p.p.

condiţionat

+ursă@ Biroul ?a"ional de +tatisticăIndustria etractiă )n ianuarie.fe(ruarie 2016 a avut o evoluţie ne&ativă+;stfel, volumul producţiei industriei e-tractive s.a micşorat cu ,37 faţă de

ianuarie.fe(ruarie 2015+

3portul principal în procesul de fabricare a produc$iei de către întreprinderile industriale revineindustriei prelucrătoare /+),!#, care a avut o evolu$ie negativă, înregistr@nd o descre1tere avolumului produc$iei cu 2# comparativ cu ianuarie"februarie 20%.

A pondere înaltă în volumul total de produc$ie industrială o de$ine industria alimentară /2%#,care în ianuarie"februarie 20! a înregistrat o descre1tere a volumului de produc$ie cu ),'# fa$ăde ianuarie"februarie 20%. =a diminuarea volumului produc$iei industriei alimentare a contribuitmic1orarea volumelor de produc$ie la activită$ile: fabricarea altor produse alimentare & cu (4,4#,

prelucrarea 1i conservarea fructelor 1i legumelor & cu (!#, fabricarea produselor de morărit, aamidonului 1i produselor din amidon & cu 0,4#. Totodată, s"a majorat volumul de prelucrare 1iconservare a pe1telui & de circa 2,% ori, fabricarea uleiurilor 1i grăsimilor vegetale 1i animale & cu 4,%#, produc$ia, prelucrarea 1i conservarea cărnii 1i a produselor din carne & cu (,2#,fabricarea produselor lactate & cu 2,#, fabricarea produselor de brutărie 1i a produselor făinoase

& cu ,#.

Fabricarea băuturilor constituie ,(# din volumul total al produc$iei industriale, care în perioada de raport s"a mic1orat cu +,(# fa$ă de ianuarie"februarie 20%. În ianuarie"februarie20!, volumul de produc$ie de băuturi răcoritoare nealcoolice, ape minerale 1i ape îmbuteliate s"a mic1orat cu ),4#, fabricarea vinului & cu ),)#. Totodată, volumul de distilare, rafinare 1imi?are a băuturilor alcoolice s"a majorat cu ,)#.

>rintre ramurile industriale în care se atestă o cre1tere a volumelor sunt: fabricarea produselor detutun /842,)#, prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn 1i plută, cu e?cep$iamobilei /8)+,2#, repararea, între$inerea 1i instalarea ma1inilor 1i ecipamentelor /8)4,2#,fabricarea substan$elor 1i a produselor cimice /8)2,4#, fabricarea îrtiei 1i a produselor dinîrtie /8(!,'#, fabricarea de mobilă /8(2#, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte /82),4#,tăbăcirea 1i finisarea pieilor, fabricarea articolelor de voiaj 1i marocinărie /8!,2#, fabricarea

produselor te?tile /82#, industria construc$iilor metalice 1i a produselor din metal, e?clusivma1ini, utilaje 1i instala$ii /8%,4#, fabricarea altor produse din minerale nemetalice /8,+#.

A reducere a volumului de produc$ie se atestă în următoarele ramuri industriale: tipărirea 1ireproducerea pe supor$i a înregistrărilor /"22,'#, fabricarea produselor din cauciuc 1i mase

plastice /"22,2#, fabricarea calculatoarelor 1i a produselor electronice 1i optice /"+,+#,


22/34

fabricarea ecipamentelor electrice /"!,0#, industria metalurgică /"2,(#, fabricarea produselor farmaceutice de bază 1i a preparatelor farmaceutice /"%,(#.

;olumul producţiei şi furnizării de ener#ie electrică şi termică$ #aze$ apă caldă şi aer condiţionat în ianuarie"februarie 20! a scăzut cu 2,'# fa$ă de ianuarie"februarie 20%. 3ceastădiminuare se datorează, în mare parte, descre1terii produc$iei, transportului 1i distribu$iei energiei

electrice cu 2,)# 1i activită$ii de furnizare de abur 1i aer condi$ionat & cu ),#.

"#ricultura

Producţia a&ricolă )n toate cate&oriile de &ospodării )n primul trimestru 2016a )nre&istrat o creştere de 7 8)n preţuri compara(ile9 faţă de perioadarespectivă a anului trecut+ Maorarea producţiei a&ricole a fost determinatăde creşterea producţiei animaliere cu 7, căreia i.a revenit circa 7 din

volumul total al producţiei a&ricole+

$olu"ia produc"iei a,ricole în trimestrul I 233;-2345#

în )reţuri com)ara'ile, %

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016-30

-15

0

15

-24.1

3.7

10.6

8.3

0.6

-1.0

7.4

4.4 4.0

1.1

18.

9.5

.0

1.4

.4

4.8

9.4

13.8

faţă de anul precedent anul 2005 100


În primele trei luni ale anului curent, sectorul zootenic a înregistrat o evolu$ie pozitivă. 3stfel,în #ospodăriile de toate cate#oriile volumul produc$iei /cre1terii vitelor 1i păsărilor /în masăvie a constituit (%,' mii tone, înregistrînd o cre1tere cu (# fa$ă de trimestrul B 20%. 9antitateade ouă ob$inută a constituit 2,! mil. buc., cu o majorare de 2',#. Totodată, volumul de lapte

produs în mărime de 44,4 mii tone a fost în descre1tere cu ,%# fa$ă de perioada similară aanului 20%.


23/34

:n întreprinderile a,ricole 3inclusiv #ospodriile ţrneşti 3deermier5 care au la balanţ animale5, /n ianuarie0martie 2%1&comparativ cu perioada similar a anului trecut, a ost /nre#istrat oma;orare a volumului de creştere a vitelor şi psrilor 3/n mas vie5cu 11,7*, inclusiv< ovine şi caprine = cu $$*, psri = cu 1(*,porcine = cu 8*, bovine = cu &*. Creşterea productivitţii #iniloroutoare cu 2&* a contribuit la ma;orarea producţiei de ou cu($,&*. >olumul producţiei de lapte s0a diminuat cu (,8*.

ituaţia /n sectorul !ootehnic continu s ?e determinat de situaţiadin ,ospodăriile popula"iei# /n care s0a produs o mare parte aproducţiei animaliere 3producţia laptelui = 6$,2*, creşterea vitelorşi psrilor = (%*, producţia de ou = $$,9*5. "cestea au /nre#istrato diminuare a volumului producţiei 3creşterii5 vitelor şi psrilor cu9,9*, a cantitţii de ou = cu 2,1* şi producţiei de lapte = cu 1,2*.

@ransportul

>olumul mărfurilor transportate de /ntreprinderile de transport,eroviar, auto, fuvial şi aerian /n ianuarie0martie 2%1& a constituit22(1,9 mii tone sau cu 1$,$* mai puţin aţ de ianuarie0martie2%1(, inclusiv transportul eroviar cu $1,(*, aerian 0 cu 28,6*,

respectiv.

%ărfuri transportate în ianuarie-martie 200&-201$ mii tone


24/34

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

35003097.4

971.1

731.4

1192

705.9

890.3

1132.2 1057.7

725

1189.1

599.8517.8

806896.6

1070.1 1120

1512.1 1510.2

13.2 19.4 6.6 11.8 10.0 12.5 19.7 21.5 16.2

feroviar auto altele

Sursa: Biroul Naţional de Statistică

u miloace de transport !eroiar )n ianuarie.martie 2016 au fosttransportate D25 mii tone de mărfuri sau mai puţin cu 31,57 faţă deianuarie.martie 2015+ Ponderea mărfurilor transportate prin intermediul căiiferate s.a mic!orat cu >,6 p+p+ fa!ă de perioada respectivă a anului 2015 și aconstituit 32,27 din )ntre&ul volum de mărfuri transportate cu toate tipurilede transport+

Ae menţionat că, la transportarea mărfurilor un loc tot mai important )locupă transportul auto, căruia )i revin 6D,17 din volumul mărfurilortransportate+ :olumul mărfurilor transportate cu miloacele de transport auto )n ianuarie.martie 2016 a constituit 1510,2 mii tone şi s.a diminuat faţă deianuarie.martie 2015 cu 0,57+

arcursul mrurilor )n ianuarie.martie 2016 a constituit D6D,D mil+ tone.Fm şi a )nre&istrat o descreştere de 10,D7, inclusiv la transportul feroviar cu3D,7, aerian . cu 2D,57, dar o creştere de 2,17 la transportul auto+

/n ce priveşte transportul de pasa#eri, putem menţiona că numărulpasa&erilor care s.au folosit de transportul auto 8auto(u'e şi micro(u'e9 aconstituit circa 2,> mil+ pasa&eri, cu 0,17 mai puţin faţă de perioadasimilară din 2015, )nre&istr)nd o creştere a parcursului pasa&erilor cu 6,>7+

umărul persoanelor care au apelat la transportul aerian )n ianuarie.martie 2016 a constituit 1>3, mii pasa&eri, *ind cu 57 mai multcomparativ cu ianuarie.martie 2015+


25/34

u miloacele de transport !eroiar )n ianuarie.fe(ruarie 2016 au fosttransportaţi 3>,> mii pasa&eri, cu 2,7 mai puţin faţă de perioadacorespun'ătoare din anul 2015+

Comerţ interior şi servicii

'ifra de afaceri la întreprinderile cu activitate principală de comerţ cu amănuntul /cu e?cep$iaautoveiculelor 1i motocicletelor în ianuarie"februarie 20! a constituit circa %,+ mild. lei 1i ascăzut cu ),+# /în pre$uri comparabile fa$ă de aceea1i perioadă 20%. În luna februarie 20!acest volum a scăzut cu 2,# fa$ă de februarie 20%, dar a crescut cu 2,)# fa$ă de luna

precedentă a anului 20!.

'ifra de afaceri la întreprinderile cu activitate principală de comerţ cu ridicata /cu e?cep$iacomer$ului cu autoveicule 1i motociclete în ianuarie"februarie 20! a scăzut cu ',+# /în pre$uri curente fa$ă de ianuarie"februarie 20% 1i a însumat circa +,4 mild. lei. În luna februarie20! aceasta a scăzut cu 2# fa$ă de luna similară a anului 20% i a crescut cu !,'#școmparativ cu luna precedentă a anului 20!.În ianuarie"februarie 20! cifra de afaceri la întreprinderile cu activitate principală de comerţ cu ridicata şi cu amănuntul întreţinerea şi repararea autoveiculelor şi a motocicletelor învaloare absolută a constituit 0,+ mild. lei 1i a crescut cu (,2# /în pre$uri curente fa$ă deianuarie"februarie 20%. În luna februarie 20! acest indicator a înregistrat o cre1tere cu (,(#fa$ă de luna similară a anului 20% i cu 2',%# comparativ cu luna precedentă /ianuarie aș

anului 20!.

'ifra de afaceri la întreprinderile cu activitate principală de servicii de piaţă prestate populaţiei în ianuarie"februarie 20! a scăzut cu ,(# /în pre$uri comparabile fa$ă de ianuarie"februarie 20% 1i a constituit circa ,' mild. lei. În luna februarie 20! aceste servicii au scăzutcu ,4# fa$ă de luna februarie 20%, dar au crescut cu %,+# fa$ă de luna ianuarie 20!.

În ianuarie"februarie 20! cifra de afaceri la întreprinderile cu activitate principală de servicii de piaţă prestate întreprinderilor în valoare absolută a constituit circa ),' mild. lei 1i a crescutcu 2,4# /în pre$uri curente fa$ă de ianuarie"februarie 20%. În luna februarie 20! volumul

acestor servicii a crescut cu ,!# fa$ă de luna februarie 20% 1i cu 2,2# fa$ă de luna precedentăa anului 20!.

2.$ Comerțul exterior


26/34

%voluţia comerţului exterior a fost inuenţată at)t de factori e-terni, )nspecial, situaţia &eopolitică și economică din re&iune, scăderea preţurilormondiale la produse alimentare şi resurse ener&etice, sanc!iunile reciprocedintre "edera!ia #usă și $niunea %uropeană, restricţiile impuse la importul devinuri și unele produse a&ricole din Moldova de către autorită!ile de resortdin "ederaţia #usă, diminuarea volumului transferurilor (ăneşti alepersoanelor *'ice din străinătate, precum și de factori interni scădereadrastică a volumului produc!iei a&ricole din cau'a secetei din vara anului2015 și deprecierea esenţială a monedei naţionale+

Prin urmare, e-porturile s.au diminuat cu 1>,57 8)n termeni nominali9 şiimporturile . cu 13,>7+ /n valoare a(solută, e-porturile de mărfuri reali'ate )nianuarie.fe(ruarie 2016 s.au cifrat la 255,2 mil+ dolari B$;, mai puţin cu 5D,mil+ dolari comparativ cu ianuarie.fe(ruarie 2015, iar importurile au )nsumat

, mil+ dolari, mai puţin cu D,1 mil+ dolari, respectiv+

$olu"ia eportului# importului *i soldului balan"ei comerciale

în ianuarie-!ebruarie 233;-2345# mil. dolari +/


27/34


28/34

/n cadrul comerţului e-terior pe &rupe de ţări, (alanţa comercială cu ţările$niunii %uropene s.a )nceiat cu un de*cit de ,6 mil+ dolari, cu ţările B <de 106,2 mil+ dolari şi cu alte ţări < de >3, mil+ dolari+ Printre parteneriicomerciali tradiţionali cele mai mari solduri ne&ative s.au )nre&istrat )ncadrul scim(urilor comerciale cu "ederaţia #usă 8>2,5 mil+ dolari9, ina8, mil+ dolari9, $craina 830, mil+ dolari9, =urcia 82,5 mil+ dolari9,Eermania 816,2 mil+ dolari9, $n&aria 8D,6 mil+ dolari9, ;ustria 8D,3 mil+ dolari9,Bpania 86,1 mil+ dolari9, Polonia 85,1 mil+ dolari9, talia 8, mil+ dolari9, ndiaetc+

radul de aco)erire a im)orturilor cu e#)orturi )n ianuarie.fe(ruarie 2016 aconstituit 51,67, faţă de 5,67 )nre&istrat )n ianuarie.fe(ruarie 2015+

*inamica scimburilor comercialeianuarie0ebruarie2%1(

ianuarie0ebruarie 2%1&

mil.dolariA"

structura, *

/n *aţ de

anul2%19

mil.dolariA"

structura, *

/n *aţ de

anul2%1(

Ex,ort - total $1$,1 1%% 87,2

2((,2 1%% 81,(

inclusiv în:

ţările $niunii %uropene 8$%.2>9

210,D 6D,3 106,D

16D,> 65,> D,D

ţările B 62, 1, 5,0 >,3 1>, DD,

alte ţări 0,1 12,> >D,5 3,1 15,3 D,5

mport < total (7$,( 1%% 78,%

969,9 1%% 8&,2

inclusiv din:

ţările $niunii %uropene 8$%.

2>922,

2 2,2 D>,2 21D, ,0 >,>

ţările B 1>, 32,2 D1,D

15,5 31,2 >3,>

alte ţări 1D,0 25,6 >D,

122,5 2,> >3,

+alanţa comercial 02&%,

9 x &6,2 02$6,2 x 61,8

radul de acoperire aimportului prin export (9,&* x (,8 p. p. (1,&* x 0$ p. p.



29/34

$porturile după destina"ie

/n ianuarie.fe(ruarie curent au scă'ut e-porturile către ţările $niunii%uropene cu 2, mil+ dolari 8.20,379, către ţările B . cu 1,1 mil+ dolari 8.22,679 şi către alte ţări . cu 1 mil+ dolari 8.2,579, respectiv+

$porturile pe ,rupe de măr!uri

;nali'a evoluţiei e-porturilor de mărfuri )n ianuarie.fe(ruarie 2016,comparativ cu perioada similară din anul 2015, relevă reducerea livrărilor la

maoritatea &rupelor de mărfuri, precum cereale şi preparate pe (a'ă decereale cu 16,5 mil+ dolari, le&ume şi fructe < cu 16, mil+ dolari, &răsimi şiuleiuri ve&etale *-ate < cu mil+ dolari, seminţe şi fructe olea&inoase < cuD,5 mil+ dolari, 'aăr, preparate pe (a'ă de 'aăr, miere < cu ,5 mil+ dolari,maşini şi aparate electrice şi părţi ale acestora < cu ,3 mil+ dolari, (ăuturialcoolice şi nealcoolice cu 2,1 mil dolari, produse medicinale şi farmaceutice< cu 2 mil+ dolari etc+ =otodată, s.au marcat creşteri la e-portul de *re,ţesături, articole te-tile < cu mil+ dolari, mo(ilă şi părţile ei < cu 3,3 mil+dolari, produse cimice or&anice . cu 2, mil+ dolari, cauciuc prelucrat < cu2,1 mil+ dolari, )m(răcăminte şi accesorii < cu 2,1 mil+ dolari etc+

%-porturile de mărfuri autotone )n ianuarie.fe(ruarie 2016 au constituit155, mil+ dolari, cu o pondere de 61,17 din total e-porturi şi s.au diminuatcu 2,37 faţă de perioada similară din anul 2015+ #ee-porturile de mărfuri )nianuarie.fe(ruarie curent s.au maorat cu D,17 faţă de perioadacorespun'ătoare din 2015, )nsum)nd ,3 mil+ dolari și constituind o ponderede 3>,7 din total e-port+

$olu"ia eporturilor de măr!uri în ianuarie-!ebruarie 2346-2345

volumul cărora a depăşit 13 mil. dolari S!


30/34

.rticole manufacturate diverse

/roduse a limentare şi anima le vii

0aşini şi ec1i,amente ,entru trans,ort

0ărfuri manufacturate2 clasificate du,ă materia ,rimă

0ateriale 3rute necomesti3ile2 exlusiv com3usti3ili

4ăuturi şi tutun

/roduse c1imice

.lte 5ru,e de mărfuri

0 20 40 60 80 100

64.9

89.9

47.9

17.8

34.7

23.8

14.0

20.1

69.2

53.0

40.4

24.0

23.2

21.4

13.8

10.2

ianuarie-fe*ruarie 2015 ianuarie-fe*ruarie 2016


+mporturile după ţările de ori#ine

În ianuarie"februarie 20! importurile au totalizat )'),) mil. dolari, cu (,+# mai pu$in fa$ă de perioada corespunzătoare din anul 20%. ;olumul importurilor din $ările 9-B a scăzut cu 2','mil. dolari, din $ările niunii uropene cu 2),+ mil. dolari 1i cel din alte $ări & cu 2),% mil.

dolari, respectiv.

+mporturile pe #rupe de mărfuri

/n ianuarie.fe(ruarie 2016, comparativ cu aceeaşi perioadă din anul 2015 auscă'ut importurile de &a' şi produse industriale o(ţinute din &a' < cu 31 mil+dolari, petrol, produse petroliere şi produse )nrudite < cu 16,5 mil+ dolari,aparate şi ecipamente de telecomunicaţii şi pentru )nre&istrarea şireproducerea sunetului şi ima&inii < cu ,3 mil+ dolari, maşini şi aparateelectrice şi părţi ale acestora < cu D,3 mil+ dolari, instrumente şi aparate

profesionale, ştiinţi*ce şi de control < cu 6,> mil+ dolari, *er şi oţel < cu 6,3mil+ dolari, maşini şi aparate industriale cu aplicaţii &enerale < cu ,D mil+dolari, maşini şi aparate speciali'ate pentru industriile speci*ce < cu , mil+dolari, metale neferoase < cu 3,5 mil+ dolari, produse medicinale şifarmaceutice < cu 2,3 mil+ dolari, materiale plastice prelucrate < cu 2,2 mil+dolari etc+ =otodată, au sporit importurile de *re, ţesături, articole te-tilenecuprinse )n altă parte şi produse cone-e 8?5,> mil+ dolari9, )n&răşeminteminerale sau cimice 8?2,D mil+ dolari9, le&ume şi fructe 8?2,5 mil+ dolari9,(ăuturi 8?2,2 mil+ dolari9, 'aăr, preparate pe (a'ă de 'aăr 8?2 mil+ dolari9etc+


31/34

$olu"ia importurilor de măr!uri în ianuarie-!ebruarie 2346-2345

volumul cărora a de)ă-it .. mil dolari SU!

+&'*usti*ili 'inerali lu*rifianti si 'ateriale derivate

Marfuri 'anufacturate clasificate 'ai ales dupa 'ateria pri'a

Maini i ecipa'ente pentru transp&rt

r&duse ci'ice si pr&duse derivate nespecificate in alta parte

r&duse ali'entare si ani'ale vii

rtic&le 'anufacturate diverse

lte "rupe de 'ărfuri

0 40 80 120 160

154.4

100.6

125.3

70.0

52.6

49.1

21.7

105.1

97.6

95.5

67.6

59.2

44.6

24.9

ianuarie-fe*ruarie 2015 ianuarie-fe*ruarie 2016

+ursă@ Biroul ?a"ional de +tatistică

Btructura importurilor de mărfuri indică dominarea )n continuare a produselornecesare pentru funcţionarea economiei, precum şi celor destinate

consumului populaţiei+

ersoanele 01ice au importat )n ianuarie.fe(ruarie 2016 mărfuri şi produse )nvaloare de 10, mil+ dolari, cu 2,7 mai mult dec)t )n aceeaşi perioadă aanului 2015+ Maorarea importurilor a fost determinată de creşterea livrărilorde autoturisme şi autoveicule 8?2,D79 cărora le.au revenit 0,27 dinimporturile reali'ate de persoanele *'ice+

2.9 era social


32/34

C6şti5ul salarial nominal mediu lunar al unui salariat din economia na$ională pentru lunafebruarie 20! a constituit )!%0,! lei 1i s"a majorat cu ',4# fa$ă de februarie 20%. În termenireali salariul s"a diminuat cu 0,%#. În sfera bugetară cî1tigul salarial mediu a constituit )((2,(lei, fiind în cre tere cu !,+# fa ă de februarie 20%, iar în sectorul real & )4+',% lei i s"a majoratș ț șcu 0,+#, respectiv.

Balarii mai mici dec)t media pe !ară )n luna fe(ruarie 2016 au fost plătite )ndomeniul a&ricultură, silvicultură și pescuit < 2>61 lei, artă, activită!i derecreere şi de a&rement < 31D,> lei, activită!i de ca'are și alimentaţiepu(lică < 313 lei, activită!i de servicii administrative şi de suport < 3D56,Dlei, )nvă!ăm)nt < 3D>,3 lei, sănătate și asisten!ă socială < 0D,6 lei, comer!cu ridicata și cu amănuntul < 1D1,1 lei, transport și depo'itare < 303,> lei,tran'ac!ii imo(iliare < 3D0,D lei și construc!ii < 53,2 lei+ Balarii mai )nalteau fost acitate )n domeniul informa!ii și comunica!ii < 2>,D lei, activităţi*nanciare şi de asi&urări < >D23,3 lei, alte activităţi de servicii < >513,1 lei,

activită!i profesionale, știin!i*ce și tenice < 6D,D lei, administra!ie pu(lică< 613,5 lei și industrie < >3,2 lei+

=a oficiile for ei de muncă în ianuarie"martie 20! au fost înregistra i !,( miiț ț omeriș , cu +,'#mai mult decît numărul acestora înregistra i în perioada similară a anului 20%ț . În cîmpul munciiau fost plasa$i circa (,' mii 1omeri, cu (,2# mai mult, respectiv. 7in totalul 1omerilor înregistra$i, au beneficiat de ajutor de 1omaj circa (,2 mii persoane, numărul acestora fiind maiînalt cu ),4# fa$ă de ianuarie"martie 20%. Mărimea medie a ajutorului de 1omaj în perioadaianuarie"martie 20! a constituit ((+,' lei, marcîndu"se o cre1tere cu 4,+# fa$ă de perioadasimilară a anului 20%.

*irec ia analiză i pro#nozare macroeconomică$ 0,0.201 ț ș

2.( ro#no!a preliminar aindicatorilor macroeconomici pentru anii

2%1(02%18

-ndicatorii

Anitatea demsur

2%12

2%1$

2%192%1(

2%1&

2%17

2%18

eectiv pronostic

rodusul intern brutmild+

lei>>,2 100,

5111,5 11>,

312,

11,

315,

2


33/34

nominal

faţă de anul precedent )n preţuri compara(ile 7 ,3

10, 10,6 ,0

103,0

10,0

10,5

-ndicele preţurilor deconsum

mediu anual 710,

610,

6 105,1106,

106,

105,

0105,

0

la sf)rşitul anului 710,

1105,

2 10,D10D,

6105,

610,

>105,

1

Cursul de schimb alleului

mediu anuallei@$B

A12,1

112,5

1,01,3

020,

021,2

022,1

0

la sf)rşitul anuluilei@$B

A12,0

613,0

6 15,6220,5

021,0

021,6

022,

0

Bxporturimil+$BA

2161,

22>,3

233,5

2100

2250

250

2650

faţă de anul precedent 7 D,5112,

3 6,3 0 10D 10 10>

-mporturimil+$BA

5212,

52,

531D,0

500

>00

5200

5500

faţă de anul precedent 7100,

105,

6,> >5 10D 10> 106

oldul balanţeicomerciale

mil+$BA

.3051

.306,

1

.2DD,

.200

.2550

.2D50

.2>50

roducţia industrial )n preţuri curente

mild+lei 36, 3,0 3,5H >,0 52,D 5D,5 62,>

faţă de anul precedent )n preţuri compara(ile 7 >,1

106,> 10D,3 10

106,5 106 106

roducţia a#ricol )npreţuri curente

mild+lei 1, 23,> 2D,1 2D,3 2>,D 30,2 31,D

faţă de anul precedent )n preţuri compara(ile 7 DD,D 13,1 10>,2 101 102 102 102


34/34

-nvestiţiile /n activemateriale pe termen

lun#mild+

lei 1D,2 1>,6 20, 22,0 23,> 26,2 2>,>

faţă de anul precedent

)n preţuri compara(ile 7 >,

101,

5 101,> > 105 10D 10D

alariul nominalmediu lunar lei

3DD,D

3D65,1 1D2

500

25

500

500

faţă de anul precedentnominal 7

10>,

10>,3 110,>

10D,

10,

10,6

10,3

real 710,

1103,

5 105,101,

102,

10,

10,

1

'ondul de remunerarea muncii

mild+lei 25,5 2D, 30,0H 32,0 35,1 3>,1 1,6

faţă de anul precedentnominal 7

10>,D

10D,3 10,5

106,D

10,6

10>,D

10,1

real 7103,

102,

5 10,2100,

3103,

0103,

5103,

Macro Econom

Documents

Transcript of Macro Econom