LUCRARE artterapie
-
Upload
flegont-felicia -
Category
Documents
-
view
27 -
download
1
description
Transcript of LUCRARE artterapie
7/21/2019 LUCRARE artterapie
http://slidepdf.com/reader/full/lucrare-artterapie 1/11
Caracteristici şi mecanisme de acţiune ale art-terapiei vizual-plastice
Rezumat
Cercet.st.III dr. Ceauşu Felicia
Institutul de Cercetări Economice şi Sociale
„Gh.Zane” Iaşi
În Europa !ncă de la mi"locul secolului al #I#$lea medicii au constatat că prin crea%ia
plastică se poate o&%ine o ameliorarea a stării psihice la mul%i pacien%i. 'ictatul munca !n casă
sau (rădină era menit să elimine plictiseala şi să scoată pacien%ii din izolare. )cti*ită%i di+erite
de art$terapia de azi.,a !nceputul secolului al ##$lea di+eri%i autori au mani+estat interes pentru picturile
şi desenele &olna*ilor psihici. Interesul suscitat de arta psihopatolo(ică a permis or(anizarea
unor e-pozi%ii interna%ionale cu produc%iile artistice ale &olna*ilor psihici. )&ordarea
ştiin%i+ică a acestor modalită%i de e-presie patoplastică a a*ut drept consecin%ă apari%ia
numeroaselor studii !n+iin%area institu%iilor de pro+il apari%ia unor pu&lica%ii periodice şi
des+ăşurarea unor reuniuni interna%ionale pe această temă.
)rta poate *indeca di+erite stari patolo(ice. )ceasta idee este +oarte *eche si a +ost
aplicata inca din antichitate. „'ersonalitati ale acelor timpuri cum ar +i 'laton )ristotel
'lutarh 'ita(ora recomandau in scop terapeutic contemplarea operelor de arta.”
'ri*ind o lucrare de arta esti o&li(at sa te concentrezi la ea uiti de pro&lemele care te
sacaie. In China si /aponia *irtutile artei erau +olosite pentru a trata stari pshilo(ice precare.
)ceasta terapie stimula insanatosirea. „'acientilor li se recomanda pentru *indecarea starilor
+izice si in special psihice sa picteze sa deseneze in natura. Era o terapie si prin culoare.”0
In ultimul timp cercetarile medicale au adus in plus concluzia ca *irtutile terapeutice
ale artei sunt le(ate de tipul si de su&iectul lucrarilor de pre(atirea intelectula si de maladia
pacientului. In cazul melancoliilor cronice si depresiunilor ner*oase (ra*e +olosirea terapiei
culorilor a capatat o lar(a aplicare in S.1.). /aponia China +osta 1RSS Franta s.a.
Cercetarile au aratat ca nu orice lucrare de arta are un impact poziti* asupra sanatatii. 1nele
lucrari prin cromatica si su&iect au un e+ect nelinistitor si de aceea tre&uie e*itate in terapia
pacientilor.
1
/. Rodri(uez şi G. 2roll L’art therapie. Pratiques, techniques et concepts Elle&ore 'aris 033 p. 0452 Forestier R. Tout savoir sur l’art therapie Fa*re ,aussane 0333 p. 67
7/21/2019 LUCRARE artterapie
http://slidepdf.com/reader/full/lucrare-artterapie 2/11
,a ,enin(rad terapia prin arta era +olosita pentru a trata a+ectiuni ale or(anelor
interne8 &oli hepatice (astrice pancreatice &olna*ii +iind adusi in +ata unor lucrari pe care sa
le contemple si creandu$le o stare psihica deose&it de +a*ora&ila e+icienta unor medicamente
era marita. Sedintele terapeutice de *izionarea unor opere cele&re realizate de pictori si
sculptori de (eniu cum ar +i8 9elacroi- Go:a Rodin ;ra<ue erau de scurta durata si se
repetau insa de 5$3 ori pe zi prin proiectare de diapoziti*e color sau *izite in muzee.
Rezultatele acestui e-periment au +ost senzationale. Shim&area starii psihice a pacientului
eliminarea stresului prin atmos+era e+ectul &ene+ic al culorilor toate acestea au determinat
*indecarea unor a+ectiuni or(anice si +unctionale mai rapid decat prin terapiile o&isnuite.
2re&uie su&liniat ca atunci cand se a&uzeaza si creierul o&oseste cu prea multe *izionari pot sa
apara tul&urari de auz de *edere halucinatii an(oase tul&urari ale ritmului cardiac. Se
a"un(e la =Sindromul Stendhal= descoperit de cele&rul scriitor. )cest sindrom apare de multe
ori la turistii care intr$un timp +oarte scurt parcur( cele&rele colectii de arta din marile muzee
de arta stand ore in sir si o&osindu$se a"un(and in stare de stres de isto*ire +izica si psihica.
)pare la inceput o stare de neliniste de panica implaca&ila si se poate declansa apoi o +orma
de eu+orie necontrolata.
>)rt$terapia are o lar(ă aplica&ilitate +iind +olosita !n principal pentru rea&ilitarea
stimulatrea şi dez*oltarea copiilor şi adul%ilor cu diza&ilită%i ?+izice şi mentale @ dar şi pentru
dez*oltarea personală şi !n educa%ie respecti* !n pre*enire.”7
Aodelele de lucru practicate !n RomBnia !ncepBnd cu anii D3 odată cu trans+erul de
in+orma%ii !n special practice realizate de di*erse G$uri de caritate sunt omolo(ate şi
pro*in din Aarea ;ritanie Fran%a şi Germania %ări cu tradi%ie !n cercetarea dez*oltarea )rt$
terapiei şi a tehnicilor cone-e.
)rtele *izuale muzica literatura mişcarea dansul teatrul păpuşile şi marionetele
sunt principalele componente ale acestor tehnici.
În RomBnia specialiştii şi G$urile pe care le reprezentau au optat pentru un plancu e+ect pe termen lun( cu inciden%ă la ni*el na%ional şi care are ca scop a"utorarea a cBt mai
multor &ene+iciari.
9upă DD3 mişcarea romBnească de art$terapie a luat amploare şi s$a dez*oltat pe mai
multe ni*ele de pro+esionalizare.
Gradual s$a +ormat o masă critică de pro+esionişti care lucrează !n di*erse centre de
rea&ilitare şi G$uri locale din toată %ara şi care au aceeaşi sursă de +ormare ini%ială.
3 'reda Hasile Terapii prin mediere artistică Editura 'resa uni*ersitară clu"eană Clu"$apoca 0337 p.00
7/21/2019 LUCRARE artterapie
http://slidepdf.com/reader/full/lucrare-artterapie 3/11
Rezultatele poziti*e nu au !ntBrziat să apară şi odată cu ele dorin%a responsa&ililor şi a
autorită%ilor de a e-tinde acest model de succes.
Ini%iati*a de a pro+esionaliza ocupa%ia de art$terapeut prin or(anizarea de studii post
uni*ersitare ?master@ este un pas +iresc !n dez*oltarea domeniului art$terapiei !n RomBnia şi
reprezintă dorin%a "usti+icată a multor (rupuri implicate direct !n acti*itatea cotidiană cu
&ene+iciarii sistemului social de protec%ie sau !n(ri"ire din RomBnia. Aulte dintre persoanele
care lucrează de"a cu tehnici speci+ice art$terapiei au studii uni*ersitare !n domeniile artistice
sauşi psihosocial. Recunoaşterea o+icială a ocupa%iei de art$terapeut o+eră !n urma a&sol*irii
unui masterat !n art$terapie ce la *a +urniza cunoştin%e şi le *a dez*olta noi aptitudini şi
atitudini pro+esionale şi !i *a a"uta să +ie ap%i de lucru pe o pia%ă !n continuă mişcare.
'rin +olosirea mi"loacelor de e-presie speci+ice artelor !n acti*itatea pro+esioniştilor !n
dez*oltarea umană psiho$somato$socială s$a constatat că una din ne*oile de &ază a omului
este aceea de a e-prima ceea ce simte.
)rta oricare ar +i tehnica +olosită pentru e-presia artistică nu poatre +i separată de
emo%ii. Hor&ind despre ni*elul emo%ional al omului aducem !n discu%ie terapia. „,a ni*elul
emo%ional al creatorului artist (ăsim aceleaşi in(rediente necesare unei psihoterapii. Fiecare
indi*id are propriile percep%ii şi propriile emo%ii cu propriile in+luen%e culturale. Senza%iile !şi
au ori(inea !n conte-tul condi%iei noastre social$culturale. )şezate !ntr$un cadru rela%ional
acestea de*in rezultatul proiec%iilor.” ,a acest moment terapia prin artă de*ine esen%ială
pentru că ea permite trăirea unor emo%ii poziti*e şi *alorizatoare şi duce la echili&rarea
ciclului +iresc contrac%ie J e-pansiune propriu +iin%ei umane.
)rt$terapia prin accesul la natura trans+ormărilor de sine şi a rela%iilor interumane
prin *alorile ei poziti*e care stau la &aza !n%ele(erii e-plorării şi asistării +iin%ei umane este o
cale de redo&Bndire şi păstrare a sănătă%ii somato$psiho$sociale de pre*enire a alienării.
)rt$terapia o+eră &ene+iciarului aceea si(uran%ă de care are atBta ne*oie şi aceea
li&ertate de mani+estare şi e-primare a dorin%elor a opiniilor a atitudinilor sale satis+acene*oile umane de apartenen%ă şi identi+icare cu un (rup.
europsiholo(ia desenului !l prezintă ca pe un proces comple- de e-presie a
personalită%ii cu o reprezentare corticală şi cu aceaşi *aloare ca lim&a"ul *er&al ?oral şi scris@
!n raport cu marile +unc%ii sim&olice corticale (nozo$pra-olo(ice. Fundamentul psiholo(ic
pentru e-plicarea naturii neuropsiholo(ice a desenului se re+eră la8
4 Fa&ini 9ana Creativitate artistică. Relaţii între artele vizuale şi terapia prin artă 'resa 1ni*ersitară Clu"eanăClu"$apoca 0334 pp. 5$55
7/21/2019 LUCRARE artterapie
http://slidepdf.com/reader/full/lucrare-artterapie 4/11
– 9esenul este o +unc%ie insrumental sim&olică a creierului cu aceaşi *aloare ca şi
lim&a"ul *er&al
– 9esenul are o reprezentare la ni*elul anumitor arii corticale
– rice leziune produsă la ni*elul ariilor corticale ale desenului *a determina apari%ia
unei tul&urări speci+ice de desene
– Fiind o +unc%ie neuropsihică desenul poate ser*i ca +ormă de analiză
psihodia(nostică.
În cate(oria celor mai +rec*ente tul&urări e-primate plastic şi care au *aloare dia(nosticăse pot enumera58. tul&urări de +ormă care reprezintă modi+icări ale +ormei +ără să schim&e !n esen%ă
+orma naturală
0. tul&urările de e-ecu%ie ale +ormei ce determină aspectul neterminat ri(id sărac
dezordonat
7. tul&urările de construc%ie ale +ormei care constau !n8
- )ccentuarea unui element neesen%ial
- Stereotipia +ormei
-
miterea unor elemente esen%iale- Culoarea nu *ine !n spri"inul +ormei.
. tul&urările de schemă corporală ce se re+eră la8
- 2ransparen%a corpului
- )simetrii accentuate dispropor%ii !ntre di+erite se(mente ale corpului
- misiuni sau adău(ire de se(mente
- Corpul redat >cu +a%a” iar capul şi picioarele >din pro+il”
- Capul asimetric de+ormat nele(at de (Bt cu contur deschis ?sus@
- Aem&rele cu aspect apendicular asimetrice supra sau su&dimensionate a&senta uni
sau &ilaterală
- >neo+orma%ie” K cap du&lu trei mBini mai multe de(ete
5 'opescu )l. Terapia ocupaţională şi eroterapia Edit. Aedicală ;ucureşti DL4 p.46
7/21/2019 LUCRARE artterapie
http://slidepdf.com/reader/full/lucrare-artterapie 5/11
5. tul&urări ale sensului sim&olic al +ormei J apar cBnd se solicită ima(ina%ia ele*ului
incapa&il de a crea sau +olosi >+orma sim&ol” şi se re+eră la8
- culoarea ce acoperă ilo(ic toate elementele ?e-. 8 capul are culoarea hainelor@
- procedee speciale de desen ?um&re pete de culoare@ care nu au nici o semni+ica%ie
sens sim&ol.
4. tul&urări de compozi%ii. Compozi%ia este cea mai comple-ă acti*itate de desenare la
care concură numeroşi +actori cu principii compozi%ionale lo(iceM aceşti +actori con+eră
compozi%iei plastice ritm echili&ru măsură propor%ii +or%ă de emo%ionare şi de
comunicare. 2ul&urările ei se re+eră la8
- a&sen%a rela%iilor !ntre +orme detaliu spa%iu- compozi%ie !nchisă >!n plan” des+ăşurBndu$se +rontal &idimensional cu aspect static
- repeti%ia +rec*entă a +i(urilor >schemă”
- perspecti*a a+ecti*ă domină perspecti*a *izuală in*ersBnd raporturile reale dintre
elemente
- neacordarea importan%ei >mediului” caracteristic temei
- culoarea nu are rol constructi* sau impresi* ci e-primă doar trăirile interne ale
copilului- plan percepti* !n(ust care dă ima(ini sărace lacunare dezmem&rate ireale
6. tul&urări de culoare. Întrea(a armonie a unei lucrări plastice se spri"ină pe tonalitatea
cromatică dominantă pe un echili&ru diri"at su&iecti*. 2ul&urările se re+eră la8
- nerespectarea realismului *izual
- a&sen%a armoniei cromatice ra+inate tonuri sau nuan%e
- utilizarea ilo(ică a culorilor ?zăpada roşie păr *erde@
- e+ectul spa%ial al culorilor nu este +olosit şi desenul este plat &idimensional cu aspect
dezordonat.
L. tul&urări ale spa%iului plastic ?rela%ionarea structurii compozi%iei cu +orma ei totală@.
2ul&urările se re+eră la48
- spa%iul (ol deschis sărac simplist static &rut sum&ru
- descripti* serial decorati*
- spa%iu neechili&rat prin su& sau supradimensionarea +ormelor.
6 Nilliams G.O. Nood A. !evelopmental "rt Therap# ;altimore 1ni*ersit: 'arP 'ress D66 p.D3
7/21/2019 LUCRARE artterapie
http://slidepdf.com/reader/full/lucrare-artterapie 6/11
9esenul constituie un mecamism comple- care antrenează multiple laturi ale
psiholo(iei indi*idului a*Bnd un caracter strict indi*idual speci+ic !n raport cu
particularită%ile su&iectului respecti* cu capacitatea acestuia de e-presie cu aptitudinile cu
ni*elul cultural cu a+ecti*itatea şi !ntrea(a dinamică a personalită%ii sale.
Interpretarea desenului pune !n discu%ie mai multe puncte de *edere orientate spre
două direc%ii8 cea estetică şi cea psiholo(ică acestea +iind "usti+icate !mpreună deoarece
desenul !nainte de a +i o >lucrare” este un >lim&a"” un sistem sim&olic in+orma%ional
neuropsiholo(ic.
rientarea psiholo(ică care este !n aten%ia noastră este cea dependentă de structura şi
dinamica personalită%ii desenul *ehiculează con%inutul intrapsihic al indi*idului re+lectBnd
personalitatea (lo&ală a acestuia.9esenul !n cazul persoanelor cu tul&urări psihice apare ca un lim&a" >accesi&il ce
operează ca un sistem speci+ic”6 de semne +izice concrete prin care el capătă o +ormă
>circulant$comunica&ilă” !n cadrul comunicării interpersonale comportBndu$se ca *aloarea
unui mesa" ce e-primă !n e-terior con%inutul intrapsihic (lo&al al personalită%ii de+icientului.
)st+el desenul ca lim&a" ca mesa" este purtătorul unei in+orma%ii pe care o transmite
su&iectul cu o anumită semni+ica%ie şi !ntr$o +ormă +izică speci+ică particulară acestui tip de
lim&a" ?semnul (ra+ico$plastic@.
Cu alte cu*inte desenul ca mesa" plastic posedă un sistem semantic precis un cod
in+orma%ional care !n cadrul comunicării interpersonale se *a supune le(ilor (enerale ale
semanticii.
E-presia plastică desenul !n conte-tul in*esti(a%iilor asupra de+icientului depăşesc
punctele prin care sunt pri*ite ca aptitudine practică de a copia realitatea *alen%ele lor
re+erindu$se laL8
-*aloarea e-presi*ă J dată de (estul (ra+ic care traduce unele aspecte le(ate de
temperament şi natura reac%iilor tonico$emo%ionale ale su&iectului
-*aloarea proiecti*ă J se re+eră la capacitatea desenului de a da o ima(ine +idelă a
ansam&lului personalită%ii su&iectului ?Kcon%inutul intrapsihic@
-*aloarea narati*ă J este cea care sensi&ilizează rapid şi captează aten%ia +iind
in+luen%ată de căutarea a ceea ce are interes pentru su&iect de ale(erea temelor
7 Qramer E. Childhood and art therap# SchooPen ;ooPs D6L 1S) p.5
8 Enăchescu C. $iena mintală şi recuperarea %olnavilor psihici Edit. Aedicală ;ucureşti D6D p.6L
7/21/2019 LUCRARE artterapie
http://slidepdf.com/reader/full/lucrare-artterapie 7/11
desenului toate acestea !n raport cu e-perien%a personală amintirile ima(inarul
personal
-*aloarea asociati*ă J prin care desenul este rezultatul unei condensări de semni+ica%ii şi
!n acest sens con%inutul desenului ?tema stilul@ se apropie ca tip de ela&orare
psiholo(ică de *is.
Încă din perioada "ocului sim&olic copilul !şi e-ersează +unc%iile de sim&olizare
modela" desen toate +iind modalită%ile unui act de comunicare &ipolar $ cu propria +iin%ă şi cu
cei din a+ară.
>/ocul sim&olic este !ntotdeauna amestec !ntre ac%iune şi *is realizează *isul prin
ac%iune idealizează ac%iunea prin *is. /ocul are ascendent asupra lucrurilor şi se sustra(e
lucrurilor. El pune stapBnire pe lume şi creează altă lume. 9e aceea unii au !ncercat să e-plice
arta prin "oc.”D
'e de o parte se spune că impulsul artistic !şi are rădăcinile !n acti*itatea su&conştientă
a copilului care se "oacă !n strădania lui capti*antă de a se +orma !n dorin%a lui simultană şi
contradictorie de a se impune aten%iei semenilor şi de a se izola ca să (uste !ntrea(a seduc%ie a
"ocului. /ames Sull: 'opa A. ?DD6@. 'e de altă parte se spune că arta primiti*ă mai cu
seamă prin reprezentarea luptelor şi a scenelor de *Bnătoare pare să demonstreze că arta nu
este decBt o continuare a acti*ită%ii !n "oc.
i totuşi se arată că arta nu se tra(e din "oc ci mai curBnd din toate acti*ită%ile umane.
>)rta este unul din modurile !n care se +oloseşte şi se consumă acti*itatea totală a omului” 3.
9ansul nu este un simplu "oc o simplă e-presie de mişcare din e-ces de ener(ie +olosită el se
con+undă cu %elurile utilitare şi mistice ale *ie%ii colecti*e şi implică stări su+leteşti e-trem de
pro+unde şi comple-e +ără a se renun%a la tot ceea ce arta propriu$zisă adau(ă acestor +orme
primiti*e +ără a se renun%a la +ormele pur şi simplu estetice ale dBnsului.
9in punct de *edere psiholo(ic e-istă numeroase asemănări cBt şi deose&iri !ntre "oc şi
artă$ "ocul este eli&erare$ ca şi arta el descătuşează eli&erează de realitate. Ca şi arta el estecrea%ia unor tendin%e pro+unde. Aesa"ul lui este li&ertatea prin ac%iune şi prin *is. i totuşi !n
artă nu mai este *or&a despre un "oc de ima(ini şi sentimenteeste *or&a de o ale(ere de
ima(ini şi sentimente e-presi*e +rumoase şi capa&ile să se ordoneze !n sim&oluri armonioase.
)rta construieşte o lume care se impune spiritelor prin ordine şi le(ile sale. Ea nu mai
!nseamnă acea crea%ie monotonă şi +u(iti*ă care se pirde !n emana%ii e+emere şi care rămBne
transcedentală şi insensi&ilă la structura şi la aparen%a e-terioară a realizărilor sale. /ocul
9 Enăchescu C. &'presia plastică a personalităţii, Edit. tiin%i+ică ;ucureşti DD510 9elacroi- O. Psiholoia artelor, Edit. AERI9I)E ;ucureşti DL7
7/21/2019 LUCRARE artterapie
http://slidepdf.com/reader/full/lucrare-artterapie 8/11
contri&uie la pre(ătirea artei dar "ocul nu de*ine artă decBt la +iin%a a+lată pe cea mai !naltă
culme a spiritualită%ii. (ocul devine artă atunci c)nd cel care se *oacă este un artist. Qramer
E. ?D6L@ &dith +ramer !n lucrarea sa J Childhood and art therap# ?D6L@ considera >unele
tipuri de "oc ca o pre(ătire pentru arte.” În acest sens arată J>copii mici au ne*oie să se "oace
cu materiale moi şi nestructurate precum apă nisip lut pietre clei.”
)*Bnd la &aza in%ele(erii psiholo(iei copilului teoria lui Freud E. Qramer
+undamentează ideea de artă ca scop. )rtterapia are +or%a de a spri"ini E(oul de a ampli+ica
dez*oltarea sensului de a !nlesni maturizarea !n (eneral. 'rincipala +unc%ie a artei !n acest
conte-t este de a contri&ui la dez*oltarea or(anizării psihice a indi*idului ast+el ca aceasta să
+ie capa&ilă să +unc%ioneze !n condi%ii de sress +ără a se deteriora. În acest sens art$terapia
de*ine atBt o componentă a unui mediu terapeutic ?alături de alte tipuri de terapii@ cBt şi o
+ormă de terapie complementară sau care spri"ină psihoterapia +ără a o !nlocui !nsă.
Edith Qramer ?D6L@ distin(e cinci moduri !n care materialele speci+ice artei pot +i
+olosite. 'rimele patru nu sunt cali+icate ca artă şi sunt e-plicate ca +iind stadii preliminare
simptome de dis+unc%ie care re+lectă o tul&urare psiholo(ică sau o comunicare limitată.
'rima cate(orie este +ormată din$ activităţi premerătoare, de e-plorarea proprietă%ilor
+izice ale materialelor care nu duc la crearea de con+i(ura%ii sim&olice dar sunt cotate ca
poziti*eM
) doua cate(orie este descrisă ca +iind activităţi haotice$ ca spoit stropit mBz(ălit $
componente disructi*e determinate de pierderea controluluiM
) treia cate(orie J stereotipiile $ denumite acte !n slu"&a apărării. )cestea pot lua
+orma copiatului trasatului sau a repeti%iilor stereotipe. În cadrul acestei cate(orii se identi+ică
două tipuri8
a. sterotipiile convenţionale
%. stereotipiile riide sau %izare care au un !n%eles personal e*den%iind
+alse sentimente.
) patra cate(orie şi cea mai contro*ersată este pictora-ia care reprezintă o
comunicare pictorială care !nlocuieşte sau suplimentează cu*intele.
) cincea cate(orie cea a J e'presiei -ormale J de+ineşte producerea de con+i(ura%ii
sim&olice care ser*esc cu succes atBt e-primării de sine cBt şi comunicării. 'entru E. Qramer
numai acest mod de a +olosi materialele este arta !n sensul deplin al cu*Bntului deoarece
11 Qramer E. Childhood and art therap# SchooPen ;ooPs 1S) D6L
7/21/2019 LUCRARE artterapie
http://slidepdf.com/reader/full/lucrare-artterapie 9/11
deri*ă din sentimente e*ocate şi ser*eşte ca analo( pentru o *ariată +ormă de e-perien%e
umane.
Cate(oriile e*iden%iate de Qramer nu sunt separate ri(id ast+el un copil poate trece
prin acti*ită%i de "oc premer(ătoare spre e-presia +ormală poate re(resa la produc%iile haotice
poate să se retra(ă !ntr$o acti*itate depresi*ă ca să a"un(ă !napoi la o acti*itate creati*ă +inală.
Scopul artterapeutului este de a a"uta persoanele copii sau adul%i să producă lucrări ce
sunt deopotri*ă e-presi*e şi +ormale +iind perioade cBnd acti*itatea creati*ă se situează
dincolo de realitatea cotidiană şi cBnd aceste modalită%i de a +i de a +unc%iona sunt mai
+olositoare pentru indi*id.
2erapia prin artă este le(ată de conceptul de su&limare de plăcerea pe care o o&%ine
su&iectul prin su&limare. >În artă su&limarea este o&%inută cBnd artistul !nlocuieşte impulsul
de a$şi e-terioriza +anteziile cu actul de a creea echi*alen%i pentru +anteziile sale prin ima(ini
*izuale. )ceste crea%ii de*in artă numai cBnd artistul reuşeşte să le +acă !nteli(i&ile altora
pentru a comunica.”0
Rolul artterapeutului este de a recunoaşte şi răspunde aspectelor e*idente cBt şi celor
ascunse ale produc%iilor copilului şi să$l a"ute pe acesta să creeze materiale e-presi*e
emo%ional.
În artă ima(inea este un su&stitut un mod de a e-terioriza e-perien%a de *ia%ă
pulsiunile erotice +anteziile se-uale !n multe cazuri.
9upă Freud e+ectele art J terapiei sunt8
. reactualizarea eului
/. identi-icarea persoanei
0. decon-licualizarea
1. învăţarea sim%olurilor culturale
2. reechili%rarea a-ectivă
3. di-erenţierea a-ectiv4emoţională
5. compensarea unor componente alterate
6. valori-icarea de sine prin socializare.
Obiectivele artterapiei sunt realizate prin78 'opa A. ?DD6@
12Fa&ini 9ana Creativitate artistică. Relaţii între artele vizuale şi terapia prin artă 'resa 1ni*ersitară
Clu"eană Clu"$apoca 0334 p. 513 '') A. 4 7ote de curs de &roterapie şi "rtteapie 8 !actilo, 1ni*ersitatea ;ucureşti DD6
7/21/2019 LUCRARE artterapie
http://slidepdf.com/reader/full/lucrare-artterapie 10/11
. $perceperea sim&olurilor şi +aptelor culturaleM
0. $receptarea a+ecti*$co(niti*ă a sim&olurilorM
7. $imitarea şi e-ecutarea sim&olurilorM
. $trans+ormarea lor !n acti*ită%i propriiM
5. $dez*oltarea unor +orme de interes recompensă moti*a%ieM
4. $selectarea *alorilor şi acti*ită%ilor de cunoaştereM
6. $asi(urarea unui sentiment de con+ort prin aceste acti*ită%i.
E-istă astăzi o *arietate de studii şi cercetări !n le(ătură cu +ormele de e-presie ale
copilului normal. Ele sunt +olosite şi ca mi"loc de interpretare a personalită%ii patolo(ice sau
mor&ide la copiii de+icien%i sau su&iec%ii cu tul&urări psihice.
;i&lio(ra+ie8
.9elacroi- O. ?DL7@ Psiholoia artelor, Edit. AERI9I)E ;ucureşti
0.Enăchescu C. ?D6D@ $iena mintală şi recuperarea %olnavilor psihici Edit. Aedicală
;ucureşti
7.Enăchescu C. ?DD5@ &'presia plastică a personalităţii, Edit. tiin%i+ică ;ucureşti
.Fa&ini 9. ?0334@ Creativitate artistică. Relaţii între artele vizuale şi terapia prin artă
'resa 1ni*ersitară Clu"eană Clu"$apoca
5.Forestier R. ?0333@ Tout savoir sur l’art therapie Fa*re ,aussane
4./. Rodri(uez şi G. 2roll ?033@ L’art therapie. Pratiques, techniques et concepts Elle&ore
'aris
6.Qramer E. ?D6L@ Childhood and art therap# SchooPen ;ooPs 1S)
L.'opa A. ?DD6@ 7ote de curs de &roterapie şi "rtteapie 8 !actilo, 1ni*ersitatea
;ucureşti
D.'opescu ),. ?DL4@ Terapia ocupaţională şi eroterapia Edit. Aedicală ;ucureşti
3.'reda Hasile ?0337@ Terapii prin mediere artistică Editura 'resa 1ni*ersitară clu"eană
Clu"$apoca
7/21/2019 LUCRARE artterapie
http://slidepdf.com/reader/full/lucrare-artterapie 11/11
.Nilliams G.O. Nood A. ?D66@ !evelopmental "rt Therap# ;altimore 1ni*ersit: 'arP
'ress