LP3 ped sem 2
Transcript of LP3 ped sem 2
-
7/24/2019 LP3 ped sem 2
1/7
Pedagogie
LP 3
Ex fizic caracteristici :
are la baz o intenie deliberat conceput;=Scop, Obiectiv
are structur proprie;
pentru obinerea efectelor scontate, exerciiul fizic trebuie repetat sistematic, dup reguli
metodice precise;
3-ori!saptamana pentru a obtine un rezultat
" ori !saptamana pentru a mentine un rezultat
influenele exerciiului fizic se rsfr#ng at#t asupra sferei biologice, c#t $i asupra celei psi%ice;
efectuarea exerciiului fizic presupune &ntotdeauna depunerea unui efort fizic $i psi%ic
Structura exercitiului terapeutic
'xerciiul fizic terapeutic prezint urmtoarea structur ()ordun *+,.:
+ Poziia de start / poate fi o poziie fundamental sau derivat, alegerea ei depinde de
starea funcional a pacientului $i de mi$crile care urmeaz s le efectueze+
0oziia de start trebuie s fie stabil, astfel:1 suprafaa bazei de susinere a corpului s fie c#t mai mare;
bazei de susinere= poligonul cu laturile formate de marginile suprafetelor de spri2in ale
corpului
centrul de greutate= punctul de intersectie a planului medio-sagital,medio frontal si
medio transversal
1 perpendiculara din centrul de greutate s se proiecteze c#t mai &n centrul suprafeei de spri2in;
1 distana dintre centrul de greutate al corpului $i suprafaa de susinere s fie c#t mai mic;
-
7/24/2019 LP3 ped sem 2
2/7
ung%iul de stabilitate = ung%i format intre perpendiculara dusa din centrul de greutate pe
suprafata de spri2in si dreapta care uneste ) si latura externa a poligonului de spri2in
1 ung%iul de stabilitate s fie c#t mai mare;
1 greutatea corpului s fie suportat de un numr c#t mai mare de articulaii+
-
7/24/2019 LP3 ped sem 2
3/7
0oziia de start va ine cont $i de tipul contraciei musculare solicitate;
1 pentru contracii izometrice se aleg poziii care &ncarc articulaia prin greutatea corpului sau
permit 4inetoterapeutului compresia &n ax a segmentelor;
1 pentru contracii izotonice se utilizeaz poziii care las articulaiile libere $i permit c%iar
traciuni u$oare, &n ax, ale segmentelor+
'xcepie de la respectarea condiiei stabilitii fac exerciiile de coordonare neuromuscular,
&n care poziia de start aleas trebuie s creeze dificulti &n meninerea ec%ilibrului, deoarece
prin dezec%ilibrri $i reec%ilibrri succesive, se va obine &n final coordonarea+
Poziiile de plecare urmresc:
1 asigurarea condiiilor optime de execuie;
1 u$urarea execuiei;
1 &ngreunarea execuiei;
1 izolarea anumitor articulaii sau segmente &n timpul execuiei;
1 angreneaz &n efort simultan mai multe segmente+
"+ Execuia micrii este influenat de:
1 numrul articulaiilor care intr &n sc%ema de mi$care;1 lungimea braului p#rg%iei utilizat pentru amplificarea forei care rezult dintre fora de
rezisten ( 5 . $i fora activ a mu$c%iului ( 6 .;
1 modificrile de tonus muscular pe care le induce reflex mi$carea respectiv+
7stfel, &n funcie de scopul urmrit, pot fi stimulate sau in%ibate urmtoarele reflexe: miotatic,
de tendon, reflexele statice postural generale sau de ec%ilibru+
3+ Meninerea poziiei obinute este realizat prin contracia static, izometric, a
grupelor musculare care acioneaz &mpotriva gravitaiei sau a unei rezistene opuse mi$crii+
0e tot parcursul miscarii de flexie antagonistii sufera modificari inverse ale lungimii
- &n pozitia zero anatomic sunt scurtati la maxim (zona scurta.
- &n amplitudine maxima sunt alungiti la maxim (zona lunga.
-
7/24/2019 LP3 ped sem 2
4/7
)ontracia izometric se execut la diferite nivele de lungime ale mu$c%ilor &n zona
scurt, medie sau lung, astfel:
1 pentru mu$c%ii tonici, posturali, antigravitaionali, care se contract lent, se utilizeaz &n mod
normal poziionarea &n zona medie spre scurt;
1 pentru mu$c%ii fazici, flexori care se contract rapid $i obosesc greu, se prefer poziionarea &n
zona lung spre medie, deoarece influenele reflexului miotatic la acest nivel faciliteaz
contracia+
- )#nd fora muscular este sczut rezistena se aplic &n zona scurt, deoarece reflexul
de &ntindere este facilitat la acest nivel+
- 7plicarea rezistenei c#nd mu$c%iul se gse$te &n zona lung va scade $i mai mult fora
muscular, reflexul de &ntindere fiind in%ibat+
+ Revenirea n poziia de start se face prin contracia excentric a agoni$tilor,
concentric a antagoni$tilor $i static a fixatorilor+
8up cum extremitatea distal a segmentului mobil este liber sau fixat pe un punct
imobil, activitatea muscular se desf$oar &n lan cinematic desc%is sau &nc%is+
97'' 7
-
7/24/2019 LP3 ped sem 2
5/7
*usc%ii pot lucra cu sau fara producerea miscarii realizand:
+ contractii izotonice: se realizeaza cand musc%iul deplaseaza segmentul+ Se realizeaza cu
scurtarea sau alungirea musc%iului+
"+ contractii izometrice: rezulta din scurtarea fibrelor contractile, fara scurtarea sau alungirea
musc%iului, creste numai tensiunea in musc%i+
3+ contractile auxotonice: sunt combinatii ale primelor " in care avem raport de dimensiune si
modificari de tonus+
Sub raport structural muschii se impart in muschi fazici si tonici:
+ muschii !azici: sunt superficiali, au tendoane lungi, sunt formati din fibre albe sarace in
mioglobina si se contracteaza rapid dar obosesc usor; acumuleaza rapid acid lactic si intervin in
motricitatea fina+
"+ muschii tonici: au tendoane late, sunt formati din fibre rosii bogate in mioglobina si se
contracta lent+ 7cesti musc%i sunt musc%i motori inervati de motoneuroni+
*iscarile reprezinta reactii de raspuns fata de stimuli externi+ 8erularea miscarilor este
armonioasa+ *iscarea reflexa este realizata prin contractie musculara involuntara care apare ca
raspuns la un stimul sensorial adecvat+
*otricitatea reflexa se bazeaza pe arcul reflex care este organizat in sistem de buclainc%isa fiecare miscare fiind controlata de sistemul aferent de feed-bac4+ 7cest reflex elementar
este format din :
-receptorii - sunt formatiuni nervoase specializate prin recoltarea unor stimuli+
7vem " categorii de receptori: a. propioreceptori b. exteroreceptori+
-- receptorul specifc = coarnele anterioare ale maduvei spinarii
- calea aferenta senzitiv = dendritele neuronilor senzitivi din ganglionul spinal
- calea eferenta motorie= axonii motoneuronilor a si g fiind considerati centrii miscarii+
-
7/24/2019 LP3 ped sem 2
6/7
5'6'@> *?O7?) S7> S5')A 5'6'@>
7cesta este reflexul fusului muscular pentru ca intinderea unui musc%i excita fusul muscular
ceea ce va declansa contractia unui musc%i+
7re " componente : + S7?)7
"+ 8? *?O7?) 8? *?O7?) S7?) determina contractia musculara prin faptul ca musc%iul este
mentinut intr-o excesiva alungire+
5'6'@> *?O7?) n stimul senzitiv in special dureros la un membru determina reactia in flexie a membrului
respectiv+ eneralizand putem spune ca o excitatie exteroreceptiva determina un reflex de
aparare care se realizeaza prin contractia unui grup muscular, simultan cu relaxarea musc%iului
antagonist de aceeasi parte si cu fenomene musculare inverse de partea opusa+
-
7/24/2019 LP3 ped sem 2
7/7
5'6'@' *OO5??
6ac parte din grupa reflexelor posturale si de locomotive ale omului+ 7vem reactia
pozitiva de spri2in care este data de extensia membrului inferior cand se exercita o presiune pe
talpa+
5'6'@' 8' ')A??9575'
Sunt reactiile de balans care incearca sa mentina ) al corpului in interiorul suprafetei de
spri2in+
)erebelul functioneaza ca un centru motor cu retro-actiune, care modifica in mod
permanent comenzile motorii cerebrale, in raport cu mesa2ele primite de la receptorii periferici+
6ormatiunea reticulara este plasata in trunc%iul cerebral si are un rol determinant in
reglarea tonusului muscular prin sistemul activator si in%ibator+ Aipotalamusul si rinencefalul
intervin de asemenea in reglarea tonusului muscular+