LP3 ped sem 2

download LP3 ped sem 2

of 7

Transcript of LP3 ped sem 2

  • 7/24/2019 LP3 ped sem 2

    1/7

    Pedagogie

    LP 3

    Ex fizic caracteristici :

    are la baz o intenie deliberat conceput;=Scop, Obiectiv

    are structur proprie;

    pentru obinerea efectelor scontate, exerciiul fizic trebuie repetat sistematic, dup reguli

    metodice precise;

    3-ori!saptamana pentru a obtine un rezultat

    " ori !saptamana pentru a mentine un rezultat

    influenele exerciiului fizic se rsfr#ng at#t asupra sferei biologice, c#t $i asupra celei psi%ice;

    efectuarea exerciiului fizic presupune &ntotdeauna depunerea unui efort fizic $i psi%ic

    Structura exercitiului terapeutic

    'xerciiul fizic terapeutic prezint urmtoarea structur ()ordun *+,.:

    + Poziia de start / poate fi o poziie fundamental sau derivat, alegerea ei depinde de

    starea funcional a pacientului $i de mi$crile care urmeaz s le efectueze+

    0oziia de start trebuie s fie stabil, astfel:1 suprafaa bazei de susinere a corpului s fie c#t mai mare;

    bazei de susinere= poligonul cu laturile formate de marginile suprafetelor de spri2in ale

    corpului

    centrul de greutate= punctul de intersectie a planului medio-sagital,medio frontal si

    medio transversal

    1 perpendiculara din centrul de greutate s se proiecteze c#t mai &n centrul suprafeei de spri2in;

    1 distana dintre centrul de greutate al corpului $i suprafaa de susinere s fie c#t mai mic;

  • 7/24/2019 LP3 ped sem 2

    2/7

    ung%iul de stabilitate = ung%i format intre perpendiculara dusa din centrul de greutate pe

    suprafata de spri2in si dreapta care uneste ) si latura externa a poligonului de spri2in

    1 ung%iul de stabilitate s fie c#t mai mare;

    1 greutatea corpului s fie suportat de un numr c#t mai mare de articulaii+

  • 7/24/2019 LP3 ped sem 2

    3/7

    0oziia de start va ine cont $i de tipul contraciei musculare solicitate;

    1 pentru contracii izometrice se aleg poziii care &ncarc articulaia prin greutatea corpului sau

    permit 4inetoterapeutului compresia &n ax a segmentelor;

    1 pentru contracii izotonice se utilizeaz poziii care las articulaiile libere $i permit c%iar

    traciuni u$oare, &n ax, ale segmentelor+

    'xcepie de la respectarea condiiei stabilitii fac exerciiile de coordonare neuromuscular,

    &n care poziia de start aleas trebuie s creeze dificulti &n meninerea ec%ilibrului, deoarece

    prin dezec%ilibrri $i reec%ilibrri succesive, se va obine &n final coordonarea+

    Poziiile de plecare urmresc:

    1 asigurarea condiiilor optime de execuie;

    1 u$urarea execuiei;

    1 &ngreunarea execuiei;

    1 izolarea anumitor articulaii sau segmente &n timpul execuiei;

    1 angreneaz &n efort simultan mai multe segmente+

    "+ Execuia micrii este influenat de:

    1 numrul articulaiilor care intr &n sc%ema de mi$care;1 lungimea braului p#rg%iei utilizat pentru amplificarea forei care rezult dintre fora de

    rezisten ( 5 . $i fora activ a mu$c%iului ( 6 .;

    1 modificrile de tonus muscular pe care le induce reflex mi$carea respectiv+

    7stfel, &n funcie de scopul urmrit, pot fi stimulate sau in%ibate urmtoarele reflexe: miotatic,

    de tendon, reflexele statice postural generale sau de ec%ilibru+

    3+ Meninerea poziiei obinute este realizat prin contracia static, izometric, a

    grupelor musculare care acioneaz &mpotriva gravitaiei sau a unei rezistene opuse mi$crii+

    0e tot parcursul miscarii de flexie antagonistii sufera modificari inverse ale lungimii

    - &n pozitia zero anatomic sunt scurtati la maxim (zona scurta.

    - &n amplitudine maxima sunt alungiti la maxim (zona lunga.

  • 7/24/2019 LP3 ped sem 2

    4/7

    )ontracia izometric se execut la diferite nivele de lungime ale mu$c%ilor &n zona

    scurt, medie sau lung, astfel:

    1 pentru mu$c%ii tonici, posturali, antigravitaionali, care se contract lent, se utilizeaz &n mod

    normal poziionarea &n zona medie spre scurt;

    1 pentru mu$c%ii fazici, flexori care se contract rapid $i obosesc greu, se prefer poziionarea &n

    zona lung spre medie, deoarece influenele reflexului miotatic la acest nivel faciliteaz

    contracia+

    - )#nd fora muscular este sczut rezistena se aplic &n zona scurt, deoarece reflexul

    de &ntindere este facilitat la acest nivel+

    - 7plicarea rezistenei c#nd mu$c%iul se gse$te &n zona lung va scade $i mai mult fora

    muscular, reflexul de &ntindere fiind in%ibat+

    + Revenirea n poziia de start se face prin contracia excentric a agoni$tilor,

    concentric a antagoni$tilor $i static a fixatorilor+

    8up cum extremitatea distal a segmentului mobil este liber sau fixat pe un punct

    imobil, activitatea muscular se desf$oar &n lan cinematic desc%is sau &nc%is+

    97'' 7

  • 7/24/2019 LP3 ped sem 2

    5/7

    *usc%ii pot lucra cu sau fara producerea miscarii realizand:

    + contractii izotonice: se realizeaza cand musc%iul deplaseaza segmentul+ Se realizeaza cu

    scurtarea sau alungirea musc%iului+

    "+ contractii izometrice: rezulta din scurtarea fibrelor contractile, fara scurtarea sau alungirea

    musc%iului, creste numai tensiunea in musc%i+

    3+ contractile auxotonice: sunt combinatii ale primelor " in care avem raport de dimensiune si

    modificari de tonus+

    Sub raport structural muschii se impart in muschi fazici si tonici:

    + muschii !azici: sunt superficiali, au tendoane lungi, sunt formati din fibre albe sarace in

    mioglobina si se contracteaza rapid dar obosesc usor; acumuleaza rapid acid lactic si intervin in

    motricitatea fina+

    "+ muschii tonici: au tendoane late, sunt formati din fibre rosii bogate in mioglobina si se

    contracta lent+ 7cesti musc%i sunt musc%i motori inervati de motoneuroni+

    *iscarile reprezinta reactii de raspuns fata de stimuli externi+ 8erularea miscarilor este

    armonioasa+ *iscarea reflexa este realizata prin contractie musculara involuntara care apare ca

    raspuns la un stimul sensorial adecvat+

    *otricitatea reflexa se bazeaza pe arcul reflex care este organizat in sistem de buclainc%isa fiecare miscare fiind controlata de sistemul aferent de feed-bac4+ 7cest reflex elementar

    este format din :

    -receptorii - sunt formatiuni nervoase specializate prin recoltarea unor stimuli+

    7vem " categorii de receptori: a. propioreceptori b. exteroreceptori+

    -- receptorul specifc = coarnele anterioare ale maduvei spinarii

    - calea aferenta senzitiv = dendritele neuronilor senzitivi din ganglionul spinal

    - calea eferenta motorie= axonii motoneuronilor a si g fiind considerati centrii miscarii+

  • 7/24/2019 LP3 ped sem 2

    6/7

    5'6'@> *?O7?) S7> S5')A 5'6'@>

    7cesta este reflexul fusului muscular pentru ca intinderea unui musc%i excita fusul muscular

    ceea ce va declansa contractia unui musc%i+

    7re " componente : + S7?)7

    "+ 8? *?O7?) 8? *?O7?) S7?) determina contractia musculara prin faptul ca musc%iul este

    mentinut intr-o excesiva alungire+

    5'6'@> *?O7?) n stimul senzitiv in special dureros la un membru determina reactia in flexie a membrului

    respectiv+ eneralizand putem spune ca o excitatie exteroreceptiva determina un reflex de

    aparare care se realizeaza prin contractia unui grup muscular, simultan cu relaxarea musc%iului

    antagonist de aceeasi parte si cu fenomene musculare inverse de partea opusa+

  • 7/24/2019 LP3 ped sem 2

    7/7

    5'6'@' *OO5??

    6ac parte din grupa reflexelor posturale si de locomotive ale omului+ 7vem reactia

    pozitiva de spri2in care este data de extensia membrului inferior cand se exercita o presiune pe

    talpa+

    5'6'@' 8' ')A??9575'

    Sunt reactiile de balans care incearca sa mentina ) al corpului in interiorul suprafetei de

    spri2in+

    )erebelul functioneaza ca un centru motor cu retro-actiune, care modifica in mod

    permanent comenzile motorii cerebrale, in raport cu mesa2ele primite de la receptorii periferici+

    6ormatiunea reticulara este plasata in trunc%iul cerebral si are un rol determinant in

    reglarea tonusului muscular prin sistemul activator si in%ibator+ Aipotalamusul si rinencefalul

    intervin de asemenea in reglarea tonusului muscular+