R O M Â N I A NECLASIFICAT

MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE Exemplar nr.__

UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE „Carol I”

Nr. ____________ din ___________

Locotenent colonel ADRIAN IVAN

TEMA: ASIGURAREA SPRIJINULUI CU INFORMAȚII ÎN CONFLICTELE

DE TIP HIBRID DE CĂTRE SISTEMUL DE INFORMAŢII,

SUPRAVEGHERE ŞI CERCETARE

Conducător de doctorat

Colonel (r.) prof.univ.dr.

SORIN PÎNZARIU

Teză elaborată în vederea obţinerii

titlului de DOCTOR în ŞTIINŢE MILITARE

- Bucureşti, 2019 -

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

2 din 16

C U P R I N S

INTRODUCERE...………………………………………………………………….. 7

CAPITOLUL 1: CONSIDERAŢII PRIVIND CONFLICTELE DE TIP

HIBRID………………………………………………………………………...15

1.1. Cadrul conceptual, caracteristicile și principiile conflictelor hibride………… .. 15

1.1.1. Conceptul de conflict hibrid în gândirea militară contemporană .................. 16

1.1.2. Caracteristicile și principiile conflictelor de tip hibrid ................................. 31

1.2. Actori participanţi la conflictele de tip hibrid şi tipologia operațiilor hibride......36

1.2.1. Actori participanţi la conflictele de tip hibrid ............................................... 36

1.2.2. Tipologia operațiilor de tip hibrid ................................................................. 42

1.3. Modalităţi de contracarare a amenințărilor circumscrise conflictelor hibride......51

1.3.1. Cadrul de acţiune NATO în contracararea ameninţărilor hibride ................. 54

1.3.2. Contracararea ameninţărilor hibride pentru asigurarea securităţii naţionale

a României ………………………………………………………..………….59

1.4. Particularităţi ale conflictelor de tip hibrid în antagonismele contemporane.......64

1.4.1. Dimensiunea hibridă în intervenţia Federaţiei Ruse în Ucraina ................... 65

1.4.2. Elemente ale conflictelor de tip hibrid în confruntarea Israel - organizația

teroristă Hezbollah ……………………………………….……..………........74

Concluzii parţiale ………………………………………………………………….88

CAPITOLUL al 2-lea: SISTEMUL DE INFORMAȚII, SUPRAVEGHERE ȘI

CERCETARE – INSTRUMENT CHEIE PENTRU ASIGURAREA CU

INFORMAȚII………………………………………………………………… 91

2.1. Informaţia şi sistemul informaţional…………………………………………..... 92

2.1.1. Informaţia şi nevoia de informaţii ................................................................. 92

2.1.2. Sistemul informational – concept şi cerinţe funcţionale ............................... 97

2.1.3. Sistemul informaţional militar – componente, funcţii, organizare ............. 102

2.2. Conceptul, caracteristicile şi limitările sistemului de informaţii, supraveghere

şi cercetare…………………………………………………………………..... 118

2.2.1. Conceptul şi evoluţia sistemului de informaţii, supraveghere şi cercetare..119

2.2.2. Trăsături ale sistemului de informaţii, supraveghere şi cercetare................ 128

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

3 din 16

2.2.3. Cerinţe, caracteristici şi limitări ale sistemului de informaţii, supraveghere

şi cercetare ...................................................................................................... 132

2.3. Aspecte privind arhitectura, relaţiile şi procesele sistemului de informaţii,

supraveghere şi cercetare………………....………………………………….. 141

2.3.1. Arhitectura specifică unui sistem de informaţii, supraveghere şi cercetare.141

2.3.2. Ciclul informational şi etapele activităţilor sistemului de informaţii,

supraveghere şi cercetare ............................................................................... 154

2.3.3. Colectori, produse şi ţinte specifice sistemului de informaţii, supraveghere şi

cercetare .......................................................................................................... 161

2.4. Consideraţii privind sistemul de informaţii, supraveghere şi cercetare în unele

armate străine ……………………………………………………………...... . 166

Concluzii parţiale .................................................................................................. 194

CAPITOLUL al 3-lea: MODALITĂȚI DE ADAPTARE A SISTEMULUI

DE INFORMAŢII, SUPRAVEGHERE ŞI CERCETARE PENTRU

ASIGURAREA SPRIJINULUI CU INFORMAȚII ÎN CONFLICTELE

DE TIP HIBRID…………………………………………………………….. 197

3.1. Direcţii de transformare a sistemului de informaţii, supraveghere şi cercetare

pentru contracararea conflictelor de tip hibrid…………………………....….. 197

3.1.1. Subsistemul de comandă - control .............................................................. 200

3.1.2. Subsistemul de fuziune a informaţiilor şi ducere a operaţiilor…………....202

3.1.3. Subsistemul de culegere şi execuţie ............................................................ 207

3.2. Instrumente de analiză pentru realizarea sprijinului cu informații în conflictele de

tip hibrid……………………………………………………………………… 220

3.2.1. Analiza integrată a ameninţărilor de tip hibrid ........................................... 221

3.2.2 Pregătirea informativă complexă a câmpului de luptă……………….....…224

3.2.3. Determinarea centrului de greutate al ameninţării de tip hibrid ................. 230

3.3. Sincronizarea activităţilor de informaţii şi operaţii, metodă de eficientizare a

procesului decizional în conflictele de tip hibrid……………………………...234

3.3.1. Transformarea atribuţiilor personalului implicat în sincronizarea sistemului

de informaţii, supraveghere şi cercetare …………………………………….235

3.3.2. Sincronizarea procesului de informaţii, supraveghere şicercetare………...237

3.4. Structură de luptă în mediul informaţional destinată contracarării ameninţărilor

hibride………………………………………………………………………… 243

Concluzii parţiale…………………………....…………………………………...250

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

4 din 16

CONCLUZII ŞI PROPUNERI…………………………………………………... 251

GLOSAR CU ABREVIERI ŞI ACRONIME…………………………………....261

LISTA FIGURILOR…………………………………………………………….. 267

LISTA TABELELOR……………………………………………………………. 269

BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………..271

LISTA ANEXELOR……………………………………………………………… 281

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

5 din 16

CUVINTE CHEIE

Conflict, ameninţare, convenţional, neconvenţional, regulat, neregulat, conflict

combinat, ameninţare de tip hibrid, conflict asimetric, conflict de tip hibrid, operaţii

de tip hibrid, informaţii, supraveghere, cercetare, intelligence, sistem informaţional,

sistem de informaţii, supraveghere şi cercetare, proces ISR, sistem ISR, paramilitar,

insurgenţă, cibernetic, politic, economic, militar, social, infrastructură, tactici

neregulate, arhitectură, centrul de greutate, sincronizare, pregătire informativă a

câmpului de luptă, analiză integrată, superioritate informaţională.

SINTEZA IDEILOR PRINCIPALE

Realitatea evidenţiază că amenințările îndreptate asupra mediului de securitate

au devenit foarte răspândite, crescând în acelaşi timp, ponderea celor de natură non-

militară în comparaţie cu cele de natură militară.

Motivaţia alegerii temei o reprezintă actualul context geo-politic regional şi

global care, impune analiza și înțelegerea conflictului de tip hibrid, ca formă actuală

și viitoare de aplicare concertată a instrumentelor puterii și alternativă la războiul

convențional.

La nivelul NATO, contracararea ameninţărilor hibride constituie un subiect

aflat pe agenda de lucru, căutându-se puncte de vedere pentru realizarea unui concept

fundamental referitor la: contribuţia militară, la contracararea acestor ameninţări şi

aspecte legate de capacitatea aliată de a reacţiona la riscurile asociate conflictului

hibrid, viteza de răspuns, operaţiile informaţionale, domeniul cyber, grupurile sociale

care pot fi utilizate ca ţinte/instrumente şi aspecte legate de infrastructura critică.

Având în vedere faptul că superioritatea informațională este esențială pentru

succesul operațiilor militare, sistemul de Informații, Supraveghere și Cercetare

(Intelligence, Surveillance and Reconnaissance - ISR), reprezintă o soluție ce permite

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

6 din 16

o abordare multidimensională a situaţiei operaţionale care include şi factorii

demografici, sociali, culturali, politici şi economici, depăşind modul tradiţional de

culegere a informaţiilor concentrat pe forţele militare ale adversarului.

Actualitatea cercetării în domeniul asigurării sprijinului cu informații în

conflictele de tip hibrid de către sistemul de informaţii, supraveghere şi cercetare,

este justificată având în vedere următoarele:

- noile evenimente din Regiunea Extinsă a Mării Negre scot în evidenţă

emergenţa unei importante ameninţări cu caracter transnaţional şi global care

constituie principala provocare la adresa aliaţilor şi, în acelaşi timp, o cerinţă de

transformare rapidă şi profundă a structurilor de securitate ale statelor din flancul

estic al Alianţei în scopul micşorării vulnerabilităţilor şi protejării împotriva

ameninţării hibride apărută în noul context;

- în Regiunea Extinsă a Mării Negre sunt articulate în prezent principalele

două tipuri de ameninţări la adresa continentului european: acţiunile Federaţiei Ruse

pentru a-şi redobândi statutul de mare putere şi acţiunile cu caracter extremist

potenţate de emergenţa radicalismului Islamic;

- acţiunile Federaţiei Ruse au schimbat radical percepţia asupra securităţii a

ţărilor europene (în special a celor din Europa de Est). Tacticile ruseşti de anexare a

Crimeei şi de susţinere a rebelilor din estul Ucrainei au fost descrise drept una dintre

cele mai mari ameninţări la adresa lumii occidentale şi a Aliantei, nu doar în prezent,

ci şi pe viitor;

- conflictele de tip hibrid au devenit una dintre problemele de securitate

principale pentru Occident şi, în special, pentru NATO dupa criza Rusia - Ucraina,

cauzând modificări structurale şi funcţionale importante ale sistemului militar NATO.

Scopul principal al fundamentării prezentei teze de doctorat îl reprezintă

transformarea actualului sistem ISR pentru asigurarea eficace a sprijinului cu

informații în conflictele de tip hibrid.

Ipoteza fundamentală de cercetare care a stat la baza efectuării acestui demers

ştiinţific a fost următoarea:

- obţinerea şi menţinerea superiorităţii informaţionale, pe timpul desfăşurării

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

7 din 16

conflictului de tip hibrid şi a sprijinului real cu informaţii al decidenţilor, se poate

realiza prin abordarea unor noi modalităţii de adaptare a actualului sistem de

informaţii, supraveghere şi cercetare.

Astfel, pentru îndeplinirea demersului ştiinţific propus, am considerat necesar

stabilirea următoarelor obiective de cercetare:

- necesitatea transformării actualului sistem ISR, datorită faptului că

conflictele de tip hibrid se transpun într-un spectru larg de operaţii (psihologice,

economice, cibernetice, militare, etc.);

- formularea de variante pentru identificarea instrumentelor potrivite, pentru

realizarea unei abordări integrate a informaţiilor puse la dispoziţia factorilor de

analiză şi decizionali pentru sincronizarea activităţilor de informaţii şi planificare şi

ducere a operaţiilor, pentru eficientizare a procesului decizional;

- argumentarea oportunităţii înfiinţării unei structuri de luptă în mediul

informational. Prezentarea locului, rolului, misiunilor şi a modului de organizare.

Pentru validarea ipotezelor şi obiectivelor formulate anterior, am urmărit

următoarele direcţii de cercetare:

- identificarea și analiza trăsăturilor specifice relevante ale conflictului de tip

hibrid precum și identificarea unor modalităţi de contracarare a acestuia;

- identificarea și analiza trăsăturilor specifice relevante ale sistemului ISR-

instrument cheie pentru asigurarea cu informaţii a decidenţilor;

- identificarea unor modalități de adaptare şi transformare a actualului sistem

ISR pentru asigurarea sprijinului cu informații în conflictele de tip hibrid.

De asemenea, pentru atingerea dezideratelor propuse am utilizat următoarele

metode de cercetare: analiza comparativă, observarea, raţionamentul, clasificarea,

prezentarea descriptivă, metoda SWOT, analiza diagnostic, analize semantice şi de

terminologie, etc.

În vederea realizării demersului nostru ştiinţific, am considerat oportună

structurarea tezei pe trei capitole, pe care le vom descrie succinct în ceea ce urmează.

În primul capitol, denumit Consideraţii privind conflictele de tip hibrid, am

identificat şi analizat principalele caracteristici ale conflictelor de tip hibrid. De

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

8 din 16

asemenea am identificat şi unele modalităţi de contracarare a acestuia. Totodată, în

acest capitol pentru a scoate în evidență dimensiunea hibridă a conflictelor

contemporan am prezentat o serie de particularităţi ale conflictelor de tip hibrid în

antagonismele contemporane.

Având în vedere faptul că în acest moment la nivelul României nu există o

strategie, o doctrină sau un manual de tehnici, tactici şi proceduri care să

reglementeze conflictul hibrid, fenomen ce potențează rolul instrumentelor non-

militare ale puterii și amplifică și mai mult complexitatea deja ridicată a provocărilor

la adresa organizațiilor politico-militare și statelor din Europa, considerăm că acest

capitol va fi util în direcţia identificării unor concepte proprii privind acest tip de

conflict, exploatabile din punct de vedere militar.

Conflictul de tip hibrid este reprezentat de combinarea simultană a mai multor

tipuri de războaie (clasic, asimetric, nonconvenţional) precum şi de metode specifice,

pentru atingerea unui scop politico-militar comun. Conflictul hibrid este forma de

manifestare la care pot participa actori statali și/sau nonstatali și în cadrul căreia se

pot desfășura o multitudine de operații, cele mai importante dintre ele făcând obiectul

analizei noastre.

Apreciem că, după înţelegerea fenomenului hibridității la toate nivelurile, se va

putea iniţia adaptarea şi transformarea forţelor de apărare şi securitate naţionale şi a

proceselor destinate instruirii/educării, pregătirii şi înzestrării, astfel încât să se facă

față conflictului de tip hibrid.

În al doilea capitol, cu titlul Sistemul de informații, supraveghere și cercetare -

instrument cheie pentru asigurarea cu informații am realizat o rafiografie asupra

sistemului de informații, supraveghere și cercetare actual. Am analizat şi evidenţiat

trasăturile informaţiei şi ale sistemului informational, caracteristicile, limitările,

arhitectura, relaţiile şi procesele specifice sistemului ISR.

Acest capitol reprezintă o abordare de actualitate a tendinţelor privind

dezvoltarea sistemului ISR, tendinţe bazate pe modernizarea tehnologică a

subunităţilor/unităţilor care vor fi încorporate în sistemul ISR. Viitorul sistem ISR

trebuie să fie în măsură să colecteze, analizeze şi disemineze produse de intelligence.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

9 din 16

O comandă eficientă este indispensabil legată de asigurarea informaţiilor

necesare desfăşurării procesului informaţional - decizional, informaţii care trebuie să

reflecte starea, situaţia sau condiţiile de producere a unor evenimente cu privire la

mediul ambiant.

Având în vedere necesitatea continuă de informaţii şi faptul că, noi apreciem

că, sistemul ISR reprezintă instrumentul cheie pentru obţinerea cu acurateţe a

acesteia, precum și complexitatea deja ridicată a provocărilor la adresa organizațiilor

politico-militare și statelor din Europa, considerăm că rezultatul acestui capitol va fi

util în direcţia identificării unor concepte proprii privind sistemul ISR.

Informaţiile sunt esenţiale pentru desfăşurarea cu succes a operaţiilor militare,

şi, în prezent, supremaţia informaţională poate decide soarta unei confruntări armate

înainte de declanşarea acesteia. Realizarea şi utilizarea sistemului informaţional

permite abordarea multisursă a informaţiilor, care devin obligatorii pentru a putea

face faţă cerinţelor câmpului de luptă modern şi pentru respectarea statutului de

membru NATO şi UE.

În esenţă sistemul ISR integrează toate cerinţele specializate de culegere a

datelor şi informaţiilor din câmpul de luptă, etapele ciclului informaţional, datele

furnizate de senzori, disciplinele şi cerinţele de informaţii.

Sistemele ISR trebuie să fie organizate corespunzător pentru a îndeplini

cerinţele operaţionale specifice. Ele trebuie să dispună de o arhitectură unică în care

procesele şi fluxurile informaţionale trebuie clar definite.

Ultimul capitol, este intitulat Modalități de adaptare a sistemului de informaţii,

supraveghere şi cercetare pentru asigurarea sprijinului cu informații în conflictele de

tip hibrid.

Pe parcursul acestui capitol am prezentat o viziune proprie referitoare la

modalitățile de adaptare ale sistemului de informaţii, supraveghere şi cercetare,

pentru realizarea oportună a sprijinului cu informații în conflictele de tip hibrid.

În opinia noastră, instrumentele de analiză de intelligence prezentate pot

contribui la cunoaşterea spaţiului de confruntare şi la estimarea mijloacelor de

manifestare a ameninţărilor de tip hibrid

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

10 din 16

Totodată, în viziunea noastră, datorită avansului tehnologic cât şi a importanţei

acordate mediilor de socializare, este necesară înfiinţarea unei structuri care să poată

manipula atitudinea şi comportamentul actorilor, utilizând drept spaţiu de luptă

mediul online.

Mediul operațional contemporan, necesită obţinerea de informaţii care

furnizează un nivel mai mare de detalii beneficiarului, asupra problemelor culturale,

percepțiilor, valorilor, credințelor intereselor și varietății proceselor de luare a

deciziilor din perspectiva diferiților indivizi sau diferitelor grupuri.

Înţelegerea de către decident a situaţiei reale reprezintă componenta critică

pentru succesul operațiilor și furnizează o provocare semnificativă pentru

sincronizarea eficace a ISR.

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Conflictul hibrid presupune angajarea simultană şi combinată a unor mijloace

convenţionale şi neconvenţionale de ducere a luptei, în acelaşi timp cu utilizarea

mijloacelor politice, diplomatice, economice, sociale, informaţionale pentru atingerea

scopurilor politico-militare identificate.

Caracteristicile conflictului hibrid din Ucraina, Siria şi Irak au evidenţiat faptul

că adaptarea continuă pentru a face faţă tuturor formelor de ameninţări, întelegerea şi

anticiparea activităţilor adversarilor, identificarea metodelor complexe utilizate de

actorii statali şi nonstatali implicaţi în conflict, este imperios necesară.

Contracararea amenințărilor asociate conflictului hibrid nu necesită numai noi

capabilități ci și noi parteneri, noi procese și mai mult decât orice nevoia unui nou

mod de abordare a lucrurilor. Amenințările de securitate nu mai sunt limitate de

granițele geografice.

Ameninţările nu mai sunt limitate din punct de vedere al mediului în care se

desfășoară, nefiind limitate la spațiul terestru, putându –se desfășura și în mediul

spațial sau cibernetic. Atacuri devastatoare pot fi declanșate sau inițiate din diferite

locații fără a lăsa indicii care să dovedeasca originile atacului.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

11 din 16

În viitor, ameninţările din sfera celor hibride vor reprezenta instrumentul cel

mai des şi eficace utilizat împotriva structurilor ierarhice de dimensiuni întinse,

caracterizare de rigididate şi greoaie sub aspect mental ori doctrinar.

În condiţiile realităţii spaţiului de luptă actual, intelligence reprezintă elementul

cu caracter decisiv, de aceea afirmăm că, sistemul ISR reprezintă instrumentul cheie

cu ajutorul căruia decidenţii pot obţine succesul.

Sistemul ISR prezintă produse informative cât mai complete referitoare la

adversar şi la dimensiunea specifică în care acesta îşi execută misiunea, cu scopul

monitorizării continue a stării de fapt şi livrării informaţiilor, complete, în timp scurt,

utilizând toţi senzorii existenţi.

Referindu-ne strict la capabilităţile sistemului ISR national considerăm că este

necesară transformarea, în viitorul apropiat, a acestuia, deoarece este evident că o

parte dintre mijloacele întrebuinţate în prezent, îşi vor găsi locul doar pe momente şi

etape ale unui conflict, lăsând temporar spaţiu pentru manifestarea altor mijloace, în

cadrul altor procese.

După părerea noastră, pentru asigurarea capacităţii de a oferi un răspuns

adecvat, de către forţele armate şi de securitate naţionale, la provocările actuale din

mediul de securitate, este de dorit a se adopta o nouă strategie/doctrină de ducere a

războiului, luându-se în calcul ameninţările de tip hibrid şi pentru aceasta,

recomandăm drept direcţii de acţiune următoarele:

- realizarea unei strategii de apărare sau a unei doctrine care să ducă la

înfiinţarea unor noi structuri de forţe precum şi modul de conducere şi întrebuinţare a

acestora pentru tot spectrul operaţiilor. Astfel, la nivel naţional, trebuie întocmit un

plan cadru care să cuprindă aspectele referitoare la doctrină, conducere, fizionomia

structurilor, instruire specifică, dotarea cu echipamente, selecţia personalului şi

infrastructura;

- elaborarea şi implementarea în doctrinele şi manualele de specialitate ale

forţelor din SNAOPSN a noţiunilor operaţionale moderne cu privire la războaiele

convenţionale, nonconvenţionale, conflictele asimetrice şi conflictele hibride;

- reorganizarea sau crearea unui sistem C2 nou, ale cărui caracteristici esenţiale

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

12 din 16

să fie reprezentate de modularitate şi interoperabilitate;

- înzestrarea structurilor SNAOPSN cu tehnologii, echipamente şi materiale

performante necesare îndeplinirii misiunilor în actualul mediu operational;

- elaborarea de metode, tehnici şi prodeduri operaţionale moderne, care să

legifereze modul de utilizare în întreg spectrul misiunilor forţelor armate a

componentei non-cinetice (cibernetic, informaţional, psihologic, media, mediul

online, civil-militari);

- măsurile de prevenire şi contracarare a ameninţărilor hibride să cuprindă şi să

integreze toate instrumentele naţionale cu responsabilităţi în aceste domenii, în

cooperare cu structurile NATO şi UE.

De asemenea, în urma analizei şi pe baza celor prezentate în capitolul 3 al

tezei, potrivit aprecierii noastre, considerăm că următoarele modalități de

eficientizare a sistemului ISR pentru asigurarea sprijinului cu informaţii în

conflictului de tip hibrid, ar fi de un real interes, astfel:

a. transformarea actualei arhitecturii a sistemului de informaţii,

supraveghere şi cercetare pentru contracararea conflictului hibrid, în conformitate cu

modelul propus;

b. înfiinţarea, în cadrul noii arhitecturi a sistemului ISR, în subordinea

CSAT, a unei structuri, denumită Centrul naţional pentru combaterea ameninţărilor

hibride;

c. utilizarea în sistem integrat a tuturor capabilităţilor ISR şi de comandă

control reprezintă soluţia pentru a răspunde eficient cerinţelor de informaţii;

d. analiza integrată a informaţiilor ca modalitate de asigurare a sprijinului cu

informații în conflictul de tip hibrid;

e. potrivit aprecierii noastre sincronizarea activităţilor de informaţii şi

operaţii, reprezintă o cale de eficientizare a procesului decizional în conflictul de tip

hibrid;

f. înfiinţarea unei structuri de luptă în mediul informațional destinată

contacarării ameninţărilor hibride. Structura va avea ca obiect de activitate

supravegherea obţinerea şi analizarea informaţiilor obţinute despre adversar, va oferi

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

13 din 16

sprijin prin colectarea de conţinut media, va monitorizează social media în vederea

evaluării mediului informaţional şi va disemina produsele obţinute către elementele

Sistemului Naţional de Apărare Ordine Publică şi Siguranţă Naţională. De asemenea,

această structură, cu misiuni de contracarare a amenintărilor hibride, destinată

desfășurării operațiilor informaționale, propunem a fi constituită cu scopul de a

contracara acțiunile de influențare și radicalizare desfășurate de grupări teroriste gen

Stat Islamic dar și de F. Rusă în mediul cibernetic.

În consecinţă, un sistem ISR dezvoltat la nivel naţional, va fi în măsură să-şi

îndeplinească cerinţele operaţionale dacă dispune de tehnici, tactici și un ansamblu de

reguli corespunzatoare, dacă este organizat, înzestrat cu aparatură, pregătit

corespunzător şi cu un nivel de interoperabilitate adecvat.

Apreciem că pe parcursul prezentei teze, pornind de la ipoteza fundamentală

formulată, urmând obiectivele şi direcţiile de cercetare propuse, am reuşit să

demonstrăm că aceasta se confirmă.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

I. LEGI, ORDONANŢE ŞI HOTĂRÂRI DE GUVERN

1. Legea nr. 415, privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de

Apărare a Ţării, Bucureşti, 2002;

2. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 98/2010 privind identificarea,

desemnarea și protecția infrastructurilor critice;

II. REGULAMENTE ŞI INSTRUCŢIUNI MILITARE ROMÂNEŞTI

1. ***Doctrina naţională a informaţiilor pentru securitate, Editura

Serviciului Român de Informaţii, 2004;

2. ***Doctrina pentru Sprijinul cu Informaţii al Operaţiilor Întrunite,

Bucureşti, 2003;

3. ***S.M.G./Cc.2.3, Manualul pentru pregătirea informativă a câmpului de

luptă, București, 2005;

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

14 din 16

4. ***S.M.G.3, Manualul de planificare a operaţiilor, Bucureşti, 2016;

5. ***S.M.G.103, Doctrina Armatei României, Bucureşti, 2012;

III. REGULAMENTE ŞI INSTRUCŢIUNI MILITARE STRĂINE

1. ***FM 3-05.30, Psychological Operations, Department of the Army,

Washington, DC, 2005;

2. ***FM 34-8, Intelligence Officer's Handbook, U.S. Department of the

Army, Washington, DC, 1998;

3. ***NATO AJP 2.7, Allied Joint Doctrine for Joint Intelligence

Reconnaissance and Surveillance, 2016;

4. ***Joint Publication 3-13.2: Psychological Operations, Department of the

Army, Washington, 2010;

5. ***Joint Publication 3-55 – Doctrine for Reconnaissance, Surveillance

and Target Acquisition Support for Joint Operations (RSTA), SUA, 1993;

6. ***Trainig Circular 7-100, Hybrid Threat, Department of the Army,

Washington DC, USA, 2010;

IV. LUCRĂRI DE AUTORI ROMÂNI

1. Adrian, Tonea, Ionel, Irimia, Marius, Melenciuc, Conceptul ISR în armata

României, Gândirea Militară Românească, nr. 2, Editura SMG, Bucureşti, 2015;

2. Alexandru, Herciu, Consideraţii privind caracteristicile şi fizionomia

operaţiei întrunite, integrate şi multinaţionale în cadrul conflictelor de tip hibrid,

Teză doctorat , Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti 2015;

3. Florin, Moisescu, Curs de informaţii militare, Editura Universităţii

Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti 2004;

4. Petre, Duţu, Ameninţări asimetrice sau ameninţări hibride: delimitări

conceptuale pentru fundamentarea securităţii şi apărării naţionale, Bucureşti:

Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, 2013;

5. Valerică, Cruceru, Războiul hibrid în gândirea militară americană,

Editura Universităţii Naţionale de apărare „Carol I”, Bucureşti, 2015;

V. LUCRĂRI DE AUTORI STRĂINI

1. Armistead, L., Information Operations: Warfare and the Hard Reality

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

15 din 16

of Soft Power, Ed. Brassey’s, Inc., Washington, DC, 2004;

2. Bond, Margaret, United States Army Reserve, Hybrid War: A New

Paradigm for Stability Operations in Failing States , Strategy Research Project,

U.S. Army War College, Carlisle Barracks, Carlisle - PA, 2007;

3. Frank, Hoffman, Conflict in the 21st Century: The Rise of Hybrid Wars,

Potomac Institute for Policy Studies, Arlington, Virginia, 2007;

4. Frank, Hoffman, Hybrid Warfare and Challenges, National Defence

University, Institute for National Strategic Studies, Washington DC, 2009;

5. Heidi, Reisinger, Aleksandr, Golts, Russia’s Hybrid Warfare, Roma, no.

105, 2014;

VI. SURSE WEB

1. www.doria.fi/bitstream/handle/10024/74215/E4081_HuovinenKPO_

EUK63.pdf, accesat la 15.06.2016;

2. www.e-publishing.af.mil, accesat la 15.02.2016;

3. www.mapn.ro/publicatii/1_2011, pdf, accesat de 21.05.2016;

4. www.ndc.nato.int

5. www.potomacinstitute.org

6. www.smallwarsjournal.com

VII. REVISTE

1. Revista Gândirea Militară Românească, nr. 2/2015, Bucureşti, 2015;

2. Revista Lumea militară, nr.4, Bucureşti, 2005;

3. Revista Infosfera, Anul VII nr. 1, Bucureşti, 2015;

4. Strategic Assesments Magazine, vol. 10, nr. 4, 2008;

VIII. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ

1. Anders, Fogh, Rasmussen, Future NATO, speech at Chatham House,

London, United Kingdom, 2014;

2. Declaraţia Summit-ului NATO din Ţara Galilor, NATO Walles Summit

Declaration, 4-5 septembrie 2014;

3. ***AAP- 6, NATO glossary of terms and definitions, 2013;

4. ***The Winograd Report: The Main Findings of the Winograd Partial

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

16 din 16

Report on the Second Lebanon War, Haaretz, 2007.