THOMAS KENEALLY.'.'

TISTAI,III$CHIIIIDMR

Traducere: FaurAgachi

Editura,ORIZONTU,RI

Pe de altd parte, el era om de afaceri, un negociatorprin temperament, gi nu scuipa pe fafd in obrazul sistemu-iui. Redusese deja dimensiunile acelor piramide 9i, degi nugtia cd in anul acela gi in cel urmdtor acestea se vor in-mulli gi indl{a, depdgind Matterhom-ul, avea certitudinea cdmuntele acesta se va ridica. Era congtient cd nu putea sdprevadd schimbdrile birocratice ce vor avea locin structuralui, dar presupunea totugi cd va fiintotdeauna loc ai nevoiede munca evreilor. Prin urmare, in timpul vizitelor sale ca-ritabile la Helen Hirsch, insista: ,,Ai grijd de sdndtatea ta!"

Afard, in TntunecatulArbeitslager din Plasz6w, evreii se frd-mdntd fdrd sd poatd adormi giigi zic cd niciun regim, odatdpornit tdvdlugul, nu Tgi va putea ingddui sd renun[e la osursd atdt de bogatd de forfd de muncd gratuitd. Cei carese prdbugesc, scuipd s6nge, cad pradd dizenteriei suntcei are alcdtuiesc transporturile pentru Auschwitz. HenSchindler insugi a auzit definu[ii murmurAnd acolo, afar6,pe Appellplatz - terenul de adunare - in lagdrul de muncdPlaszow: ,,Cel pulin sunt sdndtos", pe un ton pe care, inmod normal, ilfolosesc doar bdtrAnii.

Agadar, e o noapte de iarnd 9i, in aceeagi mdsurd,devreme 9i tArziu pentru angajarea concretd a domnuluiSchindler in salvarea anumitor vieti omenegti. Este impli-cat profund, a incdlcat legile Reich-ului pdnd la o limitdcare i-ar putea aduce o multitudine de spdnzurdri, decapi-tdri gi deportdri in bardcile friguroase de la Auschwitz sauGrdss-Rosen. Dar incd nu gtie, de fapt, cdt de mult o sdcoste asta. Degi a cheltuit deja o avere, nu-gi dd seamacdt de mult va mai trebui sd pldteascS.

Pentru a nu da prea multe speran[e chiar de la ince-put, povestea incepe cu un gest de omenie cotidiand: unsdrut, o intona[ie blAnda in voce, un baton dulce. HelenHirsch n-o sd-gi mai vadd niciodatd cei patru mii de zloli

- nu Tn forma in care pot fi numdrati 9i [inuti in m6nd. Dargi azi ea tot mai considerd lipsit de importantd faptul cdOskar a fost atdt de neglijent in privinla banilor.

d

livizia de blindate a generalului Sigmund List, avan-sAnd cdtre nord dinspre regiunea sudetd, a ocupatminunata bijuterie din sudul Poloniei, Cracovia,

pe 6 septembrie 1939, pdtrunzdnd pe ambele flancuri, inurma lor, Oskar Schindler a intrat in oragul care avea sd-laddposteascd in urmdtorii cinci ani. Degi in cursul aceleiluni el avea sd arate cd se depdrtase de na[ional-socia-lism, putea totugi sd inteleagd cd Craovia, cu nodul sdude cale feratd 9i industria incd modestd, avea sd devindun orag prosperin cadrul Noii Ordini. Nu, nu inten[iona sdmaifacd pe negustorul, acum avea sd devind elinsugi unmagnat.

Nu este foarte ugor de gdsit in istoria familiei lui Oskaroriginile chemdrii cdtre acliuni de salvare. S-a ndscut pe28 aprilie 1908, in lmperiul austriac al lui Franz Josef,in deluroasa provincie Moravia. Cdminul natal se afla inoragul industrial Zwittau, ale cdrui deschideri comercialei-au adus pe strdmogii familiei Schindler de la Viena lainceputul secolului al XVI-lea. Herr Hans Schindler, tatillui Oskar, salutase aranjamentele imperiale, socotindu-seaustriac din punct de vedere cultural, vorbind germana lamasd, la telefon, in afaceri, in momentele sale de tandre-le. $i totugi, cAnd, in 1918, membrii familiei Schindler:s-autrezit cetdfeni al Republicii Cehoslovace a lui Masaryk giBene5, se pare cd aceasta nu i-a provocat bdtrdnului ni-t:io tulburare fundamentald - gi cu at6t mai pu[in fiuluisAu de zece ani. Dupd afirmatiile bdrbatului Hitler, copilulHitler fusese frimAntat chiar din pruncie de prdpastia din-tre unitatea misticd a Austriei gi Germaniei gi separarealor politicd. Nicio astfel de obsesie a neimplinirii istoricenu a amdrAt copildria lui Oskar Schindler. Cehoslovaciaera o republicula atdt de rdpitoare, un mic cocolog pe har-ta Europei, TncAt vorbitorii de limbd germand igi purtaustatutul de minoritate cu o oarecare eleganfd, chiar dacdrecesiunea economicd gi unele nebunii guvernamentale

lipsite de Tnsemndtate aveau sd aducd mai tdrziu o oare-care incordare in aceastd relatie.

Zwittau, oragul natal al lui Oskar, era un orag mic,

acoperit de praf de cdrbune, intins pe coastele sudiceale ian[ului de munli, cunoscut sub numele de Jesenik'indl[imile Tnconjuritoare erau in parte rdvSgite de-indus-trie, in parte impddurite cu zade, molizi 9i brazi. Din ca-

uza comunitS[ii sudete, vorbitoare de germand, oragul

men[inea o gcoald primard germand, la care s-a inscrisgi Oikar. Tot acolo a urmat cursurile gimnaziului, sec-

iia real, destinat sd producd ingineri - de mine, meca-nici, construc[ii civile - pe potriva peisajului industrial al

zonei. Herr Schindler era gi el proprietarul unei fabricide utilaj agricol, iar educa[ia lui Oskar a fost o pregdtirepentru aceastd mogtenire.

Familia Schindler era catolicd. Acelagi lucru se poate

spune gi despre familia tAndrului Amon Goeth, care lavremea-aceea igi isprdvea 9i el cursurile umaniste, pregd-

tindu-se pentru examenul de bacalaureat la Viena. Mama

lui Oskal Louisa, era o practicantd ferventS, hainele pds-

tr6nd toatd duminica amintirea belgugului de tdmdie arsd

la slujba din biserica Sf. Maurice. Hans Schindler era acel

soi de so[ care impinge o femeie cdtre bisericd. ii pldcea

coniacul, ii pleceau cafelele. O aromd calduta de coniac,

tutun bun gi pldceri pdmdntegtiemana din direc[ia acestui

bun monarhist care era Herr Hans Schindler.Familia locuia intr-o vild modernd cu grddind, ampla-

satd diametral opus fala de cartierul industrial al oragului'Aveau doi copiir Oskar 9i sora lui, Elfriede. Cu exceptiatermenilor ceior mai generali, nu au rdmas insd mdrtu-rii despre aceastd cdsnicie. $tim, de exemplu, ca Frgq

Schindler era nemullumitd de fiul sdu care, ca 9i tatdl, igi

neglija indatoririle de bun catolic. Nu putea fiinsd apreci-atd ca o familie dezmembratd.

Din pulinele lucruri pe care le-a povestit Oskar desprecopildria sa, nu se intrezdregte nicio umbr5. Soarele saltdprintre brazii din grddinS, prunele se coc in ungherele v9-rilor timpurii. Dacl el petrece o parte a vreunei dimineti de

30

vard la bisericd, nu se intoarce acasd cu o mai bund in[e_lggere a pdcatelor. Scoate magina tatdlui sdu la soare, infa[a garajului, gi incepe sd umble la motor sau se agazdpe o treaptd intr-o laturd a casei 9i megteregte la carbura_torul motoretei pe care gi-o construiegte singur.

, Oska.r ave-a cdfiva prieteni evrei din clasi de mijloc, aicdror parinfi ii trimiseserd, de asemenea, la gcoala ger_rals.Acegti copii nu erau sdteni aschenazim _ glumeli,vorbitori de idig, conservatori -, ci progenituri potigtote,nonconformiste ale unor oameni de aficeri. Dihcolo decdmpia Hana, printre dealur:ile Beskizilor, se ndscuse din_tr-o astfel de familie evreiascd Sigmund Freud, 9i asta nucu prea multd vreme inainte de a venipe lume, laZwittau,dintr-o sdndtoasd spifd germand, Hans Schindler.

Turnura pe care a cdpdtat-o via[a lui Oskar paresd-gi aibd izvorul intr-un moment anume din copildriasa. E posibil ca tdndrul Oskar sd fi luat apdrarea vreunuibaie[el evreu, agresat Tn drumul sdu de la gcoald sprecasd. Putem considera destul de sigur faptui cd nu s_aintdmplat aga gi suntem mai mullumilicd nu avem o astfelde informatie, cdci acest gen de evenimente ar fi creat oimagine prea gablonardd. pe l6ngd asta, salvarea unuicopil de evreu de la turtirea nasului nu dovedegte nimic.Pdna gi Himler avea sd se pldngd intr-un discuis, finut infa(a unuia dintre Einsatzgruppen, cd fiecare germ-an areun prieten evreu. ,,latd unul dintre aceste luciuri care serostescfoarte ugor: <Evreiio sd fie anihilali>, spune fieca_re membru de partid. <Desigur, programul nostru prevedeanihilarea lor - o sd ne ingrijim de asta>. Apoi vin cu toliitropdind, optsprezece milioane de germanivrednici, gi fi_ecare are evreul lui de treabd. Sigur, to[i ceilal{i sunt nigtepo1ci, dar acesta-i un evreu clasa int6i,,.

lncercdnd totugi sd descoperim, in umbra lui Himler,unele semne prevestind ddruirea de mai tdrziu a luiOskat ddq peste vecinul lui Schindler, un rabin liberal penume dr. Felix Kantor. Rabinul Kantor era un bun discipolal luiAbraham Geiger, liberalizatorul german al iudaismu_lui, care afirma cd nu e nicio crimd, bi este chiar ldudabil,

31

de fapt, sd fie in acelagi timp gi german 9i evreu. RabinulKantor nu era un dascdl rigid de [ard. Se imbrdca modemgi vorbea germana in familie. Numea locul sdu de rugd-ciune cu termenul pluralist templu, nu cu acela mai vechi,sinagogd. La templulsdu veneau evreide diferite profesii:doctori, ingineri gi proprietari de fabrici textile din Zwittau.Cdnd cdldtoreau, ei le spuneau altor oameni de afaceri:

,,Rabinul nostru este dr. Kantor - scrie articole nu numaipentru ziarele evreiegti din Praga 9i Brno, dar 9i pentrumarile cotidiene".

Cei doi fii ai rabinului Kantor au urmat aceeagi gcoald

ca 9i fiul vecinului sdu neamt, Schindler. Amdndoi baie[iis-au dovedit indeajuns de inteligenti ca, mai tdrziu, sdse numere printre pu[inii profesori evrei ai Universitd[iiGermane din Praga. Acegti copii vorbitori de limbd ger-mand, cu pdrul tuns scurt, alergau toatd vara, in pan-taloni scurfi, prin grddinile celor doud case, fugdrindcopiii lui Schindler gi fiind pugi pe goand de acegtia, larKantor, privindu-i cum sdgetau printre tufigurile de tisd,poate cd se g6ndea la Geiger gi Graetz 9i Lazarus 9i latoli ceilal[i evrei liberali de origine germand din secolul alXIX-lea 9i Ia prezicerile lor. Ne-am emancipat. Suntemrespectali de vecinii nogtri germani. Herr Schindler facechiar remarci acide la adresa guvernului ceh, in fa{anoastrd. Suntem Tnvdfa[i laici, ca gi cunoscdtorii subtiliai Talmud-ului. Apa(inem atdt secolului XX, cAt 9i uneistrdvechi rase. Nu supdrdm pe nimeni 9i nici nu suntemsupdrati pe ceilalti.

Mai tdrziu, pe la mijlocul deceniului trei, rabinul igi varevizui aceastd viziune luminoasd gi pAnd la urmd va de-cide cd fiii sdi nu vor putea niciodatd sd-i Tnduplece penalional-socialigti cu un doctorat in limba germand, cdnu exista niciun produs al tehnologiei secolului XX saual intelepciunii laice in spatele cdruia un evreu ar puteagdsi addpost. Tot aga cum nu va putea exista vreodatdspecie de rabin accepabilS pentru noii legislatorigermani.in 1936, toatd familia Kantor se mutd in'Belgia. FamiliaSchindler nu a mai auzit niciodatd de ei.

Rasd, sdnge gi pdmdnt erau nofiuni cu un in{eles des-tul de vag pentru adolescentul Oskar. Fdcea-parte dintreaceitineri pentru care o motocicletd este cel mai completmodel al universului, iar t"atdl sdu, mecanic prin tempe-rament, se pare cd^a incurajat interesul bdiatului pentrumaginile modeme. ln ultimul an de liceu, Oskar cdldreaprin Zwittau un Galloni italian de 500 centimetri cubi. Uncoleg de gcoald, Erwin Tragatsch, privea cu neTnchipuitjind motocicleta cea rogie p6rAind pe strdzile oragului giatrdgAnd aten[ia plimbdrefilor din parc. Ca gi bdietii fami-liei Kantor, era gi acesta un element deosebit, nu numaisingurul Galloni de 500 centimetri cubi din Zwittau, nunumai singurul Galloni din Moravia, dar probabil unic inintreaga Cehoslovacie.

ln primdvara anului 1928, ultimele luni ale adolescen-[ei lui Oskar 9i preludiul unei veri Tn care se va Tndrd-gosti gi se va hotdri sd se cdsdtoreascd, bdiatul apdruln pia[a oragului pe un Moto-Guzzi de cel putin 250centimetri cubi, o marcd din care mai existau doar pa-tru exemplare pe Tntregul continent, in afara ltaliei, iaracestea patru apartineau alergdtorilor de curse inter-nationale - Giessler, Winkler, ungurul Joo 9i polonezulKolaczkowski. Probabil cd o parte dintre cetd{enii oragu-lui au cam cldtinat din cap, spundnd cd Herr Schindler igirdsfa[a prea mult bdiatul.

Va fi insd cea mai dulce gi mai inocentd vard a luiOskar. Un tdndr apolitic, cu o cascd din piele mulatd pe(;rlp, concurAnd impotriva echipelor fabricilor pe traseelerlin muntii Moraviei, fiul unei familii pentru care culmearnfinamentului politic era sd aprindd o lumdnare pentrul:ranz Josef. $i nu departe, dincolo de curba strdjuitd derrn pAlc de pini, o cdsdtorie incertd, un declin economic,qnptesprezece ani de politicd fatald. Dar pe chipul moto-r:ir;listului nu se vedea nicio urmd din toate acestea, doarlruzele strAnse in bdtaia curentului de aer provocat de vi-krzd aceluia care - pentru cd e nou, pentru cd nu este;rrofesionist, pentru cd incd nu a stabilit niciun record - igi

d

poate permite pretul mult mai lesne decdt cei maiin vdr-

ita, p.t"tionigtii, cei care au stabilit recorduri 9i t6njesc

sd ob[ind altele.-- n fiutti"ipat la primul concurs in mai, la cursa monJana

intie'grno 9i SoOestav. Era o competilie de ina.ltd gl3sa'

aqa ca cel fulin costisitoarea jucdrie pe care Herr Hans

SlninOf"r i-b daruise fiului nu iuginea in garaj. A sosit al

tieife" pe Moto-Guzzi-ul cel rogu, in. urma a doud Terrot

echipaie cu motoare englezegti Blackburne'P'entru urmdtoarea iicercire s-a indepdrtat de casd

p6nd la circuitul Altwater, pe--d-ealurile de la gpftta-9a-;;t. Campionul german \a250 centimetri cubi, Walfries

WinLi"r, se a1a giil acolo pentru aceastd intrecere, ca 9i

vechiul rival al acestuia, Kurt Henkelmann, pe un DKW cu

ia"lr" ", apa. La cursd se inscriseserd to[i agii saxoni.-

Horo*itr, Kocher gi Kliwar - Terrot-Backburne-urile parti-

"ipu, gGe, ca 9i cateva Coventry Eagles' Mai era.u trei

Mbio_durri, inclusiv cel al lui oskar schindler, artileria

gi"" O" claia 350 centimetri cubi 9i o echipd BMW de

500 centimetri cubi.A fost aproape cea mai bund 9i mai senind zi a lui

Osf<ar. S-a'1inri in umbra Eagles-uriler P9 tot.parcursulprit*tot ture, agteptAnd sd vadd ce.se intAmpld' Dupd o

6ra, Winf<fer,'Hent<'etmann 9i Oskar Ti^lasaserd in urmd pe

toti'rr*onii, iar celelalte doud Moto-Guzzi se retrdseserd

din cauza unor defecliuni mecanice'-eeparcursulacee-aceconsideraafiultimaturd,Oskar

fl dep5gi pe Winkler 9i amandoud D,KW-urile, trecu linia

J" riirii"'Si incetini. De bund seamd, pe fe[ele oficialilor

s-a citit o oarecare dezamdgire, pentru ca 9i multimea a

irezut cd se terminase cursa. Cdnd Oskar gi-a dat sea-

ru Ca fdcuse o gregealS de amator, Walfried Winkler 9i

Mita Vycnodit ffedus6ra deja pe l6ngd el 9i chiar 9i istovitul

Henkeimann reugi sd-limpingd de pe locultrei'A fost sdrbdt5rit acasE. Dacd n-ar fi comis aceastS

gregeald tehnicd, ar fi invins cei mai buni alergdtori din

Europa.Tragatsh presupune cd motivele pentru- care a, luat

sfArgitiarieri tui Osfar ca pilot de curse Tn intrecerile de

OA

motociclism au fost de naturd econemicd. E o aprecieredestul de corectd. Pentru cd, in vara aceea s-a grdbit sdse cdsdtoreascd cu fiica unui fermier, la gase sdptdmdnidupd ce a cunoscut-o giastfel a pierdut bundvoin[a tatdluisdu - care se intAmpla sd-i fie gi patron.

Fata cu care s-a cdsdtorit era dintr-un sat aflat la estcle Zwitau, in CAmpia Hana. Fdcuse gcoala la maici ginvea acelfel refinut pe care elil admira la propria mamd.Tatdl tinerei, vdduv, nu era [dran, ci un fermier educat.In Razboiul de treizeci de ani, strdmogii ei austrieci su-pravie[uiserd repetatelor campanii gi foametei, care md-turaserd roditoarele cAmpii. Trei secole mai t6rziu, intr-otroud epoca plina de riscuri, fiica lor acceptd o cdsdtoriepo care multi o sfdtuiserd sd nu o incheie, cu un tinerelIncd nematurizat din Zwittau. Tatdl ei dezaprobd alian[aIn aceeagi mdsurd ca gitatdl lui Oskar.

Hans nu era de acord pentru cd in[elegea cd Oskar ser;dlsdtorise dupd modelul propriului mariaj, neizbutit. Un*o{ senzual, un tdndr cu impulsuri nestdpdnite, cdutAndproa devreme in viald un soi de linigte, in tovdrdgia uneiInto, rezervate ca o cdlugdritd, gra[ioasd, nesofisticatd.

Oskar o intdlnise la o petrecere in Zwittau. Se nu-ttna Emilie gi se afla in vizitd la nigte prieteni din satul ei,Alt-Molstein. Oskar cunogtea locul, cdci vdnduse tractoa-rn lrrin zond.

CAnd s-a afigat cdsdtoria in biserica parohiald dinlwlttau, unii au considerat cuplul atAt de nepotrivit, incAterr inceput sd caute alte motive decdt dragostea. Era po-elbll ca, in vara aceea chiar, Atelierele de MaginiAgricoletir:lrindler sd treacd printr-o perioadd dificild, cdci erau od-crrtrrte spre fabricarea de tractoare cu aburi, un tip deja;nrltnat, care devenise nepopular printre fermieri. OskarItruopuse sd pompeze o bund parte din venitul sdu TnapoiIn rrfacere gi acum, cu Emilie, primea o dotd de o jumd-laln tle milion de Reichsmarks, un capitalfrumos oriundeIrr lrlrre. Suspiciunile gi bdrfele nu aveau insd nicio bazd,r,dr:l in vara aceea era indrdgostit nebunegte. $i, cdtd

JC

vreme tatdl lui Emilie nu va gdsi suficiente motive ca sdcreadd cd bdiatul se va potoli giva deveni un sof bun, iseva pldti doar un procent din jumdtatea de milion.

ln ceea ce o privegte, Emilie era incdntatd sd scape demonotonia din Alt-Molstein, cdsdtorindu-se cu fermecdto-rul Oskar Schindler. Cel maiapropiat prieten altatdluisdufusese dintotdeauna plicticosul preot al parohiei, gi Emiliecrescuse servindu-le ceai gi ascult6ndu-le opiniile naive inmateri-e de politicd giteologie. Dacd totugicdutdm legdturisemnificative cu evreii, putem gdsi cAte ceva in cop-ildriae[: doctorul satului, care i-a tratat bunica, 9i Rita, nepoatanegustorului Reif. in timpul uneia dintre viltele sale ia fer-md, preotul i-a spus tatdluifetei cd, Tn principiu, nu e bineca un copil catolic sd Tntretind relafii prea amicale cu unevreu. Dintr-o incdpdtdnare aproape instinctivd, copild-reascd, Emilie a rezistat presiunilor preotului. prietenia cuRita.Reif va dura pdnd in 1942, c6nd oficialitd[ile nazistelocale o vor executa pe Rita in fala magazinulJi.

Dupd cdsdtorie, Oskar gi Emilie s-au instalat Tntr-unapartament din Zwittau. Pentru Oskar, probabil cd anii ,30

ii apdreau acum mai degrabd ca un epilog la glorioasagregealS din vara anului 1928, de pe circuitulAltwater.$i-a efectuat serviciul militar in armata cehoslovacd 9i,degi aceasta i-a oferit posibilitatea sd invele sd conducdun camion, a descoperit cd detestd viala militard - nu dinconsiderente pacifiste, cide confort. intors din nou acasd,la Zwittau, a inceput s-o neglijeze pe Emilie, petrecdn-du-gi serile in cafenele ca orice burlac obignuit gi sporo-vdind cu fete care nu erau nicigralioase gi nici cdlug'drile.Afacerea familiei a dat faliment in 1935 $i, in acelJgi an,tatdl siu a pdrdsit-o pe Frau Luiza Schin-dler gi s-a insta-lat singur intr-un apartament. Oskar l-a dete-stat pentruasta gis-a dus sd bea ceai cu mdtugile sale, condarirndndgestul lui Hans; chiar gi in cafenele Vorbea intruna despretrddarea tatdlui sdu fa{d de o femeie de treabd. pdrea sdnu vadd asemdnarea dintre propria-i cdsdtorie nereugitdgicea distrusd a pdrin(ilor.

Datoritd bunelor sale legdturi Tn lumea afacerilor, spi-ritului sociabil, calitdlilor sale de comerciant, capacitilii

36

de a [ine la bduturd, ob[inuse o slujbd chiar in toiul MariiDepresiuni Economice, ca director de vdnzdri la MoravianElectrotechnic. sediul se afla in mohor6ta capitald orovin-ciald Brno, gi Oskar fdcea naveta intre Bmo gi Zwittau. iipldcea, bineinfeles, acest fel de viald, mereu pe drumuri,Pe jumdtate, era ceea ce-gi promisese cAnd il depdgisepe Winkler pe circuitulAltwater.

CAnd i-a murit mama, a alergat inapoi la Zwittau gi astat de-o parte a gropii, aldturi de mdtugile sale, de sbrasa Elfriede gide sofia sa Emilie, in timp ce tredetorul Hansa rdmas solitar la capdtul sicriului- cu excep[ia, desigur,a mierosului preot par.ohial. Moartea Luisei consacr-d dug-mdnia dintre Oskar gi Hans. Tdndrul nu inlelegea - numiifemeile sunt in stare de aga ceva * cd tatdl giiiul erau, defapt, doi fra{i despdrfi[i de accidentul paternitdlii

La vremea cAnd.se desfdgurau funeraliile, Oskar pur-la Hakenkreuz, emblema cu zvasticd a partidului SudetGerman al lui Konrad Henlein. Nici Emilie gi nici miitugilenu au fost de acoid, dar nici nu au pus asta prea tare lalnimd. Mai tofi tinerii cehi de origine germand purtau agaceva in sezonul acela. Doar social-democralii gi comfu_nigtii nu purtau insigna gi nu se Tnscriseserd in p6rtiout luiHenlein. Dumnezeu e martor, Oskar nu era nici comunist,nici social-democrat. Oskar era comerciant. Toatd lumeaavdnd drepturi egale, c6nd intraiin biroul directorului uneicompanii germane purtdnd insigna, primeai o comandd.

$itotugi, chiar cu registrul sdu de comenzi larg deschisgi creionul in vegnicd migcare, in lunile din 193g, inainter:a diviziile germane sd intre in regiunea sudetd, Oskarsesizd apropierea unei mari cotituri in istorie gi se ldsduedus de imboldul de a lua parte la ea.

Oricare ar fi fost motivele care l-au determinat sdmeargd aldturi de Henlein, se pare cd, indatd ce divizii_le germane au intrat in Moravia, nalional-socialismul l-acleceplionat subit, tot atAt de profund gi de repede ca gipropria cdsdtorie. Pare sd se fi agteptat ca puterea in_vadatoare sd permitd infiintarea unei Republici Sudete

surori. Mai tdrziu, a declarat cd a fost surprins de confis-carea proprietdlilor cehegti 9i de agresivitatea noului re-gim fa[d de populafia cehd.

Primul sdu act dovedit de rebeliune se va manifestafoarte devreme, la inceputul conflictului mondial care seapropia, gi nu ne putem indoi cd l-a surprins actul tiranical lui Hitlercare, in martie 1939, la castelul Hrad, a pro-

clamat Protectoratul Boemiei gi Moraviei. Pe l6ngd asta,cei doi oameni ale cdror opinii le respecta cel mai mult -Emilie gi instrdinatul sdu tatd - nu fuseserd cupringi demirelul moment teuton gi amdndoi pretindeau cd infelegcd Hitler nu putea reugi. Opiniile lor nu erau prea sofistica-te, ca 9i ale lui Oskar, de altfel. Cu o neclintire ldrdneascd,Emilie credea cd omul va fi pedepsit pentru cd se erijaTn Dumnezeu. Herr Schindler senior, aga cum ii fuseserelatatd pozilia lui de cdtre o mdtugd, se baza pe vechiprincipii istorice. Chiar la marginea oragului Brno curgear6ul pe malurile cdruia Napoleon cAgtigase bdtdlia de laAusterlitz. $i ce se intAmplase cu triumfdtorul Napoleon?Devenise un nimeni, cultivdnd cartofi pe o insuld din mijlo-culAtlanticului. Acelagi lucru se va Tntdmpla 9i cu individuldsta. Destinul, spunea Herr Schindler senior, nu este ofunie fdrd sfdrgit, ci o bucatd de elastic - cu cdt mai taretragi de el, cu atdt mai violent te smucegte inapoi cdtrelocul de unde ai plecat. Asta ilinvdtaserd viata, cdsdtoria

9i prdbugirea economicd pe Herr Hans Schindlel sot ratatgi om de lume.

Dar poate cd fiul sdu Oskar nu era incd un dugmandeclarat al noului sistem. lntr-o seard din toamna aceea,t6ndrul Herr Schindler participd la o petrecere la sana-toriul de pe dealurile de pe marginea Ostravei, aproapede granila polonezd. Gazda era directoarea sanatoriului,clientd gi prietend pe care Oskar o cunoscuse in drumu-rile sale. Ea Tl prezentd unui german sub[iratic ai binefdcut, Eberhardt Gebauer. Vorbird despre afaceri 9i des-pre migcdrile pe care le-ar fi putut face Franta, Anglia 9iRusia. Apoi, Tnarmafi cu o sticld, trecurd intr-o camerdliberd pentru ca, aga cum sugerase Gebauer, sd poatd

to

vorbi mai deschis. Acolo neam[ul i se prezentd ca ofiteral serviciului de spionajAbwehr al amiralului Canaris gi-ioferi noului sdu companion de bduturd gansa de a lucrapentru sectia strdind a acestuia. Oskar avea afaceri pes-te granifd, in toatd partea de sud a Poloniei gi in SileziaSuperioard. N-ar dori sd furnizeze informa[ii militare dinregiunea aceea? Gebauer spuse cd gtia de la prietena$,a, gazda, cd Oskar este inteligent 9i prietenos. Dotat cunsemenea daruri, s-ar putea folosi nu numai de proprii-le lui observatii asupra instala{iilor industriale gi militaredin zond, dar gi de acelea ale oricdrui polonez de origine1;ermand pe care l-ar putea recruta in restaurante sau intlmpul Tnt6lnirilor de afaceri.

Din nou cei care cautd scuze pentru comportamen-Irrl tAndrului Oskar vor spune cd el a acceptat sd lucre-zo pentru Canaris, deoarece, ca agent alAbwehr-ului,ora scutit de serviciul militar. Desigur, acesta reprezen-tn, in bund mdsurS, partea atrdgdtoare a propunerii,rlnr este posibil ca el sd fi crezut chiar cd pdtrunderea1;ormanilor in Polonia era necesard. Ca gi suplul ofilerrrgezat lAngd el pe marginea patului, cu care impdrfeartlela, in momentul acela elTncd aproba afacerile na[iu-rrll, degi nu ii pldceau directorii. Pentru Oskar, Gebauerto;rrezenta, probabil, o anume linutd morald, cdci el 9ir:nlegii sdi de la Abwehr se considerau o elitd cregtind.l)ogi asta nu i-a impiedicat sd pund la cale o invazierrrllitard a Poloniei, il dispre[uiau pe Hitler gi SS-ul cur:lrr(;, credeau ei, se aflau in competi[ie pentru controlulsu fletelor german i lor.

Mai t6rziu, un organism diferit, care adund 9i el infor:-rrrrr[ii, va gdsi rapoartele lui Oskar complete gi demnerln toatd lauda. in cdldtoriile sale in Polonia, in folosulAlrwehr-ului, a dovedit cd are darul de a scoate discrethrforma[ii de la oameni, in special, intr-un context social,ln r:ind sau la cocteiluri. Nu cunoagtem natura exactd sauIrrrportan[a celor aflate pentru Gebauer gi Canaris, daralrrrsese sd-i placd foarte mult Cracovia gi descoperiser.rl, rlegi nu era o mare metropold industriald, reprezenta