JAV RAPORT DE MEDIU - apmhd-old.anpm.roapmhd-old.anpm.ro/files/APM Hunedoara/RAPORTDEMEDIU... ·...
Transcript of JAV RAPORT DE MEDIU - apmhd-old.anpm.roapmhd-old.anpm.ro/files/APM Hunedoara/RAPORTDEMEDIU... ·...
RAPORT DE MEDIU conform H.G. nr. 1076/2004 Anexa 2 1
PUZ – FABRICĂ FAINA PROTEICA COM BĂCIA, JUD HUNEDOARA – JAV-ZEGREAN SRL BĂCIA
RAPORT DE MEDIU
PLAN URBANISTIC ZONAL
CONSTRUIRE FABRICĂ DE FAINĂ PROTEICĂ,BĂCIA, JUD. HUNEDOARA
AMPLASAMENT: EXTRAVILAN SAT PETRENI, COM. BĂCIA, JUD. HUNEDOARA
BENEFICIAR: SC JAV-ZEGREAN SRL BĂCIA, JUD HUNEDOARAComuna Băcia, Str. Principală, nr. 155, jud. Hunedoara
RAPORT DE MEDIU conform H.G. nr. 1076/2004 Anexa 2 2
PUZ – FABRICĂ FAINA PROTEICA COM BĂCIA, JUD HUNEDOARA – JAV-ZEGREAN SRL BĂCIA
CUPRINS
INFORMAŢII GENERALE
Capitolul 1.
CONŢINUTUL ŞI OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE PLANULUI URBANISTICZONAL ANALIZAT, PRECUM ŞI A RELAŢIEI CU ALTE PLANURI ŞI PROGRAMERELEVANTE p 9
Capitolul 2.
ASPECTE RELEVANTE ALE STĂRII ACTUALE A MEDIULUI ŞI ALEEVOLUŢIEI SALE PROBABILE ÎN SITUAŢIA NEIMPLEMENTĂRII PLANULUIPROPUS p 35
Capitolul 3.
CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATĂSEMNIFICATIV p 37
Capitolul 4.
ORICE PROBLEMĂ DE MEDIU EXISTENTĂ, CARE ESTE RELEVANTĂPENTRU PLAN SAU PROGRAM, LEGATĂ DE ORICE ZONĂ CARE PREZINTĂ OIMPORTANŢĂ SPECIALĂ PENTRU MEDIU, CUM AR FI ARIILE DE CONSERVAREREGLEMENTATE CONFORM O.U.G. NR. 57/2007 p 46
Capitolul 5.
OBIECTIVELE DE PROTECŢIE A MEDIULUI, STABILITE LA NIVELNAŢIONAL, COMUNITAR SAU INTERNAŢIONAL, CARE SUNT RELEVANTEPENTRU PROIECT ŞI MODUL ÎN CARE S-A ŢINUT CONT DE ACESTE OBIECTIVEŞI DE ORICE ALTE CONSIDERAŢII DE MEDIU ÎN TIMPUL PREGĂTIRII PLANULUI
p 47
Capitolul 6.
POTENŢIALE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIVASUPRA ASPECTELOR CA: BIODIVERSITATEA, POPULAŢIA, SĂNĂTATEAUMANĂ, FAUNA, FLORA, SOLUL, APA, AERUL, FACTORII CLIMATICI, VALORILEMATERIALE, PATRIMONIUL CULTURAL, INCLUSIV CEL ARHITECTONIC ŞIARHEOLOGIC, PEISAJUL ŞI ASUPRA RELAŢIILOR DINTRE ACEŞTI FACTORI p 49
Capitolul 7.
POSIBILE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIVASUPRA SĂNĂTĂŢII, ÎN CONTEXT TRANSFRONTIERĂ p 57
RAPORT DE MEDIU conform H.G. nr. 1076/2004 Anexa 2 3
PUZ – FABRICĂ FAINA PROTEICA COM BĂCIA, JUD HUNEDOARA – JAV-ZEGREAN SRL BĂCIA
Capitolul 8.
MĂSURILE PROUSE PENTRU A PREVENI , REDUCE ŞI COMPENSA CÂTMAI COMPLET POSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI ALIMPLEMENTĂRII PLANULUI p 58
Capitolul 9.
EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREAVARIANTELOR ALESE ŞI O DESCRIERE A MODULUI ÎN CARE S-A EFECTUATEVALUAREA p 61
Capitolul 10.
DESCRIEREA MĂSURILOR AVUTE ÎN VEDERE PENTRU MONITORIZAREAEFECTELOR SEMNIFICATIVE AL IMPLEMENTĂRII PLANULUI p 64
Capitolul 11.
REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC AL INFORMAŢIILOR FURNIZATE p 68
ANEXA:
PIESE SCRISE ŞI DESENATE p 74
RAPORT DE MEDIU conform H.G. nr. 1076/2004 Anexa 2 4
PUZ – FABRICĂ FAINA PROTEICA COM BĂCIA, JUD HUNEDOARA – JAV-ZEGREAN SRL BĂCIA
INFORMAŢII GENERALE
Elaboratorul Raportului de mediu
S.C. ECOARTECH S.R.L. DEVASTR. C. PORUMBESCU 22/47
Tel/fax: 0354-803 126; Mobil: 0744-538 870
S.C. ECOARTECH S.R.L. DEVA este atestată de Ministerul Mediului şi Pădurilorpentru elaborarea de studii privind protecţia mediului fiind înregistrată în RegistrulNaţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului.
Proiectantul Planului Urbanistic Zonal
BIROUL INDIVIDUAL DE ARHITECTURĂBORCA VLAD DUMITRU
Tel: 0726-238067
Denumirea investiţiei
FABRICĂ DE FAINĂ PROTEICĂ ,BĂCIA, JUD. HUNEDOARA
Beneficiar
SC JAV-ZEGREAN SRL BĂCIA, JUD HUNEDOARAComuna Băcia, Str. Principală, nr. 155, jud. Hunedoara
Mobil: 0728-902 177
RAPORT DE MEDIU conform H.G. nr. 1076/2004 Anexa 2 5
PUZ – FABRICĂ FAINA PROTEICA COM BĂCIA, JUD HUNEDOARA – JAV-ZEGREAN SRL BĂCIA
Conform Certificatului de Înregistrare Seria B, Nr. 2318929, eliberat de
Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Hunedoara, SC JAV-
ZEGREAN SRL Băcia are ca activitate principală “Recuperarea materialelor
reciclabile sortate” – cod CAEN 3832.
Planul Urbanistic Zonal (PUZ) are caracter de reglementare specifică
detaliată şi asigură corelarea dezvoltării urbanistice complexe cu prevederile
Planului Urbanistic General a unei zone strict delimitate din teritoriul localităţii.
Prin PUZ se stabilesc obiectivele, acţiunile, priorităţile, reglementările de
urbanism – permisiuni si restricţii – necesar a fi aplicate in utilizarea terenurilor si
conformarea construcţiilor din zona studiată.
Planul Urbanistic Zonal – Construire fabrică de făină proteică, comuna
Băcia, judeţul Hunedoara este solicitat prin Certificatul de Urbanism nr. 195 din
2.12.2010 eliberat de Consiliul Judeţean Hunedoara.
Prin acest PUZ se stabilesc obiectivele, acţiunile, priorităţile, reglementările
de urbanism (permisiuni şi restricţii) necesar a fi aplicate in utilizarea terenurilor si
conformarea construcţiilor din zona studiată pe baza direcţiilor de dezvoltare
cuprinse în Planul Urbanistic General al comunei Băcia.
Problemele abordate de acest PUZ sunt următoarele:
� Stabilirea soluţiilor pentru asigurarea accesului la amplasament din
arterele de transport din zonă;
� Stabilirea amplasamentelor şi amenajărilor necesare pentru obiectivele
stabilite prin temă;
� Organizarea circulaţiei carosabile şi pietonale pe amplasament;
� Stabilirea soluţiilor de alimentare cu utilităţi (energie electrică, gaz
metan, apă, evacuarea apelor uzate etc);
� Inventarierea şi menţionarea obiectivelor de utilitate publică
� Delimitarea si protejarea fondului arhitectural-urbanistic de valoare
deosebita (daca există)
RAPORT DE MEDIU conform H.G. nr. 1076/2004 Anexa 2 6
PUZ – FABRICĂ FAINA PROTEICA COM BĂCIA, JUD HUNEDOARA – JAV-ZEGREAN SRL BĂCIA
� Stabilirea măsurilor de limitare până la eliminare a efectelor unor riscuri
naturale şi antropice, dacă acestea există în zona studiată;
� Stabilirea măsurilor de protecţie a mediului, ca rezultat al programelor
specifice;
� Reglementări specifice detaliate (permisiuni şi restricţii) incluse în
Regulamentul local de urbanism aferent PUG-ului.
Pentru elaborarea PUZ se vor respecta prevederile Ordinului nr.
176/N/16.08.2000 emis de MPLAT care aproba Ghidul privind metodologia de
elaborare şi conţinutul cadru al Planului Urbanistic Zonal.
Planul Urbanistic Zonal se elaborează după obţinerea avizelor obligatorii
conform Ghidului, cu respectarea condiţiilor impuse de avizatori si a propunerilor
rezultate ca urmare a consultării populaţiei şi a tuturor factorilor interesaţi, ca
etapă obligatorie realizată prin grija beneficiarului, după organizarea publicităţii
corespunzătoare (avizele emise pentru PUZ, procesul verbal privind consultarea
populaţiei precum şi dovada popularizării în mass-media se vor anexa la PUZ).
Raportul de mediu a fost întocmit in conformitate cu cerinţele H.G. nr.
1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru
planuri si programe si cu precizările si recomandările prevăzute in Manualul
pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri si
programe elaborat de Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor in colaborare cu
Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului.
Evaluarea strategică de mediu este un instrument folosit în mod sistematic
la cel mai înalt nivel decizional, care facilitează integrarea de mediu în procesul
de luare a deciziilor, conduce la identificarea măsurilor specifice de ameliorare a
efectelor şi stabileşte un cadru pentru evaluarea ulterioară a proiectelor din punct
de vedere al protecţiei mediului. Evaluarea strategica se aplica de către unele
state şi la nivel de politici şi chiar de legislaţie, fiind o metodă de asigurare şi
promovare a principiilor dezvoltării durabile. În acest sens, s-a dezvoltat un
instrument internaţional, pe care şi România l-a semnat la Kiev în 2003 –
Protocolul privind evaluarea strategică de mediu – şi care reglementează
RAPORT DE MEDIU conform H.G. nr. 1076/2004 Anexa 2 7
PUZ – FABRICĂ FAINA PROTEICA COM BĂCIA, JUD HUNEDOARA – JAV-ZEGREAN SRL BĂCIA
procedura prin care anumite planuri, programe, politici sau acte normative pot
face obiectul evaluării de mediu.
Evaluarea strategica de mediu s-a dezvoltat ca măsură de precauţie la
nivel decizional înalt, deoarece evaluarea impactului la nivel de proiect s-a
dovedit o măsură destul de limitativa, având in vedere ca procedura EIA intervine
relativ târziu în procesul decizional în cazul planurilor şi programelor.
Scopul întocmirii prezentului Raport de mediu constă în evaluarea
potenţialelor efecte semnificative asupra mediului ale implementării planului şi
stabilirea măsurii în care Planul Urbanistic Zonal - Fabrică de făină proteică Băcia
propus de către beneficiar promovează principiile dezvoltării durabile prin
integrarea corespunzătoare a consideraţiilor cu privire la mediu.
RAPORT DE MEDIU conform H.G. nr. 1076/2004 Anexa 2 8
PUZ – FABRICĂ FAINA PROTEICA COM BĂCIA, JUD HUNEDOARA – JAV-ZEGREAN SRL BĂCIA
Capitolul 1.
CONŢINUTUL ŞI OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE PLANULUI
URBANISTIC ZONAL ANALIZAT, PRECUM ŞI A RELAŢIEI CU ALTE
PLANURI ŞI PROGRAME RELEVANTE
1.1. Prezentarea conţinutului si a obiectivelor principale
1.1.1. Oportunitate şi scop
SC JAV-ZEGREAN SRL Băcia, în calitate de beneficiar, propune
construirea unei Fabrici de făină proteică amplasată în extravilanul satului
Petreni, comuna Băcia, jud. Hunedoara, făină proteică ce se obţine prin
prelucrarea unora din subprodusele de origine animală de categoria a treia,
definite în art. 10 din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului
European şi al Consiliului, de stabilire a normelor sanitare privind subprodusele
de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman
şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1774/2002.
Utilizarea acestor subproduse de origine animală de categoria a treia
pentru fabricarea făinii proteice constituie un mod raţional de a valorifica
materiale care altfel devin deşeuri ce trebuiesc eliminate, cu cheltuieli mai mari şi
cu beneficii mai puţine sau inexistente.
Clientela potenţială pentru făina proteică este constituită din firme
specializate în producerea hranei pentru animale de companie (câini, pisici), cum
sunt: MARS, Nestlé Purina, Royal Canin, Provimi Pet Food, Bosch.
1.1.2. Amplasament, regimul juridic şi economic al terenului
Amplasamentul care face obiectului PUZ-ului este situat în extravilanul
satului Petreni, comuna Băcia, la cca 1100 m nord-est de localitatea Băcia, la cca
1000 m nord-vest de localitatea Totia şi la cca 2000 m nord de localitatea Petreni.
Distanţa de la amplasament până la râul Strei este de cca 350 m.
RAPORT DE MEDIU conform H.G. nr. 1076/2004 Anexa 2 9
PUZ – FABRICĂ FAINA PROTEICA COM BĂCIA, JUD HUNEDOARA – JAV-ZEGREAN SRL BĂCIA
Pe latura de V a terenului în cauză există un drum comunal de exploatare
neamenajat (drum de pământ) prin care se va face accesul la amplasament,
drum care merge pe lângă un canal de desecare. Pe marginea drumului
menţionat există o reţea aeriană de transport energie electrică (LEA 0,4 KV). Tot
la V de amplasament, pe cealaltă parte a canalului de irigaţii, la cca 50 m
distanţă, există un atelier de prelucrat marmura. La N şi la S, adiacent
amplasamentului, se află terenuri agricole arabile. Pe latura de E a
amplasamentului există un dig de protecţie la râul Strei şi un drum comunal de
exploatare, pe lângă dig. După cum reiese din Avizul SC ApaProd SA nr.
1039/06.12.2010, pe lângă dig există o conductă de apă potabilă Dn 140 mm, din
oţel, aflată în prezent în conservare. Prin colţul de sud-est terenul este traversat
de două conducte magistrale de transport gaz metan, Vest II şi Vest III după cum
rezultă din Adresa nr. 1424/18.01.2011 emisă de Transgaz SA.
Localizarea terenului este arătată în Planul de încadrare în zonă, planşa
“Încadrarea în teritoriul administrativ”, scara 1:50000 din Proiectul Plan Urbanistic
General (PUG) comuna Băcia întocmit de arh. Ilişiu Eugen.
Regimul juridic: Terenul care face obiectul PUZ-ului este în proprietatea
privată a SC JAV-ZEGREAN SRL Băcia, conform extras CF nr. 60320, extras CF
nr. 60256, extras CF nr. 60249, extras CF nr. 60002 şi extras CF nr. 60137.
Regimul economic. Folosinţa actuală a amplasamentului este de teren
agricol. Destinaţia stabilită prin Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean
(PATJ) este: zonă cu potenţial de dezvoltare agricol, de servicii, industrie,
transport şi turism.
1.1.3. Prezentarea planului (PUZ)
1.1.3.1. Stadiul actual al dezvoltării
Date privind evoluţia zonei
Comuna Băcia este situată în partea centrală a judeţului Hunedoara şi se
învecinează la nord cu oraşul Simeria, la nord-est cu comuna Turdaş, la est cu
comuna Mărtineşti, la sud cu oraşul Călan, iar la sud-vest cu municipiul
RAPORT DE MEDIU conform H.G. nr. 1076/2004 Anexa 2 10
PUZ – FABRICĂ FAINA PROTEICA COM BĂCIA, JUD HUNEDOARA – JAV-ZEGREAN SRL BĂCIA
Hunedoara şi la nord-vest cu municipiul Deva. Comuna Băcia are o suprafaţă de
2937 de hectare şi aproximativ 1800 de locuitori care trăiesc în cele patru sate
componente: Băcia, Totia, Petreni şi Tâmpa.
Perimetrul în care sunt amplasate satele comunei Băcia se situează de o
parte si de alta a râului Strei şi a şoselei naţionale DN66 (E79) Târgu Jiu - Haţeg
- Simeria, care face legătura între Ţara Haţegului si Valea Mureşului.
Toate satele comunei sunt vechi centre de locuire: localitatea Băcia a fost
atestată documentar începând cu anul 1332, apărând de la început sub acelaşi
nume pe care îl poarta si astăzi; satul Totia a fost atestat documentar în anul
1336;.satul Tâmpa a fost atestat documentar în anul 1404; satul Petreni a fost
atestat documentar în anul 1425. Descoperirile arheologice arată că pe aceste
meleaguri a fost o continuitate de locuire din cele mai vechi timpuri. Pe teritoriul
comunei a fost descoperit un topor de bronz de tip Corbasca şi un topor de cupru
cu braţele în cruce. Din epoca romană, în punctul Palota situat între clădirea
şcolii din Băcia şi Canalul Streiului, s-au identificat resturile unor construcţii
romane care atestă prezenţa unei aşezări rurale. Tot de aici provine şi o stelă
funerară. Pe teritoriul comunei s-a descoperit şi un tezaur monetar format din 14
denari romani republicani.
Pe la anul 800 se aminteşte de pietrarii care făceau pietre de moară mult
căutate pe Valea Streiului şi în vechea Dacie, astăzi Ţara Haţegului. Aceşti
pietrari locuiau pe teritoriul actualului sat Petreni.
Comuna Bacia se află în componenţa actuală după reforma administrativă
din anul 1968.
Date privind circulaţia
Căi de acces în zonă:
- calea ferată electrificată Simeria - Craiova cu oprire în staţia CFR Simeria
Triaj aflată pe teritoriul localităţii Tâmpa; în localitatea Băcia există gara pentru
trenurile personale care deservesc populaţia localităţilor Băcia, Tâmpa şi Petreni;
RAPORT DE MEDIU conform H.G. nr. 1076/2004 Anexa 2 11
PUZ – FABRICĂ FAINA PROTEICA COM BĂCIA, JUD HUNEDOARA – JAV-ZEGREAN SRL BĂCIA
- şoseaua naţională DN66 (E79) Târgu Jiu - Haţeg - Simeria, care
traversează satul Băcia şi la care satul Petreni are acces prin DC50 Băcia –
Petreni;
- drumul judeţean DJ668/D Băcia - Tâmpa – Simeria;
- drumul comunal DC50 Băcia - Petreni - Totia drumul comunal DC44
Simeria Veche - Totia, care face legătura între satul Totia şi drumul european
E78 (DN7).
Satele Băcia şi Tâmpa sunt situate pe magistrala de cale ferată 202
Simeria – Filiaşi care, prin magistrala 200 Braşov-Simeria-Arad-Curtici, leagă
România de Europa Occidentală.
Distanţe de la Băcia la: Deva - 18 km; la Simeria - 3 km; la Calan - 5 km.
Accesul la amplasamentul care face obiectul PUZ-ului se poate face din
drumul comunal de exploatare aflat pe marginea canalului de irigaţii.
� Principalele disfuncţionalităţi
Accesul auto la amplasament se face din DN66 (E79) Târgu Jiu - Haţeg -
Simeria pe un drum comunal de exploatare neamenajat (drum din pământ).
Ocuparea terenurilor
Terenurile din extravilanul localităţilor comunei Băcia sunt folosite aproape
în exclusivitate în scop agricol. Aceste terenuri sunt deservite de drumuri agricole
neamenajate (din pământ). Există si suprafeţe ocupate de reţele, cum ar fi reţele
aeriene de transport a energiei electrice, reţele subterane de transport apă
potabilă, reţele subterane de transport gaz metan. Suprafeţele ocupate de aceste
reţele sunt scoase parţial din circuitul agricol. Ele ocupă un procent redus din
teritoriul extravilan
Societăţile comerciale cu profil de activitate neagricol de pe raza comunei
sunt amplasate, în general, în intravilan.
Zona în care se află şi terenul care face obiectul prezentului PUZ, între
canalul de irigaţie şi digul de protecţie la râul Strei, a avut folosinţă agricolă tot
timpul, în prezent având regimul de teren arabil în cea mai mare parte.
RAPORT DE MEDIU conform H.G. nr. 1076/2004 Anexa 2 12
PUZ – FABRICĂ FAINA PROTEICA COM BĂCIA, JUD HUNEDOARA – JAV-ZEGREAN SRL BĂCIA
Pe amplasamentul care face obiectul prezentului PUZ, aflat în extravilanul
satului Petreni, comuna Băcia, nu există construcţii. La cca 50 m vest de
amplasament există un atelier de prelucrare a marmurii.
� Principalele disfuncţionalităţi
Amplasarea investiţiei pe un teren din extravilan cu folosinţă agricolă,
necesită scoaterea acestuia din circuitul agricol.
Echiparea edilitară
� Stadiul echipării edilitare a zonei
Alimentarea cu apă a comunei Băcia se face din sursa Sântămărie, din
conducta Φ1000 mm care alimentează municipiul Deva şi toate localităţile de pe
traseul ei. Lungimea reţelei de distribuţie a apei potabile în satele Băcia, Tâmpa
şi Petreni este în lungime de 16 km. Reţeaua de apă potabila este în curs de
extindere şi pentru satul Totia.
Comuna Băcia dispune şi de o reţea de canalizare pentru apele uzate
menajere care deserveşte satele Băcia, Tâmpa şi Petreni. Apele uzate menajere
sunt epurate într-o staţie de epurare aflată pe teritoriul satului Tâmpa.
Toate satele comunei Băcia dispun de reţea de alimentare cu energie
electrica. Pe marginea drumului comunal care mărgineşte amplasamentul la vest,
există o reţea de alimentare cu energie electrică LEA de 0,4 KV.
La cca 60 m nord - vest de amplasament trece o reţea de alimentare cu
energie electrică de înaltă tensiune LEA 220 KV.
Prin colţul de sud-est amplasamentul prezentului PUZ este traversat de
două conducte magistrale de transport gaz metan Vest II şi Vest III.
În comună există reţea de telefonie fixă şi mobilă şi reţea de acces la
internet.
Colectarea deşeurilor menajere de pe raza comunei se face de o societate
autorizată
� Principalele disfuncţionalităţi
Amplasamentul nu are acces la reţeaua de canalizare a comunei iar staţia
de epurare se pare că este subdimensionată pentru a prelua debitul de ape uzate
RAPORT DE MEDIU conform H.G. nr. 1076/2004 Anexa 2 13
PUZ – FABRICĂ FAINA PROTEICA COM BĂCIA, JUD HUNEDOARA – JAV-ZEGREAN SRL BĂCIA
rezultate de la fabrica de făină proteică şi de la alte investiţii pe care comunitatea
locală doreşte să le atragă.
1.1.3.2. Propuneri de dezvoltare urbanistică
Concluzii ale studiilor de fundamentare
Analizele făcute şi ridicarea topografică arată că amplasamentul ales este
favorabil pentru construirea unei fabrici de făină proteică:
- terenul ales este plat, situat la o distanţă relativ mare de zonele
rezidenţiale şi de alţi receptori protejaţi;
- în zonă există reţele de utilităţi, lucru care face ca racordarea la acestea
să se facă cu cheltuieli minime;
- amplasamentul este situat în apropierea unor căi de transport importante
DN66 Târgu Jiu - Haţeg - Simeria şi magistrala de cale ferată 202 Simeria -
Filiaşi, lucru important pentru aprovizionarea cu materia primă si desfacerea
produselor finite;
- în zonă există posibilităţi de asigurare cu materie primă într-o proporţie
ridicată, dacă nu integral (subprodusele de origine animală de categoria a treia
aşa cum sunt definite în art. 10 din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 al
Parlamentului European şi al Consiliului cu modificările ulterioare, de stabilire a
normelor sanitare privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate
care nu sunt destinate consumului uman şi de abrogare a Regulamentului (CE)
nr. 1774/2002).
- inexistenţa în zonă sau în apropiere a unor arii naturale protejate
constituie, de asemeni, un avantaj
Gradul de seismicitate - conform SR 11100-3 terenul se încadrează în
macrozona cu intensitate seismică de gradul 6. Conform zonării seismice după
Normativul P100/1-2006, amplasamentul are o perioadă de colţ Tc = 0,7 sec. şi
un coeficient seismic ag = 0,08 g
Conform Studiului geotehnic preliminar întocmit de SC GEOLOGIC SITE
SRL Hunedoara condiţiile de fundare pe amplasamentul studiat sunt bune.
RAPORT DE MEDIU conform H.G. nr. 1076/2004 Anexa 2 14
PUZ – FABRICĂ FAINA PROTEICA COM BĂCIA, JUD HUNEDOARA – JAV-ZEGREAN SRL BĂCIA
Succesiunea stratigrafică relevată de Studiul geotehnic preliminar este
următoarea.
0,0 – 0,20 m sol vegetal nisipos – argilos, de culoare brună;
0,20 – 1,00 m praf nisipos – argilos, de culoare brun-negricioasă, cu
incluziuni de pietriş;
1,00 – 5,00 m nisip cu pietriş necoeziv, de culoare brun – cenuşie
Până la adâncimea la care au mers investigaţiile (5 m), nu s-a interceptat
acviferul freatic.
Prevederi ale PUG şi PATJ
Destinaţia stabilită prin Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean (PATJ)
şi PUG comuna Băcia pentru terenurile din zona unde se află amplasamentul
propus PUZ – Fabrică de făină proteică Băcia este: zonă cu potenţial de
dezvoltare agricol, de servicii, industrie, transport şi turism.
Zonificarea funcţială-reglementări, bilanţ teritorial, indici urbanistici
Se va păstra şi respecta zonificarea existentă şi propusă prin prezentul
PUZ şi PUG.-ul comunei Băcia.
Se vor respecta prevederile din Ordinul M.S. nr. 536/1997 pentru
aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al
populaţiei.
Incinta fabricii de făină proteică este un tot unitar ce ocupă întregul teren,
mai puţin zona de protecţie a celor două conducte de gaz metan ce traversează
amplasamentul prin colţul de sud-est, zona de protecţie având obligatoriu
destinaţia de spaţiu verde.
Amplasarea construcţiilor în teren este dictată de relaţiile funcţionale dintre
ele cu respectarea obligaţiilor/constrângerilor de natură urbanistică impuse prin
Certificatul de urbanism nr. 195 din 2.12.2010 eliberat de Consiliul Judeţean
Hunedoara şi prin avizele cerute prin Certificatul de urbanism.
Prin realizarea amenajărilor şi construcţiilor propuse se va obţine o zonă cu
funcţiune industrială: fabrică de făină proteică care va cuprinde:
RAPORT DE MEDIU conform H.G. nr. 1076/2004 Anexa 2 15
PUZ – FABRICĂ FAINA PROTEICA COM BĂCIA, JUD HUNEDOARA – JAV-ZEGREAN SRL BĂCIA
- o hală industrială cu dimensiunile în plan 105x35 m şi cu o înălţime maximă la
cornişă de 7,00 m care va adăposti utilajele şi instalaţiile fabricii de făină proteică;
- clădiri de birouri si vestiare;
- atelier de reparaţii;
- centrală termică;
- staţie de reducere şi reţea de alimentare cu gaz metan;
- branşament la reţeaua de apă potabilă a comunei şi reţea de alimentare
cu apă potabilă;
- sistem local de canalizare ape uzate tehnologice cu staţie de preepurare
cu evacuarea efluentului preepurat cu vidanja;
- sistem local de canalizare ape uzate menajere cu bazin de colectare şi
evacuarea efluentului preepurat cu vidanja;
- instalaţie de epurare a efluentului gazos rezultat din procesul de fabricare
a făinii proteice, formată din schimbător de căldură, condensator şi biofiltru;
- platformă de compostare a materialului epuizat scos din biofiltru;
- drumuri şi platforme interioare pentru acces şi parcare;
- spatii verzi.
BILANŢ TERITORIAL
EXISTENT PROPUSSUPRAFEŢE
mp % mp %
Suprafaţa teren proprietateSC JAV-ZEGREAN SRL Băcia
22208,7 100 22208,7 100
Construcţii 0 0 5007,64 22,54Circulaţii pietonale şi auto 0 0 10005,59 45,06Spaţii verzi 22208,7 100 7195,47 32,40
Indici urbanistici
Pentru zona studiată procentul maxim de ocupare a terenului (POT) va
respecta prevederile art. 15 din Regulamentul General de Urbanism aprobat prin
HG nr. 525/1996, republicată. În Anexa 2 la Regulament, la punctul 2.1.6 se face
precizarea că pentru zone industriale propuse POT se va stabili prin Studiul de
fezabilitate. Coeficientul maxim de utilizare a terenului (CUT) reprezintă raportul
RAPORT DE MEDIU conform H.G. nr. 1076/2004 Anexa 2 16
PUZ – FABRICĂ FAINA PROTEICA COM BĂCIA, JUD HUNEDOARA – JAV-ZEGREAN SRL BĂCIA
dintre suprafaţa construită desfăşurată şi suprafaţa parcelei. CUT va fi în
concordanţă cu regimul de înălţime impus de activităţile desfăşurate.
Pentru amplasamentul studiat indicii urbanistici sunt:
POT: 22,54%
CUT: 0,22
Dezvoltarea echipării edilitare
� Alimentarea cu apă
Pentru alimentarea cu apă pentru nevoi tehnologice şi pentru nevoi
igienico-sanitare este necesar să se monteze o conductă de aducţiune în lungime
de 2340 m, Dn 100 mm, ce va fi racordată la conducta Dn 315 mm care face
parte din investiţia “Extindere distribuţie apă comuna Băcia – etapa III” aflată în
derulare, după cum rezultă din Acordul de principiu nr. 43-1/21.02.2011 eliberat
de SC APAPROD SA Deva.
� Canalizare, evacuare ape uzate
Din activitatea fabricii de făină proteică Băcia vor rezulta trei categorii de
ape uzate:
- ape uzate tehnologice rezultate din procesul de fabricare a făinii proteice;
- ape uzate fecaloid menajere rezultate de la instalaţile igienico-sanitare;
- ape pluviale colectate de pe platforma betonată de circulaţie din incinta
fabricii.
Se propune ca apele tehnologice uzate rezultate de la fabricarea făinii
proteice să fie supuse unui proces de preepurare şi apoi transportate cu vidanja
la o staţie de epurare din zonă pentru a fi epurate în mod corespunzător înainte
de a fi deversate în emisar. Sluţia propusă de preepurare a apelor uzate
tehnologice urmată de transportarea lor cu vidanja la o staţie de epurare din zonă
este acceptată de Sistemul de Gospodărire a Apelor Hunedoara conform Avizului
de principiu nr. 633/24.02.2011.
SC APAPROD SA Deva, prin Acordul de principiu nr. 43-1 / 21.02.2011,
este de acord cu descărcarea apelor uzate tehnologice preepurate la staţia de
RAPORT DE MEDIU conform H.G. nr. 1076/2004 Anexa 2 17
PUZ – FABRICĂ FAINA PROTEICA COM BĂCIA, JUD HUNEDOARA – JAV-ZEGREAN SRL BĂCIA
epurare Buituri-Hunedoara. Există posibilitatea ca pe parcurs, după finalizarea
lucrărilor de investiţii de la staţiile de epurare Simeria sau Sântuhalm, transportul
apelor uzate preepurate de la Fabrica de făină proteică Băcia să se facă în
condiţii mai economice.
Poluanţii caracteristici pentru apele uzate tehnologice care vor fi
preepurate sunt: suspensii, substanţe organice (CCOCr) şi extractibile (grasimi).
Caracteristicile apelor uzate preepurate vor trebui să se încadreze în
valorile maxime reglementate de NTPA 002/2005 pentru ca staţia de epurare
care va primi aceste ape să poată funcţiona în condiţii optime, fără şocuri de
concentraţii care ar putea deregla procesul de epurare.
În staţia de preepurare se va face separarea grăsimilor prin flotare şi a
particulelor grele (suspensiile solide) prin sedimentare. Pentru flotarea grăsimilor
se va introduce aer în apa uzată. Grăsimile separate la suprafaţa apei se
colectează cu un sistem de raclare şi se reintroduc în procesul de fabricare a
făinii proteice. Şlamul format din particulele solide mai grele ca apa se colectează
şi se trimite la staţia de compostare. Pentru sporirea eficienţei procesului de
preepurare se utilizează chimicale – agenţi de coagulare şi flotare.
Apele uzate fecaloid menajere rezultate de la instalaţiile igienico-sanitare
nu se preepurează, ele se amestecă la final cu apele tehnologice preepurate şi
se trimit, împreună cu acestea, la staţia de epurare din zonă conform acceptului
dat de SC ApaProd Deva.
Apele pluviale de pe platformele betonate de circulaţie a mijloacelor de
transport se vor colectata şi vor fi supuse unui proces de separare a materialelor
solide antrenate şi a eventualelor urme de produse petroliere, înainte de a fi
evacuate.
Administraţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare RA - Sucursala Teritorială
Mureş Olt Mijlociu, Unitatea de Administrare Hunedoara, prin Adresa nr.
175/11.02.2001 şi-a dat acordul de principiu pentru deversarea acestor ape în
canalul de desecare CA2 ce trece pe la vest de amplasamentul fabricii de făină
proteică Băcia.
RAPORT DE MEDIU conform H.G. nr. 1076/2004 Anexa 2 18
PUZ – FABRICĂ FAINA PROTEICA COM BĂCIA, JUD HUNEDOARA – JAV-ZEGREAN SRL BĂCIA
� Alimentarea cu energie electrică
Se propune ca alimentarea cu energie electrică a fabricii de făină proteică
să se facă din LEA 0,4 KV de pe lângă drumul comunal existent la vest de
amplasament.
SC Transelectrica SA, Sucursala de transport Timişoara a eliberat Avizul
conform de amplasament nr. 8731 din 22.12.2010 prin care se acordă “aviz
favorabil”, fără condiţii, pentru obiectivul DTAC şi DTOE - Construire fabrică de
făină proteică pe amplasamentul propus.
S-a obţinut, de asemeni, Avizul de amplasament favorabil nr. 7730638 din
31.01.2011, fără condiţii, de la Enel Distribuţie Banat SA – Unitatea teritorială
Reşiţa Deva.
� Asigurarea cu agent termic
Procesul tehnologic de fabricare a făinii proteice necesită abur de joasă
presiune (3,5 bari, 150°C). Aburul se va obţine într-o centrală termică amplasată
pe teritoriul fabricii, echipată cu două cazane de 3500 kW fiecare, din care unul
va funcţiona cu gaz metan iar celălalt cu biomasă (deşeuri de lemn, rumeguş, paie,
coceni etc).
În vederea asigurării apei calde pentru nevoi igienico-sanitare şi pentru
încălzirea spaţiilor se va folosi apa caldă rezultată din proces (schimbătoarele cu
răcire indirectă).
� Alimentarea cu gaze naturale şi biomasă
Alimentarea cu gaze naturale pentru centrala termică se va face din una
din conductele magistrale de gaz metan care traversează amplasamentul prin
colţul de sud-vest, prin intermediul unei staţii de reducere şi reglare a presiunii
care va fi amplasată pe teritoriul fabricii, în condiţiile specificate prin Adresa nr.
1424 din 18.01.2011 a Transgaz SA Mediaş - Departamentul exploatare.
Pentru construirea şi racordarea staţiei de reducere şi reglare a presiunii la
reţeaua de gaz metan amintită, beneficiarul va întocmi o documentaţie tehnică pe
care o va depune la Transgaz SA Mediaş.
RAPORT DE MEDIU conform H.G. nr. 1076/2004 Anexa 2 19
PUZ – FABRICĂ FAINA PROTEICA COM BĂCIA, JUD HUNEDOARA – JAV-ZEGREAN SRL BĂCIA
Aprovizionarea cu biomasa se va face de la fabricile de prelucrare a
lemnului şi de la producătorii agricoli de biomasă (paie, coceni) cu care se vor
încheia contracte.
� Gospodărirea deşeurilor
Deşeurile rezultate de la fabricarea făinii proteice sunt:
- materialul organic biodegradabil epuizat (fibra de cocos) scos din biofiltru
care se supune unui proces de compostare în condiţii controlate, după care este
utilizat ca îngrăşământ agricol;
- deşeuri de la staţia de preepurare (nămol) care se amestecă cu materialul
organic biodegradabil epuizat scos din biofiltru şi se compostează împreună cu
acesta;
- deşeuri menajere, se colectează în pubele şi se preiau de o firmă locală
de salubritate.
Deşeurile din faza de construcţie sunt în general resturi de materiale de
construcţie iar cele din faza de închidere / reabilitare pot fi mai complexe,
incluzând deşeuri de materiale de construcţie rezultate din demolări dar şi
echipamente / utilaje contaminate cu diverse materiale care s-au folosit în timpul
funcţionării obiectivului. Trebuie să spunem, totuşi, că fabrica de făină proteică
lucrează numai cu materiale bioderadabile.
1.1.4. Propunerea de dezvoltare
1.1.4.1. Materia primă
Propunerea de dezvoltare constă în construirea unei Fabrici de făină
proteică amplasată în extravilanul satului Petreni, comuna Băcia, jud. Hunedoara,
prin prelucrarea unora din subprodusele de origine animală de categoria a treia,
subproduse definite în art. 10 din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 al
Parlamentului European şi al Consiliului, de stabilire a normelor sanitare privind
subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate
consumului uman şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1774/2002.
RAPORT DE MEDIU conform H.G. nr. 1076/2004 Anexa 2 20
PUZ – FABRICĂ FAINA PROTEICA COM BĂCIA, JUD HUNEDOARA – JAV-ZEGREAN SRL BĂCIA
Materialul de categoria 3 care va fi folosit ca materie primă pentru
fabricarea făinii proteice cuprinde următoarele subproduse de origine animală:
(a) carcase şi părţi de animale sacrificate sau, în cazul vânatului, cadavre sau
părţi de animale ucise şi care sunt adecvate alimentaţiei umane în conformitate
cu legislaţia comunitară, dar nu sunt destinate alimentaţiei umane din motive
comerciale;
(b) carcase şi părţile următoare care provin de la animale care au fost sacrificate
într-un abator şi au fost considerate adecvate pentru a fi sacrificate în vederea
consumului uman în urma unei inspecţii ante-mortem sau cadavre şi părţile
următoare care provin de la vânat ucis în vederea consumului uman în
conformitate cu legislaţia comunitară:
(i) carcase sau cadavre şi părţi de animale care sunt respinse ca fiind
neadecvate pentru consumul uman în conformitate cu legislaţia
comunitară, dar care nu au prezentat niciun semn al unei boli transmisibile
oamenilor sau animalelor;
(ii) capete de păsări;
(iii) piei, inclusiv bucăţi şi aşchii ale acestora, coarne şi picioare, inclusiv
falangele şi oasele carpiene şi metacarpiene, oasele tarsiene şi
metatarsiene ale:
- animalelor, altele decât rumegătoare care necesită testare în
vederea depistării EST; precum şi ale
- rumegătoarelor care au fost testate cu rezultate negative în
conformitate cu articolul 6 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr.
999/2001;
(iv) păr de porc;
(v) pene;
(c) subproduse de origine animală provenite de la păsări şi lagomorfe sacrificate
la fermă, astfel cum se menţionează la articolul 1 alineatul (3) litera (d) din
RAPORT DE MEDIU conform H.G. nr. 1076/2004 Anexa 2 21
PUZ – FABRICĂ FAINA PROTEICA COM BĂCIA, JUD HUNEDOARA – JAV-ZEGREAN SRL BĂCIA
Regulamentul (CE) nr. 853/2004, care nu prezintă semne de boală transmisibilă
omului sau animalelor;
(d) sânge de la animale care nu au prezentat niciun semn al unei boli
transmisibile oamenilor sau animalelor prin intermediul sângelui obţinut de la
următoarele animale care au fost sacrificate într-un abator după ce au fost
considerate adecvate pentru a fi sacrificate în vederea consumului uman în urma
unei inspecţii ante-mortem în conformitate cu legislaţia comunitară:
(i) animale, altele decât rumegătoare care necesită testare în vederea
depistării EST; precum şi
(ii) rumegătoare care au fost testate cu rezultate negative în conformitate
cu articolul 6 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 999/2001;
(e) subproduse de origine animală provenite din fabricarea produselor destinate
consumului uman, inclusiv oase degresate, jumări şi nămoluri rezultate în urma
centrifugării sau separării, din prelucrarea laptelui;
(f) produse de origine animală sau alimente care conţin produse de origine
animală, care nu mai sunt destinate consumului uman din motive comerciale sau
din cauza unor probleme de fabricaţie sau defecte de ambalare sau a altor
defecte din care nu poate apărea niciun risc pentru sănătatea publică sau
animală;
(o) ţesut adipos de la animale care nu au prezentat niciun semn al unei boli
transmisibile oamenilor sau animalelor prin intermediul materialului în cauză şi
care au fost sacrificate într-un abator şi au fost considerate adecvate pentru a fi
sacrificate în vederea consumului uman în urma unei inspecţii ante-mortem în
conformitate cu legislaţia comunitară;
1.1.4.2. Capacitatea proiectată
Capacitatea proiectată a Fabricii de făină proteică Băcia este de 70 t/zi
materie primă prelucrată, regim de funcţionare 24 ore/zi, 5 zile/săptămână.
Materia primă folosită la fabricarea făinii proteice conţine:
RAPORT DE MEDIU conform H.G. nr. 1076/2004 Anexa 2 22
PUZ – FABRICĂ FAINA PROTEICA COM BĂCIA, JUD HUNEDOARA – JAV-ZEGREAN SRL BĂCIA
- apă 65 – 70%
- masă uscată 15 – 20%
- grăsime 15 – 15%
Din cele 70 t/zi materie primă prelucrată se obţin:
- făină proteică 22,5 t/zi
- grăsime tehnică 8,5 t/zi
- apă reziduală 39 m3/zi
Făina proteică obţinută conţine (în medie):
- proteină animală min. 60%
- grăsimi max.10%
- apă max. 6,5%
1.1.4.3. Date privind fabricaţia
1.1.4.3.1. Transportul şi recepţia materiei prime
Materia primă (materialul de origine animală de categoria a 3-a cum este
numit în Regulamentul (CE) Nr. 1069/2009 al Parlamentului European şi al
Consiliului) se procură, în general, de la abatoare.
Transportul materiei prime se face cu autovehicule specializate, autorizate
în conformitate cu legislaţia în vigoare pentru transportul subproduselor de
origine animală de categoria a treia. Materia primă aprovizionată va fi însoţită de
documentele de însoţire în conformitate cu prevederile din Regulamentul (CE) nr.
1069/2009. Materia primă aprovizionată se recepţionează cantitativ şi calitativ
înainte de introducere în fluxul de fabricaţie a făinii proteice prin verificarea
documentelor de însoţire a mărfii şi verificând dacă marfa corespunde datelor din
documentele de însoţire.
1.1.4.3.2. Etapele procesului tehnologic
a) Generalităţi
Hala de fabricaţie, construită din materiale care permit menţinerea unor
standarde de igienă corespunzătoare, este perfect închisă şi se află sub o uşoară
RAPORT DE MEDIU conform H.G. nr. 1076/2004 Anexa 2 23
PUZ – FABRICĂ FAINA PROTEICA COM BĂCIA, JUD HUNEDOARA – JAV-ZEGREAN SRL BĂCIA
depresiune creată de un sistem de ventilaţie care absoarbe aerul din hală şi-l
introduce în sistemul de epurare a efluentului gazos, sistem de epurare format
din ciclon, schimbător de căldură, condensator şi biofiltru.
Introducerea materiei prime în fluxul de fabricaţie se face printr-un sistem
ecluză pentru a nu permite ieşirea în atmosferă a mirosurilor din hala de
fabricaţie. Astfel, se deschide uşa frontală şi mijlocul de transport cu materia
primă pătrunde în prima încăpere, după care uşa frontală se închide. Materia
primă se descarcă în jgheabul de primire. În acest fel materiile prime
aprovizionate nu intră în contact cu impurităţi care ar putea cauza probleme în
timpul prelucrării sau care să altereze calitatea produsului finit. Se asigură astfel
şi protecţia împotriva păsărilor, rozătoarelor, insectelor şi a pătrunderii unor
impurităţi mecanice.
Aici se face recepţia materiei prime aprovizionate. Materia primă se
descarcă în jgheabul de recepţie cu capacitatea de 50 m3, unde se face
verificarea vizuală şi olfactivă şi se iau probe, dacă este cazul.
b) Tocarea materiei prime
Din jgheabul de recepţie materialul este transportat cu un sistem de
transportoare elicoidale la maşinia de tocat. Materialul este mărunţit în bucăţi mai
mici de 30 mm cu ajutorul unor cilindri zimţaţi.
c) Buncărul de recepţie sub presiune
După mărunţire materialul este dus de un sistem de transportoarele cu
melc la buncărul de recepţie sub presiune. Buncărul de recepţie sub presiune are
volumul de 7 m3, formă cilindrică verticală cu partea inferioară conică. El este
legat printr-o conductă de distribuţie de destructori (cazanele de prăjire). În
buncărul de recepţie sub presiune se introduce abur direct care încălzeşte
materialul şi-l transportă (îl împinge), prin conducta de distribuţie la destructori
(cazanele de prăjire). Aburul are presiunea de 3,5 bari şi temperatura de 135 -
150°C.
RAPORT DE MEDIU conform H.G. nr. 1076/2004 Anexa 2 24
PUZ – FABRICĂ FAINA PROTEICA COM BĂCIA, JUD HUNEDOARA – JAV-ZEGREAN SRL BĂCIA
d) Prăjirea (topirea)
Destructorii (cazanele de prăjire) au fiecare volumul de 8 m3, sunt de formă
cilindrică orizontală şi sunt prevăzute cu manta de încălzire cu abur indirect şi cu
malaxor pentru amestecarea materialului în timpul încălzirii şi topirii. Materialul se
tine în destructori timp de 60 minute la 100°C apoi alte 60 minute la 115°C.
Durata totală a tratamentului în destructori este de 3 – 4 ore. În timpul
tratamentului în destructori apa din materia primă este eliberată şi evaporată, se
desăvârşeşte procesul de dezintegrare şi eliberare a grăsimilor din celulele de
grăsime, grăsimea se topeşte.
Aburul folosit pentru încălzirea indirectă la destructori este recuperat sub
formă de condens şi refolosit ca apă de alimentare la cazanele de abur.
Vaporii de apă proveniţi din materia primă şi din aburul direct introdus în
buncărul de recepţie sub presiune intră în circuitul de epurare a efluentului gazos
format, după cum am arătat, din schimbător de căldură, condensator şi biofiltru.
e) Separarea în jgheaburile de recepţie cu sedimentare
Din destructori, amestecul de proteină şi grăsime topită este trecut la
jgheaburile de recepţie cu sedimentare. Fiecare jgheab are volumul de 8 m3 şi
este prevăzut cu câte două transportoare elicoidale cu turaţie variabilă.
f) Separarea în presa cu melc
Materialul din jgheaburile de recepţie cu sedimentare este trimis printr-un
sistem de transportoare cu melc la presa cu melc care are capacitatea de 1,5 – 2
t/h. Presa cu melc asigură o presiune de 50 – 100 bari şi are rolul de a separa
într-o măsură foarte avansată grăsimea de fibrele de proteină (făina proteică).
Grăsimea separată în presa cu melc se scurge într-un vas omogenizator, de
unde este pompată la filtrul AMA, ultima etapă de filtrare, după care grăsimea
ajunge în rezervoarele de grăsime 40 cu volumul de 40 m3 fiecare. Din aceste
rezervoare grăsimea se încarcă în cisterne şi se expediază la beneficiari.
Rezervoarele de grăsime sunt vase verticale, prevăzute de încălzire cu
abur indirect, prin serpentine. Aburul este recuperat sub formă de condens şi
RAPORT DE MEDIU conform H.G. nr. 1076/2004 Anexa 2 25
PUZ – FABRICĂ FAINA PROTEICA COM BĂCIA, JUD HUNEDOARA – JAV-ZEGREAN SRL BĂCIA
refolosit ca apă de alimentare la cazanele de abur. Rezervoarele de grăsime sunt
curăţate periodic. Sedimentul şi grăsimea rămasă pe fundul rezervoarelor sunt
trimise cu ajutorul unei pompe la vasul omogenizator.
În filtrul AMA sunt reţinute toate particulele de proteină mai mari de 10
microni şi din masa proteică este separată grăsimea într-un grad foarte înalt.
După un ciclu de filtrare, prin intrarea în funcţiune a mecanismului de scuturare
mecanică cu care este dotat filtrul, materialul solid cade de pe plăcile filtrului şi
este preluat şi reîntors la jgheabul de recepţie.
g) Răcirea făinii proteice
Făina proteică fierbinte separată în presa cu melc este dusă cu un sistem
de transportoare cu melc la răcitorul de făină. Răcitorul de făină este tipul unui
schimbător de căldură cu ţevi verticale. Răcirea făinii care curge prin ţevi se face
cu aer rece care “spală” ţevile pe exterior. În acest fel aerul de răcire nu se
impurifică şi se evacuează în atmosferă fără să fie nevoie de vreun tratament.
h) Măcinarea făinii proteice
Făina proteică de la baza răcitorului este dusă cu un transportor cu melc la
concasorul cu ciocane. Înainte de măcinare se introduc antioxidanţi în făina
proteică pentru a împiedica procesele de degradare a ei (râncezire). Se folosesc
antioxidanţi agreaţi (solicitaţi) de producătorii de hrană pentru animalele de
companie – cumpărătorii făinii proteice. Exemple de astfel de antioxidanţi: butil
hidroxi toluen (E321), butil hidroxi anisol (E320).
i) Sitarea făinii proteiceFăina proteică ieşită din concasor este trecută cu ajutorul unui transportor
cu melc la un ciur vibrator. Capacitatea concasorului este de 2 – t/h, funcţie de
mărimea ochiurilor sitei. Făina trecută prin ochiurile sitei este transportată cu un
sistem de transportoare cu melc la două maşini de însăcuire.
Făina proteică este introdusă în big-bag-uri care sunt transportaţi la
magazie, de unde se expediază cu mijloace auto la beneficiari.
RAPORT DE MEDIU conform H.G. nr. 1076/2004 Anexa 2 26
PUZ – FABRICĂ FAINA PROTEICA COM BĂCIA, JUD HUNEDOARA – JAV-ZEGREAN SRL BĂCIA
1.1.4.4. Epurarea efluentului gazos
Efluentul gazos format din vapori de apă şi compuşi organici volatili dintre
care unii au miros neplăcut (cum sunt, de exemplu, acizii propionici), proveniţi de
la:
- rezervoarele de acumulare cu presiune;
- destructori (cazanele de fierbere);
- jgheaburile de filtrare;
- presa cu melc;
- răcitorul de făină,
este aspirat de un sistem de ventilare de absorbţie şi este trecut printr-o instalaţie
de epurare în scopul de a nu elimina în aer substanţe care să impurifice
atmosfera sau să creeze disconfort datorită mirosului neplăcut.
Instalaţia de epurare a efluentului gazos este formată dintr-un ciclon, dintr-
un schimbător de căldură, un condensator, un exhaustor şi un biofiltru. Cum am
arătat mai sus, hala de fabricaţie este perfect închisă şi se află sub o uşoară
depresiune creată de un sistem de ventilaţie de absorbţie racordat la exhaustor.
Pe fluxul de gaze, înainte de exhaustor se află un alt ciclon în care se separă
impurităţile solide. Aceste impurităţi se colectează într-un container şi se
reintroduc în circuitul de prelucrare, în jgheabul de recepţie. Exhaustorul trimite
efluentul gazos în biofiltru.
În schimbătorul de căldură are loc răcirea şi condensarea amestecului de
vapori de apă şi compuşi organici volatili proveniţi de la utilajele menţionate. În
condensul format se dizolvă o parte din compuşi organici volatili rezultând astfel
apele uzate tehnologice care sunt trimise la staţia de preepurare. Răcirea şi
condensarea amestecului de vapori de apă şi compuşi organici volatili în
schimbătorul de căldură se face cu apă rece care se încălzeşte pe seama căldurii
acestor gaze (schimbul de căldură este indirect). Apa caldă rezultată de la acest
schimbător este folosită pentru consum menajer, la instalaţiile igienico-sanitare şi
pentru spălarea utilajelor şi spaţiilor de producţie.
RAPORT DE MEDIU conform H.G. nr. 1076/2004 Anexa 2 27
PUZ – FABRICĂ FAINA PROTEICA COM BĂCIA, JUD HUNEDOARA – JAV-ZEGREAN SRL BĂCIA
Efluentul gazos ieşit din schimbătorul de căldură este supus unei răciri
suplimentare în condensator, răcirea se face cu aer rece, schimbul de căldură
este tot indirect, aerul de răcire nu se impurifică.
Efluentul gazos de la condensator, împreună cu aerul impurificat aspirat
din hala de producţie, este trimis la biofiltru.
Biofiltrul 53 este o construcţie paralelipipedică din beton armat, cu volumul
de cca 300 m3, care se umple cu fibră de cocos (cca 90 t). Prin trecerea
efluentului gazos prin această masă de fibre de cocos, pe care se dezvoltă
microorganismele care îşi iau energia necesară existenţei din descompunerea
compuşilor organici volatili din fluxul de gaze, se produce epurarea.
Masa de fibre de cocos se înlocuieşte după epuizare (la fiecare 2-4 ani) şi
se transportă la platforma de compostare. Aici mai ajunge şi şlamul de la staţia
de preepurare ape uzate.
1.1.4.5. Epurarea efluentului lichid
Problema epurării efluentului lichid a fost prezentată pe larg în paragraful
“Dezvoltarea echipării edilitare”.
1.1.4.6. Gospodărirea deşeurilor
Problema gospodăririi deşeurilor a fos prezentată, de asemeni, în
paragraful “Dezvoltarea echipării edilitare”.
1.1.5. Identificarea alternativelor posibile de realizare
Analiza alternativelor în concepţia, proiectarea, realizarea, exploatarea şi
monitorizarea unei investiţii din punct de vedere al protecţiei mediului se poate
referi la următoarele elemente:
- alegerea amplasamentului;
- alegerea tehnologiei de producţie, inclusiv a utilajelor, materiilor prime,
ambalajelor, în final al ciclului de viaţă a produselor;
- alegerea soluţiilor tehnice de execuţie a lucrărilor de investiţie, inclusiv a
utilajelor şi materialelor;
RAPORT DE MEDIU conform H.G. nr. 1076/2004 Anexa 2 28
PUZ – FABRICĂ FAINA PROTEICA COM BĂCIA, JUD HUNEDOARA – JAV-ZEGREAN SRL BĂCIA
- alegerea celor mai bune tehnici disponibile în toate etapele, inclusiv din
punct de vedere al protecţiei mediului.
În toate cazurile, alternativele vor lua în considerare şi varianta “0”,
respectiv analiza consecinţelor, din toate punctele de vedere, în cazul în care
investiţia nu trebuie realizată.
În ceea ce priveşte alegerea amplasamentului, acesta trebuie să respecte
prevederile Ordinului MS nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a
recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei şi să permită un acces cât
mai facil la reţelele de utilităţi din zonă în condiţii de protejare a mediului, să fie
aproape de căile de căile de comunicaţie importante pentru transportul materiilor
prime, materialelor şi a produselor finite. Beneficiarul a cumpărat terenul ţinând
cont de toate aceste considerente. Amplasamentul ales respectă prevederile
ordinului amintit şi permite un acces relativ facil la reţelele de utilităţi din zonă în
condiţiile protejării mediului: este în apropierea DN66 Târgu Jiu - Haţeg - Simeria
şi magistrala de cale ferată 202 Filiaşi – Simeria, prezintă posibilităţi relativ ieftine
de racordarea la reţelele de utilităţi din zonă, Considerăm că pe raza comunei
Băcia o altă alternativă pentru amplasament, care să îndeplinească într-o măsură
mai mare carinţele expuse mai sus, nu poate fi luată în considerare.
În nici una din variantele de analiză care presupun realizarea investiţiei nu
vom putea discuta de alternative privind tehnologia de fabricare a făinii proteice
din simplul motiv că investitorul, care are experienţă în acest domeniu, vine cu o
tehnologie verificată, care permite obţinerea unui produs de calitate în condiţiile
cele mai avantajoase din punct de vedere economic şi al protecţiei mediului.
Singurele alternative de discuţie rămân cele privitoare la modul cum se
poate face epurarea şi evacuarea efluenţilor gazoşi şi lichizi rezultaţi din proces
ştiind că aceşti efluenţi pot constitui surse semnificative de poluate pentru toţi
factorii de mediu în cazul în care sunt evacuaţi fără o epurare corespunzătoare.
Trebuie de analizat, de asemeni, şi problema mirosului neplăcut dat de unele
substanţe din efluentul gazos care pot să creeze disconfort.
RAPORT DE MEDIU conform H.G. nr. 1076/2004 Anexa 2 29
PUZ – FABRICĂ FAINA PROTEICA COM BĂCIA, JUD HUNEDOARA – JAV-ZEGREAN SRL BĂCIA
În privinţa efluentului gazos care provine din proces trebuie spus că acesta
este format în cea mai mare parte din vapori de apă şi cantităţi mici de compuşi
organici volatili (COV) care pot crea disconfort datorită unor substanţe care au
miros neplăcut. În tehnologie este prevăzută captarea efluentului gazos care este
trecut, în prima treaptă de epurare, printr-un schimbător de căldură răcit cu apă
unde condensează cca 60-70 % din vaporii de apă (abur) şi substanţele organice
volatile cu miros neplăcut, apoi, în a doua treaptă printr-un condensator
performant, unde condensează cca 96-97% din substanţele organice volatile cu
miros neplăcut. În final, substanţele organice volatile cu miros neplăcut rămase în
fluxul gazos sunt trecute printr-un biofiltru unde sunt distruse în cvasitotalitate de
microorganismele care se dezvoltă pe material organic poros biodegradabil cu
care este echipat biofiltrul (fibră de nucă de cocos). Materialul organic
biodegradabil epuizat este scos periodic şi trimis la staţia de compostare.
Biofiltrarea este o tehnologie fiabilă şi demonstrată pentru controlul
mirosurilor neplăcute într-o gamă largă de activităţi industriale. Biofiltrarea este
considerată o tehnologie BAT conform BREF “Waste Water and Waste Gas
Treatment” şi BREF “Slaughterhouses and Animal By-products Industries”.
În ceea ce priveşte efluenţii lichizi, sunt de analizat două posibilităţi de
tratare a apelor uzate tehnologice rezultate din proces.
Prima alternativă constă în tratarea apelor uzate tehnologice într-o
instalaţie de preepurare proprie, amplasată pe terenul fabricii, şi evacuarea lor cu
vidanja la o staţie de epurare din zonă unde vor fi supuse unei epurări avansate
înainte de a fi evacuate în emisar.
A doua alternativă constă în epurarea avansată a apelor uzate tehnologice
într-o instalaţie de epurare proprie, amplasată pe terenul fabricii, şi apoi
evacuarea lor în râul Strei.
Analiza alternativei “0”
Varianta “0” înseamnă nerealizarea investiţiei propuse. Această alternativă
prezintă avantajul că starea actuală a mediului rămâne neschimbată în perimetrul
RAPORT DE MEDIU conform H.G. nr. 1076/2004 Anexa 2 30
PUZ – FABRICĂ FAINA PROTEICA COM BĂCIA, JUD HUNEDOARA – JAV-ZEGREAN SRL BĂCIA
care face obiectul prezentului PUZ, terenul rămânând în continuare în circuitul
agricol, dar prezintă, evident, şi dezavantaje dintre care enumerăm:
- renunţarea la obiectivul dezvoltării economice a comunei prin investiţii în
activităţi industriale şi de servicii;
- renunţarea la valorificarea superioară a unora din subprodusele de
origine animală de categoria a treia, acestea trecând astfel în categoria deşeurilor
ce trebuiesc eliminate cu cheltuielile şi complicaţiile de rigoare;
- anularea posibilităţilor de dezvoltare a unor activităţi conexe în zonă,
îndeosebi activităţi legate de servicii necesare funcţionării fabricii
Analiza alternativei “1”
Alternativa “1” înseamnă realizarea investiţiei şi fabricarea făinii proteice
după tehnologia propusă de investitor, pe amplasamentul prezentat în paragraful
1.1.2, cu preepurarea apelor uzate tehnologice într-o instalaţie de preepurare
proprie şi evacuarea lor cu vidanja la o instalaţie de epurare din zonă unde vor fi
supuse unei epurări avansate şi apoi deversate în emisar. Credem că această
variantă este fezabilă din punct de vedere tehnic şi economic, de aceea optăm
pentru această variantă. Argumentele pentru sunt: volumul de ape uzate fiind
relativ mic (cca 35 – 40 m3/zi), costurile de investiţie moderate, exploatarea staţiei
de preepurare relativ simplă şi, mai ales, eliminarea posibilităţii de poluare
accidentală a râului Strei.
Analiza alternativei “2”
Alternativa “2” înseamnă realizarea investiţiei şi fabricarea făinii proteice
după tehnologia propusă de investitor, pe amplasamentul prezentat în paragraful
1.1.2, cu epurarea avansată a apelor uzate tehnologice într-o instalaţie de
epurare proprie şi apoi evacuarea lor direct în emisar. Credem că această
alternativă prezintă unele dezavantaje printre care:
- Costurile de investiţie şi de exploatare mult mai mari comparativ cu
varianta “1”;
- Epurarea avansată a apelor uzate tehnologice presupune existenţa unei
trepte de epurare biologică. În apele uzate tehnologice există şi grăsimi care se
RAPORT DE MEDIU conform H.G. nr. 1076/2004 Anexa 2 31
PUZ – FABRICĂ FAINA PROTEICA COM BĂCIA, JUD HUNEDOARA – JAV-ZEGREAN SRL BĂCIA
separă din apă prin flotare cu aer înainte de a ajunge în treapta biologică, dar se
cunoaşte că separarea lor foarte avansată, la valori ale concentraţiilor care să nu
deranjeze activitatea microorganismelor care realizează epurarea în treapta
biologică este foarte dificilă. Se mai cunoaşte că epurarea biologică este un
proces de mare fineţe care se poate deregla uşor şi se repune greu în parametri
normali de funcţionare. Această variantă nu oferă garanţii că nu se vor produce
poluări ale râului Strei.
1.2. Relaţia cu alte planuri şi programe
1.2.1. Planuri si programe la nivel naţional
Elementul definitoriu al Strategiei Naţionale pentru Dezvoltarea Durabilă
(SNDD).este racordarea deplină a României la o nouă filozofie a dezvoltării,
proprie Uniunii Europene şi larg împărtăşită pe plan mondial – cea a dezvoltării
durabile care urmăreşte restabilirea si menţinerea unui echilibru raţional, pe
termen lung, între dezvoltarea economica şi integritatea mediului natural în forme
înţelese si acceptate de societate. Se porneşte de la constatarea că, la sfârşitul
primului deceniu al secolului XXI România mai are de recuperat decalaje
considerabile faţa de celelalte state membre ale Uniunii Europene, simultan cu
însuşirea şi transpunerea în practica a principiilor şi practicilor dezvoltării durabile
în contextul globalizării. Cu toate progresele realizate în ultimii ani, este o
realitate că România are încă o economie bazată pe consumul intensiv de
resurse.
Strategia de dezvoltare durabilă a UE şi Programul de Acţiune pentru
Mediu (PAM 6) al UE, pe baza cărora a fost elaborată Strategia Naţională pentru
Dezvoltare Durabila a României (SNDD) prevede în mod expres „ruperea
legăturii dintre creşterea economică şi utilizarea resurselor” lucru care înseamnă,
aşa cum se specifică în SNDD, identificarea soluţiilor pentru reducerea
consumului de resurse materiale pe unitate de valoare adăugată brută (VAB) si
decuplarea dinamicii produsului intern brut (PIB) de cea a consumului integrat de
resurse materiale si energetice, precum şi de impactul negativ asupra mediului.
RAPORT DE MEDIU conform H.G. nr. 1076/2004 Anexa 2 32
PUZ – FABRICĂ FAINA PROTEICA COM BĂCIA, JUD HUNEDOARA – JAV-ZEGREAN SRL BĂCIA
Planul Urbanistic Zonal propus vine în întimpinarea obiectivelor majore
stabilite prin Strategia pentru Dezvoltare Durabila a României Orizonturi 2013 –
2020 –2030 care presupune corelarea raţională a obiectivelor de dezvoltare,
inclusiv a programelor de investiţii, în profil intersectorial şi regional, cu potenţialul
şi capacitatea de susţinere a capitalului natural; folosirea celor mai bune
tehnologii disponibile din punct de vedere economic si ecologic, stimularea unor
asemenea decizii din partea capitalului privat; introducerea fermă a criteriilor de
eco-eficienţă in toate activităţile de producţie sau servicii etc.
1.2.2. Planuri si programe la nivel regional
Strategia de Dezvoltare a judeţului Hunedoara, document fundamental al
Planului de Dezvoltare al judeţului, are rolul de a orienta dezvoltarea în perioada
actuală şi viitoare şi de a fundamenta accesul judeţului la Fondurile Structurale şi
de Coeziune ale Uniunii Europene. Priorităţile prevăzute în Strategie sunt
compatibile cu domeniile de intervenţie stabilite în cadrul Programului Operaţional
Regional şi a Programelor Operaţionale Sectoriale.
Obiectivul general îl reprezintă dezvoltarea armonioasă a judeţului
Hunedoara, astfel încât acesta să devină un judeţ competitiv în cadrul Uniunii
Europene, cu o economie dinamică şi diversificată, cu resurse umane superior
calificate, iar PIB-ul regional/locuitor să ajungă până în anul 2013 la 45% din PIB-
ul mediu pe locuitor al Uniunii Europene (UE 27).
Obiective specifice:
- Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice din judeţ prin
inovare, atragerea de investiţii strategice şi dezvoltarea mediului de afaceri, în
condiţiile respectării normelor europene privind calitatea factorilor de mediu;
- Creşterea gradului de ocupare din regiune, asigurarea de oportunităţi
egale pentru toate categoriile sociale şi îmbunătăţirea nivelului de trai al
populaţiei;
- Diminuarea disparităţilor intraregionale prin dezvoltarea urbană
policentrică şi sprijinirea zonelor rurale;
RAPORT DE MEDIU conform H.G. nr. 1076/2004 Anexa 2 33
PUZ – FABRICĂ FAINA PROTEICA COM BĂCIA, JUD HUNEDOARA – JAV-ZEGREAN SRL BĂCIA
- Îmbunătăţirea şi conservarea calităţii factorilor de mediu în vederea
asigurării dezvoltării durabile şi promovării turismului la nivel regional.
1.2.3. Planuri si programe la nivel local
Planul Urbanistic Zonal propus vine, de asemeni, în întimpinarea
obiectivelor stabilite prin Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Băcia, care
este un document cadru de programare a politicilor de dezvoltare durabilă.
Printre obiectivele strategice ale acesteia, capitolul Stimularea sectoarelor cu
potenţial de dezvoltare şi creşterea competitivităţii economice, altele decât cele
agricole, enumerăm:
- Crearea de noi locuri de muncă în domeniul serviciilor şi activităţilor
productive;
- Atragerea de noi investitori în comuna Băcia (elaborarea de politici pentru
atragerea de investitori, realizarea unor materiale şi acţiuni de promovare
destinate atragerii de investitori, participarea la târguri şi misiuni de afaceri,
extinderea bazei de informaţii pe internet pentru promovarea investiţiilor etc);
- Simplificarea procedurilor pentru obţinerea avizelor necesare investiţiilor;
- Crearea şi dezvoltarea unei infrastructuri de afaceri performante;
- Susţinerea întreprinzătorilor mici şi mijlocii;
- Dezvoltarea de servicii pentru susţinerea inovaţiei şi a unei competitivităţi
crescute;
- Dezvoltarea unei politici fiscale de susţinere a investitorilor.
- Construirea şi modernizarea infrastructurii rutiere de acces către zona
industrială a comunei;
RAPORT DE MEDIU conform H.G. nr. 1076/2004 Anexa 2 34
PUZ – FABRICĂ FAINA PROTEICA COM BĂCIA, JUD HUNEDOARA – JAV-ZEGREAN SRL BĂCIA
Capitolul 2.
ASPECTE RELEVANTE ALE STĂRII ACTUALE A MEDIULUI ŞI ALE
EVOLUŢIEI SALE PROBABILE ÎN SITUAŢIA NEIMPLEMENTĂRII PLANULUI
PROPUS
Dezvoltarea durabilă înseamnă folosirea resurselor naturale pentru
activităţile economice cu menţinerea ecosistemelor în regim natural sau cât mai
aproape de regimul natural ca sisteme de suport a vieţii, conservarea
biodiversităţii, sub toate formele ei, apelul la resursele regenerabile fără
depăşirea capacităţii de suport a sistemelor ce oferă aceste resurse, diminuarea
folosirii resurselor neregenerabile, micşorarea presiunii exercitate asupra
ecosferei prin poluare. Dezvoltare durabila înseamnă depăşirea fazei de
„stăpânire a naturii de către om”, însemnă, de fapt, „reconcilierea omului cu
natura”.
Din punct de vedere a stării actuale a mediului şi a evoluţiei sale, dacă ne
referim strict numai la amplasament şi la zonele învecinate, în situaţia
neimplementării planului propus (PUZ – Fabrică de făină proteică Băcia) putem
presupune că efectul este benefic în sensul că nu se va modifica dinamica
actuală a mediului la nivel local.
Dacă privim lucrurile într-un context mai larg şi ne gândim că materia primă
pentru fabricarea făinii proteice este constituită din subprodusele de origine
animală de categoria a treia, aşa cum sunt ele definite în art. 10 din
Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului, de
stabilire a normelor sanitare privind subprodusele de origine animală şi produsele
derivate care nu sunt destinate consumului uman, putem spune că, în cazul
neimplementării planului, acestea vor fi valorificate la un nivel inferior sau vor
deveni chiar deşeuri pentru a căror distrugere se vor utiliza resurse energetice şi
se va polua mediul, fără a avea vreun beneficiu.
RAPORT DE MEDIU conform H.G. nr. 1076/2004 Anexa 2 35
PUZ – FABRICĂ FAINA PROTEICA COM BĂCIA, JUD HUNEDOARA – JAV-ZEGREAN SRL BĂCIA
Din punct de vedere economic şi social, neimplementarea planului propus
va avea clar un impact negativ asupra comunităţii locale, acest lucru însemnând:
- renunţarea la obiectivul dezvoltării economice a comunei prin investiţii în
activităţi industriale şi de servicii;
- anularea posibilităţilor de dezvoltare a unor activităţi conexe în zonă,
îndeosebi activităţi legate de servicii necesare funcţionării fabricii;
- renunţarea la o oportunitate de creştere a nivelului de trai şi la
îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a populaţiei din zonă, oportunitate oferită de
creşterea veniturilor directe şi indirecte ale comunităţii ca urmare a implementării
planului.
Având in vedere specificul proiectului, dar si caracteristicile de fond ale
factorilor de mediu în arealul analizat, nu există referinţe clare cu privire la modul
în care sănătatea populaţiei ar putea fi afectata de derularea ori neimplementarea
acestui proiect.
RAPORT DE MEDIU conform H.G. nr. 1076/2004 Anexa 2 36
PUZ – FABRICĂ FAINA PROTEICA COM BĂCIA, JUD HUNEDOARA – JAV-ZEGREAN SRL BĂCIA
Capitolul 3.
CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATĂ
SEMNIFICATIV
3.1. Aşezare geografică, topografie
Amplasamentul care face obiectul PUZ – Construire fabrică de făină
proteică Băcia este situat în Depresiunea Strei-Cerna care ocupă o vastă
întindere între Munţii Poiana Ruscă şi Munţii Şureanu, de la Subcetate până la
Valea Mureşului. Depresiunea este străbătută de râurile Strei şi Cerna, între care
se află dealurile Hunedoarei. Este o depresiune colinară, cu piemonturi de
eroziune spre bordura montană şi de acumulare spre interiorul depresiunii.
Terasele Streiului şi Mureşului sunt bine individualizate. Apar pe marginile ei,
bazinete de eroziune (Zlaşti, Boşorod, Cîrjiţi etc.), precum şi defilee şi chei la
contactul cu muntele (Cerna, Zlaşti, Nandru). Luncile Streiului, Cernei inferioare
şi Mureşului sunt largi.
Comuna Băcia este situată în partea centrală a judeţului Hunedoara şi se
învecinează la nord cu oraşul Simeria, la nord-est cu comuna Turdaş, la est cu
comuna Mărtineşti, la sud cu oraşul Călan, iar la sud-vest cu municipiul
Hunedoara şi la nord-vest cu municipiul Deva.
Suprafaţa în care sunt amplasate satele comunei Băcia se situează de o
parte şi de alta a râului Strei şi a şoselei naţionale 66 Tîrgu Jiu - Haţeg - Simeria,
care face legătura între ţara Haţegului şi Valea Mureşului. Satele Băcia şi Tâmpa
sunt situate pe partea stângă a râului Strei, pe un teren aproape plat, în timp ce
satele Totia şi Petreni sunt situate pe partea dreaptă a râului Strei, pe un teren
destul de accidentat.
Terenul care face obiectul prezentului PUZ, în suprafaţă de 2,22 ha, este
situat în lunca majoră a râului Strei, între DN66 Tîrgu Jiu - Haţeg – Simeria şi râul
Strei, pe partea stângă a râului, are un aspect plat, cotele absolute fiind cuprinse
între + 203,25 şi + 204,00 m, deci putem vorbi doar de nişte microdenivelări.
RAPORT DE MEDIU conform H.G. nr. 1076/2004 Anexa 2 37
PUZ – FABRICĂ FAINA PROTEICA COM BĂCIA, JUD HUNEDOARA – JAV-ZEGREAN SRL BĂCIA
3.2. Geomorfologia
Din punct de vedere geomorfologic zona aparţine Sistemului depresionar
Petroşani - Haţeg - Strei ce a funcţionat ca golf al Depresiunii Transilvaniei.
Depresiunea Strei - Cerna este mărginită la est de Munţii Sebeşului, la
nord de Valea Mureşului, la vest de Munţii Poiana Ruscă iar la sud de
Depresiunea Haţegului.
La alcătuirea geologică a fundamentului zonei care face obiectul prezentei
documentaţii iau parte formaţiuni aparţinând cristalinului de Poiana Ruscă, ce
continuă spre est, pe sub depozitele sedimentare ale Depresiunii Cerna - Strei.
Acestea suferă o scufundare în trepte, de la vest la est, de-a lungul unui sistem
de fracturi majore, orientate NNE-SSV.
În partea sudică, în fundament, sunt prezente şisturile cristaline ale seriei
mezometamorfice (micaşisturi, gnaise şi şisturi retrometamorfozate), care
încalecă spre nord, peste cele ale seriei epimetamorfice (şisturi tufogene,
tufitogene şi terigene cu intercalaţii masive de roci carbonatice - dolomitele de
Hunedoara), de-a lungul liniei tectonice majore Cinciş-Vadu Dobrii-Tincova.
Umplutura sedimentară a bazinului de scufundare ce a luat naştere în
urma orogenezei alpine este formată din depozite detritice aparţinând
Tortonianului şi Sarmaţianului inferior.
Tortonianul din depresiunea Streiului prezintă o succesiune completă, se
dispune transgresiv şi discordant peste fundamentul cristalin, fiind alcătuit dintr-o
variată gamă litologică (brecii, conglomerate, pietrişuri, nisipuri, marne, marne
tufacee cu resturi cărbunoase, calcare, gipsuri şi piroclastite asociate
vulcanismului neogen), ce indică instalarea unui regim de sedimentare în facies
marin.
Sarmaţianul este reprezentat numai prin termenii săi inferiori, Volhinian şi
Bessarabian inferior, şi este constituit dintr-un pachet de marne argiloase cu
frecvente intercalaţii de nisipuri bentonitice, care la partea superioară suportă
nisipuri grezoase tufacee cu intercalaţii lentiliforme de pietrişuri, succesiune ce
indică retragerea mării.
RAPORT DE MEDIU conform H.G. nr. 1076/2004 Anexa 2 38
PUZ – FABRICĂ FAINA PROTEICA COM BĂCIA, JUD HUNEDOARA – JAV-ZEGREAN SRL BĂCIA
Formaţiunile sedimentare descrise mai sus sunt în general orizontale, ori
prezintă înclinări convergente, spre centrul bazinului de sedimentare, de
maximum 150.
Umplutura sedimentară din Depresiunea Streiului suportă depozitele
fluviatile ale terasei joase, de vârstă Holocen inferior, constituite din pietrişuri şi
nisipuri.
Aluviunile recente ale luncii Streiului, constituite din nisipuri, pietrişuri şi
bolovănişuri sunt atribuite Holocenului superior.
Exploatarea resurselor minerale existente pe raza comunei Băcia se face
prin balastiera situată pe malul stâng al râului Strei.
3.3. Solurile
Solurile terasei şi luncii Streiului sunt reprezentate de cernoziomuri levigate
din clasa solurilor molice şi de soluri aluviale din clasa solurilor neevoluate,
dezvoltate pe depozite fluviatile.
Pe dealurile piemontane care mărginesc depresiunea Strei - Cerna sunt
frecvente asocierile de cernoziomuri, soluri brune eumezobazice, solurile brune,
brun-roşcate de pădure.
Cernoziomurile levigate s-au format pe terenuri orizontale sau puţin
înclinate, predominant pe loessuri şi depozite loessoide, dar şi luturi, nisipuri,
argile sau roci mai dure, în condiţii de precipitaţii de 600 – 700 mm, temperaturi
medii de 8,3 – 11,5°C, în condiţii de vegetaţie ierboasă şi arborescentă.
Prezenţa solurilor aluviale este legată, de cele mai multe ori, de existenţa
luncilor, care sunt unităţi de relief relativ tinere. Solurile aluviale se întâlnesc în
luncile ieşite de sub influenţa revărsărilor sau inundate la intervale mari de timp.
Aceste soluri prezintă, din punct de vedere al alcătuirii şi proprietăţilor, o situaţie
foarte variată, ca urmare a condiţiilor extrem de diferite în ceea ce priveşte durata
de manifestare a solificării (timpul scurs de la ultima revărsare), climatul, originea
depozitelor respective, textura şi compoziţia acestora, adâncimea şi
mineralizarea apelor freatice.
RAPORT DE MEDIU conform H.G. nr. 1076/2004 Anexa 2 39
PUZ – FABRICĂ FAINA PROTEICA COM BĂCIA, JUD HUNEDOARA – JAV-ZEGREAN SRL BĂCIA
Solurile aluviale au un orizont Ao cu grosime de 40 – 50 cm, cu stratificaţii
mai puţin evidente, după care urmează orizontul C alcătuit din materialul
parental. Aceste soluri au textură uniformă, de la nisipoasă până la argiloasă în
cazul unor depozite omogene, sau contrastantă, în cazul unor materiale
parentale neomogene şi o structură glomerulară, grăunţoasă sau poliedrică, slab
până la moderat dezvoltată.
3.4. Hidrologia
Apele de suprafaţă
Din punct de vedere hidrografic, zona studiată aparţine bazinului
hidrografic Mureş, subbazinul Strei. În zona studiată Streiul primeşte ca afluenţi
doar câteva pâraie de mică importanţă, necadastrate, care sunt mai degrabă,
scurgeri de pe versantele de la est de râu.
Streiul se varsă în Mureş la cca 8 km de amplasament. Streiul este îndiguit
între satul Batiz şi Simeria Veche, lucru ce ne impune concluzia că
amplasamentul studiat nu este inundabil, cel puţin la viiturile obişnuite. Pe Strei,
în amonte de amplasament, ca şi pe Râul Mare - cel mai important afluent al
râului Strei – există mai multe amenajări hidrotehnice (lacuri de acumulare) care
au şi rolul important de a atenua viiturile.
Debitul mediu al Streiului este cuprins intre 5,5 mc/s la ieşirea din munte
(Pui) şi 23,3 mc/s la vărsare. Scurgerea şi debitele maxime coincid cu topirea
zăpezilor şi ploile de primăvară – vară, când se produc şi cele mai mari viituri.
Apele freatice din zonă
Apele freatice în zona studiată sunt cantonate în stratul de pietriş şi nisip
din lunca Streiului. Nivelul acviferului freatic este influenţat de precipitaţiile din
zonă şi de nivelul Streiului care se află la distanţă destul de apropiată de
amplasament.
Conform Studiului geotehnic preliminar întocmit de SC GEOLOGIC SITE
SRL Hunedoara succesiunea stratigrafică pe amplasament este următoarea.
0,0 – 0,20 m sol vegetal nisipos – argilos, de culoare brună;
RAPORT DE MEDIU conform H.G. nr. 1076/2004 Anexa 2 40
PUZ – FABRICĂ FAINA PROTEICA COM BĂCIA, JUD HUNEDOARA – JAV-ZEGREAN SRL BĂCIA
0,20 – 1,00 m praf nisipos – argilos, de culoare brun-negricioasă, cu
incluziuni de pietriş;
1,00 – 5,00 m nisip cu pietriş necoeziv, de culoare brun – cenuşie;
Până la adâncimea la care au mers investigaţiile (- 5 m faţă de CTN), la
data când a fost efectuat Studiul geotehnic preliminar (prima decadă a lunii
decembrie 2010), nu s-a interceptat apa freatică. Este posibil ca în alte perioade
ale anului, când sunt ploi abundente şi nivelul Streiului este crescut, apa freatică
să se afle mai sus.
3.5. Clima şi calitatea aerului
Datele climatologice (date statistice multianuale) caracteristice zonei în
care se află şi comuna Băcia arată o clima temperat continentală moderată
caracterizată prin lipsa perioadelor excesiv de reci în timpul iernii şi excesiv de
calde în timpul verii. În ultimii 20 – 25 de ani, trebuie remarcată apariţia, aproape
an de an, a unor perioade de secetă în timpul verii, când şi temperaturile ating
valori destul de ridicate.
Temperatura medie multianuală a aerului este de +10ºC, temperatura
medie a verilor de +20ºC, iar a iernilor de –2ºC.
Temperaturile medii lunare multianuale maxime şi minime între anii 2005 –
2008, după măsurătorile efectuate la staţia meteorologică Deva, sunt prezentate
în tabelul de mai jos.
Temp. ºC Ian Febr Mart Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov Dec
maximă 1,7 4,1 10,3 16,6 22,1 25,2 27,5 26,3 21,2 16,7 7,8 2,3
minimă -6,1 -5,2 -0,9 4,5 9,1 12,3 13,7 13,8 9,4 3,9 -1,3 -3,5
Cea mai ridicată temperatură s-a înregistrat în data de 16.08.2052 şi a fost
de +39,7ºC.
Cea mai scăzută temperatură a fost de –31,6ºC şi s-a înregistrat în data de
24.01.1963.
Numărul zilelor cu temperaturi de peste 25ºC este de cca 100 zile/an iar al
zilelor cu temperaturi sub 0ºC este de cca 120 zile/an.
RAPORT DE MEDIU conform H.G. nr. 1076/2004 Anexa 2 41
PUZ – FABRICĂ FAINA PROTEICA COM BĂCIA, JUD HUNEDOARA – JAV-ZEGREAN SRL BĂCIA
Media lunară multianuală a precipitaţiilor în zona de interes pentru această
lucrare este de 680 mm, distribuţia pe luni fiind:
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII35 25 30 70 90 110 70 50 50 50 60 40
Episoadele cu precipitaţii foarte abundente care cad într-un interval scurt
de timp sunt rare, mai obişnuite au devenit în ultimii 25 de ani perioadele de
secetă care pot să dureze de la două la patru săptămâni, cel mai adesea în lunile
iulie - august.
Ninsorile cad, în general, în perioada noiembrie – martie, stratul de zăpadă
este mic, persistenţa lui este redusă pentru că perioadele reci din cursul iernii
alternează cu perioade mai calde când zăpada se topeşte.
Frecvenţa cea mai mare a vânturilor se înregistrează din direcţia nord-
vestică şi sud - estică fiind influenţată de circulaţia generală a aerului la înălţime
dar şi de dispunerea formelor de relief care mărginesc văile râului Strei şi Mureş
care se manifestă prin efectul de baraj şi canalizare asupra mişcării aerului la
nivele joase.
În general, vitezele vântului sunt moderate, între 1 şi 4 m/s, cu îndelungi
perioade de calm când vântul abia adie sau aerul nu se mişcă perceptibil.
Cele mai mari frecvente de apariţie a claselor de viteză a vântului sunt:
Clasa de viteza 1 m/s 2 m/s 4 m/s calmFrecventa 8,6 % 11,9 % 6,6 % 55,7 %
frecvenţa vânturilorROZA VÂNTURILOR viteza vânturilor
Mai trebuie remarcat faptul că, dacă în urmă cu 50-60 de ani fenomenele
meteorologice extreme erau prezente cu moderaţie, la intervale mari de timp, în
ultimii ani acestea s-au intensificat, manifestându-se mai des, prin alternarea
anilor cu secetă şi a celor cu precipitaţii peste media obişnuită. Astfel, la intervale
RAPORT DE MEDIU conform H.G. nr. 1076/2004 Anexa 2 42
PUZ – FABRICĂ FAINA PROTEICA COM BĂCIA, JUD HUNEDOARA – JAV-ZEGREAN SRL BĂCIA
de 3-4 ani au loc fenomene mai puţin obişnuite zonei judeţului Hunedoara,
(temperaturi ridicate vara, peste 34 grade pe mai multe zile, precipitaţii lipsă pe
perioade de mai multe săptămâni, furtuni de scurtă durată cu vânt de intensitate
peste media obişnuită şi perioade de iarnă cu îngheţ şi temperaturi scăzute tot
sub media obişnuită). Aceste fenomene sunt puse pe seama schimbărilor
climaterice globale ca urmare a distrugerii naturii (exploatarea necontrolată a
fondului forestier prin tăieri masive, extinderea poluării globale etc).
Fenomenele meteorologice extreme, tot mai dese în ultimii ani, pot fi
caracterizate ca având “intensitate deosebită” şi “mod atipic de manifestare” în
raport cu caracteristicile geoclimaterice ale zonei geografice de dispunere a
judeţului.
Nu se pot evidenţia ferm zone cu vulnerabilitate crescută, practic tot
teritoriul fiind pasibil de a fi afectat de asemenea fenomene.
În ceea ce priveşte calitatea aerului, putem spune că în zona de interes
pentru această lucrare nu există surse de poluare deosebită, poluanţii atmosferici
sunt cei obişnuiţi, proveniţi din trafic şi din activităţile domestice sau mica
industrie: pulberi în suspensie, oxizi de azot, dioxid de sulf, monoxid de carbon.
Concentraţiile acestora în imsie sunt mult sub limitele maxime reglementate.
3.6. Vegetaţia şi fauna
Vegetaţia
Unul din elementele cadrului natural care reflectă cel mai fidel variaţia
altitudinală a reliefului este vegetaţia, cu observaţia că aceasta a suferit adesea
modificări majore ca urmare a activităţii omului.
În zonele depresionare ale judeţului Hunedoara, ca şi în zona depresionară
Strei – Cerna sunt caracteristice pădurile amestecate de fag (Fagus silvativa) şi
gorun (Quercus petraea).
În zonele joase ale depresiunilor şi culoarele râurilor sunt caracteristice
pădurile de gorun (Quercus petraea), în asociere cu cornul (Cornus mas), lemn
câinesc (Lygus-pedunculatus), sângerul (Cornus sanguinea), socul (Sambucus
migra) şi alte specii cu arealuri de dezvoltare mai reduse, precum şi de păduri de
RAPORT DE MEDIU conform H.G. nr. 1076/2004 Anexa 2 43
PUZ – FABRICĂ FAINA PROTEICA COM BĂCIA, JUD HUNEDOARA – JAV-ZEGREAN SRL BĂCIA
cer (Quercus cerris) şi gârniţă (Quercus frainetto şi Quercus cerris). În cea mai
joasă treaptă de relief (luncile), se întâlnesc pâlcuri de sălcii, răchite, arini, plopi
etc. Din nefericire, arealele ocupate de vegetaţia forestieră, în comparaţie cu
trecutul nu foarte îndepărtat, sunt tot mai restrânse ca suprafaţă.
Pajiştile şi fâneţele cuprind graminee furajere şi diverse specii de trifoi, pe
care se întâlneşte subarboret reprezentat de liliac sălbatic (Syringa vulgaris),
mojdrean (Fraxinus ornus), alun (Corylus avellana), corn (Cornus mas), dârmoz
(Viburnus lantana), lemn râios (Evorynus verrucosa), păducel (Crataegus
monogyna) şi curpen (Clematis vitalba).
Amplasamentul care face obiectul prezentului studiu, ca şi suprafeţele
adiacente, are regim de teren arabil cultivat cu cereale, legume, plante tehnice,
pomi fructiferi etc.
Fauna
Repartiţia, densitatea şi bogăţia faunei judeţului Hunedoara sunt în
legătură directă cu altitudinea reliefului, specificul florei şi cu impactul factorului
antropic asupra arealelor de dezvoltare ale acesteia. Principalele specii faunistice
ale României se regăsesc şi pe teritoriul judeţului Hunedoara.
În zonele de dealuri care mărginesc zona depresionară Strei – Cerna
găsim cerbul lopătar, ursul, vulpea, căpriorul, mistreţul, iepurele, dihorul, veveriţa,
pisica sălbatică, bizamul, ierunca şi o serie de păsări (ciocănitoarea pestriţă,
piţigoiul, scorţarul, gaiţa, cinteza, cioara de semănătură, stăncuţa, coţofana,
grangurul, privighetoarea, sitarul, potârnichea, corbul etc.), iar în zonele mai
joase, cu lucii de apă, apar specii de curând statornicite (raţa sălbatică,
pescăruşul).
Fauna ichtiologică este reprezentată de lipan, scobar, clean, caras,
mreană, ştiucă etc.
3.6. Sursele şi nivelul de zgomot
Principala sursă de zgomot din zona care interesează prezentul studiu este
traficul auto de pe DN66 Tîrgu Jiu - Haţeg – Simeria care este o reţea rutoeră cu trafic
relativ intens. DN66 Tîrgu Jiu - Haţeg – Simeria este de categoria tehnică I (STAS
RAPORT DE MEDIU conform H.G. nr. 1076/2004 Anexa 2 44
PUZ – FABRICĂ FAINA PROTEICA COM BĂCIA, JUD HUNEDOARA – JAV-ZEGREAN SRL BĂCIA
10144/1 – 80) şi conform STAS 10009 – 88 valorile admisibile ale nivelului de zgomot
exterior, măsurat la bordura trotuarului ce mărgineşte partea carosabilă, sunt
următoarele:
- nivelul echivalent de zgomot Lech = 75 - 85 dB(A)
- valoarea curbei de zgomot CZ = 70 - 80 dB(A)
- nivelul de zgomot de vârf Lvârf = 85 - 95 dB(A)
RAPORT DE MEDIU conform H.G. nr. 1076/2004 Anexa 2 45
PUZ – FABRICĂ FAINA PROTEICA COM BĂCIA, JUD HUNEDOARA – JAV-ZEGREAN SRL BĂCIA
Capitolul 4.
ORICE PROBLEMĂ DE MEDIU EXISTENTĂ, CARE ESTE RELEVANTĂ
PENTRU PLAN SAU PROGRAM, LEGATĂ DE ORICE ZONĂ CARE
PREZINTĂ O IMPORTANŢĂ SPECIALĂ PENTRU MEDIU, CUM AR FI ARIILE
DE CONSERVARE REGLEMENTATE CONFORM O.U.G. NR. 57/2007
Pe amplasament sau în apropierea amplasamentului care face obiectul
prezentului studiu nu se află areale protejate de tipul celor definite în O.U.G. nr.
57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei şi faunei sălbatice. (O.U.G. nr. 57/2007 abrogă O.U.G. nr.
236/2000)
Cea mai apropiată arie naturală protejată este Arboretumul Simeria, arie
aflată la cca 7,5 km de amplasamentul PUZ – Fabrică de făină proteică Băcia.
Arboretumul Simeria este arie naturală protejată de interes naţional, care
corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervaţie dendrologică şi peisagistică), are
o suprafaţă de 70 ha şi este situată în intravilanul oraşului Simeria. Aici se
găseşte cea mai veche şi valoroasă colecţie de plante exotice şi autohtone din
România, cu peste 200 de taxoni, într-un ansamblu peisagistic deosebit.
În prezent custodia acestei rezervaţii naturale, este deţinută de Institutul de
Cercetări şi Amenajări Silvice Simeria.
Având în vedere cele arătate în capitolele anterioare, nu se poate pune
problema ca activitatea care se va desfăşura pe amplasamentul care face
obiectul acestul PUZ să afecteze în vreun fel Arboretumul Simeria.
RAPORT DE MEDIU conform H.G. nr. 1076/2004 Anexa 2 46
PUZ – FABRICĂ FAINA PROTEICA COM BĂCIA, JUD HUNEDOARA – JAV-ZEGREAN SRL BĂCIA
Capitolul 5.
OBIECTIVELE DE PROTECŢIE A MEDIULUI, STABILITE LA NIVEL
NAŢIONAL, COMUNITAR SAU INTERNAŢIONAL, CARE SUNT RELEVANTE
PENTRU PROIECT ŞI MODUL ÎN CARE S-A ŢINUT CONT DE ACESTE
OBIECTIVE ŞI DE ORICE ALTE CONSIDERAŢII DE MEDIU ÎN TIMPUL
PREGĂTIRII PLANULUI
Scopul evaluării de mediu pentru planuri şi programe constă în
determinarea formelor de impact semnificativ asupra mediului ale planului
analizat. În cadrul prezentului raport, acest lucru s-a realizat prin evaluarea
performantelor proiectului de dezvoltare în raport cu o serie de obiective de
protecţia mediului. Trebuie menţionat că un obiectiv reprezintă un angajament
definit mai mult sau mai puţin general a ceea ce se doreşte a se obţine. În
vederea realizării unui obiectiv, sunt necesare acţiuni concrete, care, în
conformitate cu procedurile de planificare, sunt denumite ţinte. Pentru a surprinde
şi cuantifica progresele în implementarea acţiunilor, în realizarea ţintelor şi, în
final, în atingerea obiectivelor, se utilizează anumiţi indicatori. Indicatorii sunt de
fapt acele elemente care permit monitorizarea rezultatelor unui plan.
În capitolul de faţa sunt prezentate obiectivele de mediu, ţintele şi
indicatorii pentru planul urbanistic analizat.
Obiectivele de mediu s-au stabilit pentru factorii de mediu stabiliţi şi
analizaţi în conformitate cu HG 1076/2004 şi ale Anexei I la Directiva
2001/42/CE.
Obiectivele de mediu iau în considerare şi reflecta politicile de mediu
naţionale şi ale UE, precum şi obiectivele de mediu stabilite la nivel local şi
regional în cadrul Planului Local de Acţiune pentru Mediu al judeţului Hunedoara.
Obiectivele sunt focalizate pe factorii sau aspectele de mediu asupra
cărora proiectul de dezvoltare propus poate exercita un impact semnificativ.
RAPORT DE MEDIU conform H.G. nr. 1076/2004 Anexa 2 47
PUZ – FABRICĂ FAINA PROTEICA COM BĂCIA, JUD HUNEDOARA – JAV-ZEGREAN SRL BĂCIA
În ceea ce priveşte ţintele, acestea constituie de fapt prevederile proiectului
privind reducerea impactului asupra mediului. Deoarece în cazul planului supus
evaluării de mediu, măsurile privind reducerea impactului asupra fiecărui factor /
aspect de mediu, constituind ţintele pentru atingerea obiectivelor de mediu
propuse sunt numeroase, s-a optat ca obiectivele sa fie clasificate in doua
categorii:
− Obiective strategice de mediu, reprezentând obiectivele stabilite la nivel
naţional, comunitar sau internaţional;
− Obiective specifice de mediu, reprezentând obiectivele relevante pentru
plan, derivate din obiectivele strategice, precum şi obiectivele stabilite la nivel
local si regional.
Ţintele sunt prezentate ca sinteze ale masurilor detaliate de reducere /
eliminare a impactului asupra mediului prevăzute în cadrul planului analizat.
Indicatorii au fost identificaţi astfel încât să permită elaborarea propunerilor
privind monitorizarea efectelor implementării planului.
Ţintele şi indicatorii s-au stabilit pentru fiecare obiectiv de mediu, respectiv
pentru fiecare factor / aspect de mediu luat în considerare. Acestea, împreuna cu
obiectivele caracteristice, sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Obiective, ţinte, indicatori
Factor/aspectde mediu
Obiectivestrategice de
mediu
Obiective specificede
mediu
Ţinte Indicatori
Apa Limitarea interven-ţiilor în dinamicanaturală şi încompoziţiachimica a apei
- Reducerea consumuluide apă prin recirculareaacesteia într-un grad câtmai mare.- Eliminarea formelorde poluare a apelor desuprafaţă şi subterane prinepurarea apelor uzate şimanagementul adecvat aldeşeurilor
- Masuri de protecţie acalităţii apelor ce ţin decolectarea şi epurareaapelor uzate
- Indicatori specificide calitate ai apelorcare sa permităcompararea cureglementările legale
Aer Limitarea emisiilorîn aer la nivelecare sa nu genere-ze un impactsemnificativ asupratopoclimatuluizonei.
- Respectarea valorilorlimita reglementate pentruconcentraţiile poluanţilor laemisie (surse staţionaredirijate, surse mobile).- Reducerea emisiilorde poluanţi de la sursele
- Respectarea măsuri-lor de protecţie acalităţii aerului pentrutoate cele trei etape:construcţie,funcţionare, închidere /reabilitare.
- Caracteristiciletehnice ale echipa-mentelor staţionaresi mobile.- Rapoartele autori-tăţilor- Studii privind
RAPORT DE MEDIU conform H.G. nr. 1076/2004 Anexa 2 48
PUZ – FABRICĂ FAINA PROTEICA COM BĂCIA, JUD HUNEDOARA – JAV-ZEGREAN SRL BĂCIA
Diminuareaemisiilor de GHGprin producerea deenergie din surseregenerabile.
fugitive astfel încâtnivelurile de poluare înzonele cu receptorisensibili (populaţie, floră,ecosisteme) să respectevalorile limita în imisie.
- Promovareatransportului verde(vehicule propulsateelectric) şi a produce-rii energiei din surseregenerabile
emisiile de gaze deardere specificediferitelor surse deenergie.
Sol/subsol Limitareaimpactuluinegativ asuprasolului
- Reducerea degradăriisolului ca urmare aactivităţilor de excavare.- Evitarea afectării calităţiisolului prin depozitareadeşeurilor sau lacolectarea şi evacuareaapelor uzate
- Limitarea strictă asuprafeţelor decoper-tate si a celor dedepozitare temporarăa deşeurilor deconstrucţii- Masuri eficiente degospodărire a apeloruzate şi gestionareaadecvată a deşeurilor.
- Respectarea preve-derilor PUZ privindzonificarea- Indicatori specificide calitate ai soluluicare să permităcompara rea cureglementările legale
Biodiversitate Limitareaimpactuluinegativ asuprabiodiversităţii,florei şi faunei
- Conservarea,protecţia, refacerea şireabilitarea ecologica azonelor afectate înetapa de construcţie
Masuri privindmanagementulbiodiversităţii
- Refolosirea stra-tului de sol vegetaldecopertat pentrurefacerea solurilordegradate şi spaţiilorverzi
Peisaj Minimizareaimpactuluiasuprapeisajului
- Organizarea sistemelorde construcţii şi spatiiverzi astfel încât sa fie înarmonie cu peisajulnatural şi ansamblul să fiebine integrat din punct devedere estetic şipeisagistic.
Acţiuni specifice dereducere a impactuluiasupra peisajului înetapele de proiectare,construcţie şifuncţionare
Planurile şi progra-mele existente înacest scop
Mediul socialsi economic
Îmbunătăţireamediului social şieconomic.Limitarea poluăriifactorilor de mediu
Crearea condiţiilorpentru dezvoltareaeconomică a zonei şipentru creşterea şidiversificarea oferteide locuri de muncă
- Crearea de noi locuride muncă, ridicareastandardului de viata apopulaţiei prin promo-varea investiţiilor.- Crearea condiţiilorpentru dezvoltareaactivităţilor conexecum ar fi cele deservicii pentruinvestiţia propusă
- Număr de locuri demunca create- Număr de proiectenoi implementate pedomenii de activitate- Modul de respecta-re a prevederilorPUZ si a legislaţieipentru protecţiamediului
RAPORT DE MEDIU conform H.G. nr. 1076/2004 Anexa 2 49
PUZ – FABRICĂ FAINA PROTEICA COM BĂCIA, JUD HUNEDOARA – JAV-ZEGREAN SRL BĂCIA
Capitolul 6.
POTENŢIALE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV
ASUPRA ASPECTELOR CA: BIODIVERSITATEA, POPULAŢIA, SĂNĂTATEA
UMANĂ, FAUNA, FLORA, SOLUL, APA, AERUL, FACTORII CLIMATICI,
VALORILE MATERIALE, PATRIMONIUL CULTURAL, INCLUSIV CEL
ARHITECTONIC ŞI ARHEOLOGIC, PEISAJUL ŞI ASUPRA RELAŢIILOR
DINTRE ACEŞTI FACTORI
În cazul analizei unui plan sau program, conform cerinţelor HG 1076/2004,
trebuie evidenţiate efectele semnificative asupra mediului determinate de
implementarea acestuia. Scopul acestor prevederi consta in identificarea,
predicţia si evaluarea formelor de impact generate de punerea in aplicare a
respectivului plan sau program.
În cadrul evaluării prezentului plan au fost identificate mai multe forme
potenţiale de impact asupra factorilor de mediu, cu diferite magnitudini, durate si
intensităţi. In vederea evaluării sintetice a impactului potenţial asupra mediului, in
termeni cat mai relevanţi, au fost stabilite categorii de impact care să permită
evidenţierea efectelor potenţiale semnificative asupra mediului generate de
implementarea planului, respectiv a proiectului.
Evaluarea de mediu pentru planuri si programe necesita identificarea
impactului semnificativ asupra factorilor/aspectelor de mediu asociat punerii in
practica a prevederilor planului avut in vedere.
Impactul semnificativ este definit ca fiind “impactul care, prin natura,
magnitudinea, durata sau intensitatea sa alterează sensibil un factor de mediu”.
Conform cerinţelor HG nr. 1076/2004, efectele potenţiale semnificative
asupra factorilor / aspectelor de mediu trebuie să includă efectele secundare,
cumulative, sinergice, pe termen scurt, mediu si lung, permanente si temporare,
pozitive si negative.
RAPORT DE MEDIU conform H.G. nr. 1076/2004 Anexa 2 50
PUZ – FABRICĂ FAINA PROTEICA COM BĂCIA, JUD HUNEDOARA – JAV-ZEGREAN SRL BĂCIA
În vederea evaluării impactului activităţilor proiectului ce face obiectul
PUZ – Fabrică de făină proteică Băcia s-au stabilit sase categorii de impact,
prezentate mai jos.
Categorii de impact
Categoria de impact Descriere
Impact pozitiv semnificativ Efecte pozitive de lunga durata sau permanente alepropunerilor proiectului asupra factorilor/aspectelor demediu
Impact pozitiv Efecte pozitive ale propunerilor proiectului asuprafactorilor/aspectelor de mediu
Neutru Efecte pozitive si negative care să se echilibreze sau sănu aibă nici un efect
Impact negativ nesemnifi-cativ
Efecte negative minore asupra factorilor/aspectelor demediu
Impact negativ Efecte negative de scurta durata sau reversibile asuprafactorilor/aspectelor de mediu
Impact negativ semnificativ Efecte negative de lunga durata sau ireversibile asuprafactorilor/aspectelor de mediu
În vederea identificării efectelor potenţiale semnificative asupra mediului în
cazul implementării planului arătat au fost stabilite criterii de evaluare pentru
fiecare factor de mediu relevant, dar şi integrativ, vizând proiectul în sine.
Criteriile pentru determinarea efectelor potenţiale semnificative asupra
mediului prin implementarea proiectului sunt prezentate în tabelul de mai jos
Factor/aspect analizat Criterii de evaluare
Implementarea proiectului încontextul teritorial şi socioeconomicexistent
- Oportunitatea proiectului- Gradul în care planul sau programul creează un cadrupentru proiecte şi alte activităţi viitoare- Mărimea si condiţiile de funcţionare- Resurse utilizate- Relevanta planului din perspectiva dezvoltării durabile- Corelaţia cu alte planuri si programe
Apa - Concentraţii de poluanţi în apele uzate evacuate în raport cuvalorile limita prevăzute de legislaţia naţională în vigoare- Măsuri privind reducerea consumului de apă
Aer - Concentraţii de poluanţi în emisiile de la sursele aferenteproiectului (utilajele şi mijloacele de transport, fabica de făinăproteică, centrala de producere a aburului)- Măsuri de reducere a poluării aerului prin stimularea utilizării unormijloace de transport “verzi” (bicicleta, vehicule ropulsa-te electric)sau de producere a energiei din resurse regenerabile
Sol/subsol - Scoaterea din circuitul agricol a terenurilor destinateamplasării construcţiilor şi infrastructurii rutiere- Modificarea structurii si texturii solului
RAPORT DE MEDIU conform H.G. nr. 1076/2004 Anexa 2 51
PUZ – FABRICĂ FAINA PROTEICA COM BĂCIA, JUD HUNEDOARA – JAV-ZEGREAN SRL BĂCIA
- Posibilităţi de poluare a solului prin managementul defectuos aldeşeurilor şi al apelor uzate
Biodiversitate - Gradul de afectare a speciilor şi habitatelor din teritoriul deimpact al proiectului- Modificarea parametrilor ecosistemici- Masurile de reducere a impactului asupra biodiversităţii
Peisaj - Gradul în care proiectul se încadrează estetic si funcţionalîn peisajul general al zonei- Modificări asupra peisajului la scara locală- Masuri de reducere a impactului asupra peisajului
Mediul social si economic - Calitatea factorilor de mediu în raport cu valorile limităspecifice pentru protecţia sănătăţii umane din zona de impact aproiectului- Forme de impact socio-economic (economie, forţa de munca,calitatea vieţii etc.)
Evaluarea efectelor potenţiale semnificative asupra mediului generate de
proiectul analizat, a fost efectuată în conformitate cu cele prezentate în capitolul
anterior. Astfel, pentru fiecare din factorii de mediu consideraţi relevanţi pentru
plan, a fost efectuată predicţia impactului potenţial generat de activităţile propuse,
prin metoda analitică, în comparaţie cu nivelurile de poluare maxim admisibile în
legislaţia naţională. Impactul estimat a fost raportat la masurile de prevenire /
diminuare prevăzute în proiect, pentru ca în final sa se evalueze impactul rezidual
luând în considerare criteriile de evaluare şi categoriile de impact stabilite.
Trebuie menţionat ca măsurile de prevenire / diminuare a impactului sunt
parte integrantă a prezentului proiect, beneficiarul asumându-şi responsabilitatea
aplicării acestora simultan cu implementarea proiectului tehnic. (Pentru etapa de
construcţie, care este dificil de controlat de către beneficiar, este oportun ca
măsurile de protecţia mediului să fie trecute în responsabilitatea constructorului,
ca parte a contractului de execuţie)
Rezultatele evaluării impactului sunt prezentate sintetic, sub forma unor
matrici, fiecare matrice incluzând formele principale de impact potenţial, măsurile
de prevenire / reducere a impactului şi categoria de impact în care se încadrează.
RAPORT DE MEDIU conform H.G. nr. 1076/2004 Anexa 2 52
PUZ – FABRICĂ FAINA PROTEICA COM BĂCIA, JUD HUNEDOARA – JAV-ZEGREAN SRL BĂCIA
a). Impactul asupra apei
Nr.crt
Impact potenţial Măsuri de prevenire / diminuare Categorieimpact
În etapa de construcţie
1Poluarea apei de suprafaţă şisubterană prin depozitareanecontrolata a deşeurilor dinconstrucţii
- Se va institui un management adecvat aldeşeurilor din construcţii, se vor amenaja spaţiispeciale pentru depozitarea lor temporară,eliminarea / valorificarea deşeurilor se va face înconformitate cu legislaţia în vigoare
NEGATIVNESEMNIFICATIV
2Poluarea apei de suprafaţă şisubterană prin scurgeriaccidentale de produsepetroliere (carburanţi, uleiuri)sau de alte substanţe
- Alimentarea cu carburanţi şi ulei a utilajelor şimijloacelor de transport se va face, pe cât posibil,în bază, nu pe şantier;- Pentru alimentarea utilajelor care nu pot fitransportate în bază se va amenaja o platformăspecială cu posibilităţi de colectare a scurgeriloraccidentale de carburanţi;- Utilajele şi mijloacele de transport care lucreazăîn şantier vor fi verificare zilnic si întreţinutecorespunzător pentru a evita în cât mai maremăsură defecţiuni accidentale şi scurgeri deproduse petroliere;- Personalul care execută alimentarea în şantier autilajelor cu carburanţi va fi instruit şisupravegheat pentru a evita deversările decarburanţi;
NEGATIVNESEMNIFICATIV
In etapa de funcţionare
1Poluarea apei de suprafaţă şisubterană prin funcţionareanecorespunzătoare a sistemuluide colectare, epurare şievacuare ape uzate
- Verificarea periodică, întreţinerea în stare bunade funcţionare şi exploatarea la parametriproiectaţi a instalaţiilor de colectare, epurare şiievacuare a apelor uzate;- Monitorizarea calităţii apei uzate epurate pentrua putea controla procesul de epurare- Evitarea deversării de ape uzate peamplasament
NEGATIVSEMNIFICATIV
2Poluarea apei de suprafaţă şisubterană prin depozitareanecontrolata a deşeurilor sau amateriilor prime utilizate înprocesul de fabricaţie
- Se va institui un management adecvat aldeşeurilor rezultate din procesul de fabricaţie,eliminarea / valorificarea deşeurilor se va face înconformitate cu legislaţia în vigoare
NEGATIVNESEMNIFICATIV
3Poluarea apei de suprafaţă şisubterană ca urmare adeversării apelor pluviale de pesuprafaţa platformelor şi căilorde circulaţie fără a fi epurate
- Se va monitoriza colectarea şi epurarea apelorpluviale de pe suprafaţa platformelor şi căilor decirculaţie şi se vor lua măsuri pentru funcţionareacorespunzătoare
NEGATIVNESEMNIFICATIV
In etapa de construcţie se estimează că nu sunt condiţii care să ducă la
afectarea majoră a calitaţii apei, în etapa de funcţionare se consideră că, prin
respectarea normelor tehnice de întretinere a instalaţiilor de epurare şi a celor de
gestionare a deşeurilor, impactul asupra factorului de mediu apa va fi, per global,
nesemnificativ.
RAPORT DE MEDIU conform H.G. nr. 1076/2004 Anexa 2 53
PUZ – FABRICĂ FAINA PROTEICA COM BĂCIA, JUD HUNEDOARA – JAV-ZEGREAN SRL BĂCIA
b). Impactul asupra aerului
Nr.crt
Impact potenţial Măsuri de prevenire / diminuare Categorieimpact
În etapa de construcţie
1Poluarea aerului cu particule,NOx, SO2, CO sau cu alţipoluanţi din gazele deeşapament ale utilajelor şimijloacelor de transport carelucrează în şantier
- Se vor utiliza utilaje şi mijloace de transportperformante cu grad redus de poluare;- Întreţinerea şi repararea corespunzătoare autilajele şi mijloacele de transport care lucrează înşantier.- Umectarea solului în zonele de lucru în timpulperioadelor uscate pentru reducerea antrenăriiprafului
NEGATIVNESEMNIFICATIV
In etapa de funcţionare
1Poluarea aerului cu particule,NOx, SO2, CO sau cu alţipoluanţi din gazele deeşapament ale utilajelor şimijloacelor de transport caredeservesc fabrica
- Se vor utiliza utilaje şi mijloace de transportperformante cu grad redus de poluare;- Întreţinerea şi repararea corespunzătoare autilajele şi mijloacele de transport care deservescfabrica.
NEGATIVNESEMNIFICATIV
2Poluarea aerului cu particule,NOx, SO2, CO sau cu alţipoluanţi din gazele arse de lacazanele centralei termice
- Exploatarea cazanelor centralei termice laparametri optimi pentru a avea o ardere cât maicompletă şi emisii reduse de poluanţi.- Cazanul care va folosi drept combustibilbiomasa va fi echipat cu o treaptă de postarderepentru reducerea emisiilor de poluanţi
NEGATIVNESEMNIFICATIV
3Poluarea aerului cu compuşiorganici volatili, dintre care uniiau miros neplăcut, rezultaţi dinprocesul de fabricare a făiniiproteice
- Se vor lua măsuri pentru funcţionareacorespunzătoare a instalaţiei de epurare aefluentului gazos rezultat din proces, instalaţieprezentată în capitolul 1.
NEGATIVNESEMNIFICATIV
În etapa de construcţie afectarea calităţii aerului va fi nesemnificativă şi de scurtă
durată (pe timpul lucrărilor de constructii), în etapa de funcţionare, de asemeni se poate
estima că impactul asupra calităţii aerului va fi nesemnificativ în condiţiile în care va
funcţiona corespunzător instalaţia de epurare a efluentului gazos.
c). Impactul asupra solului/subsolului
Solul este stratul de material fragil si afinat de la suprafaţa uscatului care
conţine materie vie (microfloră, floră, microfaună, faună), substanţe organice
îndeosebi sub formă de humus dar nu numai, apă, substanţe minerale şi aer,
care interacţionează şi evoluează continuu sub influenţa condiţiilor de climă, relief
etc şi are atributul fundamental de a fi mediul de viaţă al plantelor.
Solul de pe amplasamentul care face obiectul acestui studiu este factorul
de mediu care va suferi cele mai importante modificări ca urmare a implementării
proiectului, în primul rând îşi va pierde funcţia lui esenţială pe cea mai mare parte
RAPORT DE MEDIU conform H.G. nr. 1076/2004 Anexa 2 54
PUZ – FABRICĂ FAINA PROTEICA COM BĂCIA, JUD HUNEDOARA – JAV-ZEGREAN SRL BĂCIA
din suprafaţă, pe termen foarte lung sau definitiv, devenind din teren agricol
acoperit de vegetaţie, teren construit. Acest lucru nu înseamnă că solul va fi
poluat în înţelesul clasic al cuvântului, adică va fi contaminat cu substanţe
poluante, ci doar va fi acoperit de construcţii, platforme şi căi de circulaţie
betonate. Într-un anume fel, zona acoperită de construcţii, platforme şi căi de
circulaţie betonate va fi o protecţie contra pătrunderii substanţelor poluante în
subsol, substanţe poluante provenite din activitatea proprie, din activităţi din afara
obiectivului.
Într-un sens mai larg, prin poluarea solului se înţelege orice dereglare
manifestata prin degradarea fizica, chimica sau biologica a solului ori prin apariţia
în sol a unor modificări care reflecta deprecierea fertilităţii sale.
Nr.crt
Impact potenţial Măsuri de prevenire / diminuare Categorieimpact
În etapa de construcţie
1Înlăturarea stratului de sol fertilde pe terenul aferent construcţi-ilor, platformelor căilor detransport, implică diminuarearezervei de humus acumulatăde-a lungul mileniilor, precum şiafectarea ecosistemului
- Reducerea la minimum a suprafeţelor destinateconstrucţiilor sau organizării de şantier
NEGATIV
2Poluarea solului/subsolului prinscurgeri accidentale de produsepetroliere (carburanţi, uleiuri)sau de alte substanţe
- Alimentarea cu carburanţi şi ulei a utilajelor şimijloacelor de transport se va face, pe cât posibil,în bază, nu pe şantier;- Pentru alimentarea utilajelor care nu pot fitransportate în bază se va amenaja o platformăspecială cu posibilităţi de colectare a scurgeriloraccidentale de carburanţi;- Utilajele şi mijloacele de transport care lucreazăîn şantier vor fi verificare zilnic si întreţinutecorespunzător pentru a evita în cât mai maremăsură defecţiuni accidentale şi scurgeri deproduse petroliere;- Personalul care execută alimentarea în şantier autilajelor cu carburanţi va fi instruit şisupravegheat pentru a evita deversările decarburanţi.- Se vor asigura materiale absorbante pentrucolectarea eventualelor scurgeri accidentale deproduse petroliere
NEGATIVNESEMNIFICATIV
3Poluarea solului prin depozitareanecontrolata a deşeurilor dinconstrucţii
- Se va institui un management adecvat aldeşeurilor din construcţii, se vor amenaja spaţiispeciale pentru depozitarea lor temporară,eliminarea / valorificarea deşeurilor se va face înconformitate cu legislaţia în vigoare
NEGATIVNESEMNIFICATIV
RAPORT DE MEDIU conform H.G. nr. 1076/2004 Anexa 2 55
PUZ – FABRICĂ FAINA PROTEICA COM BĂCIA, JUD HUNEDOARA – JAV-ZEGREAN SRL BĂCIA
In etapa de funcţionare
1Poluarea solului/subsolului prindeversarea de ape uzate caurmare a funcţionăriinecorespunzătoare a sistemuluide colectare, epurare şievacuare ape uzate
- Verificarea periodică, întreţinerea în stare bunade funcţionare şi exploatarea la parametriproiectaţi a instalaţiilor de colectare, epurare şiievacuare a apelor uzate;- Evitarea deversării de ape uzate peamplasament
NEGATIVNESEMNIFICATIV
2Poluarea solului/subsolului prindepozitarea necontrolata adeşeurilor sau a materiilor primeutilizate în procesul de fabricaţie
- Se va institui un management adecvat aldeşeurilor rezultate din procesul de fabricaţie,eliminarea / valorificarea deşeurilor se va face înconformitate cu legislaţia în vigoare
NEGATIVNESEMNIFICATIV
d). Impactul asupra biodiversităţii
Amplasamentul care face obiectul PUZ- Fabrică de făină proteică Băcia are
o suprafaţă restrânsă, de 2, 2208 ha. Acest teren, ca şi cele învecinate are regim
de teren arabil cultivat cu cereale si plante tehnice, deci este un teren pe care nu
mai există biodiversitatea în stare originară (naturală) deoarece folosinţa lui s-a
schimbat în timp. În ultimul an terenul a fost cultivat cu porumb.
Flora şi fauna existentă pe amplasament şi în vecinătatea lui este comună,
dezvoltată în condiţiile în care terenul are folosinţă arabilă şi este cultivat an de
an, deci nu cuprinde specii rare sau pe cale de dispariţie care, prin lege, necesită
măsuri speciale de conservare.
Pe amplasament sau în vecinătatea lui nu există habitate naturale care prin
lege ar trebui protejate şi care ar putea fi afectate de implementarea planului şi
care ar impune măsuri speciale de protecţie.
Nr.crt
Impact potenţial Măsuri de prevenire / diminuare Categorieimpact
1Modificarea suprafetelorbiotopurilor de pe amplasamentsi a categoriei de folosinta aterenui (atat in faza de executie,cat si in cea de functionare)
- Organizarea de şantier va fi astfel stabilită încâtsă aducă prejudicii minime mediului natural.- Se va face reconstrucţia ecologică a zonelorafectate de lucrările de construcţie.- Se va asigura suprafaţa de spaţiu verdeprevăzută prin PUZ pe toată durata de existentă aobiectivului.- Stratul de sol fertil va fi decopertat şi se varefolosi la refacerea terenurilor degradate şipentru spaţii verzi
NEGATIVNESEMNIFICATIV
2Pierderi si modificări de habitate Pe amplasament sau în vecinătatea lui nu există
habitate naturale care prin lege ar trebui protejatePOZITIV
RAPORT DE MEDIU conform H.G. nr. 1076/2004 Anexa 2 56
PUZ – FABRICĂ FAINA PROTEICA COM BĂCIA, JUD HUNEDOARA – JAV-ZEGREAN SRL BĂCIA
e). Impactul asupra peisajului
Odată cu implementarea PUZ-Fabrică de făină proteică Băcia, schimbarea
peisajului va fi radicală, amplasamentul devenind o zonă construită cu funcţiune
industrială dintr-un teren arabil cultivat.
Nr.crt
Impact potenţial Măsuri de prevenire / diminuare Categorieimpact
1Modificarea peisajului la scarălocală prin schimbarea definitivăa morfologiei terenului
Proiectare arhitectonica adecvata pentru integra-rea armonioasă a noilor structuri în mediu,conform standardelor in vigoare
NEGATIVNESEMNIFICATIV
2Modificarea peisajului la scarălocală prin schimbarea raportuluidintre peisajul natural si celconstruit
Masuri specifice de atenuare a impactului vizual,mai ales in etapa de functionare, prin integrareastructurilor constructive (spaţii verzi, regim deînălţime adecvat în vederea sporirii senzaţieide naturaleţe
NEGATIVNESEMNIFICATIV
3Modificarea raportului dintrecategoriile de folosinţă a terenu-lui si implicit a valorii estetice apeisajului
Nu necesita măsuri speciale, având în vedere căprin implementarea planului peisajul va trece dela un peisaj seminatural (avand în vedere căterenul a fost exploatat agricol), fără valoareestetică deosebită, la un peisaj industrial modern,cu spatii verzi, care nu va afecta in sens negativvaloarea peisagistică.
NEUTRU / POZITIV
f). Impactul asupra mediului social şi economic
Nr.crt
Impact potenţial Măsuri de prevenire / diminuare Categorieimpact
1Creşterea nivelului de trai, princreşterea veniturilor şi aoportunităţilor de dezvoltare
Nu sunt necesare masuri de diminuare POZITIVSEMNIFICATIV
2Îmbunătăţirea bugetului CLBăcia prin creşterea veniturilordin impozite, permiţânddezvoltarea serviciilor locale
Stimularea investitorilor spre cooperare cu autori-tăţile locale şi judeţene în vederea elaborării deproiecte de dezvoltare
POZITIVSEMNIFICATIV
3Crearea de noi locuri de muncapentru populaţia locală încontextul predominării nete aactivităţilor agricole extensive,slab productive
Impunerea din partea administraţiei locale aorientării angajărilor înspre populaţia locală
POZITIVSEMNIFICATIV
4Afectarea receptorilor sensibilide emisiile de compuşi organicivolatili
Întreţinerea şi funcţionarea corespunzătoare ainstalaţiei de epurare a efluentului gazos rezultatdin proces
NEGATIVNESEMNIFICATIV
Implementarea proiectului va avea un impact clar pozitiv asupra mediului
social şi economic.
RAPORT DE MEDIU conform H.G. nr. 1076/2004 Anexa 2 57
PUZ – FABRICĂ FAINA PROTEICA COM BĂCIA, JUD HUNEDOARA – JAV-ZEGREAN SRL BĂCIA
Capitolul 7.
POSIBILE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV
ASUPRA SĂNĂTĂŢII, ÎN CONTEXT TRANSFRONTIERĂ
Conform Legii nr. 22/2001 pentru ratificarea Convenţiei privind evaluarea
impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptat la Espoo la 25
februarie 1991, “impact transfrontieră înseamnă orice impact, nu neapărat de
natură globală, produs de o activitate propusă în limitele unei zone de sub
jurisdicţia unei părţi, a cărui origine fizică se situează, total sau parţial, în cadrul
zonei aflate sub jurisdicţia unei alte părţi.
Având în vedere localizarea planului, sursele de poluare şi potenţialul
impact al proiectului asupra mediului, atât în perioada realizării cât şi în perioada
de funcţionare, se poate concluziona că nu va exista impact transfrontieră.
RAPORT DE MEDIU conform H.G. nr. 1076/2004 Anexa 2 58
PUZ – FABRICĂ FAINA PROTEICA COM BĂCIA, JUD HUNEDOARA – JAV-ZEGREAN SRL BĂCIA
Capitolul 8.
MĂSURILE PROUSE PENTRU A PREVENI , REDUCE ŞI COMPENSA
CÂT MAI COMPLET POSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI
AL IMPLEMENTĂRII PLANULUI
Încă din această fază au fost identificate cele mai bune soluţii pentru
prevenirea şi diminuarea impacturilor potenţiale asupra mediului pentru fiecare
factor de mediu în parte.
Factorul de mediu APA
- Minimizarea consumului de apă potabilă prin recircularea unei părţi din
apa folosită ca apă pentru cazane (recuperarea condensului) şi folosirea apei de
răcire din anumite faze ale procesului ca apă caldă pentru consum menajer.
- Preepurarea apelor uzate tehnologice într-o instalaţie de preepurare
proprie şi apoi evacuarea lor cu vidanja la o staţie de epurare din zonă pentru
epurare avansată înainte de a fi evacuată în emisar.
- Colectarea apelor pluviale de pe platformele şi căile de circulaţie şi
epurarea lor într-un decantor – separator înainte de afi deversare în canalul de
desecare din vecinătate.
- Se va institui un management adecvat al deşeurilor atât în etapa de
construcţie cât şi în etapa de funcţionare pentru a evita în totalitate poluarea
apelor de suprafaţă sau subterane.
- Se va impune constructorului să ia măsuri adecvate, cum s-a arătat mai
sus, pentru a evita poluarea cu produse petroliere a apelor de suprafaţă sau
subterane.
Factorul de mediu AER
- Captarea şi epurarea efluentului gazos rezultat din procesul de fabricare
a făinii proteice într-o instalaţie formată dintr-un ciclon, un schimbător de căldură,
un condensator, un exhaustor şi un biofiltru.
RAPORT DE MEDIU conform H.G. nr. 1076/2004 Anexa 2 59
PUZ – FABRICĂ FAINA PROTEICA COM BĂCIA, JUD HUNEDOARA – JAV-ZEGREAN SRL BĂCIA
- Unul din cazanele pentru producerea aburului va funcţiona cu gaz metan,
lucru care înseamnă emisii reduse de poluanţi, iar celălalt cu biomasă, ceea ce
înseamnă folosirea de resurse regenerabile. Cazanul care va funcţiona cu
biomasă va avea o treaptă de postardere pentru reducerea emisiilor de poluanţi
- Se va impune constructorului să folosească utilaje şi mijloace de transport
performante, cu emisii reduse de poluanţi atmosferici.
Factorul de mediu SOL
- Reducerea la minimum a suprafeţelor destinate construcţiilor sau
organizării de şantier
- Se vor lua măsuri adecvate, atât în etapa de construcţie cât şi în etapa de
funcţionare, pentru a evita poluarea cu produse petroliere a solului.
- Se va institui un management adecvat al deşeurilor din construcţii şi din
fabricaţie, se vor amenaja spaţii speciale pentru depozitarea lor temporară,
eliminarea / valorificarea deşeurilor se va face în conformitate cu legislaţia în
vigoare
- Verificarea periodică, întreţinerea în stare buna de funcţionare şi
exploatarea la parametri proiectaţi a instalaţiilor de colectare, epurare şii
evacuare a apelor uzate pentru a evita deversarea de ape uzate pe sol
- Stratul de sol fertil decopertat de pe suprafeţele pe care se va construi va
fi refolosit pentru refacerea solurilor degradate şi pentru spaţii veryi.
Factorul de mediu BIODIVERSITATE
- Organizarea de şantier va fi astfel stabilită încât să aducă prejudicii
minime mediului natural.
- Se va face reconstrucţia ecologică a zonelor afectate de lucrările de
construcţie.
- Se va asigura suprafaţa de spaţiu verde prevăzută prin PUZ pe toată
durata de existentă a obiectivului.
- Stratul de sol fertil va fi decopertat şi se va refolosi la refacerea terenurilor
degradate şi pentru spaţii verzi
RAPORT DE MEDIU conform H.G. nr. 1076/2004 Anexa 2 60
PUZ – FABRICĂ FAINA PROTEICA COM BĂCIA, JUD HUNEDOARA – JAV-ZEGREAN SRL BĂCIA
Factorul de mediu PEISAJ
- Proiectare arhitectonica adecvata pentru integrarea armonioasă a noilor
structuri în mediu, conform standardelor in vigoare
- Masuri specifice de atenuare a impactului vizual, mai ales in etapa de
functionare, prin integrarea structurilor constructive (spaţii verzi, regim de înălţime
adecvat în vederea sporirii senzaţiei de naturaleţe
Factorul de mediu POPULAŢIE
- Stimularea investitorilor spre cooperare cu autori-tăţile locale şi judeţene
în vederea elaborării de proiecte de dezvoltare
- Impunerea din partea administraţiei locale a orientării angajărilor înspre
populaţia locală
- Întreţinerea şi funcţionarea corespunzătoare a instalaţiei de epurare a
efluentului gazos rezultat din proces
RAPORT DE MEDIU conform H.G. nr. 1076/2004 Anexa 2 61
PUZ – FABRICĂ FAINA PROTEICA COM BĂCIA, JUD HUNEDOARA – JAV-ZEGREAN SRL BĂCIA
Capitolul 9.
EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA
VARIANTELOR ALESE ŞI O DESCRIERE A MODULUI ÎN CARE S-A
EFECTUAT EVALUAREA
După cum a fost arătat în Capitolul 1, paragraful 1.1.5. “Identificarea
alternativelor posibile de realizare”, având în vedere specificul activităţii ce se
propune a se desfăşura pe amplasament, analiza şi selectarea variantelor au
avut în vedere două aspecte esenţiale: aşezările umane să fie afectate într-o cât
mai mică măsură sau să nu fie afectate deloc, iar afectarea mediului, în
integralitatea lui, să fie cât se poate de redusă, adică afectarea factorilor de
mediu să nu depăşească în nici un caz limitele maxime reglementate şi să fie
evitate în totalitate riscurile de poluare accidentală. În acelaşi timp, variantele
posibile nu trebuie să fie prohibitive din punct de vedere economic.
Alegerea amplasamentului, care să îndeplinească cerinţele Ordinului MS
nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind
mediul de viaţă al populaţiei şi, în acelaşi timp, să permită un acces cât mai facil
la reţelele de utilităţi din zonă în condiţii de protejare a mediului, a fost primul
element care s-a luat în discuţie.
Amplasamentul ales se află la distanţă suficient de mare de aşezările
umane – satele aparţinătoare comunei Băcia: la cca 1100 m nord-est de
localitatea Băcia, la cca 1000 m nord-vest de localitatea Totia şi la cca 2000 m
nord de localitatea Petreni, deci respectă cerinţele Ordinului MS nr. 536/1997,
care prevede amplasarea unităţilor economice de la care rezultă emisii
atmosferice ca pot produce disconfort la distanţe care să nu afecteze populaţia
din zonă.
Pentru că în Ordinul MS nr. 536/1997 nu este nominalizată o activitate cât
de cât asemănătoare cu cea propusă prin acest plan – fabricarea făinii proteice
folosind ca materie primă subproduse de origine animală de categoria a treia, aşa
RAPORT DE MEDIU conform H.G. nr. 1076/2004 Anexa 2 62
PUZ – FABRICĂ FAINA PROTEICA COM BĂCIA, JUD HUNEDOARA – JAV-ZEGREAN SRL BĂCIA
cum ele sunt definite în art. 10 din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 al
Parlamentului European şi al Consiliului – s-a făcut asimilarea cu abatoarele,
pentru care Ordinul MS nr. 536/1997 prevede “pentru unităţile care pot produce
disconfort” amplasarea lor la o distanţă minimă de protecţie sanitară de 500 m de
centrele locuite.
Reamintim că din procesul de fabricare a făinii proteice rezultă un efluent
gazos format din vapori de apă cu un oarecare conţinut de compuşi organici
volatili, dintre care unii au miros neplăcut, efluent care este supus unui proces de
epurare într-o instalaţie formată dintr-un ciclon, un schimbător de căldură, un
condensator, un exhaustor şi un biofiltru.
Epurarea efluenţilor gazoşi este o tehnologie fiabilă şi demonstrată pentru
controlul mirosurilor neplăcute într-o gamă largă de activităţi industriale şi în
special în tratarea gazelor cu conţinut de compuşi organici volatili rezultaţi de la
prelucrarea deşeurilor de origine animală. Biofiltrarea este considerată o
tehnologie BAT conform BREF “Waste Water and Waste Gas Treatment” şi
BREF “Slaughterhouses and Animal By-products Industries”.
În acelaşi timp, în apropierea amplasamentului propus există reţele de
utilităţi care vor permite racordarea la acestea cu costuri rezonabile, în condiţii de
protejare a mediului.
În ceea ce priveşte protecţia factorilor de mediu, reamintim că Fabrica de
făină proteică nu este o mare generatoare de ape uzate, deşeuri sau efluenţi
gazoşi.
Din procesul de fabricare a făinii proteice rezultă 35 – 40 m3/zi ape uzate
tehnologice care se vor supune unui proces de preepurare după care se vor
transporta cu vidanja la o staţie de epurare din zonă pentru a fi epurate avansat
înainte de a fi deversate în emisar.
Apele uzate fecaloid menajere vor totaliza în jur de 1,5 m3/zi.
Există acordul de principiu al SC ApaProd SA Deva pentru deversarea
acestor ape uzate preepurate la staţia de epurare Buituri - Hunedoara. Pentru
preepurarea apelor uzate tehnologice într-o instalaţie de preepurare pe
RAPORT DE MEDIU conform H.G. nr. 1076/2004 Anexa 2 63
PUZ – FABRICĂ FAINA PROTEICA COM BĂCIA, JUD HUNEDOARA – JAV-ZEGREAN SRL BĂCIA
amplasamentul fabricii şi apoi transportarea cu vidanja la o staţie de epurare
există avizul de principiu al Sistemului de Gospodărire a Apelor Hunedoara.
S-a pus şi problema construirii unei staţii de epurare a apelor uzate
tehnologice pe amplasament şi deversarea lor, după epurare, direct în râul Strei,
dar această variantă, pe lângă faptul că este mai complexă şi mai costisitoare,
prezintă şi riscul unor poluări accidentale ale emisarului în cazul în care apar
dereglări în funcţionarea sa.
În ceea ce priveşte deşeurile, vom reaminti că acestea sunt constituite din
materiale biodegradabile care se supun compostării în condiţii controlate şi, în
final, se folosesc în agricultură, ca îngrăşământ organic.
RAPORT DE MEDIU conform H.G. nr. 1076/2004 Anexa 2 64
PUZ – FABRICĂ FAINA PROTEICA COM BĂCIA, JUD HUNEDOARA – JAV-ZEGREAN SRL BĂCIA
Capitolul 10.
DESCRIEREA MĂSURILOR AVUTE ÎN VEDERE PENTRU
MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE AL IMPLEMENTĂRII
PLANULUI
PROGRAM DE MONITORIZARE
Programul pentru monitorizarea efectelor semnificative asupra mediului ale
implementării planului se referă la cele două etape distincte:
- etapa construirii obiectivului
- etapa funcţionării obiectivului
Îndeplinirea programului de monitorizare în ambele faze este în
responsabilitatea titularului, acesta fiind obligat să depună rezultatele
monitorizării la autoritatea competentă pentru protecţia mediului (APM
Hunedoara) care a eliberat avizul de mediu, în termenele prevăzute de lege,
RAPORT DE MEDIU conform H.G. nr. 1076/2004 Anexa 2 65
PUZ – FABRICĂ FAINA PROTEICA COM BĂCIA, JUD HUNEDOARA – JAV-ZEGREAN SRL BĂCIA
A. PROGRAM PENTRU MONITORIZARE ÎN FAZA DE CONSTRUIRE A OBIECTIVULUI
FACTORI DE MEDIU: SOL, APĂ, AER, ZGOMOT, DEŞEURI
Componentade mediu
Situaţiacurentă
Cerinţelegale
Măsurile propuse Sursa definanţare
Respon-sabil
Autoritateacompetentă de
verificareSOL teren cu sol
fertilO.U.G. nr.195/2005
modificat deO.U.G. nr.164/2008
HG 1076/2004
- Stratul de sol fertil va fi decopertat şirefolosit la refacerea solurilor degradate şi aspaţiilor verzi- Pământul din excavaţii, depozitat temporarpe solul din incinta obiectivului, va fi utilizatpentru umpluturi şi sistematizarea terenului- Pe timp uscat, solul se va stropi cu apăpentru evitarea antrenării prafului.- Se vor amenaja spaţii speciale pentrudepozitarea temporară a deşeurilor dinconstrucţii, eliminarea sau valorificareadeşeurilor se va face în conformitate cuprevederile legale- Se vor institui măsuri speciale pentruevitarea scurgerilor de carburanţi pe sol
Fonduriproprii
Titularulde proiect
APM Hunedoara
APĂ DESUPRAFAŢĂŞISUBTERANĂ
Nu existăcorpuri de
apa peamplasament
O.U.G. nr.195/2005
modificat deO.U.G. nr.164/2008
HG 1076/2004
- Se vor institui măsuri speciale pentruevitarea scurgerilor de carburanţi pe sol- Se vor amenaja spaţii speciale pentrudepozitarea temporară a deşeurilor dinconstrucţii, eliminarea sau valorificareadeşeurilor se va face în conformitate cuprevederile legale
Fonduriproprii
Titularulde proiect
APM Hunedoara
AER Utilaje şimijloace detransport
O.U.G. nr.195/2005
modificat deO.U.G. nr.164/2008
HG 1076/2004
- Se vor folosi utilaje şi mijloace de transportperformante, cu emisii reduse de poluanţi- Întreţinerea şi repararea corespunzătoarea utilajelor şi mijloacele de transport carelucrează în şantier.- Umectarea solului în zonele de lucru întimpul perioadelor uscate pentru reducereaantrenării prafului
Fonduriproprii
Titularulde proiect
APM Hunedoara
RAPORT DE MEDIU conform H.G. nr. 1076/2004 Anexa 2 66
PUZ – FABRICĂ FAINA PROTEICA COM BĂCIA, JUD HUNEDOARA – JAV-ZEGREAN SRL BĂCIA
Componentade mediu
Situaţiacurentă
Cerinţelegale
Măsurile propuse Sursa definanţare
Respon-sabil
Autoritateacompetentă de
verificareZGOMOT Utilaje şi
mijloace detransport
O.U.G. nr.195/2005
modificat deO.U.G. nr.164/2008
HG 1076/2004
- Se vor folosi utilaje şi mijloace de transportperformante, cu nivele de zgomot care sănu depăşească limitele normale
Fonduriproprii
Titularulde proiect
APM Hunedoara
DEŞEURI O.U.G. nr.195/2005
modificat deO.U.G. nr.164/2008
HG 1076/2004
- Se vor colecta selectiv deşeurile dinconstrucţii- Se vor amenaja spaţii speciale pentrudepozitarea temporară a deşeurilor dinconstrucţii, eliminarea sau valorificareadeşeurilor se va face în conformitate cuprevederile legale
Fonduriproprii
Titularulde proiect
APM Hunedoara
RAPORT DE MEDIU conform H.G. nr. 1076/2004 Anexa 2 67
PUZ – FABRICĂ FAINA PROTEICA COM BĂCIA, JUD HUNEDOARA – JAV-ZEGREAN SRL BĂCIA
B. PROGRAM PENTRU MONITORIZARE ÎN FAZA DE FUNCŢIONARE A OBIECTIVULUI
FACTORI DE MEDIU: SOL, APĂ, AER, DEŞEURI
Componentade mediu
Situaţiacurentă
Cerinţelegale
Măsurile propuse Sursa definanţare
Respon-sabil
Autoritateacompetentă de
verificareSOL teren cu sol
fertilO.U.G. nr.195/2005
modificat deO.U.G. nr.164/2008
HG 1076/2004
- Se va institui un program de monitorizareaprivind întreţinerea în stare buna de funcţio-nare a instalaţiilor de colectare, epurare şievacuare a apelor uzate în scopul evităriideversării de ape uzate pe amplasament- Se va institui un management adecvat aldeşeurilor rezultate din procesul de fabrica-ţie, eliminarea / valorificarea deşeurilor seva face în conformitate cu prevederile legale
Fonduriproprii
Titularulde proiect
APM Hunedoara
APĂ DESUPRAFAŢĂŞISUBTERANĂ
Instalaţia depreepurare aapelor uzateşi sistemul decanalizare
O.U.G. nr.195/2005
modificat deO.U.G. nr.164/2008
HG 1076/2004
- Se va monitoriza cantitatea şi calitateaapelor uzate tehnologice preepurateconform unui program stabilit împreună cuSC ApaProd SA Deva- Se va monitoriza calitatea apelor pluvialecolectate de pe suprafaţa platformelor şicăilor de circulaţie şi se vor lua măsuripentru funcţionarea corespunzătoare adecantorului separator
Fonduriproprii
Titularulde proiect
APM Hunedoara
AER Instalaţia deepurare
efluent gazos
O.U.G. nr.195/2005
modificat deO.U.G. nr.164/2008
HG 1076/2004
- Se va monitoriza concentraţia de COV laieşire din instalaţia de epurare a efluentuluigazos
Fonduriproprii
Titularulde proiect
APM Hunedoara
DEŞEURI Deşeuri defabricaţie
O.U.G. nr.195/2005
modificat deO.U.G. nr.164/2008
HG 1076/2004
- Se va institui un management adecvat aldeşeurilor rezultate din procesul defabricaţie, eliminarea / valorificareadeşeurilor se va face în conformitate culegislaţia în vigoare
Fonduriproprii
Titularulde proiect
APM Hunedoara
RAPORT DE MEDIU conform H.G. nr. 1076/2004 Anexa 2 68
PUZ – FABRICĂ FAINA PROTEICA COM BĂCIA, JUD HUNEDOARA – JAV-ZEGREAN SRL BĂCIA
Capitolul 11.
REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC AL INFORMAŢIILOR FURNIZATE
Raportul de mediu pentru PUZ – Construire fabrică de făină proteică a fost
întocmit in conformitate cu cerinţele H.G. nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de
realizare a evaluării de mediu pentru planuri si programe si cu precizările si
recomandările prevăzute in Manualul pentru aplicarea procedurii de realizare a
evaluării de mediu pentru planuri si programe elaborat de Ministerul Mediului si
Gospodăririi Apelor in colaborare cu Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului.
Amplasamentul are o suprafaţă de 2,2208 ha şi va cuprinde următoarele
obiecte:
- o hală industrială cu dimensiunile în plan 105x35 m şi cu o înălţime maximă la
cornişă de 7,00 m care va adăposti utilajele şi instalaţiile fabricii de făină
proteică;
- clădiri de birouri si vestiare;
- atelier de reparaţii;
- centrală termică;
- staţie de reducere şi reţea de alimentare cu gaz metan;
- branşament la reţeaua de apă potabilă a comunei şi reţea de alimentare cu
apă potabilă;
- sistem local de canalizare ape uzate tehnologice cu staţie de preepurare cu
evacuarea efluentului preepurat cu vidanja;
- sistem local de canalizare ape uzate menajere cu bazin de colectare şi
evacuarea efluentului preepurat cu vidanja;
- instalaţie de epurare a efluentului gazos rezultat din procesul de fabricare a
făinii proteice, formată din schimbător de căldură, condensator şi biofiltru;
- platformă de compostare a materialului epuizat scos din biofiltru;
- drumuri şi platforme interioare pentru acces şi parcare;
- spatii verzi.
RAPORT DE MEDIU conform H.G. nr. 1076/2004 Anexa 2 69
PUZ – FABRICĂ FAINA PROTEICA COM BĂCIA, JUD HUNEDOARA – JAV-ZEGREAN SRL BĂCIA
S-a făcut o prezentare a stadiului actual al dezvoltării şi al propunerilor de
dezvoltare urbanistică şi a echipării edilitare. Astfel, comuna Băcia dispune de
facilităţile necesare dezvoltării unor investiţii în industrie şi servicii:
- Alimentarea cu apă a comunei Băcia se face din sursa Sântămărie, din
conducta Φ1000 mm care alimentează municipiul Deva şi toate localităţile de pe
traseul ei.
- Comuna Băcia dispune şi de reţea de canalizare pentru apele uzate menajere
care deserveşte satele Băcia, Tâmpa şi Petreni. Apele uzate menajere sunt epurate
într-o staţie de epurare aflată pe teritoriul satului Tâmpa.
- Toate satele comunei Băcia dispun de reţea de alimentare cu energie
electrica.
- Comuna Băcia este racordată la conductele de transport gaz metan şi dispune
de oreţea de distribuţie a gazului metan.
- În comună există reţea de telefonie fixă şi mobilă şi reţea de acces la internet.
- Colectarea deşeurilor menajere de pe raza comunei se face de o societate
autorizată
S-au prezentat principalele faze ale procesului de fabricare a făinii proteice
pentru a înţelege mai bine care sunt sursele de poluare generate de implementarea
planului şi care sunt măsurile preconizate pentru protecţia mediului.
S-au prezentat şi analizat alternativele posibile de realizare a planului avute în
vedere de beneficiar şi s-a concluzionat că amplasamentul ales respectă cerinţele
Ordinului MS nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor
privind mediul de viaţă al populaţiei şi permite un acces relativ mai facil la reţelele de
utilităţi din zonă în condiţii de protejare a mediului, este aproape de căile de căile de
comunicaţie importante pentru facilitarea transportului materiilor prime, materialelor şi
a produselor finite.
Din punct de vedere al protecţiei calităţii aerului, fabrica de făină proteică este echipată
cu o instalaţie de epurare a efluentului gazos rezultat din proces, instalaţie care cuprinde
dintr-un ciclon, un schimbător de căldură, un condensator, un exhaustor şi un biofiltru.
RAPORT DE MEDIU conform H.G. nr. 1076/2004 Anexa 2 70
PUZ – FABRICĂ FAINA PROTEICA COM BĂCIA, JUD HUNEDOARA – JAV-ZEGREAN SRL BĂCIA
Biofiltrarea este o tehnologie fiabilă şi demonstrată pentru controlul mirosurilor
neplăcute într-o gamă largă de activităţi industriale. Biofiltrarea este considerată o
tehnologie BAT conform BREF “Waste Water and Waste Gas Treatment” şi BREF
“Slaughterhouses and Animal By-products Industries”.
Din punct de vedere al protecţiei calităţii apelor s-a optat pentru o instalaţie de
preepurare a apelor uzate tehnologice urmată de transportul acestora cu vidanja la o
staţie de epurare din zonă pentru epurare avansată înainte ca apele să fie deversate
într-un emisar. Această soluţie s-a considerat că elimină riscul pouării accidentale a
râului Strei şi a fost agreată şi de autorităţile interesate: Sistemul de Gospodărire a
Apelor Hunedoara şi SC ApaPros SA Deva.
Pentru a evalua potenţialele efecte semnificative legate de implementarea
planului au fost prezentate caracteristicile de mediu ale amplasamentului şi ale zonei
învecinate.
� aşezare geografică şi topografia;
� geomorfologia;
� solurile zonei;
� hidrologia;
� clima şi calitatea aerului;
� vegetaţia şi fauna zonei;
� sursele şi nivelul de zgomot.
S-au prezentat apoi potenţialele efecte semnificative asupra mediului în etapa
de construcţie şi în etapa de funcţionare a obiectivului. Astfel:
- Biodiversitatea nu va fi afectată semnificativ de implementarea panului
deoarece pe amplasament şi în vecinătatea amplasamentului nu există habitane
naturale de valoare deosebită care să fie protejate prin lege, flora şi fauna existentă
este comună, caracteristică terenurilor agricole cultivate an de an.
- Factorul de mediu apă va fi afectat negativ dar nesemnificativ de
implementarea planului, atât în etapa de construcţie cât şi în etapa de funcţionare.
- Factorul de mediu aer va fi afectat, de asemeni, nesemnificativ de
implementarea planului, atât în etapa de construcţie cât şi în etapa de funcţionare.
RAPORT DE MEDIU conform H.G. nr. 1076/2004 Anexa 2 71
PUZ – FABRICĂ FAINA PROTEICA COM BĂCIA, JUD HUNEDOARA – JAV-ZEGREAN SRL BĂCIA
- Solul de pe amplasamentul care face obiectul acestui studiu este factorul de
mediu care va suferi cele mai importante modificări ca urmare a implementării
proiectului, în primul rând îşi va pierde funcţia lui esenţială pe cea mai mare parte din
suprafaţă, pe termen foarte lung sau definitiv, devenind din teren agricol acoperit de
vegetaţie, teren construit.
Dacă prin poluarea solului înţelegem orice dereglare ale funcţiilor sale
manifestată prin degradarea fizica, chimica sau biologica a solului ori prin apariţia în
sol a unor modificări care reflecta deprecierea fertilităţii sale, atunci factorul de mediu
sol va fi afectat semnificativ dar numai pe amplasament.
- Odată cu implementarea PUZ-Fabrică de făină proteică Băcia, schimbarea
peisajului va fi radicală, amplasamentul devenind o zonă construită cu funcţiune
industrială dintr-un teren arabil cultivat.
- Mediul social şi economic va fi eminamente afectat pozitiv de implementarea
planului întrucât se vor crea locuri de muncă, vor creşte veniturile populaţiei şi ale
Consiliului Local, vor apărea posibilităţi de dezvoltare a unor noi activităţi şi
Nici în timpul realizării, nici în timpul funcţionării obiectivului nu vor exista efecte
transfrontiere.
Printre măsurile de prevenire, reducere şi compensare a efectelor adverse
asupra mediului cauzate de implementarea proiectului, amintim:
- Minimizarea consumului de apă potabilă prin recircularea unei părţi din apa
folosită ca apă pentru cazane (recuperarea condensului) şi folosirea apei de răcire din
anumite faze ale procesului ca apă caldă pentru consum menajer.
- Preepurarea apelor uzate tehnologice într-o instalaţie de preepurare proprie şi
apoi evacuarea lor cu vidanja la o staţie de epurare din zonă pentru epurare avansată
înainte de a fi evacuată în emisar.
- Colectarea apelor pluviale de pe platformele şi căile de circulaţie şi epurarea
lor într-un decantor – separator înainte de afi deversare în canalul de desecare din
vecinătate.
RAPORT DE MEDIU conform H.G. nr. 1076/2004 Anexa 2 72
PUZ – FABRICĂ FAINA PROTEICA COM BĂCIA, JUD HUNEDOARA – JAV-ZEGREAN SRL BĂCIA
- Se va institui un management adecvat al deşeurilor atât în etapa de
construcţie cât şi în etapa de funcţionare pentru a evita în totalitate poluarea apelor de
suprafaţă sau subterane.
- Se va impune constructorului să ia măsuri adecvate, cum s-a arătat mai sus,
pentru a evita poluarea cu produse petroliere a apelor de suprafaţă sau subterane.
- Captarea şi epurarea efluentului gazos rezultat din procesul de fabricare a
făinii proteice într-o instalaţie formată dintr-un ciclon, un schimbător de căldură, un
condensator, un exhaustor şi un biofiltru.
- Unul din cazanele pentru producerea aburului va funcţiona cu gaz metan, lucru
care înseamnă emisii reduse de poluanţi, iar celălalt cu biomasă, ceea ce înseamnă
folosirea de resurse regenerabile. Cazanul care va funcţiona cu biomasă va avea o
treaptă de postardere pentru reducerea emisiilor de poluanţi
- Se va impune constructorului să folosească utilaje şi mijloace de transport
performante, cu emisii reduse de poluanţi atmosferici.
- Reducerea la minimum a suprafeţelor destinate construcţiilor sau organizării
de şantier
- Se vor lua măsuri adecvate, atât în etapa de construcţie cât şi în etapa de
funcţionare, pentru a evita poluarea cu produse petroliere a solului.
- Se va institui un management adecvat al deşeurilor din construcţii şi din
fabricaţie, se vor amenaja spaţii speciale pentru depozitarea lor temporară, eliminarea
/ valorificarea deşeurilor se va face în conformitate cu legislaţia în vigoare
- Verificarea periodică, întreţinerea în stare buna de funcţionare şi exploatarea
la parametri proiectaţi a instalaţiilor de colectare, epurare şii evacuare a apelor uzate
pentru a evita deversarea de ape uzate pe sol
- Stratul de sol fertil decopertat de pe suprafeţele pe care se va construi va fi
refolosit pentru refacerea solurilor degradate şi pentru spaţii veryi.
- Organizarea de şantier va fi astfel stabilită încât să aducă prejudicii minime
mediului natural.
- Se va face reconstrucţia ecologică a zonelor afectate de lucrările de
construcţie.
RAPORT DE MEDIU conform H.G. nr. 1076/2004 Anexa 2 73
PUZ – FABRICĂ FAINA PROTEICA COM BĂCIA, JUD HUNEDOARA – JAV-ZEGREAN SRL BĂCIA
- Se va asigura suprafaţa de spaţiu verde prevăzută prin PUZ pe toată durata de
existentă a obiectivului.
- Stratul de sol fertil va fi decopertat şi se va refolosi la refacerea terenurilor
degradate şi pentru spaţii verzi
- Proiectare arhitectonica adecvata pentru integrarea armonioasă a noilor
structuri în mediu, conform standardelor in vigoare
- Masuri specifice de atenuare a impactului vizual, mai ales in etapa de
functionare, prin integrarea structurilor constructive (spaţii verzi, regim de înălţime
adecvat în vederea sporirii senzaţiei de naturaleţe
- Stimularea investitorilor spre cooperare cu autori-tăţile locale şi judeţene în
vederea elaborării de proiecte de dezvoltare
- Impunerea din partea administraţiei locale a orientării angajărilor înspre
populaţia locală
- Întreţinerea şi funcţionarea corespunzătoare a instalaţiei de epurare a
efluentului gazos rezultat din proces
În final s-a întocmit o propunere de program de monitorizare a efectelor
potenţial semnificative pentru factorii de mediu relevanţi, atât în perioada de realizare
a obiectivului cât şi în perioada de funcţionare. Desigur, această propunere de
program de monitorizare va putea fi îmbunătăţită în timpul elaborării documentaţiilor
pentru obţinerea acordului de mediu, după ce se vor cunoaşte şi opiniile autorităţilor
interesate.
RAPORT DE MEDIU conform H.G. nr. 1076/2004 Anexa 2 74
PUZ – FABRICĂ FAINA PROTEICA COM BĂCIA, JUD HUNEDOARA – JAV-ZEGREAN SRL BĂCIA
ANEXA: PIESE SCRISE ŞI DESENATE
1. Certificat de înregistrare Seria B, Nr. 2318929 la Oficiul Registrului Comerţului de
pe lângă Tribunalul Hunedoara pentru Firma JAV – ZEGREAN SRL
2. Certificat de urbanism nr. 195 din 02.12.2010 eliberat de Consiliul Judeţean
Hunedoara.
3. Extrase carte funciară nr. 60320; 60256; 60249; 60002; 60137.
4. Aviz de oportunitate nr.1716/23.11.2010 eliberat de Primăria comunei Băcia pentru
obţinerea Certificatului de urbanism.
5. Aviz prealabil de oportunitate nr. 46/24.11.2010 al Arhitectului Şef pentru întocmirea
documentaţiei P.U.Z – Construire fabrică de făină proteică Băcia.
6. Adresa 1424/18.01.2011 eliberată de TRANSGAZ SA Mediaş - Departamentul
Exploatare privind amplasarea obiectelor Fabricii de făină proteică Băcie faţă de
conductele de gaz ce traversează amplasamentul.
7. Acordul nr. 78/19.01.2011 al Primăriei comunei Băcia cu privire la circulaţia pe
drumul comunal De 393 şi De 394.
8. Aviz amplasament favorabil nr. 1039/ 06.12.2010 eliberat de SC APA PROD SA
Deva.
9. Aviz conform de amplasament nr. 8731/22.12.2010 eliberat de SC
TRANSELECTRICA SA – Sucursala de Transport Timişoara.
10. Acord de principiu nr. 175/11.02.2011 pentru evacuarea apelor pluviale eliberat de
A.N.I.F –U.A. Hunedoara.
11. Acord de principiu nr. 43-1/21.02.2011 eliberat de SC APA PROD SA Deva pentru
racordarea la conducta de apa potabilă.
12. Acord de principiu nr. 43-2/21.02.2011 eliberat de SC APA PROD SA Deva pentru
descărcarea apelor uzate preepurate în staţia de epurare Buituri – Hunedoara.
13. Aviz de amplasament favorabil nr. 7730638/31.01.2011 eliberat de Enel
Distribuţie.
RAPORT DE MEDIU conform H.G. nr. 1076/2004 Anexa 2 75
PUZ – FABRICĂ FAINA PROTEICA COM BĂCIA, JUD HUNEDOARA – JAV-ZEGREAN SRL BĂCIA
14. Aviz favorabil de amplasament nr. 2692/48/10.02.2011 eliberat de TRANSGAZ SA
Mediaş.
15. Aviz de principiu nr. 633/24.02.2011 eliberat de S.G.A. Hunedoara.
16. Aviz sanitar veterinar nr. 3346/02.03.2011 eliberat de D.S.V.S.A. Hunedoara.
17. Planşa U1 - Situaţia existentă, Proiect nr. 50/2010 – Construire fabrică de făină
proteică Băcia.
18. Planşa U2 - Reglementări urbanistice – zonificare, Proiect nr. 50/2010 – Construire
fabrică de făină proteică Băcia.
19. Planşa U3 - Reglementări echipare edilitară, Proiect nr. 50/2010 – Construire
fabrică de făină proteică Băcia.
ÎNTOCMIT
Ing. Zota Ştefan
Ing. Zota Alexandrina