B U S I N E S S I N T H E D I G I T A L A G EB U S I N E S S I N T H E D I G I T A L A G E

Nr. 5 - Mai 2015Nr. 5 - Mai 2015www.ittrends.rowww.ittrends.ro

INTERV IU

INTERV IU

INTERV IU

Dragoș Tudor,Dragoș Tudor,Country Team Leader Country Team Leader Romania - Public & Large Romania - Public & Large Enterprise at DellEnterprise at Dell

Pag. 10Pag. 10

Monica Florea,Monica Florea,Director Departamentul Director Departamentul de Proiecte Europene, de Proiecte Europene, SIVECO RomâniaSIVECO România

Pag. 2Pag. 2

George Lazăr, George Lazăr, Director Departament SuportDirector Departament Suportîn compania New Business în compania New Business DimensionsDimensions

Pag. 9Pag. 9

„Este necesar ca soluțiile de securitate informatică să integreze „Este necesar ca soluțiile de securitate informatică să integreze componente biometrice eficiente. În contextul actual, a acorda componente biometrice eficiente. În contextul actual, a acorda

accesul doar cu numele utilizatorului și parolă seamănă accesul doar cu numele utilizatorului și parolă seamănă periculos de mult cu o scrisoare de drepturi la purtător.”periculos de mult cu o scrisoare de drepturi la purtător.”

Pag. 16-17

Cristian PopescuCristian PopescuCountry Sales Director, Fujitsu RomâniaCountry Sales Director, Fujitsu România

www.ittrends.ro

1Nr. 5 - Mai 2015

În București s-a mai dechis un Mall. Un Mega Mall. Pe locul unei foste fabrici. O fi bine? O fi rău? Fabrica oricum nu a mai ținut pasul cu vremurile și decât să rămână un loc abandonat într-un peisaj post industrial

parcă tot mai bine să capete un rost social. Personal prefer un mall consumerist în locul unei reconversii hipsterești, în care să te ferești să nu faci septicemie, zgâriindu-te în vreun cui ruginit sau în vreo așchie de la niște scânduri negeluite. Da știu, sunt de modă veche. Dar nu despre asta voiam să vă vorbesc.

În noul Mega Mall, Cinema City a deschis primul cinematograf 4DX din România. Cu ce se mănâncă asta? Păi în loc să fii la film, într-un cinema 4DX ești oarecum în film. Acțiunea de pe ecran este sincronizată cu scaunul care te scutură și înclină de parcă ai fi la volanul mașinii din film, te bate vântul, te stropesc aburii de apă, simți mirosul de cauciucuri arse, luminile din sală sunt sincro-nizate cu cele din film. Tehnologia nu este nouă. Am avut ocazia să o experimentez în premieră în 1996, în parcul de distracții amenajat în studiourile Universal din Florida. Atunci am vazut doar filmulețe scurte în care era simulat un montagne russe care ne plimba printre dinozauri și vulcani în erupție. Evident că tehnologia a mai evoluat în acești 20 de ani și că a devenit mai accesibilă și iată că 4DX poate acompania sincronizat filme întregi.

Dacă sunteți fani Mad Max cred că este cea mai bună opțiune disponibilă în aceste zile. Eu nu sunt, o să aștept Jurassic World ...doar pentru efectele speciale.

Un bilet costă între 37,5 și 45 de lei și Cinema City plănuiește să mai deschidă 2 cinematografe 4DX la Constanța și la Timișoara până la sfârșitul acestui an, ca parte a unei investiții de peste 100 de milioane de euro, care se va materializa în 14 cinematografe noi, în următorii 3 ani.

Dar să ne întoarcem la tehnologie. Tehnologia nu se naște peste noapte. Am asistat la prima proiecție 3D din Târgu Mureș în urmă cu peste 35 de ani și am fost la primul IMAX în München în urmă cu peste 15 ani. Tehno-logia parcurge un drum lung de la inventarea ei și până să ajungă tehnologie de masă, chiar dacă acest timp se scurtează din ce în ce mai mult. Din acest motiv ar tre-

bui să fim mai precauți atunci când atribuim o invenție sau alta unui producător anume. Microsoft nu a inventat interfața grafică, iar Apple nu a inventat smartphone-ul, ca să mă rezum doar la 2 exemple.

Este bine că aceste tehnologii au ajuns și în România, dar nu sunt nici „epice” și nici „geniale”, cum mă aștept să abunde exclamațiile pe Facebook. De altfel invențiile majore din IT au cam lipsit în ultimile decenii. Asistăm doar la proliferarea în produse de masă a unor tehnologii care existau deja dinainte. Companiile aruncă pe piață, la intervale din ce în ce mai scurte de timp, produse care adaugă câțiva GHz, măresc diagonala cu câțiva inci, reduc grosimea sau greutatea cu câteva mg, rotunjesc colțurile, schimbă materialul din care este făcută carcasa sau inventează noi culori fancy etc., deci care aduc, în cel mai bun caz, un avans evolutiv, nimic revoluționar, „epic” și „genial”. Nimic „rupător” (breaktrough) și prea rar „distrugător” (disruptive).

Aș fi înclinat să afirm că multe din noile produse nici nu se adresează măcar vreunei nevoi anume, ci încearcă să inventeze nevoi noi, pentru simplul motiv că este po-sibil. Întrebarea apare de altfel și în filmul Ex Machina (pe care vi-l recomand), iar răspunsul la întrebarea „de ce ați creat asta?” nu poate fi decât manifestarea stupize-niei fără sfârșit care cuprinde tot mai mult Pământul: „din moment ce se poate, de ce nu?”.

Nu cred că ar trebui să ne mirăm că jocul Solitaire împlinește în aceste zile 25 de ani și că Microsoft (iată a inventat și produse „geniale”) celebrează evenimentul prin 2 turnee, unul intern și unul extern, care va începe în 5 iunie. Aș paria că turneul va fi câștigat de vreun angajat al administrației românești. Numai să nu iasă mai mulți pe locul întâi și să nu-i poată departaja, ca în cazul loteriei bonurilor fiscale. Microsoft, can you eat this? �

romulus.maier@agora.ro

E D I T O R I A L

Romulus Maier

Tehnologie cu rost

Continuarea materialului o puteţi citi pe www.ittrends.ro

www.ittrends.ro

2 Nr. 5 - Mai 2015I N T E R V I U

Răspunsul la această întrebare ni-l oferă doamna Monica Florea, director al departa-mentului de Proiecte Europene din cadrul SIVECO România, o prezență activă în lumea aparte a cercetătorilor.

IT Trends: Auzim constant știri în care se vorbește despre derularea unor studii sau proiecte de cercetare și inovare care ne dau speranțe. Însă puține din acestea sunt și con-cretizate. Ne puteți spune de ce?

Monica Florea: Cred că cele mai mari așteptări sunt cele legate de descoperirea unor tratamente inovative sau a unor noi tehno-logii capabile să salveze vieți. Uneori pro-iectele pot dura ani de zile dar, în funcție de rezultatele obținute la testări sau de fondurile existente, acestea chiar se concretizează. În ceea ce ne privește, am participat alături de institute de cercetare din toată Europa la rea-lizarea multor proiecte care sunt transpuse în realitate, fie că vorbim de domeniul medical, de educație, de domeniul social sau de alte domenii de activitate.

IT Trends: Puteți să ne oferiți câteva exemple?

Monica Florea: În prezent lucrăm la im-plementarea unui proiect de cercetare, care își propune să faciliteze incluziunea socială a persoanelor vârstnice, prin tehnologie. În cadrul proiectului ProActive Ageing - „Pre-lungirea vieții active pentru o îmbătrânire independentă și sănătoasă”, se va dezvolta o platformă integrată de servicii online, ce oferă instrumente informatice practice și motivante, capabile să susțină interacțiunea socială și adaptabilitatea persoanelor și a me-diului de afaceri la îmbătrânirea accentuată a populației. Echipa SIVECO este responsabilă de realizarea modelelor experimentale, a ma-terialelor de instruire și a setului de instru-mente necesare susținerii cercetărilor medi-cale direcționate către o îmbătrânire activă și sănătoasă.

Un alt exemplu este proiectul european ISE – Inspiring Science Education, în cadrul căruia SIVECO, împreună cu partenerii săi din 15 țări europene, au dezvoltat o serie de instrumente digitale inovative pentru predarea știinþelor. Astfel, procesul educativ se transformă într-o activitate plăcută, care antrenează imaginația elevilor de astăzi și formează cetățenii lumii de mâine. Suntem fericiți că din România s-au înscris deja peste 400 de școli în acest proiect!

IT Trends: Este o problemă europeană, cea a îmbătrânirii active a populației?

Monica Florea: Îmbătrânirea populației este considerată a fi un fenomen mondial, nu doar european. Conform datelor Organiza-ției Națiunilor Unite1, proporția populației vârstnice va crește pe termen lung. La nivel mondial, numărul persoanelor de peste 60 de ani se așteaptă să se dubleze - de la 841 mi-lioane în 2013 la peste 2 miliarde în 20502.

La nivel european, în 2080 seniorii vor reprezenta 33,3% din totalul populației. Vă puteți imagina că aceasta va deveni o reală provocare pentru orice stat! Tocmai de aceea, multe dintre proiectele de cercetare li se adresează direct, spre exemplu proiectele finanțate prin Programul AAL - Ambient Assisted Living.

Îmbătrânirea forţei de muncă ne provoacă să găsim răspunsuri la întrebări precum: cum vom putea acoperi costul pensiilor, cum vom păstra echilibrul vârstelor pe piaţa muncii, cum vom adapta strategiile educaţionale şi de formare profesională, cum vom asigura locuinţe şi condiţii de trai decente, ce ar tre-bui să asigure serviciile sociale şi îngrijirile medicale ş.a.m.d. La toate aceste probleme ale viitorului sperăm să ajute și proiectele de cercetare derulate de noi în prezent.

IT Trends: Care sunt proiectele medicale la care ați lucrat și care au ajuns să fie imple-mentate?

Monica Florea: Cel mai recent proiect european de cercetare finalizat de noi este Linked2Safety3 - ce a vizat construirea unui spațiu securizat şi performant pentru proce-sarea datelor medicale în scopul realizării de studii clinice. Proiectul, la care au contribuit specialiști din 7 state europene, printre care și specialiștii din SIVECO, a fost apreciat de către comisarii europeni prezenți la întâlnirea de final a proiectului, desfășurată la Bruxelles.

IT Trends: Cum vedeți evoluția cercetării științifice?

Monica Florea: Se întâmplă un lucru extraordinar pentru stimularea cercetării științifice, care mulți ani a stat în umbră. România are posibilitatea de a fi implicată în proiecte mari de cercetare științifică, datorită celui mai amplu program de finanțare a cercetării și inovării susținut de Uniunea Europeană, Orizont 2020, prevăzând un buget de 70 miliarde de euro pentru 7 ani. Pro gramul pune accentul pe cercetarea apli-cativă, stimulând dezvoltarea și transferul ideilor inovatoare din laboratoare către piață. Sunt ferm convinsă că acest program va con-tribui la crearea de noi locuri de muncă pentru cercetătorii români și va aduce beneficii con-crete tuturor cetățenilor europeni! �

Proiectele de cercetare - promisiunea unui viitor mai bun pentru fiecare cetățean european

Tot mai des se discută în jurul nostru despre finanțări europene, proiecte de cercetare și dezvoltare, despre premii primite de cercetători români pentru invenții recunoscute la nivel internațional sau despre inovații care aduc schimbări majore în viețile noastre. Și astfel ne întrebăm: oare cum beneficiem în viața reală de rezultatele acestor proiecte de

cercetare?

Monica Florea, director al departamentului de Proiecte Europene din cadrul SIVECO România

1 Conform datelor culese de pe site-ul ONU, Departamentul Afaceri Economice şi Sociale - Divizia Populaţie - Secţiunea Proiecţii http://esa.un.org/wpp/unpp/panel_indicators.htm

2 United Nations- World Population Ageing 2013 3 A Next-Generation, Secure Linked Data Medical Information Space for Semantically-Interconnecting Electronic Health

Records and Clinical Trials Systems Advancing Patients Safety in Clinical Research

www.ittrends.ro

3Nr. 5 - Mai 2015

A D V E R T O R I A L

Fiecare întâlnire cu partenerii de afaceri sau oră de clasă se poate transforma într-o activitate interactivă, care să implice toți participanții, cu ajutorul

display-urilor BenQ de tip IFP (Interactive Flat Panels). Cu diagonale de la 42 la 79 de inci, acestea încorporează tehnologia multi-touch și recunosc în funcţie de model 6 sau 10 atingeri simultane, astfel încât eficiența și funcționalitatea să fie maxime, îmbunătă-țind mai mult ca oricând interacțiunea în clasă sau în sălile de ședință.

Confortul vizual în timpul utilizării dis-play-urilor BenQ de tip IFP este asigurat prin tratamentul anti-reflexie aplicat sticlei de la suprafața ecranului. Astfel, indiferent de spațiul în care sunt utilizate, textul afișat este mult mai lizibil și clar, ochii nu sunt deranjați, iar transmiterea mesajului se realizează cu cea mai mare eficiență.

Folosirea ecranelor interactive timp de mai multe ore pe zi nu este dăunătoare ochilor: panourile interactive beneficiază de tehnologiile Flicker-free, ce elimină efectul de pâlpâire şi Low Blue Light, ce reduce din spectrul de lumină albastră redat de dis-play, cauza principală a oboselii și stresului resimțite de ochi. Pentru sălile de clasă este suficientă activarea modului Classroom pentru a combate posibilele efecte ale expu-nerii ochilor la lumina albastră în lucrul de zi cu zi. De asemenea, senzorul de lumină ambientală permite ajustrea automată a luminozității si asigură cea mai bună expe-riență de vizionare indiferent de lumina ambientală și nu în ultimul rând reduce consumul electric cu până la 50%.

Compatibile cu mai multe platforme, de la Windows la Mac OS, Linux și Chrome OS, panourile interactive sunt special construite

pentru a funcționa cu o gamă largă de dis-pozitive, fixe sau mobile, prin conexiune directă. În plus, pentru a conecta mai multe dispozitive simultan, display-urile includ 3 porturi USB, dintre care unul ampla-sat în partea frontală pentru acces rapid, împreună cu o intrare HDMI și o mufă pen-tru microfon, fiind mai ușor pentru profe-sori sau prezentatori să conecteze dispozi-tive periferice.

Prin HDMI Streaming Dongle (Qcast), acestea includ suport pentru WiFi Display, tehnologie ce permite afişarea wireless a conținutului de pe PC-uri, dispozitive smart sau din cloud, direct pe ecran. Mai mult, prin funcția Quad Split Screen se poate afișa simultan, pe un singur ecran, conținutul din patru surse.

Administratorii de sistem pot folosi aplicația Multiple Display Administrator (MDA) pentru a reduce din timpul și efor-tul necesar managementului display-urilor interactive BenQ. MDA permite și oprirea de la distanță a acestora atunci când nu sunt utilizate, totul pentru a reduce considerabil costurile cu energia electrică. Display-urile interactive pot opera însă non-stop (24 din 24 / 7 zile din 7) datorită sistemelor de răcire speciale și numărului mare de ore de utilizare pentru care au fost proiec-tate (50.000 sau 30.000 ore), dar datorită senzorilor pentru monitorizarea și controlul temperaturii.

Rezoluţia mare (1080p/4k2k), unghiurile mari de vizibilitate, de 178/178 grade, pa-nelul cu 10 biţi de culoare şi contrastul ridicat (4. 000:1) fac ca afişarea celor mai clare imagini pe display-urile interactive BenQ să fie o adevărată plăcere. �

Display-urile interactive BenQ sunt alegerea ideală pentru susținerea celor mai captivante prezentăriEcranele interactive BenQ reprezintă soluția eficientă de prezentare în sălile de clasă sau cele de ședință

Pentru mai multe detalii, accesați site-ul BenQ România: http://benq.ro/product/largedisplay/

www.ittrends.ro

4 Nr. 5 - Mai 2015F O C U S

Smart shop-ul din Cluj este organizat in-teligent din mai multe perspective: de la or-ganizarea spațiului în sine, cu zone dedicate precum home, work, wearables și fun, și până la design și aplicațiile disponibile. Spre deose-bire de un magazin tradițional, în smart shop clientul este ajutat mai întâi să se orienteze în spațiul respectiv și apoi să aibă la îndemână în fiecare zonă informațiile relevante. „Am pornit de la aplicațiile existente deja în maga-zinele Orange și am încercat să creăm o poveste digitală pentru client. Ea începe de la intrarea clientului în ma gazin, întâmpinarea lui de către reprezentanții Orange, integrarea contului on-line și până la părăsirea magazinului,” spune Bogdan Rotunjanu.

Proiectul a fost realizat într-un timp foarte scurt. Conceptul a căpătat forma finală în toamna anului trecut, iar implementarea a fost încheiată în martie. Din perspectiva IT, accen-tul s-a pus pe diferențiere față de alte maga-zine similare și pe testarea unor elemente de noutate pentru viitor. „Pe de o parte am urmărit creșterea valorii aduse de soluțiile informatice

deja implementate, iar pe de altă parte am vizat integrarea noilor tehnologii și utiliza-rea celor mai noi gadget-uri. Evident că atunci când vorbim despre produse noi nu se poate ști cât de utile vor fi și nici care va fi rata lor de adopție. Din acest motiv smart shop-ul are și o componentă de experimentare și testare a im-pactului noilor produse.”

Identificarea nevoii și personalizarea oferteiȚinând cont că diversitatea clienților este foarte mare și au experiențe foarte diferite de utilizare a tehnologiei, prima interacțiune are loc la iden-tificarea lor atunci când intră în magazin. „La intrarese folosește o aplicație disponibilă și în celelalte magazine Orange din care clientul își poate alege tipul de serviciu dorit, primește un bilet de ordine, atât pe hârtie, cât și prin SMS, urmând ca în momentul în care un agent de vânzări se eliberează să preia clientul și să discute cu el. În această a doua fază este impor-tant ca agentul să aibă cât mai multe informații despre client, astfel încât să poată răspunde cât mai rapid nevoilor acestuia. În faza de fina-

lizare, fie că este vorba despre o achiziție, fie că este vorba despre o ofertă, folosim alte aplicații specifice.”

Utilizarea iBeacon-urilor pentru localizarea clientuluiAplicațiile utilizate au fost adaptate și îmbunătățite pentru fiecare dintre cele 3 faze. În faza de întâmpinare a clientului sunt utili-zate iBeacon-uri, niște dispozitive de locali-zare, de proximitate restrânsă și care sunt în concordanță cu capabilitățile dispozitivelor. Toate dispozitivele au Bluetooth, dar acesta trebuia activat de către utilizator. Cele mai noi smartphone-uri au un așa numit «Bluetooth low energy» care este activ în permanență și permite primirea de notificări oricând sau se poate iniția un protocol de comunicație cu acestea.

Este importantă o localizare cât mai exactă a clientului pentru a nu trimite «spam» și a adapta mesajele zonei de interes specifice, astfel încât acestea să fie relevante. Din acest motiv s-a optat pentru iBeacon-uri care să identi-fice proximitatea față de intrarea în magazin. Atunci când clientul este aproape de intrarea în magazin se trimite o notificare pe dispozitiv, din aplicația «Contul meu Orange», funcționalitatea fiind disponibilă pentru orice client care ne vizitează și are aplicația instalată. În cazul în care clientul este abonat Orange aplicația va permite un mesaj personalizat.

În momentul în care notificarea este citită, se deschide aplicația cu un ecran de întâmpinare prin care este informat de distanța la care se

Orange smart shop - integrarea digitalului în lumea reală folosind cele mai recente inovațiide Romulus Maier

Orange a deschis recent, în premieră mondială, un „Smart shop” în Cluj-Napoca, un concept nou nu doar în România, ci și la nivel de grup, care pe de o parte integrează digitalul în lumea reală, iar pe de

altă parte îmbogățește experiența clienților. Despre acest nou concept de magazin și despre tehnologiile implementate am avut ocazia să discutăm cu Bogdan Rotunjanu, IT Director, Orange România.

Bogdan Rotunjanu, IT Director, Orange România

www.ittrends.ro

5Nr. 5 - Mai 2015

F O C U S

află față de senzorul de proximitate (intrarea în magazin). La intrare se activează meniul de obținere bon de ordine, iar clientul are posibili-tatea să-și selecteze serviciul dorit fără să mai fie necesară accesarea totem-ului digital din magazin sau discuția prealabilă cu un agent. Odată cu bonul de ordine aplicația îi prezintă și timpul estimat de așteptare.

Clienții care nu beneficiază deja de dispozi-tive tip smartphone sunt preluați și îndrumați de către un agent care îi întâmpină la intrare și îi ghidează spre zonele de interes. El înregistrează în aplicație numele și prenumele clientului și un număr de telefon, prin care să poată trimite notificări prin SMS și tipul de activitate dorit, după care îi poate da un număr de ordine sau îi poate face o programare pentru o întâlnire ulterioară (în cazul în care timpul de așteptare ar fi prea lung). Dacă este de acord și clientul, i se face și o poză, astfel încât agentul să-l poată identifica ulterior mai ușor în magazin, poză care nu este stocată, fiind ștearsă automat în momentul în care clientul părăsește magazinul.

În cazul în care este client existent, aplicația îi permite reprezentantului Orange să vadă și un set de detalii semnificative despre client și relația curentă cu Orange, cum ar fi tipul telefonu-lui, abonamentului, tip SIM, număr de abona-mente, vechime în rețea, ultímele interacții, etc. modulul de analytics ajutându-l să facă prime recomandări clientului. Astfel se poate elimina o eventuală așteptare inutilă pentru informații ușor de oferit.

Datorită faptului că Orange are o bază mare de clienți și un număr mare de puncte de interacțiune (magazine, parteneri, call center, vânzători în teren, etc.) este foarte important ca experiența oferită acestora să fie consistentă. Din acest motiv aplicațiile folosite trebuie să ajute reprezentanții de vânzări pentru profi-

larea clienților și oferirea unei prezentări uni-forme a ofertelor. Modulul analytics ajută la crearea acestei experiențe fiind integrat cu toate interfețele, fie de back office, fie de vânzare fizică  sau online, furnizând referințe despre profil, expuse în contextul interfeței respective.

În zona de așteptare, clientul este îndrumat către anumite zone în care poate experimenta diverse produse și/sau poate face comparații între acestea.

Discuțiile cu clientul devin «mobile»Clienții nu mai trebuie să meargă de la un stand la altul pentru a compara caracteristicile diferitelor produse de interes. De acum au la îndemână o masă interactivă, tactilă, pe care pot compara caracteristicile, accesoriile disponi-bile pentru un anumit produs sau pachetele de servicii disponibile și prețurile lor. În acest mod se poate crea o ofertă pe care, dacă clientul nu este încă decis să o achiziționeze, o poate primi pe e-mail. Un alt aspect de integrare a lumii reale în experiența digitală este faptul ca pe masa interactivă sunt afișate telefoanele în mărime naturală, în culorile disponibile în stoc, astfel încât clientul să nu fie pus în situația de a își alege un produs pentru care ulterior va fi nevoit să aștepte să îi fie livrat.

Vitrina electronicăClienții care doresc să petreacă cât mai puțin timp în magazin, au acces la o vitrină electronică. Mai exact, toate accesoriile au pe etichetă un QR code care, odată scanat cu aplicația Contul meu Orange, oferă informații detaliate despre produsul respectiv sau poate fi comparat cu alte produse. Tot din aplicație, clientul își poate manifesta dorința de achiziție, moment în care primește un număr de comandă și poate merge direct la casierie să-l ridice și să-l achite fără

să mai fie nevoie să treacă pe la un agent de vânzare.

Această funcționalitate împreună cu cea de notificare intrare în magazin și emitere bonuri de ordine transformă Contul Meu într-o aplicțtie utilă clienților chiar și în mediul fizic al maga-zinelor Orange.

Dematerializarea contractelorO altă noutate o reprezintă procesul de dema-terializare a contractelor. Soluția folosită, este menită să simplifice interacțiunea cu clienții, să ușureze administrarea și regăsirea documen-telor în arhivă și să păstreze siguranța unui contract, atât în privința semnăturii [digitale], cât și în privința informării clientului despre conținutul documentului semnat.

Ea permite scanarea informațiilor utile din documentele clientului, cu respectarea elemen-telor de siguranță și utilizare date personale, OCR-izarea informațiilor necesare și livrarea lor către diverse aplicații într-o manieră securizată.

Aplicația de dematerializare a fost deja replicată în majoritatea magazinelor Orange. În magazinele în care spațiul nu permite pre-zența unui aparat multifuncțional, demateria-lizarea documentelor se poate face folosind smartphone-urile cu care sunt dotați agenții de vânzări, scanarea și OCR-izarea făcându-se fărăa ca nici o informație să fie stocată la nivel de dispozitiv, din motive de securitate. Docu-mentele sunt semnate digital și apoi sunt tri-mise prin e-mail la adresa specificată de client. Dacă clientul solicită în mod special, pot fi și imprimate, apoi ajung în baza de date Orange, certificată cu standardele de arhivă electronică.

„În concluzie aplicațiile utilizate urmăresc o personalizare tot mai accentuată a experienței ținând cont de profilul clientului și de context, precum și simplificarea experienței. Prin ele realizăm astfel o integrare a lumii virtuale cu cea fizică. Modulul de analytics are la bază un produs al PegaSystems. Implemen-tarea solutiei a fost făcută de o echipă internă, la care s-au adăugat și consultanți externi. Toate soluțiile sunt implementate pe o infrastructură proprie Orange virtualizată în proporție de peste 80%.”

Acest prim smart shop a fost implementat la Cluj deoarece magazinul de acolo se preta cel mai bine conceptului ales, urmând ca soluțiile și conceptele care își vor dovedi utilitatea să fie replicate pe parcurs și în celelalte maga-zine Orange. Smart shop-ul Orange din Cluj se află pe Bulevardul 21 Decembrie 1989. Merită vizitat! �

Beacon technology

www.ittrends.ro

6 Nr. 5 - Mai 2015E V E N I M E N T

Cei peste 1000 de participanţi au avut două zile pline cu nu mai puţin de 56 de prezentări, work-shop-uri şi seminarii, toate dublate

de demonstraţii practice. Evenimentul a fost gândit ca o modalitate de întâlnire între colaboratorii ETA2U şi reprezentanţii principalelor nume din industria IT, prin intermediul conferinţelor, workshop-urilor, a demonstraţiilor live, dar şi a discuţiilor „business to business”. Iar succesul a fost garantat!

„Această ediţie a IT Congress este mai mare şi mai bună decât precedentele. Se

simte o revenire în viaţa economică, e clar că lucrurile se mişcă”, ne-a declarat Stelian Câmpianu, directorul executiv al ETA2U. În standurile din cadrul expoziţiei, în sălile de conferinţe, s-a simţit din plin efervescenţa evenimentului, discuţiile au fost apreciate de toţi cei prezenţi. Într-adevăr, era şi nor-mal, lista partenerilor companiei timişorene organizatoare, prezenţi la IT Congress a fost una de prim rang: Dell, Microsoft, Oracle, NetApp, Cisco, Fortinet, Orange, Samsung, Veeam, Xerox, Advantech, Lenovo, Emer-son, VMware, Asus, Euroweb, Hikvision şi Ysoft.

Care au fost cele mai discutate subiecte?Lumea în care trăim se schimbă permanent, tehnica de calcul pătrunde tot mai mult în viaţa noastră. Aceasta s-a văzut şi în cadrul IT Congress. Stelian Câmpianu, directorul executiv al ETA2U, a vorbit despre aceste tendinţe. Două dintre aceste direcţii sunt destul de clar reliefate: noţiunea de Internet of Things, respectiv lucrul în mediul cloud.

Internet of ThingsInternetul obiectelor reprezintă un concept general pentru capacitatea senzorilor şi dis-pozitivelor de rețea de a colecta date de la lumea din jurul nostru, și apoi, partajate pe Internet, aceste date pot fi prelucrate și utilizate în diverse scopuri interesante. Unii folosesc, de asemenea, internetul industrial ca termen interschimbabil cu IoT. Acesta se referă în primul rând la aplicații comerciale ale tehnologiei IoT din domeniul fabricației. Cu toate acestea, Internetul obiectelor nu este limitat la aplicații industriale. Vorbim de ceva timp despre Internetul tuturor lucru-rilor (IoT) ca o tendinţă pentru viitor, însă astăzi putem discuta despre soluţii reale - despre produse şi arhitecturi integrate în oraşe şi parcări inteligente, fabrici cu automatizări peste IP. În cadrul IT Congress, Cisco a prezentat soluţii validate pentru Connected Manufacturing, iar la stand au putut fi testate switchuri şi routere din gama industrială.

În continuare, concluziile lui Dorin Pena, General Manager Cisco România: „IT Congress a fost un eveniment deosebit,

Complexul Expovest din Timişoara a găzduit în zilele de 13 şi 14 mai cea de-a şaptea ediţie a celui mai important eveniment din domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, IT Congress 2015. Un succes absolut care s-a înscris lejer în galeria celorlalte manifestări organizate până acum de ETA2U. Compania timişoreană a fost, şi de această dată, la înălţime.

www.ittrends.ro

7Nr. 5 - Mai 2015

E V E N I M E N T

dinamic, în care am întâlnit clienţi interesaţi de ceea ce este nou, de modul în care IT-ul devine parte integrantă a fiecărei afaceri. Am discutat de la conectarea lucrurilor, proceselor şi oamenilor, la centre de date moderne, până la soluţii de securitate pen-tru lumea care se crează acum. Un astfel de eveniment reprezintă momentul ideal pentru a înţelege cum tehnologia schimbă mediul în care ne desfăşurăm activitatea şi de a găsi soluţii la provocările actuale”.

CloudCloud computing este pe buzele tuturor oa-menilor de business de astăzi, fie că vor-bim de IMM-uri sau companii de dimen-siuni mari. Mai mult, Uniunea Europeană poziţionează cloud-ul ca prioritar în strate-gia Digital Agenda 2020, cu numeroase beneficii pentru instituţii publice şi private deopotrivă.

În septembrie 2012, Comisia Europeană a adoptat strategia „Unleashing the Potential of Cloud Computing in Europe”, menită să accelereze utilizarea serviciilor de tip cloud în toate sectoarele economiei şi să genereze 2.5 milioane de slujbe noi în Europa, precum şi o creştere anuală de 160 de milioane de euro a PIB-ului UE până în 2020. „România este aliniată la Agenda Digitală a Uniunii Europene prin strategia naţională Agenda Digitală 2020, iar Microsoft continuă să con-tribuie activ pe teme importante ale agendei publice. Strategia companiei orientată către cloud şi mobilitate este menită să sprijine companiile locale să beneficieze de cele mai noi tehnologii şi soluţii care cresc pro-ductivitatea angajaţilor şi competitivitatea economică a companiilor.

Receptivitatea românilor la integrarea tehnologiilor mobile în mediul de lucru este strâns legată de productivitatea angajaţilor din economie. Conform unui studiu Ipsos Mori pentru Microsoft, România are cea

mai scăzută rată a productivităţii din UE – de 6 ori mai mică decât media europeană (conform Eurostat). Mai mult, 81% dintre angajaţi sunt nevoiţi să fie prezenţi la birou pentru a-şi indeplini sarcinile.

Există un potenţial semnificativ pentru cloud şi mobilitate în rândul companiilor din România, iar Microsoft, împreună cu ecosistemul său de parteneri, îşi propune să susţină companiile româneşti pentru a-şi moderniza business-ul şi eficientiza proce-sele organizaţionale. Toate aceste concepte – pornind de la mobilitate, productivitate, până la Business Intelligence şi Internet of Things, au fost prezentate de către echipa Microsoft în cadrul evenimentului IT Con-gress 2015, în faţa unei audienţe formate din peste 1000 de specialişti IT şi manageri de top” a declarat Mădălina Grinzeanu – Partner Sales Organization Lead – Microsoft România.

Asemenea, în zona de cloud, la IT Congress 2015, Oracle a prezentat soluţii din sfera a ceea ce ei denumesc „Digital Disruption” – revoluţia digitală care face ca modelele de business tradiţionale să se reevalueze şi să se schimbe. În viziunea Oracle sunt 5 fac-tori care concură la acest model radical de schimbare: � Accesul tot mai răspândit la internet, � Explozia de date colectate şi noi modalităţi ce derivă din această cantitate uriaşă de date (exemplu social media), � Mobilitatea care facilitează accesul la date în timp real şi creşte viteza dar şi posibilităţile de a accesa informaţia şi de a face business, � Cloud prin facilitatea accesului la resurse, fie ele Hardware sau Software cu oportuni-tatea reducerii costurilor de investiţie iniţiale şi creşterea gradului de flexibilitate şi, nu în ultimul rând, � Necesitatea modernizării modelelor de business în toate sectoarele. În acest context de schimbare radicală, business-ul urmăreşte inovaţia ca factor de sucess şi diferenţiator şi priveşte cloud-ul

ca un facilitator pentru a accesa resursele necesare realizării acestei inovări. În acelaşi timp, dezvoltatorii de aplicaţii îşi doresc posibilitatea de a avea acces la ultimele tehnologii pentru a putea livra aplicaţii mai eficient, aplicaţii care în acelaşi timp trebuie să fie mai agile şi de o calitate ireproşabilă. Dintre multele prezentări Oracle care au adresat aceste provocări remarcăm un demo în care Oracle a prezentat serviciul său cloud destinat analizelor de date - Oracle Business Intelligence Cloud Service. Acest serviciu se remarcă prin puterea de procesare a date-lor, posibilitatea de a utiliza multiple surse de date cu diferite formate, agilitatea în a se adapta la modele noi de analiză foarte rapid, deşi, probabil una dintre cele mai atractive capabilităţi ale serviciului este cea de self-service care pune în mâna utlizatorului un mediu de lucru uşor de învăţat şi foarte versatil.

Produse interesante din zona de cloud a prezentat şi Dell, care a venit la IT Congress 2015 cu soluţia sa Dell Cloud Manager, o soluţie destinată integrării şi manage-mentului mai multor medii eterogene de cloud, oferind o viziune unică asupra unei multitudini de sisteme interconectate. În acelaşi trend, Dell a prezentat soluţii pentru următorul pas în virtualizare – virtualizarea desktop End-to-End.

Storage acum şi în cloudÎn viziunea NetApp, „enjoy IT!” poate avea loc în momentul în care sunt îndep-linite simultan două condiţii: 1. accesul la informaţii se face foarte rapid, 2. datele sunt în siguranţă maximă. Prezentările susţinute de NetApp în cadrul IT Congress 2015 s-au axat pe aceste două elemente.

Performanţa echipamentelor de stocare a fost demonstrată prin prezentările gamei de varf – FAS8000 cuplată cu variantele

www.ittrends.ro

8 Nr. 5 - Mai 2015E V E N I M E N T

de utilizare a disk-urilor SSD: dispozitive All-Flash, dispozitive hibride, accelerare la nivel de server. Au fost menţionate inclusiv soluţiile de High Availability în locaţii dife-rite de tip Metro Cluster şi inovaţiile livrate de noua platformă software Clustered Data OnTAP pentru acest gen de scenariu.

Portofoliul soluţiilor de protecţie a datelor a fost mărit odată cu achiziţia diviziei Steel-Store de la liderul soluţiilor de accelerare a aplicaţiilor Riverbed. Integrând această

tehnologie, NetApp oferă din acest moment o soluţie open, eficientă şi sigură de backup în cloud. NetApp SteelStore poate reduce cu 90% di-mensiunea datelor arhivate şi poate reduce timpul de transport în cloud cu 75%. Această tehnologie permite utiliza-torilor să-şi aleagă foarte simplu furnizorul serviciilor de cloud pentru backup, fiind integrată cu 25 Cloud Service Pro vi ders, printre care amintim Amazon (Glacier şi S3), Google Cloud, Rackspace, Verizon Terremark, IBM Softlayer, chiar şi platforme OpenStack. Flexibilitatea oferită este totală, utilizatorii putând migra datele între furni-zorii de cloud ori de câte ori doresc, pentru a putea beneficia de costuri scăzute de stocare.

Securitatea datelor nu a fost ignorată, NetApp SteelStore fiind certificat FIPS 140-2, datele fiind criptate folosind protocolul AES pe 256 biti.

SecuritatePrin explozia domeniului Internet of Things, multitudinea de terminale conectate la reţea se măreşte exponenţial de la an la an, iar un aspect important care nu trebuie neglijat este securitatea. Implementarea

politicilor de securitate reprezintă deja o provocare considerabilă pentru administra-torii IT. Odată cu dezvoltarea tehnologiilor şi atacurile se înmulţesc şi devin din ce în ce mai complexe. Vorbim despre securitate ca un proces continuu şi nu ca o implemen-tare punctuală a unor reguli la un moment în timp. În prezentarea dedicată acestei tehnologii, în cadrul IT Congress, Cisco a vorbit despre necesitatea de a avea vizibili-tate, context şi corelare a evenimentelor de

intruziune din reţea, pentru a putea şti ce apărăm. De asemenea, analiza retrospectivă reprezintă un factor esenţial în identificarea atacurilor noi şi remedierea terminalelor afec-tate de un „zero day” attack.

De asemenea, în cadrul IT Con-gress, au fost prezentate mai multe soluţii interesante în zona de secu-ritate cum ar fi soluţiile de securitate Dell Sonic-Wall, soluţiile hardware

de securizare a comunicaţiilor wireless şi protecţie end-to-end a reţelelor enterprise ale celor de la Fortinet, sau Veeam Availability Suit, un produs care combină capabilităţile de protecţie a datelor şi de virtualizare a Veeam Backup & Replication şi Veeam ON prezentate de Veeam.

Noutăţi ETA2ULa deschiderea oficială a IT Congress 2015, ETA2U a anunţat lansarea unei platforme de comerţ Business to Business (B2B) care se remarcă printr-o paletă largă de produse şi servicii disponibile pentru clienţii corporate ai companiei. Prin acest portal ETA2U îşi propune să îmbuntăţească experienţa clien-tului, vizibilitatea şi interacţiunea cu dife-ritele produse şi servicii obţinute.

În aceeaşi categorie de noutăţi absolute vine şi produsul colaborării dintre ETA2U şi compania Veeam: online backup. Utiliza-torul, pe baza unei taxe lunare, beneficiază

de backup pentru cele mai importante informaţii din firmă. „Datele sunt stocate pe infrastructura cloud pusă la dispoziţie de ETA2U, fiind criptate şi având o cheie de acces deţinută numai de client. Serviciul este structurat pe 3 nivele, pornind de la cel basic în care clientul este 100% in charge, ETA2U furnizând doar capacitatea. Pe nivelul 3 garantăm restaurarea şi punem la dispoziţia clientului, on site, o infrastructură HW agreeată în prealabil, pentru o durată de 60 de zile de la producerea dezastrului. Dacă vreţi, este ca o asigurare Casco cu maşina la schimb”, a subliniat Stelian Câmpianu, directorul executiv al ETA2U.

Noutăţile de la ETA2U au venit în pachet complet la IT Congress 2015, dacă punem la socoteală şi ZAX Solution. ZAX Solu-tion este o soluţie completă de management a producţiei, stocurilor, aprovizionării şi vânzării în timp real. Nucleul soluţiei ZAX este o aplicaţie de tip MES - un sistem de

control şi monitorizare a lucrului în progres, în cadrul unei unităţi de producţie. Aplicaţia urmăreşte toate informaţiile legate de producţie, primeşte date curente de la maşinile de prelucrare, senzori şi angajaţi, ghidează producţia, răspunde şi raportează informaţiile necesare în timp real. Prin înglobarea elemen-telor necesare SCM, SSM şi ERP, ZAX Solution elimină problemele de compatibilitate şi comunicare

care pot apărea. Totodată, ZAX Solution funcţionează conform standardelor stabilite prin ANSI/ISA 95, situându-se la nivelul 4 ierarhic. Această integrare a fluxurilor de lu-cru îşi arată eficienţa în cadrul modulului de planificare şi coordonare producţie, unde se pot urmări atât materiile prime necesare cât şi disponibilitatea şi livrarea, inclusiv timpii de tranzit ai produsului finit şi de distribuţie, toate aceste mişcări fiind înregistrate. În concluzie, ZAX Solution oferă trasabilitate extinsă şi un modul de analiză a producţiei, costurilor şi vânzărilor, puternic şi intuitiv.

Ca o concluzie, ediţia a şaptea a IT Congress a fost un succes. Cei prezenţi au plecat de la eveniment cu lecţia mai bine învăţată. Dar, poate cel mai important, se vede că economia a început din nou să se mişte, că activitatea în domeniul IT&C este pe drumul cel bun. Aşteptăm cu nerăbdare ediţia 2016 a IT Congress şi concretizarea tuturor previziunilor lansate. �

www.ittrends.ro

9Nr. 5 - Mai 2015

I N T E R V I U

Rep.: Prin ce a fost diferită a 3-a ediție CIO Conference față de edițiile anterioare?

George Lazăr: Evenimentul din acest an este o continuare a primelor două ediții și a readus în prim plan preocupările directorilor IT, dincolo de prezentarea unor tehnologii. Dacă în primele două ediții ne preocupa ro-lul departamentului IT și viitorul unui CIO într-o organizație, apariția unor tehnologii disruptive precum IoT și Big Data schimbă atât viitorul profesiei de IT cât și arhitectura soluțiilor care pot fi construite cu ajutorul lor.

Astfel, anul acesta au fost prezentate două cazuri practice, concrete de utilizare IoT și Big Data. Dl. Petru Jucovschi a prezentat unul din proiectele Microsoft – moderniza-rea sistemului de monitorizare a metrou-lui londonez - o arhitectură IT bazată pe Internet of Things și Azure, iar dl. Cătălin Popescu a prezentat monitorizarea unor fabrici cu senzori IoT și Big Data.

Rep.: Care sunt prioritățile momentului pentru CIO din România?

G.L.: Prioritățile CIO din România sunt în continuare securitatea, consolidarea și opti-mizarea costurilor – cu un accent mai mare pe utilizarea de servicii în cloud și mobili-tate, comparativ cu prioritățile CIO la nivel global care includ în plus IoT și Big Data. În următoarea perioadă acestea vor avea o prioritate mai mare și pe agenda CIO din România. Lumea de astăzi este din ce în ce mai interconectată, se estimează că numărul dispozitivelor conectate la internet în anul 2020 va depăși 50 miliarde. Pe lângă avan-tajele evidente, această dependență crescută de noile tehnologii aduce cu sine riscuri crescute de furt, fraudă sau abuzuri.

Rep.: Dar principalele provocări? G.L.: Cu un accent crescut asupra secu-

rității și cloud computing, principalele pro-vocări rămân aceleași ca și în anii prece denți:

reducerea costurilor și riscurilor și creșterea veniturilor. Ca o confirmare, cloud-ul per-mite reducerea costurilor și creșterea gradu-lui de securitate.

Un CIO nu mai poate sta într-un castel, să predice despre noile tehnologii, să le achi ziționeze și să aștepte schimbările sau atacurile, ci trebuie să se transforme într-un lider de business și să fie un adevărat agent al schimbării, să influențeze digitizarea pro-ceselor și cultura organizațională.

Se folosește tot mai mult sintagma „data is the new oil”, subliniind importanța crescută a datelor din companie. Pentru un număr din ce în ce mai mare de firme, aces-tea sunt cel mai valoros activ, motiv pentru care riscul derivat din atacurile cibernetice a devenit din ce în ce mai mult un risc al întregii companii. Acestea sunt motivele evi-dente pentru care securitatea ar trebui să fie o preocupare a fiecărui angajat.

O simulare derulată de PwC a avut rezul-tate îngrijorătoare: timpul necesar pentru accesarea neautorizată a datelor unei com-panii este 4 ore, iar un test de phishing a convins toți angajații unei companii să-și transmită parolele pe e-mail.

Rep.: În anii din urmă se vorbea despre o scădere a rolului CIO și o mutare a puterii decizionale, în achiziția de IT, către CMO și CEO. Mai recent, datorită creșterii complexității soluțiilor IT, și în mod special datorită IoT, cloud etc. se vorbește din nou despre o creștere a rolului CIO, despre o așa-numită «re-enterprization» of IT. Cum sunt percepute aceste tendințe în România?

G.L.: Într-adevăr, pentru o perioadă, uti-lizatorii individuali au adoptat mai repede decât companiile unele tehnologii precum cloud-ul, smartphone–urile sau phablet-ele. Tehnologiile actuale precum dronele, 3D printing, IoT și BigData vor fi utilizate întâi

în companii, iar apoi își vor găsi aplicabilitate la consumatorii individuali. În prezent există device-uri care ar putea intra în ca tegoria IoT, precum alarmele, camerele de supraveghere IP, smart TV-urile, router-ele și home NAS-urile, dar unele device-uri sunt utilizate cu precădere în companii (termostate IP, încu-ietori IP, detectoare de fum smart etc.

Transformarea companiilor în companii digitale prin transformarea proceselor fizi ce în procese digitale este o provocare pentru perioada următoare, dar impactul este diferit în funcție de industrie. Din acest punct de vedere companiile producătoare, cele din transporturi, depozitare și vânzare sunt cele mai inovative. Cu cât procesele sunt mai puțin automate sau standardi zate, cu atât beneficiul va fi mai mic.

Rep.: Este aliniată România la noile tendințe: mobilitate, cloud, Big Data, IoT etc. sau există o anumită întârziere în adoptarea acestor soluții?

G.L.: Fiecare nouă tehnologie are ne-voie de o perioadă de adaptare, după care devine „commodity”. Cloud-ul este utilizat de companiile din România de câțiva ani – și putem spune că a devenit „commodity”, dar deocamdată nu sunt implementări notabile de IoT și Big Data. Pe de altă parte în lume există asemenea implementări, iar în cadrul Conferinței CIO au fost prezentate – după cum am menționat – 2 cazuri concrete.

Reținerile în adoptarea acestor noi tehno-logii țin în principal de două aspecte. IoT aduce riscuri legate de confidențialitate și securitate iar pentru Big Data este extrem de dificil să calculezi un ROI la începutul unui proiect, de aceea o abordare potrivită ar fi „ Big data in small steps”. �

CIO: lider de business și agent al schimbăriiInterviu cu George Lazăr, Director Departament Suport în compania New Business Dimensions.

de Romulus Maier

George Lazăr

Continuarea materialului o puteţi citi pe www.ittrends.ro

www.ittrends.ro

10 Nr. 5 - Mai 2015I N T E R V I U

Rep.: Ce aduce nou ediția Dell Solutions Tour din acest an?

Dragoș Tudor: Ediția anterioară a avut loc în urmă cu 2 ani. De atunci s-au întâm-plat multe lucruri interesante la Dell, cel mai important fiind că între timp compania Dell s-a retras de pe bursă și a re-devenit o companie privată. Această schimbare ne-a permis să ne construim planuri pe termen mai lung și să nu ne mai concentrăm pe rezultatele imediate dictate de analişti sau bursă. În consecință Dell s-a concen-trat mai mult pe R&D, pe cercetare și inovare, fapt care ne-a permis să venim cu produse mai inovative, adaptate la ceea ce se întâmplă astăzi pe piață. Venim cu soluții pe zona IoT, soluții adaptate nevoilor crescute de eficiență și sca labilitate, nevoilor crescute de flexibilitate, de predictibilitate a costurilor pe durate mai lungi de timp.

Rep.: Dell a făcut și multe achiziții în ultimii ani. O parte dintre acestea au fost între timp integrate sau se află într-o fază avansată de integrare. Cu ce soluții noi veniți la acestă ediție?

D.T.: Într-adevãr o parte dintre achiziții au fost deja integrate și în plus s-au dez-voltat foarte multe parteneriate cu companii din zona Open Source, cum ar fi: Nexenta, Cloudera, Cumulus. este vorba despre o suită de parteneriate pentru zonele de net-working, Big Data, servere/HPC etc. Toate aceste soluții au fost înglobate în ofertele pe care Dell le propune către piață. Acest lu-cru ne permite să ne mișcăm în piață destul de diferit, în comparație cu competitorii noștri. Toți afirmă că oferă soluții adaptate

clienților. Dell nu aruncă oferte în piață și noi nu facem o ofertă până în momentul în care nu înțelegem exact ce anume își dorește clien-tul nostru, ce își dorește azi, ce își dorește pentru mâine și unde își propune să ajungă în 3-5 ani.

Rep.: Care sunt cele mai intere-sante soluții pe care le prezen tați în cadrul evenimentului?

D.T.: Am venit cu soluții care prezintă un interes aparte în acest mo-

ment în România. Și mă refer aici la soluții în zona cloud computing, securitate, VDI (virtual desktop infrastructure), HPC (high per-formance computing) și Big Data. Sunt zone care vor crește, zone care dau tendințele industriei de IT inclusiv în România.

Rep.: Care este ecosistemul de parteneri prin care vă adresați pieței din România?

D.T.: Ne adresăm pieței exclusiv prin intermediul partene rilor certificați și autorizați. Avem distribuitori autorizați, parteneri preferați (preferred) în zona de soluții, parteneri înregistrați (registered). Partenerii preferred sunt de regulă spe cia-lizați pe anumite categorii de soluții, gen: storage focused partners, networking & security partners sau networking partners.

Rep.: Puteți nominaliza câteva soluții lansate recent?

D.T.: Am lansat recent noi produse în zona de networking, mă refer la X-Series. Vom lansa în curând soluții noi pe zona de Big Data și pe zona de cloud computing.

Rep.: Care sunt noile soluții prezentate la această ediție?

Dan Bogdan: La această ediție ne-am propus să aducem mai multă claritate, în

ceea ce privește soluțiile pe care le oferim și am prezentat și soluții noi. Câteva exemple ar fi EVO: RAIL, sau o soluție de cloud, cum ar fi Cloud-in-a-Box, o soluție realizată de Dell în colaborare cu Microsoft și 4ward, dar și noua generație de ser-vere 13g, servere care fac parte integran-

tă din toate soluțiile complexe. Am prezen-tat și soluții de stocare, soluții de networking, în special pe zona de open networking. Am încercat să prezentăm toate capabilitățile și să ilustrăm faptul că în momentul de față sun-tem singurul furnizor

de soluții end-to-end. Rep.: Cărei categorii de clienți i se

adresează soluțiile de genul cloud-in-a-box?

D.B.: Cloud-in-a-box este o soluție care are la bază Dell PowerEdge VRTX și Microsoft Azure și care este integrată de partenerii de la 4ward. Este o soluție de cloud privat care poate fi implementată și de către clienții care nu au un Data Center, deci o soluție în special pentru clienții SMB.

Rep.: Cât de deschi se sunt companiile românești pentru adoptarea unor astfel de soluții? În ce verticale ale economiei aveți implementări?

D.B.: Deschiderea este totală. Avem implementări în zona educațională, în companii repartizate geografic, cu birouri regionale, sau ca soluții stand alone în cadrul unor compartimente ale unor organizații.

Rep.: În ce zone ați realizat implemen-tări HPC?

D.B.: Soluțiile HPC oferă o putere de calcul foarte mare și sunt utilizate în foarte multe domenii, pornind de la zona academică, institute de cercetare, zona aplicațiilor Big Data - zona clusterelor Hadoop -, industria auto, meteo, sănătate etc. �

Dell Solutions Tour 2015de Romulus Maier

În 12 mai 2015 la București a avut loc o nouă ediție a evenimentului Dell Solutions Tour. Despre soluțiile prezentate cu acest prilej am stat de vorbă cu Dragoș Tudor, Country Team Leader Romania - Public & Large Enterprise at Dell și Bogdan Dan, Enterprise Solutions Lead at Dell.

Dragoș Tudor

Dan Bogdan

www.ittrends.ro

11Nr. 5 - Mai 2015

F O C U S

Începând cu data de 26 aprilie, a intrat în vigoare Ordonanța de Urgență a Guvernu-lui nr.5/2015 privind deșeurile de echipa-mente electrice și electronice care transpune Directiva Europeană 2012/19/EC și care înlocuiește dispozițiile stabilite anterior prin Hotărârea de Guvern nr. 1037/2010, în viitor urmând a fi adoptate documente subsecvente și norme de aplicare.

Publicarea acestui act normativ în Monitorul Oficial al României deschide o nouă pagină în modul de aplicare a Acquisului comuni-tar în domeniul mediului în țara noastră, introducând și în sec-torul deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE), ținte clare, stabilite prin formulă de calcul.

Astfel, actuala țintă de colec-tare de 4 kg de deșeuri elec-trice pe cap de locuitor pe an va fi înlocuită, începând cu 2016 România având obligația de a raporta anual atingerea unei rate de colectare și reciclare a DEEE de 45% din cantitatea de echipa-mente pusă pe piață, această țintă urmând a fi realizată de către autoritățile locale și producători.

În virtutea principiului răspun-derii extinse, producătorii sunt ținuți responsabili să acopere costurile presupuse de colectarea separată a deșeurilor de echipa-mente electrice și electronice din fluxul de deșeuri municipale generate atât de populație, cât și de sectorul business to business și să achite nota de plată a reciclării. Astfel, finanțarea colectării, tra-tării, valorificării și eliminării în condiții de protecție a mediului a deșeurilor electrice se va face pe cheltuiala producătorilor, amen-zile aplicabile celor ce nu respectă această obligație fiind cuprinse între 40.000 și 50.000 de lei.

De asemenea, potrivit OUG nr. 5/2015, producătorii și distribuitorii de echipa-

mente electrice și electronice sunt obligați să ofere cumpărătorilor o serie de informații referitoare la gestionarea DEEE, altminteri riscând amenzi de până la 50.000 de lei.

Mai exact, la momentul achiziționării de echipamente electronice noi, clienții vor fi informați cu privire la costurile colectării, tratării și eliminării deșeurilor electrice, prin evidențierea separată a acestora (timbru

verde la vedere), urmărindu-se astfel creș-terea nivelului de conștientizare cu privire la responsabilitatea comună asupra protecției mediului înconjurător.

Producătorii au de asemenea obligația informării clienților prin intermediul in-struc țiunilor de utilizare cu privire la obli-gația de a colecta separat DEEE și de a nu le elimina împreună cu deșeurile menajere nesortate, rolul utilizatorilor din gospodării în reutilizarea și reciclarea DEEE, poten-țialele efecte nocive asupra mediului și

sănătății umane a substanțelor periculoase din DEEE, precum și semnificația simbolu-lui pubelă taiată aplicat pe echipamente sau ambalaj, instrucțiuni și certificat de garanție.

O altă modificare importantă prevăzută de noul act normativ se referă la obligația producătorilor și distribuitorilor de a informa clienții cu privire la sistemele de predare și co-

lectare atât în cadrul magazinelor, cât și prin intermediul campaniilor de conștientizare. Din acest punct de vedere, distribuitorilor le revine responsabilitatea organizării unui sistem de preluare gratuită unul la unul a DEEE de tip echiva-lent, iar cei care au spații de vân-zare de cel puțin 400mp trebuie să asigure colectarea gratuită a deșeurilor foarte mici în maga-zine, fără a impune obligația de a cumpărare a unui echipament identic. Ne respectarea acestor prevederi poate fi sancționată cu amenzi cuprinse între 30.000 și 50.000 de lei.

În contextul modificărilor im-puse de recentele schimbări le-gis lative, Asociația Environ, în calitate de structură colectivă de transfer responsabilitate a pro-ducătorilor și importatorilor de echipamente electrice și electro-nice din România, autorizată pentru colectarea și reciclarea DEEE, vă stă la dispoziție cu pa-

chetul complet de servicii vizând îndeplini-rea obli gațiilor legale presupuse de aplicarea OUG nr.5/2015. De asemenea, oferă gratuit tuturor producătorilor afiliați recipiente și infra structură de colectare necesară, precum și consultanță de specialitate pentru confor-marea la cerințele legale. Mai multe infor-mații referitoare la serviciile business to business oferite de Asociația Environ sunt disponibile pe www.environ.ro, la numărul de telefon 021.528.03.68 sau pe e-mail secretariat@environ.ro �

Noi obligații pentru producătorii de echipamente electrice și electronice

www.ittrends.ro

12 Nr. 5 - Mai 2015T E N D I N Þ E

Radu Crahmaliuc

După cei 30 de ani de la lansarea Toshiba 1100, primul laptop de serie, una dintre cele mai importante aniversări din acest an ale comunității IT este împlinirea a 25 de ani de când Adobe a lansat aplicația Photoshop. O soluție software care a de-venit extrem de populară în comunitățile de creatori, de la fotografi la producătorii de efecte speciale. Photoshop-ul a deve-nit atât de popular, încât a fost adoptat în jargonul profesional ca adjectiv al unei imagini care a fost supusa unei procesări digitale. La fel ca o pagină xeroxată sau adidașii de toate zilele…

Povestea „inventării” Photoshop-ului e foarte interesantă, reprezentând ca mai întotdeauna rodul activității unui cuplu format dintr-un tehnic și un creator. Doar că de această dată tandemul e format din doi frați, unul pasionat de scrierea de aplicații, celălalt de efectele speciale. În 1987, pe când era student doctorand la Universitatea Michigan, Thomas Knoll a dezvoltat aplicația Display, un utilitar de transformare a imaginilor alb-negru de pe ecranul de Macintosh în pixeli cu dife-rite nuanțe de gri. Inspirația magică a lui Thomas a fost să îi arate primele rutine fratelui său John care lucra la Industrial Light and Magic, o companie înființată de George Lucas, soră mai mică a celebrelor Lucasfilm și Walt Disney Company.

Impresionat de realizarea fratelui său, John l-a sfătuit pe acesta într-o prima fază să adauge o interfață grafică pentru utili-zator. În a doua fază a avut revelația că dacă orice cadru de film poate fi convertit în formă digitală, modificat și apoi recon-vertit în format de film, atunci prin această tehnică de procesare digitală se poate realiza practic orice efect vizual… În a treia

fază, cei doi frați au avut discuții cu mai mulți producători de software, dar singurii care au întrevăzut importanța acestei aplicații grafice au fost cei de la Adobe, care în 1988 au văzut o primă demonstrație realizată cu „Jennifer in Paradise”, prima fotografie prelucrată grafic digital, în 1989 au cumpărat aplicația și în 1990 au lansat Photoshop 1.0. Interesant este că primele versiuni de Photoshop au fost utilizate destul de puțin pentru prelucrarea ima-gi nilor fotografice, deoarece imprimarea unei fotografii color se făcea în anii ’90 prin separarea pe folii a celor patru game de culoare. Simpla tipărire a unei fotografii la acea dată, costa între 2000-3000 de dolari.

John Knoll și-a dus viziunea mai de-parte, contribuind ca visual effects super-visor și chief creative officer la realizarea efectelor speciale pentru o serie de filme de referință, precum Star Wars, Star Trek sau Pirates of the Caribbean: Dead Man’s Chest, care în 2006 a primit Oscarul pentru cele mai bune efecte speciale. 

În cei 25 de ani de la apariție, Photo-shop-ul a inspirat artiști și designeri într-o mare diversitate de activități, de la desk-top publishing, la fotografia de modă și producția de filme, până la editarea grafică a paginilor Web, crearea de aplicații pen-tru mobile sau mai nou printarea 3D. Și indiferent că sunt designeri, ingineri, foto-grafi, graficieni, stiliști, softiști, cercetători sau artiști, Photoshop-ul a continuat să dezvolte valențele de creativitate ale utili-zatorilor chiar dacă în ultimii ani nu mai este disponibil decât în cloud… Consecință a amplelor mutații parcurse de Adobe prin adoptarea modelelor de business, Photoshop CC este oferit acum ca serviciu

software cu subscripție de până la 3 ani, fiind integrat cu alte 15 aplicații și sute de instrumente în pachetul Adobe Creative Cloud.

Transformarea Adobe în companie cu aplicații exclusive pentru Cloud s-a pro-dus în mai multe etape, fiind un model de adaptare din mers la realitățile econo-miei digitale, cu implicații profunde pentru modelele tradiționale de business, siste-mele de licențiere și mecanismele de vân-zare și distribuție.

Larga deschidere a aplicațiilor Adobe către comunitatea de utilizatori creatori a făcut ca trecerea de la licențierea perpetuă la utilizarea pe bază de subscripție să nu fie un handicap, cum s-a întâmplat cu alte categorii de servicii SaaS, ci a fost preluată și acceptată ca element esențial în dezvoltarea creativității în Cloud. Căci în epoca economiei digitale, o creativita-te singulară, izolată, nu poate beneficia decât de mijloace limitate de exprimare. Un creativ modern are nevoie să își partajeze creația, să folosească instrumente și ser-vicii, să își etaleze valorile, să folosească aplicații mobile, să își creeze cu ușurință pagini Web, și mai ales să comunice și să colaboreze cu alți creativi…

Platformele social media au avut o contribuție esențială la dezvoltarea valen-țelor digitale ale creativității. Și nu vor-bim aici de Facebook, unde peste 70-75% dintre membrii se rezumă la copierea și plimbarea de vorbe, imagini au filmulețe, fără să pună măcar un comentariu, o con-tribuție minimă, elementară a propriei creativități… �

Când creativitatea vine din cloudde Radu Crahmaliuc

Tehnologia și creativitatea au reprezentat întotdeauna un tandem care a impulsionat dez-voltarea actului de creație, a generat noi forme de creație și a condus la manifestări nebănuite de creativitate. Desigur că, tot tehnologia a favorizat și copierea, multiplicarea,

clonarea, partajarea, dar în mod cert o dublură nu poate fi un rezultat al unui act de creație.

Continuarea materialului o puteţi citi pe www.ittrends.ro

www.ittrends.ro

13Nr. 5 - Mai 2015

A D V E R T O R I A L

Controlul costurilor, productivitate sporită, accesul la tehnologii performante şi suport tehnic permanent, in-diferent de producătorul echipamentelor, sunt câteva dintre cerinţele marilor companii atunci când vine vorba

despre managementul documentelor. Dar, în ultimii ani, şi com-paniile mici şi mijlocii au cunoscut o creştere accelerată a aface-rilor, aşa că au ajuns să aibă nevoi similare cu marile companii.

Prin urmare, Xerox a dezvoltat Xerox Partner Print Services sau pe scurt XPPS, un program destinat IMM-urilor. Astfel, Xerox, prin intermediul reţelei de parteneri acreditaţi, ajută com-paniile mici şi mijlocii să-şi optimizeze procesele de lucru cu documentele şi să-şi gestioneze mai bine flota de echipamente.

Cel mai recent exemplu privind implementarea cu succes a unui astfel de program este Sorste Group, unul dintre cei mai importanţi producători de textile de pe piaţa locală. De la înfiinţare şi până în prezent, compania a avut o evoluţie ascendentă pe piaţă, iar datorită creşterii activităţii, s-a confruntat cu o serie de dificultăţi legate de costurile mari de întreţinere din cauza flotei eterogene de echipamente (16 echipamente non-Xerox), interacţionând cu mulţi furnizori.

În plus, compania aloca foarte multe resurse de personal şi financiare în activităţile de imprimare, iar controlul asupra flotei de echipamente era îngreunat din cauza numărului mare de echi-pamente care nu erau conectate la reţea.

„Sorste îşi dorea să crească productivitatea, să aibă un control total al costurilor de imprimare, pro-cese de lucru simpli ficate, re du ceri de costuri, consum mai mic de energie şi de con su mabile, iar acum se bucură de toate aceste beneficii datorită programului Xerox Partner Print Services”, a spus Florin Sudor, Xerox Partner Print Services Ma-nager, Xerox România. „În urma

implementării acestui program, Sorste are acces la tehnologii Xerox de ultimă generaţie, fără investiţii majore de capital.”

Astfel, Producton, partener acreditat Xerox, a recomandat producătorului de textile, în urma auditului realizat la sediul Sorste, să-şi optimizeze flota de echipamente. Apoi, Producton a instalat 9 echipamente Xerox de ultimă generaţie, care au fost conectate la reţea, iar Sorste poate acum să-şi monitorizeze proactiv flota.

„Relaţia cu Xerox este foarte bună şi ne aşteptăm ca şi în viitor să rămână la fel”, a spus Marius Șchiopu, IT Manager, Sorste Group. „Valabilitatea contractului este de 2 ani, dar ne gândim să extindem parteneriatul nostru, deoarece se văd deja primele rezultate, iar satisfacţia clienţilor noştri a crescut semnificativ.”

În urma implementării programului Xerox Partner Print Services, Sorste are acces la asistenţă şi suport tehnic non-stop de la un singur furnizor şi beneficiază de instrumente software avansate de secu rizare a datelor, de monitorizare şi control al costurilor, documentelor şi consumabilelor. �

XPPS contribuie la creşterea productivităţii IMM-urilor

Beneficiile clienţilor care au apelat la XPPS:• Reduceri semnificative de costuri (între 10% şi 40%) • Control total al costurilor de imprimare• Productivitate sporită pentru flota de echipamente de imprimare• Gestionarea flotelor de echipamente de către o singură companie, indife-

rent de producătorul echipamentelor aflate în flotă• Procese de lucru simplificate• Acces la tehnologie fără investiții de capital, doar în baza unui abonament

plătit lunar• Acces la soluţii de securizare a datelor• Consum mai mic de consumabile, energie şi timp

Beneficiile partenerilor acreditaţi XPPS:• Training-uri specializate, organizate de Xerox pe partea tehnică şi pe cea

de vânzări• Proiecte pilot în cadrul propriilor companii• Programe de coaching oferite de Xerox• Suport Xerox pe parcursul întregului proces de vânzare şi post-vânzare• Posibilitatea de a atrage clienţi noi şi de a dezvolta baza de clienţi actuali

În prezent, în programul XPPS sunt acreditați următorii parteneri: Asseco, Comservice, Eta2U, Producton, Roxer, RX Atelier și 2MDigital, prin inter-mediul cărora Xerox acoperă toate zonele importante din ţară – Arad, Bacău, Bucureşti, Cluj, Constanţa, Iaşi şi Timiş.

Florin Sudor, Xerox Partner Print Services Manager

www.ittrends.ro

14 Nr. 5 - Mai 2015F O C U S

Numeroasele anunţuri făcute în cadrul conferinţei de managementul Intel au por-nit de la rezultatele înregistrate de com-panie în 2014 şi direcţiile pentru 2015, au acoperit noile oferte şi beneficii pentru parteneri, au trecut prin recent deschisele laboratoare Ingnition Lab pentru stimula-rea dezvoltării soluþiilor Internet of Things (IoT), au vizat noile dimensiuni ale dis-pozitivelor bazate pe procesoare Intel, pen-tru a ajunge în final la inovaţiile din zona desktop-uri lor, concentrate în jurul mini PC-urilor Intel NUC şi Compute Stick.

Expoziţia „conectată” cu sesiunile con-ferinţei le-a oferit participanţilor posibili-tatea de a experimenta peste 500 de pro-duse destinate unei game tot mai diverse de utilizatori finali, şi de a testa tehnolo-gii precum Intel True Key, RealSense sau

Pro WiDi, ce permit noi experienţe pentru utilizatorii de PC-uri şi dispozitive mobile, oferindu-le un mediu de lucru fără fire, fără parole, cu noi interfeţe naturale, 3D.

Perspective pentru creştere Christian Morales, Corporate Vice Presi-dent, General Manager, Intel Europe, Middle East & Africa, a vorbit în deschi-derea conferinţei despre viziunea şi strate-gia Intel privind viitorul computing-ului, pornind de la rezultatele record obţinute de companie în 2014. „Am avut un an fabulos şi doresc să vă mulţumesc tuturor pentru contribuţia cu aproape o treime în majoritatea segmentelor, în ceea ce priveşte numărul de unităţi livrate. Dacă ne uităm la tablete, am avut un obiectiv de 40 de milioane de unităţi şi am vân-

dut 46 de milioane de unităţi, o treime din această cifră provenind din EMEA. Pe segmentul PC-urilor, am livrat 277,4 milioane de unităţi, mult peste target-ul propus, depăşindu-ne obiectivele pentru această regiune cu peste 10 milioane de PC-uri livrate. În ceea ce priveşte dispozi-tivele 2-in-1, am livrat 16,9 milioane de unităţi, segmentul serverelor înregistrând, de asemenea, o creştere de două cifre, cu 17,5 milioane de unităţi livrate. De aseme-nea, şi pe alte segmente de business am înregistrat creşteri de două cifre, SSD-urile crescând cu 20%, iar Internet of Things cu 19%”.

Potrivit lui Christian Morales, Intel urmăreşte cinci direcţii în 2015, acestea fiind creşterea şi inovarea pe segmen-tul PC-urilor, cu Skylake disponibil în a doua jumătate a lui 2015 şi pregătit pen-tru Windows 10, creşterea profitabilă pe segmentul de mobilitate, adresând toate categoriile de preţ şi performanţă, prin dispozitive bazate pe procesoare Atom x3 (SoFIA), Atom x5 şi Atom x7 (Cherry Trail), creşterea data center-ului, cu focus pe cloud şi Big Data, creşterea noilor divizii

Noi dimensiuni ale tehnologiei la Intel Solutions Summit 2015de Elena Andreea Liþã

Intel Solution Summit (ISS) 2015 a reunit în perioada 28-30 aprilie, la Yas Marina Circuit, Abu Dhabi, peste 500 de participanţi din 49 de ţări, parteneri Platinum din zona EMEA ai programului Intel Technology Provider şi vendori de top din industrie.

Christian Morales, VVVVVVVVVVVVVicce President, GeGeeeeeneneraral l Mananageggeg r,r IInttntttttttttel EMEA

www.ittrends.ro

15Nr. 5 - Mai 2015

F O C U S

dedicate Internet of Things, memoriilor şi dispozitivelor wearable, precum şi revigo-rarea culturii şi brandului Intel.

„În ceea ce priveşte misiunea noastră, vom folosi în continuare Legea lui Moore pentru a inova cât de mult putem şi pen-tru a aduce împreună cu ecosistemul noi experienţe pentru clienţi şi utilizatori”, a mai spus Christian Morales. „Vrem să ne asigurăm că tot ce este inteligent şi conec-tat se bazează pe Intel”.

Beneficii pentru parteneri„Produsele Intel nu ar putea ajunge pe piaţă fără partenerii din canalul de distribuţie”, a declarat Maurits Tichelman, Vice President Intel Sales and Marketing Group, General Manager Sales, Direct and Channel Sales. „Intel Technology Provider este o resursă demonstrată pentru parte-nerii care se implică şi participă activ”, a mai spus Maurits Tichelman. „Intel a dezvoltat programul pentru a-i ajuta pe partenerii noştri să reuşească şi să câştige mai multe afaceri în 2015. Nu există un moment mai bun pentru a deveni partener Intel”.

Intel Technology Provider a anunţat în 2015 îmbunătăţiri semnificative în ceea ce priveşte beneficiile pentru membri, programul evoluând constant pentru a ajuta partenerii să câştige mai mult, să devină experţi de încredere în construirea şi co mercializarea de soluţii şi să obţină recompense. La ISS 2015 a fost anunţată introducerea unor noi beneficii de specia-litate pentru segmente cheie ale pieţei în acest an - Retailer-i, Educaţie şi soluţii retail Internet of Things, fiecare speciali-

tate oferind o serie de beneficii adaptate, pro iectate pentru a ajuta partenerii să obţină un avantaj competitiv.

Partenerii Intel Technology Provider au deja la dispoziţie beneficii precum acces la active de marketing, cursuri de instruire şi instrumente de vânzări, dar şi posibilitatea de a folosi resurse precum Intel Education Solution Builder şi Intel Solution Finder.

Maurits Tichelman a vorbit şi despre rezultatele obţinute în 2014 în EMEA prin inter-mediul canalului de distribuţie - business-ul de SSD-uri s-a dublat, segmentul LOEM a crescut cu 56%, 50 de noi tablete LOEM fiind lansate pe piaţă.

IoT începe cu Intel InsideLa ora actuală, 85% din siste-mele implementate nu sunt co-nectate, nu comunică între ele sau cu cloud-ul. În prezent, există 15 mili-arde de dispozitive conectate, cifră ce se estimează că va ajunge la 50 de miliarde până în 2020. „Trebuie să inovăm pentru a conecta 35 de miliarde de dispozitive”, a spus Doug Davis, Senior Vice Presi-dent General Manager, Internet of Things Group, Intel. „Aceste dispozitive au ne-voie de inteligenţă integrată, securizată şi interconectată”.

De la obiecte până la cloud, Intel oferă soluţii, suport şi programe pentru a ajuta partenerii să dezvolte şi să comercializeze soluţii IoT. Datorită recent lansatei Intel

IoT Platform, conectarea dispozitivelor şi sistemelor între ele, astfel încât să poată partaja date, a devenit mult mai simplă. La expoziţia din cadrul ISS 2015, echipa Intel a prezentat platforme IoT application-ready pentru verticale de piaţă precum retail şi clădiri inteligente, dar şi compo-nente pentru soluţii IoT – PC-uri indus-triale, tablete rigidizate, gateway-uri IoT şi soluţii software.

În plus, pentru a susţine dezvoltarea soluţiilor IoT, Intel a deschis anul acesta opt laboratoare Ingni tion Lab în zona EMEA, în Munchen, Stockholm, Istanbul, Londra, Dublin, Haifa, Dubai şi Moscova, urmând să deschidă alte patru până la sfârşitul anului, unul dintre acestea chiar la Abu Dhabi. În cadrul laboratoarelor, partenerii Intel au la dispoziţie platforme scalabile, securizate, precum şi posibi-litatea de a colabora cu alţi parteneri şi inovatori, pentru a dezvolta soluţii end-to-end de ultimă oră, pe care să le testeze şi extindă la nivel global.

Dimensiuni mici, potenţial mareNoul Intel Compute Stick a fost vedeta ediţiei ISS din acest an. Compute Stick oferă facilităţile unui com-puter desktop entry-level într-un dispozitiv ce încape în orice bu-zunar. Deşi are o lun-

gime de doar patru inci, este pre-instalat cu Windows

8.1 sau Linux şi dispune de puterea şi fiabilitatea unui pro-

cesor Intel Atom quad-core, conectivitate wireless, sto-care on-board şi un slot

pentru card micro SD, pentru capacitate suplimentară de sto-

care. Pe scurt, Compute Stick trans-formă orice display HDMI într-un compu-ter perfect funcţional.

Ca şi concluzie, deşi ar mai fi multe de spus despre noutăţile tehnologice prezen-tate la ISS, pornind de la PC-uri până la dispozitive ultra-mobile, de la data center până la Internet of Things şi tot ce este între acestea, partenerii Intel au posibili-tatea să ofere noi experienþe pentru utili-zatori. �

www.ittrends.ro

16 Nr. 5 - Mai 2015I N T E R V I U

Rep.: Cum se poziționează, din punct de vedere strategic, Fujitsu în România?

Cristian Popescu: Fujitsu are un por-tofoliu care include Client Computing De-vices, Servers, Storage, Infrastructure So-lu tions (soluții integrate cum ar fi sistemele FUJITSU PRIMEFLEX pentru SAP HANA) și IT Services.

În România, strategia noastră este să ne diferențiem prin calitate, inovație și fia-bi litate, astfel încât să facilităm la rândul nostru inovația și să contribuim semnifi-cativ la eficientizarea activităților clienților noștri.

Rep.: Ce tendințe ale industriei veți aborda și ce parteneriate strategice ați încheiat în acest sens?

C.P.: În livrarea de soluții end-to-end este important ca furnizorii să înțeleagă (și nu să presupună) cât mai devreme, ce înseamnă end-to-end pentru client, luând în considerare nevoile lui reale, în locul ideii că „end-to-end este ceea ce vând/ofer/in-tegrez eu și compania mea”. De aceea, noi ne poziționăm pe piață, alături de partene-rii noștri strategici din zona de tehnolo-gie: Intel, Microsoft, NetApp, Commvault, Brocade, precum și alături de integratori cu competențe în integrarea tehnologiilor hardware cu aplicațiile software, care să permită utilizatorului să facă simplu click și tot lanțul - terminal (mobil sau fix), rețea, datacenter, aplicație - să funcționeze rapid, continuu, la performanță maximă și în deplină siguranță.

Rep.: Cum ați defini viziunea Fujitsu „Human Centric Intelligent Society”/ „Human Centric Innovation in Action”?

C.P.: Pentru a crea valoare într-o lume hiperconectată, companiile trebuie să așeze omul în centrul inovației din dome-niul tehnologiilor digitale. Cu tehnolo-gia digitală putem amplifica și valorifica mai bine creativitatea oamenilor în a face

produse din ce în ce mai personalizate și specializate, în moduri care să ofere va loare cu costuri reduse.

Human Centric Innovation înseamnă a crea business și valoare socială prin pune-rea la dispoziția oamenilor a întregii puteri pe care o oferă tehnologia. Oamenii sunt mai puternici atunci când sunt conectați cu informațiile digitale și cu infrastructura lumii fizice, cu lucrurile din jur. Acest lucru este realizat de Fujitsu prin convergența a trei dimensiuni: oameni, informații și infrastructură.

Ce oferim clienților noștri? Ne dorim să fim partenerul lor de inovare. Îi vom ajuta să facă față provocărilor, să își maxi-mizeze oportunitățile de a crește și trans-forma afacerea, combinând cunoștințele lor de business cu expertiza noastră în tehnologie.

Ne propunem ca alături de clienții și partenerii noștri, să ajutăm la co-crearea unei lumi mai sigure, mai prospere și sus-tenabile, pe care noi, la Fujitsu, o numim „Human Centric Intelligent Society”.

Rep.: Una dintre cele mai mari ame-nințări ale momentului vine din zona securității informatice. Ce soluții propune Fujitsu în acest domeniu?

C.P.: Astăzi toate sistemele de securitate pornesc validarea accesului de la între ba-rea „Cine?”. Cine este utilizatorul? Iar de regulă, răspunsul vine prin identificare și autentificare – user name și parolă. Apoi, pe nivelul următor, se evaluează ce face utilizatorul în sistem, la ce moment, ce informații încearcă să acceseze și ce dis-pozitiv utilizează. Toate aceste informații, plasate în algoritmi de înaltă complexitate, încearcă, de fapt, să valideze, într-un mod continuu, răspunsul la întrebarea „Cine?”.

Sunt însă, din ce în ce mai numeroase cazurile de fraudă informatică în care se utilizează credențiale corecte și, mai mult, nici nu se înregistrează încercări nereușite de acces. Explicația este că credențialele nu sunt atașate implicit de o persoană, ele sunt doar asociate. Ca urmare, pentru un sistem informatic, prezentarea credențialelor con-duce la prezumția că „în sistem este per-

Fujitsu - o companie Human Centricde Romulus Maier

Interviu cu Cristian Popescu, Country Sales Director, Fujitsu România.

Cristian Popescu, Country Sales Director, Fujitsu România

www.ittrends.ro

17Nr. 5 - Mai 2015

I N T E R V I U

soana căreia i-au fost înmânate aceste credențiale”. În consecinţă, credențialele definesc persoana. Ce se întâmplă însă, dacă asocierea legitimă persoană-credențiale se modifică fraudulos? Accesul în sistem este acordat unei alte persoane decât aceleia căreia îi era desemnat.

De aceeea, pentru a limita drastic posi-bilitatea de fraudă, este necesar ca soluțiile de securitate informatică să integreze com-ponente biometrice eficiente.

În contextul actual, a acorda accesul doar pe baza numelui utilizatorului și parolei seamănă periculos de mult cu o scrisoare de drepturi la purtător.

Soluțiile biometrice de autentificare elimină acest neajuns, iar soluția de scanare a hărții venelor palmei, Fujitsu PalmSecure, este extrem de precisă și eficientă. Scanarea palmei este rapidă și igienică (nu necesită contact fizic). Aplicațiile sunt extrem de vaste: loga-re pe stații de lucru (cu ajutorul unui senzor extern), notebook-uri și tablete Fujitsu cu PalmSecure integrat, acces fizic, autentificare multifactor, validare tranzacții, autentificare la ATM-uri, autentificare candidați la examen, sis-teme de loializare clienți și chiar pentru plăți, în campusuri, etc.

Rep.: Ce tendințe ați observat în zona spațiilor de lucru?

C.P.: Telefonul fix de pe birou este utilizat din ce în ce mai puțin. Este o realitate pe care o puteți verifica ime-diat: în sediul central al firmei și în sucursale, în divizia de design, în bănci, în birouri de avocatură, s.a.m.d.

Cum a ajuns telefonul de birou să fie utilizat din ce în ce mai puțin? Iată câteva ipoteze de explorat: (1) informațiile despre procesele de business sunt disponibile în timp real și nu mai trebuie validate sau completate prin comunicație voce de la punct fix la punct fix; (2) Telefonul mobil este preferat ca punct unic de contact, uti-lizatorii fiind din ce în ce mai mobili, chiar și în cadrul propriei companii; (3) Rata înaltă de penetrare a smartphone-urilor a condus la un grad extrem de ridicat de adopție, venind dinspre utilizator, a aces-tor device-uri în mediul de business, (4) Smartphone-ul este mult mai prietenos, mai natural şi intuitiv în utilizare.

Așa că, astăzi, este foarte posibil să aveți pe birou un dispozitiv cu funcții limitate,

greu de utilizat, care ocupă spațiu (foot-print-ul este de circa 20x20cm), necesită cabluri, consumă resurse de mentenanță și care este foarte puțin utilizat. Mai mult, la achiziții noi de telefoane fixe pentru birouri, prețul este comparabil (și de multe ori depășește) cu prețul unui smartphone performant.

În acest context, avem și aplicațiile de comunicații unificate, cum ar fi Microsoft Lync, disponibile și pe device-uri fixe și mobile, având aceeași interfață, același

mod de funcționare pe toate dispozitivele și deci ușor de utilizat.

Aplicațiile de comunicații unficate aveau însă un neajuns: când dispozitivul pe care rula intra în modul „sleep”, comunicațiile puteau fi suspendate. Ca să răspundem la această provocare am introdus, încă din toamna anului trecut, „Fujitsu Always Available Office PC”, care prin modul „Low Power Active”, înlocuiește clasicul „sleep”.

„Fujitsu Always Available Office PC” permite atât rularea unor aplicații în background (scanare antivirus, update sistem), precum și utilizarea aplicațiilor de comunicații unificate voce și video, totul cu un consum mai mic de 5W. Această funcționalitate este disponibilă pentru echipamentele ESPRIMO Q520, ESPRIMO Q920, ESPRIMO X923 și X923-T.

Rep.: Serverele PRIMERGY au împli-nit anul trecut 20 de ani de existență. Ce noutăți prezentați în acest domeniu?

C.P.: Da, suntem foarte mândri că în no iembrie 2014 am sărbătorit 20 de ani de la primul PRIMERGY din familia de servere Fujitsu x86. Cu această ocazie, am iden-tificat cel mai longeviv server PRIMERGY, aflat încă în funcțiune: Poșta din Serbia (Pošta Srbije) utiliza un server Fujitsu de 17 ani.

Astăzi, avem cel mai complet portofoliu de servere x86 de pe piață, portofoliu care cuprinde echipamente tower pen-tru afaceri mici și sucursale (familia TX), servere montabile în rack opti-mizate pentru eficiență și performanță (familia RX), platforme pentru infra-structuri convergente (familia BX) și servere pentru High Performance Com-puting și Cloud (familia CX).

Tot în toamna trecută am introdus și ultima generație de servere PRIMERGY dual-socket, care înglobează inovații precum extended Cool-safe® Advanced Thermal Design (funcționare sigură și continuă la temperaturi de până la 400C fără limitări în timp) și ServerView Suite (care simplifică întregul proces de management).

Este important de menționat, că noile facilități se bazează pe feedback-ul clienţilor noștri și sunt menite să adreseze atât nevoile prezente, cât și să anticipeze nevoile viitoare într-un mod cât mai economic.

Rep.: Ce noutăți aduce Fujitsu în zona stocării și arhivării datelor?

C.P.: La sfârșitul anului trecut, am lansat ETERNUS CD10000 – o nouă familie de sisteme, care oferă acelor clienți, care au nevoie de acces online instantaneu la vo-lume mari de date, o soluție inovativă de stocare, bazată pe tehnologii Intel și soft-ware de tip cloud care pune la dispoziție o scalabilitate virtual nelimitată a capacității de stocare.

Beneficiarii acestui sistem de stocare Fujitsu sunt: furnizorii de servicii și cloud; companii de cercetare care gestionează vo-lume mari de date on-line și companii din sectorul public; firme de streaming media și radiodifuziune; instituțiile financiare care necesită acces ad hoc la date istorice, etc. �

Continuarea materialului o puteţi citi pe www.ittrends.ro

www.ittrends.ro

18 Nr. 5 - Mai 2015I N T E R V I U

Sunt multe de povestit despre trăirile de pe parcursul unei discuției cu Chris Date. La fel de multe despre ce impact are pentru audiență ca lector. Cuvintele sunt sărace, astfel că mă voi rezuma la a preciza doar modul clar și sintetic al lui Chris de a ex plica noțiuni teoretice în limbaj comun. După cum a precizat și în interviu, vocația de profesor l-a împlinit. Personal consider că în cazul lui acestă vocație este amplificată de nivelul aparte de înțelegere și întărită de gândire metodică.

CD: Înainte să începem interviul per-mite-mi să lămuresc un lucru: știu foarte puțin despre produsele comerciale actuale. Am încetat de mult să le dau atenție pentru că era prea deprimant. Ceea ce cunosc este teoria, asta și predau, dar o să te rog să nu intrăm în detalii legate de produse.

Istorie, de la cei care au scris-o.DI: Pentru că sunteți parte a istoriei mo-

delului relațional, de unde a început totul?CD: Pentru mine? Ted Codd (nn Edgar

Frank „Ted” Codd) a inventat modelul relațional. A publicat prima lucrare despre asta în 1969, a doua în 1970. A doua este cea faimoasă pe care o cunoaște probabil toată lumea, dar a existat una înaintea ei în 1969. În 1969 lucram amândoi la IBM, deși el locuia în California iar eu în Anglia.

La începutul anului 1970 am primit o ofertă de a lucra în laboratorul care incuba limbajul PL/M (vezi: PL/M: Programming Language for Microcomputers), un job în care trebuia să-mi dau seama între altele despre ce era cu chestia aia nouă numită „bază de date”. Astfel, în primăvara anu-lui 1970 am început să învăț despre baze

de date și să experimentez cu IMS (IMS/DB: Information Management System/ Data Base), produsul IBM de la acea vreme,

am revăzut cod în câteva situații, am scris specificații, și pentru că eram prin pregătire matematician a fost evident pentru mine că modalitatea de abordare teoretică propusă de Ted era cea corectă de urmat dat fiind că aveam la acea vreme 7 ani de lucru în domeniul IT și 11 ani în matematică.

Atunci mi-am zis: hei, este teoria lui Ted, excelent! Așa că i-am scris lui Ted, am legat o prietenie minunată la acel timp, m-am mutat în California în 1974 și am început să lucrăm împreună mai ales că amândoi am găsit fundamentul modelului în matematică.

Ted a inventat modelul și Ted a fost un geniu. Dar ca orice geniu nu era prea bun când venea vorba de a explica celorlalți ce

face. Ori eu am identificat la mine vocația de a explica iar astfel Ted le inventa iar eu le explicam și ne-am asociat astfel într-o echipă care a reușit să treacă examenul timpului.

Nu mi-a fost de ajutor în mod particular un aspect anume științific al cunoștințelor de matematică ci experiența pe acestă spe-cialitate în a înțelege munca lui Ted.

Ce și de unde se poate învăța ...DI: Trebuia să fie ultima întrebare, profit

că ați expus factori care v-au influențat: Ce cale trebui să apuce oamenii care doresc să înțeleagă corect modelul relațional?

CD: Ei bine, am un răspuns bazat pe auto servire: cititul cărților. Am scris o carte acum doi ani pentru O’Reilly numită „Teo-ria relațională pentru profesioniști în tehno-logia informației„ (vezi: „Relational Theory for Computer Professionals - What Rela-tional Databases Are Really All About”) ca să vină în sprijinul programatorilor care nu au cunoștințe despre sistemele de baze de date, carte care îi va ajuta să înțeleagă mo-delul relațional și să dobândească suficiente cunoștințe utile în activitatea de proiectare

În dialog cu Chris Date, unul dintre părinții modelului de date relaționalAm avut recent ocazia să-l întâlnesc pe Chris Date la Oracle Expert Summit organizat la București de Oracle University. Mulțumesc pe acestă cale domnilor Dan Gârlașu (Oracle University) și Romulus Maier (Agora Group) care au făcut acestă întâlnire posibilă.

de Doru Ilași, consultant TI, Aplix

Christstopoppheheherr r JoJoJoJohnatan Date

www.ittrends.ro

19Nr. 5 - Mai 2015

I N T E R V I U

a bazelor de date. Mai precis, o introducere facilă în acest univers.

Are o anexă dedicată teoriei matematice a mulțimilor menită să ajute la înțelegerea facilă și să reducă timpul necesar studiului relativ dificil al acestora.

DI: Ați scris cartea, cei interesați trebuie doar s-o citească și înțeleagă.

CD: Cine știe, oamenii nu mai citesc astăzi cărți.

DI: E trist.CD: Da. Cred că ar fi trebuit să menționez

că am realizat și materiale video bazate pe carte pentru O’Reilly, astfel încât dorito-rii pot accesa și materialele on-line. Auto servire. Sunt gândite îndelung, am lucrat mult la ele și consider că în ele am reflectat corect cele scrise în carte.

DI: Am urmărit la rândul meu materiale video legate de practica în baze de date. Constat că de cele mai multe ori este confun-dat modelul relațional cu implementarea.

... de ce este necesar să învățăm ...CD: Există confuzie peste tot în jur. Este

confundat modelul cu implementarea, regu-lile de afaceri cu constrângerile relaționale. Cum am precizat și la conferință azi, cred că în zilele noastre universitățile eșuează în a-și îndeplini scopul. Și acum 20 de ani universitățile înțelegeau modelul relațional în mod rezonabil eronat. Din păcate acesta nu se predă. Se predau cursuri de SQL pen-tru că SQL constituie mediul de interfațare cu baza de date în practică. Dacă ai învățat SQL nu înseamnă că ai învățat teoria. În concluzie, studenții nu capătă cunoștințele teoretice necesare în universitate chiar dacă studiază știința calculatoarelor. Acesta este cu precizie motivul pentru care mă aflu aici, încerc să învăț participanții la seminar lu-cruri care trebuiau învățate în universitate și nu au fost predate acolo.

DI: Din păcate nu putem face prea multe în acest sens.

CD: Ce aș mai putea face? Scriu cărți, țin seminarii, filmez cursuri video. Există doar un exemplar din mine. Nu doresc să fiu înțeles greșit, dar lumea de azi pare să se facă doar din alergare: construiește repede baza de date, scrie repede aplicația, toate cu ochii pe ceas. Dacă examinezi atent, destule baze de date au defecte greu de reparat ge-nerate de lipsa educației fundamentale.

DI: De acord. Văd prea des cum lumea se „aruncă” pur și simplu înainte fără

suficientă pregătire. O greșeală funda men-tală în acestă specialitate.

(... precum și beneficii)CD: Materia nu e dificlă. Dar este nevoie

de o minte ordonată și o gândire îngrijită. Dacă oamenii „se aruncă” pur și simplu înainte bizuindu-se doar pe cunoștințele de SQL într-un proiect de baze de date vor realiza proiectul după metoda „agile”. Cu regret, dar „agile” și „proiectarea bazelor de date” sunt cuvinte care nu se potrivesc împreună, sunt nonsens.

DI: În perioada în care ați lucrat la modelul relațional, au existat momente de răscruce? Poate unele în care apariția a ceva nou să vă fi determinat schimbarea direcției?

CD: (amuzat) Oamenii mă întreabă: „Nu te plictisești? Repetând predarea aceleiași materii tot timpul de nenumărate ori?”. Răspunsul meu este: „Nu aceeași materie, nu aceleași cursuri”. Și eu învăț în decursul timpului. Dacă ar fi fost aceeași tot tim-pul, probabil m-aș fi oprit. Nu-mi vine în minte nici unul din momentele „aha!”. Mo-tivul pentru care mă privesc ca fiind potri-vit ca profesor și util celor din jur este că pot înțelege corect problemele pe care le au oamenii. Deși am ajuns într-un timp înde-lungat la nivelul de înțelegere pe care îl am acum mă simt foarte bine când mă lămuresc de ceva: „aha, așa care vasăzică, despre asta era vorba!”. Specific, nu, nu îmi vine nici unul în minte acum. Ideea de bază este următoarea: poți învăța elementele de bază ale modelului relațional în 20 de minute. Și poți petrece o viață să înțelegi implicațiile.

Date temporaleDI: Între subiectele predate în seminar

figurează și date temporale. Din câte știu explorați acest concept de destulă vreme. De ce le considerați importante?

CD: Toată lumea are un depozit de date (vezi: „data warehouse”) azi, și le dorește corecte și coerente. Toată lumea va dori să le interogheze corect și coerent, nu cred să le organizeze și păstreze doar pentru amu-zament. Nevoia ca interogările să evalueze dimensiuni în timp foarte repede le face să deveni încă de la început foarte complexe. Poți să le faci (nn: în model relațional), poți să le faci și în SQL dar cu mare dificultate. În ceea ce privește intervalele temporale avem nevoie de simboluri (vezi: „short-hands”) atent gândite atât pentru a formula

constrângeri cât și pentru a adăuga, modi-fica și șterge date cu caracter temporal. La aceste aspecte gândim împreună cu colegii mei de destulă vreme. De altfel standardul SQL are acum suport parțial pentru date cu caracter temporal și asta dovedește că acest lucru și-a dovedit importanța în mod pragmatic.

DI: Este cam „parțial” suportat chiar de standard.

CD: Da, și specificația nu asigură că totul se întâmplă corect.

DI: Măcar și pentru că suportul pentru intervale temporale și-a probat importanța m-aș aștepta de la majoritatea producătorilor de sisteme de gestiune a bazelor de date să se străduiască să-l implementeze.

CD: Ei bine, asta sper și eu. Suportul fundamental pentru date cu caracter tempo-ral este intervalul. Să asumăm că avem de a face cu un interval de timp ; spre exemplu de marți până joi, de la ora 9 la 17, din 2000 până în 2010. Se pare că acestă idealizare a intervalului reprezintă o abstractizare de utilitate generală mai largă, aplicabilă și la altceva decât la timp. Intervalele au aplica-bilitate în multe alte situații, spre exemplu dimensiuni dacă ne referim la spațiu, putem întâlni pachete de taxe aplicabile unor inter-vale definite prin procente diferite aplicabile în funcție de intervale în care se încadrează venitul. E clar că intervalele sunt aplicabile în ce privește mărimea timp, dar servesc cu certitudine și alte scopuri. �

Chris Date (Christopher Johnatan Date [1]) a desfăşurat de-a lungul mai multor decenii o muncă fabuloasă de documentare a sistemelor de gestiune a bazelor de date (SGBD) și a modelului relațional inventat și fundamentat de Edgar F. („Ted”) Codd. Matematician de formatie autor, profesor, cerce-tător și consultant în teoria bazelor de date rela-ționale, a scris numeroase cărți prezente în uni-versitățile de specialitate din întreaga lume. Între cele notabile, cea scrisă alături de Hugh Drawen, „Databases, Types, and the Relational Model” cunoscută sub numele „The Third Manifesto” [2], are ca temă înlăturarea dificultăților concep-tuale și tehnice întâmpinate în situația în care un sistem de gestiune al bazelor de date relaționale este interfațat cu un program scris într-un limbaj orientat pe obiect. [1] http://en.wikipedia.org/wiki/Christopher_J._Date[2] http://en.wikipedia.org/wiki/The_Third_Manifesto

Bio

www.ittrends.ro

20 Nr. 5 - Mai 2015e H E A L T H

Un element cheie al soluțiilor de tele medi-cină îl reprezintă așa numitul „home health gateway”, un dispozitiv pe care pacienții îl pot utiliza acasă și prin inter mediul căruia pot fi monitorizați de către persona-lul medical și li se poate acorda asistență medicală.

Furnizorii de soluții de sănătate pot reduce semnificativ timpii necesari proiectării unui gateway pentru sănătate prin utiliza-rea unei platforme „de-a gata”, realizate de către com pania Avalue Technology. Bazată pe procesorul Intel Atom N270, această platformă rezolvă multe dintre provocările de proiectare cu care se confruntă producătorii de echipamente, rezolvând în același timp cele mai importante solicitări ale pacienților. În plus, această platformă permite realizarea unor sisteme securizate care maximizează interoperabilitatea între sisteme și care per-mite upgrade-uri ulterioare.

Capabilitățile platformei permit realiza-rea unui dispozitiv ușor de utilizat, care să permită apeluri video bi-direcționale, acce-

sul la date și informații medicale și care să protejeze viața privată a pacientului. Acest articol prezintă un concept de gateway pen-tru telemedicină, realizat de Intel, pentru a

demonstra modul în care arhitectura pro-cesoarelor embedded de la Intel pot rezolva provocările anterior menționate, atât pe partea de proiectare cât și din punct de ve-dere al cerințelor utilizatorilor.

Infrastructura de telemedicinăTelemedicina utilizează IT&C-ul pentru a furniza servicii de sănătate și informații pacienților care sunt înafara stabilimentelor

medicale, de obicei acasă. Prin utilizarea unui gateway, conectat la dispozitivele de monitorizare, ca în figura de jos, pacienții pot prelua un rol activ în îngrijirea lor. Aceste sisteme de telemedicină promovează o implicare mai activă a pacienților și o asistență medicală mai eficientă prin com-binarea dispozitivelor de monitorizare cu o interfață online, permițând personalului medical să monitorizeze și să îngrijească pacienții de la distanță.

Sistemele de telemedicină permit pacien-ților să:

• își măsoare anumite funcții vitale con-form planului de îngrijire medicală pre-stabilit

• își monitorizeze starea de sănătate, ghidați de un specialist în sănătate

• se întâlnească cu furnizorii de servicii medicale prin sistemul de video conferință

• acceseze informații medicale pentru a învăța mai multe despre starea lor de sănătate

• li se aducă aminte: să meargă la o consultație prestabilită, să ia medicamen-tele, să își măsoare semnele vitale

Componenta wide area network (WAN) din infrastructura de telemedicină permite diferite tipuri de servicii de comunicații, incluzând Internet prin Internet Protocol (IP), mobile broadband (ex. GSM), sau linii de telefonie fixă (plain old telephone service - POTS). Rețeaua WAN conectează furni-zorii de servicii de sănătate prin rețeaua publică de comunicații (public switched telephone network - PSTN) sau prin co-nexiuni Internet.

Provocări în proiectarea Gateway-uluiDatorită proliferării telemedicinei, produ că-torii de echipamente medicale se con fruntă cu provocarea de a realiza gateway-uri pen-tru îngrijirea la domiciliu, un produs orien-tat spre consumator care să poată fi utilizat de masele largi.

Pentru a complica și mai mult lucrurile, modelele de servicii de telemedicină sunt

Soluții de telemedicină bazate pe procesorul Intel AtomOamenii trăiesc mai mult, populația îmbătrânește, industria de sănătate trebuie să găsească

noi modalități prin care să asigure asistență medicală la domiciliu sau în alte spații rezidențiale. O soluție promițătoare o reprezintă telemedicina, care creează oportuni-

tatea reducerii costurilor, dând, pe de altă parte, pacienților mai mult control asupra asistenței medicale într-o manieră convenabilă.

www.ittrends.ro

21Nr. 5 - Mai 2015

e H E A L T H

încă în faze incipiente, nefiind încă foarte clar ce fel de servicii vor trebui să furnizeze în viitor dispozitivele instalate astăzi.

Una dintre principalele provocări pentru proiectanții de dispozitive este menținerea stării de angajare a pacientului, astfel încât acesta să nu pună dispozitivul într-un sertar și să uite de existența lui. Deoarece aceste dispozitive sunt adresate în primul rând către seniori și pacienții în vârstă care suferă de boli cronice, interfața utili-zator trebuie să fie cât mai simplă și mai atractivă.

Gateway-ul trebuie să protejeze datele și comunicația și să poată lucra cu o gamă variată de dispozitive periferice, într-o manieră Plug and Play. Pentru a ține pasul cu noile servicii și inovații, platforma tre-buie să fie ușor upgrade-abilă.

Cerințe End UserChiar dacă gateway-ul ar putea fi de fapt un PC sau un laptop, mulți utilizatori își doresc un dispozitiv mai puțin compli-cat. Ei doresc să apese pur și simplu pe un buton, pe un ecran cu touch, pentru a porni o aplicație și să nu le fie complicată existența cu boot-area dispozitivului sau cu mesajele de upgrade de software, specifice unui PC. Utilizatorii doresc de asemenea să participe la videoconferințe cu furnizorii de servicii medicale, să aibă acces la informații medicale și garanția că viața lor privată este protejată.

Platforma GatewayArhitecturile de procesoare Intel permit producătorilor de echipamente medicale să realizeze dispozitive accesibile, prin selec-

tarea procesorului adecvat, pentru a putea oferi un raport preț-performanță corect la dimensiunile dorite.

Platformele bazate pe procesoare Intel sunt standardizate, ceea ce simplifică in-tegrarea celor mai noi tehnologii de net-working, comunicații, wireless și securi-tate. Atunci când se dorește realizarea unui gateway ieftin, procesorul Intel Atom este o bună alegere.

Inginerii de la Intel au realizat un gate-way de demo, bazat pe platforma din fi gura de sus. Acesta suportă o varietate de dispozitive de monitorizare a sănătății și a semnelor vitale, conectate prin inter-mediul unei rețele personal area network (PAN) prin interfețe incluzând Bluetooth, Bluetooth Low Energy (LE), ANT, ZigBee și WiFi. Frecvențele radio corespunzătoare sunt disponibile în conexiunile PCI Express ale platformei. Acest concept demonstrează modul în care această platformă rezolvă provocările de proiectare, și anume:

• Angajament: platformele gateway bazate pe procesorul Intel Atom dis-pun de performanțele de procesare și de grafică necesare pentru realizarea unor videoconferințe bidirecționale și pentru rularea unor înregistrări video și animații educaționale.

• Securizat: Datele și informațiile des-pre pacient pot fi stocate într-un format criptat iar transmisia datelor poate fi și ea securizată. Datele pot fi securizate supli-mentar prin acordarea de acces exclusiv securizat (HTTPS, 128-bit SSL) la instru-mentele web și prin securizarea transmi-siilor de date către și de la pacient. Criptarea și protocoalele de securitate au nevoie de o

putere de procesare, care poate fi livrată de procesorul Intel Atom.

• Interoperabilitate: platforma poate rula software care respectă standardele de interoperabilitate între soluțiile de sănătate personală.

• Upgrade-abilitate: Familia de pro-cesoare Intel Atom este îmbunătățită în permanență prin progrese în arhitectură și fabricație, conform modelului denumit de Intel „Tick-Tock”, care oferă un parcurs spre performanțe superioare, mai eficiente din punct de vedere energetic și cu nivele mai ridicate de integrare.

De asemenea acest concept ilustrează și modul în care platforma bazată pe pro-cesorul Intel Atom poate fi utilizată pentru a satisface cerințele cheie ale utilizatorilor, cum ar fi:

Ușurința de utilizare: platforma inte-grea ză un motor grafic 3D care oferă per-formanțe video excelente și care permite implementa rea unei interfețe utilizator moderne.

Apeluri video bi-direcționale: facili tă -țile grafice și audio îmbunătățesc expe rien-ța apelurilor video. Platforma inte grează aceiași tehnologie PC care este utilizată pen-tru navigarea pe Internet sau pentru realiza-rea de tranzacții de business confidențiale.

Privată: Platforma poate rula cele mai avansate mecanisme de securitate, inclusiv SSL și PSK.

Exemplificarea funcțiilor O componentă software rulează pe PC-ul furnizorului de servicii de asistență medicală, iar o alta pe gateway-ul de acasă al pacientului.

www.ittrends.ro

22 Nr. 5 - Mai 2015e H E A L T H

Furnizorul de servicii mediacle face un apel

Aplicația de telemedicină care rulează pe PC-ul furnizorului de servicii medicale permite realizarea unor activități diverse, cum ar fi recepționarea de mesaje, ape-larea pacienților și a colegilor, modificarea informațiilor despre pacient, examinarea informațiilor medicale și planificarea unor întâlniri și consultații. În această exem-plificare, furnizorul de servicii medicale inițiază o sesiune de video conferință prin selectarea unui pacient dintr-o listă de contacte.

Pacientul răspunde și validează apelulAnticipând un apel de la furnizorul de

servicii medicale, pacientul răspunde la apel, ceea ce activează video stream-ul bi-direcțional. Furnizorul de servicii me-dicale vede pacientul într-o fereastră, iar informațiile medicale asociate aces-tuia într-o altă fereastră. Pacientul tre-buie să valideze apelul, și face acest lucru

scanându-și cardul de identitate (ID) cu ajutorul cititorului de cod de bare al gate-way-ului. Acest ID card este și un mod prin care sistemul de telemedicină protejează viața privată a pacientului.

Pacientul își măsoară presiunea arterialăGateway-ul permite utilizarea a diverse

dispozitive periferice conectate prin fir sau wireless. Unul dintre aceste dispozitive ar putea fi un tensiometru. Pacientul își poate măsura singur tensiunea și dacă este nece-sar ar putea primi instrucțiuni care să îl ajute, prin intermediul video conferinței.

Furnizorul de servicii medicale revizuiește medicația

După ce pacientul scanează codurile de bare de pe cutiile de medicamente, furni-zorul de servicii medicale poate revizui medicația recomandată acestuia. După ce tele consultația se încheie, pacientul și furnizorul de servicii medicale apasă pe butonul de deconectare și închid sesiunea de lucru.

Conectarea pacienților și a furnizorilor de servicii medicaleOamenii utilizează tot mai multe servicii de la distanță, fie că este vorba despre servicii bancare, cumpărături, studiu sau muncă. În mod similar, telemedicina promite să ofere o îngrijire mai eficientă prin conectarea pacienților cu furnizorii de servicii medicale, prin Internet sau linii telefonice. Majoritatea infrastructurii este disponibilă deja, cu ex-cepția dispozitivelor de tip gateway. Chiar dacă acestea ar putea fi implementate cu ușurință pe un PC standard, pentru unii uti-lizatori este de preferat să fie utilizate dis-pozitive dedicate. Acestea pot fi realizate cu procesoare Intel Atom, care pot fi integrate în dispozitive mici, cu consum redus de energie, care să poată fi utilizate cu ușurință de către seniori și de către bolnavii cronici. O platformă bazată pe procesor Intel Atom poate furniza toate funcționalitățile necesa-re unui astfel de gateway, așa cum a fost exemplificat în demo-ul realizat de Intel. �

În ultima vreme asistăm la dezvoltări din ce in ce mai interesante la intersecția dintre biologie, medicină și tehnologie computerizată. Vom enumera mai jos

câteva dezvoltări care credem că sunt de interes pentru publicul larg.

În primul rând trebuie menționată introducerea folosirii imprimante-lor 3D în medicină. O imprimantă 3D, spre deosebire de o imprimantă obișnuită care transpune textul electronic pe hârtie, crează un obiect din diferite materiale. Obiectul este proiectat pe calculator iar imprimanta 3D, prin folosirea unor anumite materiale, îl „imprimă” transformând proiectul electronic într-un obiect fizic. Cel mai ușor este să ne imaginăm crearea unor obiecte din plastic de către o imprimantă 3D.

În cadrul medicinii, imprimantele 3D au fost folosite cu success în cadrul operațiilor pentru înlocuirea unor formațiuni osoase. Cu aju-torul scanerelor s-a putut identifica formațiunea osoasă care trebuia înlocuită. Următoarea etapă a fost proiectarea pe calculator a unui înlo-cuitor al osului, la o precizie ridicată, care să înlocuiască aproape per-fect formațiunea osoasă vizată. Imprimanta 3D a transpus în realitate acest înlocuitor proiectat de calculator. O echipă de chirurgi urmează să înlocuiască formațiunea osoasă vizată cu substitutul realizat prin impri-marea 3D. Operații de acest tip, cu success, au fost raportate în Belgia, SUA și alte țări avansate din punct de vedere tehnologic.

Un alt domeniu interesant în care tehnologia computerizată vine în întâmpinarea nevoilor medicale este cel al senzorilor din telefoanele sau brățările de tip smart. Din stagiul de cercetare, transpuse de curând în produse vandabile, senzori de măsurare a temperaturii, vitezei, pulsului și chiar de monitorizare a tensiunii arteriale sunt deja integrați în brățări

smart care pot comunica cu telefoanele smart. Semnalele unor astfel de senzori combinate cu o infrastructură de monitorizare a persoanelor predispuse la boală – în special vârstnicii – formează o parte din ce în ce mai importantă a îngrijirii medicale la domiciliu.

În cadrul dezvoltărilor de ultimă oră sunt și încercări, în SUA, de dez-voltare a unor senzori care să efectueze analize ale sângelui în mod total neinvaziv. Acest lucru, dacă este validat prin studii clinice, poate revoluționa pe deplin întreaga tehnologie de analize a sangelui, care la ora actuală se bazează pe analiza probelor de sânge.

Sunt multe alte dezvoltări interesante. Însă ne vom opri în final la încercările softurilor de analiză a psihicului utilizatorilor de calculatoare. Determinarea pulsului prin analiza intensităților de culoare ale feței uti-lizatorului de calculator, analiza mișcării ochilor, sunt doar câteva teh-nici prin care se încearcă să se determine starea psihică, starea de stress sau de confort a cuiva care utilizează un calculator. Ideea de bază este folosirea de bio-feedback în funcție de starea psihică a cuiva în cadrul anumitor programe, cum ar fi de exemplu jocurile pe calculator.

Sperăm că acest periplu a fost interesant pentru cititorii acestui articol. În general este de reținut faptul că la ora actuală se estimează că softul existent nu folosește întregul potențial al obiectelor „smart” și senzo-rii cu care suntem înconjurați. Iar încercările marilor fime gen Google, IBM, Microsoft, etc. cât și a unor firme, care se bazează pe inovarea inginerească, este să integreze potențialul existent atât în medicina tradițională și cea la domiciliu, cât și în cadrul softurilor existente. S-ar putea ca dezvoltările din anii următori să uimească prin câteva direcții care să fie total noi și la care să nu ne gândim în acest moment. �

Dezvoltări recente în cadrul bioinformaticiide Nicolae Goga

www.ittrends.ro

23Nr. 5 - Mai 2015

T E N D I N Þ E

Dacă anul 2014 a fost marcat de apariţia primei extensii cu cameră foto/video în spectru infra-roşu pentru iPhone (creată de compania FLIR pentru telefoanele Apple), iată că acum şi ceilalţi producători de smart-phone-uri intră în jocul IR. Însă trebuie să înţelegem că „democratizarea” tehnologiei imaginii IR nu începe acum, ci se datorează evoluţiei cumulative din ultimii ani, care a condus deopotrivă la scăderea preţurilor şi la creşterea performanţelor, ceea ce a de-

terminat lărgirea substanţială a aplicărilor civile. Da, în sfera industriei şi a cercetării, companii precum FLIR şi FLUKE furnizează de mulţi ani dispozitive şi echipamente performante, cu utilitate în mentenanţă şi respectiv în proiectare-dezvoltare, însă popularitatea crescândă a tehnologiilor IR ne-a făcut să vedem aplicări şi în afara

industriei. De fapt, imaginile termale pot fi utile în orice situaţie (fie ea profesională sau casnică) în care prezenţa căldurii (sau lipsa ei) ne semnalează un aspect sau o schimbare în starea/mersul lucrurilor.

• detectarea riscurilor de defectare în maşini/echipamente/instalaţii tehnologice;• măsurători/analize/studii pentru optimizarea proceselor tehnologice;• detectarea riscurilor/iminenţelor de defecţiune în instalaţiile electrice;• diagnosticarea defecţiunilor din instalaţiile utili-tare (apă, gaze, HVAC);• evaluarea eficienţei/pierderilor sistemelor de încălzire (rezidenţial/casnic, industrial);• asistenţă auxiliară în conducerea automobilelor;• asistenţă în navigaţia marină;• imagerie medicală (diagnoză preclinică, investi-gare/tratare clinică);• supravegherea/monitorizarea stării de sănătate;• monitorizarea environmentală (starea mediului, a aerului, a apei, a vegetaţiei, etc);• sisteme de supraveghere şi protecţie;• aplicaţii militare; etc.

Aplicaţii consacrate ale imaginilor termale:

Se pare că şi tehnologia IR urmează legea lui Moore, aici privind di-mensiunea, accesibilitatea, performanţa şi consumul energetic, chestiune pe care am putut-o urmări în ultimii ani. La furnizorii tradiţionali de camere foto/video IR pro-fesionale, modelele de vârf şi-au crescut permanent rezoluţia şi sensibilitatea sen-zorilor (vedeţi caseta). Pe de altă parte, în portofoliul acestora au apărut şi mo de le mid-range şi chiar entry-level, tot mai compacte şi mai performante, culminând în acest sens (ca să revenim la subiectul articolului de faţă) cu apariţia extensiilor pentru smartphone-uri. După „FLIR One” (care a fost prima cameră IR pentru smart-phone) a urmat Seek Thermal (pentru iOS dar şi pentru Android), apoi au apărut şi alţi producători. De fapt, experţii pieţei (precum Yole Développement) estimează că piaţa add-on-urilor pentru imagini ter-male pentru smartphone-uri va cunoaşte vânzări de ordinul zecilor de mii.

• rezoluţia de măsurare: 0,1° Celsius• domeniul de măsurare: -25° – 380° Celsius• rezoluţia senzorului de imagine: 4800 – 300000 pixeli• tipul senzorului: micro-bolometru; piezo-electric.

Caracteristici ale camerelor foto/video IR:

Dacă primele extensii IR pentru smart-phone-uri ajungeau la preţuri de 1500 US$, add-on-urile de anul acesta coboră în gama 200-300 US$. Şi ne aşteptăm ca performanţa lor (în privinţa clarităţii ima-ginii, a vitezei de răspuns şi a consumului) să crească, poate în ritm chiar mai susţinut decât în cazul suratelor profesionale. �

Democratizarea imaginilor termale (infra-roşu) de Mircea Băduţ

Acum, la peste şase decenii de la apariţia lor în protofoliul practic al omenirii, tehnologiile imaginilor termale devin cu adevărat populare, şi aceasta prin pătrunderea (de fapt, prin atragerea) lor în segmentul cel mai entuziast al

dezvoltării tehnice: smartphone-urile.

www.ittrends.ro

24 Nr. 5 - Mai 2015T E N D I N Þ E

Autor:Goran Bosankic,Pre Sales Manager, Business Unit Payment, Asseco SEEgoran.bosankic@asseco-see.com

´ 600 de milioane de carduri contactless emise la nivel global în 2014, în creștere cu 35%.

Mai, 2015Experiența utilizării cardului are și

un aspect mai puțin plăcut, acesta fi-ind pen tru orice cumpărător, efectuarea plății. Transformând această experiență într-una mai simplă și mai atractivă, ca în cazul plăților mobile, întregul proces de cumpărare se îmbunătățește și devine pozitiv în ochii cumpărătorului și a vân-zătorului deopotrivă.

Comunicare. Distracție. Ceas deșteptător. Imediat asociem acești termeni cu un singur instrument – un telefon mobil. Fără îndoială că fiecare aspect al vieții noastre este mai mult sau mai puțin influențat de acest instrument. Mai mult decât atât, nu este surprinzător faptul că tendințele în vânzări la nivel global dar și instituțiile financiare, se îndreaptă către platfome mobile ca un prim canal de legătură cu cumpărătorii finali. În plus, pentru platformele mobile utilizate în comerț, precum diferite aplicații de fidelizare și căutare a produselor, următorul pas logic sunt plățile mobile.

Contactless este standardulDeși cu câțiva ani în urmă plățile contact-less păreau o invenție SF, în prezent com-paniile din toată lumea se străduiesc să utilizeze funcționalitățile unui telefon mobil în zona plăților.

Faptul că în pre-zent plățile prin instru-mente mobile se adaptează car-durilor contactless deja existente, care devin tot mai populare pe piață, joacă rolul central în tot acest proces.

Tehnologia care permite acceptarea car-durilor contactless devine astfel standard. Marile companii de carduri, care sprijină această tendință și solicită prin propriile reglementări, sau așa-numitele mandate, ca partenerii lor, de exemplu băncile, furnizorii și cei care achiziționează carduri (în zona de sud-est a Europei cele mai multe se referă la POS-uri și la acceptanța în rețelele proprietarilor) permit accepta-rea cardurilor contactless pe POS-uri într-un interval definit de timp. Toate țările

membre ale Uniunii Europene au fost ne-voite să se conformeze reglementării con-form căreia orice POS în zona UE trebuie să permită acceptarea cardurilor contact-less până în anul 2016, în timp ce aceeași funcționalitate trebuie să fie valabilă pen-tru fiecare terminal începând din 2020. În concluzie, acceptarea infrastructurii este completă.

Pe de altă parte, numărul cardurilor contactless emise este în creștere cu 35% în 2014, cu un total de peste 600 de milioa-ne de noi carduri emise într-un singur an.

Opiniile Asseco SEE despre tendințele pe piața tranzacțiilor cu carduri: mai repede, mai bine și mai convenabil.

www.ittrends.ro

25Nr. 5 - Mai 2015

T E N D I N Þ E

• Industria de plăți utilizează tot mai mult cana lele mobile de interacțiune cu clienții

• Telefoanele mobile sunt utilizate ca și carduri contactless într-o formă digitală• Piața devine „mobilă” – vezi succesul servi ciului ApplePay• Fiecare POS nou instalat în UE trebuie să asi gure acceptanța cardurilor

contactless• Plățile mobile ușurează procesul de cumpărare online• 85% din smartphone-urile din Europa utilizează tehnologia Android• Serviciile mobile se bazează pe infrastructura existentă

Concluzii

ApplePay, un serviciu de viitorLuând în considerare toate acestea, este ușor să înțelegem de ce întreaga industrie de carduri este direcționată spre inova-rea resurselor prin soluții care utilizează această infrastructură, alături de omni-prezenta interacțiune a canalelor mobile cu end-userii. Una dintre cele mai cunos-cute și mai răspândite exemple este fără îndoială soluția Apple cu servicii de plăți incorporate, denumită ApplePay.

Acest serviciu, introdus la sfârșitul anu-lui 2014, permite utilizatorilor modelelor noi de telefoane iPhone să efectueze plăți la toate punctele de vânzare din SUA unde cardurile contactless sunt acceptate în-locuind interfața contactless NFC (Near Field Communication). Pe scurt, tehno-logia uti lizată aici este similară cu cea utilizată la multe astfel de carduri contact-less pe care le folosim zilnic (carduri con-tactless pen tru plăți, carduri folosite drept chei la hotel, cardurile ceas, etc.), singura diferență fiind aceea a integrării cu smart-phone-urile și, desigur, fiind echipate cu numeroase mecanisme de siguranță

esențiale pentru protejarea proceselor de plăți.

Actualul card de plăți devine virtualizat printr-un proces atent controlat, care facilitează utilizarea cardului prin smartphone-uri într-un mediu digital. Plata se efec-tuează aducând telefonul mobil, în locul cardului con-tactless, aproape de un POS, și în funcție de platforma utilizată, se apelează la metoda de autorizare potrivită (ex. PIN, semnătură, amprentă) și de modelul de implementare (cu sau fără utilizarea aplicației mobile). În acest fel Apple a început un nou capitol în această industrie și indică o tendință pen-tru toate soluțiile viitoare.

Cifrele impresionante transmise de Apple arată că piața este gata pentru această metodă de plată: 66% din tranzacțiile con-tactless din SUA sunt realizate cu serviciul ApplePay de pe telefoanele iPhone. Mai mult, peste 1 milion de abonați s-au înre-gistrat pentru acest serviciu în primele 72 de ore de la lansare. Simplitatea în

utilizare, un nivel ridicat de securitate și adapta rea la structurile de infrastructură existente pentru această metodă de plată sunt cheile acestei povești de succes. Deși în prezent se limitează la teritoriul SUA, ApplePay și succesul său sunt indicii clare ale direcției în care se îndreaptă piața.

Abordarea europeană Piața europeană nu râmâne în urmă, ju-decând după numărul mare de smart-phone-uri achiziționate, cu o preferință clară pentru platforma Android (aproxi-mativ 85% din smartphone-uri utilizează sistemul de operare Android).

În timp ce ApplePay este controlat de Apple, HCE (Host Card Emulation)

utilizează o patformă Android și permite băncilor sau posesorilor de carduri de plăți să introducă opțiunea de plăți prin smartphone în mod independent, prin propria aplicație. Acest lucru subliniază că serviciul, ca și în cazul

ApplePay, se adaptează infrastructurii de plăți contactless existente.

Vorbind despre plățile mobile, nu tre-buie să uităm că serviciile despre care am povestit – soluțiile ApplePay și HCE, ba-zate pe platforma Android, furnizează și o opțiune de plăți tip webshop. În plus, furnizând un nivel ridicat de securitate, această metodă de plăți simplifică proce-sul de achiziții online: plățile efectuate pe site-urile care suportă această tehnologie sunt validate printr-o simplă apăsare de buton, prin accesarea PIN-ului sau prin utilizarea amprentei digitale. Această metodă de plăți face ca întregul proces să fie mai simplu și mai rapid. �

Migrația către plățile contactless la nivel mondial (2008 – 2014)

Grupul Asseco South Eastern Europe (SEE) este una dintre cele mai mari companii de IT de dezvoltare şi integrare de soluţii şi servicii software proprii în regiunea Europei de Sud-Est (Serbia, Croaţia, România, Macedonia, Muntenegru, Slovenia, Bulgaria, Republica Moldova, Kosovo, Albania, Bosnia-Herţegovina) şi Turcia. Compania furnizează soluţii IT&C pentru diverse verticale de business, inclusiv în sectorul financiar-bancar, administraţie publică, utilităţi şi telecomunicaţii. Din octombrie 2009, acţiunile Asseco South Eastern Europe sunt listate la Bursa din Varşovia. Grupul Asseco SEE are peste 1.400 de angajaţi în 13 ţări.

Despre Asseco South Eastern Europe

www.ittrends.ro

26 Nr. 5 - Mai 2015T E N D I N Þ E

OpenStack ManilaManila este proiect „Shared Filesystems as a service” pentru OpenStack creat îm-preună cu comunitatea care are ca scop furnizarea de servicii pentru gestionarea diverselor sisteme de fișiere prin instanțe OpenStack Compute în medii cloud. Servi-ciile OpenStack Cinder și Swift vor conti-nua să existe și să fie folosite împreună cu Manila.

Manila are o infrastructură customizabilă ce furnizează un model de gestionare neutru pentru API-uri și permite atașarea și provizionarea diferitelor sisteme de fișiere partajate într-un mod simplu. De asemenea Manila suportă protocoale mul-tiple precum GlusterFS, GPFS, HDFS și ZFS. Platforma furnizează provizionare și gestionare într-un mod „Distributed file System for cloud” pentru VM-uri și hard-ware fizic. Manila este diferit de AWS EFS prin faptul că nu este un sistem de fișiere partajat ci este o metodă de control care poate furniza acces către CIFS partajate sau poate crea un nou export NFS și îl

poate cartografia pentru mai multe instan-te de VM, în cazurile în care serviciul nu este legat de date.

Exemple de utilizare ManilaÎn continuare sunt prezentate anumite ca-zuri în care proiectul Manila poate să ajute:� Înlocuirea de unelte NAS create de organizații� Suportă aplicații enterprise tradiționale� Dezvoltare și creare de medii� Se integrează cu infrastructuri automa-tizate existente folosind REST API sau CLI� Suportă sarcini „cloud –native” precum DbaaS� Big Data-folosind driver-ul HDFS de la Manila� Funizează partjare de fișiere securizată� Partajări Cloud Hibride

Arhitectura ManilaArhitectura proiectului Manila este bazată pe următoarele componente cheie:� manila-api: Este serviciu care furni-zează un API stabil. Serviciul autentifică și trimite cerințe prin serviciul de sisteme de fișiere partajate.� pythin-manilaclient: Este o interfață de tip linie de comandă care interacționează cu Manila prin manila-api și prin modulul Python.� manila-scheduler: Este serviciul res-ponsabil cu programarea și trimiterea de cerințe către serviciul corect de tip manila-share. El execută această sarcină prin alegerea unui back-end în timp ce le filtrează pe restul.� manila-share: Este serviciul respon-sabil cu gestionarea dispozitivelor Shared File Service� auth-manager: Este o componentă responsabilă cu gestionarea utilizatorilor/proiectelor și rolurilor

� SQL Database: Manila folosește o bază de date centralizată bazată pe SQL și este partajată de toate serviciile Manila din acel sistem.

Manila are o noțiune de „share network” prin care „share_network” este un obiect care informează Manila despre setările de securitate și rețea ale unui grup de partajări. Manila are și o noțiune de „Security Service”. Această noțiune este un set de opțiuni care definesc un domeniu de securi tate pentru un protocol de tip „shared file System” pre-cum Active Directory, LDAP sau Kerberos. Acest Security _Service conține informația necesară soluției Manila pentru crearea unui server care unește domeniul respectiv. Manila are nevoie ca utilizatorul să creeze o partajare de rețea, după crearea rețelei partajate, utlizatorul poate să continue prin crearea partajărilor. Utilizatorii de Manila pot configura mai multe „back-end-uri” la fel ca în Cinder. Folosind progra marea inteligentă pentru partajări cu ajutorul funcțiilor Filter Scheduler și Multi-backend. Suportul pen-tru partajări din funcția „filter Scheduler” permite administratorului să gestioneze uriașe spații de stocare partajate prin pro-cesul de „filtering backends” în funcție de parametrii predefiniți.

Manila oferă gestionare completă pen-tru partiții unde utilizatorii pot să șteargă,

Era serviciilor Cloud pentru fișiereNoua soluție OpenStack Kilo recent lansată reprezintă un punct de referință pentru pro iectul Manila, deoarece aceasta nouă tehnologie crește capacitatea de dezvoltare a soluției OpenStack și poate fi adoptată de furnizorii de servicii mult mai ușor. Acest proiect a început acum 3 ani, iar în 2014 au început să apară rezultate promițătoare. Anul acesta la conferința OpenStack din Vancouver vor fi prezen-tate rezultatele pozitive de care s-au bucurat diverși clienți prin implementările de Manila în infra-structurile lor telco și enterprise.

www.ittrends.ro

27Nr. 5 - Mai 2015

T E N D I N Þ E

listeze, obțină informații și să modifice accesul către partiții. De asemenea uti-lizatorii pot să monteze sau demonte ze sisteme de fișiere partajate folosind Horizon sau Rest. Manila folosește reguli de acces (ACL) pentru a stabili care din-tre clienți au dreptul să acceseze partițiile. Manila suportă și „multi-tenancy”, astfel funcțiile control pentru stocare cu suport pentru „multi-tenancy” pot crea automat instanțe cirtual de servere de stocare într-o configurație „Multi-tenant”/ (Manila suporta următoarele funcții de control (access Control types: Adresa IP, nume utilizator sau SSL).

Administratorii de Manila pot crea „shared-Types” unice, astfel un share_type este un „type of Service” definit de administrator compus dintr-o descriere vizibilă pentru utilizator și o listă invizibilă pentru utilizator de perechi cheie/valori pe care programatorul integrat în Manila îl folosește pentru provizionarea deci-ziilor pentru fiecare cerință de partajare în funcție de capacitatea și capabilitățile me-diului de stocare pe care îl are la îndemână Manila. Este sarcina „driver-ului vendor” să pu blice capabilitățile backend înapoi către programator și să se potrivească cu numele „extra_specs-urilor”. De fapt acest proces este exact ca în Cinder, unde mai

mulți furnizori pot să expună mai multe capabilități unice precum deduplicare și compresie.

Despre ManilaLansarea soluției OpenStack Kilo este un impuls pentru proiectul Manila. Acest nou produs a crescut capacitatea de dezvoltare a proiectului Manila. Cu lansarea Kilo s-au lansat în piață și alți furnizori de ecosis-teme precum EMC Isilon, Hitachi Scale-out Platform, HDFS, HP 3Par, Huawei V3 Storage, Oracle ZFS Storage Appliance and Quobyte. Lansarea Manila vine cu cerința dezvoltării unei metode de testare „Manila Third Party Continuous Integration(CI)” care va cere furnizorilor să își testeze dri ver-erele pentru compatibilitatea cu Manila. Drivere-ele trebuie să treacă testul Tempest pentru garantarea stabilității. O altă adiție este lansarea NFS-Ganesha de la Red Hat.Această nouă soluție deschide ușa pentru integrarea în Manila a proto-coalelor NFSv2, v3, v4 ,v4.1, v4.2 și pNFS.

Folosind Gluster FS prin NFS-Ganesha, partițiile de fișiere Manila sunt abstrac-tizate de hardware și pot fi crescute, micșorate în funcție de nevoi și migrate. Servere de stocare pot fi adăugate sau șterse din sistem în mod dinamic iar datele pot fi distribuite pe alte servere. Datele

vor fi întotdeauna disponibile. Manila va furniza și funcții precum: File Share Elas-ticity și File Share Availability.

O îmbunătățire importantă pentru Manila a fost modul în care este admi nis-trată componenta de rețea. Complexitatea în configurarea soluției Manila a fost mult redusă și au fost incluse noi opțiuni pen-tru implementarea produsului. Au mai fost adăugate și alte îmbunătățiri precum „pool aware scheduler”, nivel de acces pentru partiții și partiții private.

O privire în viitorPlanul de viitor pentru Manila este deja pus în mișcare iar obiectivele principale vor fi evidențiate la sumitul OpenStack Liberty Design din Vancouver. Capabilități precum Share Migration, Data Replication, Quality of Service, Consistency Groups, Thin Pro-visioning și Ipv6 vor duce OpenStack File Share la următorul nivel.

Serviciul Manila File Share este dis-ponibil sub forma Open Stack RDO și este planificat să fie introdus în soluția Red Hat Enterprise Linux Open Stack Plat-form 7 în această vară.

Soluțiile Red Hat sunt disponibile în Ro-mânia prin intermediul distribuitorului auto-rizat Romsym Data (www.romsym.ro). �

www.ittrends.ro

28 Nr. 5 - Mai 2015L O R E D A N A ’ S V O I C E

Facebook, Twitter, Google+, LinkedIn, StumbleUpon, instagram, YouTube, Pinterest – iată doar câteva dintre reţelele şi platformele de socializare disponibile atât pentru persoane fizice, cât şi pentru companii.

Fiecare cu elementele sale specifice, cu punctele sale forte şi fiecare cu avantaje pentru companii. Dar cu siguranţă nu toate potrivite oricărei afaceri.

În discuţiile cu clienţii şi cu potenţialii clienţi întrebarea „Ce reţele de socializare sunt cele mai potrivite pentru afaceri?” apare foarte des. Dar nu cred într-un răspuns universal valabil, ci în selectarea reţelelor potrivite fiecărei companii în parte, iar această alegere ţine cont de două elemente pe care le detaliez mai jos.

Cui vă adresaţi?Se scriu foarte multe articole cu o sumedenie de idei şi recomandări pentru alegerea reţelelor de socializare. Oricât de simplu ar putea părea, primul pas, şi unul foarte important, este să vă cunoaşteţi foarte bine tipurile de public cărora vă adresaţi. Aceasta înseamnă că trebuie să vă documentaţi mult, să vedeţi ce obiceiuri au şi ce reţele de socializare preferă ei. În funcţie de ţara în care doriţi să comercializaţi produse ori servicii, veţi putea găsi rezultate diferite, reţele locale preferate de cei pe care îi vizaţi.

Ce este specific fiecărei reţele? Ce vă doriţi de la reţelele sociale? Următorul pas este să aflaţi cât mai multe despre reţelele de socializare şi elementele lor specifice. Pentru a putea alege cele mai bune canale de comunicare şi interacţiune cu oamenii la care doriţi să ajungeţi, trebuie să ştiţi unde îi găsiţi şi cum se comunică cel mai bine în cadrul acelor reţele. LinkedIn este mai degrabă o reţea a specialiştilor şi potrivită pentru comunicarea B2B (nu numai, desigur). A fost prima reţea axată pe acest criteriu – dedicată profesioniştilor – iar acum are milioane de utilizatori din întreaga lume (şi oferă şi posibilitatea de publicare de

articole). Facebook este considerată cea mai utilizată reţea de socializare şi este potrivită pentru interacţiunea cu cei care sunt atraşi de companie, produse şi valorile sale. Comunicarea este mai relaxată însă decât în cazul Facebook. Instragram este o platformă care pune accent pe imagini şi pe campanii speciale, în timp ce Twitter este o reţea de micro- blogging care permite transmiterea unor linkuri la materiale interesante printre câteva legate despre companie. Google+ este o reţea despre care unii spun că trebuie să fie neapărat utilizată de companii datorită beneficiilor SEO pe care le aduce, în timp ce alţii spun că nu trebuie să fie luată în calcul întrucât nu are viitor.

Trebuie însă ţinut cont ce reţele accesează cu precădere oamenii din ţara în care comercializaţi produsele companiei. Informaţi-vă cu privire la reţelele accesate atât de pe calculator, cât şi la cele accesate de pe dispozitive mobile.

Aflaţi cât mai multe detalii despre utilizatori (vârstă, interese şi aşa mai departe), despre activitatea utilizatorilor în cadrul fiecărei reţele (pentru a putea şti cum să vă organizaţi mesajul şi cum să intraţi în legătură cu cei care vă vor da „follow”, „add”).

Nu în ultimul rând, stabiliţi cu atenţie obiective potrivite şi măsurabile pentru fiecare reţea în parte pe care o alegeţi. On-line-ul şi social media oferă o multitudine de oportunităţi de promovare şi de comunicare, dar trebuie să vă stabiliţi cu atenţie obiectivele pentru a nu avea aşteptări nepotrivite care să ducă la dezamăgire şi pentru a putea alege cele mai bune acţiuni în vederea atingerii lor.

Nu contează doar prezenţa, ci şi activitateaMergând un pic mai departe, se mai impun două recomandări. Începeţi cu 1-2 reţele, nu cu prea multe. Astfel le veţi putea dedica timpul necesar şi vă veţi putea adapta comunicarea – pentru că, în baza analizei rezultatelor acţiunilor întreprinse, veţi vedea ce a funcţionat, ce poate merge mai bine şi la ce ar trebui să renunţaţi. De asemenea, odată reţelele de socializare alese, nu uitaţi să aveţi o prezenţă constantă, adaptată reţelei, să interacţionaţi permanent cu cei care vă contactează şi să nu aveţi doar mesaje de autopromovare. �

loredana@prwave.ro

Violeta-Loredana Pascal

Deşi pentru mulţi pare extrem de complicat, alegerea reţelelor de socializare este simplă. Trebuie doar să vă cunoaşteţi publicul şi să vă documentaţi cu privire la reţele.

«

În ce reţele de socializare trebuie să fie prezentă o companie?

www.ittrends.ro

29Nr. 5 - Mai 2015

T E N D I N Þ E

1 Definirea corectă și exactă a setului de funcționalități și a ter-menelor specifice, alegerea potențialilor furnizori de aplicații

software și implementarea acesteia

2 Dezvoltarea metricilor de măsurare a indicatorilor de performanță

3 Descrierea proceselor conform cărora persoanele desemnate pentru a gestiona proiectul dețin nivelul corespunzător de

cunoștințe pentru a răspunde cu succes cerințelor ulterioare

4 Stabilirea algoritmului/modalității de identificare a furnizo-rilor de soluții software: companii producătoare sau platforme

de tip marketplace, ce au în vedere generarea lead-urilor și găsirea soluției optime (exemplu: www.softlead.ro).

5 Procesul efectiv de achiziție, ce cuprinde 2 etape: planificarea și contractarea.

a. Planificarea, la rândul ei, este o etapă complexă, ce include crearea strategiei complete de organizare și implementarea proceselor organizaționale, precum și stabilirea cerințelor aplicației software.

b. Contractarea companiei producătoare de soluții software in-clude identificarea unui set complet și optim de furnizori, pregătirea cerințelor (pachetul de funcționalități trebuie să fie complet și în concordanță cu realitatea, fiindu-i alăturate următoarele documente ajutătoare: criterii de acceptanță, de performanță și de evaluare, lista de aspecte explicite ce nu se doresc a fi inserate în ofertă/lista de companii alături de care nu se dorește începerea colaborării, aspecte juridice: contract, etape de plată etc.).

În cadrul Softlead, există un formulat specializat prin care se inițiază primul pas în trimiterea solicitării și în identificarea, prin intermediul platformei, a companiilor și soluțiilor software care răspund în mod ideal cerințelor elaborate de beneficiar.

Fluxul este continuat de etapa de evaluare a propunerilor și de alegerea unui furnizor în raport cu cerințele elaborate inițial. În mod evident, procesul continuă cu negocierea ofertei și punctarea etapelor-cheie și ale obiectivelor.

Ultimele 2 etape ale procesului sunt date de decizia alegerii unei soluții software, implementarea, testarea și utilizarea propriu-zisă a aplicației.

Ce înseamnă efectuarea unei achiziții optime a unei aplicații software?

� Conectarea perfectă a cerințelor beneficiarului cu produsele și serviciile pe care le deține compania� Stabilirea gradului de flexibilitate de care are nevoie benefi-

ciarul din partea furnizorului (pentru adaptarea anumitor module, crearea unor extensii, implementare în condiții speciale etc.)� Identificarea balanței performanțe/ofertă de preț� Gradul de pregătire a echipei în vederea utilizării ulterioare

a aplicației în raport cu deciderea achiziționării unor servicii com-plementare/suplimentare� Identificarea nevoii de actualizări ale aplicației software (up-

date-uri)� Viziunea pe termen mediu sau lung a creșterii companiei

beneficiarului și a nevoilor acestuia în raport cu funcționalitățile pe care le poate oferi soluția informatică.

Prin intermediul serviciilor sale (înțelegerea nevoilor beneficia-rului, consultanță inițială, briefing),  Softlead  identifică soluția software optimă pentru fiecare dintre cerințele (lead-urile) pri-mite. De asemenea, baza de date de peste 250 de companii soft-ware listate și prin cele peste 500 de aplicații informatice puse la dispoziție de acestea, sunt un factor esențial în determinarea obiectivă a aplicației și serviciilor complementare necesare fiecărui client. �

Well Spent software apps - Investiții corecte în achiziția aplicațiilor software!de Alexandra Roată

Alexandra Roatã

Procesul de achiziție a unei soluții software care răspunde cu succes nevoilor unei companii și a angajaților acesteia are la bază mai multe etape.

www.ittrends.ro

30 Nr. 5 - Mai 2015T E N D I N Ţ E

de Marina Drăghici, PR&Marketing Specialist, Class IT Outsourcing

www.agora.roPRIMA TA SURSĂ ÎN TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI ŞI COMUNICAŢIILORCAŢIILOR

Marina Drăghici, PR&Marketing Specialist, Class IT Outsourcing

Pentru a se asigura că totul funcționează în parametrii normali și că nu vor exista în-treruperi nedorite, companiile au nevoie de implementarea unor măsuri și de bifarea unor acțiuni necesare, într-un IT checklist de vară, pe care îl detaliem în continuare.

Verifică funcționarea sistemelor critice pentru activitățile zilniceÎntreruperea funcționării echipamentelor IT sau a soluțiilor software este ultimul lucru pe care îl dorește orice companie, mai ales atunci când specialistul IT este în concediu, iar colegul de la financiar nu are cunoștințe în IT și, astfel, nu mai poate procesa nicio factură. Sau, în alt scenariu, clienții devin nemulțumiți, din cauza întâr-zierii excesiv de mare a comenzilor.

Validează planul de back-up al serverelorIncidentele neplăcute nu țin cont de con-cediu sau weekend, iar căderea serverului principal și pierderea tuturor datelor com-paniei nu sunt deloc binevenite. Pentru a înlătura orice potențial risc, verificarea planului de back-up și updatarea acestuia

în funcție de nevoi este o strategie esențială pentru orice manager care-și dorește să regăsească totul în oridine, la întoarcerea din concediu.

Asigură suport IT pe termen scurt, cu ajutorul firmelor de servicii IT Plecarea specialistului IT în concediu nu presupune neapărăt încetarea suportului IT pentru restul angajaților și pentru siste-mele existente. Întotdeauna există soluții, iar asigurarea suportului IT în companie de către firme care oferă servicii IT este cea mai bună decizie. Astfel, se asigură continuitatea sistemelor critice, prin supli-nirea echipei IT interne, dar și creșterea productivității angajaților, prin reducerea numărului de întreruperi în activitate.

Validează măsurile de securitate a datelor, atât din interior, cât și din exteriorPentru a nu oferi hacker-ilor prilejul ideal de preluare a datelor companiei tale, atunci când ești în concediu și când nu există o monitorizare vigilentă, asigură-te că toate măsurile de securitate sunt bine puse la

punct și că nu există potențiale breșe care să permită accesul neautorizat la datele companiei. În plus, crearea unor drepturi de acces și politici clare pentru fișierele din companie este o altă măsură utilă de siguranță, mai ales pentru accesarea date-lor din interior.

Implementează un plan de Business ContinuityDacă un plan de business continuity nu era deja implementat în companie, perioada dinainte de concediu este potrivită pentru a realiza acest pas. Pentru realizarea unui plan eficient, este important să fie eva-luate riscurile la care este expusă compa-nia, avariile posibile, precum și tipurile de servicii indispensabile pentru desfășurarea activității (e-mail-ul ar putea fi unul dintre aceste servicii). După identificarea acestor aspecte, următorul pas poate fi realizarea unei redundanțe la nivel de echipament, componente sau aplicații.

Pentru mai multe detalii despre soluțiile pe care le puteți întreprinde în companie și sfaturi pentru asigurarea funcționării optime a infrastructurii IT, puteți intra în legătură cu un consultant Class IT, la adresa office@classit.ro sau puteți accesa site-ul nostru, www.classit.ro. �

IT C hecklist înainte de a pleca în concediu

Vara își intră încet în drepturi, perioada concediilor se apropie, iar cei mai mulți dintre noi se gândesc deja la vacanță și își fac planurile pentru o perioadă de odihnă mai mult sau mai puțin prelungită. Oricare ar fi planurile noastre de vacanță, activitatea companiei și

afacerile clienților noștri nu încetează pe timpul verii, pentru a reîncepe în toamnă, iar sistemele IT trebuie să susțină în continuare derularea operațiunilor zilnice și să constituie un suport cheie în îndeplinirea obiectivelor de business.

www.ittrends.ro

31Nr. 5 - Mai 2015

O P I N I I

Rãzvan Sandu

O să vă fac o mărturisire. Experiența di-rect obținută la masivele manifestații anti-despăduriri, desfășurate recent – pe 9 mai, exact înaintea Zilei Naționale când sărbătorim apariția României pe harta lumii – m-a făcut să mă simt bătrân. Printre bicicliști și unițisalvăm-ii din 2015, mi-am amintit de Universitatea anilor ’90 și de cât de ușor poate fi denaturat mesajul transmis publicului de la o adunare, cu condiția să fie prezenți pe-acolo și niscai „băieți iscusiți”. „Democracy is a lie” și „Jos capitalismul” se strecuraseră, insidios, pe două pancarte, chiar în fața statuii genera-lului De Gaulle din București – în aceeași piață în care, cu 26 de ani în urmă, tinerii se bucurau: „Olé, olé / Comunismul nu mai e!”. Despre manipulare am mai tot scris pe-aici, dar ce instrumente pot fi presa și televiziu-nea, ce lucru delicat și greu de protejat este informația autentică... !

Profesional vorbind, încercări de acest gen mă încurajează să fiu mai pedant în Tehno-logia Informației. Serverele pe care le întrețin zilnic, depozite de idei și „adevăr la prima mână”, trebuie să fie cât mai bine apărate și „suple” - dar nu-i suficient atât. Ideal, oame-nii tehnici nu ar trebui să se închidă în do-meniile lor, în ambiții matematice, în logica materialistă, în nesfârșite linii de cod-sursă, în pasiunea pentru cai-putere sau electronică – altfel, adevărul mai complex al lumii riscă să treacă pe lângă ei. Din nefericire, se face simțit un păgubos „autism al inginerilor”, o barieră de comunicare interprofesională greu de doborât. Cine nu crede, îl poftesc să încerce să discute geo-politică (de bună calitate), literatură sau filozofie autentică cu vreun student la Automatică, preocupat să-și cucerească un viitor surâzător la vreo

multinațională atee și corectă politic, deve-nind „cel mai bun” în scris scripturi Bash.

Este lumea Software-ului Liber într-ade văr înclinată periculos către stânga politică, așa cum se afirmă? Despre asta, m-am întrebat întotdeauna cât este adevăr și cât este un mit distructiv, construit cu grijă de adversarii care-și văd interesele puse în pericol. Ce culoare politică poate avea LIBERTATEA? Este incontestabil fap-tul că unii membrii marcanți ai comunității au simpatii politice de stânga: la conferința ROSE ’94, când Richard Stallman a descris publicu-lui român conceptele fundamentale ale Free Software, am fost șocat să-l aud pe unul dintre participanți numindu-l comunist. Dar asta nu îi face, automat, anticapitaliști: atât Stallman cât și prof. Eben Moglen au reafirmat, de multe ori, compatibilitatea filozofiei lor cu piața liberă și cu capitalismul. „Software-ul Liber se referă la libertate, nu la preț”, spun ei. Cât de „comunistă” poate fi ideea de a te opune ferm controlului programelor, interceptării tele-foa nelor, comunicațiilor prin Internet, supra-vegherii electronice generalizate, lipsei de in-timitate pe rețele ca Facebook-ul , avansului nepermis al cloud-ului – și de a crea zilnic in-strumentele potrivite pentru a submina astfel de încercări? Sistemele de operare GNU/Linux și Open WRT, rețelele sociale descentralizate Diaspora* și identi.ca, motorul de căutare dis-tribuit YaCy, rețeaua de anonimizare Tor și programul de criptare GNUPG sunt răspunsuri ale comunității de Software Liber la încălcarea libertății și intimității fiecăruia dintre noi.

Desigur, în această chestiune, depinde pe cine întrebați. Doctrinele oficiale de apărare (în Vest) și cei apropiați serviciilor secrete vă vor spune că personaje ca „omul Wikileaks” Julian

Assange sau Edward Snowden – oa meni prețuiți de comunitatea Free Software pentru a fi adus dovezi papabile privitoare la supra-vegherea electronică planetară, care, până la ei, putea fi doar bănuită – sunt trădă tori de țară, spioni pro-putiniști și pericole mortale la adresa securității unor națiuni întregi.

„Așa o fi”. Fost subcontractor al CIA, acum fugărit de multe servicii secrete NATO, „trădătorul” Snowden se face vinovat nu doar de a fi dezvăluit o conspirație, ci și de a-și fi salvat pielea refugiindu-se, de nevoie, în sin-gurul loc de pe planetă unde mai poate, încă, sta dincoace de gratii: Rusia. Hazliu, tot pe

„Inamicul public nr. 1”, Edward Snowden, zâmbind Vestului de pe paginile Russia Today. Foto: Reuters / Charles Platiau

filiera serviciilor secrete și a necesității ali-nierii României la doctrina de apărare vestică, tema „trădării” a fost preluată, de-a gata și fără prea multă informare, și de publicații românești sau oameni politici de la noi, toc-mai când Camera Reprezentanților a votat masiv încetarea supravegherii în masă sem-nalate de el. Desigur, prin „echipele G”, propa-ganda rusă online funcționează cu motoarele turate la maximum, dar putem pune asta doar în cârca lui Snowden? Pe fondul acesta de neliniște internațională, oficialitățile noastre au mai pus-o de-un congres asupra securității cibernetice chiar la București, poate politi-cienii vor fi convinși să voteze toxica lege Big-brother.

Avem libertate, avem de unde alege. Cine doriți să vă asculte telefonul: FSB, DNA sau NSA?

În rest, numai de bine... �

Despre copaci (tăiați) și trădători onlinede Răzvan Sandu

Motto: „Democrația nu înseamnă alegeri pe care oricine le poate numi libere dacă deține autoritatea, nici permisiunea de-a scrie în presă orice pentru a se putea afirma că există libertatea cuvântului. Democrație înseamnă măsură în toate și înțelegere pentru toți. Democrația nu se dovedește prin vorbe, ci prin fapte. De aceea, ea nu poate renaște din minciună sau jumătăți de adevăruri.” Majestatea Sa Regele Mihai I al României, în vol. „Cum supraviețuiește monarhia într-o republică?” de Alexandru Muraru, Ed. Curtea Veche, 2015

www.ittrends.ro

32 Nr. 5 - Mai 2015

REDACÞIA:

Bogdan Marchidanu, Senior business editor bogdan.marchidanu@agora.ro

Elena Andreea Liþã, Senior editorelena.lita@agora.ro

Cristian Faur, Business editorcristian.faur@agora.ro

Nicolae Bucur, Tehnoredactornicolae.bucur@agora.ro

Marian Teodorescu, Fotoreportermarian.teodorescu@agora.ro

MANAGEMENT:

Romulus Maier, Managing Partner romulus.maier@agora.roMarina Enache, Events Managermarina.enache@agora.roAndreea Maier, Marketing & PR Managerandreea.maier@agora.ro

EDITORIALIŞTI:

Alexandru Rotaru arot@idgrup.roConstantin Teodorescu brailateo@gmail.comCristian Ivănuș cristian.ivanus@neurosoft.roDaniel Cruceanu daniel.cruceanu@daxor.roMihai Nadăș mihai.nadas@tss-yonder.comMonica Muscă monica.musca@gmail.comRadu Crahmaliuc rcrahmaliuc@yahoo.comRãzvan Sandu razvan.sandu@zando.roVioleta-Loredana Pascal loredana@prwave.ro

AROGA OGOGAGGO PUBLICAŢIE

ISSN: 2065 - 4766

NOTÃ COPYRIGHT:

Copyright © 2015 BYBLOS SRL. Toate drepturile rezervate. Materialul editorial original tipãrit în acest numãr aparþine companiei BYBLOS SRL. IT TRENDS este marcã înregistratã a BYBLOS SRL.

ADRESA:

Bd. Dimitrie Cantemir Nr. 12-14, Sc. D, Et. 2, Ap. 10, Sector 4, Bucureºti, 040243 Tel.: 021-3309282; Fax: 021-3309285 www.agora.ro; ittrends@agora.ro

Cod QR IT TRENDS Cod QR AGORA

Revista IT Trends este disponibilă şi online la adresa: http://issuu.com/agoramediaUtilizatorii de dispozitive Android pot descărca aplicația de la adresa: https://play.google.com/store/apps/details?id=com.issuu.android.app

R E V I E W

Lifebook S935 este un notebook uşor, de doar 1,24 kg, cu un ecran tactil de 33,8 cm (13,3 inch) cu o rezoluție de 1920x1080 (Full HD) sau 2560x1440 (WQHD IGZO). Opțional afişajul poate fi antireflexie. Durata de funcţionare a bateriei este de până la 24 de ore, ceea ce oferă o autonomie şi libertate foarte mare de mişcare. Modelul este foarte compact, cu un design extrem de subţire (26 mm). Trebuie menționat că acesta vine pe o platformă Intel Broadwell-U, cu pro-cesor i5 sau i7 și că are integrate tehno-logiile PalmSecure și NFC. Memoria poate fi de 4 GB sau de 8 GB (max. 16 GB) iar stocarea poate fi SSD (între 128 GB și 512 GB), HDD (1 TB de la 5400 rpm) sau SSHD (500 GB/8 GB).

Conectivitatea este 4G/LTE iar dintre por-turile de extensie mai amintim 3 porturi USB 3.0, ieșirea HDMI digital video analog VGA și un slot la care se poate conecta un drive optic (DVD sau Blu-ray) sau o ba terie suplimentară.

Lifebook U745 este un Ultrabook subţire (19 mm) şi uşor pentru profesioniştii care pun accentul pe mobilitate și securitate. U745 are o greutate de 1,55 kg, un monitor antireflexie de 35,6 cm (14-inch) cu panou

tactil şi tastatură cu iluminare din spate (opţional). U745 poate fi echipat cu pro-cesoare i3, i5 sau i7. Conectivitatea este 4G/LTE sau 3G/UMTS iar portul LAN asigură conectivitate suplimentară. Durata de viață a bateriei este de până la 14 ore.

Ambele modele vin echipate cu Windows 8.1. Ambele pot fi echipate cu tehnologie Intel Vpro, care permite administrarea de la distanță a dispozitivelor.

Interesante sunt soluțiile de securitate, acestea incluzând senzorii biometrici pentru harta venelor din palmă, care ridică stacheta în domeniul securităţii, senzor amprentă, cititor integrat SmartCard, hard disc crip-tat, ATP (tehnologie anti furt care permite localizarea dispozitivului pierdut sau furat și ștergerea datelor din el de la distanță) și TPM (Trusted Platform Module).

Carcasele din magneziu și aluminiu dau o alură elegantă dispozitivelor.

Concluzionând Lifebook S935 și Lifebook U745 reprezintă opțiuni interesante pentru executivii sau membrii echipei de vânzări, care au nevoie de mobilitate, de durată mare de viață a bateriei, de un design elegant și care pun accent în mod deosebit pe partea de securitate. �

Fujitsu Lifebook S935 și U745La începutul acestui an Fujitsu a lansat 2 noi modele de portabile, care pun accentul pe mobilitate, design și mai ales securitate. Este vorba despre notebook-ul Lifebook S935 și despre ultrabook-ul U745 cu Palm Secure încorporat.

de Romulus Maier